Scopul lucrarii: De studiat constructia motorului, constructia mecanismului bielamanivela si de distributie a gazelor, principiul de functionare, deosebirile constructive si reglarile

lor. Timpul de efectuare 8 ore. Utilaj: Placate de studii, motoare pentru studii, standuri, detalii si imbinari a mecanismului biela-manivela si de distributie a gazelor, complect de instrumente a lacatusului. Metodica de indeplinire a lucrarii de laborator. La Lucrarea de laborator se va studia constructia generala a motorului, constructia mecanismului biela-manivela si de distributie a gazelor, ordinii de demontaremontare a motorului, reglarii jocurilor termice a mecanismului biela-manivela. 1.1 Constructia generala a motorului. La studierea constructiei generale a motorului, folosind carti si materiale ilustrative, machete, stenduri, placate si deasemenea baza materiala a unitatii de transport a catedrei si trebuie sa cunoasca si sa poata da raspuns in scris in lucrarea de laborator pe urmatoarele intrebari: 1. Din care mecanisme si sisteme este alcatuit un motor cu ardere interna si care este destinatia acestor mecanisme si sisteme? Motorul cu ardere interna monocilindric, in patru timpi, cu aprindere prin scinteie (fig.1, fig.1.2) este format din cilindru 1 in interiorul caruia se deplaseaza pistonul 2, care actioneaza manivela 3 a arborelui cotit prin intermediul bielei 4. In capul cilindrului se gaseste chiulasa 5 in care sunt amplasate supapa de admisie SA, supapa de evacuare SE si bujia 8. La partea inferioara a cilindrului se gaseste carterul superior 9, pe care se monteaza lagarele arborelui cotit si carterul inferior 10 in care se gaseste uleiul de ungere. Amestecul aer-combustibil intra prin colectorul de admisie 6, iar gazele arse rezultate ies in exterior prin colectorul de evacuare 7. Motorul este alcatuit din mecanismul motor si sistemele i instalatiile auxiliare (mecanismul de distributie, instalatia de alimentare cu combustibil, instalatia de aprindere, instalatia de racire si instalatia de ungere) necesare realizarii procesului de functionare si sistemul de pornire. Mecanismul motor, numit si mecanismul biela-manivela, constituie principalul ansamblu al motomlui cu ardere interna, cu piston. El are rolul de a

transforma miscarea de translatie rectiliniealternativa a pistonului intr-o miscare de rotatie a arborelui cotit. Organele componente ale mecanismului motor se impart in organe fixe si organe mobile. Din grupa organelor fixe fac parte: blocul cilindrilor, chiulasa si carterul. Grupa organelor mobile cuprinde: arborele cotit si volantul, bielele si pistoanele cu bolturile si segmentii. Mecanismul de distributie asigura deschiderea si inchiderea supapelor, la momente bine precizate, pentru a face posibila evacuarea gazelor de ardere si umplerea cilindrului cu gaze proaspete (aer cu amestec aer-combustibil). Instalatia de alimentare cu combustibil are rolul de a asigura curatirea (filtrarea) si introducerea in cilindrii motorului a combustibilului si a aerului (fie in amestec, fie separat), in anumite proportii bine stabilite. Instalatia de alimentare cuprinde rezervoare, conducte, filtre pompe, precum si organele care servesc la prepararea si introducerea combustibilului in cilindri (carburatorul la motoarele cu aprindere prin scanteie i injectoarele la motoarele cu aprindere prin compresie). Instalatia de aprindere serveste la declansarea scanteii electrice in interiorul camerei de ardere (la motoarele cu aprindere prin scanteie), in vederea aprinderii amestecului carburant. Instalatia de racire asigura racirea unor organe importante ale motorului (cilindrii i chiulasa), pentru a se evita supraincalzirea acestor piese, datorita caldurii pe care o primesc de la gazele de ardere. Mentinerea unui regim termic normal de functionare a pieselor motorului este de mare importanta pentru economicitatea si siguranta de exploatare a motorului. Instalatia de ungere are rolul de a asigura ungerea pieselor in miscare, pentru a reduce frecarea i a preveni uzarea motorului. Sistemul de pornire serveste la asigurarea turatiei minime de pornire a motorului.

1.2. Mecanismul biela-manivela. 1. Destinatia si constructia generala a mecanismului biela-manivela (MBM), scheme constructive a MBM pentru motoare in linie, in V, orizontale si opozite (boxer). Mecanismul motor (numit si mecanismul biela-manivela sau mecanismul manivela-piston), transforma miscarea de translatie a pistonului, obtinuta prin arderea amestecului carburant, in miscare de rotatie continua a arborelui cotit. Partile componente ale mecanismului motor sunt: - organele fixe (fig. 4.1): blocul motor 1, chiulasa 2, cilindrii 7, colectorul de admisie si colectorul de evacuare, semicuzetii lagarului palier 7 (fig 4.2) - organele mobile (fig. 4.2): pistonul 1, segmentii 2, boltul pistonului 3, biela 4, semicuzinetii lagarului de bielA 5, arborele cotit 6, volantul 8 si amortizorul oscilatiilor 9. In constructia automobilelor si tractoarelor cea mai largs utilizare o au motoarele cu cilindri in linie (fig. 2.1), cu cilindri dispusi in V (fig. 2.2) sau cu cilindri opusi (fig. 2.3). Din punctul de vedere al montarii cilindrilor, motoarele sunt cu cilindri intro piesa comuna cu carterul, monobloc (fig. 2.1 i 2.2) sau cu cilindri separati, demontabili (fig. 2.3). Constructia monobloc este mai raspindita la motoarele cu lichid, pe cind cea cu cilindri separati se utilizeaza la motoarele racite cu aer.
Fig. 2.1. Motor cu cilindrii n linie. Fig. 2.2. Motor cu cilindrii n V.

Fig. 2.3. Motor cu cilindrii opui.

Fig. 2.4. Motoare cu cilindre: 1 in linie a) verticali, b) orizontali; 2 in V; 3 opozite (boxer).

1.3. Mecanismul de distributie a gazelor. 1. Destinatia, constructia generala si particularitatile constructive a mecanismului de distributie a gazelor (MDG) pentru motoarele cu aprindere prin scintee si cu aprindere prin comprimare. Rolul mecanismului de distributie : Mecanismul de distributie (fig. 5.1) este un ansamblu de piese care asigura umplerea cilindrilor, intr-o anumita ordine cu amestec carburant sau aer proaspat si evacuarea gazelor arse. Mecanismul de distributie (fig. 5.1) prin supape se compune din: comanda distributiei 1, 2, 3, arborele cu came 4, tachetul 6, tija impingatoare 7, culbutorul 8, supapele 16 si 17 (cu ghidurile lor) si arcurile supapelor 19. Funcionarea mecanismului de distribuie (fig. 5.1): Arborele cu came 4, antrenat de comanda distributiei 1, 2, 3, transmite miscarea supapei 16 pentru deschiderea ei prin intermediul tachetului 6, tijei impingatoare 7 si culbutorului 8. Dupa trecerea camei supapa se reaseaza pe scaunul ei datorita arcurilor 18. Astfel, miscarea de rotatie a arborelui cu came se transforma in miscare de translatie a supapei, periodic. Mecanismul de distribuie este alctuit din trei parti: 1) Mecanismul care comanda deschiderea si inchiderea periodica a orificiilor de admisie si evacuare a cilindrilor; 2) Colectorul de gaze care distribuie si transporta gazele proaspete intre cilindrii motorului si colecteaza gazele de ardere din cilindrii, transportandu-le in atmosfera; 3) Amortizorul de zgomot. De obicei, ultimele doua parti se trateaza la instalatia de alimentare. Sub aspect functional organele componente ale mecanismului de distributie se impart in 2 grupe: 1) Grupa supapei, cuprinzand supapa, ghidul supapei, arcurile si piesele de fixare; 2) Grupa organelor de actionare a supapei, cuprinzand arborele cu came, tachetul, tija impingatoare si culbutorul; Procedee de comand a nchiderii i deschiderii orificiilor de admisie i evacuare: Se disting trei procedee, denumite corespunzator: - Distributie prin supape (motoare in 4 timpi); - Distributie prin sertare; - Distributie prin lumini (ferestre).

Tipurile mecanismului de distributie prin supape: Dupa tipul motorului, distributia poate fi pentru motoare in patru si doi timpi. Motoarele in patru timpi utilizeaza mecanismul de distributie cu supape. Cele in doi timpi, in general, nu au supape, ci ferestre in cilindri, care sunt deschise si inchise prin deplasarea pistonului de o forma speciala (cu deflector)-este asa-zisa distributie prin lumini. Unele motoare in doi timpi, in special cele cu aprindere prin compresie au numai supape de admisie sau numai de evacuare. Dupa pozitia supapelor, motoarele in patru timpi pot avea mecanisme de distributie cu: - supape laterale (fig. 5.2, a) la care supapele sunt plasate in blocul motor; sistemul nu se mai foloseste avand multiple dezavantaje; - supape in cap (fig. 5.2, b, c) unde supapele sunt montate in chiulasa deasupra pistonului; - mixt (Rover), supapele fiind montate in bloc si in chiulasa. Arborele cu came se monteaza in carter sau pe chiulasa. De aceea, distributia din acest punct de vedere este: - cu arbore cu came in carter - cel mai raspandit (motoarele D 795-05, D 2156 HMN 8, ARO240,DACIA etc.); - cu arbore cu came montat pe chiulasa,supapele fiind comandate prin culbutori (fig. 5.2, c) (Lada 1200, Lada 1500, Fiat 1600, Mercedes-Benz, etc.). La acest sistem, supapele sunt asezate inclinat, ceea ce micsoreaza uzura capetelor lor, iar la tipurile la care se folosesc culbutori cu role se micsoreaza mult uzura; arborele cu came este antrenat de arborele cotit printr-un lant dublu, cu intinzator (fig. 5.1, b); - cu arbore cu came pe chiulasa, ce comanda direct supapele (prin traversa sau langheta), sistem simplu dar care necesita o buna etansare a contactului supapa-ghid pentru a evita patrunderea uleiului in camera de ardere (deci consum marit, cocsare de segmenti, gomarea supapelor, sau ancrasarea bujiilor).

La PMI exista un moment in care supapele de admisie si evacuare sunt deschise, cu acelasi unghi, numit incrucisarea(suprapunerea) supapelor. Efectele acestui fenomen are urmari pozitive ca: imbunatatirea umplerii camerei de ardere, racirea zonelor calde, atenarea efectului detonatiilor, scaderea cnsumului de combustibil, cresterea puterii motorului. Din particularitatile constructive a mecanismului de distributie a gazelor (MDG) pentru motoarele cu aprindere prin scintee si cu aprindere prin comprimare putem evidentia urmatoarele: - in cazul comenzii distributiei cu roti dintate la MAC, roata dintata intermediara 3 antreneaza, pe linga roata arborelui cu came 2, si pe cea a pompei de injectie 4(fig. 5.3).

- la MAS mecanismele de distributie pot fi cu supape laterale, in cap sau mixte, in timp ce la MAC pot fi utilizate doar MDG cu supapele in cap. - la MAS arborele cu came mai are in afara pinionului de antrenare a pompei de ulei si a ruptorului-distribuitor, un excentric de comanda a pompei de combustibil.

1.4. Partea practica a lucrarii de laborator. Partea practica a lucrarii de laborator include efectuarea lucrarilor de demontare-montare si de control-masurare la mecanismele biela-manivela si de distributie a gazelor. La efectuarea partii practice a lucrarii trebuie de efectuat: 1. De demontat si de montat chiulasa cilindrilor, de scos arborele cotit. 2. De reglat jocul termic la mecanismul de distributie a gazelor. 1. Demontarea chiulasei -130:
1) Scoatem carburatorul, desurubm 4 buloane de prindere. 2) Desurubam 3 buloane de prindere a centrifugii si a filtrului de ulei. 3) Desurubam 14 piulite de prindere a colectorului de admisie.

4) Scoatem colectorul de admisie . 5) Desurubam 8 piulite de prindere a capacului chiulasei. 6) Atent cu un cutit scoatem garnitura de etansare dintre chiulasa si capac. 7) Desurubam 4 buloane de prindere a axului culbutorilor. 8) Scoatem axul culbutoare. 9) Scoatem 8 bare de impingere. 10) Desurubam 17 buloane de prindere a chiulasei de bloc. 11) Scoatem chiulasa. 12) Cu un cutit atent scoatem garnitura. Montarea se face invers demontarii dar piulitele si buloanele se string in 2 etape de la centru in cruce spre parti. Chiulasa se fixeaza pe stifturi de centrare. Demontarea arborelui cotit: Desurubam 26 buloane a baii de ulei. Cu un cutit atent scoatem garnitura de etansare. Desurubam 2 buloane de fixare a sorbului de ulei. Desurubam 16 piulite a capacelor bilei. 5) Scoatem ambreajul. 6) Desurubam 8 piulute de prindere a volantului de arborele cotit. 7) Scoatem volantul. 8) Desurubam 4 buloane si scoatem pompa de apa impreuna cu ventilatorul. 9) Scoatem roata de curea de pe arborele cotit. 10) Desurubam 8 buloane si scoatem capacul anterior. 11) Desurubam 10 buloane si scoate acele 5 capace de prindere a arborelui cotit de bloc. 12) Scoatem arborele cotit.
1) 2) 3) 4)

Montarea are loc invers demontarii si stringerea piulitelor si buloanelor se face in doua etape.

2. Reglarea si controlul jocului termic intre culbutor si tija supapei. Reglarea jocului se face numai pe motorul rece (18C), daca motorul a lucrat asteptam cel putin 30 min. Arborele cotit se instaleaza in urmatoarele pozitii: I, II, III, IV. In fiecare pozitie vom regla concomitent jocul la 2 cilindri. Parametri constructivi Unghiul de rotire Cilindrul la care reglam jocul I 60 1;5 Valorile parametrilor si pozitiilor II 240 4;2 III 420 6;3 IV 600 7;8

1) Oprim alimentarea cu combustibil si scoatem capacele chiulasei. 2) Verificam si la necesitate stringem buloanele de fixare a chiulasei. 3) Punem fixatorul n pozitia de jos. 4) Scoatem capacul carterului ambreajului. 5) Cu o pirghie fixam in gauri de pe volant si rotim arborele cotit dupa sensul de rotatie pina cind fixatorul sub actiunea arcului va intra in taietura volantului. 6) Verificam pozitia semnelor de pe corpul ambreajului de avans de combustibil si semiambreajului pompei de combustibil si semnele acestea trebuie sa fie in pozitia de sus, daca ele stau in pozitia de jos scoatem fixatorul si mai rotim o data. 7) Rotim arborele cotit in sensul de rotatie cu 60, rotatia volantului cu 60 va fi egala cu 2 orificii de pe ambreaj. 8) Cu cheia dinamometrica verificam momentul de stringere a axului culbutorilor. 9) Cu ajutorul spionului masuram jocul la supapa la 1 si 5 piston. Spionul cu grosimea 0,3 mm pentru supapa de admisie si 0,4 mm pentru cea de evacuare trebuie sa mearga liber, iar spionul cu grosimea 0,35 mm pentru supapa de admisie si 0,45 mm pentru supapa de evacuare trebuie sa mearga din greu 10) La necesitate slabim piu;ita bulonului de reglare si folosim surubelnita si cheie. 11) Punem spionul de grosimea necesara si reglam jocul. 12) Mentinind bulonul cu surubelnita stringem piulita cu un moment 4,2-5,4 kg*f*m. 13) Urmatoarea reglare se face conform tabelului.

Bibliografie.
1. Gh.Fratila si altii Automobile. Cunoastere, interese de exploatare. Editura

didactica si pedagogica, Bucuresti 2008, pag.455. 2. Gh.Bobescu, C.Cofaru, A.Chiru, A.Radu Motoare pentru automobile si tractoare: Volumul I si II. 3. ., . . , 1985, 351 .