RECUPERAREA PRIN MJLOACE SPECIFICE KINETOTERAPIEI IN AFECTIUNILE TRAUMATICE ALE PUMNULUI SI MAINII LA SPORTIVI

Dicu Razvan Andrei Anu III Grupa I K.M.S

Mina posttraumatica
Mina reprezinta cel mai complicat segment de membru din organism structura cat si functia sunt adaptate complexitatii activitatii umane. In marea majoritate a cazurilor suferinta miinii este de cauza traumatica un caz din trei traumatisme necesita tratament specific de recuperare. Tratamentul recuperator al deficitului functional al minii : este dificil, cere promptitudine . cere cunostinte exacte asupra anatomiei functionale experienta si multa perseverenta. Mina suporta greu imobilizarea, chiar de scurta durata, redorile si retracturile devenind ulterior foarte greu reductibile. Este foarte dificil de gasit echiiibrul si raportul just intre imobilizare si remobilizarea miinii traumatizate . Mina traumatica prezinta patru grupaje mari clinico- recuperatorii . 1. 2. 3. 4. Leziunile de tendon Paraliziile nervilor periferici Mina rigida Amputatile

Leziunile de tendon
- Rupturi partiale sau sectionari comptete pot interesa doar tendonul sau ruptura se face de la zona de insertie pe os cu smulgeri de fragment osos. - recuperatorul trebuie sa cunoasca cind si cum trebuie inceputa si executata recuperarea functional de tendoanele lezate si de tipul interventiei .

Leziuni ale Tendoanetor flexoribr

- Lezarea tendoanelor flexorilor in zona pumnului. Caderile in geam, pe pietre ascutite pe bucati de tabla sau taieturi de cutit lezeaza tendoanele flexorilor superficiali sau tendoanele fexorilor profunzi, fiind frecvent lezati si nervii median si cubital. Dupa sutura chirurgicala tendoanelor se imobilizeaza mina in usoara flexie a pumnului si degetelor implicate de respectivele tendoane. Degetele cu tendoane indemne nu se imobilizeaza . Durata imobilizarii va fi de 3 saptamini dupa care incepe recuperarea. Pentru leziunile simple 10 14 zile sunt suficiente pentru recuperare .

Lezarea tendoanelor flexorilor in zona pumnului

In leziunile mai complicate se dezvolta aderente intre tendoane sau intre acestea si testurile moi mai ales la piele care vor determina disfuncti . Tratament recuperator consta in : Masaj cu unguient Miscariii pasive de intindere Imobilizarii corectoare in atela mulata in pozitia castigata In timpii noptii se mentine atela Triada masaj-intindere - atela se repeat 4-6 orii pe zii intre sedinte Treptat se scad si sedintele la 2-3 pe zii apoi odata pe zi apoi la 2-3 zile Mobilizarile active se introduce imediat ce fixarea in pozitii corectoare nu mai este necesara sa fie continua .Miscarile active sunt dirijate in cadrul TO.

Lezarea tendoanelor flexorilor in palma

Sutura tendoanelor se impune in cazurile simple necomplicate nu este necesara recuperarea in servicii de specialitate in cazurile complicate se aplica aceleas program ca la leziunile tendinoase complicate in zona pumnului .

Leziunile tendoanelor din zonele palmare distal si a degetelor proximal

Sutura tendoanelor are de cele mai multe ori un pronostic nefavorabil pentru functia maini. Nu se indica suture precoce ci plasti Peste 75% din pacientii raman cu un deficit de flexie a degetelor imobilizarea degetelor = 3 saptamanii in aceasta perioada tendonul revascularizndu-se . Recuperarea acestor pacienti incepe inainte de interventia operatorie .Recuperarea acestor pacientii incepe inainte de interventia operatorie se urmareste castigarea cat mai completa a mobilitatii pasive articulatiilor MCF si IF se utilizeaza : mobilizarii pasive de mai multe ori pe zi si masaj si capastru pentru degete . Dupa imobilizare recuperare se recomanda se sa faca cca 5 saptamani . La iesirea din imobilizare se poate constata un grefon care a devenit aderent . Incapacitatea de imagine motorie pe flexie articulatia cu redoare accentuate . Tratament : Daca exista edem mana se tine ridicata si se va apilca gheata Bai de parafina daca plaga operatorie este bn cicatrizata Bai saline cu miscarii active globale Masaj cu ulei caldut Mobilizarii intense active fara si cu rezistenta pentru degetele sanatoase

Sindromul de tunel carpian STC

Este cel mai frecvent dintre sindroamele canalare afectiuni ce sunt datorate compresiunii unor trunchiuri nervoase la locul in care acestea traverseaza defileele musculare sau osteoarticulare . Sindromul de tunel carpian reprezinta o neuropatie idioptica determinata de compresia nervului median in canalul carpian pe care il strabate impreuna cu tendoanele muschilor flexori ai degetelor . Canalul carpian este o structura inextensibila cu un continut dens astfel incat orice modificare de calibru a acestuia se rasfrange si asupra nervului median . Nervul median se angajeaza in canalul carpian desupra pliului de flexie a pumnului si il paraseste la extremitatea stiloidei radiale divizandu-se in 3 contingente de fibre ce asigura inervatia motorie a versantului extern al eminetei tenare . Functional tunelul carpian este solicatat in mod deosebit in miscarile de flexie si extensie a pumnului .In timpul flexiei pumnului nervul median este impins catre ligamentul transvers al carpului iar presinea intrarticulara creste brusc .

Etiologia sindromului de tunel carpian

Cel mai frecvenet cauza aparitiei STC ramane necunoscuta dar procesul patologic cel mai frecvent incriminat este tenosinovita flexorilor degetelor de la nivelul pumnului . Etiologia acestei afectiuni poate fi sistematizata in cauze locale si generale. Principalele cauze sunt : Poliartrita reumatoida Diabetul zaharat Hipotiroidismul Sarcina