You are on page 1of 18

Potentialul infectant al produselor biologice Crescut scazut

Sange urina Lichid amniotic lichid de varsatura Lapte uman saliva LCR materii fecale Lichid peritoneal cuconditia sa nu fie contaminate cu sange Lichid pericardic Lichid pleural Lichid sinovial Saliva Lichid de exudat din plagi/ arsuri Orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sange

Risc mediu de transmitere


La 1000 de expuneri percutante un ac murdar de sange de la un bolnav de HIV,VHB,VHC produce : VHB------300 de contaminari VHC-------30 de contaminari HIV--------3 contaminari La 1000 de expuneri cutaneo-mucoase : HIV ---------0,3 contaminari

Risc mediu al transmiterii virale prin intepare


Sursa riscul VHB HbsAg si HbeAg -------22%-31% hepatita Variaza functie de virus

PMS si situatiile la risc


AES in serviciile medicale Expuneri mai putine Accidente percutante rare AES in serviciile chirurgicale mai frecvente mai frecvente

Factori de risc in transmiterea HIV


Factori legati de AES Prin accidente cutaneo-mucoase Accidente percutante expunere percutanta>cutaneo-mucoasa timp de expunere lung>scurt Prezenta leziunilor>absenta lor leziune profunda>superficiala Ac cavitar . ac plin Dispozitiv intravascular>subcutan sau intramuscular Prezenta vizibila a sangelui>absenta Ac calibru mare > calibru mic Neutilizarea manuslior>utilizarea lor SIDA>stadiile precoce a infectiei Hiv Limfocite CD4 sub 200 >CD4mai mari de 200 Incarcatura virala intens pozitiva >slab pozitiva sau nedectabila

Factori legati de pacientul sursa

Evaluarea riscului pentru VHB


Mediu de tansmitere Sange Orice lichid biologic cu continut vizibil de sange LCR Lichid sinovial Lichid pericardic Lichid peritoneal Lichid amniotic Sperma Secretie vaginala tipul expunerii leziune percutanta mucoase sau piele lezata piele intacta riscul evaluat crescut crescut nu exista

Factori de gravitate legati de accident


AES grave sunt cele care se asociaza cu : Inoculare profunda O cantitate importanta de sange inoculata Timpul scurs intre accident si luarea primelor masuri preventive De pacientul sursa Stadiul clinic al bolii Momentul viremiei, viremie crescuta in sangele sursei Tratamentul/rezistenta la terapie De persoana expusa Nerespectarea precautiunilor universale(PU) Absenta profilaxiei postexpunere Receptivitate ?imunitate

Manevre asociate mai frecvent cu AES


Accidente percutante Punerea / luarea perfuziilor Sutura chirurgicala Cateterisme arteriale /venoase Recapisonarea acelor Manipularea recipientelor pentru deseuri Accidente prin proiectare Analize de laborator Intubatie oro- si naso- traheala Ventilatia mecanica Aspiratie traheala Hemofiltratie / hemodializa

Modalitati de prevenire si control al riscului


Profilaxia primara precautiunile universale Precautiunile speciale Vaccinare antiVHB Managementul cazului de AES Declarare Masuri de urgenta Evaluarea riscului persoanei expuse si a sursei Circuitul persoanei cu AES Supravegherea persoanei cu AES Profilaxia primara Precautiunile universale(PU)---principiu Orice produs biologic este potential contaminat Orice pacient este o potentiala sursa de infectie Orice instrument este potential contaminat dupa utilizare Definitie : Masuri fundamentale si standard care se refera la : Masuri aplicate de PMS in practica medicala Igiena mainilor Utilizarea echipamentului de protectie adecvat si complet Indepartarea deseurilor Masuri aplicate pacientilor Echipamente si articole de ingrijire ale pacientilor Transportul pacientilor Ustensilele pentru alimentatia pacientilor Igiena mediului spitalicesc

Masuri standard in prevenirea AES


1 spalarea mainilor 2 purtarea manusilor in caz de contact cu un produs biologic leziune cutanata sau mucoasa echipament contaminat

si sistematic in caz de afectiuni dermatologice ale mainilor personalului de ingrijire 3 protejarea oricarei plagi cu pansament 4 atentie la procedurile invazive sau manipularea unor echipamente potential periculoase 5 interzisa indoirea sau recapisonarea acelor contaminate, niciodata nu se desprind din seringa cu mana 6 evacuarea imediata a instrumentelor taietoare, intepatoare in recipiente speciale 7 evitarea expunerii la proiectii:utilizarea de masca, ochelari, halat atunci cand este necesar 8 decontaminarea imediata a echipamentului si suprafetelor 9 in laborator PU trebuie respectate sistematic, flacoanele cu probe trebuie inchise ermetic, se interzice pipetarea cu gura 10 aceste reguli de baza trebuie completate cu masuri specifice fiecarei specialitati medicale si folosirea echipamentului corespunzator Alte aspecte PU trebuie ;----prezentate / afisate ----cunoscute de toti ----accesibile tot timpul ---integrate in activitatea fiecarei sectii Igiena mainilor Componenta a precautiunilor universale si speciale Cea mai simpla metoda de prevenire a infectiilor Se realizeaza prin splalarea si dezinfectarea mainilordupa efectuarea prestatiilor medicale de ingrijire la fiecare pacient ----imediat dupa indepartarea echipamentului de protectie Folosind apa prelucrata si sapun antiseptic Antiseptice Mainila trebuie spalate cand : Sunt vizibil murdare Dupa contactul cu obiecte sau produse biologice contaminate Inainte si dupa tratamentul efectuat pacientului(inainte de a folosi manusile si dupa indepartarea lor) Consideratii speciale Utilizati lotiuni de maini care previn uscarea pielii Tineti cont de compatibilitatea dintre produsele de ingrijire a mainii si manusi(ex uleiurile minerale pot cauza degradarea manusilor) Pastrati unghiile scurte Evitati unghiile artificiale Evitati inelele care pot rupe manusile

Echipamentul de protectie
Definitie bariera intre PMS si sursa de infectie, utilizat in timpul activitatilor care presupun riscul contaminarii o componenta majora a PU protejeaza pielea si mucoasele de expunerea la materialele infectioase poate fi indepartat cand sunt parasite zonele de tratament Factori care influenteaza alegerea echipamentului Cunoasterea metodelor de lucru si a materialelor utilizate Anticiparea posibilului risc de expunere Durata procedurilor

Echipamentul de protectie
Manusi Halate Masti Ochelari Protectoare faciale Manusi protectia mainilor pentru tegumente si haine protectia fetei protectia ochilor protectia fetei / ochilor

Echipament de protectie individual


utilizarea in timpul manevrelor de ingrijire a bolnavului Manipularea produselor biologice potential contaminate Contactul cu tegumente ce prezinta solutii de continuitate Decontaminarea suprafetelor Caracter vinil sau latex Sterile / nesterile Una sau doua perechi De unica utilizare / refolosibile a face sau a nu face a se lucra de la curat la murdar a se limita posibilitatile contaminarii prin contact in scopul protejarii propriei persoane, a celorlalti, a mediului manusile se vor schimba daca sunt murdare, daca se rup, intre doi pacienti se colecteaza in containere speciale NU SE VA FOLOSI ACEEASI PERECHE DE MANUSI DE DOUA ORI Recomandari NU SPALATI NU DEZINFECTATI NU STERILIZATI MANUSILE PENTRU REFOLOSIRE INLOCIUTI MANUSILE RUPTE, TAIATE SAU INTEPATE Halate scop utilizarea in timpul manevrelor de ingrijire a bolnavului,contactul tegumentelor neacoperite,hainelor cu lichide biologice potential contaminate Caracteristici impermeabile De unica utilizare sau refolosibile Spalate sau sterilizate In caz de pericol de protectie se vor utiliza sorturi impermeabile scop protectia fetei pentru prevenirea aspiratiei sau inghitirii lichidelor contaminate Caracteristici sa acopere integral nasul si cavitatea bucala scop

Masti

Ochelari transparenti, etansi Protectoare faciale suficient de mari

Eliminarea materialului contaminat


In containere de marime adaptata -manevrabilitate unimanuala -orificiu de marime corespunzatoare -stabile,imperforabile,etanse,incinerabile -trnsportabile in maini -tip unic /serviciu -eficiente in absenta unor dispozitive de siguranta specifice

importanta containerelor

-sunt accesibile in coditii de austeritate -previn riscul ierent folosirii obiectelor intepatoare accidente in timpul folosirii containerelor -la introducerea obiectelor ascutite: -container prea mic -deschiderea prea stramta -la nerespectarea regulilor de folosire:-container prea plin -container instabil -detasarea manuala a acului de seringa criterii de alegere a containerelor -rezistenta la obiecte ascutite -impermeabil -rezistent si etans la cadere -marime si structura adaptate la tipul si cantitatea obiectelor ascutite aruncate -eliminarea intreguluiobiect,altfel necesita caracteristici speciale de detasare -nivel al umplerii observabil cu ochiul liber -manevrabilitate corespunzatoare -etansare definitiva -accesibil financiar recomandari de utilizare -un singur furnizor pentru spital -un singur model(daca e posibil) -pastrare aproape de locul efectuarii manoperelor medicale -evitarea fortarii obiectelor la introducere -verificarea stabilitatii - evitarea supraumplerii Consideratii organizatorice privind indepartarea deseurilor -verificarea existentei containerelor -verificarea nivelului de umplere -colectarea containerelor pline / plan de indepartare a deseurilor medicosanitare referitor la transport referitor la neutralizare -informarea populatiei din vecinatate,acolo unde este necesar

Precautiuni speciale
Se aplica dupa identificarea situatiilor cu risc crescut in functie de specificul fiecarui serviciu medical Chirurgie Obstetrica-gine factori de risc -contact cutaneo-mucos frecvent -Intepator -nasterea de urgenta -Delivrenta manuala de placenta -hemoragie in delivrenta -epiziotomie-rafie -interventii chirurgicale masuri preventive -manusi rezistente 2 perechi -protectia antebratelor -halate -ace cu capat bont riscuri -punctia fistulei arterio-venoase

Hemodializa

masuri

-prelevari sangvine -schimbarea liniei , a dializorului -injectarea de medicamente si nutritie parenterala -hemoculturi -manusi,masca,ochelari -recipient colector la patul bolnavului -montarea corecta a circuitului -supravegherea fistulei arterio-venoase in timpul sedintei -consultarea cu specialisti in caz de probleme -manopere si gesturi specifice(cateterism arterial/venos , resuscitare) -tipuri de materiale utilizate -gesturi multiple si diverse -dificultati tehnice(situatii de urgenta, pacienti agitati) -protocoale pentru fiecare manevra cu risc -mai putine prelevari ,mai putine gesturi invazive -instruirea periodica a personalului -procedurile endovasculare ce cuprind angioplastiile,dezobstructii arteriale si aplicarea endoprotezelor -proceduri percutante directe ce cuprind o multitudine de manevre in scop diagnostic(punctii)si terapeutic(drenaj) -intepaturi -proiectia -transportul prelevatelor in flacoane sau tuburi -pipetarea cu gura -eliminarea necorespunzatoare a deseurilor sanitare -circuite necorespunzatoare -interzicerea pipetarii cu gura -spalarea sistematica a mainilor -echipament adecvat -curatarea si dezinfectia suprafetelor -folosirea materialelor de unica utilizare -folosirea materialelor necasante -neutilizarea echipamentului corespunzator -neutilizarea unor aspiratoare rapide pentru a reduce posibilitatea stropirii -sterilizarea incorecta a instrumentarului -dezinfectia incorecta -mulaje -echipamente individuale de protectie -sterilizarea corespunzatoare a instrumentarului -echipamente specifice pentru reducerea la minim a riscurilor caracteristice : aspiratoare rapide etc.

Urgenta Riscuri

masuri Radiologie interventionala Factori de risc

riscuri Laborator factori de risc necorespunzatoare

masuri

Stomatologie

factori de risc

masuri

Prevenirea transmiterii VHB


Principii vaccinarea antiVHB este cea mai eficienta profilaxie Toti bolnavii sunt potentiale surse de infectie Utilizarea echipamentului de protectie Prevenirea leziunilor percutante Concentratia VHB in lichidele biologice Crescuta Sange Ser Exudate moderata sperma secretie vaginala saliva scazuta urina fecale transpiratie Lacrimi Lapte uman

Vaccinarea VHB Modalitati de vaccinare conform calendarului national Pentru vaccinare>25ani,o dovada care sa indice status-ul imunitar referitor la atc antiVHB Rapelul obligatoriu ---PMS expus riscului Schema 0,1,6 luni Schema de urgenta ---0,1,2 luni si rappel la 12 luni Titrul de anticorpi protectori 10ml ui/ml , incepand cu 2 luni de la ultimul rappel Daca titrul de anticorpi <10 ui/ml se efectueaza unul sau mai multe rapeluri Eficacitate pe termen lung---titrurile de anticorpi antiVHB coboara sub10ui/ml la 30-50% dintre adulti in primii 8-10 ani dupa vaccinare --------expunerea la VHB determina un raspuns anamnestic care previne aparitia infectiei cu VHB --------memoria imunologica ramane pentru cel putin 20 de ani dupa vaccinare --------infectia cronica cu VHB apare extrem de rar la cei care au raspuns imunologic la vaccin

Managementul cazului AES


Atitudinea in caz de AES ---intreruperea activitatii fara a periclita securitatea pacientului ---declararea imediata a AES cadrului medical superior(asist, asist sefa, medic) sau responsabilului serviciului de SPCIN ---in cazul in care AES a survenit intr-un cabinet medical individual, persoana se prezinta imediat la cel mai apropiat spital ---aplicarea masurilor de urgenta : ---imediat spalare abundenta cu apa si sapun dupa care se utilizeaza antiseptic, dezinfectant ---se interzice fortarea sangerarii ---ulterior : evaluarea riscului persoanei expuse si sursei

managementul postexpunere un program eficient consta in : ---proceduri/strategii clare ---instructajul PMS ---accs rapid la ingrijiri medicale --profilaxie postexpunere --tetarea pacientilor sursa / a PMS ---evaluarea strategiilor de prevenire ---raportarea AES ---evaluarea riscului de infectie: --tipul si severitatea expunerii --statusul imunologic al pacientului sursa ---tratament, consiliere, monitorizare conduita AES ---ingrijiri initiale ---evaluarea riscului profilaxie -urmarirea cazului ---consultanta, support conduita AES 2 etape luarea masurilor --evaluare, profilaxie luarea masurilor administrative ---ingrijiri initiale de urgenta ---consultarea de urgenta a unui medic (0-5min) --- evaluarea riscului ---cercetarea statusului imunitar al pacientului sursa(testare rapida a HIV, serologic VHC, altele) ( 0- 4 ore ) ---eventuala profilaxie ---declararea accidentului de munca (0 -24 ore ) ---contactarea medicului de medicina muncii care pune la punct urmarirea cazului , cercetarea cauzelor AES (0-7 zile) ingrijiri initiale expunere cutanata --- spalare imedita cu apa si sapun, clatire puternica ---antisepsie cel putin 5min alcool 70* expunere percutanta ---A NU SE FORTA SANGERAREA ---spalare imediata cu apa si sapun, clatire abundenta ---antisepsie cel putin 5min ---alcool 70* expunere mucoasa ---clatire imediata si abundenta cel putin 5 min cu ser fiziologic / sau apa tratamente post AES ---profilaxie antivirala ---Tratament precoce ca intr-o primoinfectie VHC ---nu exista profilaxie ---tratament precoce ca intr-o hepatita acuta VHB ---gammaglobuline specifice + vaccin HIV

Chimioprofilaxie postAES Argumente pro si contra / probleme Indicatia chimioprofilaxiei Luarea masurilor si supraveghere Profilaxia postexpunere la HIV Ancheta caz-martor (CDC 1995)eficacitatea antiviralelor ca profilaxie= reducerea cu 80% a riscului Avantaj al bi- si tri- terapiei vs. Monoterapie Risc de rezistenta daca pacientul sursa e tratat Chimioprofilaxie postAES Pentru --eficacitate la animal --studiu caz-control --eficacitate preventiva asupra fatului --eficacitate bi- si tri- terapiei Atitudine post expunere --obiectiv-- timpul scurs intre expunere si tratament <4ore --serologie-- pentru pacientul sursa <= 2ore Circuitul supravegherii post AES Noapte AES Ingrijiri locale mentionate in registru Zi contra --inexistenta unei dovezi asupra eficacitatii --esecul documental al AZT --efecte secundare frecvente --rezistenta --cost

Medic urgenta Kit urgenta Medic specialist Presciere tratament Reevaluare , urmarire Medicul pacientului sursa Medicul de medicina muncii Epidemiolog Supraveghere serologica

Probleme ce se impun in supravegherea AES

Declararea Prezenta specialistului 24 / 24 ore Obtinerea de probe de ser de la pacientul sursa in urgenta Kit de urgenta rapid Determinarea incarcaturii virale Supraveghere clinica si biologica Urmarirea tratamentului Raportarea accidentului Data si locul accidentului Detalii asupra expunerii-----lichidul biologic implicat, cantitatea inoculata, durata contactului Informatii asupra persoanei sursa si asupra persoanei expuse. Evaluarea riscului Este asigurata de un medic specialist sau de urgenta in orele ce urmeaza accidentului. Dependenta de statusul bolnavului-sursa caracteristicile AES Conditionat de profilaxia eventuala Supravegherea ce urmeaza sa se faca Evaluarea riscului de expunere tipul expunerii --percutanta --membrana mucoasa --piele non-intacta --muscatura lichidul implicat --sange --lichid sinovial --lichid sau tesut potential contaminat Evaluarea riscului COORDONARE NECESARA Intre medici : --medicul ce asigura consultul imediat(spec. , de urg.) --medicul ce trateaza bolnavul sursa --medicul responsabil de supraveghere(epidemiologul, med de medicina muncii) importanta unei fise de raportare corecte si complete Sursa necunoscuta sau netestabila Se vor culege informatii despre AES persoana sursa --prezenta AgHBs --prezenta atc antiVHC --prezenta atc antiHIV --sursa necunoscuta,evaluare epidemiologica si clinica

--unde si in ce conditii --prevalenta HIV, VHB, VHC in populatie Nu se recomanda testarea instrumentelor taietoare sau intepatoare --interpretarea informatiilor nu este fiabila --pericolul manipularii unui instrument ascutit Evaluarea sursei Consimtamantul sursei, in concordanta cu legislatia Confidentialitate Daca statusul imunitar al sursei in ceea ce priveste VHB, VHc, HIV este neconoscut se va testa Testare in cel mai scurt timp posibil Consult cu laboratorul in ceea ce priveste testul cel mai potrivit ; --ptr. Hepatita virala B ----- prezenta atg HBs -- ptr hepatita virala C ----- atc anti VHC --ptr HIV --- testare rapida ptr obtinerea rezultatelor in maxim 24-48 ore Managementul postexpunere VHB --evaluarea preliminara si testarea persoanei expuse cu status imunitar VHB necunoscut --consideratii terapeutice --cand tratam / cu ce tratam --consiliere si monitorizare --testarea preliminara a atc anti HBs daca persoana a fost vaccinata, dar raspunsul la vaccin este necunoscut --testarea preliminara nu este necesara daca persoana expusa a fost vaccinata sau raspunsul la vaccin este cunoscut Profilaxia post VHb Vaccinare si status imunitar al persoanei expuse nevaccinata sursa este atg Hbs pozitiv

----------------------------------------------- 1doza de hiperimmunoglobulina specifica+prima doza de vaccin

vaccinata responder --------------------------------------------nici untratament neresponder------------------------------------------1doza hiperimmunoglobulina specifica + prima doza de re-vaccinare sau 2doze HBIg raspuns necunoscut la vaccin -----------------------------testare atc anti HBs daca raspunsul e adecvat ---nimic daca raspunsul e inadecvat 1doza HBIg + 1doza rapel

vaccinare si status imunitar al persoanei expuse nevaccinata vaccinata -------------------------------------------------

sursa e necunoscuta sau netestabila vaccinare

responder -------------------------------------------nici un tratament nonresponder --------------------------------------daca sursa prezinta un risc crescut se iau masuri se iau masuri ca si cum ar fi atgHBs pozitiva raspuns necunoscut la vaccin ----------------------------testare atc antiHbs daca raspunsul e adecvatnimic daca e inadecvat ----rapel si monitorizarea titrului la 1-2 luni

Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere a VHC Subiect expus serologie VHC si dozare ALAT

Subiect sursa Serologie VHC negtv serologie VHc poztv serologie VHc necunocuta

Supravegherea subiectului expus

nu e necesara

supraveghere prin luna 1,3,6 rezultat negativ

serologie VHc --ALAT

ALAT creste semnificativ apare seroconversia PCR-VHC luare in evidenta intr-un serviciu specializat

inchidere dosar

Profilaxia postexpunere VHC Nu se recomanda pentru ca immunoglobulinele nu sunt eficienta Nu exista dovezi privind utilitatea antiviralelor ( ex : interferon )care pot fi eficiente doar in cazul infectiilor manifeste. Managementul postexpunere VHCmonitorizare --testare ARN viral la 4-6spt pentru Dg precoce --tetare atc antiVHC (ELISA) si AlAT la 4-6 luni postexpunere --confirmarea reactiei ELISA pozitiva printr-un alt test --nu exista ghiduri pentru terapia infectiei acute --cand infectia VHC s-a identificat precoce persoana expusa va fi trimisa la specialistul infectionist pentru conduita ulterioara

Consiliere postexpunere HIV --persoana expusa nu va dona sange, plasma ,organe,tesuturi sau sperma --nu sunt necesare -- modificarea practicilor sexuale --precautii speciale pentru prevenirea transmiterii secundare

--modificarea responsabilitatilor de serviciu Managemnetul postexpunere --evaluarea si testarea preliminara a persoanelor expuse --consideratii asupra conduitei terapeutice : --cand --ce --sarcina la persoana expusa --monitorizare si consiliere --evaluarea statusului serologica pacientului sursa --test rapid al carui rezultat este disponibil in 2ore sau test clasiccat mai curand posibil 24-48 ore --daca persoana sursa este HIV ----profilaxia postexpunere --daca persoana sursa este HIV necunoscuta---profilaxie posexpunere --daca persoana sursa este HIV negativa ---nu este necesara profilaxia Initierea PPE --cat mai curand posibil --expunerea trebuie privita ca si urgenta --trebuie gandita in termeni de ore si nu zile --nu se cunoaste intervalul de timp dupa care PPE este eficienta --se va reevalua dupa 72 ore cand : --se obtin date suplimentare despre sursa --daca sursa este HIV negativa se va opri Profilaxia postexpunere Riscul transmiterii riscul reactiilor adverse ale PPE

Oprtunitatile PPE dupa un accident profesional Pacient / subiect Sursa necunoscut Incarcatura virala sau tratament antiretroviral prealabil necunoscut tratament

pacient sursa cunoscut incarcatura virala nedectabila incarcatura virala detectabila tratament prealabil

tratament identic cu al sursei

Codul expunerii Sursa de infectie

Altele

sange sau alte produse continand sange

Tipul de expunere cu risc de infectie cu integritatea afectata a mucoaselor si pielii volum mic(ex:cateva picaturi,durata scurta) moderat(picaturi multiplesau improscare cu sange sau durata mai mare de cateva minute CE 2 Severitate scazuta Ex :ac chirurgical Sau zgarietura superficiala severitate mare ex : ac lumen lung, profunzime mare,sange vizibil pe instrumentarsau pe acul folosit la punctionarea venei / arterei pacientului CE 3 expunere transcutanata piele intacta

severitate

nu necesita PPE

CE 1

CE 2 Codul statusului HIV al sursei ( CS-H ) Statusul HIV al sursei de expunere HIV negtv Nu necesita PPE HIV poztv nivel scazut expunere:asimptomatic si val. mare a nr. de limfocite CD4 status necunoscut nivel crescut de expunere(ex; SIDA,infect.primara, incarcatura virala mare sau in crestere,niv. Scazut de CD 4 CS-H 2

sursa necunoscuta

CS-H 1 Oportunitatea PPE CE 1 CS-H 2

CS-HN(necunoscut )

stabilirea recomandarilor PPE PPE nu este absolut necesara

tipul de expunere nu prezinta un risc cunoscut de transmitere HIV 1 2 2 1 se ia in discutie aplicarea schemei de baza tipul de expunere reprezinta un risc neglijabil de transmitere se recomanda schema de baza majoritatea expunerilor la infectii HIV fac parte din aceasta categorie nu s-a constatat o crestere a riscului se recomanda schema extinsa risc crescut de transmitere a infectiei HIV se recomanda schema extinsa risc crescut de transmitere a infectiei HIV se ia in considerare aplicarea schemei de bazain cazul in care sursa este necunoscuta sarcina

2 3

2 1 sau 2

necunoscut PPE -------

Principii generale : --sarcina nu este o contraindicatie pentru PPE --persoana expusa trebuie sa ia o decizie informata alegerea terapiei e a mai complicata --poate exarceba modificarile fiziologice datorate sarcinii --efectele pe termen lung / mediu asupra fatului sunt necunoscute --anumite medicamente sunt contraindicate Monitorizarea persoanei expuse --daca sursa este HIV poztv se testeaza la 6spt, 3luni, 6luni, ELISA standard --monitorizarea pana la 12 luni --este recomandata in caz de sursa care prezinta coinfectie VHC sau VHB --optionala in functie de situatie Consiliere postexpunere HIV --PPE la aparitia efectelor secundare --la aparitia semnelor si simptomelor infectiei acute : --febra --rash --infectii respiratorii --pentru prevenirea transmiterii secundare --abstinenta sexuala sau folosirea prezervativului --INTERZICEREA donarii de sange, organe sau tesutri

Responsabilitati
GUVERNAMENTALE --crearea unui sistem national de supraveghere AES --crearea unui caru legal corespunzator care

--sa asigure un suport legislativ activ de prevenire AES --sa asigure implementarea reglementarilor UE in domeniu -- asigurarea continua a resurselor necesare pentru --echipamentele de protectie --laboratoare --profilaxia postexpunere INSTITUTIONALE --stabilirea unui program propriu de prevenire AES --crearea unui grup de lucru interdisciplinar care : --identifica riscurile --analizeaza manoperele medicale --interpreteaza rezultatele --implementeaza strategii de prevenire AES --evalueaza eficacitatea masurilor preventive aplicate --desemnarea unei persoane responsabile pentru supravegherea AES --instruirea periodica a personalului --elaborarea de protocoale de lucru specifice fiecarei sectii --intocmirea unor formulare de rapoarte si a unui registru de consemnare AES In cadrul SPCIN medicul epidemiolog --ia in evidenta cazul AES --face ancheta epidemiologica --evalueaza riscul contaminarii postexpunere --stabileste profilaxia postexpunere --monitorizeaza cazul --ofera consiliere Ancheta epidemiologice a AES Elemente --incidenta si prevalenta AES --statusul serologic al bolnavului sursa --cunostintele despre riscuri(cunostinte teoretice) --observarea precautiunilor universale ( cunostinte practice) --impactul AES asupra viitorului profesional SPCIN --trebuie sa se alature medicului de medicina muncii care: --inregistreaza accidentul de munca --completeaza fisa cazului --cerceteaza cauzele AES --urmareste respectarea conditiilor de munca sectia in care s-a produs AES,prin responsabilul desemnat --ia legatura cu medicul pacientului sursa --recolteaza si trimite la laborator proba de sange a persoanei expuse --anunta infectionistul pentru chimioprofilaxie --tine evidenta tuturor AES

laboratorul spitalului efectueaza --testul HIV la sursa / persoana expusa --testul pentru atc antiHBs la persoana expusa --testul atgHbs(AgHBe) la pacientul sursa

--testul ptr atc antiVHC --trimite probele pentru investigatii suplimentare ( ARN viral ) la un alt laborator infectionistul --evalueaza riscul infectiei HIV --stabileste indicatiile chimioprofilaxiei

in principiu
--in orice serviciu medical unde exista riscul producerii AES trebuie sa se asigure 24 ore din 24 accesul la ----informatie ----masuri preventiverapide si eficiente ----profilaxie,acolo unde este cazul Un sistem eficient de menagement postexpunere trebuiecunoscut de tot personalul medico-sanitar al institutiei --------sa fie accesibil tuturor,tot timpul --------sa cuprinda testarea serologica a persoanei expuse si a sursei ------PPE daca e cazul ----sa asigure confidentialitatea rezultatelor serologice CONCLUZII Este necesar dezvoltarea unor politici clare de management al AES. Este obligatorie implementarea acestor politici prin : ---programme de training ---vaccinare anti VHB ---asigurarea accesului la PPE ---asigurarea capacitatilor de laborator pentru testare serologica ---asigurarea monitorizarii si consilierii in cazul in care accidentul s-a produs Managementul expunerii ocupationale este complex

PREVENTIA ESTE CEA MAI POTRIVITA OPTIUNE !!!


---imunizrea anti HB ---evitarea expunerii ocupationale la sange si produse biologice contaminate cu sange prin respectarea PU

PREVENTIA ESTE DE AUR


PROTEJAND PACIENTII------PROTEJAND PERSONALUL MEDICO-SANITAR=> PROMOVATI O ASISTENTA MEDICALA DE CALITATE !!!!!

You might also like