FAC. DE INGINERIE MECANICA Cat.

de Autovehicule i Motoare

PROIECT la Construcia i calculul automobilelor I

Tema: Diferential pentru autoturism

Student: Costin BREZAN Secia AR Anul III, grupa 1181 ndrumtor: prof.dr.ing. Ion PREDA

Anul universitar 2010-2011 Semestrul II

CUPRINS
1. STUDIU DE NIVEL PRIVIND DIFERENTIALUL ........................................................ 3 1.1. Functiunile ............................................................................................................. 3 1.2. Solutii constructive ................................................................................................ 4 1.3. Operatii de intretinere ............................................................................................ 6 1.4. Modalitati de reparare ............................................................................................ 6 1.5. Analiza comparativa .............................................................................................. 7 2. MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCIA DIFERENTIALULUI ..................... 11 2.1. TIPURI DE MATERIALE UTILIZABILE ........................................................ 11 2.2. REZISTENE ADMISIBILE .............................................................................. 12 2.3. MODURI DE PRELUCRARE POSIBILE ......................................................... 13 3. TEHNOLOGII UTILIZATE LA CONSTRUCIA DIFERENTIALULUI ................... 14 3.1. TEHNOLOGII DE FABRICARE ....................................................................... 14 3.2. TEHNOLOGII DE ASAMBLARE ..................................................................... 16 4. MODALITI DE DETERIORARE A DIFERENTIALULUI ................................... 18 4.1. MODALITI NORMALE DE DETERIORARE 4.2. MODALITI ANORMALE DE DETERIORARE 5. JUSTIFICAREA SOLUIEI CONSTRUCTIVE ALESE I CALCULUL DIFERENTIALULUI ............................................................................................ 20 6. IDENTIFICAREA UNEI MODALITI DE CRETERE A CALITII DIFERENTIALULUI ............................................................................................. 21 7. IDENTIFICAREA UNEI MODALITI DE REDUCERE A COSTULUI DIFERENTIALULUI ............................................................................................ 22 8. CONCLUZII ......................................................................................................... 23 9. BIBLIOGRAFIE

1 STUDIU DE NIVEL PRIVIND DIFERENTIALUL

1.1 FUNCIUNILE
Diferenialul este un mecanism, inclus n puntea motoare, care divizeaz fluxul puterii de autopropulsare primit de la transmisia principal n dou ramuri, transmise fiecare cte unei roi motoare, oferind totodat roilor punii posibilitatea, ca n funcie de condiiile autopropulsrii, s se roteasc cu viteze unghiulare diferite.1 Principalele condiii de autopropulsare care impun roilor s se roteasc cu viteze unghiulare diferite sunt urmtoarele: - deplasarea pe traiectorii curbe, cnd roata Fig. 1.1 Transmiterea fluxului de putere a interioar curbei are de parcurs un spaiu mai motorului autovehiculului, rotilor motoare mic dect roata exterioar curbei; - deplasarea rectilinie pe ci netede, cnd roile punii au de parcurs spaii egale iar automobilul, din diverse cauze, are roile punii cu raze inegale; diferena dintre raze poate fi datorat presiunii inegale din pneuri, repartizrii ncrcturii asimetric faa de axa longitudinal a automobilului, pneurilor la cele dou roi de simbol diferit, sau grad diferit de uzur; - deplasarea rectilinie pe ci cu denivelri cnd, datorit distribuiei aleatoare a denivelrilor sub form de gropi i ridicturi, roile au de parcurs drumuri de lungimi diferite. In condiiile de mai nainte, n lipsa diferenialului, n mecanismele punii apar ncrcri suplimentare sub forma unui flux parazit de putere. FUNCTIILE DIFERENTIALULUI: 1. divizeaz fluxul puterii de autopropulsare primit de la transmisia principal n dou ramuri, transmise fiecare cte unei roi motoare 2. posibilitatea rotilor puntii, ca n funcie de condiiile autopropulsrii, s se roteasc cu viteze unghiulare diferite 3. eliminarea puterii parazite la rotile puntii; puterea parazita este favorizat de: deplasarea pe ci cu rezisten mic la naintare; pneuri de diametru mare i rigide, viraje cu raze de curbur mic 4. diminuarea solicitrilor din mecanismele puntii 5. scaderea pierderilor mecanice prin cresterea puterii transmise 6. scaderea consumului de combustibil si a uzurii anvelopelor 7.cresterea manevrabilittii si stabilittii automobilului Diferenialul este un mecanism de tipul mecanismelor planetare difereniale (cu mobilitatea M=2), la care numai axa central este baz. Construcia diferenialului este caracterizat de existena forelor de frecare ntre elementele sale aflate n contact, astfel c prin aceste fore se realizeaz legtura la baz a
1

Tabacu I., Transmisii mecanice pentru autoturisme, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1999.

elementelor mecanismului i diferenialul se blocheaz (M=0). La blocarea diferenialului, cnd el se rotete n jurul axei centrale ca un tot unitar, roile punii se rotesc cu viteze unghiulare egale. Cnd momentul corespunztor puterii suplimentare (puterii parazite), este mai mare dect momentul forelor de frecare dintre elementele diferenialului, care reprezint legtura de blocare a diferenialului, atunci prin desfacerea legturii, diferenialul va intra n funciune ca mecanism planetar monomobil (M=1) i va permite roilor punii s se roteasc cu viteze unghiulare diferite n sensul mririi vitezei unghiulare de rotaie a roii exterioare virajului i micornd-o pe cea a roii interioare virajului. Se deduce c mrimea ce Fig. 1.2 Constructia si functionarea mecanismului comand funcionarea planetar diferential diferenialului este fluxul de putere ce ncarc suplimentar puntea n condiiile n care se impun viteze unghiulare diferite la roile motoare.

1.2 SOLUII CONSTRUCTIVE

In construcia diferenialelor se disting mai multe soluii, grupate astfel: dup caracteristicile cinematice se deosebesc: - difereniale simetrice - diferentiale asimetrice; dup caracteristicile dinamice, exprimate prin mrimea frecrii interne, diferenialele pot - difereniale simple - difereniale blocabile - difereniale autoblocabile;2

fi:

In afara utilizrii diferenialului ca mecanism al punii motoare, n construcia de automobile diferenialul se folosete i ca mecanism divizor de flux la automobilele de tipul 4x4. Diferenialele asimetrice i cele blocabile i autoblocabile sunt specifice autoturismelor cu tractiune integrala. Fa de diferenialele simetrice simple diferenialele blocabile se deosebesc prin existena unei legturi facultative (dispozitivul de blocare) ntre unul din arborii planetari i carcasa diferenialului. Dezavantajul diferenialelor blocabile const n acionarea subiectiv a dispozitivului de blocare de ctre conductor i complicarea construciei prin necesitatea introducerii unui dispozitiv de acionare (mecanic, pneumatic, hidraulic sau electric). Neajunsurile artate dispar ns prin utilizarea diferenialelor autoblocabile, la care starea blocat nu mai depinde de aciunile conductorului, ci de starea drumului.
2

Tabacu I., Transmisii mecanice pentru autoturisme, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1999.

In figura 1.334 se prezint soluii constructive de difereniale cu roi dinate conice. Carcasa 4 a diferenialului, solidar de coroana dinat 2 a transmisiei principale, se rotete datorit micrii primite de la transmisia principal. In carcas sunt dispui sateliii 3 i 6 care angreneaz n permanen cu doua roi planetare7 si 8, fiecare comun cu cte unul din arborii planetari 1 i 5. Fixarea sateliilor n carcas se face prin bolul 9.

(a)

(b)

LEGENDA
1, 5 Arbori planetari 2 Coroana dintata 3, 6 Sateliti 4 Carcasa 7, 8 Roti planetare 9 - Bolt

(c)

Fig. 1.3. Solutii constructive diferential simetric simplu (a) Difential BMW 520i (2000-2003) (b) Diferential BMW 116i (c) Difential Lada 1200

ATZ, 12/2004 Tabacu I., Transmisii mecanice pentru autoturisme, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1999

Fig. 1.4. Schema cinematica a diferentialului ales

1.3 OPERAII DE NTREINERE

Intretinerea diferentialului unui autoturism modern, care este exploatat in conditiile specificate de constructor, este inexistenta sau prevede verificarea si completarea sau inlocuirea daca este cazul (nivel scazut) lubrifiantului, cu un alt lubrifiant care este specificat in cartea tehnica a diferentiallului, sau in cazul posesorilor de autoturisme de catre producator.

1.4 MODALITI DE REPARARE

Politica de service a autoturismelor moderne prevede inlocuirea totala a diferentialului (simplu, simetric) al autoturismului; totusi la autovehiculele mai vechi si la cele iesite din garantia oferita de producator acesta se poate repara de catre un mecanic autorizat. La autovehiculele mai vechi este prudent sa se verifice periodic valvolina diferentialului pentru a va asigura ca nu exista scurgeri. Pasi 1. Parcati pe un teren drept si opriti motorul. 2. Determinati daca masina are tractiune pe fata sau pe spate. 3. Localizati diferentialul: se afla sub partea din mijloc a spatelui masinii, intre cele doua roti din spate si are forma si marimea unui dovleac. Exista axuri (tuburi metalice) care ies din ambele parti ale diferentialei care sunt legate de fiecare roata din spate. 4. Ridicati pe cric atat fata cat si spatele masinii si sprijiniti masina folosind 4 suporturi de cric. Spatele si fata masinii trebuie sa fie la aceeasi inaltime pentru a putea verifica uleiul diferentialului.

5. Localizati piulita dintr-o parte a diferentialului. Va fi indreptata spre spatele masinii. 6. Alegeti o cheie care sa se potriveasca piulitei si rasuciti in sens invers acelor de ceas pentru a o slabi. Indepartati-o usor. 7. Uleiul ar trebui sa fie la acelasi nivel cu gaura piulitei - ar trebui sa se scurga afara, sau puteti verifica nivelul cu un deget. 8. Daca nivelul este scazut, adaugati ulei. Trebuie pompat in diferential. Exista pompe mici care se ataseaza sticlelor din plastic de ulei. 9. Puneti la loc si strangeti piulita. 10. Dati la o parte suporturile de cric si lasati in jos masina. Sfaturi Nu verificati uleiul diferentialului decat daca toata masina este la acelasi nivel - altfel veti avea parte de o verificare gresita a nivelului de ulei. Daca diferentialul are un nivel scazut al uleiului constant de fiecare data cand o verificati, probabil aveti o scurgere. Cautati pete de ulei si duceti-va la un mecanic. Atentie Nu va bagati sub o masina care este sustinuta doar de un cric - intotdeauna folositi suporturi de cric. Nu folositi un ulei de motor normal - poate fi prea slab.

1.5 ANALIZA COMPARATIV

Pentru a asigura o centrare bun i o angrenare corect a sateliilor cu roile planetare, la solutiile constructive din fig. 1.3. suprafaa frontal a sateliilor este sferic. Sateliii sunt n numr de 4, montai echidistant pe cercul de rostogolire al pinioanelor planetare. Acest montaj asigur anularea sarcinilor radiale n pinioane i reducerea dimensiunile roilor dinate prin mrirea numrului de dini aflai simultan n angrenare. I. Solutia constructiva a diferentialului prezentat in figura 1.3. (a) cu solutia constructiva a diferentialului din figura 1.3. (c) Tabelul 1.1. Analiza comparativa a solutiilor constructive de diferential simplu simetric Fig. 1.3. (a) Fig. 1.3. (c) Roti conice cu dantura curba Roti conice cu dantura curba in arc Tipul angrenajului
tip hipocicloida de crec tip Gleason5

Avantaje

- combina toate avantajele oferite de dantura curba in arc de cerc cu ale danturii hipoide - au capacitate mare de transmitere a efortului, datorit att formei dinilor, ct i configuraiei geometrice a ansamblului, care permite construcia unor lagre rigide; - metodele de prelucrare existente permit obinerea unui contact liniar ntre dini, respective posibilitatea controlului lungimii

- la rapoarte de transmitere egale, dimensiuni de gabarit de pn la de dou ori mai mici (numrul minim de dini ai pinionului poate fi redus la 79, fa de minimum 13 ct este la celelalte dou tipuri de danturi); - creterea gradului de acoperire, ceea ce se traduce n funcionare mai linitit i durabilitate sporit; - diminuarea sensibilitii la deplasri relative ale roilor, ca urmare a deformaiilor elastice ale ansamblului n timpul funcionarii, prin posibilitatea

Tabacu I., Transmisii mecanice pentru autoturisme, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1999.

petei de contact, ceea ce aduce un plus de cretere a capacitii portante; - datorit alunecrii ntre dini (n lungul dintelui), angrenajele hipoide funcioneaz mai linitit dect angrenajele conice cu dini curbi;

eliminri concentratorilor de tensiune prin procedee tehnologice simple; - avantajul prelucrrii danturii pe mainiunelte de mare precizie

Dezavantaje

- prezena alunecrii ntre dini, mai mare ca la angrenajele conice, creeaz tendina spre o uzur mai pronunat de abraziune, dect la oboseal. Pentru aceasta sunt necesare msuri suplimentare legate de calitatea suprafeelor dinilor, care n acest caz trebuie s aib duritate mai mare, iar pentru ungere s se utilizeze uleiuri corespunztoare unor presiuni de contact mari i viteze de alunecare sporite.

- prezena unor eforturi axiale mari, care i schimb sensul la schimbarea sensului de deplasare al automobilului. Avnd n vedere c aceast situaie este de scurt durat, att sensul ct i valoarea forelor axiale sunt acceptabile.

Montarea atac

pinionului Avantaje

de Rezemare in consola; rulmenti radiali-axiali cu role conice, montati in <O>

- micora deformaiile axiale (se utilizeaz rulmeni cu role conice cu unghi ct mai mare de deschidere a conului); -Pentru mrirea lungimii efective a lagrului i pentru sporirea rigiditii radiale a pionului, rulmeni se monteaz n 0 Strangerea pe directia axiala a pieselor montate pe arborele pinionului de atac conduce la anularea jocurilor axiale din lagre i la apariia unor deformaii elastice ale rulmenilor. Mrirea strngerii peste o valoare optim, recomandat de constructor, conduce la o sporire a uzurii lagrelor.

Dezavantaje

Prestrangerea axiala pinionului de atac

a Piulita + buc deformabil montat ntre rulmentul dinspre flana pinionului i un umr al acestuia.
-Pretensionarea rulmenilor se asigur de la primul montaj, fcnd posibil automatizarea acestuia. -Pretensionarea iniial este meninut constant timp ndelungat.

Piulia + aibe calibrate

Avantaje

-Piulia este prevazuta cu sistem de asigurare a poziiei -Saibele calibrate dintre inelele interioare ale rulmenilor servesc la reglarea jocului acestora

Montarea coroanei dinate a angrenajului conic n carterul punii, prin intermediul carcasei diferenialului Avantaje

Rulmeni radiali-axiali cu role conice; montaj in X Pentru reducerea lungimii efective dintre reazeme, rulmenii sunt montai n X
- Rulmentii radiali-axiali cu role conice preiau sarcini radiale mari i sarcini axiale medii-mari care acioneaz ntr-un singur sens -Montajul in X asigura reducerea lungimii efective dintre reazeme; -Dac dilataiile termice, n funcionare, sunt mari, jocul axial, la montaj, se regleaz la valori mrite, n cazul montajelor cu rulmeni radial-axiali n X -Temperatura din lagare este mai ridicata in cazul utilizarii rulmentilor radiali cu role conice

Dezavantaje

II. Solutia constructiva a diferentialului prezentat in figura 1.3. (a) cu solutia constructiva a diferentialului din figura 1.3. (b) Parametrii dimensionali ale celor doua solutii constructive sunt identici, iar parametrii constructivi foarte asemanatori. Singura diferenta intre cele doua solutii constructive o reprezinta alegerea tipurilor de rulmenti. Mai jos este prezentata o scurta comparatie intre utilizarea rulmentilor radiali-axiali cu role cilindrice (fig. 1.3. (a)) si a rulmentilor radiali-axiali cu bile pe doua randuri (fig. 1.3. (b)) 6.

Pierderea de cuplu [Nm]

Fig. 1.5. Reprezentarea pierderii de cuplu transmis rotilor in cazul utilizarii de rulmenti diferiti

INFLUENCE FACTORS ON GEARBOX POWER LOSS, Paper Ref: S0601_P0216 3rd International Conference on Integrity, Reliability and Failure, Porto/Portugal, 20-24 July 2009

Tabelul 1.2. Compararea utilizarii rulmentilor radial-axiali cu role conice cu rulmentii radialiaxiali cu bile pe doua randuri intr-un diferential simplu simetric Rulmenti radial-axiali cu role conice Rulmenti radiali-axiali cu bile pe doua randuri -rigiditate ridicata - rigiditate la fel de ridicata - pret redus - frecare foarte mica - reglaj usor la montaj - temperatura scazuta - uzura foarte redusa (inexistenta)

Fig. 1.6. Compararea temperaturilor rulmentilor radiali-axiali cu bile pe doua randuri, cu rulmentii radiali cu role conice, intr-un diferential simplu simetric

Fig. 1.7. Compararea momentului de frecare si a temperaturii a rulmentilor capului pinionului de atac (RK) si a celui pozitionat spre flansa (RF)

10

2 MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCIA DIFERENTIALULUI

2.1 TIPURI DE MATERIALE UTILIZABILE
n cadrul proiectrii un rol important l are alegerea materialelor att din punct de vedere al preului de cost, ct i a rezistenei, a uoarei prelucrri i interschimbabilitii cu alte organe de maini. Diferenialul este un mecanism, inclus n puntea motoare, care divizeaz fluxul puterii de autopropulsare primit de la transmisia principal n dou ramuri, transmise fiecare cte unei roi motoare, oferind totodat roilor punii posibilitatea, ca n funcie de condiiile autopropulsrii, s se roteasc cu viteze unghiulare diferite. Angrenajele dintre elementele componente ale diferentialului sunt supuse unor momente de torsiune si viteze de rotatie ridicate; din acest considerent este foarte impotanta alegerea corecta a materialelor utilizate la constructia elementelor componente a diferentialului simplu simetric. Pentru constructia, pinionului de atac, axului port-sateliti, arborilor planetari, se utilizeaza datorit solicitrilor la care sunt supuse, oteluri aliate cu continut redus de carbon. Dintre acestea se pot utiliza oteluri aliate de cementare7: 17CrNi16 (0.17%C, elemnemt principal de aliere 0.16%Ni), 13CrNi30, 18MnCr10, 28TiMnCr12 STAS 791; aceste marci de otel se recomanda la utilizarea fabricarii de arbori puternic solicitati, care functioneaza la turatii ridicate. Aceste marci de otel au o buna rezistenta la solicitarile de contact respectiv de incovoiere la care sunt supusi dintii rotilor dintii pinionui de atac si de asemenea are o mare rezistenta la oboseala. Tot din clasa otelurilor aliate, se pot utiliza otelurile aliate de imbunatatire: 40Cr10 (0,4%C 41CrNi12 STAS 7918, avand proprietati necesare constructiei arborilor puternic solicitati, care trebuie sa respecte dimensiuni de gabarit reduse. La constructia rotilor planetare, satelitilor, coroanei dintate a transmisiei principale solidara cu carcasa interioara a diferentialului, se pot utiliza oelurile de cemenetare. Acestea se recomand la angrenajele puternic solicitate i cnd se impun restricii de gabarit. Oelurile de cementare au coninutul de carbon < 0,25%. Danturarea se execut naintea tratamentului, dup tratament dantura trebuind rectificat, pentru eliminarea deformaiilor mari care apar n urma tratamentului. Cele mai utilizate oeluri de cementare sunt: OLC 15, OLC 20, 15 Cr 08, 18 MoCr 10 etc.). Carcasa diferentialului se poate executa din Fc-200 STAS 1004-75 fiind o font cenuie cu grafit lamelar, cu o rezisten la traciune de 200 N/mm2, avand un cost de elaborare scazut sau Fc100, Fc150 STAS 1004-75; in cazul in care se urmareste o reducere a greutatii totale a diferentialului, carcasa se poate confectiona din aluminiu aliat cu cupru din seria 2XXX. Pe lnga cupru, care este elementul principal de aliere, aceste aliaje contin n principal magneziu si mangan. Pentru obtinerea caracteristicilor mecanice ridicate (similare sau chiar mai mari dect cele ale otelurilor cu continut scazut de carbon), aceste aliaje trebuie supuse calirii (tratament
7
8

http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/OELURI-ALIATE83214913.php
Radulet R., Manualul inginerului HUTTE, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1951

11

termic de punere n solutie urmata de mbatrnire naturala - la temperatura ambianta sau artificiala la temperatura ridicata, n cuptor). Aliajele Seriei 2xxx (2007, 2011, 2024, 2014, 2014A, 2017, 2017A) au rezistenta mecanica ridicata si o buna prelucrabilitate prin aschiere, n general nu sunt sudabile si nu au o buna rezistenta la coroziune. In ceea ce priveste rulmentii utilizati: materialele destinate inelelor si corpurilor de rostogolire trebuie s ndeplinesc o serie de conditii: rezistent mare la solicitarea de contact; rezistent mare la uzur; tenacitate. Otelurile care ndeplinesc cel mai bine aceste condiii sunt oelurile aliate cu crom, care conin aproximativ 1% carbon si 1,31,65% crom. Alte elemente de aliere sunt manganul si siliciul. Viteza de clire si adncimea de clire sunt direct dependente de continutul de mangan. Unele firme productoare de rulmeni utilizeaz si oeluri de cementare, acestea comportndu-se bine la solicitri cu socuri. Pentru rezistent la temperaturi ridicate sau pentru rezistent la coroziune, se utilizeaz oteluri speciale nalt aliate, respectiv oteluri anticorozive, aliate cu crom. Materiale utilizate la rulmenti sunt: Otelul de rulmenti (STAS 1456/1-80) este un otel hipereutectoid cu 1%C, 1,5%Cr:100Cr6, 100CrMn6;100CrMo6 etc. Inelele si corpurile de rulare se executa din otel aliat cu crom (Mn, Ni, n cantitati mai mici); Coliviile se executa din table de otel prin stantare, bronz prin turnare,mase plastice prin injectare. In constructia diferentialului simplu simetric, se utilizeaza pentru etansare mansete de rotatie. Mansetele de rotatie sunt etansari pentru echipamente rotative (etansarea lagarelor lubrifiate cu uleiuri), sunt fabricate din elastomeri, cu insertie metalica (sau in carcasa metalica).

2.2 REZISTENE ADMISIBILE

DENUMIREA MATERIALULUI
17CrNi16 OLC 15 OLC 20 15Cr08 18MnCr10 Fc100 Fc150 EN-AW-2007ALCUMGPB

DURITATEA/REZISTENTA LA TRACTIUNE
800...950 590...780 490...780 690...880 174 790...1080 207 100...160 100...150 110...250 140...190 Coef. elasticitate: 72500 Coef. rigiditate: 27300

UNITATEA DE MASURA
N/mm2 MPa Mpa Mpa HB Mpa HB Mpa HB Mpa HB Mpa Mpa

Tabel 2.1. Rezistentele admisibile si duritatiile materialelor utilizate in constructia diferentialului

12

2.3 MODURI DE PRELUCRARE POSIBILE

In vederea ridicrii rezistenei la uzur, uneori axele satelitilor se armesc pe toat suprafaa cu un strat de 0,01 mm, sau se acoper cu un strat de sulfur de fier. La constructia rotilor planetare rotilor planetare, satelitilor, coroanei dintate a transmisiei principale solidara cu carcasa interioara a diferentialului, se pot utiliza oelurile de cemenetare. Cementarea este un tratament termochimic, care const n mbogirea n carbon a stratului superficial al flancului dinilor, fiind urmat de clire i revenire joas. n urma clirii, se obine o duritate mare a stratului superficial (5262 HRC) i un miez care i pstreaz tenacitatea. Prin cementare se obine o cretere semnificativ a rezistenei la contact a flancului dinilor i o cretere, ntr-o msur mai mic, a rezistenei la ncovoiere. Tratamentele termice sau termochimice aplicate pinionului de atac, axului port-sateliti, arborilor planetari depind de materialul din care se execut, putnd fi: mbunttire sau mbuntire si clire superficial a fusurilor, canelurilor, portiunilor de calare etc.; cementare urmat de clire a fusurilor, portiunilor de calare si a canelurilor; nitrurare etc.

13

3 TEHNOLOGII UTILIZATE LA CONSTRUCIA DIFERENTIALULUI

3.1 TEHNOLOGII DE FABRICARE
Tehnologia de fabricaie a arborilor (axului port-sateliti, arborilor planetari) const n: strunjirea suprafeelor cilindrice sau conice i a filetelor, frezarea canalelor de pan sau a canelurilor operaii executate nainte de tratamentul termic rectificarea fusurilor, a poriunilor de calare, a suprafeelor canelurilor operaii executate dup tratamentul termic. Obtinerea semifabricatelor: Semifabricatele se obtin prin laminare, forjare, forjare libera si in matrita, extruziune si turnare; Semifabricatele laminate sub forma de bara se debiteaza la lungimea corespunzatoare; La arborii forjati sau matritati se debiteaza capetele ramase din deformari. Debitarea se executa la masini de taiat cu discuri abrazive, cu freza disc cu ferastraie, la Fig. 3.1 Strunjirea unui arbore masini de taiat cu banda etc; In cazul semifabricatelor laminate sau matritate, se poate obtine cand este necesar fibrajul optim continuu si cu dispunerea spatiala adecvata ceea ce permite obtinerea unor piese suple cu rezistenta la oboseala ridicata si pret de cost redus; Arborii obtinuti prin turnare au o rezistenta mai mica decat cei obtinuti prin forjare din otel dar sunt mai putin sensibili la concentrarea eforturilor si au o capacitate mai mare de amortizare a sarcinilor dinamice. Fig. 3.2. Frezarea unui canal de pana Rotile dintate (rotilor planetare, satelitilor) Obtinerea semifabricatelor: dintate cu diametre mai mari semifabricatele se obtin prin matritare sau refulare (roti dintate si blocuri de roti dintate). -este un caz particular al laminarii transversale. Rotile dintate cu modulul de maxim 2.5 mm se obtin prin rulare la rece, iar cele cu modulul mai mare, numai prin laminare la cald.

14

Danturarea rotilor dintate conice (rotilor planetare, satelitilor) se poate realiza cu mai multe metode: Metoda diviziunii: Danturarea rotilor dintate conice prin metoda diviziunii cu freza disc modul conduce la profile aproximative, motiv pentru care se limiteaza la productii de serie mica si modul redus. Semifabricatul se pozitioneaza pe masa frezei astfel nct linia de fund a profilului danturii sa fie tangenta la scula figura 3.2. Dimensiunile frezei se aleg corespunzator Fig. 3.3. Danturarea rotilor dintate prin metoda profilului minim al golului dintre doi dinti ai diviziunii rotii dintate conice. Prelucrarea este rezultatul combinarii miscarii de rotatie a sculei cu miscarea de avans a semifabricatului mpreuna cu masa masinii. Dupa realizarea canalului pe toata latimea, semifabricatul se retrage, se roteste cu un pas n capul divizor si operatia se repeta pna la degrosarea tuturor golurilor. n continuare masa frezei pe care se gaseste capul divizor se roteste si se repeta operatiile de aschiere. Dupa parcurgerea ntregii circumferinte, se roteste capul divizor si se continua aschierea pna la realizarea profilului. Metoda rularii. n vederea prelucrarii prin rulare cu scula roata dintata se realizeaza miscarea relativa ntre scula si piesa prin compunerea: - unei miscari de rostogolire ntre roata de prelucrat si roata scula asa fel nct axele lor sa se ntlneasca ntr-un punct O (angrenarea ntre roti cu axe concurente) - unei miscari de avans si retragere prin care se realizeaza aschierea. De obicei dintii rotii scula sunt formati dintr-o pereche de cutite care lucreaza concomitent ambele flancuri ale unui dinte sau flancurile ce marginesc acelasi gol fig.3.4 Fig. 3.4. Danturarea Danturarea melcului si rotii melcate rotilor dintate prin Melcul evolventic se poate executa pe strung cu un cutit metoda rularii avnd o singura muchie aschietoare dreapta. Cutitul se aseaza n asa fel nct directia muchiei aschietoare sa se suprapuna cu directia dreptei care genereaza profilul, tangenta la cercul de raza r o, figura 3.5. Piesa se roteste n jurul axei proprii. Cutitul se deplaseaza liniar actionat de surubul conducator al strungului.

Fig. 3.5 Melcul evolventic si generarea evolventei

15

1 2

Melcul n evolventa se poate realiza si prin metoda rularii cu: cutit roata (la serii mari mortezare) freza melc. Datorita alunecarii mari dintre flancurile melcului si rotii melcate, este foarte importanta finisarea danturii si rodajul naintea punerii n exploatare curenta. Carcasa diferentialului se executa prin turnare sub presiune. Fig. 3.6.

Fig. 3.6. Procedeul turnarii sub presiune

3.2 TEHNOLOGII DE ASAMBLARE

Procesul de asamblare reprezint etapa final a unui proces tehnologic i se execut n cazul diferentialului aceeai secie sau ntreprindere sau la locul de montaj al produsului respectiv. Operaia de asamblare este unitatea de baz la planificarea produciei, prin stabilirea corect a duratei i a succesiunii operaiilor, influennd direct productivitatea i preul de cost. Piesele supuse asamblrii sunt pregtite n ordinea dat de desenul de ansamblu din procesul de execuie. Lucrrile de asamblare se execut n secii specializate, utiliznd scule, dispozitive i verificatoare specifice fiecrui domeniu. Ordinea asambarii elemetelor componente ale diferentialului: - Pinionul de atac - montat in carcasa diferentialului, pe un ax, prin intermediul canelurilor, sau uzinat dintr-o bucata cu axul. - Coroana diferentialului - montata pe cutia satelitilor, cu suruburi, angrenata permanent cu pinionul de atac si antrenata de acesta. - Cutia satelitilor - montata in carcasa diferentialului pe rulmenti. - In cutia satelitilor se monteaza: i. Pinioanele satelite - 4 pinioane, montate liber pe axul satelitilor ii. Axul/crucea satelitilor este montat(a) rigid in cutia satelitilor. Aceste pinioane se pot invartii liber pe ax, independent unul fata de celalalt, nefiind angrenate intre ele, fiind montate intr-un plan perpendicular pe axa geometrica a diferentialului. Nu sunt antrenate in miscare de rotatie, ci, in miscare de translatie, de catre cutia satelitilor, prin intermediul axului/crucii satelitilor. iii. Pinioanele planetare - 2 pinioane, montate liber in cutia satelitilor. Aceste pinioane sunt prevazute cu cate o gaura axiala canelata, in care intra axul planetar. Sunt montate pe axa geometrica a diferentialului, angrenate permanent cu 16

pinioanele satelite, cate unul pe fiecare parte a axului/crucii satelitilor, iar miscarea de rotatie o primesc de la cutia satelitilor, prin intermediul axului/crucii satelitilor si a pinioanelor satelite, care transmit miscarea simultan la ambele pinioane planetare. Introducerea lubrifiantului corespunzator necesar functionarii corecte a angrenajelor; Montarea carcasei.

Montajul pieselor componente este atent supravegheat de catre personalul calificat; acesta asigurandu-se ca toate elementele angrenajului respecta o angrenare corecta, diferentialul avand un nivel corespunzator de lubrifiant care sa asigure o functionare silentioasa, indelungata si corecta, evitanduse griparea. O asamblare corect conduce la o funcionare bun n timpul rodrii astfel nct s se elimine abaterile de form, cauzele de uzare sau fenomenul de gripare.

Fig. 3.7. Asamblarea diferentialului

17

4 MODALITI DE DETERIORARE A DIFERENTIALULUI

4.1 MODALITI NORMALE DE DETERIORARE
uzuri, ruperi, deteriorri ale suprafeelor de lucru, etc. Diferentialul poate prezenta urmatoarele defecte: Uzura excesiva sau deteriorarea danturii pinioanelor satelit sau pinioanelor planetare defectul se datoreaza uzurii carcasei; deplasarii indelungate pe teren greu; blocarii sau reglarii incorecte a franelor rotilor din spate; folosirii la rotile din spate a unor anvelope cu uzuri sau marimi diferite; remedierea se face numai la atelierul de reparatii.

Ruperea axului sau a crucii satelitilor: defectul se datoreaza suprasolicitarilor organelor respective in conditii speciale de exploatare (trecerea prin terenuri grele).

Arborii planetari pot prezenta defectiuni: uzura excesiva a canelurilor; ruperea arborilor planetari-defectul se produce datorita functionarii indelungate , supraincarcarii automobilului; remedierea se face la atelierul de reparatii.

Caseta diferentialului Defectele posibile ale casetei diferentialului sunt: diametrul locasurilor pentru crucea satelitilor uzati se reconditioneaza prin alezare la cota de reparatie, folosindu-se o cruce majorata; diametrul fusurilor pentru rulmenti uzati se reconditioneaza prin incarcare cu sudura, strunjire si rectificare la cota nominala; filetul gaurilor de prindere a semicarcaselor uzate se reconditioneaza prin majorarea gaurilor si rectificare; suprafata de sprijin a pinionului planetar uzata se reconditioneaza prin rectificare frontala iar la montaj se utilizeaza o saiba cu grosime majorata.

18

Crucea satelitilor Defectiuni posibile ale crucii satelitilor la crucea satelitilor se pot uza sau deteriora fusurile. Reconditionarea se poate realiza dupa cum urmeaza: cromarea dura a fusurilor urmata de rectificarea la cota nominala sau cota treptei de reparatie.

4.2 MODALITI ANORMALE DE DETERIORARE

Griparea sau deteriorarea rulmentilor carcasei: defectul se produce datorita cauzelor care au fost prezentate la griparea sau deteriorarea rulmentilor transmisiei principale.

19

5 JUSTIFICAREA SOLUIEI CONSTRUCTIVE ALESE I CALCULUL DIFERENTIALULUI

5.1 JUSTIFICAREA SOLUIEI CONSTRUCTIVE
Solutia constructiva prezentata in continuare a fost aleasa datorita: Simplitatii constructiei Rezistentei la uzura datorata factorilor externi Costului de fabricatie scazut Zgomotului redus in functionare datorat angrenajelor Costului scazut de fabricatie

20

6 IDENTIFICAREA UNEI MODALITI DE CRETERE A CALITII DIFERENTIALULUI

Pentru cresterea calitatii diferentialului se poate recurge la alegerea unor angrenaje, exemplu dantura hipoida, care sa asigure o functionare cu zgomote mai mici si un moment de transmitere mai mare catre rotile automobilului. Deasemenea in vederea cresterii calitatii diferentialului, se pot alege materiale cu calitati superioare.

21

7 IDENTIFICAREA UNEI MODALITI DE REDUCERE A COSTULUI DIFERENTIALULUI

Alegerea unor materiale pentru componentele utilizate cu un cost mai scazut Sudarea capacului diferentialului si asigurarea de catre producator a unui produs cu durata limitata de viata dar care prezinta siguranta maxima in exploatare.

22

8 CONCLUZII
8.1 PROBLEME I DIFICULTI NTMPINATE I REZOLVATE
La calculul de dimensionare al elementelor componente a diferentialului am intampinat dificultati, intrucat alegerea dimensiunilor corecte a pinionului de atac si coroanei a variat ca valori, pentru alegerea unei solutii constructive cat mai performante. Pentru a nu recalcula valorile elementelor difentialului, am creeat o aplicatie in Microsoft Excel.

8.2 ASPECTE ORIGINALE ALE SOLUIEI CONSTRUCTIVE

Solutia constructiva aleasa, prezinta o configurare performanta a dispunerii si alegerii tipului de rulmenti, prezentata in capitolele anterilare. Carcasa diferentialului are capacul sudat pentru reducerea costurilor, si asigurarea de catre producator a unui produs cu durata limitata de viata dar care prezinta siguranta maxima in exploatare.

8.3 CTEVA LUCRURI NVATE PRIN REALIZAREA PROIECTULUI

Aprofundarea cunostintelor despre angrenaje Importanta respectarii structurii unui proiect in vederea obtinerii unor rezultate satisfacatoare la final. Importanta respectarii termenilor impusi, intrucat acestia ne garanteaza o continuitate in etapele proiectului. Rolul esential al documentarii

23

9 BIBLIOGRAFIE
3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 Untaru,M..a. Calculul i construcia automobilelor. E.D.P., Bucureti, 1982. Tabacu I., Transmisii mecanice pentru autoturisme, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1999. Fril, G (1977), Calculul i construcia automobilelor, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti Grmescu, T., Sltineanu, L., Pruteanu, O., Marin, O., ( 1993), Tehnologii de danturare a roilor dinate, Editura UNIVERSITAS, Chiinu Guju, M., (1990), Angrenaje conice i hipoide, Editura Tehnic, Bucureti. Radulet R., Manualul inginerului HUTTE, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1951 Jula, A.,Lates, M., (2004),Organe de maini, Editura Universitatii Transilvaniadin Brasov ATZ, 12/2004 INFLUENCE FACTORS ON GEARBOX POWER LOSS, Paper Ref: S0601_P0216 3rd International Conference on Integrity, Reliability and Failure, Porto/Portugal, 20-24 July 2009 www.auto.unitbv.ro/moodle

http://web.mit.edu/2.972/www/reports/differential/differential.html http://www.autosaga.ro/diferentialul-autoblocant-diferentialul-torsen-cuplajul-haldex.html http://www.scribd.com/doc/8262422/Dana-Spicer-Diffs http://en.wikipedia.org/wiki/Quattro_(four_wheel_drive_system) http://www.torsen.com/products/products.htm http://www.audizine.com/forum/showthread.php/392103-Trani-Experts-Quattro-and-FWDtrani-the-same-Tailpieces-interchangable http://www.locked-drive.com.au/pdf/ct_128312.pdf http://www.pdfee.com/cat/automotive-ebook http://www.bmw.ro

http://www.cm.tuiasi.ro/docs/TehnologiiProcesari.pdf http://www.gordonengland.co.uk/hardness/hardness_conversion_1m.htm

http://www.allcardetails.com/
http://but.unitbv.ro/Servicii/BV/TM/Capitolul_1.pdf http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/OELURI-ALIATE83214913.php

24

10 ANEXE

25