CURSUL 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE DEFINITII: 1. Fie o multime finita X = {x1, x2,...

, xn} si o functie F : X P(X) care asociaza fiecarui element xi X, i = 1,n , o submultime F(xi) P(X). Cuplul G = (X,F) se numeste graf. 2. Elementele xi X se numesc varfuri sau noduri ale grafului. 3. O pereche de varfuri (xi, xj), i,j = 1,n cu proprietatea ce xj F(xi) formeaza un arc al grafului. 4. Submultimea A = { (xi, xj) X x X / xj F(xi) } reprezinta multimea arcelor grafului G = (X,F). 5. Pentru arcul (xi, xj) A, xi este extremitatea initiala si xj extremitatea finala. 6. Doua varfuri xi si xj sunt adiacente daca xj F(xi) sau xi F(xj) . 7. Doua arce sunt adiacente daca au o extremitate comuna. 8. Daca xi. F(xi) atunci (xi, xi) se numeste bucla. 9. Arcul cu extremitatea initiala xi se numeste incident exterior lui xi. Multimea arcelor incidente exerior lui xi se noteaza A+(xi). 10. Arcul cu extremitatea finala xi se numeste incident interior lui xi. Multimea arcelor incidente interior lui xi se noteaza A (xi). 11. Fie Y X o multime de varfuri. Atunci A (Y) = {(xi, xj) A / xi Y, xj Y } se numeste multimea arcelor incidente interior multimii Y si A+ (Y) = {(xi, xj) A / xi Y, xj Y} se numeste multimea arcelor incidente exterior multimii Y. 12. Daca graful G = (X, F) are un varf xi X pentru care A (xi) = , varful xi se numeste sursa a grafului. Daca A+(xi) = atunci xi se numeste destinatie a grafului. 13. Un graf G se numeste complet daca orice cuplu de varfuri este legat cu cel putin un arc indiferent de directia acestuia.
1

14. Se numeste drum intr-un graf o succesiune de arce cu proprietatea ca extremitatea finala a unui arc coincide cu extremitatea initiala a arcului urmator. 15. Lungimea unui drum este egala cu numarul arcelor componente. 16. Un drum este elementar daca nu trece de doua ori prin acelasi varf. In caz contrar, este neelementar. 17. Un drum este simplu daca arcele sale sunt distincte. In caz contrar, este compus. 18. Se numeste circuit un drum a carui extremitate initiala coincide cu cea finala. ( In particular, bucla este un circuit de lungime 1). 19. Drumul elementar care trece prin toate varfurile grafului se numeste drum hamiltonian. 20. Un graf este tare conex daca exista cel putin un drum intre oricare doua varfuri.

Matrice asociata unui graf Oricarui graf G = (X, A) i se poate asocia o matrice booleana MG = (mij) i, j = 1, n unde: mij = {
___

1 daca exista un arc cu extremitatea initiala in xi si cea finala in xj 0 daca varfurile xi si xj nu sunt adiacente ( nu exista arc intre ele)

Concluzii Formele echivalente prin care se poate defini un graf sunt: - grafic - precizandu-se multimea X si A - precizandu-se multimea X si F - precizandu-se matricea booleana MG

PROBLEME:

1. Fie G = (X,A) unde: X = {x1, x2, x3, x4, x5} si A = { (x1, x4), (x2, x1), (x2, x5), (x3, x1), (x3, x2), (x3, x4), (x3, x5), (x5, x1), (x5, x4)} a) sa se defineasca G in alte forme echivalente cu cea din enunt. b) sa se exemplifice notiunile de : varfuri adiacente, arce adiacente, drum, drum de lungime 2, circuit. c) sa se precizeze multimile : A+(x2), A- (x2) 2. Fie graful G a carui matrice booleana este:
MG = 0 0 0 0 0 1 0 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 1 0

a) sa se defineasca G in alte forme echivalente cu cea din enunt b) sa se determine multimile A+(x1), A- (x1), A+(x2), A-(x2) 3. Fie G = (X,F) unde X = {x1, x2, x3, x4, x5, x6} si F : X P(X) definita prin : F(x1) = { x2, x3, x4}, F(x2) = { x1, x2, x4}, F(x3) = { x2, x3, x5, x6}, F(x4) = { x2, x3, x6}, F(x5) = { x3}, F(x6) = a) sa se defineasca graful in alte forme echivalente b) sa se exemplifice notiunile de : varfuri adiacente, varfuri neadiacente, arce adiacente, arce neadiacente, bucla, destinatie a grafului.

CURSUL 2 Reamintim cateva definitii din cursul anterior:

3

21. Se numeste drum intr-un graf o succesiune de arce cu proprietatea ca extremitatea finala a unui arc coincide cu extremitatea initiala a arcului urmator. 22. Lungimea unui drum este egala cu numarul arcelor componente. 23. Un drum este elementar daca nu trece de doua ori prin acelasi varf. In caz contrar, este neelementar. 24. Se numeste circuit un drum a carui extremitate initiala coincide cu cea finala. ( In particular, bucla este un circuit de lungime 1). 25. Drumul elementar care trece prin toate varfurile grafului se numeste drum hamiltonian. 26. Un graf este tare conex daca exista cel putin un drum intre oricare doua varfuri. Studiul drumurilor hamiltoniene este important in studiul unor probleme economice legate de organizarea productiei, logistica, organizarea sistemelor informationale. Procedeele de determinare a drumurilor hamiltoniene sunt diferentiate in functie de tipul grafului : cu circuite sau fara circuite. Primul pas in determinarea unui drum hamiltonian va fi deci acela al stabilirii tipului de graf. Instrumentul care ne indica daca graful are sau nu circuite este Matricea asociata drumurilor unui graf ( matricea drumurilor , notata D)

1. Matrice asociate drumurilor unui graf Definitie: Matricea booleana D = (dij)i,j=1,n, unde dij=
1 , daca inG = ( X , F) exista cel putin un drum de la x la x , x , x X ,i, j = 1, n i j i j 0, in caz contrar

se numeste matricea drumurilor grafului G sau a conexiunilor totale

4

Algoritm pentru determinarea matricei drumurilor

Matricea D a drumurilor grafului G se obtine din matricea booleana ( a arcelor) MG = (mij). Pasul 1 Fie linia i, i = 1, n , din matricea arcelor MG. Daca mi = 1, mi = 1,, mi = 1 atunci in D avem di = 1, di = 1,, di = 1. Pasul 2 Folosind adunarea booleana se aduna liniile , ,..., din matricea MG la linia i ( tot din MG). Reamintim regulile adunarii booleene : 0 + 0 = 0, 0 + 1 = 1 + 0 = 1, 1 + 1 = 1. Noile valori 1 obtinute se trec pe linia i a matricei D. Fe h, l,...,s pozitiile ocupate de aceste noi valori pe linia i. Pasul 3 Se aduna boolean liniile h, l, ..., s din MG la linia i a matricei MG si noile valori 1 obtinute se trec pe linia i a matricei D. Pasul 4 Algoritmul continua pana cand se ajunge la una din situatiile: a) toate elementele dij, j = 1, n sunt egale cu 1 b) nu se mai poate obtine nici un element egal cu 1. In aceasta situatie pozitiile ramase libere se completeaza cu 0. In acest moment, linia i este complet determinata. Algoritmul se continua pentru fiecare linie.

Dupa aflarea matricei drumurilor D stabilim daca graful are sau nu circuite astfel: - daca elementele dii = 0 ( elementele aflate pe diagonala matricei), i = 1, n , graful nu are circuite;

- daca exista un indice i pentru care dii = 1 atunci exista in G un circuit care are ca varf initial si final pe xi. Matricea drumurilor D ne ofera informatii si despre numarul de varfuri la care putem ajunge pornind dintr-un punct (varf) xi.

Definitie Fie graful G = (X,A) si xi X. Numarul de varfuri la care se poate ajunge din xi se numeste putere de atingere a varfului xi si se noteaza cu p(xi). Puterea de atingere a lui xi este data de numarul de elemente egale cu 1 aflate pe linia i in matricea drumurilor D.

Schema de determinare a drumurilor hamiltoniene: Pasul 1 Cu ajutorul matricei drumurilor se stabileste daca graful are sau nu circuite Pasul 2 Daca graful nu are circuite aplic Th. lui Chen Daca graful are circuite aplic. Algoritmul inmultirii latine (Kaufmann)

Exemplu de determinare a matricei drumurilor

0 1 Fie MG = 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 1 0 matricea arcelor asociata unui graf. 0 0

Pasul 1 Daca in matricea arcelor exista elemente egale cu 1 atunci si in matricea drumurilor, elementele aflate pe aceleasi pozitii vor avea valoarea 1. Pentru celelalte elmente din matricea arcelor ( egale cu 0 ) lasam spatii libere urmand a fi completate ulterior in baza algoritmului. Deoarece m13 = 1, m14 = 1, m21 = 1, m31 = 1, m32 = 1, si m41 = 1 vom avea d13 = 1, d14 = 1, d21 = 1, d31 = 1, d32 = 1, si d41 = 1

_ 1 Obtinem D = _ _

_ _ 1 _

1 _ _ _

1 _ _ _

Pasul 2 Incepem cu linia 1. Pentru fiecare element d1 = 1, se aduna folosind adunarea booleana linia 1 din matricea MG la linia (tot a matricei MG) si se completeaza spatiile libere din matricea D numai daca rezultatul este 1. Reamintim regulile adunarii booleene : 0 + 0 = 0, 0 + 1 = 1 + 0 = 1, 1 + 1 = 1. Deoarece d13 = 1 vom aduna in matricea MG linia 1 cu linia 3 si vom obtine doua elemente egal cu unu si anume d11 si d12, pe care le trecem in matricea D. In acest moment linia 1 este complet determinata.
1 1 D= _ _ 1 _ 1 _ 1 _ _ _ 1 _ _ _

Continuam cu linia 2. Deoarece d21 = 1 vom aduna in MG linia 2 cu linia 1obtinand d23 = 1 si d24 = 1.
1 1 D= _ _ 1 _ 1 _ 1 1 _ _ 1 1 _ _

Pasul 3 Pentru noile elemente egale cu 1 obtinute la pasul anterior, respectiv d23 = 1 si d24 = 1 se reface adunarea booleana a liniei 2 cu linia corespunzatoare indicelui de pozitie al elementului, respectiv cu linia 3 si cu linia 4 din matricea MG, si vom obtine si d22 = 1.

1 1 D= 1 _

1 1 1 _

1 1 _ _

1 1 _ _

Linia 2 este si ea complet determinata Repetam algoritmul incepand cu Pasul 2 pentru linia 3. Pentru elementele egale cu 1 respectiv d32 adunam linia 3 cu linia 2 in matricea MG si obtinem d31 = 1. Continuam cu Pasul 3 si pentru noul element d31 = 1 adunam in MG linia 3 cu linia 1 si obtinem d33 = 1 si d34 = 1.
1 1 Vom avea D = 1 _ 1 1 1 _ 1 1 1 _ 1 1 si linia 3 este si ea complet determinata. 1 _

Deoarece pe linia 4 nu exista elemente egale cu 1 toate valorile elementelor in matricea D vor fi egale cu 0.
1 1 Forma finala a matricei D este D = 1 0 1 1 1 0 1 1 1 0 1 1 1 0

Concluzii: 1. Deoarece exista pe diagonala elemente egale cu 1 si anume d11 = d22 = d33 = 1 rezulta ca graful are 3 circuite. 2. Putem calcula puterea de atingere a fiecarui varf si anume p(x1) = 4, p(x2) = 4, p(x3) = 4 si p(x4) = 0.

PROBLEME Pentru fiecare din grafurile de mai jos sa se stabileasca daca au sau nu circuite si sa se calculeze puterea de atingere a fiecarui varf : 1. G = (X,F) , X = {xi, i = 1,6 } si F : X P(X) definita prin F(x1) = { x2, x3, x4,x5}, F(x2) = { x5, x6}, F(x3) = { x4, x6}, F(x4) = { x2, x5, x6}, F(x5) = { x6}, F(x6) = 2. Fie G = (X,F) unde X = {x1, x2, x3, x4, x5, x6} si F : X P(X) definita prin : F(x1) = { x2, x3, x4}, F(x2) = { x1, x2, x4}, F(x3) = { x2, x3, x5, x6}, F(x4) = { x2, x3, x6}, F(x5) = { x3}, F(x6) = 3. G = (X,A), X = X = {x1, x2, x3, x4, x5, x6} si
0 0 1 M= 1 0 1 1 0 1 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 1 0 1 0 0 1 1 0 0

4. G = (X,A), X = X = {x1, x2, x3, x4, x5, x6} si

0 0 1 M= 0 1 0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 1 0 1 0 1 0

Algoritmul de determinare a matricei drumurilor D prezinta un dezavantaj : prezenta cifrei 1 pe o anumita pozitie a matricei nu ofera nici o informatie cu privire la varfurile care compun drumul corespunzator si nici cu privire la numarul de drumuri
9

intre varfurile care corespund acestei cifre 1. Un procedeu pentru inlaturarea acestui neajuns este algoritmul inmultirii latine propus de A. Kaufmann pentru grafurile cu circuite sau teorema lui Chen pentru grafurile fara circuite.

CURSUL 3

Algoritmul de determinare a matricei drumurilor D prezinta un dezavantaj : prezenta cifrei 1 pe o anumita pozitie a matricei nu ofera nici o informatie cu privire la varfurile care compun drumul corespunzator si nici cu privire la numarul de drumuri intre varfurile care corespund acestei cifre 1. Un procedeu pentru inlaturarea acestui neajuns este algoritmul inmultirii latine propus de A. Kaufmann pentru grafurile cu circuite sau teorema lui Chen pentru grafurile fara circuite.

Teorema lui Chen (algoritm pentru determinarea drumului hamiltonian intr-un graf fara circuite) Un graf fara circuite care are n varfuri xi, i = 1,n, contine un drum hamiltonian daca si numai daca:
n(n 1) 2

p( x ) =
i =1 i

Observatie: Intr-un graf fara circuite exista cel mult un drum hamiltonian.

Algoritm de determinare a drumului hamiltonian in grafuri fara circuite

Pasul 1 Se calculeaza matricea drumurilor D, si se vreifica daca graful nu are circuite ( nici un element de pe diagonala acestei matrice nu este egal cu 1)

Pasul 2 Se calculeaza numarul de elemente egale cu 1 in matricea D si se compara cu valoarea Daca numarul de elemente egale cu 1 este mai mic decat valoarea drum hamiltonian. 10
n( n 1) . 2

n(n 1) STOP. Graful nu are 2

Daca numarul de elemente egale cu 1 este egal cu trecem la pasul 3.

n(n 1) rezulta ca graful are drum hamiltonian si 2

Pasul 3 Se calculeaza puterea de atingere a fiecarui varf xi si se ordoneaza descrescator. Succesiunea varfurilor care formeaza drumul hamiltonian va fi data de ordinea descrescatoare a puterilor de atingere a varfurilor grafului.

Exemplu Sa se determine drumul hamiltonian (daca exista) in graful a carui matrice este:: 0 1 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 1 1 0 1 0

MG =

Pasul 1 Calculam matrieca drumurilor D 0 1 D = 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 1 1 1 1 0

Deoarece pe diagonala nu avem elemente egale cu 1 rezulta ca graful nu are circuite, deci se aplica teorema lui Chen.

Pasul 2 Matricea drumurilor are 10 elemente egale cu 1. In cazul dat, n = 5 si

n(n 1) 5(5 1) = = 10 . Rezulta ca in graf exista drum hamiltonian. 2 2

11

Pasul 3 p(x1) = 1, p(x2) = 3, p(x3) = 4, p(x4) = 2, p(x5) = 0. Ordonam descrescator valorile puterilor de atingere: p(x3) > p(x2)> p(x4)> p(x1)> p(x5) si va rezulta ca drumul hamiltonian este dH = (x3, x2, x4, x1, x5).

Daca graful are ciruite, vom aplica algoritmul inmultirii latine sau algoritmul lui Kaufmann.

ALGORITMUL INMULTIRII LATINE (KAUFMANN)

Algoritmul inmultirii latine serveste in principal pentru determinarea drumurilor de o anumita lungime.

Fie graful G= (X,F) = (X,A) . Pasul 1 Asociem grafului o matrice a arcelor (conexiunilor directe) care in locul cifrelor 1 din MG contine arcele corespunzatoare, reprezentate prin varfurile care le compun. Notam aceasta matrice (numita matrice latina) cu T(1) = (tij)i,j = 1,n, unde
( x , x ) daca x F ( x ) j i i j tij = 0, daca x j F ( xi )

Pasul 2
( Formam matricea T(0) = (t ij0) ) i,j

= 1,n,

numita matricea destinatiilor posibile, care se obtine prin

suprimarea extremitatii initiale a fiecarui arc din matricea T(1).

x j , daca x j F ( xi ) ( , i, j = 1, n t ij0) = 0, daca x j F ( xi )

Pasul 3

Cu matricele T(1) si T(0) , in aceasta ordine, se efectueaza operatia de inmultire latina (notata cu L) sau concaternare astfel : 1. Se respecta formal regula de inmultire a matricelor
12

2. Se fac urmatoarele conventii: c1) daca unul din elementele participante la calcul este 0 rezultatul va fi 0. c2) atunci cand se inmulteste un arc din matricea T(1) cu un varf din matricea T(0), rezultatul operatiei se consemneaza scriind consecutiv varfurile care intervin in calcul (obligatoriu cu mentinerea ordinei in care apar varfurile).

Pasul 4

Fie T(2) = T(1) L T(0) Introducem relatia de recurenta T(r + 1) = T(r) L T(0), r N*. Matricea T(m), cu m N* va contine lista tuturor drumurilor de lungime m ( adica formate din m arce) in graful dat.

Exemplu

Sa se determine drumurile de lungime 2 si 3 in graful a carui matrice este: 0 1 MG = 0 0

Pasul 1

0 0 1 0

1 0 0 0

1 0 0 0 0 x x = 2 1 0 0
x1 x 4 0 0 0

Scriem matricea T(1)

0 0 x3 x 2 0

x1 x3

0 0 0

Pasul 2

Scriem matricea destinatiilor posibile T(0)

0 x = 1 0 0

0 0 x2 0

x3

0 0 0

x4 0 0 0

Pasul 3

Calculam T(2) = T(1) L T(0) care ne va arata drumurile de lungime 2.

13

T(2) = T(1) L T(0) 0 x x = 2 1 0 0

Pasul 4

0 0 x3 x2 0

x1 x3

0 0 0

x1 x4 0 0 x1 L 0 0 0 0

0 0 x2 0

x3 0 0 0

x4 0 0 0 = 0 x3 x 2 x1 0 0

x1 x3 x 2

0 0 0

0 x 2 x1 x3 0 0

0 x 2 x1 x 4 0 0

Calculam T(3) = T(2) L T(0) care va evidentia drumurile de lungime 3. T(3) = T(2) L T(0) 0 0 = x x x 3 2 1 0 x1 x3 x 2 x1 0 = 0 0
Concluzie : x1 x3 x 2

0 0 0

0 x 2 x1 x3 0 0

0 0 x 2 x1 x 4 x1 L 0 0 0 0

0 0 x2 0

x3 0 0 0

x4 0 0 0

0 x 2 x1 x3 x 2 0 0

0 0 x3 x 2 x1 x3 0

0 0 x3 x 2 x1 x 4 0

Graful contine 4 drumuri de lungime 2 si anume d1 = (x1, x3, x2), d2 = (x2, x1, x3), d3 = (x2, x1, x4), d4 = (x3, x2, x1) si nu exista circuite de lungime 2. Graful contine 4 drumuri de lungime 3 din care 3 circuite si un drum hamiltonian, si anume : d5 = (x1, x3, x2, x1), d6 = (x2, x1, x3, x2), d7 = (x3, x2, x1, x3), d8 = (x3, x2, x1, x4),
Determinarea drumurilor si circuitelor hamiltoniene in grafuri cu circuite

Definitie

Un circuit CH = (xi1, xi2, ..., xin, xi1) se numeste hamiltonian daca trece o data si numai o data prin fiecare varf al grafului cu exceptia varfului xi1.
Observatie

1. O conditie necesara pentru existenta unui drum hamiltonian este ca graful sa fie complet ( orice cuplu de varfuri este legat cu cel putin un arc). 2. O conditie necesara pentru existenta cel putin a unui circuit hamiltonian este ca graful G = (X,F) sa fie tare conex (sa existe cel putin un drum intre oricare doua varfuri).

14

Pentru determinarea drumurilor si/sau circuitelor hamiltoniene intr-un graf cu n varfuri se calculeaza prin algoritmul inmultirii latine matricea T(n), cu precizarea ca in matricele T(r),
( 0 (r r 1 , se considera t ijr ) = 0 daca secventa indicilor varfurilor t ik ) si t (kj ) contine doi indici

identici pentru orice k = 1, n . (daca in rezultatul inmultirii se repeta doua varfuri). Existenta unui element diferit de 0 pe diagonala uneia dintre matricele T(r) care intervin in algoritm indica atat existenta unui circuit hamiltonian cat si ordinea varfurilor.

PROBLEME:

1. Sa se determine drumurile hamiltoniene pentru graful definit de: 0 0 0 MG = 0 0 0 1 0 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0

2. Sa se determine drumurile hamitoniene pentru graful definit de: 0 0 0 MG = 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0

3. Fie graful G a carui matrice este: 0 0 0 MG = 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0 0 1 1 1 1 0

a) sa se determine dH daca exista 15

b) sa se listeze drumurile de lungime 3 din G 4. Se considera graful G a carui matrice este : 0 0 0 MG = 0 0 0 1 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 1 1 1 0 0

Sa se determine matricea drumurilor si apoi, folosind inmultirea latina, sa se identifice in G circuitele de lungime 4. 5. Fie graful G = (X,A), X = {xi, i= 1,5 }, F(x1) = {x2}, F(x2) = {x1, x4}, F(x3) = {x1, x2, x5}, F(x4) = {x1}, F(x5) = {x4} a) Sa se determine matricea drumurilor in G b) Sa se listeze drumurile de lungime 4 si sa se identifice, daca exista, dH.
CURSUL 4 DETERMINAREA DRUMULUI DE VALOARE OPTIMA INTR-UN GRAF

Fie graful G = (X,F) =(X,A). Pentru determinarea drumului de valoare optima (minima sau maxima) dintre doua varfuri xi si xj ale grafului G, asociem fiecarui arc un numar real pozitiv notat v (xi, xj) numit valoarea arcului. In functie de problema economica transpusa in termenii teoriei grafurilor, valoarea arcului poate reprezenta: costul de fabricatie al unui produs intr-un anumit loc de munca asociat cu arcul (xi, xj); productivitatea muncii intr-un loc de munca, costul sau durata transportului pe ruta (xi, xj) etc. Fie drumul d = (a1, a2, , ap), unde ak reprezinta un arc component al drumului. . Marimea v(d) definita prin egalitateaL v(d) =

v( a
k =1

) se numeste valoarea drumului d. (Valoarea drumului este

egala cu suma valorilor arcelor care-l compun.).

Algoritmul Bellman Kalaba de determinare a drumului optim intr-un graf fara circuite Ipoteza: drumul optim este format din arce ai A care leaga nodul initial x1 cu nodul final xn.

Algoritmul de determinare a drumului optim difera in functie de tipul problemei: aflarea drumului de valoare minima sau aflarea drumului de valoare maxima. Algoritm de determinare a drumului de valoare minima 16

Fie graful G = (X,F) =(X,A). Asociem grafului G matricea C = (cij), i,j = 1, n unde:
v( xi , x j ), daca ( xi , x j ) A, i j daca( xi , x j ) A, i j Cij = , 0. daca i = j Fiecarui varf xi i se asociaza o variabila vi care reprezinta valoarea drumului care uneste varful xi cu xn. Elementele matricei C se trec intr-un tabel care contine pentru inceput xn linii si xn coloane. ( tabelul se va completa ulterior cu alte linii pe masura parcurgerii algoritmului. Valoarea minima a drumului care uneste pe x1 cu xn se obtine rezolvand sistemul de ecuatii: v = min (v + c ), i = 1, n 1, j = 1, n j ij i j i v n = 0 Daca vi , cu i = 1, n este solutie a sistemului de mai sus, atunci v1 reprezinta valoarea minima a drumului care uneste pe x1 cu xn. Pentru rezolvarea sistemului, se procedeaza iterativ. Pasul care initiaza procesul iterativ este definit de: v i( 0 ) = cin , i = 1, n 1 si v (n0 ) = 0 La iteratia (pasul) k , k N * vom rezolva sistemul: v ( k ) = min (v ( k 1) + c ), i = 1, n 1, j = 1, n j ij i j i ( v nk ) = 0, k N* Procesul se incheie cand se obtine v i( k 1) = vi( k ) , i= 1, n . In acest caz, valoarea minima a drumului care uneste x1 cu xn este v1 = v1( k ) .
Determinarea arcelor (sau varfurilor) care compun drumul de valoare minima: ( Fie x j1 varful pentru care : v 1k ) = min (v (jk 1) + c1 j ) = v (j1k 1) + c1 j1 .
j 1

Drumul de lungime minima trece prin x j1 si v (jk 1) reprezinta valoarea minima a drumului care 1 uneste x j1 cu xn. Mai departe, fie:
k v (jk 1) = min (v (jk 2 ) + c j1 j ) = v (j2 2) + c j1 j2 Rezulta ca drumul minim trece prin x j2 . Repetam 1 j j1

procedeul pornind de la v (jk 2) pana ajungem la o valoare v (j0) = c jk n . 2 k Drumul de valoare minima este d = (x 1 , x j1 , x j2 , ..., x jk , x n ) Pentru determinarea drumului de valoare maxima intre varfurile x1 si xn ale grafului G folosind algoritmul Bellman kalaba se fac urmatoarele modificari: 1) in matricea C, consideram cij = - , daca (xi, xj) A , pentru i j ;

17

2) in toate sistemele de ecuatii, operatorul de minim se inlocuieste cu cel de maxim.

Exemple 1. Sa se determine drumul de valoare maxima al grafului:

5
X2

X5

2
X1

7 2

X4

X7

1 2
X6

X3 5

Pasul 1

Se alcatuieste un tabel care contine pe prima linie si pe prima coloana nodurile (varfurile) grafului si in interior arcele care se formeaza la intersectia elementelor de pe linia 1 cu cele de pe coloana 1. Tabelul se completeaza dupa urmatoarele reguli : 1) Daca exista arc (xi, xj) se trece valoarea arcului (lungimea) 2) Daca nu exista arc (xi, xj) se completeaza cu - ( numai la problemele de maxim) 3) Pentru i = j adica arce de forma (xi, xi) se completeaza cu 0.

Vom obtine: x1 0 - - - - - - x2 2 0 - - - - - x3 3 2 0 - - - - x4 - 7 1 0 1 2 - x5 - 5 - - 0 - - x6 - - 5 - - 0 - x7 - - - 4 2 3 0

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7

Pasul 2

Fiecarui varf xi i se asociaza o variabila vi care reprezinta valoarea drumului care uneste xi cu xn. Variabilele vi se calculeaza in mai multi pasi, numarul pasului trecandu-se in partea dreapta sus, in paranteza, si pentru fiecare v i(k ) se completeaza o linie in completarea tabelului initial. 18

Prima variabila este v i( 0 ) si se obtine din transpunerea ultimei coloane corespunzatoare ultimului varf. In cazul nostru, vom transpune (adica scrie ca linie, coloana lui x7) x1 0 - - - - - - -
Pasul 3
( ( ( ( ( ( ( Se calculeaza valorile v i(1) respectiv v 11) , v 21) , v31) , v 41) , v51) , v61) , v71) care se trec pe urmatoarea linie a tabelului. v (1) = max(v ( 0 ) + c ), i = 1,6, j = 1,7 j ij i (1) j i Formula de calcul a valorilor v i este (1) v7 = 0

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 v i( 0 )

x2 2 0 - - - - - -

x3 3 2 0 - - - - -

x4 - 7 1 0 1 2 - 4

x5 - 5 - - 0 - - 2

x6 - - 5 - - 0 - 3

x7 - - - 4 2 3 0 0

( Calcularea lui v 11) : se aduna linia v i( 0 ) cu linia corespunzatoare lui x1 (prima linie), element cu ( element, mai putin v 10 ) cu c11, si se alege valoarea maxima dintre sumele rezultate.
( v 11 ) = max ( v (j 0 ) + c 1 j ), cu j 1

j = 1, 7

( ( ( ( ( ( ( v 11) = max (v 20 ) + c12 , v30) + c13 , v 40) + c14 , v50 ) + c15 , v 60 ) + c16 , v70 ) + c17 )
j 1

v = max( + 2, + 3, 4 , 2 , 3 , 0 )
(1) 1 (1) 1
j 1 j 1

v = max(,,,,,) v = si aceasta valoare se trece in tabel .

(1) 1
( Calcularea lui v 12 ) : se aduna linia v i( 0 ) cu linia corespunzatoare lui x2 (a doua linie), element cu

element, mai putin v (20 ) cu c22, si se alege valoarea maxima dintre sumele rezultate v (21) = max(v (j0 ) + c 2 j ), cu
j2

j = 1,7

( ( ( ( ( v (21) = max(v1( 0 ) + c 21 , v30) + c 23 , v 40) + c 24 , v50 ) + c 25 , v60 ) + c 26 , v70) + c 27 ) j2 j 1 j 1

v = max( , + 2, 4 + 7, 2 + 5, 3 , 0 )
(1) 2 (1) 2

v = max(, , 11, 7, , ) v = 11 si se trece rezultatul in tabel. Analog se calculeaza si celelalte valori ale lui v i(1) si se obtine:
(1) 2

19

( v 31) = 5

v (41) = 4 ( v 51) = 5 v (61) = 6

Iar v (71) = 0 prin conventie. OBS: Algoritmul se incheie daca se obtin doua linii corespunzatoare valorilor lui vi egale ( la 2 pasi consecutivi)

Deoarece v i( 0 ) vi(1) vom continua algoritmul prin calcularea lui v i( 2) .

Pasul 4

Se calculeaza v i( 2 ) respectiv formula: v i( 2 ) = max(v (j1) + cij ),

j i

valorile i = 1,6

v1( 2 ) , si

( v 22 ) ,

( v 32 ) ,

( v 42 ) ,

( v 52 ) ,

( v 62 ) ,

( v72 ) ) dupa

j = 1,7

Vom obtine: ( v 12 ) = 13 v (22 ) = 11 ( v 32 ) = 11 v (42 ) = 4 ( v 52 ) = 5 v (62 ) = 6 v (72 ) = 0 prin conventie. Cu aceste valori obtinute se completeaza tabelul cu inca o linie, respectiv linia lui v i( 2 ) Deoarece v i( 2 ) vi(1) algoritmul se continua prin calcularea valorilor lui v i( 3) .

Pasul 5

Se calculeaza v i(3) = max(vi( 2) + cij ),

j i

i = 1,6,

j = 1,7

Si se obtine: ( v 13) = 14 v (23) = 13 ( v 33) = 11 v (43) = 4

20

( v 53) = 5

v (63) = 6 v (73) = 0 Deoarece v i( 3) vi( 2 ) algoritmul se continua prin calcularea lui v i( 4 ) .

Pasul 6

Calculam v i( 4 ) = max(vi( 3) + cij ),

j i

i = 1,6,

j = 1,7

Obtinem: ( v 14 ) = 15 v (24 ) = 13 ( v 34 ) = 11 v (44 ) = 4 ( v 54 ) = 5 v (64 ) = 6 v (74 ) = 0 Deoarece v i( 4 ) vi(3) algoritmul se continua prin calcularea lui v i( 5) .
Pasul 7

Calculam v i( 5) = max(vi( 4 ) + cij ),

j i

i = 1,6,

j = 1,7

Si obtinem:
( v 15) = 15 v (25) = 13 ( v 35) = 11

v (45) = 4 ( v 55) = 5 v (65) = 6 v (75) = 0 Algoritmul se incheie deoarece v i( 5) = vi( 4 ) .

Forma finala a tabelului este: x1 0 - x2 2 0 x3 3 2 x4 - 7 21 x5 - 5 x6 - - x7 - -

x1 x2

x3 x4 x5 x6 x7 v i( 0 ) v i(1) vi vi vi vi
( 2)

- - - - - - - 13 14 15 15

- - - - - - 11 11 13 13 13

0 - - - - - 5 11 11 11 11

1 0 1 2 - 4 4 4 4 4 4

- - 0 - - 2 5 5 5 5 5

5 - - 0 - 3 6 6 6 6 6

- 4 2 3 0 0 0 0 0 0 0

( 3)

( 4)

(5)

Interpretarea rezultatelor: Din tabelul intocmit obtinem 2 informatii: 1. Care este valoarea drumului maxim de la x1 la x7 2. Care sunt varfurile care compun drumul maxim. ( 1. Valoarea drumului maxim este 15 ( valoarea lui v 15) de la ultimul pas) 2. Drumul de valoare maxima este: dmax = (x1, x2, x3, x6, x4, x7) 2. Sa se determine drumul de valoare minima de la xl la x5 al grafului: G = (X,A), X = {xi, i=1,5 } A = { (x1, x2), (x1, x3), (x1, x5), (x2, x4), (x2, x5), (x3, x2),(x3, x4),(x3, x5),(x4, x5)} avand urmatoarele lungimi de arce v(x1, x2) = 3, v(x1, x3) = 1, v(x1, x5) = 9, v(x2, x4) = 1, v(x2, x5) = 4, v(x3, x2) = 2, v(x3, x4) = 4, v(x3, x5) = 6, v(x4, x5) = 2. R: x1 x2 x3 x4 x5 x1 0 3 1 9 x2 0 1 4 x3 2 0 4 6 x4 0 2 x5 0 (0) 9 4 6 2 0 Vi 7 3 6 2 0 v i(1)

vi vi

( 2)

6 6

3 3

5 5

2 2

0 0

( 3)

Lungimea drumului minim este 6 si exista doua drumuri minime: d1min = (x1, x2, x4, x5) d2min = (x1, x3, x2, x4, x5)

PROBLEME :

22

1. Sa se afle drumul de valoare maxima de la x1 la x5 in graful G = (X,A), X = {xi, i= 1,5 }, A = {(x1, x2), (x1, x3), (x1, x4), (x2, x5), (x3, x2), (x4, x2),(x4, x3),(x4, x5)} daca v(x1, x2) = 5, v(x1, x3) = 2, v(x1, x4) = 2, v(x2, x5) = 1, v(x3, x2) = 4, v(x4, x2) = 3, v(x4, x3) = 3, v(x4, x5) = 2. 2. Sa se afle drumul de valoare minima al grafului G = (X,A) , X = {xi, i= 1,6 }, A = {(x1, x2), (x1, x3), (x1, x4), (x1, x5), (x2, x5), (x2, x6),(x3, x4),(x3, x6) ,(x4, x2) ,(x4, x5) ,(x4, x6) ,(x5, x6)} daca valorile arcelor sunt respectiv 8; 4; 6; 9; 1; 6; 1; 8; 2; 5; 7; 3.

3. Se considera graful valuat G = (X,A), X = {xi, i= 1,5 }, F(x1) = {x2, x3, x4}, F(x2) = {x3, x4, x5}, F(x3) = {x4, x5}, F(x4) = {x5}, F(x5) = , cu v(x1, x2) = 5, v(x1, x3) = 3, v(x1, x4) = 4, v(x2, x3) = 3, v(x2, x4) = 1, v(x2, x5) = 5, v(x3, x4) = 3, v(x3, x5) = 4, v(x4, x5) = 4. Sa se arata ca G nu are circuite si sa se afle drumul de valoare maxima de la x1 la x5. 4. Fie graful G= (X,A), X = {xi, i= 1,5 }, F(x1) = {x3, x4}, F(x2) = {x4}, F(x3) = {x2, x4, x5}, F(x4) = {x5}, F(x5) = . a) folosind matricea drumurilor sa se arate ca G nu are circuite si are drum hamiltonian ; b) stiind ca v(x1, x3) = 3, v(x1, x4) = 2, v(x2, x4) = 3, v(x3, x2) = 4, v(x3, x4) = 1, v(x3, x5) = 4, v(x4, x5) = 2 sa se arate ca dH este drumul de valoare maxima de la x1 la x5. 5. a) Folosind matricea drumurilor sa se arate ca graful valuat G = (X,A), X = {xi, i= 1,5 }, A = {(x1, x2), (x1, x3), (x1, x4), (x1, x5), (x2, x3), (x2, x4), (x2, x5), (x3, x4), (x3, x5),(x4, x5)} avand valorile arcelor egale respectiv cu 3 ; 1 ; 2 ; 11 ; 7 ; 10 ; 9 ; 5 ; 4 ; 8 nu are circuite si are drum hamiltonian. b) Sa se arate ca dH este drumul de valoare maxima de la x1 la x5.
CURSUL 5 CAMPURI DE EVENIMENTE. CAMPURI DE PROBABILITATE 1. Campuri de evenimente Definitii 1. Experienta = alegerea, printr-un procedeu susceptibil de a fi repetat, a unui element dintr-o multime data; realizarea unui complex de conditii; Ex: - aruncarea unui zar - extragerea unei bile dintr-o urna - prezentarea la examen a unor studenti - jucarea unie partide de sah.

2.Proba = orice rezultat al unei experiente Ex:- aparitia fetei 2 - extragerea unei bile albe 3. Eveniment aleator = oricare din rezultatele potentiale ale unei experiente, a carui realizare poate fi confirmata de o singura proba. 4. = multimea tuturor rezultatelor posibile ale unei experiente 23

P( ) = multimea tuturor partilor lui

5. Eveniment sigur (notat ) = evenimentul care se realizeaza in orice proba 6. Fie A P () un eveniment oarecare. Se numeste eveniment opus lui A ( sau contrar) acel eveniment care se realizeaza daca si numai daca nu se realizeaza A. Notatie: CA sau

7. Eveniment imposibil = evenimentul care nu se realizeaza in nici o proba. 8. Reuniunea a doua evenimente A si B este evenimentul care se realizeaza daca si numai daca se realizeaza cel putin unul din evenimente Notatie : A B ( A sau B) 9. Intersectia a doua evenimente A si B este evenimentul care se realizeaza daca si numai daca ambele evenimente se realizeaza. Notatie : A B ( A si B) 10. Diferenta evenimentelor A si B este evenimentul care se realizeaza daca si numai daca se realizeaza A si nu se realizeaza B. Notatie : A B = A \ B 11. A implica B daca realizarea evenimentului A atrage in mod necesar realizarea evenimentului B. Notatie: A

12. Doua evenimente A si B sunt echivalente (egale) daca A implica B si B implica A. A B si B

13. Doua evenimente A si B sunt incompatibile daca nu se pot realiza simultan ( A B = 14. Fie K o subfamilie din P( ) cu proprietatile: a. Daca A

K atunci si A K

b. Daca A1, A2,...,An,...este un sir arbitrar de evenimente din K atunci si

A
n =1

face parte din K

Perechea ( , K) se numeste camp de evenimente sau populatie statistica

15. Daca este o multime finita atunci ( ,K) se numeste camp finit de evenimente si K = P( ) Numarul tuturor evenimentelor campului este 2n, unde n = numarul de evenimente aleatoare.
2. Campuri de probabilitate

Fie campul de evenimente ( , K) 24

Definitie Se numeste probabilitate pe ( ,K) o functie P : K R care satisface conditiile:

1. 0 P(A) 1, A K 2. P( ) = 1 3. Orice sir de evenimente A1, A2,...,An,... doua cate doua incompatibile ( Ai Aj = , pentru i
j) are loc egalitatea P (

A
n =1

)=

P( A )
n n =1

Definitie Tripletul ( , K, P ) se numeste camp de probabilitate. Definitia clasica a probabilitatii

numarul de evenimente elementare favorabile lui A numarul total de evenimente elementare ale campului

P(A) =

Proprietati ale probabilitatii 1.P(B-A) = P(B) P(A B) Oricare doua evenimente A si B au loc egalitatile: B = (B A) (A B) si evenimentele (B A) si (A B) sunt incompatibile , adica (B A) (A B) = Aplicand definitia probabilitatii avem:

P(B) = P(B - A) + P(A P(B - A) = P(B) - P(A

2. Daca A

B) adica B).

Daca A Aplicand proprietatea 1) vom avea: P(B - A) = P(B) - P(A

B atunci P(B-A) = P(B) P(A) B rezulta ca A B = A.

B) = P(B) P(A)

3. Daca A B atunci P(A) Din proprietatea 2) avem relatia: P(B-A) = P(B) P(A), si

P(B)

0 Rezulta ca P(B) P(A) 0, deci P(B) P(A).

Conform definitii probabilitatii, P(B-A)
4. P( A ) = 1 P(A)

si A

=
25

Din definitia probabilitatii avem: P(A A ) = P( ) adica P(A A ) = 1. Si

P(A

) = P(A) + P( A )

Rezulta ca P(A) + P(

) = 1 , adica P(A) = 1 P( A )

5. P( ) = 0 Folosim proprietatea 4) considerand A = si implicit A = P( ) = 1 P( ) Dar P( ) = 1 din definitia probabilitatii, deci P( ) = 0.

. Rezulta ca:

6.

P(A B) = P(A) + P(B) P(A B)

Putem scrie : A B = A (B - A B) Aplicand definitia probabilitatii si proprietatea 1) avem:

P (A B) = P(A) + P(B - A B) = P(A) + P(B) P(A B)

Probleme 1. Un lift urca cu 5 persoane intr-un bloc cu 9 etaje. Care este probabilitatea ca la un etaj sa coboare cel mult o persoana ? 5 A9 9 * 8 * 7 * 6 * 5 = 0,265 = 25,6% R: P(A) = 95 = 95 2. Fie A evenimentul ca o piesa luata la intamplare dintr-un lot de piese sa aiba defect de fabricatie si B evenimentul ca o piesa sa aiba defect de montaj. Sa se exprime evenimentele: a) o piesa luata la intamplare sa fie respinsa la control b) o piesa sa fie acceptata la control c) o piesa sa aiba ambele defecte. R : a) A1 = A B

b) A2 = A B c) A3= A B
3. Se supun controlului n piese extrase din productia unei masini. Se noteaza cu Ai , i=1,n , evenimentul ca cea de a i piesa extrasa sa fie defecta. Sa se exprime evenimentele: a) A: cel putin o piesa extrasa sa fie defecta b) B: toate piesele extrase sunt bune c) C : numai o piesa este defecta d) D: numai doua piese sunt defecte 4. O firma se aprovizioneaza de la 4 furnizori. Fiecare furnizor, la termenul convenit prin contract, poate sau nu sa onoreze contractul cu firma. Fie Ai evenimentul ca furnizorul i onoreaza contractul cu firma, i = 1,4. Sa se indice semnificatia urmatoarelor evenimente :

26

a) A =

i =1

Ai
A2 A3 A4 )

b) B = (A1 c) C =
4

( A1 A2 A3 A4 )
i =1

( A1 A2 A3 A4 ) ( A1 A2 A3 A4 )

Ai

d) D= C e) E = B C f) F= A

R: a) toti furnizorii isi onoreaza contractul b) numai un furnizor isi onoreaza contractul c) nici un furnizor nu isi onoreaza contractul d) cel putin un furnizor isi onoreaza contractul e) cel putin 2 furnizori isi onoreaza contractul f) cel putin un furnizor nu isi onoreaza contractul 5. Fie = { 1,2,3,4,5} spatiul de selectie asociat unei experiente. Sa se indice : a) evenimentele elementare b) doua evenimente incompatibile c) doua evenimente opuse d) doua evenimente astfel ca unul il implica pe celalalt

6. Un lucrator executa n piese. Fie Ai, i = 1, n , evenimentul care consta in faptul ca cea de i piesa executata sa fie defecta. Sa se scrie urmatoarele evenimente: a) nici un adin piesele executate nu este defecta b) cel putin una din piesele executate este defecta c) numia una din piesele executate este defecta d) doua piese executate sunt defecte e) cel mult doua piese executate sunt defecte.
7. Intr-un magazin, la sfarsitul unie zile stocul din produsul a1 se termina cu probabilitatea 0,3 ; din produsul a2 cu probabilitatea 0,4 iar stocul ambelor produse cu probabilitatea 0,1. Sa se determine probabilitatea ca : a) sa se termine cel putin un stoc b) sa se termine numai stocul din produsul a1 c) sa nu se termine nici un stoc. 8. Se produce un anumit tip de dispoyitive la care se inregistreaza 2% defecte de fabricatie si 5% defecte de finisaj. Sa se calculeze probabilitatea ca un astfel de dispozitiv sa reprezinte un rebut.
CURSUL 6 PROBABILITATI CONDITIONATE

27

Definitie Fie ( , K,P) un camp de probabilitate si A, B K, cu P(A) > 0. Probabilitatea :

P(B /A) = PA(B) =

P( A B) P ( A)

Se numeste probabilitate conditionata a evenimentului B de evenimentul A.

Propozitie (Regula de inmultire a probabilitatilor) Daca P(A) > 0 si P(B) > 0 atunci: P( A B) = P(A).P(B/A) = P(B).P(A/B)

Daca avem un sir de evenimente (Ai)i=1,m , fiecare cu probabilitatea nenula, are loc formula: P( Ai ) = P(A1).P(A2/A1).P(A3/A1 A2).P(A4/A1 A2 A3)...P(Am/A1 A2 ... Am-1)
i =1 m

Tema seminar : sa se demonstreze formula anterioara

Propozitie (Formula probabilitatii totale) Daca evenimentele A1, A2, ...,Am realizeaza o partitie a evenimentului sigur si daca B este un eveniment oarecare al campului ( , K,P), atunci:

P(B) = P( Ak ).P( B / Ak )
k =1

Propozitie (Formula lui Bayes) Daca evenimentele A1, A2, ...,Am realizeaza o partitie a evenimentului sigur si daca B este un eveniment pentru care P(B) > 0, atunci are loc egalitatea:

P(Ai / B) =
Exemple:

P ( Ai ).P ( B / Ai )
k =1

P( Ak ).P( B / Ak )

i = 1, m

1. In depozitul unui magazin se gaseste acelasi articol provenit de la 3 furnizori ai, in proportie de 40%, 50%, si respectiv 10%. Se stie ca probabilitatea ca un articol sa fie defect in cazul in care provine de la a1 este de 0,01 , de la a2 este de 0,02, iar de la a3 este de 0,01. Sa se afle probabilitatea ca un articol ales la intamplare din depozit sa fie : a) defect b) defect, stiind ca el a fost livrat de furnizorul a1 sau de furnizorul a2 c) defect si sa provina de la furnizorul a1 2. Fie A evenimentul ca un produs examinat sa aiba defectul de fabricatie d si fie B evenimentul ca un anumit test al defectului d sa indice ca produsul examinat are defectul d. presupunem ca un stfel de test exista si si P(B/A) = 0,95 si P( B / A) = 0,95. a) sa se calculeze probabilitatea P(A/B) ca un produs testat sa fie defect, avand defectul d, stiind ca P(A) = 0,005 b) Daca P(B/A) = P( B / A) = q si P(A) = 0,005, sa se afle q astfel incat P(A/B) = 0,95.
EVENIMENTE INDEPENDENTE Definitie Evenimentele A si B apartinand aceluiasi camp de probabilitate sunt independente daca

28

P(A B) = P(A) . P(B) In caz contrar, spunem ca evenimentele A si B sunt dependente.

Teorema 1 Daca A si B sunt evenimente independente atunci ele se pot realiza simultan. ( A B ). Teorema 2 Daca A si B sunt evenimente independente, atunci sunt independente si perechile: A si B , A si B, A si B . Exemplu:

Se expun pentru vanzare 2 produse a1 si a2 care se vand cu probabilitatile 0,8 respectiv 0,7. Sa se calculeze probabilitatea de a se vinde: a) ambele produse b) nici un produs c) cel putin un produs d) numai un produs A1: evenimentul se vinde produsul a1 A2: evenimentul se vinde produsul a2 P(A1) = 0,8 , P(A2) = 0,7 si evenimentele A1 si A2 sunt independente. a) Fie A: evenimentul se vand ambele produse ( se vinde si a1 si a2) A = A1 A2 P(A) = P(A1 A2) = P(A1).P(A2) = 0,8 x 0,7 = 0,56 b) B = evenimentul nu se vinde nici un produs ( nu se vinde a1 si nu se vinde a2) B = A1 A 2 P(B) = P( A1 A 2 ) = P( A1 ).P( A2 ) = [1- P(A1)][1-P(A2)] = 0,2 x 0,3 = 0,06 c) Fie C : evenimentul se vinde cel putin un produs ( se vinde fie a1 fie a2) C = A1 A2 P( C ) = P(A1 A2) = P(A1) + P(A2) P(A1).P(A2) = 0,8 + 0,7-0,8 x 0,7 = 0,94 d) Fie D: evenimentul se vinde numai un produs ( se vinde a1 si nu se vinde a2 sau se vinde a2 si nu se vinde a1) D = (A1 A2 ) (A2 A1 ) P(D) = P[(A1 A2 ) (A2 A1 )] = P(A1)P( A2 ) + P( A1 )P(A2) = 0,8 x 0,3 + 0,2 x 0,7 = 0,38 Fie

Probleme propuse :

1. O societate comerciala apeleaza la 3 experti pentru a oferi solutii viabile de rentabilizare. Din datele statistice, se stie ca expertii ofera solutii viabile cu probabilitatile 0,8, 0,7 si respectiv 0,6. Sa se calculeze probabilitatea ca : a) toti expertii sa ofere solutii viabile b) cel putin un expert sa ofere solutii viabile 29

c) numai doi experti sa ofere solutii viabile. 2. Se cunosc probabilitatile P(A/D) = 0,3 , P(B/A D) = 0,2 si P(C/A B D) = 0,1. Sa se determine P(A B C/D). 3. Fie P(A/B) = 0,7 , P(A/ B ) = 0,3 si P(B/A) = 0,6. Sa se calculeze P(A) si P(B). 4. Intr-un depozit se aduc piese de un anumit tip de la 3 ateliere. Primul atelier are 2 masini care fabrica aceste piese si dau 3% rebuturi ; al doilea are 2 masini care dau 2% rebuturi iar al treilea are 3 masini care dau 3% rebuturi. a) sa se calculeze probabilitatea ca o piesa luata la intamplare din depozit sa fie defecta, daca fiecare masina produce acelasi numar de piese in unitatea de timp ; b) din depozit s-a luat o piesa care s-a dovedit a fi defecta. Care este probabilitatea ca piesa sa provina de la al doilea atelier? Dar probabilitatea ca piesa sa provina de la al treilea atelier? 5. Intr-un lot de 48 de piese de acealsi tip sunt defecte 3, iar in alt lot de 50 de piese sunt defecte de asemenea 3 piese. Din fiecare lot se extrag la intamplare cate 3 piese. Sa se calculeze probabilitatea de a obtine primele doua piese bune si a treia defecta din primul lot si 3 piese bune din al doilea lot. 6. Trei furnizori aprovizioneaza un magazin cu acelasi produs in cantitati proportionale cu numerele 3,2 si 5, iar calitatea produsului este necorespunzatoare in proportie de 1%, 2,5% respectiv 3%. O cantitate vanduta in valoare de 6.300 lei se restituie magazinului, in baza contractului de garantie ; aceasta suma urmeaza sa se recupereze de la furnizori. In ipoteza ca nu se cunoaste furnizorul produsului necorespunzator, sa se stabileasca in mod echitabil sumele ce urmeaza a fi recuperate de la fiecare furnizor.

CURSUL 7
VARIABILE ALEATOARE

In multe experimente, realizarilor unui experiment i se pot atasa valori numerice. De exemplu, daca aruncam un zar, la fiecare aruncare putem obtine una din fetele 1 pana la 6. Rezultatul experimentului sustinerea examenului la matematica efectuat de un student din anul I este un numar, de la 0 la 10. O variabila aleatoare este o regula care asociaza un numar fiecarei realizari a unui experiment. Aceste numere se numesc valorile variabilei aleatoare.

DEFINITIE: Se numeste variabila aleatoare, o marime care in urma unei experiente poate lua o valoare dintr-o multime bine definita, numita multimea valorilor posibile.

Pentru variabile aleatoare vom folosi prescurtarea v.a. Valorile pe care le poate lua o variabila aleatoare se cunosc numai dupa efectuarea experimentului. 30

Variabilele aleatoare se noteaza cu litere mari de la sfarsitul alfabetului, X, Y, Z,etc, iar valorile pe care le pot lua variabilele aleatoare cu litere mici.

Exemple 1. Experiment: Selectarea unei banci; X = numarul clientilor bancii.

Valorile pe care le poate lua X sunt 2, 3, 4, ...

2. Experiment: Selectarea unui jucator de fotbal; Y = numarul golurilor inscrise in acest sezon.

Valorile pe care le poate lua Y sunt 0, 1, 2, 3, ...

3. Experiment: Selectarea unui grup de 10 jucatori de fotbal; Z = numarul mediu de goluri inscrise

de jucatori in acest sezon. Valorile pe care Z sunt 0; 0,1; 0,2; 0,3; ....; 1,0; 1,1, ...
Exercitiul 1: 4. Experiment: Se arunca o moneda de 3 ori. ;X = numarul de ori de care poate aparea pajura.

Valorile pe care le poate lua X sunt: a) 1,2,3,4 b) 1,2,3 c) 0,1,2,3 d) CPP, PCP, PPC, CPC, PCC, CCC e) nedefinit f) 0.5, 1.5, 2.5, 3.5

5. Experiment: Se arunca 2 zaruri. X = suma numerelor care apar pe fetele zarurilor. Valorile pe care

le poate lua X sunt: a) 1,2,3,4,12 b) 2,4,6,8,10,12 c) 1,2,3,4 d) 0,1,2,12 e) nedefinit f) 2,3,4,12

6. Experiment: Se arunca un zar pana apare fata 6; X = numarul de aruncari. Valorile pe care le

poate lua X sunt: a) 1,2,3,4,12 b) 2,4,6,8,10,12 c) 1,2,3,4 d) 0,1,2, e) nedefinit f) A,B,C,D,

VARIABILE ALEATOARE DISCRETE SI CONTINUE DEFINITIE Daca multimea valorilor posibile pe care le poate lua o v.a. este discreta (valori numerice specifice sau izolate), v.a. se numeste discreta.

31

V.a. discrete care pot lua un numar exact de valori finite se numesc v.a. finite sau simple. (de ex. Reultatul aruncarii unui zar) V.a. discrete care pot lua un numar nelimitat de valori finite se numesc v.a. discrete infinite. ( de ex. Numarul de stele estimate a exista in univers) Daca multimea valorilor posibile este continua (un interval finit sau infinit din multimea numerelor reale), v.a. se numeste continua. (de ex. Inaltimea unui atlet in cm) Exemple Variabila aleatoare Valori Tipul VA Aruncarea unei monezi de 3 {0, 1, 2, 3} Finita ori.; Exista numai 4 valori posibile Fie X = numarul de valori pentru X. cap care pot aparea. Se alege o banca ; {1,2, 3, 4, ...} Discreta Infinita Fie X = numarul de Nu exista o limita superioara companii care au cont pentru numarul de companii care deschis la banca aleasa pot avea deschise conturi. Se masoara lungimea unui Orice numar pozitiv Continua obiect; Multimea valorilor posibile poate X = lungimea obiectului in lua orice valori pozitive intr-un centimetri. interval. Exercitiul 2: Variabila aleatoare Se arunca 2 zaruri pana la obtinerea fetelor 6 pentru ambele zaruri Fie v.a. X = numarul de aruncari. Tipul v.a. X

Finita Discreta Infinita Continua

Parcurgerea de catre un student a unui test cu 100 de intrebari de tip adevarat-fals. Fie v.a. X= numarul de intreabri la care s-a raspuns corect.

Finita Discreta Infinita Continua

Investirea sumei de $10,000 in actiuni. Fie v.a. X = valoarea investitiei dupa un an.

Finita Discreta Infinita Continua

Selectarea aleatoare a unui grup de 50 de persoane. Fie v.a. X = inaltimea medie a grupului (in m).

Finita Discreta Infinita

32

Continua

DISTRIBUTIA DE PROBABILITATE A UNEI VARIABILE ALEATOARE (REPARTITIA UNEI V.A. SIMPLE)

Experienta: Se arunca 2 zaruri. Fie v.a. X = suma fetelor care apar la aruncarea a 2 zaruri. Dorim sa obtinem informatii despre conditiile in care X ia diverse valori posibile. Evenimentul X = 2 este {(1, 1)} Evenimentul X = 3 este {(2, 1), (1, 2)} Evenimentul X = 4 este {(3, 1), (2, 2), (1, 3)} si asa mai departe. Fiecarui eveniment I se poate calcula probabilitatea de aparitie. Numarul total de evenimente posibile egal probabile = 62 = 36 P( X = 4) =
3 1 = 36 12

Exercitiul 3:

Sa se calculeze urmatoarele probabilitati: P(X = 1) = P(X = 2) = P(X = 3) = P(X = 5) = Rezultatele calculului tuturor probabilitatilor evenimentelor care pot aparea la aruncarea a 2 zaruri pentru v.a. X se scriu sub forma:
2 1 36 12 1 36

3 2 36

4 3 36

5 4 36

6 5 36

7 6 36

8 5 36

9 4 36

10 3 36

11 2 36

X:

33

Exercitiul 4:

Experienta: Se arunca o moneda de 4 ori. Exista 16 rezultate posibile: ( am notat C = cap si P = pajura) CCCC, CCCP, CCPC, CCPP, CPCC,CPCP, CPPC, CPPP, PCCC, PCCP, PCPC, PCPP, PPCC,PPCP, PPPC, PPPP. Fie v.a. X = numarul de aparitii ale lui C (cap)
a) ce valori poate lua variabila aleatoare X? b) Sa se cacluleze probabilitatile de aparitie ale fiecarei valori pe care le poate lua X DEFINITIE Se numeste repartitie a unei variabile aleatoare discrete enumerarea tuturor valorilor posibile ale variabilei aleatoare precum si a probabilitatilor corespunzatoare. Fie v.a. X si xi valorile posibile pe care aceasta le pote lua. i = 1,2,n Fie Ei evenimentul ca v.a. X sa ia valoarea xi. ( X = xi), i = 1,2,n Si P(Ei) = P(X=xi) = f(xi) = pi probabilitatea ca variabila aleatoare X sa ia valoarea xi. (am notat cu f(xi) functia de probabilitate). Multimea perechilor ordonate ( xi, f(xi)) se numeste repartitia variabilei aleatoare discrete X.

Proprietatile functiei de probabilitate: 1. f(xi) 0, oricare i=1, 2,n 2. f ( x i ) = 1 , deoarece Ei = (X=xi) este un sistem complet de evenimente.
i =1 n

TEMA: 1. Un sondaj efectuat pe toate mall-urile din Romania a avut urmatoarele rezultate in ceea ce priveste numarul de sali de cinematograf existente: Nr. 0 Cinematografe Nr. Mall-uri 6 1 4 2 4 3 3 4 2 5 1

Notam cu X = numarul de sali de cinema dintr-un mall ales la intamplare.

34

Sa se cacluleze repartitia v.a. X. 2. In tabelul de mai jos sunt sintetizate rezultatele statistice ale profitului obtinut de un numar de 50 de firme din industria constructiilor. Mil. EUR Nr. firme 0-99 3 100-199 12 200-299 20 300-399 10 400-499 5

Sa se calculeze repartitia variabilei X care caracterizeaza profitul unei firme aleasa la intamplare. R: X:
50 150 250 350 450 3 12 20 10 5 50 50 50 50 50

OPERATII CU VARIABILE ALEATOARE DISCRETE Definitie: Doua variabile aleatoare X si Y se numesc independente daca evenimentele (X = xi) si (Y = yj), care au probabilitatile de aparitie pi respectiv qj, cu i = 1,2,n si j=1,2,,m sunt independente. Atunci: P [ (X = xi); ( Y = yj)] = P [ (X=xi) (Y = yj)] = pij = pi x qj a) Inmultirea cu o constanta Fie c = ct., c R, si X o v.a. discreta finita (simpla) cu repartitia (xi, f(xi)), i = 1, n Atunci: cX are repartitia (cxi, f(xi)), i = 1, n deoarece P(cX = cxi) = P(X = xi) = f(xi).

sau daca X :
Exemple:

x1 p1

x2 p2

... ...

xn pn

atunci cX :

cx1 p1

cx 2 p2

... cx n ... p n

Fie X :

1 2 3 0 0.1 0.2 0.4 0.3

Sa se calculeze repartitia v.a. 3X

3X :

3 6 9 0 0.1 0.2 0.4 0.3

b) Adunarea Fie X si Y doua variabile aleatoare discrete finite (simple) cu repartitiile (xi, f(xi)), i = 1, n respectiv (yj, g(yj)), j = 1, m . Atunci : X + Y are repartitia (xi + yj, h(xi,yj )) cu i = 1, n si j = 1, m , unde: h(xi,yj ) = P ({X=xi} {Y = yj}) = P(X=xi, Y = yj) cu i = 1, n si j = 1, m Caz particular: Daca X si Y sunt v.a. independente atunci X + Y are repartitia (xi + yj, f(xi).f(yj)), cu i = 1, n si j = 1, m

35

Exemple: 1. Fie X si Y v.a. discrete finite (simple) cu urmatoarea repartitie comuna Y\X 1 2 3 0
2 27 6 27

1 0
6 27 6 27

2 0
6 27

3
1 27

0 0

Sa se calculeze repartitia va X + Y

V.a. X + Y poate lua valorile 1, 2, 3, 4, 5, 6 ( adica xi + yj) Trebuie sa calculam probabilitatile cu care v.a. X + Y poate lua aceste valori ( adica h(xi,yj): P(X + Y =1) = P(X=0 si Y=1) =
2 27
6 6 +0 = 27 27 6 6 +0 = 27 27 6 6 1 13 + + = 27 27 27 27

P(X + Y =2) = P(X=0 si Y=2) sau P(X=1 si Y=1) =

P(X + Y = 3) = P(X=0 si Y=3) sau P(X=1 si Y=2) sau P(X=2 si Y=1) = 0 + P(X + Y = 4) = P(X=1 si Y=3) sau P(X=2 si Y=2) sau P(X=3 si Y=1) = P(X + Y = 5) = P(X=2 si Y=3) sau P(X=3 si Y=2) = 0 + 0 = 0 P(X + Y = 6) = P(X=3 si Y=3) = 0 X+Y: 2
1 27 2 6 27 3 6 27 4 13 27 5 6 1 = 2 0 0 27 2 6 27 3 6 27 4 13 27

2. Sa se calculeze suma va independente X si Y unde: X: X+Y:

2+3 3 +1 3+ 2 3+3 0+2 0+3 1+1 1+ 2 1+ 3 2 +1 2+2 0 +1 0.1x0.2 0.1x0.4 0.1x0.4 0.2 x0.2 0.2 x0.4 0.2 x0.4 0.4 x0.2 0.4 x0.4 0.4 x0.4 0.3 x0.2 0.3 x0.4 0.3x0.4 1 2 3 2 3 0 1 si Y : 0.2 0.4 0.4 0.1 0.2 0.4 0.3

X+Y: X+Y:

2 3 2 3 4 3 4 5 4 5 6 1 0.02 0.04 0.04 0.04 0.08 0.08 0.08 0.16 0.16 0.06 0.12 0.12

2 3 4 5 6 1 0.02 0.08 0.2 0.3 0.28 0.12

c) Inmultirea Fie X si Y doua variabile aleatoare discrete finite (simple) cu repartitiile (xi, f(xi)), i = 1, n respectiv (yj, g(yj)), j = 1, m . Atunci : X .Y are repartitia (xi yj, h(xi,yj )) cu i = 1, n si j = 1, m , unde:

36

h(xi,yj ) = P ({X=xi} {Y = yj}) = P(X=xi, Y = yj) cu i = 1, n si j = 1, m Caz particular: Daca X si Y sunt V.A. independente atunci XY are repartitia (xiyj, f(xi).f(yj)), cu i = 1, n si j = 1, m
Exemple: 1. Fie X si Y variabile aleatoare discrete finite (simple) cu urmatoarea repartitie comuna

Y\X 1 2 3

0
2 27 6 27

1 0
6 27 6 27

2 0
6 27

3
1 27

0 0

Sa se calculeze repartitia v.a. XY

V.a. XY poate lua valorile 0,1, 2, 3, 4, 6, 9 ( adica xiyj) Trebuie sa calculam probabilitatile cu care v.a. XY poate lua aceste valori ( adica h(xi,yj): P(XY =0) = P(X=0 si Y=1) sau P(X=0 si Y=2) sau P(X=0 si Y+3)= P(XY =1) = P(X=1 si Y=1) = 0 P(XY =2) = P(X=1 si Y=2) sau P(X=2 si Y=1) = P(XY =3) = P(X=1 si Y=3) sau P(X=3 si Y=1) = P(XY =4) = P(X=2 si Y=2) =
6 27 6 6 +0 = 27 27 6 1 7 + = 27 27 27 2 6 8 + +0 = 27 27 27

P(XY =6) = P(X=2 si Y=3) sau P(X=3 si Y = 2)= 0 + 0 P(XY =9) = P(X=3 si Y=3) = 0 XY : 8
0 27 1 0 2 6 27 3 7 27 4 6 27 6 9 0 = 8 0 0 27 2 6 27 3 7 27 4 6 27

2. Sa se calculeze suma v.a. independente X si Y unde: X: X+Y:

0 x2 0 x3 1x1 1x 2 1x3 2 x1 2 x2 2 x3 3 x1 3x2 3 x3 0 x1 0.1x0.2 0.1x0.4 0.1x0.4 0.2 x0.2 0.2 x0.4 0.2 x0.4 0.4 x0.2 0.4 x0.4 0.4 x0.4 0.3 x0.2 0.3 x0.4 0.3x0.4
1 2 3 2 3 0 1 si Y : 0.2 0.4 0.4 0.1 0.2 0.4 0.3

X+Y: X+Y:

0 0 1 2 3 2 4 6 3 6 9 0 0.02 0.04 0.04 0.04 0.08 0.08 0.08 0.16 0.16 0.06 0.12 0.12

1 2 3 4 6 9 0 0.1 0.04 0.16 0.14 0.16 0.28 0.12

37

d) Ridicarea la putere a unei v.a.

Fie r R, si X o v.a. discreta finita (simpla) cu repartitia (xi, f(xi)), i = 1, n . Atunci Xr are repartitia (xir, f(xi)), i = 1, n .
Exemplu:
1 2 3 0 0.1 0.2 0.4 0.3

Sa se calculeze repartitia v.a. X2, unde X:

0 X2 =
2

1 4 9 32 0 = 0.1 0.2 0.4 0.3 0.1 0.2 0.4 0.3 12 22

e)

Impartirea

Fie X si Y doua variabile aleatoare discrete finite (simple) cu repartitiile (xi, f(xi)), i = 1, n respectiv (yj, g(yj)), j = 1, m . Atunci :
X Y

are repartitia (

xi yj

, h(xi,yj )) cu i = 1, n si j = 1, m , unde:

h(xi,yj ) = P ({X=xi} {Y = yj}) = P(X=xi, Y = yj) cu i = 1, n si j = 1, m Caz particular: Daca X si Y sunt v.a. independente atunci v.a.
X Y

are repartitia (

xi yj

, f(xi).f(yj)),

cu i = 1, n si j = 1, m

Exercitii propuse:

7 10 15 1. Sa se determine p 0 pentru care X : 2 p 3 p p reprezinta o variabila aleatoare discreta. este : 1 R: p = 6 2. Sa se determine p>0 astfel incat X sa reprezinte o variabila aleatoare discreta, unde X :
1 p 2 1 p 3 3 1 3 4 1 : 6

38

R: p =

3 8

2 2 3. Sa se afle x R astfel incat variabila aleatoare X sa aiba repartitia: X : x x 2x 2 R: x = 1 3

4 5x 2

4. Variabilele aleatoare X si Y au repartitiile: 0 1 0 1 1 1 1 1 1 si Y : 1 X: q+ 2 p q 12 p 2 p+ 6 3 3 3 Sa se determine p si q astfel incat X si Y sa reprezinte doua variabile aleatoare: 1 R : p = si q = 0 6 1 0 1 5. Daca variabila aleatoare X are repartitia X : 1 1 1 , atunci cariabila aleatoare 2X are 3 3 3 repartitia: 2 0 2 R: 2X: 1 1 1 3 3 3 1 0 1 6. Daca variabila aleatoare X are repartitia X : 1 1 1 , atunci cariabila aleatoare X2 are 3 3 3 repartitia: 0 1 R: X2 : 2 1 3 3
1 7. Daca variabila aleatoare X are repartitia X : 1 4 are repartitia: 1 2 3 R: 2+X : 1 1 1 4 2 4 1 8. Daca variabila aleatoare X are repartitia X : 1 4 repartitia: 1 0 1 R: X : 1 1 1 4 2 4 0 1 2 1 1 atunci variabila aleatoare 2 + X 4

0 1 2

1 1 atunci variabila aleatoare -X are 4

9. Daca X si Y sunt variabile aleatoare independente cu repartitiile: 39

1 0 1 X : 1 1 1 si Y : 3 3 3 0 1 2 R: 1 4 4 9 9 9
1 1 1 2 2

1 0 1 1 3 3

1 1 atunci variabila aleatoare X2 + Y2 are repartitia: 3

10. Fie X si Y v.a. simple cu repartitiile: X: 1 si Y : 2

1 2 1 3 3 1 2

a) Daca P( X = -1 si Y = -1) =

sa se afle repartitia comuna a v.a. X si Y

b) sa se calculeze X + Y, XY, 2X si Y2

CURSUL 8 VARIABILE ALEATOARE (continuare) a. FUNCTIA DE REPARTITIE. DENSITATEA DE REPARTITIE

Fie campul de probabilitate ( , K, P) si v.a. X : R

Definitie

Functia F : R R, definita prin formula: F(x) = P({ : X( ) < x}) = P(X<x), x R se numeste functie de reapartitie a v.a. X.

Orice v.a. poate fi data prin intermediul functiei sale de repartitie, adica oricarei v.a. ii corespunde o anumita functie de repartitie. Aceasta corespondenta nu este injectiva, adica exista v.a. diferite dar care au aceeasi functie de repartitie. Daca X este o v.a. simpla care are repartitia (xi, f(xi)), i = 1, n , atunci pentru fiecare x R dat rezulta ca F(x) = f ( x i ) . Rezulta ca functia de repartitie a unei v.a. simple ( mai general discrete) X este
xi < x

suma probabilitatilor valorilor X( ) situate la stanga lui x. Functia de repartitie F a unei v.a. discrete X se numeste functie de repartitie de tip discret. 40

Exemplu:

Fie v.a. simpla X avand repartitia: X: 1 3 3 1 . Sa se determine functia de reaprtitie a v.a. X.

8 8 8 8 0 1 2 3

F(X) =

0 1 8 4 8 7 8 1

daca daca

x0 0 < x 1

daca 1 < x 2 daca 2 < x 3 daca 3< x

Proprietati ale functiei de repartitie :

1. 0 F(x) 1, oricare x R 2. F este nedescrescatoare, adica daca a < b atunci F(a) F(b), oricare a,b R 3. Daca a < b oricare a,b R au loc egalitatile: P( a X<b) = F(b) F(a) P(a<X<b) = F(b) F(a) P(X=a) P(a<X b) = F(b) F(a) P(X=a) + P(X=b) P(a X b) = F(b) F(a) +P(X=b) 4. F(- ) = 0, F( ) = 1 5. Functia de repartitie este continua la stanga, adica F(x) = F(x-0) oricare x R

Densitatea de repartitie

Fie X o v.a. a carei functie de repartitie este F(x).

Definitie

Daca exista o functie f : R [0, ] astfel incat F(x) = f (u )du pentru orice x R, atunci f se

numeste densitate de repartitie sau densitate de probabilitate Obs. Daca X are densitatea de repartitie f, atunci: f(x) = F(x) = lim
h0

F ( x + h) F ( x ) P ( x X < x + h) = lim . h 0 h h

Rezulta ca P(x X < x + h) = f(x)dx deci f(x)dx este probabilitate elementara.

Proprietati ale densitatii de repartitie

1. f(x) 0, orice x R 41

2. f (u )du = 1

3. Pentru a,b R cu a<b are loc egalitatea:

P(a X <b) = f (u )du

a

b. CARACTERISTICI NUMERICE ALE VARIABILELOR ALEATOARE

A.

Caracteristici numerice ale v.a. discrete

1.

Valoarea medie

Fie campul de probabilitate ( , K, P) si v.a. X : R care ia valorile xn , n N*, cu probabilitatile f(xn) = P(X=xn). Daca seria x n f ( x n ) este absolut convergenta, constanta
n =1

M(X) = x n f ( x n ) se numeste valoarea medie ( sau speranta matematica) a v.a.X.

n =1

Proprietatile valorii medii

1. 2. b 3.

Daca X = c (constant), atunci M(X) = c Daca X este v.a. discreta si a,b constante si M(X) exista atunci exista si M(aX+b) = a M(X) +

Daca X si Y sunt v.a. discrete avand valorile medii M(X) si M(Y) atunci M(X+Y) exista si

are loc egalitatea M(X+Y) = M(X) + M(Y) 4. Daca X si Y sunt v.a. discrete independente care au valorile medii M(X) respectiv M(Y),

atunci exista M(XY) si are loc egalitatea M(XY) = M(X) M(Y)

2.

Abaterea de la valoarea medie

Fie X o v.a. discreta a carei valoare medie este M(X). Variabila aleatoare Z = X M(X) se numeste abaterea ( de la valoarea medie) a v.a. X. Rezulta de aici ca M(Z) = 0.
3. Momente

Fie X o v.a. discreta si r N* . Daca valoarea medie a v.a. Xr exista, atunci aceasta valoare medie se numeste moment ( sau moment initial) de ordinul r al v.a. X si se noteaza 42

r Mr(X) = M(Xr) = x n f ( x n ) n =1

Obs: M1(X) = M(X) Valoarea medie a variabilei aleatoare X noteaza Mr( X ) = M( X r) = x n r f ( x n )

n =1 r

se numeste moment absolut de ordinul r al v.a. X si se

Momentul de ordinul r al abaterii X M(X) se numeste moment centrat de ordinul r al v.a. X si se noteaza mr(X) = Mr(X-M(X)) = M[(X-M(X))r]

4.

Dispersia ( momentul centrat de ordin 2)

Momentul centrat de ordinul 2 ( r=2) se numeste dispersia varaiabilei aleatoare X si se noteaza D2(X) = 2 = m2(X) = M[(X M(X))2] Numarul D(X) = = m 2 ( X ) se numeste abatere medie patratica a v.a. X.
Proprietati ale dispersiei

1. D2(X) = M(X2) [M(X)]2 2. Fie v.a X cu dispersia D2(X) si a,b R si fie Y = aX+b. Atunci D2(Y) = D2(aX+b) = a2D2(X) 3. Daca X si Y sunt v.a. independente avand dispersiile D2(X) si D2(Y) respectiv, atunci oricare ar fi constantele a,b dispersia v.a. aX + bY este D2(aX + bY) = a2D2(X) + b2D2(Y)

B.

Caracteristici numerice ale v.a. continue

Fie campul de probabilitate ( , K, P) si X o v.a. continua a carei densitate de repartitie este f(x).
Definitii

1. Valoarea medie a v.a. X este M(X) = xf ( x)dx , in ipoteza ca integrala este convergenta.

2. Momentul (momentul initial) de ordin r este Mr(X) = M(Xr) = x r f ( x)dx , in ipoteza ca integrala

este convergenta.
3. Momentul absolut de ordinul r este Mr(|X|r) = | x | r f ( x)dx

4. Momentul centrat de ordin r este mr(X) = Mr(X M(X)) = ( x M ( X )) r f ( x)dx

43

c. CORELATIA

Fie campul de probabilitate ( , K, P) si v.a. X1, X2 definite pe acest camp. Notam M(X1) = m1 si M(X2) = m2.
Definitie

Se numeste corelatie sau covarianta a v.a. X1 si X2 constanta cov(X1, X2) = M[(X1-m1)(X2-m2)] Se numeste coeficientul de corelatie a v.a. X1, X2 raportul ( X1, X2) =
cov(X1, X2 ) D( X 1 ) D( X 2 )

Formula pentru calculul coeficientului de corelatie este:

( X1, X2) =
M ( X 1 X 2 ) M ( X 1 )M ( X 2 ) D( X 1 ) D( X 2 )

Definitie

V.a. X1 si X2 sunt necorelate daca M2(X1) si M2(X2) sunt finite si daca M(X1X2) = M(X1)M(X2). Daca, in plus, M(X1X2) = 0 variabilele aleatoare X1 si X2 se numesc ortogonale.

Proprietati ale coeficientului de corelatie

1.

Fie X1 si X2 v.a. independente. Atunci M(X1X2) = M(X1)M(X2) si ( X1, X2) = 0

Obs. Reciproca acestei propozitii nu este adevarata. Daca ( X1, X2) = 0 nu rezulta ca variabilele aleatoare sunt independente ci ca sunt necorelate. 2. Pentru doua v.a. ale caror valori medii exista si ale caror dispersii sunt finite nenule ,
2 (X1,X2) 1

Obs. ( X1, X1) = 1 si ( X1, -X1) = -1 3. Intre v.a X1 si X2 exista o relatie liniara daca si numai daca X1 si X2 exista o relatie liniara

daca si numai daca 2 (X1,X2) =1

Obs. Daca X si Y sunt v.a. ale caror medii si dispersii exista, atunci:

D2(X+Y) = D2(X) + D2(Y) 2cov (X,Y)

Exemplu

Fie X si Y v.a. simple cu repartitiile X : 1

1 1 1 2 2

Y: 2

1 2 1 . Daca P(X = -1, Y= -1) = p sa se afle: 3 3

a) repartitia comuna a v.a. X si Y b) (X,Y) c) Valorile probabilitatii p pentru care X si Y sunt necorelate 44

Rezolvare: a)

Y\X -1 2 P(X=xi)

-1 p 1/2 -p 1/2

1 2/3 -p p-1/6 1/2

P(Y=yj) 2/3 1/3 1

b) Folosim formula ( X1, X2) = M(X) = (-1). + 1.

2 3
1 2 1 2

M ( X 1 X 2 ) M ( X 1 )M ( X 2 ) D( X 1 ) D( X 2 )

=0

M(Y) = (-1). + 2. = 0 XY : 1 p 2 p p p 1 si M(XY) = 6p-2

2 2 1

1 3

2 6

X2 : si M(X2) = 1 si D2(X) = 1 1

1

Y2 : 2 1 si M(Y2) = 2 D2(Y) = 2
3

4 3

Atunci (X,Y) =

6p 2 2

c) X si Y sunt necorelate daca (X,Y) = 0, adica p = 1/3

EXERCITII PROPUSE

1. Fie X o v.a. avand functia de repartitie:

0 0,3 0,7 1 daca x2 daca 2 < x 3 daca daca 3 < x 10 x > 10

F(X) =

a) b) c) d)

sa se reprezinte grafic functia F si sa se determine repartitia v.a. X sa se calculeze P(-1,5 < X 10) sa se calculeze P(-2< X < 3) sa se calculeze P(X 3)

2. Timpul de asteptare (in minute) intr-o statie de metrou are functia de repartitie:

45

F(X) =

0 x 2 1 2 x 4 1

daca daca

x0 0 x 1

daca 1 x 2 daca 2 x 4 daca 4 x

a) b) c) -

sa se reprezinte grafic functia de repartitie sa se determine densitatea de reaprtitie corespunzatoare si sa se reprezinte grafic sa se determine probabilitatea ca un calator sa astepte: mai mult de 3 minute mai putin de 3 minute intre un minut si 3 minute mai mult de 3 minute stiind ca a asteptat mai mult de un minut mai putin de 3 minute stiind ca a asteptat mai mult de 1 minut

3. Sa se determine a,b,c R astfel incat functia F : R R, F(X) =

a 2 bx c daca daca x0 x >1 daca 0 < x 1

Sa fie functie de repartitie a v.a. X. Sa se afle functiile de repartitie ale v.a. 2X + 1 si X2

4. V.a. X are repartitia: X:

2025 2050 2075 0,2 0,5 0,3

Sa se calculeze D(X) 5. Fie X si Y v.a. pentru care M(X) = -2, M(Y) = 4, D2(X) = 4, D2(Y) = 9, (X,Y) = -0,5. Sa se calculeze valoarea medie a v.a. X = 3X2 2XY + Y2 3

6. Fie A si B doua evenimente astfel incat P(A) =

1 4

, P(B|A) =

1 2

, P(A|B) =

1 4

. Se definesc v.a.

X si Y astfel: X = 1 sau X = 0 dupa cum se realizeaza sau nu evenimentul A; Y = 1 sau Y = 0 dupa cum se realizeaza sau nu eenimentul B. Sa se calculeze (X,Y)

46

7. Se dau variabilele aleatoare X si Y pentru care M(X) = -2, M(Y) = D(X) = 1, D(Y) = 3,
(X,Y) = - . Sa se calculeze M(Z ) daca Z = 4X + 3Y.
1 3
2

8. Repartitia comuna a v.a. X si Y este data in tabelul: Y\X -1 1 -1

8 24 1 24

0
3 24 3 24

1
1 24 8 24

Sa se afle coeficientul de corelatie al variabilelor aleatoare X si Y.

9. Repartitia comuna a v.a. X si Y este data in tabelul: Y\X -1 2 -1

8 24 1 24

0
2 24 4 24

1
1 24 8 24

Sa se determine D2(X) si D2(Y).

47