ANALIZ

A FUNC TIONAL

A
Note de curs
Specializarea MATEMATIC

A
Anul III
Titular: Conf. univ. dr. Marcelina Mocanu
1
CUPRINS
Capitolul I. Notiuni introductive
1. Multimi ordonate
2. Spatii liniare (vectoriale)
3. Subspatii liniare ntr-un spatiu liniar
4. Multimi liniar independente. Baze algebrice
5. Aplicatii liniare
6. Descompunerea unui spatiu liniar ca sum a de subspatii liniare
7. Spatii liniare ct
8. Functionale liniare si subspatii liniare maximale
Capitolul II. Prelungirea functionalelor liniare
9. Prelungirea aplicatiilor liniare
10. Prelungirea functionalelor liniare reale
11. Prelungirea functionalelor liniare complexe
Capitolul III. Spatii liniare topologice
12. Multimi convexe, multimi echilibrate, multimi absorbante
13. Baloane si seminorme. Functionala lui Minkowski
14. Spatii liniare topologice. Denitie si propriet ati generale
15. Spatii paranormate
16. Spatii local convexe
Capitolul IV. Spatii normate
17. Denitie. Norme echivalente
18. Caracteriz ari si propriet ati ale aplicatiilor liniare si continue ntre spatii normate
19. Inversarea aplicatiilor liniare si continue ntre spatii normate. Spatii normate
echivalente
20. Suma direct a a dou a spatii normate
21. Spatii normate de domensiune algebric a nit a
Capitolul V. Spatii normate de aplicatii liniare si continue
22. Norma unei aplicatii liniare si continue
23. Convergenta n norm a (convergenta tare) n 1(A. 1 )
24. Spatii Banach de aplicatii liniare si continue
25. Principiul m arginirii uniforme
26. Principiul reprezent arilor deschise
27. Principiul gracului nchis
28. Dualul unui spatiu normat
29. Forma functionalelor liniare si continue pe unele spatii normate remarcabile
30. Reexivitate, topologii slabe, operatori adjuncti
Capitolul VI. Spatii Hilbert
31. Produs scalar. Norma indus a de un produs scalar
32. Ortogonalitate n spatii prehilbertiene
33. Descompuneri ortogonale ale unui spatiu Hilbert. Dualul unui spatiu Hilbert
34. Baze ortonormate n spatii Hilbert
35. Operatori liniari si continui n spatii Hilbert
36. Operatori autoadjuncti, operatori normali, operatori unitari
37. Proiectori
Bibliograe.........................................................................................117
2
I. Analiza functional a (A.F.) este o ramur a modern a a analizei matematice, care se
ocup a cu studiul spa tiilor liniare topologice de diverse tipuri, precumsi cu studiul
operatorilor ntre astfel de spatii.
Din punct de vedere istoric, analiza functional a a ap arut din necesitatea ntre-
prinderii unui studiu sistematic asupra unor clase de func tii structurate algebric
si topologic. Un asemenea studiu a fost impus de anumite probleme legate de
studiul transform arilor integrale, al ecuatiilor diferentiale si integrale, al ecuati-
ilor cu derivate partiale.
Cele mai multe spatii liniare (topologice) studiate n A.F. sunt innit dimension-
ale. Principalele tipuri de spa tii liniare topologice (SLT) pe care le vom studia
sunt: spatiile local convexe (S.L.C.); spatiile normate (S.N.), n particular spatiile
Banach (S.B.); spatiile Hilbert (S..H.). Am ordonat aceste tipuri de la general la
particular: A este S.H. =A este S.B. =A este S.N. =A este s.L.C. =A este
S.L.T.
II. Analiza functional a este unul din cele mai dinamice si importante domenii ale
matematicii contemporane. A.F. are un vast cmp de aplicabilitate, att n
matematica pur a, ct si n matematica aplicat a.
Analiza functional a cuprinde bazele matematice ale mecanicii cuantice. Alte apli-
catii ale A.F. constau n metode de optimizare necesare matematicii economice.
Amintim c a L. Kantorovich, matematician rus specialist n analiza functional a, a
primit premiul Nobel pentru economie.
Din punct de vedere didactic, studiul analizei functionale ne prilejuieste aplicarea
unor notiuni si rezultate, din analiza clasic a si algebra liniar a, pe care A.F. le
sintetizeaz a, le generalizeaz a si le explic a dintr-un punct de vedere unicator.
Part I
CAPITOLUL I Notiuni introductive
Vom recapitula si aprofunda notiuni si rezultate referitoare la: multimi ordonate si
spatii liniare. Acestea sunt necesare n tot restul cursului.
Indispensabile ne sunt si unele cunostinte de topologie, dar acestea vor reactual-
izate la momentul potrivit, n Capitolul (Spatii liniare topologice)
1 Multimi ordonate
Denition 1 Fie A ,= c si < o rela tie binara pe A. Rela tia < se nume ste relatie
de ordine pe A daca:
a) este reexiva: r < r. \r A
3
b) este tranzitiva: r < si < . =r < ..
c) este antisimetrica: r < si < r =r = .
Perechea (A. <) se nume ste multime ordonat a.
Remark 2 a) n general, nu orice doua elemente dintr-o mul time ordonata sunt com-
parabile.
Denition 3 Elementele r si din mul timea ordonata (A. <) se numesc comparabile
daca r < sau < r.
Example 4 Daca ` este o mul time cu cel pu tin doua elemente, n mul timea ordonata
(T (`) . ) orice doua elemente de forma r
1
, = [r
2
] nu sunt comparabile.
b) Orice submul time a unei mul timi ordonate este o mul time ordonata.
Example 5 Rela tia de ordine < se extinde progresiv de la N la Z. Q. R.
Multime total ordonat a (lant) Se numeste multime total ordonat a o multime
ordonat a n care orice dou a elemente sunt comparabile.
Majorant (minorant) Fie A. unde (A. <) este multime ordonat a.
Denition 6 Un element ` A (respectiv, : A) se nume ste majorant (respectiv,
minorant) al mul timii daca c _ `. \c (respectiv : _ c. \c ).
Mul timea se nume ste majorata (respectiv minorata) daca exista un majorant (re-
spectiv, minorant) al ei.
Element maximal/minimal
Denition 7 Un element c se nume ste element maximal (minimal) al mul timii
daca c < r si r =r = c. (r < si r =r = c).
Cel mai mare element/cel mai mic element
Denition 8 Un element c se nume ste cel mai mare (respectiv, cel mai mic)
element al mul timii daca: r < c. \r (respectiv, c < r. \r ).
Remark 9 Din Deni tia 8 rezulta ca cel mai mare element (cel mai mic element),
daca exista, este unic. (Aplicam antisimetria rela tiei de ordine).
Margine superioar a/inferioar a
Denition 10 Daca A este majorata si daca exista un cel mai mic majorant
` A al sau, numim ` margine superioara a lui si notam ` = sup .
Daca A este minorata si daca exista un cel mai mare minorant : A al
mul timii . numim : margine inferioara a lui si notam : = inf .
4
Notation 11 : r . = sup r. ; r . = inf r. (cnd exista).
Remark 12 Daca o mul time are un cel mai mare (respectiv, cel mai mic) element
c . atunci acesta este totodata element maximal (respectiv, minimal) si margine
superioara (respectiv, inferioara).
Example 13
1. Fie ` = c. /. c si T (`)
.OT
= A de forma = c . / . c. / . c. c .
Atunci nu are un cel mai mare element, nici un cel mai mic element. Avem
nsa: inf = c si sup = c. /. c .
Elemente maximale n : c. / si c. c . Elemente minmale n : c si / .
(Se lucreaza n mul timea ordonata (T (`) . )).
2. Pe A = disc nchis n plan, centrat n punctul 0. denim rela tia < prin: <
1 = [01] (=0. . 1 coliniare si 0 1).
Atunci:
(a) Mul timea (A. <) este ordonata si nu este total ordonata.
(b) Cel mai mic element este centrul 0.
(c) Nu exista un cel mai mare element.
(d) Elementele maximale sunt punctele de pe cercul care margine ste discul
(e) Mul timea punctelor de pe orice raza este un lan t.
Multime dirijat a
O multime A se numeste dirijat a la dreapta/la stnga dac a \c
1
. c
2
. c
3

a..
_
c
1
< c
3
c
2
< c
3
. respectiv
_
c
3
< c
1
c
3
< c
2
.
Remark 14 Orice mul time total ordonata este dirijata.
Lanturi
Remark 15 Pentru orice lan t nit 1 = c
1
. c
2
. . . . . c
a
din (A. <) exista o permutare
o a mul timii 1. 2. . . . . : a.. c
o(1)
< c
o(2)
< < c
o(a)
.
Remark 16 ntr-o mul time ordonata exista totdeauna lan turi, de exemplu mul timile
cu cte un singur element.
Fie /

multimea lanturilor din . Avem /

,= ?. Consider am multimea (/

. ) .
Un element maximal al (/

. ) se numeste lan t maximal.

Axiom 17 (a lanturilor maximale) ntr-o mul time ordonata exista totdeauna ma-
car un lan t maximal.
5
Axioma lanturilor maximale (A.L.M.) este echivalent a cu Lema lui Zorn si cu
axioma alegerii. (Obs: aceste enunturi nu se demonstreaz a !).
Lemma 18 (a lui Zorn) Daca ntr-o mul time ordonata (A. <) orice lan t este majo-
rat, atunci \r A exista un element maximal ` A a.. r < `.
Axiom 19 (a alegerii) Fiind data o mul time A ,= ? exista o func tie (de selec tie)
, : T (A) A cu proprietatea ca , () . \ T (A) .
Theorem 20 (a lanturilor maximale) ntr-o mul time ordonata orice lan t este in-
clus macar ntr-un lan t maximal.
Proof. Fie (A. <) multime ordonat a si 1
0
A lant.
Not am cu C multimea elementelor din A comparabile cu toate elementele din 1
0
.
1
0
lant =1
0
C. n particular, C ,= ?.
Conform axiomei lanturilor maximale (A.L.M.), n multimea ordonat a (C. <) exist a
un lant maximal 1
1
C.
Vom ar ata c a: I. 1
0
1
1
si II. 1
1
este lant maximal si n (A. <) .
I. (Metoda reducerii la absurd MRA) Presupunem c a 1
0
, 1
1
. adic a r
0

1
0
1
1
. Cum r
0
este comparabil cu toate elementele din C. r
0
este comparabil cu toate
elementele din 1
1
. de unde 1
1
'r
0
este lant n (C. <) . Cum 1
1
este lant maximal n
(C. <) si 1
1
1
1
' r
0
=1
1
= 1
1
' r
0
=r
0
1
1
. contradictie.
II. Fie 1
2
lant n (A. <) a.. 1
1
1
2
. Avem 1
0
1
1
1
2
. de unde elementele
lui 1
2
sunt comparabile cu toate elementele din 1
0
. deci 1
2
C.
1
1
. 1
2
sunt lanturi n (C. <) . 1
1
1
2
si 1
1
maximal = 1
1
= 1
2
.
Am vericat c a lantul 1
1
este maximal n (A. <) .
2 Spatii liniare (spatii vectoriale)
Presupunem cunoscut a notiunea de spatiu liniar (vectorial) din cursurile de Algebr a
si Algebr a liniar a si geometrie analitic a.
n ceea ce urmeaz a vom considera numai spatii liniare A peste corpul . unde = R
sau = C. Vom nota scalarii (elementele din ) cu litere grecesti si vectorii (elementele
din A) cu litere romane: r. . .. . . . .
2.1 Consecinte imediate ale denitiei unui spatiu liniar
I . 1) 0 r = 0 (vector nul), \r A
2) r = (1) r. \r A
3) c ,= 0. c si cr = 0 =r = 0
II. 4) cr = c si c ,= 0. c =r =
5) cr = ,r si r ,= 0 = c = ,
Calcule cu multimi
Fie A spatiu liniar peste si . 1 A. ` .
+1
111
= c +/ : c si / 1
`
111
= `c : c
6
3 Subspatii liniare ntr-un spatiu liniar
Denition 21 Numim subspa tiu liniar o submul time care, mpreuna cu opera tiile in-
duse de cele de pe spa tiul liniar, este ea nsa si spa tiu liniar.
Se demonstreaz a c a: A
0
A este subspatiu liniar n spatiul liniar A = 1) A
0
+A
0
A
0
si
2) `A
0
A
0
. \` .
Consecint a: Orice combinatie liniar a de elemente din A
0
este n A
0
. dac a A
0
=
subspatiu limitat.
Calcule cu subspatii liniare
a) Intersectii: A
i
. i 1 sunt subspatii liniare n A =

i1
A
i
este subspatiu liniar n
A.
b) Reuniuni: Reuniunea oric arui lant (n raport cu relatia de incluziune) de subspatii
liniare ale unui spatiu liniar dat este tot un subspatiu liniar.
Proof. Fie A
i
: i 1 lant de subspatii liniare. Not am A
0
=

i1
A
i
.
1) r. A
0
= i. , 1 a..
_
r A
i
A
)
. Din conditia care deneste un lant
A
i
A
)
sau A
)
A
i
. Analiz am primul caz (Al doilea analog).
Avem atunci r. A
)
si cumA
)
este subspatiu liniar =
r + A
)
A
)
A
0

= r + A
0
.
2) Fie r A
0
si ` . Fie i 1 a.. r A
i
.
A
i
subspatiu liniar =`r A
i
=`r A
0
.
7
Subspatii liniare generate (ntr-un spatiu liniar A)
Denition 22 Numim subspa tiu liniar generat n A de mul timea (sau nfa sura-
toare liniara a mul timii ) si notam cuJ () mul timea tuturor combina tiilor liniare de
elemente din .
J () = `
1
r
1
+`
2
r
2
+`
a
r
a
: : _ 1. r
1
. . . . . r
a
si `
1
. . . . . `
a
.
Remark 23
1) J ()
2) J () este subspa tiu liniar n A
3) Daca este mul time nita : = c
1
. c
2
. . . . . c
I
. atunci
1 () = `
1
c
1
+`
2
c
2
+ +`
I
c
I
: `
1
. `
2
. . . . . `
I
.
Theorem 24 Daca A este spa tiu liniar si A. ,= ?. atunci J () coincide cu
intersec tia subspa tiilor liniare care con tin pe .
Proof. Fie A
0
=

i1
A
i
. unde A
i
(i 1) sunt subspatii liniare care includ .
J () este subspatiu liniar care contine pe = i
0
1 a.. J () = A
i
0
=
J () A
0
.
Incluziunea invers a: Fie r J () . Scriem r = `
1
r
1
+`
2
r
2
+ +`
a
r
a
. unde
r
I
. r
I

_
/ = 1. :
_
. Pentru orice i 1 avem r
I
A
i
_
/ = 1. :
_
si, cum A
i
este
subspatiu liniar, rezult a r A
i
. Avem r

i1
A
i
= A
0
.
Remark 25 Teorema 24 arata ca J () este cel mai mic subspa tiu liniar care con tine
pe .
4 Multimi liniar independente. Baze algebrice
Multimi liniar independente
Denition 26 O mul time nita = r
1
. r
2
. . . . . r
a
(din spa tiul liniar A peste ) se
nume ste liniar independent a daca:
`
1
r
1
+`
2
r
2
+ +`
a
r
a
= 0
`
1
. `
2
. . . . . `
a

= `
1
= `
2
= =
`
a
= 0.
O multime oarecare A se numeste liniar independent a dac a orice parte nit a
a sa este liniar independent a.
O multime A se numeste liniar dependent a dac a nu este liniar independent a.
Remark 27
1) Orice submul time a unei mul timi liniar independente este tot liniar independenta.
(Orice supramul time a unei mul timi liniar dependente este tot liniar dependenta.)
2) Orice mul time care con tine vectorul nul este liniar dependenta.
Exemple de multimi liniar independente:
8
1. n C ([c. /]) : multimea puterilor lui r : 1. r. r
2
. . . . . r
a
. . . . si multimea cos :r. sin :r : : N
sunt liniar independente.
2. n multimea sirurilor (r
a
)
a1
cu r
a
. multimea c
1
. c
2
. . . . . c
a
. . . . este liniar
independent a, unde: c
1
= (1. 0. 0. . . .) . c
2
= (0. 1. 0. . . .) . n general c
a
_
_
0. 0. . . . . 0
. .
a1 ori
. 1. 0. . . .
_
_
pentru : _ 2.
Baze algebrice
Denition 28 Se nume ste baza algebrica ntr-un spa tiu A orice submul time liniar
independenta E A care genereaza pe A (adica J (E) = A).
Remark 29 Daca E A este baza algebrica, orice element din A se poate scrie n
mod unic cu o combina tie liniara de elemente din E.
Theorem 30 n orice spa tiu liniar, diferit de 0 . exista baze algebrice.
Proof. Fie A ,= 0 spatiu liniar. Not am cu / =
i
: i 1 multimea p artilor liniar
independente ale lui A. Avem / ,= ?. deoarece r este liniar independent a pentru
r A 0 . Consider am multimea ordonat a (/. C) .
Conform axiomei lanturilor maximale, exist a un lant maximal n . s a-l not am cu

i
: i 1
0
(1
0
1) . Fie 1 =

i1
0

i
.
Ar at am c a E este baz a algebric a n A.
I. Demonstr am c a E este liniar independent a. Presupunem c a `
1
r
1
+`
2
r
2
+ +
`
a
r
a
= 0. unde r
1
. r
2
. . . . . r
a
E si `
1
. `
2
. . . . . `
a
. Fie i
I
1
0
a.. r
I

i
k
.
pentru / = 1. :. Deoarece
i
1
.
i
2
. . . . .
in
este lant nit, putem presupune, dup a o
renumerotare, c a
i
1

i
2

in
. Atunci r
1
. r
2
. . . . . r
a

in
si cum
in
este
liniar independent a, rezult a `
1
= `
2
= = `
a
= 0. .c.d.
II. Demonstr am c a J (E) = A. Dac a J (E) ,= A. exist a r
0
A J (E) . Atunci
multimea E
0
= E ' r
0
este liniar independent a. Multimea
i
: i 1
0
' E
0
este
un lant n / care include strict lantul maximal
i
: i 1
0
. contradictie.
Theorem 31 Orice mul time liniar independenta din spa tiul liniar A se poate include
ntr-o baza algebrica.
Proof. Fie liniar independenta n A si / =
i
: i 1 familia par tilor liniare
independente ale lui A. Atunci i
0
1 a.. =
i
0
.
Conform Teoremei 20, lan tul este inclus ntr-un lan t maximal n .
i
: i 1
0
.
Din demonstra tia Teoremei avem ca 1 =

i1
0

i
este baza si =
i
0
E.
Theorem 32 ntr-un spa tiu liniar orice doua baze algebrice au acela si cardinal.
Denition 33 Se nume ste DIMENSIUNE a unui spa tiu liniar cardinalul unei baze
algebrice din A.
9
5 Aplicatii liniare
Termeni sinonimi cu cel de aplicatie liniar a : morsm de spatii liniare ( n algebra
liniar a), operatie liniar a (n unele c arti de analiz a functional a).
Denition 34 Fie A si 1 spa tii liniare peste corpul . Aplica tia 1 : A 1 se
nume ste:
c) aditiva daca 1 (r
1
+r
2
) = 1 (r
1
) +1 (r
2
) . \r
1
. r
2
A
/) omogena daca 1 (`r) = `1 (r) . \` . \r A.
O aplica tie de la un spa tiu liniar la altul se nume ste liniar a daca este aditiva si
omogena.
Remark 35
1 : A 1 este liniara =\: _ 1. 1
_
a

i=1
`
i
r
i
_
=
a

i=1
`
i
1 (r
i
) .
\`
1
. . . . . `
a
. \r
1
. . . . . r
a
A.
Proof.
= Inductie dup a : (Ex: 1 (`
1
r
1
+`
2
r
2
) =

T aditiv a
1 (`
1
r
1
) + 1 (`
2
r
2
) =

T omogen a
2

i=1
`
i
1 (r
i
) .
= Pentru : = 2. `
1
= `
2
= 1 deducem aditivitatea.
Pentru : = 1. `
1
= `. r
1
= r deducem omogenitatea.
Exemple de aplicatii liniare
1. Forma general a a aplicatiilor liniare 1 :
a

n
este:
1 (r
1
. r
2
. . . . . r
a
) = (c
11
r
1
+c
12
r
2
+ +c
1a
r
a
. c
21
r
1
+c
22
r
2
+
+c
2a
r
a
. . . . . c
n1
r
1
+ +c
na
r
a
). unde = (c
i)
)
i=1,n
)=1,a
/
na
() .
2. Operatia de derivare 1 : C
1
([c. /]) C ([c. /]) . 1 (,) = ,
t
.
3. Operatia de integrare:
(a) cu integral a denit a: c : C ([c. /]) . c(,) =
b
_
o
, (r) dr.
(b) cu integral a nedenit a: 1 : C ([c. /]) C
1
([c. /]) . 1 (,) (r) =
a
_
c
, (t) dt.
r [c. /] unde c [c. /] este o constant a.
4. Fie 1 : [c. /] [c. /] o functie continu a, 1 = 1 (t. r) . Pentru ecare
, C ([c. /]) denim 1 (,) (r) =
b
_
o
1 (t. r) , (t) dt. r [c. /] .
Din studiul integralelor cu parametru =1 (,) C ([c. /]) .
Avem 1 : C ([c. /]) C ([c. /]) liniar a.
10
Nucleul si imaginea unei aplicatii liniare
Fie 1 : A 1 liniar a.

_
Nucleul (anulatorul) lui 1 : 1c: (1) = r A : 1 (r) = 0
Imaginea lui 1 : 1 (A)
1c: (1) este subspatiu liniar n A : r
1
. r
2
1c: (1)
`
1
. `
2

= 1 (`
1
r
1
+`
2
r
2
) =
`
1
1 (r
1
) +`
2
1 (r
2
) = `
1
0 +`
2
0 = 0 + 0 = 0 =`
1
r
1
+`
2
r
2
1c: (1) .
1 (A) este subspatiu liniar n 1 :

1
.
2
1 (A)
`
1
. `
2

= r
I
A a.. 1 (r
I
) =

I
_
/ = 1. 2
_
si `
1

1
+`
2

2
= `
1
1 (r
1
) +`
2
1 (r
2
) =
= 1
_
_
`
1
r
1
+`
2
r
2
. .
A
_
_
1 (A) .
Proposition 36 Fie 1 : A 1 aplica tie liniara. Atunci
a) 1 este injectiva =1c: (1) = 0 .
b) 1 este surjectiva =1 (A) = 1.
Proof.
b) este evident a.
a) n general: 1 liniar a =1 (0) = 0 =0 1c: 1.
= Fie r 1c: (1) .
1 (r) = 0 =1 (r) = 1 (0) =

T injectiv a
r = 0. Am ar atat c a: 1c: 1 0 .
Cum n general 0 1c: 1. rezult a 1c: 1 = 0 .
= Presupunem c a 1 (r
1
) = 1 (r
2
) = 0 =
1 (r
1
r
2
) = 0
1c: 1 = 0

=
=r
1
r
2
= 0 =r
1
= r
2
.
Inversa unei aplicatii liniare bijective
Theorem 37 Daca 1 : A 1 este aplica tie liniara bijectiva, atunci aplica tia in-
versa 1
1
: 1 A este liniara.
Proof. Fie
1
.
2
1 si `
1
. `
2
. Demonstr am c a 1
1
(`
1

1
+`
2

2
) =
2

i=1
`
i
1
1
(
i
) .

1
.
2
1 = 1 (A) =r
I
A a..
I
= 1 (r
I
) . / = 1. 2.
1
1
(`
1

1
+`
2

2
) = 1
1
(`
1
1 (r
1
) +`
2
1 (r
2
)) = 1
1
(1 (`
1
r
1
+`
2
r
2
)) = `
1
r
1
+
`
2
r
2
= `
1
1
1
(
1
) +`
2
1
1
(
2
) .
Izomorsm algebric ntre spatii liniare
Denition 38 Se nume ste izomorsm algebric ntre spa tiile liniare A si 1 (peste cor-
pul ) orice aplica tie liniar a si bijectiv a 1 : A 1.
11
Theorem 39 Imaginea unei mul timi liniar independente din A printr-un izomorsm
algebric 1 : A 1 este mul time liniar independenta n 1.
Proof. Fie A multime liniar independent a. Demonstr am c a orice parte nit a a
multimii 1 () este liniar independent a. Fie
1
.
2
. . . . .
a
1 () .
Ar at am c a:
a

I=1
`
I

I
= 0. `
1
. . . . . `
a
=`
1
= `
2
= = `
a
= 0.
Pentru / = 1. :. r
I
a..
I
= 1 (r
I
) . Prin ipotez a: 0 =
a

I=1
`
I

I
=
a

I=1
`
I

1 (r
I
) =

T liniar
1
_
a

I=1
`
I
r
I
_
. Rezult a
a

I=1
`
I
r
I
1c: 1 = 0 (deoarece 1 este injec-
tiv a).
Deci
a

I=1
`
I
r
I
= 0. dar r
1
. r
2
. . . . . r
a
este multime liniar a independent a, de
unde `
1
= `
2
= = `
a
= 0 .
Theorem 40 (de izomorsm pentru spatii liniare) Condi tia necesara si sucienta
pentru ca doua spa tii liniare sa e izomorfe este ca ele sa aiba aceea si dimensiune al-
gebrica.
Proof. Fie A si 1 spatii liniare. Avem dimA = dim1 =E A. E
t
1 baze aate
n corespondent a bijectiv a.
Necesitatea Prin ipotez a, A si 1 sunt izomorfe (A 1 ) . adic a 1 : A 1
liniar a si bijectiv a.
Fie E A baz a. Vom ar ata c a 1 (E) este baz a n 1. Rezult a c a 1[
B
: E 1 (E)
este o bijectie ntre bazele E(A) si 1 (E) 1.
1

E liniar independent a
1 : A 1 izomorsm algebric

= 1 (E) liniar independent a (cf. Teoremei

40).
2

Veric am c a 1 (E) genereaz a pe 1 (1 J (1 (E))) .

Fie 1. Cum 1 este surjectiva,1 = 1 (A) . Rezult a c a r A a.. = 1 (r) .
Cum E este baz a n A. r
1
. . . . . r
a
E si `
1
. . . . . `
a
1 a.. r =
a

I=1
`
I
r
I
.
Atunci: = 1 (r) = 1
_
a

I=1
`
I
r
I
_
=
a

I=1
`
I
1 (r
I
) = J (1 (E)) .
Sucienta Prin ipotez a, dimA = dim1 : E A. E
t
1 baze, , : E E
t
bijectiv a.
Ar at am c a , se extinde la o aplicatie liniar a si bijectiv a 1 : A 1.
(1 : A 1 liniar a si bijectiv a a.. 1 (r) = , (r) . \r E).
(Presupunem construit a aplicatia 1 cu propriet atile de mai sus. Not am E =
r
i
: i 1 . Atunci E
t
= , (r
i
) : i 1 .
Fie r A. Cum E este baz a n A. 1
a
1 multime nit a si `
i
: i 1
a
a..
r =

i1x
`
i
r
i
. Atunci 1 (r) = 1
_

i1x
`
i
r
i
_
=

i1x
`
i
1 (r
i
)
. .
)(a
i
)
=

i1x
`
i
, (r
i
)).
Folosind notatiile de mai sus, denim
12
1 (r) =

i1x
`
i
, (r
i
) (1)
dac a r =

i1x
`
i
r
i
.
Veric am c a aplicatia 1 : A 1 denit a de (1) este liniar a, bijectiv a si 1[
1
= ,.
1

1[
1
= , : Fie r E. Atunci i
0
1 a.. r = r
i
0
. Atunci 1
a
= / si r = 1 r
i
0
.
de unde 1 (r) = 1 , (r
i
0
) = , (r) .
2

1 (`r) = `1 (r) . \` . \r A : r =

i1x
`
i
r
i
= `r =

i1x
(``
i
) r
i
=
1 (`r)
(1)
=

i1x
(``
i
) , (r
i
) = `

i1x
`
i
, (r
i
) = `1 (r) .
3

1 (r +) = 1 (r) +1 () . \r. A : Fie r =

i1x
`
i
r
i
si =

i1y
j
i

i
.
Not am J = 1
a
'1
j
. Denim `
i
= 0 dac a i J 1
a
. respectiv j
i
= 0 dac a i J 1
j
.
Atunci r =

iJ
`
i
r
i
si =

iJ
j
i

i
. de unde r + =

iJ
(`
i
+j
i
) r
i
. Rezult a
1 (r +)
(1)
=

iJ
(`
i
+j
i
) , (r
i
) =

iJ
`
i
, (r
i
)+

iJ
j
i
, (r
i
) =

i1x
`
i
, (r
i
)+

i1y
j
i
, (r
i
) =
1 (r) +1 () .
Consecinte
1. Orice spatiu liniar real (peste R) : dimensional este izomorf cu R
a
.
Example 41 Spa tiul liniar al polinoamelor din R[r] . de grad _ (: 1) este
izomorf cu R
a
:
_
c
0
+c
1
A + +c
a1
A
a1
: c
I
R. / = 1. :
_
~ R
a
. prin izomor-
smul 1 (c
0
+c
1
A + +c
a1
A
a1
) = (c
0
. c
1
. . . . . c
a1
) .
Avem 1 (1) = c
1
= (1. 0. . . . . 0) . 1 (A) = c
2
= (0. 1. 0. . . . . 0) . . . . . 1 (A
a1
) =
c
a1
= (0. 0. . . . . 0. 1) .
2. Orice spatiu liniar complex (peste C) : dimensional este izomorf cu C
a
.
Spatiul aplicatiilor liniare dintre dou a spatii liniare
Fie A si 1 spatii liniare peste . Consider am multimea 1
o
(A. 1 ) =
1 [ 1 : A 1 liniar a .
Ar at am c a 1
o
(A. 1 ) este spatiu liniar cu operatia de adunare a functiilor si operatia
de nmultire a functiilor cu scalari din . Aceste operatii se pot deni deoarece:
1

functiile din 1
o
(A. 1 ) au acelasi domeniu de denitie A
2

functiile din 1
o
(A. 1 ) au acelasi codomeniu 1 si 1 este spatiu liniar.
Se demonstreaz a:
_
Pentru orice 1
1
. 1
2
1
o
(A. 1 ) avem 1
1
+1
2
1
o
(A. 1 )
Pentru orice ` si orice 1 1
o
(A. 1 ) avem `1 1
o
(A. 1 )

=1
o
(A. 1 ) sub-
spatiu liniar n spatiul liniar al functiilor , : A 1.
13
6 Descompunerea unui spatiu liniar ca sum a direct a de sub-
spatii liniare
Denition 42 Fie A un spa tiu liniar si A
1
A. A
2
A subspa tii liniare.
Spunem ca A
1
si A
2
realizeaza o descompunere a lui A ca suma directa (notam:
A = A
1
A
2
) daca: orice r A se scrie n mod unic sub forma r = r
1
+ r
2
. unde
r
1
A
1
si r
2
A
2
.
Remark 43
1) Daca A = A
1
A
2
. atunci A = A
2
A
1
si spa tiile A
1
. A
2
se numesc COM-
PLEMENTARE.
2) A = A
1
A
2
=
_
A
1
A
2
= c
J (A
1
' A
2
) = A
=
_
A
1
A
2
= c
A = A
1
+A
2
.
Example 44 Fie A = 1
3
(spa tiul vectorilor tridimensionali, de forma
_
c

i +/

, +c

/
_
. c. /. c R.
Consideram trei vectori necoplanari
I
. / = 1. 3. Subspa tiile A
1
= `
1

1
: `
1
R
si A
2
= `
2

2
+`
3

3
: `
2
. `
3
R sunt complementare n 1
3
.
Theorem 45 Daca A
1
este un subspa tiu liniar al spa tiului liniar A. exist a totdeauna
subspa tii complementare pentru A
1
.
Proof.
Dac a
_
A
1
= A. atunci unicul subspatiu complementar al s au este A
2
= 0
A
1
= 0 . atunci unicul subspatiu complementar al s au este A
2
= A
.
Fie A
1
,= A. 0 subspatiu liniar. n spatiul liniar A
1
exist a o baz a algebric a E
1
(multime liniar independent a n A
1
. cu J (E
1
) = A
1
).
Atunci E
1
este liniar independent a si n A. de unde rezult a c a E A baz a n A
a.. E
1
E. Fie E
2
= E E
1
. Not am A
2
= J (E
2
) .
S a ar at am c a A = A
1
A
2
. Not am
_
_
_
E = r
i
: i 1
E
1
= r
i
: i 1
1
; 1
1
' 1
2
= 1
E
2
= r
i
: i 1
2
; 1
1
1
2
= c
. unde un
num ar nit dintre coecienti `
i
sunt nenuli.
Atunci r =

i1
1
`
i
r
i
. .
A
1
+

i1
2
`
i
r
i
. .
A
2
=r = r
1
+r
2
. unde r
I
=

i1
k
`
i
r
i
. / = 1. 2.
Descompunerea de forma r = r
1
+ r
2
cu r
1
A
1
. r
2
A
2
este unica. ntr-
adev ar, dac a se consider a nc a o descompunere de aceast a form a: r = r
t
1
+ r
t
2
. cu
r
t
I
A
I
_
/ = 1. 2
_
rezult a r
1
+r
2
= r
t
1
+r
t
2
= r
1
r
t
1
. .
A
1
= r
2
r
t
2
. .
A
2
A
1
A
2
.
Se demonstreaz a c a A
1
A
2
= 0 , de unde r
1
= r
t
1
si r
2
= r
t
2
.
(Fie r A
1
A
2
. unde r =

i1
1
`
i
r
i
+

i1
2
`
i
r
i
. Din faptul c a 1
1
1
2
= c avem:
_
r A
1
=`
i
= 0. \i 1
2
r A
2
=`
i
= 0. \i 1
1
. de unde `
i
= 0. \i 1. deci r = 0).
14
Remark 46 n general, un subspa tiu liniar ,= A. 0 are o innitate de subspa tii com-
plementare.
7 Spatii liniare ct
Intervin cnd proiect am vectorii unui spatiu liniar pe un subspatiu 1
0
(paralel cu un
subspatiu A
0
complementar lui 1
0
).
Fie A spatiu liniar si A
0
A un subspatiu liniar.
Denim pe A relatia ~ prin: r ~
111
= r A
0
.
Relatia de mai sus este o rela tie de echivalen ta:
1. reexiv a: r ~ r. \r A =r r = 0 A
0
. \r A () .
2. simetric a: r ~ =r A
0
=(r ) A
0
= r A
0
= ~ r.
3. tranzitiv a:
_
r ~
~ .
=
_
r A
0
. A
0
= (r ) + ( .) A
0
= r . A
0
=
r ~ ..
Relatia ~ realizeaz a o mp artire a lui A n clase de echivalent a, care sunt multimi
disjuncte dou a cte dou a, cu reuniunea A.
Clasa de echivalent a a lui r este ^ r = A : r A
0
= r +A
0
.
(Mai not am r +A
0
= r +A
0
. multime numit a translatata lui A
0
cu vectorul r).
(Obs:
^
0 = A
0
).
Fie
^
A = ^ r : r A multimea claselor de echivalent a relativ la relatia ~ denit a
prin r ~ = r A
0
. Not am
^
A = A,A
0
(pentru a pune n evident a dependenta
lui
^
A de A si A
0
).
Deoarece
_
r
1
~ r
2
si
1
~
2
=r
1
+
1
~ r
2
+
2
r ~ . ` =`r ~ `
. putem deni pe
^
A
operatiile urm atoare (adunarea, respectiv nmultirea cu scalari din ):
_
^ r + ^
111
=
[
r +
` ^ r
111
=

`r
.
Cu operatiile denite mai sus,
^
A = A,A
0
este spatiu liniar, numit spatiu liniar ct
al lui A fat a de A
0
.
Exemple de spatii ct
1. A = R
3
. A
0
= subspatiu liniar format din punctele unei drepte d. care trece prin
origine:A
0
= `(|. :. :) : ` R . Fie r = (r
0
.
0
. .
0
) R
3
.
^ r = (r
0
+`|.
0
+`:. .
0
+`:) : ` R este multimea punctelor dreptei d
t
. cu
d
t
| d si (r
0
.
0
. .
0
) d
t
.
2. A = R
3
. A
0
= subspatiu liniar format din punctele unui plan :. care trece prin
origine A
0
= `
1
(|
1
. :
1
. :
1
) +`
2
(|
2
. :
2
. :
2
) : `
1
. `
2
R . Fie r = (r
0
.
0
. .
0
)
R
3
.
^ r = multimea punctelor planului :
t
. cu :
t
| : si (r
0
.
0
. .
0
) :
t
.
3. A = R[A] . 1
0
R[A] polinom nenul dat, A
0
= multimea polinoamelor diviz-
ibile cu 1
0
. Dac a Q 1[A] . atunci
^
Q =
_
1 1[A] [ 1 Q
.
.
. 1
0
_
.
15
Homomorsmul canonic
Fie A spatiu liniar, A
0
A subspatiu liniar si
^
A = A,A
0
.
Aplicatia c : A
^
A denit a prin c(r) = ^ r este liniar a, datorit a modului cum
sunt denite operatiile lui
^
A.
c : A
^
A. c(r) = ^ r se numeste homomorsm canonic (proiectie canonic a).
c este surjectiv a: \
^
A. r A a.. = ^ r.
c nu este injectiv a (dac a A
0
,= 0): c(r) =
^
0 =r A
0
; 1c: c = A
0
,= 0 .
Theorem 47 Fie A
1
si A
2
doua subspa tii liniare complementare n spa tiul liniar A.
Fie c : A A,A
1
. homomorsm canonic. Atunci restric tia lui c la A
2
este un
izomorsm ntre A
2
si A,A
1
.
Proof. Restrictia lui c la A
2
este, evident, liniar a.
Veric am c a c[
A
2
este bijectiv a (adic a 1

surjectiv a si 2

injectiv a).
1

Fie ^ r A,A
1
. ^ r = r +. : . A
1
unde r A este oarecare.
S a ar at am c a A
2
a.. c() = ^ r. adic a ^ = ^ r ( r A
1
) .
Scriem descompunerea r = r
1
+ r
2
. unde r
I
A
I
(/ = 1. 2) . pe baza faptului c a
A = A
1
A
2
.
Atunci r
2
r = r
1
A
1
. deci ^ r
2
= ^ r. adic a c(r
2
) = ^ r.
2

c[
A
2
injectiv a =
_
c(r) =
^
0 si r A
2
=r = 0
_
.
Presupunem c(r) =
^
0 si r A
2
.
c(r) =
^
0 =r A
1
.
Deci r A
1
A
2
= 0 . de unde r = 0.
Codimensiune algebric a
Fie A
2
si A
t
2
subspatii liniare complementare unui subspatiu liniar A
1
. Conform
Teoremei 47,
_
A
2
A,A
1
A
t
2
A,A
1
.
Relatia de izomorsm a spatiilor liniare este relatia de echivalent a, n particular este
tranzitiv a. Rezult a A
2
A
t
2
. n particular:dimA
2
= dimA
t
2
.
Denition 48 Numim codimensiune algebrica a unui subspa tiu liniar A
1
A dimen-
siunea algebrica a oricarui subspa tiu complementar lui A
1
n A.
Remark 49 dimA = :. dimA
1
= :
1
=co dimA
1
= : :
1
.
8 Functionale liniare si subspatii liniare maximale
Functional a = aplicatie cu valori scalare (n ) denit a pe o multime oarecare.
Functional a liniar a = aplicatie liniar a, denit a pe spatiul liniar A (peste corpul ),
cu valori n .
1
o
(A. )
.OT
= multimea functionalelor liniare denite pe A.
1
o
(A. ) se numeste dualul algebric al lui A (mai not am 1
o
(A. ) = A
o
).
Functionalele liniare constituie un instrument puternic de lucru n analiza function-
al a. Notiunea de functional a liniar a este strns legat a de notiunea de subspatiu liniar
maximal.
16
Exemple de functionale liniare: aplicatia de evaluare ntr-un ntr-un punct, inte-
grala Riemann pe C ([c. /]) . aplicatia care asociaz a unei serii convergente din suma
seriei.
8.1 Subspatii liniare maximale
Fie A ,= 0 spatiu liniar. Not am cu o (A) multimea subspatiilor liniare ale lui
A. diferite de 0 si de A. Ordonnd o (A) cu incluziunea, constat am c a (o (A) . C)
satisface ipoteza lemei lui Zorn: dac a o
i
: i 1 o (A) este un lant este majorat de

i1
o
i
o (A) . Rezult a c a (o (A) . C) are elemente maximale (numite subspatii liniare
maximale).
Mai mult, orice subspatiu liniar al lui A este inclus n cel putin un subspatiu max-
imal.
Conclusion 50 Un subspa tiu liniar o A al spa tiului liniar A este maximal daca
pentru orice subspa tiu liniar o
t
a.. o o
t
A rezulta o = o
t
sau o
t
= A.
Theorem 51 (de caracterizare a subspatiilor liniare maximale) Un subspa tiu liniar
este maximal daca si numai daca are codimensiune algebrica 1.
Proof. Necesitatea Fie A
0
subspatiu liniar maximal n A. Consider am r
0
AA
0
.
Subspatiu liniar J (r
0
) A
0
contine strict pe A
0
. Din faptul c a A
0
este maximal
= J (r
0
) A
0
= A = subspatiul liniar J (r
0
) este complementar lui A
0
=
co dimA
0
= dimJ (r
0
) = 1.
Sucienta Fie A
0
subspatiu liniar de codimensiune algebric a 1 (Orice baz a a lui
A
0
se poate completa pn a la o baz a a lui A prin ad augarea unui singur vector).
MRA Presupunem c a A
0
nu este maximal. Atunci exist a subspatiul liniar A
1
a.. A
0
A
1
A si A
0
,= A
1
,= A.
Fie E
0
o baz a algebric a n A
0
. Exist a
_
E
1
E
0
baz a algebric a n A
1
E E
1
baz a algebric a n A
.
Avem E
0
E
1
E si E
0
,= E
1
,= E. de unde cc:d (E E
0
) _ 2. Ultima inegalitate
implic a: co dimA
0
_ 2. contradic tie cu ipoteza.
Consecint a n orice spatiu liniar A ,= 0 exist a subspatii liniare maximale.
Proof. Consider am r
0
A0 si A
1
= J (r
0
) . Fie A
2
un complement al subspati-
ului A
2
. Atunci co dimA
2
= 1
Teorema 51
= A
2
maximal.)
Remark 52 Daca A
0
este subspa tiu liniar maximal n A si r
0
= A A
0
. atunci
\r A se scrie n mod unic sub forma r = `r
0
+. cu
_
`
A
0
.
17
8.2 Determinarea functionalelor liniare
Cunoasterea tuturor functionalelor liniare pe un spatiu liniar revine la cunoasterea
tuturor subspatiilor liniare maximale.
Theorem 53 Pentru orice func tionala liniara , : A nucleul 1c: (,) este
subspa tiu liniar maximal.
Proof. Se cunoaste c a 1c: (,) este subspatiu liniar. Fie , ,= 0.
Fie r
0
A a.. , (r
0
) ,= 0. Pentru orice r A consider am = (r) denit prin
= r
)(a)
)(a
0
)
r
0
. Atunci , () = , (r)
)(a)
)(a
0
)
, (r
0
) = 0. deci 1c: (,) . Rezult a c a
r J (r
0
) 1c: (,) . Am demonstrat c a A = J (r
0
) 1c: ,.
Am demonstrat c a A = J (r
0
) 1c: ,.
De aici deducem co dim 1c: (,) = 1. de unde = 1c: (,) maximal (Teorema 53).
Theorem 54 Pentru orice subspa tiu liniar maximal A
0
din A exista o func tionala
liniara , : A al carei nucleu este A
0
.
Proof. Fix am r
0
A A
0
. Orice element r A se scrie n mod unic sub forma
r = `r
0
+. (2)
unde ` si A
0
.
Denim , : A prin , (r) = `. Conform celor de mai sus, , este bine denit a.
Faptul c a , este liniar a se demonstreaz a pe baza unicit atii descompunerilor de forma
(15). n plus: , (r) = 0 =r = 0 r
0
+. A
0
=r A
0
.
Theorem 55 Daca doua func tionale liniare neidentic nule ,
1
. ,
2
: A au acela si
nucleu, atunci ele sunt propor tionale: `
0

+
a.. ,
2
= `
0
,
1
.
Proof. Fie 1c: (,
1
) = 1c: (,
2
)
.OT
= A
0
.
Consider am r
0
A A
0
. Pentru orice r A scriem descompunerea unic a r =
`r
0
+. cu ` si A
0
.
Atunci ,
2
(r) = `,
2
(r
0
)
. .
,=0
+,
2
()
. .
=0
si ,
1
(r) = `,
1
(r
0
)
. .
,=0
+,
1
()
. .
=0
.
Rezult a c a ,
2
(r) =
)
2
(a
0
)
)
1
(a
0
)
,
1
(r) . \r A (deci `
0
=
)
2
(a
0
)
)
1
(a
0
)
).
Example 56
1) n A = R
2
subspa tiile liniare maximale sunt dreptele care trec prin origine,
reprezentate sub forma (r. ) R
2
: cr +/ = 0 = 1c: (cr +/) .
2) n A = R
3
subspa tiile liniare maximale sunt planele care trec prin origine,
reprezentate sub forma: (r. . .) R
3
: cr +/ +c. = 0 = 1c: (cr +/ +c.) .
18
Part II
CAPITOLUL II Prelungirea
functionalelor liniare
Vom studia problema prelungirii la ntregul spatiu liniar a unei functionale liniare
denite pe un subspatiu, cu p astrarea liniarit atii.
Dac a se vor impune conditii suplimentare (de m arginire) functionalei liniare supuse
prelungirii, se va cere ca prelungirea obtinut a s a ndeplineasc a aceleasi conditii.
9 Prelungirea aplicatiilor liniare
Demonstratia teoremei de prelungire cu p astrarea liniarit atii constituie un model
destul de general al demonstratiilor teoremelor de prelungire a aplicatiilor liniare.
Theorem 57 Fie A
0
A subspa tiu liniar al spa tiului liniar A,1 spa tiu liniar si
1
0
: A
0
1 aplica tie liniara. Exista atunci o aplica tie liniara 1 : A 1 a cabrei
restric tie la A
0
este 1
0
_
1[
A
0
= A
0
_
. (Obs: 1 este o prelungire liniara la A a lui 1
0
).
Proof.
Metoda I Fie E
0
= r
i
: i 1
0
o baz a n A
0
si E = r
i
: i 1 E
0
baz a n A.
Fiecare r A se scrie n mod unic sub forma
r =

i1
0
`
i
r
i
+

i1\1
0
`
i
r
i
. unde multimile i 1
0
: `
i
,= 0 si i 1 1
0
: `
i
,= 0
sunt nite. Denim 1 (r) =

i1
0
`
i
1
0
(r
i
) +

i1
0
`
i
r
i
. Atunci 1 : A 1 este liniar a si
1[
A
0
= 1
0
.
Metoda II (mai teoretic a)
Lemma 58 Pentru orice element r
0
A A
0
si orice
0
1 0 exista o aplica tie
liniara 1
1
: J (r
0
) A
0
1 a.. 1
1
[
A
0
= 1
0
si 1
1
(r
0
) =
0
.
Proof. Pentru orice r J (r
0
) A
0
exista o descompunere unica de forma r =
`r
0
+ (` . A
0
) . Denim 1
1
(r) = `.
0
+ 1
0
() . pentru un .
0
1 xat, care
se va preciza ulterior. Atunci 1
1
: A
1
1 liniara si 1
1
[
A
0
= 1
0
.
Impunnd condi tia 1
1
(r
0
) =
0
ob tinem
0
= 1
1
(r
0
) = 1
1
(1 r
0
+ 0) = .
0
.
A sadar, 1
1
(r)
111
= `
0
+1
0
() .
Fie = 1
i
: i 1 multimea prelungirilor liniare ale 1
0
la subspatiul liniar A
i

A
0
.
1
0
= ,= c. Relatia < (1
2
prelungeste pe 1
1
: 1
1
< 1
2
) este relatia de ordine
pe .
Se consider a un lant maximal n : 1 = 1
i
: i 1
0
. Atunci:

i1
0
1
i
.OT
= A
1
este
subspatiu liniar.
Denim 1
1
: A
1
1 prin 1
1
(r) = 1
i
(r) dac a r A
i
. i 1
0
. Atunci 1
1
este bine
denit si 1
1
[
A
0
= 1
0
. Se demonstreaz a: A
1
= A.
19
10 Prelungirea functionalelor liniare reale. Teorema Hahn-
Banach
10.1 Introducere
Denim cteva notiuni necesare n acest curs. n continuare: = R sau = C.
Notiunea de prelungire Fie , : si q : 1 .
Spunem c a q este o prelungire a lui , (si not am , < q) dac a 1 si q[

= ,
(adic a q (r) = , (r) . \r ).
Functional a liniar a = aplicatie liniar a pe spatiul liniar A peste . cu valori n .
Functional a convex a Fie A spatiu liniar peste . Se numeste functional a convex a
pe A o functie j : A R care satisface conditiile:
C

1
j (r +) _ j (r) +j () . \r. A (j este subaditiv a)
C

2
j (`r) = `j (r) . \` _ 0. \r A (j este pozitiv omogen a).
Remark 59 Daca A este spa tiu liniar REAL (peste R) orice func tionala liniara este
convexa. Reciproca este falsa, dupa cum arata urmatorul contraexemplu.
Fie A = : spatiul liniar real al sirurilor m arginite de numere reale.
Denim j (r) = limsup
ao
r
a
pentru r = (r
a
)
a1
:. Se demonstreaz a c a j este
functional a convex a si nu este functional a liniar a.
Propriet ati ale functionalelor convexe
1. j (0) = 0 (lu am ` = 0 n 2

)
2. j (r) +j (r) _ 0. \r A (0 = j (0) = j (r + (r)) _ j (r) +j (r) .
3. j
_
a

i=1
`
i
r
i
_
_
a

i=1
`
i
j (r
i
) . \`
i
_ 0. \r
i
A
_
i = 1. :
_
(Aplic am 1

si inductia
dup a :. apoi 2

).
Seminorm a Fie A spatiu liniar peste . Se numeste seminorm a pe A o functie
j : A R
+
care satisface conditiile:
o

1
j (r +) _ j (r) +j () . \r. A
o

2
j (`r) = [`[ j (r) . \` . \r A
(j este absolut omogen a).
Remark 60 Orice seminorma este func tionala convexa. Reciproca este falsa: j :
: R. j (r) = limsup
ao
r
a
nu este seminorma, deoarece ia si valori strict negative.
Remark 61 O seminorma j este norma =(j (r) = 0 =r = 0) .
20
10.2 Prelungirea aplicatiilor liniare
Demonstratia teoremei care urmeaz a constituie un model pentru alte demonstratii
ale unor teoreme de prelungire a operatiilor liniare, cu p astrarea liniarit atii si eventual
a altor propriet ati.
Theorem 62 Fie
_
A spa tiu liniar
1 spa tiu liniar
. A
0
A subspa tiu liniar si 1
0
: A
0
1 apli-
ca tia liniara.
Exista atunci o aplica tie liniara 1 : A 1 care prelunge ste pe 1
0
(adica 1[
A
0
=
1
0
).
Lemma 63 n ipotezele Teoremei 62, daca r
0
A r A
0
si
0
1 0 . exista o
aplica tie liniara 1
1
: A
1
1. unde A
1
= J (r
0
) A
0
. care prelunge ste pe 1
0
si
1
1
(r
0
) =
0
.
Proof. (Lema 63)
r A
1
= r se descompune n mod unic sub forma r = `r
0
+ , unde ` si
A
0
. Denim 1
1
(r) = 1
1
(`r
0
+)
111
= `
0
+1
0
() .
Atunci: 1
1
este liniara; r A
0
=r = 0 r
0
+r =1
1
(r) = 0
0
+1
0
(r) = 1
0
(r) .
deci 1
1
[
A
0
= 1
0
; 1
1
(r
0
) = 1
1
(1 r
0
+ 0) = 1
0
+1
0
(0) =
0
.
Proof. (Teorema 62)
Not am cu = 1
i
: i 1 multimea prelungirilor liniare ale lui 1
0
la subspatii
liniare care includ pe A
0
(1
i
: A
i
1. A
i
A
0
subspatiu liniar n A. 1
i
[
A
0
= 1
0
).
Avem 1
0
. deci ,= c.
Denim relatia < pe prin: 1
1
< 1
2
dac a 1
2
prelungeste pe 1
1
. Multimea (. <)
este ordonat a. n aceast a multime ordonat a exist a un lant maximal 1 = 1
i
: i 1
0
.
n particular (A
i
: i 1
0
. ) formeaz a un lant.
Consider am
~
A =

i1
0
A
i
. Atunci
~
A este subspa tiu liniar n A.
Denim aplicatia 1 :
~
A 1 prin 1 (r) = 1
i
(r) dac a r A
i
(i 1
0
) .
I. Deoarece 1 este lant = 1 este univoc a (unui r
~
A oarecare i corespunde un
singur 1 ).
ntr-adev ar: dac a r A
i
1
A
i
2
. unde i
1
. i
2
1
0
atunci 1
i
1
< 1
i
2
sau 1
i
2
< 1
i
1
. n
primul caz: 1
i
2
(r) = 1
i
1
(r) . deoarece r A
i
1
. Analog n cazul al doilea.
II. 1 este liniar a.
a) r
~
A. ` =
_
i 1
0
`
a.. r A
i
= 1 (r) = 1
i
(`r) = `1
i
(r) = `1 (r) deci
1 este omogen a.
b) 1 este aditiv a: r.
~
A =i
1
. i
2
1
0
a..
_
r A
i
1
A
i
2
.
Deoarece 1 este lant avem 1
i
1
< 1
i
2
sau 1
i
2
< 1
i
1
. n primul caz: 1(r +)
. .
A
i
2
=
1
i
2
(r +) = 1
i
2
(r)
..
A
i
2
+1
i
2
()
..
A
i
2
= 1 (r) +1 () .
21
III. Se demonstreaz a c a
~
A = A prin reducere la absurd.
Dac a
~
A ,= A. atunci exist a r
0
A A
0
. Pe baza Lemei 63 putem prelungi 1 la o
aplicatie liniar a
~
1 : J (r
0
)
~
A 1.
Ad augnd

1 lantului 1 obtinem
~
1 = 1 '
_
~
1
_
care este un lant LAN T ce include
strict lantul 1. Aceasta contrazice maximalitatea lantului 1. Rezult a
~
A = A.
Aplicatie Fie A si 1 spatii liniare, r
0
A si 1 vectori nenuli. Exist a atunci
o aplicatie liniar a 1 : A 1 a.. 1 (r
0
) =
0
.
Proof. Consider am A
0
= 1 (r
0
) (subspatiu liniar n A).
Denim 1
0
(`r
0
) = `
0
. \` . Rezult a c a 1
0
: A
0
1 este aplicatie liniar a,
cu 1
0
(r
0
) =
0
.
Aplic am lui 1
0
Teorema 62 = 1 : A 1 liniar a a.. 1[
A
0
= 1
0
(n particular,
1 (r
0
) = 1
0
(r
0
) =
0
.
10.3 Teorema Hahn-Banach
Theorem 64 (a lui Hahn-Banach) Fie A spa tiu liniar real, A
0
A un subspa tiu
liniar si j : A R o func tionala convexa.
Fie , : A
0
R o func tionala liniara cu proprietatea ca , (r) _ j (r) . \r A.
Exista atunci o func tionala liniara 1 : A R care prelunge ste pe ,
_
1[
A
0
= ,
_
si
are proprietatea: 1 (r) _ j (r) . \r A.
Remark 65 Spunem ca 1 prelunge ste pe , cu pastrarea liniarita tii si a dominarii de
catre j.
Ne ocup am nti de cazul particular n care co dimA
0
= 1.
Lemma 66 n ipotezele Teoremei lui Hahn-Banach si avnd r
0
A A
0
xat, exista
o prelungire liniara q : J (r
0
) A
0
. .
A
1
R a lui ,. cu q (r) _ j (r) . \r A
1
.
Proof. A
1
= `r
0
+ : ` R. A
0
.
Dac a q : A
1
R este prelungire liniar a a lui ,, atunci q (`r
0
+) = `q (r
0
) +
q () = `q (r
0
)
. .
=c
0
R
+ , () (\` . \ A
0
) . Denim q (`r
0
+) = `c
0
+ , () . unde
` R si A
0
. Se arat a c a q : A
1
R este prelungire liniar a a lui ,.
Determin am valorile lui c
0
R pentru care avem si q (r) _ j (r) . \r A
1
adic a
q (`r
0
+) _ j (`r
0
+) . \` R. \ A
0
. (3)
Pentru ` = 0 inegalitatea (29) devine: q () _ j () . \ A
0
. adic a , () _
j () . \ 1
0
ceea ce este adev arat prin ipotez a, \c
0
R.
Pentru ` 0 inegalitatea (29) devine: `c
0
+ , () _ `j
_
r
0
+
j
A
_
. \ A
0
= c
0
_
j
_
r
0
+
j
A
_
,
_
j
A
_
. \ A
0
=c
0
_ j (r
0
+.
t
) , (.
t
) . \.
t
A
0
.
Pentru ` < 0 inegalitatea (29) devine: `c
0
,
_
(`)
_

j
A
__
_ (`) j
_
r
t
0

j
A
_
.
\ A
0
= c
0
+ ,
_

j
A
_
_ j
_
r
0

j
A
_
. \ A
0
= c
0
_ j (r
0
+.
tt
) +
, (.
tt
) . \.
tt
A
0
.
Se demonstreaz a c a:
22
j (r
0
+.
tt
) +, (.
tt
) _ j (r
0
+.
t
) , (.
t
) . \.
t
. .
tt
A
0
(4)
Atunci: sup j (r
0
.
tt
) +, (.
tt
)
.OT
= c _ inf j (r
0
+.
t
) , (.
t
) : .
t
A
0

.OT
= / (c. / R) .
Alegnd c
0
[c. /] obtinem q (r) _ j (r) . \r A
1
.
Demonstratia inegalit atii (4): , (.
t
)+, (.
tt
) = ,
_
_
.
t
+.
tt
. .
A
0
_
_
ip
_ j (.
t
+.
t
) = j ((r
0
+.
t
) + (r
0
+.
tt
)) _
j (r
0
+.
t
) +j (r
0
+.
tt
) =, (.
t
) +, (.
tt
) _
j (r
0
+.
t
) +j (r
0
+.
tt
) = (4).
Lema 66 este demonstrat a.
Proof. (a Teoremei lui Hahn-Banach)
Fie = ,
i
: i 1 multimea prelungirilor liniare ale lui ,. n sensul teoremei (adic a
,
i
(r) _ j (r) . \r A
i
. unde ,
i
: A
i
R).
Avem , . deci ,= c. Consider am pe relatia < (de prelungire):
,
1
< ,
2
111
= ,
2
este prelungire a lui ,
1
. Relatia < este o relatie de ordine.
Exist a un lant maximal n (. <) pe care l not am cu 1 = ,
i
: i 1
0
.
Fie
~
A =

i1
0
A
i
. Deoarece (A
i
: i 1
0
. C) este lant,
~
A este subspatiu liniar n A.
Denim 1 :
~
A R prin 1 (r) = ,
i
(r) . dac a r A
i
. i 1
0
.
1

1 este univoc a: Fie r A

i1
A
i2
(i
1
. i
2
1
0
) . Avem ,
i
1
< ,
i
2
sau ,
i
2
< ,
i
1
.
n particular A
i
1
A
i
2
. respectiv A
i
2
A
i
1
. n primul caz rezult a ,
i
2
(r) = ,
i
1
(r) .
deoarece r A
i
1
A
i
2
= A
i
1
si ,
i
2
[
A
i
1
= ,
i
1
. Analog n al doilea caz.
2

1 prelungeste pe , : , < ,
i
< 1. \i 1
0
. n particular , < 1.
3

1 este liniar a (deoarece ,

i
. i 1
0
. sunt liniare si formeaz a un lant).
4

1 (r) _ j (r) . \r
~
A : Fie r
~
A. Exist a i 1
0
a.. r A
i
. Atunci
1 (r) = ,
i
(r) _ j (r) .
Se demonstreaz a c a
~
A = A. prin metoda reducerii la absurd.
Dac a
~
A ,= A. consider am r
0
A A
0
. Form am
~
A
1
= J (r
0
)
~
A )
~
A.
Conform Lemei 66 exist a o prelungire liniar a
~
1 :
~
A
1
R a lui 1 :
~
A R. cu
proprietatea c a 1 (r) _ j (r) . \r
~
A
1
.
Atunci
~
1 = 1 '
_
~
1
_
este lant n (. <) . care include strict lantul maximal 1.
contradictie.
Aplicatie. Existenta functionalelor liniare reale
Fie j : A R
+
functional a convex a pe spatiul liniar real A si r
0
A xat.
Exist a atunci o functional a liniar a , : A R a..
_
, (r
0
) = j (r
0
)
, (r) _ j (r) . \r A
. (Dac a
r
0
= 0 putem lua , = 0).
Proof. Consider am A
0
= J (r
0
) . Denim ,
0
: A
0
R prin ,
0
(`r
0
) = ` j (r
0
) .
Atunci ,
0
este liniar a si ,
0
(r
0
) = j (r
0
) . n plus, ,
0
(`r
0
) _ j (`r
0
) . \` R.
` = 0 =,
0
(0 r
0
) = 0 j (r
0
) = 0 = j (0 r
0
)
` 0 =,
0
(`r
0
) = ` j (r
0
) = j (`r
0
)
` < 0 =,
0
(`r
0
) = ` j (r
0
) = (`) j (r
0
) = j ((`) r
0
) _ j (`r
0
)
.
Aplic am Teorema Hahn-Banach pentru ,
0
: A
0
R. Exist a o prelungire liniar a
, : A R a lui ,
0
a.. , (r) _ j (r) . \r A.
23
11 Prelungirea functionalelor liniare complexe
Theorem 67 Fie A un spa tiu liniar complex si , : A C o func tionala liniara.
Exista atunci o func tionala liniara reala ,
1
: A R astfel nct: , (r) = ,
1
(r) i
,
1
(ir) . \r A.
Proof. Consider am partea real a si coecientul p artii imaginare
_
,
1
(r) = Re , (r)
,
2
(r) = Im, (r)
. r A. Functiile ,
1
si ,
2
sunt aditive si omogene fat a de scalari
reali..
r. A si c. , R =
,
I
(cr +,) = c,
I
(r) +,,
I
() (5)
, (cr +,) = ,
1
(cr +,) +i,
2
(cr +,)
, (cr +,) = c, (r) +,, () = c,
1
(r) +i c,
2
(r) +,,
1
() +i,,
2
()

=(5) iden-
ticnd p artile.
Fie r A.
Avem
_
, (ir) = ,
1
(ir) +i,
2
(ir)
, (ir) = i, (r) = i,
1
(r) ,
2
(r)
. de unde
_
,
2
(r) = ,
1
(ir)
,
1
(r) = ,
2
(ir)
. deci , (r) =
,
1
(r) +i,
2
(r) = ,
1
(r) i,
1
(ir) .
Reamintim urm atoarele propriet ati ale numerelor complexe:
1. Re (.) _ [.[ . \. C
2.
1
c
z
= c
:
. \. C
3. [c
it
[ = 1. \t R.
Theorem 68 (de prelungire a functionalelor liniare complexe (Sobczyk-Bohnenblust-Suhomlinov )
Fie A spa tiu liniar complex, A
0
A un subspa tiu liniar si j : A R
+
o seminorma.
Fie , : A
0
C o func tionala liniara cu proprietatea ca [, (r)[ _ j (r) . \r A
0
.
Exista atunci o func tionala liniara 1 : A C care prelunge ste pe 1
_
1[
A
0
= ,
_
si care satisfac condi tia [1 (r)[ _ j (r) . \r A.
Proof. Conform teoremei de reprezentare a functionalelor liniare complexe, ,
1
:
A
0
R real a liniar a a.. , (r) = ,
1
(r) i,
1
(ir) . \r A.
Avem ,
1
(r) _ [, (r)[ _ j (r) . \r A
0
.
Conform Teoremei lui Hahn-Banach exist a o prelungire liniar a 1
1
: A R a lui
,
1
a.. 1
1
(r) _ j (r) . \r A.
Denim 1 : A C prin 1 (r) = 1
1
(r) i1
1
(ir) . r A.
I. Observ am c a 1 este o prelungire a lui , (r A
0
=1 (r) = 1
1
(r) i1
1
(ir) =
,
1
(r) i,
1
(ir) = , (r)).
II. Se arat a c a 1 este liniar a:
1

1 este aditiv a: 1 (r +) = 1
1
(r +) i1
1
(i (r +)) = 1
1
(r) + 1
1
()
i1
1
(ir) i1
1
() = 1 (r) +1 () .
2

24
a) 1 este omogen a fat a de scalarii reali : 1 (`r) = 1
1
(`r) i1
1
(i `r) =
`
_

_
1
1
(r) i1
1
(r)
. .
1(a)
_

_
.
b) 1 este omogen a fat a de scalarii complecsi: 1 (ir) = 1
1
(ir) i1
1
(i
2
r)
= 1
1
(ir) +i1
1
(r)
= i [1
1
(r) i1
1
(ir)]
= i1 (r) .
1 ((c +i,) r) = 1 (cr +i,r) =

1 aditiv a
1 (cr) +1 (, ir)
=

a)
c1 (r) +,1 (ir) = c1 (r) +, i1 (r)
. .
(c+io)1(a)
.
III. Veric am c a [1 (r)[ _ j (r) . \r A. Fix am r A arbitrar.
Scriem 1 (r) sub forma trigonometric a: t = t (r) R a.. 1 (r) = [1 (r)[ c
it
.
Atunci [1 (r)[ = 1 (r) c
it
= 1
_
c
it
r
_
. .
R
+
= Re 1 (c
it
r) = 1
1
(c
it
r) _ j (c
it
r) =
[c
it
[ j (r) = j (r) . deci [1 (r)[ _ j (r) .
Existenta functionalelor liniare complexe
Fie A un spatiu liniar complex, j : A R
+
o seminorm a si r
0
A.
Exist a atunci o functional a liniar a , : A C a..
_
[, (r
0
)[ = j (r
0
)
[, (r)[ _ j (r) . \r A
.
(Dac a r
0
= 0 putem alege , = 0).
Proof. Presupunem c a r
0
,= 0. Consider am A
0
= J (r
0
) . Denim ,
0
: A
0
C
prin ,
0
(`r
0
) = `j (r
0
) . \` C.
Avem [,
0
(r
0
)[ = [, (r
0
)[ = j (r
0
) si [,
0
(`r
0
)[ = [`[ j (r
0
) _ j (`r
0
) . \` C.
Aplic am lui ,
0
Teorema de prelungire a functionalelor liniare complexe.
Part III
CAPITOLUL III Spatii liniare
topologice
12 Multimi convexe, multimi echilibrate, multimi absorbante
Se va numi balon ntr-un spatiu liniar o multime care este convex a, echilibrat a si ab-
sorbant a. Notiunea de balon dintr-un spatiu liniar generalizeaz a notiunea de bil a dintr-
un spatiu normat.
12.1 Multimi convexe
n geometrie, o multime de puncte din spatiu se numeste convex a dac a odat a cu dou a
puncte oarecare multimea contine segmentul care uneste aceste puncte (/ convex a
=\
1
.
2
/. [
1

2
] /).
Fie
1
(r
1
.
1
. .
1
) .
2
(r
2
.
2
. .
2
) . Avem ` [
1

2
] = ` [0. 1] a..

1
` =
25
`

2
.
Not am ` (r. . .) .

1
` = `

2
=(r r
1
)

i + (
1
)

, + (. .
1
)

/
= `
_
(r
2
r
1
)

i + (
2

1
)

, + (.
2
.
1
)

/
_
=(r. . .) = (1 `) (r
1
.
1
. .
1
) +`(r
2
.
2
. .
2
)
=

C` = (1 `)

C
1
+`

C
2
.
Deci ` [
1

2
] =` [0. 1] c.^:.

C` = (1 `)

C
1
+`

C
2
=
`
1
. `
2
[0. 1] cu `
1
+`
2
= 1 a..

C` = `
1

C
1
+`
2

C
2
(Ex: `
1
= `
2
=
1
2
=

C` =
1
2
_

C
1
+

C
2
_
= ` este mijlocul segmentului
[
1

2
]).
Fie X spatiu liniar.
Denition 69 O mul time nevida din spa tiul liniar A se nume ste convexa daca
\r
1
. r
2
. \` [0. 1] avem (1 `) r
1
+`r
2
.
Denition 70 Sunt echivalente urmatoarele proprieta ti:
1. convexa
2. \r
1
. r
2
. \`
1
. `
2
_ 0 cu `
1
+`
2
= 1 avem `
1
r
1
+`
2
r
2
.
3. \`
1
. `
2
_ 0 cu `
1
+`
2
= 1 avem `
1
+`
2
= .
4. \c
1
. c
2
_ 0 avem c
1
+c
2
= (c
1
+c
2
) .
12.1.1 Calcule cu multimi convexe
a) Orice intersectie de multimi convexe este multime convex a.
Proof. Fie
i
. i 1 convexe si =

i1

i
. Consider am r
1
. r
2
si `
1
. `
2
_ 0
cu `
1
+ `
2
= 1. Pentru orice i 1 avem r
1
. r
2

i
si, cum
i
este convex a,
`
1
r
1
+`
2
r
2

i
. Rezult a `
1
r
1
+`
2
r
2


i1

i
= .
b) Reuniunea oric arui LAN T de multimi convexe este multime convex a.
Fie
i
: i 1 lant de multimi convexe (\i. , 1 avem
i

)
sau
)

i
).
Atunci 1 =

i1

i
este multime convex a.
Proof. Fie r
1
. r
2
1 si `
1
. `
2
_ 0 cu `
1
+ `
2
= 1. Exist a i
1
. i
2
1 a..
r
1

i
1
. r
2

i
2
.
Prin ipotez a,
i
1

i
2
sau
i
2

i
1
. Analiz am prima variant a (a doua este
analog a).
Atunci r
1
. r
2

i
2
si, cum
i
2
este convex a, avem `
1
r
1
+ `
2
r
2

i
2
. de unde
`
1
r
1
+`
2
r
2
1.
c) Pentru orice multimi convexe . 1 si orice scalari `. j avem `+j1 convex a.
26
12.1.2 nf asur atoarea convex a a unei multimi
Fie o multime convex a din spatiul liniar A. Dac a nu este convex a, se caut a cea
mai mic a multime convex a din A care include pe .
Intersectia tuturor multimilor convexe care includ pe este multime convex a (con-
form 12.1.1 a)), numit a nf asurabtoarea convex a a lui (notat a co ()).
co ()
111
=

1 : 1 A si 1 convex a .
Observ am c a:
1. ` = co () =
_
_
_
1

` A este convex a
2

`
3

\`
t
convex a a.. `
t
A. avem ` `
t
.
2. este convex a =co () = .
nf asur atoarea convex a a lui este cea mai mic a multime convex a care include
pe .
Exemple n R
3
: 1) =
1
.
2
=co () = [
1

2
]
2) =
1
.
2
.
3
=co () =
1

3
' 1:t
1

3
.
12.2 Multimi echilibrate
Denition 71 O mul time din spa tiu liniar A se nume ste echilibrat a daca \r
. \` cu [`[ _ 1 avem `r . (=\` cu [`[ _ 1 avem ` ) .
Prin denitie, multimea vid a se ia ca ind echilibrat a.
Example 72 Fie R
3
(sau R
2
) si r = (r
1
. r
2
. r
3
) .
`r : ` [1. 1] = segmentul cu extremita tile r si r (=[``
t
] . unde ` (r
1
. r
2
. r
3
)
si `
t
este simetricul lui ` fa ta de origine).
R
3
este echilibrata daca odata cu un punct oarecare con tine segmentul care
une ste acest punct cu simetricul sau fa ta de origine.
12.2.1 Propriet ati ale multimilor echilibrate
Fie A multime nevid a echilibrat a.
1. 0
2. = ( este simetric a fat a de origine)
3. \c . c este echilibrat a
4. \`
1
. `
2
cu [`
1
[ _ [`
2
[ avem `
1
`
2
.
5. Dac a r si ` avem `r =[`[ r .
Proof.
1) Denitia 71 se aplic a cu ` = 0 ([`[ = 0 _ 1) si r oarecare. Rezult a
0 r . i.e. 0 ).
27
2) Lu am ` = 1 ([`[ = 1 _ 1) si rezult a () . Atunci () . adic a
. Din cele dou a incluziuni rezult a = .
3) Fie c . Consider am r c si ` cu [`[ _ 1 si ar at am c a `r c.
r c =c a.. r = cc =c a.. `r = `(cc) . adic a `r = c(`c) .
c . [`[ _ 1 si echilibrat a =`c =`r = c(`c) c. q.e.d.
4) Dac a `
2
= 0 si [`
1
[ _ [`
2
[ . rezult a `
1
= 0. deci `
1
= 0 `
2
= 0 .
Presupunem `
2
,= 0. Atunci: `
1
`
2
=
A
1
A
2
. Dar

A
1
A
2

=
[A
1
[
[A
2
[
_ 1.
5) Scriem ` sub forma trigonometric a: ` = [`[ c
it
. t R.
Dac a `r . atunci [`[ r = (` c
it
) r = c
it
(`r)
..

c
it
deoarece
[c
it
[ = 1 _ 1 si echilibrat a.
Dac a [`[ r . atunci `r = ([`[ c
it
) r = c
it
([`[ r)
. .

c
it
(ca mai sus).
12.2.2 Calcule cu multimi echilibrate
a) Orice intersectie de multimi echilibrate este multime echilibrat a.
b) Orice reuniune de multimi echilibrate este multime echilibrat a.
Proof. Fie
i
. i 1 multimi echilibrate. Not am =

i1

i
. 1 =

i1

i
.
a) Fie r si [`[ _ 1. Pentru ecare i 1 avem r
i
si, cum
i
este echilibrat a
si [`[ _ 1. `r
i
. Rezult a `r

i1

i
= .
b) Fie r 1 si ` cu [`[ _ 1. Exist a i
0
1 a.. r
i
0
si, cum
i
0
este
echilibrat a si [`[ _ 1. `r
i
0
1. Rezult a `r 1.
12.2.3 nf asur atoare echilibrat a
Intersectia tuturor multimilor echilibrate care includ o multime din spatiul liniar.
A este o multime echilibrat a, numit a nf asur atoarea echilibrat a a multimii . notat a
cu () .
()
111
=

1 : 1 A si 1 echilibrat a
Observ am c a:
1. ` = () =
_

_
1

` este echilibrat a
2

`
3

\`
t
A cu
_
`
t
echilibrat a, avem ` `
t
`
t
.
2. echilibrat a = () = .
nf asur atoarea echilibrat a a unei multimi este cea mai mic a multime echilibrat a
care include pe .
Example 73 Se va demonstra la seminar ca: () = `r : ` . [`[ _ 1 si r .
(Ex: nfa suratoarea echilibrata a cadranului I din planul (rC) = reuniunea Cadr I
' Cadr III).
Analog: co () =
_
a

i=1
`
i
r
i
: : _ 1; r
1
. . . . . r
a
si `
1
. . . . . `
a
0 cu
a

i=1
`
i
= 1
_
.
28
12.3 Multimi absorbante
12.3.1 Denitie
O multime nevid a din spatiul liniar A se numeste absorbant a dac a: \r A. o =
o (r) 0 a.. \` cu [`[ < o avem `r .
(Vectorii coliniari cu r A oarecare, de lungime sucient de mic a, se a a n
t
).
12.3.2 Propriet ati
a) absorbant a =0 .
b) absorbant a si 1 =1 absorbant a.
Proof.
a) Fie r A. Cum absorbant a, o = o (r) 0 a.. \` cu [`[ < o. `r .
Putem alege ` = 0 ([`[ = 0 < o), de unde 0 = 0 r .
b) Evident din denitia multimii absorbante.
12.3.3 Calcule cu multimi absorbante
a) Orice reuniune de multimi absorbante este multime absorbant a
b) Orice intersectie FINIT

A de multimi absorbante este multime absorbant a.

Proof.
a) Rezult a din faptul c a orice supramultime a unei multimi absorbante este multime
absorbant a.
b) Fie : _ 1 si
1
.
2
. . . . .
a
multimi absorbante. Not am 1 =
a

i=1

i
.
Fie r A. Cum
i
este absorbant a
_
i = 1. :
_
. o
i
= o
i
(r) 0 a.. [`[ < o
i
=
`r
i
. Fie o = min
1ia
o
i
. Dac a [`[ < o. atunci [`[ < o
i
. \i 1. . . . . : . de unde
`r
i
. \i 1. . . . . : . adic a `r
a

i=1

i
= 1. Deci [`[ < o =`r 1.
12.3.4 Observatie
Se va demonstra c a ntr-un spatiu liniar topologic orice vecin atate a originii este multime
absorbant a.
Aceast a proprietate este o consecint a a continuit atii operatiei de nmultire cu scalari
a vectorilor, n punctele de forma (0. r
0
) .
13 Baloane si seminorme. Functionala Minkowski a unui balon
Denitie. O multime nevid a dintr-un spatiu liniar se numeste balon dac a este
multime convex a, echilibrat a si absorbant a.
13.1 Orice seminorm a deneste baloane
Fie A spatiu liniar peste si j : A R
+
o seminorm a (aplicatie subaditiv a si absolut
omogen a).
Not am
29
1
j
(0. ) = r A : j (r) < (bil a deschis a cu centrul 0 A si raza 0)
1
j
(0. ) = r A : j (r) _ (bil a nchis a cu centrul 0 A si raza 0).
Mai general, 1
j
(r
0
. )
111
= r A : j (r r
0
) < si 1
j
(r
0
. )
111
=
r A : j (r r
0
) _ sunt bila deschis a (respectiv bila nchis a) cu centrul r
0
A
si raza 0.
Se arat a c a:
1) 1
j
(r
0
. ) = 1
j
(0. ) +r
0
(translatata cu vectorul r
0
a lui 1(0. )
2) 1
j
(r
0
. ) = 1
j
(0. ) +r
0
(translatata cu vectorul r
0
a lui 1(0. ) .
1) 1
j
(0. ) + r
0
= r 1
j
(0. ) a.. = r + r
0
= j ( r
0
) = j (r) <
= 1
j
(r
0
. ) . Deci 1
j
(0. ) +r
0
1
j
(r
0
. ) .
Reciproc: . 1
j
(r
0
. ) = j (. r
0
) < = . r
0
1
j
(0. )
. = (. r
0
) +r
0

= . 1(0. ) +
r
0
. deci 1
j
(r
0
. ) 1
j
(0. ) +r
0
.
2) Se demonstreaz a analog, nlocuind inegalit atile < cu _).
Theorem 74 n orice spa tiu liniar bilele deschise si nchise centrate n origine sunt
baloane.
Proof. Fie 0 oarecare. Demonstr am c a 1
j
(0. ) este balon. Analog: 1
j
(0. ) este
balon.
1) 1
j
(0. ) este convex a: Fie r
1
. r
2
1(0. ) si `
1
. `
2
_ 0 cu `
1
+`
2
= 1
j (`
1
r
1
+`
2
r
2
) _ [`
1
[ j (r
1
) +[`
2
[ j (r
2
) = `
1
j (r
1
) +`
2
j (r
2
) < (`
1
+`
2
) = =
j (`
1
r
1
+`
2
r
2
) < =
`
1
r
1
+`
2
r
2
1
j
(0. ) .
2) 1
j
(0. ) este echilibrat a: Fie r 1
j
(0. ) si ` cu [`[ _ 1. Avem j (`r) =
[`[ j (r) < . de unde `r 1
j
(0. ) .
3) 1
j
(0. ) este absorbant a: Dac a j (r) 0 : j (`r) = [`[ j (r) < = [`[ <
.
j(a)
= o (r) .
13.2 Functionala Minkowski a unui balon
Fie A spatiu liniar si 1 A un balon (multime convex a, echilibrat a si absorbant a).
Pentru ecare r A not am
a
= ` 0. r `1 .
Remark 75 r `1 (cu ` ,= 0) =
1
A
r 1.
1

1 absorbanta =
a
,= . \r A.
_
Fie r A. Din deni tia mul timii absorbante, o = o (r) 0 a.. [c[ < o =cr 1.
n particular, pentru orice c (0. o) avem cr 1. de unde r
1
c
1. deci
1
c

a
.
2

Mul timea
a
e marginita inferior de zero =inf
a
[0. +) .
Notam j (r) = inf
a
. adica j (r) = inf ` 0 : r `1 . r A .
Func tionala j : A [0. +) este bine denita si se nume ste functionala Minkowski
a balonului 1.
Theorem 76 (Propriet ati ale functionalei Minkowski) Fie j func tionala Minkowski
a balonului 1. Atunci:
1) j (r) < `
0
=r `
0
1
2) r `
0
1. `
0
_ 0 =j (r) _ `
0
3) j (r) `
0
0 =r , `
0
1 (rezulta din 2)).
30
Proof.
1) Din denitia lui j (r) ca margine inferioar a, `
a
a.. j (r) _ ` < `
0
. Atunci
r `1. dar 0 < ` < `
0
si 1 echilibrat a =`1 `
0
1. Rezult a r `
0
1.
2)
_
r `
0
1 =`
0

a
= (din denitia lui j (r)
`
0
0
=j (r) _ `
0
(Dac a `
0
= 0 : r `
0
1 = 0 1 =r = 0 =j (r) = 0 _ `
0
).
Theorem 77 (a lui Minkowski) Fie 1 A un balon si j : A R
+
func tionala
Minkowski a lui 1. Atunci:
1) j este o seminorma
2) 1
j
(0. 1) 1 1
j
(0. 1)
3) j este singura seminorma care satisface incluziunile de la punctul 2).
Proof.
1) a) j este absolut omogen a: j (`r) = [`[ j (r) . \` . \r A.
Pentru ` = 0 : j (0 r) = 0 = 0 j (r) (evident). Presupunem ` ,= 0.
j (`r)
111
= inf j 0 : `r j1
j1 echilibrat a =(`r j1 =[`[ r j1)

=j (`r) = inf j 0 : [`[ r j1 .

Dar inf j 0 : [`[ r j1 = inf
_
j 0 : r
j
[A[
1
_
= inf [`[ j : j 0 si r j1 =
[`[ inf j 0 : r j1 = [`[ j (r) . deci j (`r) = [`[ j (r) .
b) j este subaditiv a: j (r +) _ j (r) +j () . \r. A.
Fie 0 arbitrar. Cum
_
j (r) < j (r) +
j () < j () +
. Teorema 76 arat a c a
_
r (j (r) +) 1
(j () = ) 1
.
1 convex a =`
1
1 +`
2
1 (`
1
+`
2
) 1. \`
1
. `
2
_ 0.
Aici 1 convex a =r + (j (r) +) 1 + (j () +) 1 (j (r) +j () + 2) 1.
_
Deci: r + (j (r) +j () + 2) 1
Folosind denitia lui j =j (r +) _ j (r) +j () + 2
.
n inegalitatea de mai sus facem 0 si rezult a q.e.d.
2) S a ar at am c a r A : j (r) < 1 1 r A : j (r) _ 1 .
Teorema 76 (1) : (j (r) < `
0
=r `
0
1) . Aplic am pentru `
0
= 1 = prima incluzi-
une.
Teorema 76 (2) : r `
0
1 = j (r) _ `
0
. Aplic am pentru `
0
= 1 = a doua
incluziune.
3) Consider am o seminorm a : A R
+
a.. 1
q
(0. 1) 1 1
q
(0. 1) . adic a
r A : (r) < 1 1 r A : (r) . S a ar at am c a = j .
Din ipotez a = 1

1
j
(0. 1) 1 1
q
(0. 1) si 2

1
q
(0. 1) 1 1
j
(0. 1) . Fie
r A.
Din 1

rezult a (r) _ j (r) (Fie 0; j

_
a
j(a)+.
_
< 1 =
_
a
j(a)+.
_
_ 1 = (r) _
j (r) +. Facem 0).
Analog, din 2

=j (r) _ (r) . Deci j (r) = (r) (\r A) .

31
14 Spatii liniare topologice. Denitie si propriet ati generale
14.1 Continuitatea operatiilor de spatiu liniar
Denition 78 (Functie continu a pe un produs de spatii topologice) Fie (A. t
1
) . (1. t
2
)
si (2. t
3
) spa tii topologice. O func tie , : A 1 2 este continua n punctul
(r
0
.
0
) A 1 daca: \\ 1
Z
(, (r
0
.
0
)) . l
1
1
A
(r
0
) si l
2
1
Y
(
0
) a..
, (l
1
l
2
) \.
Denition 79 (Spatiu liniar topologic) Se nume ste spa tiu liniar topologic un spa tiu
liniar nzestrat cu o topologie astfel nct opera tiile de adunare a vectorilor si de n-
mul tire cu scalari a vectorilor sunt continue.
(Fie A spa tiu liniar si t T (A) o topologie. A este spa tiu liniar topologic daca:
1) Adunarea este continua: \(r
0
.
0
) A A. \\ 1 (r
0
+
0
) . l
1
1 (r
0
) si
l
2
1 (
0
) a.. l
1
+l
2
\ si
2) nmul tirea cu scalari este continua: \(`
0
. r
0
) A A. \\ 1 (`
0
r
0
) . o 0
si l 1 (r
0
) a.. [` `
0
[ < o =`l \.
Remark 80 Pe un spa tiu liniar topologic exista doua structuri (una algebrica, cealalta
topologica) ntre care exista o COMPATIBILITATE exprimata prin continuitatea celor
doua opera tii algebrice.
Example 81 Orice spa tiu normat este spa tiu liniar topologic.
Spa tiu normat = spa tiu liniar nzestrat cu norma (Not.: (A. ||))
Denition 82 n topologia inclusa de norma: \ 1 (r
0
) =: 0 a.. 1(r
0
. :) \.
1(r
0
. :)
111
= r A : |r r
0
| < : .
1) Adunarea este continua: Fie (r
0
.
0
) A A si \ 1 (r
0
+
0
) .
Luam 0 a.. 1(r
0
+
0
. ) \. Avem 1
_
r
0
.

2
_
. .
=l
1
1(a
0
)
+1
_

0
.

2
_
. .
=l
2
1(j
0
)
1(r
0
+
0
. ) .
2) nmul tirea cu scalarii este continua: Fie (`
0
. r
0
) A.
|`r `
0
r
0
| = |`(r r
0
) + (` `
0
) r
0
| _ ([`
0
[ +[` `
0
[) |r r
0
| + [` `
0
[
|r
0
| .
Se observa ca: `
a
`
0
si r
a
r
0
=`
a
r
a
`
0
r
0
.
14.2 Translatii si omotetii n spatii liniare topologice
Denition 83 Fie A spa tiu liniar. Numim
a) translatie de vector r
0
A aplica tia t
a
0
: A A. t
a
0
(r) = r +r
0
b) omotetie de raport `
0
0 aplica tia o
A
0
: A A. o
A
0
(r) = `
0
r.
Denition 84 Numim homeomorsm o func tie bijectiva si bicontinua ntre doua spa tii
topologice (, : A 1 homeomorsm =, este bijectiva si ,. ,
1
sunt continue).
Denition 85 O func tie , : (A. t
1
) (1. t
2
) se nume ste deschis a daca , duce
mul timile deschise n mul timi deschise (1 t
1
=, (1) t
2
).
32
Theorem 86 Orice homeomorsm este func tie deschisa.
Proof. Fie , : (A. t
1
) (1. t
2
) homeomorsm. Avem ,
1
: (1. t
2
) (A. t
1
)
continu a.
1 t
1
= , (1) = (,
1
)
1
(1) t
2
. deoarece ,
1
ntoarce multimi deschise n
multimi deschise.
Orice translatie a unui spatiu liniar topologic este homeomorsm.
Proof. Fie t
a
0
: A A. t
a
0
(r) = r +r
0
(translatie de vector r
0
).
\ A. !r A a.. t
a
0
(r) = =t
a
0
bijectiv a si (t
a
0
)
1
() = + (r
0
)
(r +r
0
= =r = r
0
) .
Deci: orice translatie este bijectiv a si inversa ei este o translatie (t
1
a
0
= t
a
0
).
Deoarece adunarea (r. ) r + este continu a, ea este si partial continu a: xnd
= r
0
. functia r r + r
0
(translatia t
a
0
este continu a). Deci: orice translatie este
functie continu a. Cum t
a
0
este bijectiv a si t
a
0
. t
1
a
0
= t
a
0
sunt continue, rezult a c a t
a
0
este homeomorsm.
Orice omotetie a unui spatiu liniar topologic este homeomorsm.
Proof. Fie o
A
0
: A A. o
A
0
(r) = `
0
r (`
0
,= 0) .
\ A. !r =
j
A
0
A a.. o
A
0
(r) = =o
A
0
bijectiv a si (o
A
0
)
1
= o
1A
0
.
Deoarece nmultirea (`. r) `r este continu a, ea este si partial continu a: xnd
` = `
0
. functia r `
0
r (omotetia o
A
0
) este continua.
Rezult a c a o
A
0
este homeomorsm.
Transformatele unei multimi deschise prin translatie si prin omotetie sunt multimi
deschise.
Proof. Translatiile si omotetiile sunt homeomorsme. Orice homeomorsm transform a
multimile deschise n multimi deschise.
\ 1 (0) =r
0
+\ 1 (r
0
) .
Vecin at atile unui punct oarecare r
0
dintr-un spatiu liniar topologic se obtin trans-
latnd vecin at atile originii (cu vectorul r
0
).
Proof. Fie r
0
.
0
A. Ar at am c a \ 1 (r
0
) =(
0
r
0
) +\ 1 (
0
) .
\ 1 (r
0
) =1 t a.. r
0
1 \ =
_
(
0
r
0
) +r
0
(
0
r
0
) +1 (
0
r
0
) +\
(
0
r
0
) +1 t
=
(
0
r
0
) +\ 1 (
0
) .
Lund
_
r
0
:= 0

0
:= r
0
avem \ 1 (0) =r
0
+\ 1 (r
0
) .
Lund
_
r
0
:= r
0

0
:= 0
avem r
0
+\ \ (r
0
) =\ = (r
0
) + (r
0
+\ ) 1 (0) .
Fie `
0
,= 0 si r
0
A. Atunci \ 1 (r
0
) =`
0
\ 1 (`
0
r
0
) .
ntr-un spatiu liniar topologic orice vecin atate a originii este multime absorbant a.
Proof. Fie \ 1 (0) . Demonstr am c a: \r
0
A. o = o (r
0
) 0 a.. [`[ < o =`r
0

\.
Cum nmultirea (`. r) `r este continu a, ea este si partial continu a: xnd r = r
0
.
functia ` `r
0
este continu a pe . n particular este continu a n `
0
= 0 : \\
1 (`
0
r
0
) = 1 (0) . o 0 a.. [`[ < o =`r
0
\.
33
14.3 Continuitatea aplicatiilor liniare ntre spatii liniare topo-
logice (SLT)
Theorem 87 Fie A si 1 spa tii liniare topologice si 1 : A 1 o aplica tie liniara.
Condi tia necesara si sucienta pentru ca 1 sa e continua pe A este ca 1 sa e continua
n punctul 0 A.
Corollary 88 O aplica tie liniara ntre SLT este e continua peste tot, e discontinua
peste tot. (Este sucient sa stabilim daca aplica tia liniara este continua ntr-un singur
punct, de exemplu n 0).
Proof.
Necesitatea este evident a.
Sucienta Presupunem 1 continu a n 0 A (\\
0
1

(1 (0)) = 1

(0) . l
0

1
a
(0) a.. 1 (l
0
) \
0
). Fie r
0
A un punct arbitrar.
Demonstr amc a 1 este continu a n r
0
A (\\ 1

(1 (r
0
)) . l 1
a
(r
0
) a.. 1 (l) \ ) .
Fie \ 1

(1 (r
0
)) . Not am \ + (1 (r
0
)) = \
0
. Avem \
0
\

(0) .
1 continu a n 0 A =l
0
1
A
(0) a.. 1 (l
0
) \
0
.
Fie l = l
0
+r
0
1
A
(r
0
) . Atunci 1 (l) = 1 (l
0
) +1 (r
0
) \
0
+1 (r
0
) = \.
Deci l 1
A
(r
0
) a.. 1 (l) \.
Example 89 Fie A si 1 spa tii liniare normate si 1 : A 1 liniara.
1 este continua n punctul r
0
A =\ 0. o = o () 0 a..
|r r
0
| < o =|1 (r) 1 (r
0
)| < =
_

_
\ 0. o = o () 0 a..
|r r
0
|
. .
NOT
=
< o =|1 (r r
0
)| <
=
_
_
_
\ 0. o = o () a..
(|| < o =|1 ()| < ) =
1 continua n punctul 0 A.
15 Spatii paranormate
Notiunea de paranorm a este mai general a dec cea de seminorm a.
Denition 90 Fie A spa tiu liniar peste corpul . Se nume ste paranorm a pe A o
aplica tie j : A R cu urmatoarele proprieta ti:
1) j (0) = 0
2) j (r) _ 0. \r A
3) j (r) = j (r) . \r A
4) j subaditiva: j (r +) _ j (r) +j () . \r. A
5) nmul tirea cu scalari este continua relativ la j : `
a
`
0
(n ) si j (r
a
r
0
) =
j (`
a
r
a
`
0
r
0
) 0.
Example 91
a) Orice seminorma este paranorma 1) - 4) se verica u sor;
34
5) j (`
a
r
a
`
0
r
0
) = j (`
a
(r
a
r
0
) + (`
a
`
0
) r
0
) _ [`
a
[ j (r
a
r
0
)+[`
a
`
0
[
j (r
0
) _ ([`
a
`
0
[ +[`
0
[)
. .

[A
0
[
j (r
a
r
0
)
. .

0
+
+[`
a
`
0
[
. .

0
j (r
0
)
.OT
= c
a
=0 _

j(`
a
r
a
`
0
r
0
)

0
_

c
a
.
b) Aplica tia j : C ([c. /]) R. j (,) =
b
_
o
[, (t)[
c
dt. unde : (0. 1) este para-
norma, dar nu este seminorma. Analog, j : |
3
R denita prin j
_
(r
a
)
a1
_
=
o

a=1
[r
a
[
c
. : (0. 1) .
c) Aplica tia j (r) =
[a[
1+[a[
. r R este paranorma, dar nu este seminorma.
15.0.1 Topologia denit a de o paranorm a
Fie j : A R paranorm a. Aplicatia d : A A R. d (r. )
111
= j (r ) este o
semidistant a pe A (are propriet atile unei distante, cu exceptia propriet atii: d (r. ) =
0 =r = ).
n spatiul semimetric (A. d) se denesc bilele 1
j
(r
0
. :) = r A : d (r
0
. r) < : =
r A : j (r r
0
) < : (r
0
A. : 0) . Se consider a topologia n care 1
j
(r
0
. :) : : 0
este sistem fundamental de vecin at ati ale lui r
0
(o not am cu t
j
).
Ar at am c a operatiile de spatiu liniar sunt continue fat a de topologia t
j
este su-
cient s a veric am continuitatea folosind siruri:
1

r
a
r
0
si
a

0
(n A) =r
a
+
a
r
0
+
0
(n A).
(j (r
a
r
0
) 0 si j (
a

0
) 0 = j ((r
a
+
a
) (r
0
+
0
)) 0 : Aceasta
rezult a din subaditivitatea paranormei j).
2

`
a
`
0
(n ) si r
a
r
0
(n A) (adic a j (r
a
r
0
) 0) = `
a
r
a
`
0
r
0
(adic a j (`
a
r
a
`
0
r
0
) 0).
Rezult a c a un spatiu liniar cu topologia indus a de o paranorm a este spatiu liniar
topologic, numit spatiu paranormat.
15.0.2 Propriet ati generale n spatii paranormate
Fie A spatiu paranormat cu paranorma j si 1 spatiu paranormat cu paranorma .
1. Paranorma j : A R este aplicatie continu a.
Proof. Se arat a c a [j (r) j ()[ _ j (r ) . \r. A.
(j (r) = j ((r ) +) _ j (r )+j () =j (r)j () _ j (r ) . Schimbnd
r cu : j () j (r) _ j ( r) = j (r ) = j (r ) _ j (r) j () .
Inegalitatea dubl a j (r ) _ j (r) j () _ j (r ) = [j (r) j ()[ _
j (r )).
j este continu a n r
0
A = \ 0. o = o () 0 a.. j (r r
0
) < o =
[j (r) j (r
0
)[ < (Cum [j (r) j (r
0
)[ < j (r r
0
) pentru o () = implicatia
de mai sus are loc).
2. Nucleul paranormei ` (j) = r A : j (r) = 0 este subspatiu liniar nchis n A.
35
Proof.
a)
1

r. ` (j) = 0 _ j (r +) _ j (r)
..
=0
+ j ()
..
=0
= 0 = j (r +) = 0 = r +
` (j) .
2

` . r ` (j) =(`r) ` (j) (adic a ` . j (r) = 0 =j (`r) = 0).

Consider am sirul constant `
a
= ` (respectiv r
a
= r), : _ 1. Avem j (r
a
0) =
j (r 0) = 0 0 si `
a
`. de unde (cf. Propriet atii 5 a paranormei)
j (`
a
r
a
` 0) 0. adic a j (`r) 0. de unde j (`r) = 0.
b) ` (j) este multime nchis a : r
a
` (j) . \: _ 1 si r
a
r =r ` (j) .
0 _ j (r) = j (r r
a
+r
a
) _ j (r r
a
) + j (r
a
) = j (r
a
r) = 0 _ j (r) _
j (r
a
r) = j (r) = 0 .
3. Dac a j si sunt paranorme pe A si : 0 a.. (r) _ : j (r) . atunci topologia
indus a de paranorma j este mai n a dect topologia indus a de (adic a t
q
t
j
)
(Obs: 1
j
_
r
0
.
v
n
_
1
q
(r
0
. :)).
4. Dac a pentru aplicatia liniar a 1 : A 1 exist a ` 0 a.. (1 (r)) _
`j (r) . \r A atunci 1 este continu a.
Proof. E sucient s a ar at am c a 1 e continu a n origine: \ 0. o = o () 0
a.. j (r) < o = (1 (r)) < . Lund o () =
.
A
implicatia de mai sus are loc.
16 Spatii local convexe
Denition 92 Se nume ste spa tiu local convex un spa tiu liniar topologic n care exista
pentru origine un sistem fundamental de vecinata ti care sunt baloane.
16.1 Denirea unei topologii de spatiu local convex cu ajutorul
unei familii de seminorme
Fie T = j
i
: i 1 o familie de seminorme j
i
: A R.
Fie 1(r
0
. ; j
i
)
111
= r A : j
i
(r r
0
) < (bila de centru r
0
A si raz a 0.
determinat a de seminorma j
i
).
Consider am intersectiile nite de bile concentrice cu raze egale:
\ (r
0
. ; i
1
. . . . . i
a
)
111
=
_
r A : j
iI
(r r
0
) < . / = 1. :
_
=
a

I=1
1(0. ; j
iI
) .
Not am o (r
0
) = \ (r
0
. ; i
1
. . . . . i
a
) : 0. : _ 1. i
1
. . . . . i
a
1 .
36
Remark 93
1) Bilele centrate n origine 1(0. ; j
i
) (i 1) sunt baloane = mul timile din o (0)
sunt baloane.
2)
t
_
tt
=\ (r
0
.
t
; i
1
. . . . . i
a
) \ (r
0
.
tt
; i
1
. . . . . i
a
) .
3) i
1
. . . . . i
a
,
1
. . . . . ,
j
=\ (r
0
. ; ,
1
. . . . . ,
j
) \ (r
0
. ; i
1
. . . . i
a
) .
Denim t
j
= ' 1 A : \r
0
1. \ o (r
0
) a.. r
0
\ 1 .
(Obs: \ o (r
0
) =r
0
\. deoarece j
i
(r
0
r
0
) = 0 < . \i 1).
Theorem 94 t
j
este o topologie (numita topologia denita de familia de seminorme
1) si spa tiul liniar A nzestrat cu topologia t
j
este spatiu local convex.
Proof.
I t
j
este o topologie: veric am c a: 1) . A t
j
2) 1
)
t
j
(, J) =

)J
1
)
t
j
3) 1
1
. 1
2
t
j
=1
1
1
2
t
j
.
1) a) t
j
prin denitie
b) \r
0
A. \\ o (r
0
) avem \ A =A t
j
.
2) Fie 1
)
t
j
(, J) si 1
.OT
=

)J
1
)
. Este sucient s a studiem cazul 1 ,= .
r
0
1 = ,
0
J a.. r
0
1
)
0
1
)
0
t
j

= \
0
o (r
0
) a.. \
0
1
)
0
1. de unde
\
0
1 .
Rezult a c a 1 t
j
.
3) Fie 1
1
. 1
2
t
j
. Este sucient s a studiem cazul 1
1
1
2
,= .
r
0
1
1
1
2
=
_
r
0
1
1
r
0
1
2
1
1
. 1
2
t
j

=
_
\
1
o (r
0
) a.. \
1
1
1
\
2
o (r
0
) a.. \
2
1
2
.
\
1
.OT
= \ (r
0
.
t
; i
1
. . . . . i
a
)
\
2
.OT
= \ (r
0
.
tt
; ,
1
. . . . . ,
j
)

.OT
= min (
t
.
tt
)

Obs. 2) si 3)
== \
.OT
= \ (r
0
. ; i
1
. . . . . i
a
. ,
1
. . . . . ,
j
) \
1

\
2
.
Deci \ o (r
0
) a.. \ 1
1
1
2
.
II. Prin denitia topologiei t
j
. familia o (r
0
) este sistem fundamental de vecin at ati
ale punctului r
0
. Conform Observatiei 1), familia o (0) este format a din baloane.
III. Veric am c a operatiile de spatiu liniar sunt continue relativ la topologia t
j
.
(E sucient s a consider am n denitia continuit atii vecin at ati din sistemele funda-
mentale o (r
0
)).
a) Adunarea vectorilor este continu a n (r
0
.
0
) AA =\\ o (r
0
+
0
) . l
1

o (r
0
) si l
2
o (
0
) a.. l
1
+l
2
\.
Not am \ = \ (r
0
+
0
. ; i
1
. i
2
. . . . . i
a
) .
_
r l
1
l
2
=
_
j
iI
(r r
0
) <
.
2
j
iI
(
0
) <
.
2
. / = 1. : =
37
j
iI
((r +) (r
0
+
0
)) < . / = 1. :
j
iI
((r +) (r
0
+
0
)) _ j
iI
(r r
0
)
. .
<
"
2
+j
iI
(
0
)
. .
<
"
2
=r + \.
Deci l
1
+l
2
\.
b) nmultirea cu scalari a vectorilor este continu a n (`
0
. r
0
) A = \\
o (`
0
. r
0
) . o 0 si l o (r
0
) a..
_
[` `
0
[ < o
r l
=`r \.
Lu am \ = \ (`
0
r
0
. ; i
1
. . . . . i
a
) .
Am ar atat, pentru o seminorm a oarecare j : A R c a:
\ 0. o (j) 0 a..
_
[` `
0
[ < o (j)
j (r r
0
) < o (j)
=j (`r `
0
r
0
) < .
Lu am o = min
_
o (j
iI
) : / = 1. :
_
si l = \ (r
0
. o; i
1
. . . . . i
a
) .
Atunci [` `
0
[ < o si r l =
_
[` `
0
[ < o (_ o (j
iI
))
j
iI
(r r
0
) < o (_ o (j
iI
))
. / = 1. : =j
iI
(`r `
0
r
0
) <
. / = 1. : = `r \ .
16.2 Denirea unei topologii de spatiu local convex prin familii
de seminorme
Se arat a c a orice topologie de spatiu local convex poate generat a cu ajutorul unei
familii de seminorme.
Theorem 95 Daca A este spa tiu local convex fa ta de topologia t. atunci exista cel
pu tin o familie T de seminorme denite pe A. astfel nct topologia t
j
denita de T sa
coincida cu t.
Proof. Construim T = j
i
: i 1 a.. t
T
= t.
Fie o (r
0
) si o
j
(r
0
) =
_
a

I=1
1(r
0
. ; j
iI
) : 0. : _ 1. i
1
. . . . . i
a
1
_
sisteme fun-
damentale de vecin at ati ale punctului r
0
. n topologiile t si t
T
. respectiv.
Ar at am c a \r
0
A avem
_
1) \\ o (r
0
) . l o
j
(r
0
) a.. l \ (=t t
T
)
2) \l o
j
(r
0
) . \ o (r
0
) a.. \ l (=t
T
t)
.
Cum t si t
T
sunt topologii de spatiu liniar (n care vecin at atile unui punct r
0
A se
obtin translatnd cu r
0
vecin at atile originii) este sucient s a consider am cazul r
0
= 0 .
Not am o (0) = 1
i
: i 1 . unde prin ipotez a 1
i
sunt baloane.
Fie j
i
: A R func tionala Minkowski a lui 1
i
(j
i
(r)
111
= inf ` 0 : r `1
i
).
ConformTeoremei lui Minkowski avem1(0. 1; j
i
) 1
i
1(0. 1; j
i
) (unde 1(0. 1; j
i
) =
r A : j
i
(r) < 1 si 1(0. 1; j
i
) = r A : j
i
(r) _ 1 .
1) Fie \ o (0) . Exist a i 1 a.. \ = 1
i
. Avem 1(0. 1; j
i
) \ si l
.OT
=
1(0. 1; j
i
) o
T
(0) . Am vericat c a t t
T
.
2) Fie l o
T
(0) . Exist a 0 si i
1
. . . . . i
a
1 a.. l =
a

I=1
1(0. ; j
iI
) .
Deoarece 1
i
1
. 1
i
2
. . . . . 1
in
o (0) si o (0) este sistem fundamental de vecin at ati,
exist a 1
0
o (0) a.. 1
0
1
i
1
1
i
2
1
in
.
Fie
0
(0. min (. 1)) . Exist a 1
1
o (0) a.. 1
1

0
1
0
(deoarece
0
1
0
este
vecin atate a originii n topologia t). Avem:
38
1
1

0
1
0

0
(1
i
1
1
i
2
1
in
)
0
(1(0. 1; j
i1
) 1(0. 1; j
i2
) 1(0. 1; j
ia
))
1(0. ; j
i1
) 1(0. ; j
i2
) 1(0. ; j
ia
) = l. deci 1
1
l. 1
1
o (0) .
Rezult a c a t
T
t .
16.3 Familii suciente de seminorme
Denition 96 O familie T de seminorme denite pe spa tiul liniar A se nume ste su-
cienta daca: \r
0
,= 0. j T a.. j (r
0
) ,= 0.
(Obs: j (r
0
) 0).
Theorem 97 Condi tia necesara si sucienta pentru ca topologia t
T
(de spa tiu local
convex) denita pe spa tiul liniar A de familia de seminorme sa e separat a Hausdor
este ca T sa e familie sucienta de seminorme.
Proof. t
T
este topologie separat a Hausdor
111
= \r
0
,=
0
n A. l o (r
0
) si
\ o (
0
) a.. l \ = .
(Aici o (r
0
) =
_
a

I=1
1(r
0
. ; j
iI
) : 0. : _ 1. i
1
. . . . . i
a
1
_
; T = j
i
: i 1).
Necesitatea Ar at am c a: T nu este sucient a = t
T
nu este separat a Hausdor
(va rezulta c a: t
T
separat a Hausdor = T este sucient a).
T nu este sucient a =r
0
,= 0 a.. \j T avem j (r
0
) = 0.
\ S (0) =\ = \ (0. ; i
1
. . . . . i
a
) =
_
r A : j
iI
(r) < . / = 1. :
_
.
Observ am c a \\ o (0) avem r
0
\. n particular: \l o (r
0
) . \\ o (0) avem
l \ ,= . deci punctele r
0
si 0 nu admit vecin at ati disjuncte. Aceasta arat a c a t
T
nu este separat a Hausdor.
Sucienta T sucient a =t
T
separat a Hausdor.
Fie r
0
,=
0
n A. Exist a j
0
T a.. j
0
(
0
r
0
)
.OT
= d 0.
Consider am l = \
_
r
0
.
o
2
; j
0
_
=
_
r A : j
0
(r r
0
) <
o
2
_
o (r
0
)
\ = \
_

0
.
o
2
; j
0
_
=
_
r A : j
0
(
0
) <
o
2
_
o (
0
)
.
Dac a . l \ =
_
j
0
(. r
0
) <
o
2
j
0
(.
0
) <
o
2
=d = j
0
(
0
r
0
) =
j
0
(
0
. +. r
0
) _ j
0
(
0
.) + j
0
(. r
0
) = j
0
(.
0
)
. .
<
d
2
+ j
0
(. r
0
)
. .
<
d
2
< d =
d < d . absurd.
Deci l \ = (r
0
si
0
admit vecin at ati disjuncte).
Example 98 (spatii local convexe SLC)
1) O seminorma pe un spa tiu liniar A dene ste o topologie de SLC (topologia de
spa tiu paranormat denita de acea seminorma).
2) C (R) = , : R . , continua
j
a
(,)
111
= sup
a[a,a]
[, (r)[ . : _ 1. Atunci j
a
este seminorma, \: _ 1 (nu este
norma).
Familia T = j
a
: : _ 1 este sucienta: , ,= 0 = r
0
R a.. , (r
0
) ,= 0 =
pentru : _ [r
0
[ avem j
a
(,) = sup
a[a,a]
[, (r)[ _ [, (r
0
)[ 0.
39
Topologia local convexa, separata Hausdor, denita de T se nume ste topologia con-
vergen tei uniforme pe compacte.
3) Fie o =
_
(r
a
)
a1
: r
a
. \: _ 1
_
.
j
a
(r)
111
= [r
1
[ +[r
2
[ + +[r
a
[ . : _ 1. Atunci j
a
este seminorma pe o.
Familia T = j
a
: : _ 1 este o familie sucienta de seminorme.
16.4 Familii dirijate de seminorme
Denition 99 O familie T = j
i
: i 1 de seminorme denite pe spa tiul liniar A se
nume ste dirijata (sau ltranta crescator) daca: \j
i
. j
)
T. j
I
T a..
_
j
i
_ j
I
j
)
_ j
I
pe
A.
Remark 100 T dirijata = \: _ 1. \j
i
1
. j
i
2
. . . . . j
in
T. j
I
T a.. j
i
j
_ j
I
. , =
1. : (Se demonstreaza prin induc tie dupa :).
Importanta familiilor dirijate T const a n posibilitatea de a da pentru t
T
un sistem
fundamental de vecin at ati ale originii mai simplu dect cel initial, format numai din
bile.
Theorem 101 Fie T = j
i
: i 1 o familie dirijat a de seminorme si t
T
topologia de
spa tiu local convex denita de T pe spa tiul liniar A. Atunci o
T
(0) = 1(0. ; j
i
) : i 1
este sistem fundamental de vecinata ti ale originii pentru t
T
.
Proof. Trebuie s a ar at am c a \\ = \ (0. ; i
1
. . . . . i
a
) o (0) . l o
T
(0) a.. l \.
\ (0. ; i
1
. . . . . i
a
)
111
=
_
r A : j
i)
(r) < . , = 1. :
_
.
Consider am j
I
T a.. j
i)
_ j
I
. \, 1. 2. . . . . : (pe baza faptului c a T este
dirijata).
Atunci l := 1(0. ; j
I
) \ (0. ; i
1
. . . . . i
a
) si 1(0. ; j
I
) o
1
(0) .
Theorem 102 (Dirijarea unei familii de seminorme) Orice topologie local convexa
pe un spa tiu liniar poate denita cu ajutorul unei familii dirijate de seminorme.
Proof. Fie t topologie local convex a pe spatiul liniar A. Conform Teoremei 95 (de
generare a unei topologii local convexe), exist a o familie T = j
i
: i 1 de seminorme
pe A a.. t = t
T
. Aplic am familiei T un procedeu prin care obtinem o familie dirijat a
de seminorme: pentru orice : _ 1 si i
1
. . . . . i
a
1. denim j
i
1
,i
2
,...,in
(r) = max
1Ia
j
iI
(r) .
Atunci j
i
1
,i
2
,...,in
: A R este seminorm a.
Familia

T = j
i
1
i
2
...in
: : _ 1. i
1
. . . . . i
a
1 este dirijata: \i
1
. i
2
. . . . . i
a
. \,
1
. ,
2
. . . . . ,
j
(din 1) avem
_
j
i
1
i
2
...in
_ j
i
1
i
2
...in)
1
...)p
j
)
1
)
2
...)p
_ j
i
1
i
2
...in)
1
...)p
.
Se arat a c a t
e
T
= t
T
(noua familie de seminorme deneste aceeasi topologie ca si
T), de unde t = t
T
.
Conclusion 103 Orice familie de seminorme T poate extinsa la o familie dirijata
de seminorme

T T care dene ste aceea si topologie.
40
Theorem 104 (Caracterizarea sirurilor convergente n SLC) Fie T = j
i
: i 1
o familie de seminorme denite pe spa tiul liniar A.
Urmatoarele proprieta ti sunt echivalente:
(1) lim
ao
r
a
= c. n spa tiul topologic (A. t
T
)
(2) \j
i
T avem lim
ao
j
i
(r
a
c) = 0 n R.
Proof. (1) =\\ o (c) . ` = ` (\ ) N
+
a.. \: _ ` avem r
a
\.
(o (c) = \ (c. ; i
1
. . . . . i
I
) : 0. / _ 1. i
1
. . . . . i
I
1).
(2) =\i 1. \ 0. ` = ` (i. ) N
+
a.. \: _ ` avem: j
i
(r
a
c)
. .
0
< .
(1) =(2) : Fie j
i
T. Pentru 0 consider am \
0
= \ (c. ; i) o (c) .
Conform (1) . `
0
= ` (\
0
) a.. \: _ `
0
avem r
a
\
0
. adic a j
i
(r
a
c) < .
Rezult a c a lim
ao
j
i
(r
a
c) = 0.
(2) =(1) : Fie \ = \ (c. ; i
1
. . . . . i
I
) o (c) . Pentru ecare , 1. 2. . . . . /
exist a `
)
N
+
a.. \: _ `
)
avem j
i
j
(r
a
c) < . Fie ` = max
1)I
`
)
.
Atunci : _ ` =j
i
j
(r
a
c) < . \, 1. 2. . . . . / . adic a r
a
\ .
16.5 Compararea topologiilor local convexe
Este sucient s a studiem topologii local convexe denite de familii dirijate de semi-
norme.
Theorem 105 Fie T = j
i
: i 1 si Q =
)
: , J familii dirijate de seminorme
denite pe spa tiul liniar A. Urmabtoarele proprieta ti sunt echivalente:
(1) t
T
t
Q
(topologia t
Q
este mai na dect t
T
);
(2) \j
i
T.
)
Q si ` 0 a..
j
i
(r) _ `
)
(r) . \r A (6)
Proof. t
T
t
Q
= \\ o
T
(0) . l o
Q
(0) a.. l \ (unde o
T
(0) =
1(0. ; j
i
) : i 1 . o
Q
(0) = 1(0. ;
)
) : , J)
(2) =(1) : Fie \ = 1(0. ; j
i
) o
T
(0) . Exist a
)
Q si ` 0 a.. (7).
Atunci
)
(r) <
.
A
=j
i
(r) < . adic a l
111
= 1
_
0.
.
A
;
)
_
1(0. ; j
i
) = \.
(1) =(2) : Fie j
i
T. Pentru \ = 1(0. 1; j
i
) g asim l = 1(0. o
0
;
)
) a.. l \.
adic a:
)
(r) < o
0
=j
i
(r) < 1.
Fie 0 xat. Dac a r A lu am r
t
=
c
0
q
j
(a)+.
r . Avem
)
(r
t
) =
c
0
q
j
(a)+.

)
(r) <
o
0
. de unde j
i
(r
t
) < 1. adic a
c
0
q
j
(a)+.
j
i
(r) < 1.
Rezult a c a j
i
(r) <
1
c
0
(
)
(r) +) . F acnd 0 = j
i
(r) _
1
c
0

)
(r) . deci (7) este
vericat a cu ` =
1
c
0
0 (independent de r).
41
16.6 Aplicatii liniare continue ntre spatii local convexe
Theorem 106 (de caracterizare) Fie T = j
i
: i 1 si Q =
)
: , J familii
dirijate de seminorme denite pe spa tiul liniar A. respectiv pe spa tiul liniar 1. si 1 :
A 1 aplica tie liniara.
Urmatoarele proprieta ti sunt echivalente:
(1) 1 : A 1 este continua;
(2) \
)
Q. j
i
T si ` 0 a..
)
(1 (r)) _ ` j
i
(r) . \r A .
Proof. Deoarece
_
A si 1 sunt spatii liniare topologice si
1 : A 1 liniar a
=1 este continu a pe A =
1 este continu a n origine = \\ o
Q
(0) . l o
T
(0) a.. 1 (l) \ = \
)

Q. \ 0.
_
j
i
T
o 0
a.. j
i
(r) < o =
)
(1 (r)) < .
(2) =(1) : Fie
)
Q si 0. Exist a j
i
T si ` 0 a..
)
(1 (r)) _
`j
i
(r) . \r A. Atunci j
i
(r) < o
111
=
.
A
=
)
(1 (r)) < .
(1) =(2) : Fie
)
Q. Consider am (pentru
0
= 1): j
i
T si o
0
0 a..
j
i
(r) < o
0
=
)
(1 (r)) < 1.
Fix am 0. Pentru ecare r A. not am r
t
=
c
0
j
i
(a)+.
r.
Avem j
i
(r
t
) =
c
0
j
i
(a)+.
j
i
(r) < o
0
. de unde
i
(1 (r
t
)) < 1. adic a
c
0
j
i
(a)+.

i
(1 (r)) < 1.
Rezult a
i
(1 (r)) <
1
c
0
(j
i
(r) +) . \ 0
.0
=
i
(1 (r)) _
1
o
0
..
A
j
i
(r) .
Part IV
CAPITOLUL IV Spatii normate
17 Denitie. Norme echivalente
Notiunea de spatiu normat este binecunoscut a din anii anteriori (din cursurile de Anal-
iz a matematic a (pe R
a
), Algebr a si Algebr a liniar a si Geometrie analitic a).
Denition 107 Se nume ste norma pe un spa tiu liniar A o aplica tie || : A R cu
urmatoarele proprieta ti:
(`
1
) : |r| _ 0. \r A (pozitivitate) si
|r| = 0 =r = 0 A (sucien ta)
(`
2
) : |`r| = [`[ |r| . \` . \r A (omogenitate absoluta)
(`
3
) : |r +| _ |r| +|| . \r. A (subaditivitate)
Example 108 (norme)
1) Pe R
a
(
a
) : |(r
1
. r
2
. . . . . r
a
)|
j
111
=
_
a

i=1
[r
i
[
j
_1
p
. unde j _ 1.
42
Aplica tia ||
j
:
a
R este o norma. De asemenea: |r|
o
= lim
jo
|r|
j
=
max
1ia
[r
i
[ .
2) Fie A = C ([c. /]) (mul timea func tiilor continue pe [c. /] . cu valori n ).
|,|
111
= sup
a[o,b]
[, (r)[ . Aplica tia || este o norma pe C ([c. /]) (norma supremum)
numita si norma convergen tei uniforme sau norma Ceb sev).
Distanta indus a de o norm a d (r. )
111
= |r | . d : A A R este o
distant a (are propriet atile (1
1
) : d (r. ) _ 0. \r. A si d (r. ) = 0 =r =
(1
2
) : d (r. ) = d (. r) . \r. A
(1
3
) : d (r. .) _ d (r. ) +d (. .) . \r. . . A
.
Orice spatiu normat este un spatiu metric (cu distanta indus a de norm a), deci
spatiu topologic (cu topologia indus a de distanta respectiv a). Un spatiu normat se
numeste spatiu Banach dac a este spatiu metric complet cu metrica indus a de norm a.
Reamintim c a un spatiu metric se numeste complet dac a orice sir Cauchy din acest
spatiu este convergent n spatiul respectiv.
Un sir cu termenii r
a
A, : _ 1, din spatiul normat (A. ||) este sir Cauchy dac a
si numai dac a
\ 0, ` = `() nr. natural a.. \:. : _ `, |r
n
r
a
| < .
17.1 Relatii cu alte categorii de spatii
Am ar atat c a orice spatiu normat este spa tiu liniar topologic.
Mai exact: orice spatiu normat este spatiu local convex, cu topologia denit a de
familia de seminorme 1 = || (care este sucient a (din (`
1
) 11) si dirijat a evident).
Remark 109 Sistemul fundamental de vecinata ti ale unui punct r
0
A : o (r
0
) =
1(r
0
. ) : 0 . unde 1(r
0
. ) = r A : |r r
0
| < . Avem lim
ao
r
a
= r
0
n
(A. ||) = lim
ao
|r
a
r
0
| = 0 n R.
De asemenea, orice spatiu normat este spatiu paranormat.
Particulariznd rezultatele demonstrate pentru spatii local convexe si spatii para-
normate obtinem urm atoarele proprieta ti ale spa tiilor normate:
1. Topologia determinat a de o norm a este o topologie separat a Hausdor (deoarece
familia 1 = || este sucient a). n particular, limita oric arui sir convergent
este unic a.
2. Norma este continu a ca aplicatie de la A la R.
3. Compararea topologiilor denite de dou a norme. Norme echivalente.
Fie t
||
k
topologia denit a de norma ||
I
: A R. / = 1. 2. Atunci t
||
1

t
||
2
=` 0 a.. |r|
1
_ `|r|
2
. \r A.
(Spunem c a normele ||
1
si ||
2
sunt comparabile pe A dac a raportul
|a|
1
|a|
2
este
m arginit superior sau inferior pe A 0).
43
Denition 110 Doua norme pe un spa tiu liniar A se numesc echivalente daca raportul
|a|
1
|a|
2
este marginit pe A 0 .
(Adica:||
1
~ ||
2
(pe A) = c. / 0 cu c _ / a.. c |r|
1
_ |r|
2
_ / |r|
1
. \r
A).
Remark 111 Rela tia de echivalen ta a normelor este reexiva, simetrica, tranzitiva.
Example 112 ||
j
. j _ 1 si ||
o
sunt echivalente pe R
a
.
Theorem 113 Doua norme pe un spa tiu liniar sunt echivalente = ele denesc aceea si
topologie.
Proof. Fie ||
1
si ||
2
norme pe A si t
1
= t
||
1
. t
2
= t
||
2
topologiile denite de ele.
/ 0 a.. |r|
2
_ / |r|
1
. \r A =t
2
t
1
.
c 0 a.. c |r|
1
_ |r|
2
(adic a |r|
1
_
1
o
|r|
2
),\r A =t
1
t
2
.
Deci ||
1
~ ||
2
=t
2
t
1
si t
1
t
2
=t
1
= t
2
.
18 Caracteriz ari si propriet ati ale aplicatiilor liniare si con-
tinue ntre spatii normate
Fie A si 1 spatii normate de aceeasi natur a (peste acelasi R. C).
O functie , : A 1 este continu a n r
0
A =\ 0. o = o () a.. |r r
0
| <
o =|, (r) , (r
0
)| < .
Fie 1 : A 1 liniar a.
Dintr-o proprietate demonstrat a la spa tii liniare topologice rezult a: 1 continu a pe
A =1 continu a n origine.
Proof. =: Evident, =: Presupunem 1 continu a n origine: \ 0. o
0
=
o (0. ) 0 a.. |r| < o
0
=|1 (r) 1 (r
0
)| < .
Rezult a c a 1 este continu a n \r
0
A. cu o (r
0
. ) = o (0. ) (1 este uniform
continua).
Denition 114 O aplica tie liniara 1 : A 1 se nume ste m arginit a daca: ` 0
a.. |1 (r)| _ `|r| . \r A.
Proposition 115 O aplica tie liniara 1 : A 1 este marginita daca si numai daca
1 transforma orice mul time marginita din A ntr-o mul time marginita din 1.
Proof. = Fie A multime marginita: / 0 a.. |r| _ /. \r (
1(0. /)
. .
bila nchis a
).
Atunci |1 (r)| _ `|r| _ `/. \r A. deci multimea 1 () 1(0. `/) =
1 : || _ `/ . adic a 1 () este m arginit a.
= Fie = 1(0. 1) = r A : |r| _ 1 (bila unitate nchis a din A).
Prin ipotez a, 1 (1(0. 1)) este multime m arginit a: `
1
0 a.. |1 (n)| _ `
1
. \n
1(0. 1) .
Fie r A. Dac a r = 0. atunci |1 (0)| = 0 = `
1
|0| _ `
1
|0| .
Dac a r ,= 0. atunci
a
|a|
are norma 1 = n =
a
|a|
1(0. 1) =
_
_
_1
_
a
|a|
__
_
_ _ `
1
=
_
_
_1
_
1
|a|
r
__
_
_ _ `
1
=
_
_
_1
_
1
|a|
r
__
_
_ _ `
1
=
_
_
_
1
|a|
1
_
1
|a|
r
__
_
_ =
|T(a)|
|a|
_ `
1
=|1 (r)| _ `
1
|r| .
44
Theorem 116 O aplica tie liniara ntre doua spa tii normate este continua daca si nu-
mai daca ea este marginita.
Proof. Fie 1 : A 1 aplicatie liniar a ntre spatiile (A. ||
A
) si (1. ||
Y
) .
Metode:
I. Familiile de seminorme T
A
= ||
A
si T
Y
= ||
Y
sunt dirijate.
Aplicnd Teorema de caracterizare a aplicatiilor liniar continue ntre spatii local
convexe rezult a teorema de fat a.
II. Demonstratie direct a:
a) 1 m arginit a =` 0 a.. |1 (r)| _ `|r| . \r A =
_
|r| <
.
A
.OT
= o () =|1 (r)| <
_
= 1 continu a n origine
1 liniar a

= 1 continu a pe
A.
b) Fie 1 continu a pe A. Presupunem prin reducere la absurd c a 1 nu e m arginit a:
\` 0. r
A
A a.. |1 (r
A
)| `|r
A
| .
Consider am ` = :. : N
+
: r
a
A a.. |1 (r
a
)| :|r
a
| (evident, r
a
,= 0)
=
1
a|an|
|1 (r
a
)| 1 =
_
_
_1
_
an
a|an|
__
_
_ 1.
Dar
a
111
=
an
a|an|
0 n A (deoarece |
a
| =
1
a
0) si cum 1 este continu a n
origine =|1 (
a
)| 0. Dar |1 (
a
)| 1. \: _ 1 : contradictie.
Example 117 1 : C ([c. /]) C ([c. /]) . 1 (,) (r) =
b
_
o
1 (r. t) , (t) dt este liniara si
continua.
Nucleul unei aplicatii liniare si continue ntre spatii normate este subspatiu liniar
nchis.
(1 : A 1 liniar a si continu a = 1c: (1)
111
= r A : 1 (r) = 0 este sub-
spatiu liniar nchis n A).
Proof. 1 : A 1 liniar a =1c: (1) este subspatiu liniar.
1c: (1) este multime nchis a n A = (r
a
1c: (1) . \: _ 1 si r
a
r
0
= r
0

1c: (1)).
Fie r
a
1c: (1) cu r
a
r
0
. Atunci 1 continu a n punctul r
0
=1 (r
a
) 1 (r
0
) .
dar 1 (r
a
) = 0 1. \: _ 1. de unde 1 (r
0
) = 0. adic a r
0
1c: (1) .
[Subspatiu liniar normat]
Fie (A. ||) spatiu normat. Atunci (A
0
. ||
0
) se numeste subspatiu al spatiului
(A. ||) dac a:
_
1

A
0
este subspatiu liniar al lui A si
2

||
0
este restrictia la A
0
a normei || .
Not am cu t
||
. respectiv t
||
0
topologiile celor dou a spatii normate.
Dac a (A
0
. ||
0
) este subspatiu al (A. ||) . atunci t
||
0
este urma topologiei t
||
pe
A
0
. adic a t
||
0
=
_
A
0
1 : 1 t
||
_
.
Aceasta rezult a din faptul c a: 1
||
0
(r
0
. :) = A
0
1
||
(r
0
. :) . \r
0
A
0
. \: 0.
[Spatii Banach]
Denition 118 Se nume ste spa tiu Banach un spa tiu normat n care orice sir Cauchy
este convergent.
45
Reamintim:
1

(r
a
)
a1
este convergent la r n (A. ||) =r
a
: : _ 1'r A si lim
ao
|r
a
r| =
0.
2

(r
a
)
a1
este sir Cauchy n (A. ||) =r
a
: : _ 1 A si \ 0. ` () N
a.. \:. : _ ` () avem |r
n
r
a
| < .
3

ntr-un spa tiu normat orice sir convergent este sir Cauchy (Obs: |r
n
r
a
| _
|r
n
r| +|r
a
r|).
Example 119 (spatii Banach)
1) (R. [[) si (C. [[) ([[ = modulul).
2)
_

a
. ||
j
_
. 1 _ j _ . unde pentru r = (r
1
. . . . . r
a
)
a
avem |r|
j
=
_
a

i=1
[r
i
[
j
_
1
j
pentru 1 _ j _ si |r|
o
= max
_
[r
i
[ : i = 1. :
_
.
3) a) (C ([c. /]) . ||) . unde |,| = sup
a[o,b]
[, (r)[ . este spa tiu Banach.
b) (C ([c. /]) . ||
1
) . unde |,|
1
=
b
_
o
[, (r)[ dr. NU este spa tiu Banach.
(C
1
([c. /]) . ||) nu este spa tiu Banach ( |,| = sup
a[o,b]
[, (r)[ ).
19 Inversarea aplicatiilor liniare ntre spatii normate. Spatii
normate echivalente
Fie A si 1 spatii liniare si 1 : A 1 aplicatie liniar a. Am ar atat c a 1 este
inversabil a =
_
1 (A) = 1 (1 este surjectiv a) si
1 (r) = 0 =r = 0 (1 este injectiv a)
.
n plus: 1 : A 1 liniar a si inversabil a =1
1
: 1 A liniar a.
Ne intereseaz a conditiile n care inversa unei aplicatii liniare bijective este CON-
TINU

A, cnd A si 1 sunt spatii normate.

Reamintim: pentru aplicatii liniare normate continuitatea este echivalent a cu m arginirea.
Theorem 120 Fie 1 : A 1 aplica tie liniara, unde A si 1 sunt spa tii normate.
Condi tia necesara si sucienta ca 1 sa e inversabila, cu inversa continua este:
1 (A) = 1 si : 0 a.. |1 (r)| _ :|r| . \r A.
Proof.
Necesitatea Fie 1 liniar a, inversabil a, cu inversa 1
1
continu a.
1) 1 inversabil a =1 bijectiv a =1 surjectiv a =1 (A) = 1.
2) 1
1
continu a =1
1
marginit a: ` 0 a..
_
_
1
1
()
_
_
_ `|| . \ 1. (7)
Not am 1
1
() = r (cnd parcurge 1. r parcurge A si reciproc).
46
Atunci = 1 (r) si inegalitatea (7) devine: |r| _ `|1 (r)| . \r A. adic a
|1 (r)| _
1
A
|r| . \r A (Am obtinut inegalitatea cerut a, pentru : =
1
A
).
Sucienta 1 (A) = 1 =1 este surjectiv a.
|1 (r)| _ :|r| . \r A
1 (r
0
) = 0

=0 _ :|r
0
| =|r
0
| _ 0 =|r
0
| = 0 =r
0
= 0.
Deci 1 (r) = 0 =r = 0. Cum 1 este liniar a, am demonstrat c a 1 este injectiv a.
Asadar, 1
1
: 1 A si este aplicatie liniar a.
Pentru a ar ata c a 1
1
este continu a, este sucient s a ar at am c a 1
1
e marginita.
Notnd 1 (r) = ( 1 ) inegalitatea dat a devine: || _ :|1
1
()| . \ 1 =
|1
1
()| _
1
n
|| . \ 1 =1
1
este m arginit a.
19.1 Spatii normate echivalente
Denition 121 Spunem ca doua spa tii normate A si 1 sunt echivalente daca exista
o aplica tie liniara bijectiva si bicontinua de la A la 1.
(A 1 = 1 : A 1 liniara si bijectiva (izomorsm algebric) a.. 1 si 1
1
sunt continue).
Relatia de echivalent a ntre spatiile normate este reexiv a, simetric a si tranzitiv a:
a) reexiv a (A A) deoarece identitatea 1
A
: A A. 1
A
(r) = r este liniar a,
bijectiv a si bicontinu a.
b) simetric a (A 1 = 1 A) deoarece 1 : A 1 si 1
1
: 1 A liniare,
bijective si bicontinue.
c) tranzitiv a (A 1 si 1 2 =A 2) deoarece: 1 : A 1
l : 1 2
liniare, bijective
si bicontinue =l 1 : A 2 este liniar a, bijectiv a si bicontinu a.
Theorem 122 Doua spa tii normate A si 1 sunt echivalente daca si numai daca exista
o aplica tie liniara surjectiva 1 : A 1 si doua numere strict pozitive :. ` a..
:|r| _ |1 (r)| _ `|r| . \r A.
Proof.
Necesitatea A 1 = 1 : A 1 liniar a, bijectiv a cu 1 continu a (adic a
m arginit a: ` 0 a.. |1 (r)| _ `|r| . \r A) si 1
1
continu a (adic a m arginit a:
`
t
0 a.. |1
1
()| _ `
t
|| . \ 1 =: =
1
A
0
a.. |1 (r)| _ :|r| . \r A).
Sucienta Prima dintre cele dou a inegalit ati date = 1 injectiv a (dar 1 surjectiv a)
1
1
continu a
A doua dintre cele dou a inegalit ati date =1 continu a
1
1
continu a
1 continu a
=1 bicontinu a.
1 : A 1 liniar a, bijectiv a si bicontinu a =A 1.
Theorem 123 Un spa tiu normat echivalent cu un spa tiu Banach este si el spa tiu Ba-
nach.
47
Proof. Fie A spatiu Banach si 1 spatiu normat cu A 1.
Conform Teoremei 122, 1 : A 1 aplicatie liniar a bijectiv a a.. :|r| _
|1 (r)| _ `|r| . \r A. pentru anumite constante 0 < : _ `.
Trebuie s a demonstr am c a orice sir Cauchy (
a
)
a1
din 1 este convergent n 1.
Fie (
a
)
a1
1 sir Cauchy: \ 0. `
1
() N
+
a.. |
j

a
| < . \j. : _ `
1
() .
Consider am r
a
= 1
1
(
a
) . : _ 1. Avem
a
= 1 (r
a
) . : _ 1.
Aplic am inegalitatea: :|r| _ |1 (r)| pentru r := r
j
r
a
. tinnd seama c a
1 (r
j
r
a
) = 1 (r
j
) 1 (r
a
) =
j

a
. Rezult a (mp artind prin : 0) |r
j
r
a
| _
1
n
|
j

a
| (< . \j. : _ `
1
(: )), deci sirul (r
a
)
a1
este sir Cauchy n A. Cum A
este spatiu Banach, lim
ao
r
a
= r A.
Trecnd la limit a pentru : n relatia
a
= 1 (r
a
) si aplicnd continuitatea lui
1 deducem c a lim
ao

a
= 1
_
lim
ao
r
a
_
= 1 (r) 1.
19.2 Spatii normate izomorfe (izometric izomorfe)
Denition 124 Daca spa tii normate A si 1 se numesc izometric izomorfe (sau con-
gruente: A = 1 ) daca 1 : A 1 aplica tie liniara si bijectiva cu |1 (r)| = |r| . \r A .
Remark 125
1) Egalitatea de mai sus arata ca 1 pastreaza normele. De asemenea, 1 ind
liniara, daca pastreaza normele atunci pastreaza si distan tele:
d (1 (r
1
) . 1 (r
2
)) = |1 (r
1
) 1 (r
2
)| = |1 (r
1
r
2
)| = |r
1
r
2
| = d (r
1
. r
2
) .
Deci 1 liniara si |1 (r)| = |r| . \r A =1 este o IZOMETRIE.
2) Orice doua spa tii izometric izomorfe si echivalente (A = 1 =A 1 ).
3) Doua spa tii izometric izomorfe se identica din punctul de vedere al propri-
eta tilor algebrice si topologice.
Ex: (R
2
. norma euclidiana) = (C. [[) . unde 1 (r. ) = r +i.
20 Suma direct a a dou a spatii normate
Fie A si 1 spatii normate peste corpul .
Consider am 2 = A 1 = (r. ) : r A. 1 cu operatiile:
(r
1
.
1
) + (r
2
.
2
)
111
= (r
1
+r
2
.
1
+
2
) ((r
1
.
1
) . (r
2
.
2
)) 2
`(r. )
111
= (`r. `) (` . (r. ) 2) .
2 este spatiu liniar, numit suma directa a spatiilor liniare A si 1.
Denim pe 2 o norm a care s a e compatibil a cu normele de pe A si 1. n sensul
urm ator: |(r. 0)| = |r| . \r A si |(0. )| = || . \ 1.
Una dintre normele pe 2 care satisface conditiile de compatibilitate este denit a
prin: |(r. )| = |r| +|| .
Se veric a: aplicatia (r. ) |(r. )| este ntr-adev ar o norm a pe 2 :
1.
_

_
|(r. )| = |r|
..
0
+ ||
..
0
_ 0. \(r. ) .
|(r. )| = 0 =
_
|r| = 0
|| = 0
=
_
r = 0
= 0
= (r. ) = (0. 0)
(elementul nul din 2).
48
2. |`(r. )| = |(`r. `)|
111
= |`r| + |`| = [`[ |r| + [`[ || = |`(r. )| =
[`[ |(r. )| (\` . \(r. ) 2) .
3. |(r
1
.
1
) + (r
2
.
2
)| = |(r
1
+r
2
.
1
+
2
)|
111
= |r
1
+r
2
|+|
1
+
2
| _ (|r
1
| +|r
2
|)+
(|
1
| +|
2
|) = |(r
1
.
1
)| +|(r
2
.
2
)| =|(r
1
.
1
) + (r
2
.
2
)|
(\(r
1
.
1
) . (r
2
.
2
) 2) .
n 2 se transmit unele propriet ati ale spatiilor normate A si 1 :
Theorem 126 lim
ao
(r
a
.
a
) = (r
0
.
0
) n spa tiul normat 2 =
_
lim
ao
r
a
= r
0
n spa tiul normat A si
lim
ao

a
=
0
n spa tiul normat 1
.
Proof. lim
ao
(r
a
.
a
) = (r
0
.
0
) n 2 = lim
ao
|(r
a
.
a
) (r
0
.
0
)| = 0 (n R) =
lim
ao
_
_
|r
a
r
0
|
. .
0
+|
a

0
|
. .
0
_
_
= 0 =
_
lim
ao
|r
a
r
0
| = 0 = lim
ao
r
a
= r
0
(n A)
lim
ao
|
a

0
| = 0 = lim
ao

a
=
0
(n 1 )
Teorema 200 arat a c a: convergenta n 2 coincide cu convergenta pe coordonate.
Theorem 127 Spa tiul normat 2 este spa tiu Banach = spa tiile A si 1 sunt spa tii
Banach.
Proof. |(r
a
.
a
) (r
n
.
n
)| = |r
a
r
n
| + |
a

n
| = un sir (r
a
.
a
) . : _ 1. este
sir Cauchy n 2 =
_
sirul (r
a
)
a1
este sir Cauchy n A
sirul (
a
)
a1
este sir Cauchy n 1
.
Sucienta (=) Fie ((r
a
.
a
))
a1
sir Cauchy n 2.
Atunci
_
_
_
(r
a
) este sir Cauchy n A (si cum A este spatiu Banach) = lim
ao
r
a
.OT
= r
0
n A
(
a
) este sir Cauchy n 1 (si cum A este spatiu Banach) = lim
ao

a
.OT
=
0
n 1
.
Aplicnd Teorema 200 = lim
ao
(r
a
.
a
) = (r
0
.
0
) n 2.
Cum orice sir Cauchy din 2 este convergent, spatiul normat 2 este spatiu Banach.
Necesitatea (=) Fie (r
a
)
a1
sir Cauchy n A si (
a
)
a1
sir Cauchy n 1.
2 este spatiu Banach
Atunci ((r
a
.
a
))
a1
este sir Cauchy n 2
2 este spatiu Banach

= lim
ao
(r
a
.
a
)
.OT
= (r
0
.
0
) n 2
Teorema 200
=
_
lim
ao
r
a
= r
0
n A
lim
ao

a
=
0
n 1
.
Orice sir Cauchy din
_
A
1
este convergent =
_
A
1
este spatiu Banach.
Theorem 128 Fie 2 suma directa a spa tiilor normate A si 1.
Aplica tiile
_
1
A
: 2 A. 1
A
(r. ) = r
1
Y
: 2 1. 1
Y
(r. ) =
(proiec tia lui 2 pe
_
A
1
) sunt liniare si
continue.
49
Proof. 1
A
(c(r
1
.
1
) +, (r
2
.
2
)) = 1
A
(cr
1
+,r
2
. c
1
+,
2
) = cr
1
+,r
2
= c1
A
(r
1
.
1
)+
,1
A
(r
2
.
2
) =1
A
(c.
1
+,.
2
) =
c1
A
(.
1
) +,1
A
(.
2
)
_
\c. ,
\.
1
. .
2

=1
A
liniar a.
1
A
continu a = ((r
a
.
a
) (r
0
.
0
) n 2 = 1
A
(r
a
.
a
) 1
A
(r
0
.
0
) n A. adic a
r
a
r
0
n A).
Implicatia din membrul drept are loc, conform Teoremei 200 (partea de NECESI-
TATE).
Example 129 n general se dene ste suma directa a : spa tii normate A
1
. A
2
. . . . . A
a
:
2 = A
1
A
2
A
a
=
_
(r
1
. r
2
. . . . . r
a
) : r
I
A
I
. / = 1. :
_
.
(r
1
. r
2
. . . . . r
a
) + (
1
.
2
. . . . .
a
)
111
= (r
1
+
1
. r
2
+
2
. . . . . r
a
+
a
)
`(r
1
. r
2
. . . . . r
a
)
111
= (`r
1
. `r
2
. . . . . `r
a
)
|(r
1
. r
2
. . . . . r
a
)|
111
= |r
1
| +|r
2
| + +|r
a
| .
Theorem 130 lim
Io
(r
I1
. r
I2
. . . . . r
Ia
) = (c
1
. c
2
. . . . . c
a
) n 2 = lim
Io
r
Ii
= c
i
n A
i
pentru i = 1. :.
Theorem 131 2 = A
1
A
2
A
a
este spa tiu Banach =A
I
este spa tiu Banach:
/ = 1. :.
Theorem 132 1
A
i
: 2 A
i
. 1
A
i
(r
1
. r
2
. . . . . r
a
) = r
i
este liniara si continua (i =
1. :).
Caz particular:
a
= . cu norma |(`
1
. `
2
. . . . . `
a
)| =
a

i=1
|`
i
| =
a

i=1
[`
i
[ (norma pe este modulul).

a
este spatiu Banach (deoarece (. [[) este spatiu Banach).
21 Spatii normate de dimensiune algebric a nit a
Vom demonstra c a:
orice dou a spatii normate peste . de aceeasi dimensiune algebric a nit a, sunt
echivalente.
n particular, orice dou a norme pe un spatiu liniar de dimensiune algebric a nit a
sunt echivalent a.
Conclusion 133 Un spa tiu normat peste . de dimensiune :. are acelea si proprieta ti
algebrice si topologice ca si
a
.
Consider am
a
=
_
(`
1
. . . . . `
a
) : `
i
. i = 1. :
_
cu norma |(`
1
. . . . . `
a
)| =
a

i=1
[`
i
[ .
Theorem 134 (de echivalent a pentru spatii normate nit dimensionale) Fie A
spa tiu liniar peste . de dimensiune algebrica :. Atunci A
a
(A este echivalent cu

a
).
50
Proof. Este necesar si sucient s a ar at am c a exist a o aplicatie 1 : A
a
liniar a,
bijectiv a si bicontinu a.
I. Fie E = r
1
. r
2
. . . . . r
a
o baz a n A. Atunci orice element r A se scrie n mod
unic ca o combinatie liniar a de elemente ale bazei E : \r A. ! (`
1
. `
2
. . . . . `
a
)
a
a.. r = `
1
r
1
+`
2
r
2
+ +`
a
r
a
.
Denim , : A
a
prin , (`
1
r
1
+`
2
r
2
+ +`
a
r
a
) = (`
1
. `
2
. . . . . `
a
) .
Atunci , este bine denit a. Se arat a c a , este liniar a si bijectiv a.
Vom demonstra c a , este bicontinu a, ceea ce este echivalent cu: :. ` 0 a..
:|r| _ |, (r)| _ `|r| . \r A. (8)
(Pentru r = 0 dubla inegalitatea de mai sus este vericat a totdeauna).
II. Consider am functia q :
a
R. q (`
1
. . . . . `
a
) = |`
1
r
1
+ +`
a
r
a
| .
Sfera unitate din
a
: o (0. 1)
111
=
_
(`
1
. . . . . `
a
)
a
:
a

i=1
[`
i
[ = 1
_
este multime
m arginit a si nchis a n
a
= o (0. 1) este compact a n
a
.
Functia q este continu a pe
a
:
[q (`
1
. . . . . `
a
) q (j
1
. . . . . j
a
)[ _ |(`
1
r
1
+ +`
a
r
a
) (j
1
r
1
+ +j
a
r
a
)| =
_
_
_
_
a

i=1
(`
i
j
i
) r
i
_
_
_
_
_
a

i=1
|(`
i
j
i
) r
i
| =
a

i=1
[`
i
j
i
[ |r
i
|
..
A
_ ` |(`
i
. . . . . `
a
) (j
i
. . . . . j
a
)| . unde ` = max
1ia
|r
i
| . Deci
[q (`) q (j)[ _ `|` j| . \`. j
a
. de unde rezult a c a: \`
0

a
.
|` `
0
| <

`
=[q (`) q (`
0
)[ <
. .
j este continu a n punctul A
0
.
Fiind continu a pe multimea compact a o (0. 1)
a
. functia real a q este m arginit a
si si atinge marginile pe o (0. 1) : c. / _ 0 a.. c _ q (`) _ /. \` o (0. 1) .
Lu am c = inf
AS(0,1)
q (`) si / = sup
AS(0,1)
q (`) .
Marginea c este atins a: (c
1
. c
2
. . . . . c
a
) o (0. 1) a.. c = |c
1
r
1
+ +c
a
r
a
| .
Dac a am avea c = 0 =
c
1
r
1
+ +c
a
r
a
= 0
E = r
1
. . . . . r
a
este multime liniar independent a

=
(c
1
. . . . . c
a
) = (0. . . . . 0) , o (0. 1) . contradictie. Deci c 0 .
III. Scriem r A 0 sub forma r = `
1
r
1
+ + `
a
r
a
. (`
1
. . . . . `
a
)
a

(0. . . . . 0) .
`
.OT
= (`
1
. . . . . `
a
)
a
(0. . . . . 0) =|`|
111
=
a

i=1
[`
i
[ 0 =
A
|A|
_
A
1
|A|
. .
An
|A|
_

o (0. 1) .
Conform punctului II avem c _ q
_
A
|A|
_
_ /. adic a
c _
_
_
_
A
1
|A|
r
1
+ +
An
|A|
r
a
_
_
_ _ / = c |`| _ |`
1
r
1
+ +`
a
r
a
| _ / |`| = c |`| _
|r| _ / |`| =
)(a)=A
c |, (r)| _ |r| _ / |, (r)| =
0<ob
1
b
|r| _ |, (r)| _
1
o
|r| .
Am demonstrat inegalitatea (8) cu : =
1
b
si ` =
1
o
=, bicontinu a.
51
, : A
a
liniar a, bijectiv a, bicontinu a = A
a
.
[ale Teoremei de echivalent a pentru spatii normate nit dimensionale]
C
1
) Orice dou a spatii normate peste . de aceeasi dimensiune algebric a, sunt echiva-
lente.
(dimA = dim1 = :
Teorema
=
_
A
a
1
a
= A 1 (Relatia este simetric a si
tranzitiv a)).
C
2
) Orice dou a norme pe un spatiu liniar nit dimensional sunt ECHIVALENTE
(adic a: (A. ||
1
) . (A. ||
2
) sunt spatii normate si dimA < + = ||
1
~
||
2
111
=
c. / 0 a.. c |r|
1
_ |r|
2
_ / |r|
1
. \r A (9)
Proof. Fie ||
1
si ||
2
norme pe spatiul liniar A. cu dimA = :.
Fie , : A
a
denit a prin , (`
1
r
1
+ +`
a
r
a
) = (`
1
. . . . . `
a
) .
Conform demonstratiei Teoremei de echivalent a (n care lu am pe rnd pe A
_
|| = ||
1
|| = ||
2
) exist a constantele 0 < :
1
_ `
1
si 0 < :
2
_ `
2
a.. \r A
avem:
_
:
1
|r|
1
_ |, (r)| _ `
1
|r|
1
:
2
|r|
2
_ |, (r)| _ `
2
|r|
2
. De aici rezult a:
|r|
2
_
1
n
2
|, (r)| _
A
1
n
2
|r|
1
si |r|
2
_
1
A
2
|, (r)| _
n
1
A
2
|r|
1
= (9) (cu c =
n
1
A
2
si / =
A
1
n
2
) =||
1
~ ||
2
.
C
3
) Orice spatiu normat nit dimensional este spatiu Banach.
(Orice spatiu normat (nit dimensional) de dimensiune : este
a
;
a
este
spatiu Banach; orice spatiu normat echivalent cu un spatiu Banach este spatiu
Banach.
C
4
) Convergenta sirurilor dintr-un spatiu normat nit dimensional n care s-a xat o
baz a se reduce la convergenta pe coordonate.
(Fie E = r
1
. . . . . r
a
baz a n A. Fie sirul r
I
=
a

i=1
`
Ii
r
i
(/ _ 1) si r =
a

i=1
`
i
r
i
.
Avem lim
Io
r
I
= r n A = lim
Io
`
Ii
= `
i
. i = 1. : (n R)).
C
5
) ntr-un spatiu normat nit dimensional multimile compacte coincid cu multimile
m arginite si nchise (iar multimile relativ compacte cu aderenta compact a, altfel
spus coincid cu multimile m arginite).
(Explicatie:
a) Fie (A. ||) cu dimA = :. Teorema de echivalent a =A
a
=1 : A

a
liniar a, bijectiv a, bicontinu a.
52
A compact a
T cont.
= 1 () compact a n
a
=1 ()
_
m arginit a
nchis a
n
a
T
1
m arginit a
= = 1
1
(1 ()) m arginit a
T continu a
= nchis a

=
m arginit a si nchis a.
Reciprocele rezult a analog:
_
m arginit a
T continu a
= 1 () m arginit a
nchis a
T
1
continu a
= 1 () nchis a

= 1 ()
compact a
T
1
continu a
= = 1
1
(1 ()) compact a.
b) relativ compact a = compact a
a)
= m arginit a si nchis a = m arginit a
= m arginit a ( este totdeauna nchis a).
21.1 Spatii normate separabile
Denition 135 Un spa tiu normat A se nume ste separabil daca el con tine o mul time
numarabila densa n A. ((A. ||) separabila = A numarabila a.. = A).
Remark 136 Mul timea Q este numarabila si densa n spa tiul normat real (R. [[) =
(R. [[) este spa tiu normat separabil.
Theorem 137 Orice spa tiu normat nit dimensional este separabil.
Proof. Consider am cazul = R.
Fie A spatiu normat de dimensiune :. Fix am o baz a E = r
1
. . . . . r
a
A.
Multimea vectorilor din A avnd toate coordonatele rationale A
Q
=
_
a

i=1
`
i
r
i
: `
i
Q. i = 1. :
_
este n corespondent a bijectiv a cu Q. prin ,
_
a

i=1
`
i
r
i
_
= (`
1
. . . . . `
a
) .
Dar Q
a
este num arabil a =A
Q
este num arabil a.
Se arat a c a A
Q
este dens a n A :
Fie r =
a

i=1
`
i
r
i
A oarecare (`
i
R. i = 1. :).
Q dens a n R =\i 1. . . . . : . (:
iI
)
I1
Q a.. `
i
= lim
Io
:
iI
.
Din proprietatea referitoare la convergenta pe coordonate (Consecinta C
4
) a Teo-
remei de echivalent a) deducem c a r = lim
Io
a

i=1
:
iI
r
i
. Dar
I
.OT
=
a

i=1
:
iI
r
i
A
Q,
deci r
este limita unui sir din A
Q
. Cum r A este oarecare = A
Q
dens a n A .
Part V
CAPITOLUL V Spatii normate de
aplicatii liniare si continue
22 Norma unei aplicatii liniare si continue ntre spatii normate
n ceea ce urmeaz a, A si 1 sunt spatii normate peste corpul ( este C sau R).
53
Not am cu 1(A. 1 ) multimea aplicatiilor liniare si continue 1 : A 1.
Am demonstrat urm atoarele propriet ati:
1) 1(A. 1 ) este subspatiu liniar n spatiul liniar al functiilor , : A 1
2) O aplicatie liniar a 1 : A 1 este continu a (pe A) =1 este continu a ntr-un
punct r
0
A.
3)
Theorem 138 (de caracterizare a aplicatiilor liniare si continue) O aplica tie liniara
1 : A 1 este continu a daca si numai daca 1 este m arginit a.
Denition 139 O aplica tie 1 : A 1 se nume ste marginita daca exista o constanta
` 0 a..
|1 (r)| _ `|r| . \r A. (10)
22.1 Denitii echivalente ale normei unei aplicatii liniare m argi-
nite
Theorem 140 Aplica tia || : 1(A. 1 ) R denita prin
Denition 141
|1| = sup |1 (r)| : |r| _ 1. r A (11)
este o norma.
Proof.
1) Observ am c a: \1 1(A. 1 ) . ` 0 a.. |1 (r)| _ `|r| . \r A.
n particular, |r| _ 1 = |1 (r)| _ `. Atunci |1 (r)| : |r| _ 1 [0. `] . de
unde 0 _ |1| _ ` .
2) Demonstr am c a
|1 (r)| _ |1| |r| . \r A (12)
Pentru r = 0 inegalitatea este evident a: |1 (0)| = |0| = 0 _ 0 = |1|
..
<+o
|0|
..
=0
.
Pentru r A 0 : |1 (r)| =
_
_
_1
_
|r|
a
|a|
__
_
_ =
_
_
_|r| 1
_
a
|a|
__
_
_ = |r|
_
_
_1
_
a
|a|
__
_
_.
Cum =
a
|a|
este un versor (|| =
_
_
_
a
|a|
_
_
_ =
1
|a|
|r| = 1), avem
_
_
_1
_
a
|a|
__
_
_ _ |1| .
Atunci |1 (r)| = |r|
_
_
_
_
1
_
r
|r|
__
_
_
_
. .
|T|
_ |1| |r| .
3) Pozitivitatea normei : \1 1(A. 1 ) . |1| _ 0.
Nedegenerare: |1| = 0 =1 = 0 : \r A. 0 _ |1 (r)| _ |1| |r| = 0
=\r A. 1 (r) = 0.
4) Omogenitate absolut a: |`1| = [`[ |1| . \` . \1 1(A. 1 ) .
Aplic am proprietatea de omogenitate pozitiv a a marginii superioare: c _ 0.
R =sup (c) = c sup .
54
|`1| = sup |`1 (r)| : |r| _ 1 = sup [`[ |1 (r)| : |r| _ 1 = [`[ |1| .
5) Subaditivitate: |1
1
+1
2
| _ |1
1
| +|1
2
| . \1
1
. 1
2
1(A. 1 ) .
|1
1
+1
2
| = sup |1
1
(r) +1
2
(r)| : |r| _ 1 .
|1
1
(r) +1
2
(r)| _ |1
1
(r)|+|1
2
(r)| _ |1
1
||r|+|1
2
||r| = (|1
1
| +|1
2
|)|r| .
\r A. |1
1
(r) +1
2
(r)| _ (|1
1
| +|1
2
|)|r| . n particular, |r| _ 1 =|1
1
(r) +1
2
(r)| _
|1
1
| +|1
2
| . adic a |1
1
(r) +1
2
(r)| : |r| _ 1 [0. |1
1
| +|1
2
|] .
Rezult a (aplicnd sup) |1
1
+1
2
| _ |1
1
| +|1
2
| .
Theorem 142 (denitii echivalente ale normei unei aplicatii liniare si continue)
Fie 1 1(A. 1 ) si |1| = sup |1 (r)| : |r| _ 1 . Atunci:
1) |1| = sup |1 (r)| : |r| = 1 .
2) |1| = sup
_
|T(a)|
|a|
: r A 0
_
3) |1| = inf ` 0 : |1 (r)| _ `|r| . \r A .
Proof.
1) Notam = |1 (r)| : |r| _ 1 . 1 = |1 (r)| : |r| = 1 .
Evident, 1 . de unde
sup 1 _ sup = |1| . (13)
Pe de alta parte: r ,= 0 =|1 (r)| = |r|
_
_
_
_
1
_
r
|r|
__
_
_
_
. .
1
_ |r| sup 1.
\r A. |1 (r)| _ |r| sup 1
|r| _ 1
=|1 (r)| _ sup 1 daca |r| _ 1 =
|1| _ sup 1 (14)
Din (13) si (14) =|1| = sup 1.
2)
|T(a)|
|a|
=
_
_
_1
_
a
|a|
__
_
_ si =
a
|a|
=|| = 1.
Observam ca
_
|T(a)|
|a|
: r A 0
_
= |1 ()| : || = 1 . de unde
sup
_
|T(a)|
|a|
: r A 0
_
= sup |1 ()| : || = 1
1)
= |1| .
3) Notam 1 = ` 0 : |1 (r)| _ `|r| . \r A . Fie 1 ,= 0. Atunci |1| 0.
I. Deoarece |1 (r)| _ |1| |r| . \r A avem |1| 1. de unde
|1| _ inf 1 (15)
II. ` 1 =
|T(a)|
|a|
_ `. \r A 0 = |1|
2)
= sup
_
|T(a)|
|a|
: r A 0
_
_
` =|1| _ `. Deci |1| _ `. \` . de unde
|1| _ inf 1 (16)
Din inegalita tile (15) si (16) =|1| = inf 1.
(De fapt |1| = min 1. adica |1| este cel mai mic numar ` 0 pentru care
|1 (r)| _ `|r| . \r A. n cazul 1 ,= 0).
55
Remark 143 Pentru 1 = 0 avem |1| = 0. iar 1 = ` 0 : |1 (r)|
. .
0
_ `|r| . \r
A = (0. +) . deci |1| = 0 = inf (0. +) = inf 1 si n acest caz (dar nu exista
min 1).
Algorithm 144 (de calcul pentru norma unei aplicatii liniare si continue) Fie
1 : A 1. Se cere sa se arate ca 1 1(A. 1 ) si sa se calculeze |1| .
Pas 1 Demonstram ca 1 este liniara (adica aditiva si omogena).
Pas 2 1 este continua =1 marginita
Determinam un ` 0 a.. |1 (r)| _ `|r| . \r A. Deducem ca 1 este marginita.
(Obs: Daca ` _ `
t
avem si |1 (r)| _ `
t
|r| . \r A. Ne intereseaza sa aam
CEL MAI MIC NUM

AR ` pentru care are loc inegalitatea (10).

Pas 3 Din |1 (r)| _ `|r| . \r A rezulta |1| _ ` (conform 3) II. de mai
sus).
Remark 145 Daca reu sim sa aratam ca |1| _ ` va rezulta |1| = ` .
Pas 4 Daca exista r
0
X 0 a.. |1 (r
0
)| = `|r
0
| , atunci |1| _ `.
` =
|T(a
0
)|
|a
0
|
=
_
_
_
_
_
_
_
_
1
_
_
_
_
r
0
|r
0
|
. .
versor
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_ sup |1 (r)| : |r| = 1 = |1|
Conclusion 146
_
|1 (r)| _ `|r| . \r A
|1 (r
0
)| = `|r
0
| pentru un r
0
A
=|1| = `.
n general, nu este necesar sa existe r
0
A 0 a.. |1 (r
0
)| = `|r
0
| .
Se aplica atunci urmatoarea varianta:
Pas 4 Daca pentru orice 0 exista r
.
A a.. |1 (r
.
)| (` ) |r
.
| .
atunci |1| _ ` .
(` <
|T(a")|
|a"|
=
_
_
_1
_
a"
|a"|
__
_
_ _ sup |1 (r)| : |r| = 1 = |1| = |1| `
. \ 0. Aplicnd lim
.0
rezulta |1| _ `).
Example 147 Fie 1 : |
2
|
2
. 1
_
(r
a
)
a1
_
=
_
a+1
a
r
a
_
a1
. Sa se arate ca 1 este
bine denita, liniara si continua, si sa se calculeze |1| .
Solution 148 |
2
=
_
(r
a
)
a1
:
o

a=1
[r
a
[
2
< +
_
; r = (r
a
)
a1
|
2
= |r|
111
=
_
o

a=1
[r
a
[
2
_
12
.
1. 1 bine denita =\r = (r
a
)
a1
|
2
avem 1 (r) |
2
.
Fie r = (r
a
)
a1
|
2
:
o

a=1
[r
a
[
2
< +.
\: _ 1.

a+1
a
r
a

2
=
_
a+1
a
_
2
[r
a
[
2
=
_
1 +
1
a
_
2
[r
a
[ _ 2
2
[r
a
[
2
. Sumam dupa : de la
1 la .
o

a=1

a+1
a
r
a

2
_
o

a=1
2
2
[r
a
[
2
= 2
2
o

a=1
[r
a
[
2
< +=
o

a=1

a+1
a
r
a

2
< +.
56
2. 1 liniara : 1 aditiva: 1
_
_
_
(r
a
)
a1
. .
a
+ (
a
)
a1
. .
j
_
_
_
=
o

a=1
a+1
a
(r
a
+
a
) =
o

a=1
a+1
a
r
a
+
o

a=1
a+1
a

a
= 1 (r) +1 () .
1 omogena: 1 (`r) = 1
_
(`r
a
)
a1
_
=
o

a=1
a+1
a
`r
a
= `
o

a=1
a+1
a
r
a
= ` 1 (r) .
3. 1 continua: Este necesar si sucient sa gasim ` 0 a.. |1 (r)| _ `|r| . \r
|
2
.
|1 (r)| =
_
o

a=1

a+1
a
r
a

2
_1
2
_
_
2
2
o

a=1
[r
a
[
2
_
12
= 2 |r| .
Deci |1 (r)| _ 2 |r| . \r |
2
(` = 2) .
4. Din inegalitatea de mai sus rezulta |1| _ 2.
Aratam ca |1| _ 2. Va rezulta atunci ca |1| = 2 .
Existam r |
2
0 ( sir nenul) a.. |1 (r)| = 2 |r|? Daca da, atunci |1| _ 2.
|1 (r)| = 2 |r| =
o

a=1
_
: + 1
:
_
2
[r
a
[
2
. .
on
=
o

a=1
2
2
[r
a
[
2
. .
bn
=(seriile nnd convergente,
cu c
a
_ /
a
. \: _ 1).
_
a+1
a
_
2
[r
a
[
2
= 2
2
[r
a
[
2
. \: _ 1 =[r
a
[
2

_
_
1 +
1
a
_
2
2
2
_
= 0. \: _ 1 =
_
r
a
= 0 sau
1 +
1
a
= 2
.
Pentru : ,= 1 luam r
a
= 0. iar r
1
,= 0 (de ex: r
1
= 1).
r = (1. 0. 0. . . .) =|1 (r)| = 2 |r| .
23 Convergenta n norm a (convergenta tare) n 1(A. 1 )
Consider am |1|
111
= sup |1 (r)| : |r| _ 1 .
Denition 149 Spunem ca lim
ao
1
a
= 1 n 1(A. 1 ) daca lim
ao
|1
a
1| = 0 n R.
Theorem 150 (de caracterizare a sirurilor convergente din 1(A. 1 )) Condi tia
necesara si sucienta ca sirul (1
a
)
a1
din 1(A. 1 ) sa e convergent n (1(A. 1 ) . ||)
este ca (1
a
)
a1
sa convearga uniform pe orice mul time marginita din A.
Proof.
Necesitatea (=) Fie (1
a
)
a1
convergent n 1(A. 1 ) la 1 1(A. 1 ) .
a) Consider am A m arginit a. Trebuie s a ar at am c a 1
a
j

1. adic a: \
0. ` () N a.. \: _ ` () avem |1
a
(r) 1 (r)| < . \r .
57
m arginit a =1 0 a.. 1(0. 1)
111
= r A : |r| _ 1 .
b) \r . |1
a
(r) 1 (r)| _ |1
a
1| |r| _ 1 |1
a
1| .
lim
ao
1
a
= 1 =\ 0. `
1
() N a.. \: _ ` () . |1
a
1| < .
Fie 0. Atunci : _ `
1
_
.
1
_
=|1
a
(r) 1 (r)| _ 1 |1
a
1|
. .
<
"
R
< 1
.
1
= . \r

_
` () = `
1
_
.
4
__
.
Sucienta (=) Presupunem c a 1
a
&

1. \ A m arginit a. Atunci 1
1(A. 1 ) a.. 1
a
&

1. \ A m arginit a.
Fix am = 1(0. 1)
111
= r A : |r| _ 1 (multime m arginit a).
1
a
&

1(0,1)
1 = \ 0. ` () N a.. \: _ ` () avem |1
a
(r) 1 (r)| < . \r
1(0. 1) .
|1
a
1|
111
= sup |1
a
(r) 1 (r)| : r 1(0. 1) .
Fie 0 arbitrar. \: _ `
_
.
2
_
. |1
a
(r) 1 (r)| <
.
2
. \r 1(0. 1) = \: _
`
_
.
2
_
. |1
a
1| _
.
2
< . Am obtinut:
\ 0. `
2
() = `
_
.
2
_
a.. \: _ `
2
() avem |1
a
1| < . adic a lim
ao
1
a
= 1 n
1(A. 1 ) .
Corollary 151 Convergen ta tare atrage convergen ta punctuala.
(Fie r
0
A. Exista o mul time marginita A a.. r
0
(de exemplu, =
r
0
).
1
a
1 n 1(A. 1 )
Teorema
= 1
a
&

1 =1
a
(r
0
) 1 (r
0
)).
Remark 152 Limita unui sir convergent punctual de aplica tii liniare este liniara.
Limita unui sir convergent uniform pe mul timi marginite, de aplica tii continue, este
continua.
24 Spatii Banach de aplicatii liniare si continue
Vom da o conditie sucient a ca spatiul normat 1(A. 1 ) s a e complet (adic a spatiu
Banach).
Theorem 153 (de completitudine a spatiului 1(A. 1 )) Fie A si 1 spa tii nor-
mate peste corpul . Daca 1 este spa tiu Banach, atunci 1(A. 1 ) este spa tiu Banach.
Proof. Vom ar ata c a orice sir Cauchy din (1(A. 1 ) . ||) este convergent n acest
spatiu.
Fie (1
a
)
a1
sir Cauchy n 1(A. 1 ) : \ 0. ` () N a.. \:. j _ ` () avem
|1
a
1
j
| < .
Etapa I Ar at am c a 1
a
este convergent punctual.
Pentru orice r A : |1
a
(r) 1
j
(r)| _ |1
a
1
j
| |r| .
Pentru r ,= 0 : :. j _ `
_
.
|a|
_
=|1
a
(r) 1
j
(r)| <
.
|a|
|r| = .
58
Pentru r = 0 : |1
a
(r) 1
j
(r)| = |1
a
(0) 1
j
(0)| = 0 < . \:. j _ 1.
Rezult a c a (1
a
(r))
a1
este sir Cauchy n spatiul normat 1.
Cum 1 este spatiu Banach =\r A. lim
ao
1
a
(r)
.OT
= 1 (r) .
Etapa II Ar at am c a
lim
ao
1
a
= 1 n 1(A. 1 ) . (17)
Fie 0. n inegalitatea |1
a
(r) 1
j
(r)| <
.
2
. \:. j _ `
_
.
2|a|
_
facem j =
|1
a
(r) 1 (r)| _
.
2
. \: _ `
_
.
2|a|
_
(pentru orice r A 0).
Atunci |1
a
1|
111
= sup |1
a
(r) 1 (r)| : |r| = 1 _
.
2
< . \: _ `
_
.
2
_
.
Deci: \ 0. `
1
() = `
_
.
2
_
a.. \: _ `
1
() avem |1
a
1| < (= (17)).
Principiile Analizei functionale
Vom demonstra trei teoreme fundamentale pentru Analiza functional a, referitoare la
aplicatii liniare si continue ntre spatii normate, numite si principiile Analizei functionale.
Acestea sunt: principiul m arginirii uniforme, principiul reprezent arilor deschise si
principiul gracului nchis. Ele au numeroase aplicatii n Analiza functional a.
25 Principiul m arginirii uniforme
Are drept consecint a Teorema Banach-Steinhaus care arat a c a limita punctuala a
unui sir de aplicatii liniare si continue, de la un spatiu Banach la un spatiu normat,
este (liniar a si) continua.
25.1 Preliminarii: Spatii topologice de categoria a doua
Fie A un spatiu topologic nevid.
Denition 154 O mul time A se nume ste rar a daca interiorul nchiderii sale este
mul timea vida (i:t = ).
Reamintim c a interiorul unei multimi dintr-un spatiu topologic este reuniunea tu-
turor multimilor deschise incluse n acea multime (i:t =

1t
1
1).
Denition 155 Un spa tiu topologic se nume ste de categoria I (Baire) daca se poate
scrie ca reuniune numarabila de mul timi rare.
Un spa tiu topologic care nu este de categoria I se nume ste spa tiu topologic de cate-
goria a II-a.
Example 156 Un subspa tiu topologic cel mult numarabil al spa tiului topologic R
a
este
de categoria I.
Vom demonstra ca orice spa tiu metric nevid COMPLET este de categoria a II-a
(Teorema lui Baire).
59
Lemma 157 Daca un spa tiu metric nevid complet A se scrie ca o reuniune numarabila
de mul timi nchise 1
i
. i _ 1. atunci cel pu tin una dintre mul timile 1
i
are interiorul
nevid.
Proof. Avem prin ipotez a A =
o

i=1
1
i
. unde 1
i
este nchis a, \i 1.
Presupunem prin reducere la absurd c a \i 1. i:t (1
i
) = .
Pas 1 (Initializarea unui proces inductiv)
Avem 1
1
,= A (n caz contrar, 1
1
= A =i:t (1
1
) = i:t A = A ,= . contradictie).
1
1
nchis a =C1
1
= A 1
1
,= deschis a, deci C1
1
contine o bil a 1(r
1
.
1
) .
Putem alege
1

_
0.
1
2
_
a.. 1(r
1
.
1
) C1
1
.
Pas 2 Consider am bila 1
_
r
1
.
.
1
2
_
.
Aceasta nu este continut a n 1
2
(deoarece ar rezulta 1
_
r
1
.
.
1
2
_
i:t (1
2
) . con-
tradictie) = Multimea C1
2
1
_
r
1
.
.
1
2
_
,= si este deschis a (ca intersectie de multimi
deschise) deci contine o bil a 1(r
2
.
2
) . Putem alege
2

_
0.
1
2
2
_
a.. 1(r
2
.
2
)
C1
2
1
_
r
1
.
.
1
2
_
.
Pas 3 Inductiv, construim un sir de bile 1
a
:= 1(r
a
.
a
) . : _ 1. cu urm atoarele
propriet ati:
(c)
a

_
0.
1
2
n
_
. \: _ 1
(/) 1(r
a
.
a
) 1(r
a1
) .
.
n1
2
. \: _ 2
(c) 1(r
a
.
a
) 1
a
= . \: _ 1.
Pas 4 Demonstr am c a sirul centrelor bilelor 1
a
. sirul (r
a
)
a1
. este sir Cauchy.
Fie : < j.
1
_
r
a
.
.n
2
_
1(r
a+1
.
a+1
) 1
_
r
a+1
.
.
n+1
2
_
1(r
a+2
.
a+2
) 1
_
r
a+2
.
.
n+2
2
_

1
_
r
j1
.
.
p1
2
_
1(r
j
.
j
) =
1(r
j
.
j
) 1
_
r
a
.
.n
2
_
=r
j
1
_
r
a
.
.n
2
_
= d (r
a
. r
j
) <
.n
2
. (Am folosit (/)).
Din inegalitatea de mai sus si (c) rezult a: d (r
j
. r
a
) <
1
2
p+1
.
Rezult a c a \j. : N
+
. d (r
a
. r
j
) < max
_
1
2
n+1
.
1
2
p+1
_
.
Din lim
ao
1
2
n+1
= 0 =\ 0. ` () N a.. : _ ` () . 0 <
1
2
n+1
< .
Atunci: \j. : _ ` () . d (r
a
. r
j
) < max
_
_
_
1
2
a+1
..
<.
.
1
2
j+1
..
<.
_
_
_
< .
Am demonstrat c a (r
a
)
a1
este sir Cauchy n A.
Cum spatiul metric A este complet, lim
ao
r
a
.OT
= r
0
A.
Pas 5 n inegalitatea d (r
a
. r
j
) <
.n
2
facem j . Rezult a (\: _ 1) : d (r
a
. r
0
) _
.n
2
(<
a
) . adic a r
0
1
_
r
a
.
.n
2
_
1
a
=r
0
C1
a
.
Atunci r
0

o

a=1
C1
a
= C
_
o

a=1
1
a
_
= CA = . adic a r
0
. absurd.
Theorem 158 (a lui Baire) Orice spa tiu metric nevid complet este spa tiu topologic
de categoria a II-a.
Proof. MRA Presupunem c a exist a un spatiu metric nevid complet A care este de
categoria I, adic a A =
o

i=1

i
. unde
i
este mul time rara, \i 1. Atunci A =
o

i=1

i

o

i=1

i
A. de unde A =
o

i=1

i
.
60
Multimile
i
sunt nchise (i _ 1). Conform Lemei, i
0
a.. i:t
_

i
0
_
,= . ceea ce
nseamn a c a
i
0
nu este mul time rara, contradictie.
25.2 Principiul m arginirii uniforme Denitii si rezultate preg ati-
toare
Denition 159 Fie A si 1 spa tii normate si 1(A. 1 ) = 1 : A 1. 1 liniara si continua .
O familie T = 1
i
. i 1 1(A. 1 ) se nume ste:
a) m arginit a punctual daca \r A. mul timea 1
i
(r) : i 1 este marginita n 1.
b) marginita uniform daca mul timea |1
i
| : i 1 este marginita n R.
Remark 160 T e marginita punctual = \r A. |1
i
(r)| : i 1 este marginita n
R.
Lemma 161 T 1(A. 1 ) marginita uniform =T marginita punctual.
Proof. Prin ipotez a ` 0 a.. \i 1. |1
i
| _ `.
Fix am r A oarecare. Pentru orice i 1 : |1
i
(r)| _ |1
i
| |r| _ `|r| . deci
|1
i
(r)| : i 1 [0. `|r|] este multime m arginit a n R.
Rezult a: T m arginit a punctual.
Lemma 162 T 1(A. 1 ) marginita uniform =` 0 a.. \i 1 avem |1
i
(r)| _
`|r| . \r A.
Proof. = ` 0 a.. \i 1. |1
i
| _ `. Ca mai sus rezult a \i 1. |1
i
(r)| _
|1
i
| |r| _ `|r| . \r 1.
= |1
i
(r)| _ `|r| . \r A =|1
i
| _ `.
Avem \i 1. |1
i
| _ `. deci T este m arginit a uniform.
Theorem 163 (Caracterizarea familiilor m arginite uniform de aplicatii liniare si continue)
T 1(A. 1 ) este marginita uniform = lim
a0
1
i
(r) = 0 uniform fa ta de i 1 (adica:
\ 0. o () 0 a. \i 1. \r A cu |r| < o () avem |1
i
(r)| < ).
Proof. = T m arginit a uniform =` 0 a.. |1
i
| _ `. \i 1.
\i 1
_
|1
i
(r)| _ `|r| . \r A
|r| <
.
A
=|1
i
(r)| < . Am g asit o () =
.
A
.
= Fix am = 1. Not am o = o (1) .
\i 1. |r| < o =|1
i
(r)| < 1.
Pentru r ,= 0 deducem
_
_
_
c
2
a
|a|
_
_
_ =
c
2
< o =
_
_
_1
i
_
c
2

a
|a|
__
_
_ < 1

2
c
|r| = |1
i
(r)| _
2
c
|r| . Inegalitatea are loc evident pentru r = 0.
Atunci |1
i
| _
2
c
. \i 1. ceea ce arat a c a T este uniform m arginit a.
61
25.3 Principiul m arginirii uniforme (P.M.U.). Teorema Banach-
Steinhaus
Dac a A este spatiu Banach, iar 1 este un spatiu normat oarecare, o familie T
1(A. 1 ) este m arginit a uniform dac a si numai dac a T este m arginit a punctual.
Proof. = Orice familie m arginit a uniform este m arginit a punctual, pentru orice
spatii normate A si 1 (nu se cere ca A s a e spatiu Banach vezi Lema ).
= Fie T 1(A. 1 ) m arginit a punctual:
\r A. `
a
0 a.. |1
i
(r)| _ `
a
. \i 1. (18)
Pentru ecare : _ 1 denim A
a
:= r A : |1
i
(r)| _ :. \i 1 .
Multimile A
a
au urm atoarele propriet ati:
1) sunt nevide (contin vectorul nul) (|1
i
(0)| = |0| = 0 _ :. \i 1. pentru : _ 1)
2) sunt nchise (datorit a continuit atii aplicatiilor 1
a
). Avem A
a
=

i1
1
1
i
_
1
a
_
.
unde 1
a
= 1 : || _ : sunt multimi nchise, si aplic am proprietatea aplicatiilor
continue de a ntoarce multimi nchise n multimi itnchise si orice intersectie de multimi
nchise este nchis a.
3) A =
o

a=1
A
a
(deoarece T m arginit a punctual).
Fie r A si `r 0 ca n (18). Exist a :
0
_ 1 a.. `r _ :. Atunci r A
a
0

o

a=1
A
a
.
Am ar atat c a A
o

a=1
A
a
. Incluziunea invers a este evident a.
Am scris A ca reuniune num arabil a de multimi nchise. Fiind spatiu Banach, A este
si spatiu metric complet (cu distanta indus a de norm a). Aplicnd Lema care precede
Teorema lui Baire = j _ 1 a.. i:t A
j
,= . deci a.. 1(r
0
. o) A
j
(adic a:
|r r
0
| < o =|1
i
(r)| _ j. \i 1).
Notnd rr
0
= . implicatia de mai sus devine: || < o =|1
i
( +r
0
)| _ j. \i
1.
|1
i
()| = |1
i
( +r
0
) + (r
0
)| _ |1
i
( +r
0
)| +|1
i
(r
0
)|
. .
|T
i
(a
0
)|
.
Atunci || < o =|1
i
()| _ j +|1
i
(r
0
)| . \i 1.
T m arginit a punctual =1 0c.^:. |1
i
(r
0
)| _ 1. \i 1
_
=|| < o =|1
i
()| _
j +1
.OT
= `. \i 1.
Deci: o 0 a.. || < o =|1
i
()| _ `. \i 1.
Pentru r ,= 0 consider am r
t
=
c
2

a
|a|
_
|r
t
| =
c
2
< o
_
= |1
i
(r
t
)| _ ` =
c
2

1
|a|
|1
i
(r)| _ ` =|1
i
(r)| _
2A
c
|r| (\i 1) .
De fapt |1
i
(r)| _
2A
c
|r| . \r A (inclusiv pentru r = 0), \i 1. de unde
|1
i
| _
2A
c
. \i 1. deci T este m arginit a uniform.
Theorem 164 (Banach-Steinhaus) Fie A spa tiu Banach, 1 spa tiu normat si (1
a
)
a1
un sir din 1(A. 1 ) . convergent punctual la 1
0
: A 1. Atunci
1) sirul (|1
a
|)
a1
este marginit;
2) 1
0
1(A. 1 )
3) |1
0
| _ sup |1
a
| : : _ 1 .
62
Proof. 1) lim
ao
1
a
(r) = 1
0
(r) . \r A = \r A. sirul (1
a
(r))
a1
este convergent,
asadar este m arginit =1 := 1
a
: : _ 1 este familie m arginit a punctual.
Deoarece A este spatiu Banach, putem aplica P.M.U. si rezult a c a T este m arginit a
uniform, adic a sirul (|1
a
|)
a1
este m arginit.
2) Not am sup
a1
|1
a
| = `.
\r A. \: _ 1. |1
a
(r)| _ |1
a
| |r| _ `|r| .
Fie r A. Din |1
a
(r)| _ `|r| . \: _ 1 trecnd la limit a (: ) rezult a
|1
0
(r)| _ `|r| . Atunci aplicatia 1
0
este m arginit a.
Limita unui sir convergent punctual de aplicatii liniare este liniar a =1
0
liniar a.
1
0
liniar a si m arginit a =1
0
1(A. 1 ) .
3) |1
0
(r)| _ `|r| . \r A =|1
0
| _ `
111
= sup |1
a
| : : _ 1 .
26 Principiul reprezent arilor deschise
Denition 165 O func tie , : (A. t
1
) (1. t
2
) (de la un spa tiu topologic la altul)
se nume ste deschisa daca transforma mul timi deschise n mul timi deschise: 1 t
1
=
, (1) t
2
.
Remark 166 Daca , : (A. t
1
) (1. t
2
) este func tie bijectiva, atunci: , este de-
schisa = ,
1
este continua (,
1
continua = \1 t
1
. (,
1
)
1
(1) t
2
) bijectiva
= \1
t
1
. , (1) t
2
=, deschisa).
n ceea ce urmeaz a, A si 1 sunt spatii normate. Vom da conditii suciente pentru
ca o aplicatie liniar a 1 : A 1 s a e deschisa. Observ am c a exist a aplicatii liniare
care nu sunt deschise, de exemplu aplicatia identic nul a.
Vom folosi notatiile prescurtate: 1
A
(r
0
. ) = r A : |r r
0
| < . 1
Y
(
0
. .) =
1 : |
0
| < si l
.
= 1
A
(0. ) . \
.
= 1
Y
(0. ) ( 0. r
0
A.
0
1 ) .
Lemma 167 Fie A si 1 spa tii normate.
O aplica tie liniara 1 : A 1 este deschisa = \ 0. o 0 a.. \
c
1 (l
.
) .
(imaginea prin 1 a oricarei bile centrate n origine con tine o bila centrata n origine).
Proof.
Necesitatea (=) Fie 0. Multimea l
.
este deschis a, iar 1 este aplicatie
deschis a =1 (l
.
) este multime deschis a. Cum 0 1 (l
.
) =o 0 a.. \
c
1 (\
.
) .
Sucienta (=) Fie 1 A deschis a.
\
0
1 (1) . o 0 a.. 1
Y
(
0
. o) 1 (1) .
Avem
0
= 1 (r
0
) . r
0
1.
r
0
1 si 1 deschis a = 0 a.. 1
A
(r
0
. ) 1. Atunci 1 (1
A
(r
0
. )) 1 (1) .
Scriem 1
A
(r
0
. ) = l
.
+r
0
(translatata bilei l
.
cu vectorul r
0
).
Prin aditivitatea lui 1 avem: 1 (l
.
+r
0
) = 1 (l
.
) +1 (r
0
) .
Conform ipotezei, o 0 a.. \
c
1 (l
.
) . Rezult a: 1 (1) 1 (1
A
(r
0
. )) =
1 (l
.
) +1 (r
0
) \
c
+1 (r
0
)
. .
j
0
= 1
Y
(
0
. o) . deci 1
Y
(
0
. o) 1 (1) .
63
Theorem 168 (Principiul reprezent arilor deschise) Daca A si 1 sunt spatii Ba-
nach, atunci orice aplica tie liniara si continua 1 : A 1 care este surjectiv a, este
deschis a.
Proof. Etapa I Demonstr am c a: \ 0. o 0 a.. \
c
1 (l
.
).
Etapa a II-a Ar at am c a: \ 0. 1 (l
.
) 1 (l
2.
) .
Etapa aIII-a (Concluzii) Aplic am cele demonstrate la etapele I si II si Lema
precedent a.
Fie 0. Avem 1
_
l
.2
_
1 (l
.
) (cf. Etapei II) si o
t
= o
_
.
2
_
0 a.. \
c
0
1
_
l
.2
_
(cf. Etapei I), deci o
t
0 a.. \
c
0 1 (l
.
) . Conform Lemei, aplicatia liniar a
1 este deschis a, q.e.d.
Etapa I Fix am 0 oarecare. Scriem A =
o

a=1
1(0. :) =
o

a=1
: l
.
.
Atunci 1 (A) =
o

a=1
1 (:l
.
) =
o

a=1
: 1 (l
.
) .
1 surjectiv a = 1 = 1 (A) . Asadar, 1 =
o

a=1
: 1 (l
.
) . Cum orice multime este
inclus a n aderenta sa = 1 =
o

a=1
` 1 (l
.
) .
1 (l
.
) nchis a = : 1 (l
.
) nchis a,\: _ 1 (transformata prin omotetie a unei
multimi nchise este nchis a).
Cum 1 spatiu Banach, 1 este spatiu metric complet (nevid).
Aplicnd Teorema lui Baire rezult a c a: :
0
_ 1 a.. i:t
_
:
0
1 (l
.
)
_
,= . adic a
\ ,= deschis a n 1 a.. \ :
0
1 (l
.
) .
De aici, folosind operatiile cu multimi dintr-un spatiu liniar si propriet atile multim-
ilor convexe, respectiv echilibrate, vom deduce: o 0 a.. \
c
1 (l
.
).
l
.
convex a (echilibrat a)
1 liniar a

=1 (l
.
) convex a (echilibrat a) =1 (l
c
) convex a (echili-
brat a) =:
0
1 (l
.
) convex a (echilibrat a).
:
0
1 (l
.
) echilibrat a =
:
0
1 (l
.
) = :
0
1 (l
.
)
\ :
0
1 (l
.
)

=
(\) :
0
1 (l
.
)
\ :
0
1 (l
.
)
:
0
1 (l
.
) convex a
_
_
_
=
1
2
(\ \) :
0
1 (l
.
) =
1
2:
0
(\ \) 1 (l
.
) (19)
Folosim proprietatea: dac a A este spatiu
_
liniar
topologic
. . 1 A si deschis a
= +1 deschis a.(demonstrat a n ...?).
Cum \ este deschis a =\ \ deschis a =
1
2a
0
(\ \) deschis a (ultima impli-
catie rezult a din faptul c a omotetiile transform a multimi deschise n multimi deschise).
Multimea deschis a
1
2a
0
(\ \) contine vectorul nul (0 =
1
2
( ) . \) =
o 0c.^:.\
c

1
2:
0
(\ \) (20)
64
Etapa a II-a Fie 0. Consider am sirul
a
=
.
2
n
. : _ 1.
Conform Etapei I: \: _ 1. o
a
0 a.. \
cn
1 (l
.n
).
Se arat a c a
1 (l
v
) \
|T|v
. \: 0. (21)
Deducem c a \
cn
\
|T|.n
. de unde o
a
_ |1|
a
(\: _ 1) . Atunci
lim
ao
o
a
= 0 (22)
(Veric am (21): 1 (l
v
) = = lim
Io
1 (r
I
) . unde r
I
l
v
(/ _ 1), adic a
|r
I
| < : (/ _ 1) = || = lim
Io
|1 (r
I
)| si |1 (r
I
)| _ |1| |r
I
| _ |1| : = || _
|1| : = \
|T|v
.
Fix am 1 (l
.
).
Vom construi r l
2.
a.. = 1 (r) . Va rezulta 1 (l
.
) 1 (l
2.
) .
(Pas 1) 1 (l
.
) =r
0
l
.
a.. | 1 (r
0
)| < o
1
. adic a 1 (r
0
) \
c
1
.
Dar \
c
1
1 (l
.
1
). deci 1 (r
0
) 1 (l
.
1
).
(Pas 2) 1 (r
0
) 1 (l
.
1
) = r
1
l
.
1
a.. | 1 (r
0
) 1 (r
1
)| < o
2
. adic a
1 (r
0
)1 (r
1
) = 1 (r
0
+r
1
) \
c
2
. Din \
c
2
1 (l
.
2
) =1 (r
0
+r
1
) 1 (l
.
2
).
Inductiv construim un sir (r
a
)
a0
cu urm atoarele propriet ati:
1

r
a
l
.n
(: _ 0)
2

_
_
_
_
1
_
a

i=0
r
i
__
_
_
_
< o
a+1
. \: _ 0.
Din 2

si lim
ao
o
a+1
= 0 rezult a = lim
ao
1
_
a

i=0
r
i
_
.
Pe de alt a parte:
1

= |r
a
| <
.
2
n
. \: _ 0 =
o

a=0
|r
a
| _
o

a=0
.
2
n
= 2 < + = seria
o

a=0
|r
a
| este
convergent a (= seria
o

a=0
r
a
este convergent a n spatiul normat A).
ntr-un spatiu Banach orice serie absolut convergent a este convergent a
A este spatiu Banach.
_
=seria
o

a=0
r
a
este convergent a la un element r A (
o

a=0
r
a
= r. adic a r = lim
ao
o

i=0
r
i
). Din continu-
itatea lui 1 =1 (r) = 1
_
lim
ao
a

i=0
r
i
_
= lim
ao
1
_
a

i=0
r
i
_
= = = 1 (r) .
n plus: |r| =
_
_
_
_
o

a=0
r
a
_
_
_
_
=
o

a=0
|r
a
| <
o

a=0
.
2
n
= 2 = |r| < 2 = r l
2.
. Deci
= 1 (r) 1 (l
2.
) .
Principiul reprezent arilor deschise (PRD) are consecinte remarcabile: Teorema lui
Banach de inversare a aplicatiilor liniare si continue, Teorema de echivalent a a normelor
comparabile si Principiul gracului nchis.
Theorem 169 (a lui Banach) Fie A si 1 spa tii Banach si 1 : A 1 o aplica tie
liniara bijectiva (izomorsm algebric). Atuni 1 si 1
1
sunt simultan continue sau
discontinue.
65
Proof. Demonstr am echivalenta 1 continu a =1
1
continu a.
=
1 liniar a
1 continu a (ipotez a)
1 surjectiv a
A. 1 spatii Banach

=
1 deschis a (Conform P.R.D.)
1 bijectiv a

= 1
1
continu a
(vezi Observatia 166).
= 1
1
: 1 A este aplicatie liniar a bijectiv a si 1 ,A sunt spatii Banach.
Aplicnd implicatia de mai sus =(1
1
)
1
= 1 continu a.
Norme (comparabile, echivalente) Fie A spatiu liniar si ||
1
. ||
2
norme pe A.
||
1
~ ||
2
111
= 0 < c _ /c.^:.c |r|
1
_ |r|
2
_ / |r|
1
. \r A.
= aplicatia identic a 1
A
: (A. ||
1
) (A. ||
2
) este bicontinu a.
||
1
si ||
2
comparabile =c 0 a.. c |r|
1
_ |r|
2
. \r A sau / 0 a.. |r|
2
_
/ |r|
1
. \r A = 1
A
: (A. ||
2
) (A. ||
2
) este continu a sau 1
A
: (A. ||
1
)
(A. ||
2
) este continu a.
Theorem 170 (de echivalent a a normelor comparabile (Consecint a a Teoremei lui Banach))
Doua norme care denesc structuri de spa tiu Banach pe acela si spa tiu liniar e sunt
echivalente, e nu sunt comparabile.
Proof. Demonstr am c a dac a cele dou a norme sunt comparabile, atunci sunt echiva-
lente.
Presupunem c a (A. ||
I
) este spatiu Banach pentru / = 1. 2.
Dac a c 0 a.. c |r|
1
_ |r|
2
. \r A. atunci aplicatia identic a 1
A
: (A. ||
2
)
(A. ||
1
) este continu a (evident, este si liniar a si bijectiv a) si aplicnd Teorema lui Ba-
nach = 1
1
A
= 1
A
: (A. ||
1
) (A. ||
2
) continu a = / 0 a.. |r|
2
_ / |r|
1
. \r
A si deci ||
1
~ ||
2
.
Analog: / 0 a.. |r|
2
_ / |r|
1
. \r A = 1
A
: (A. ||
1
) (A. ||
2
) continu a
T. Banach
= 1
A
: (A. ||
2
) (A. ||
1
) continu a =c 0 a.. c |r|
1
_ |r|
2
. \r A.
27 Principiul gracului nchis
Denition 171 Fie A si 1 spa tii normate. O func tie 1 : A 1 se nume ste cu
grac nchis daca pentru orice r
0
A. din
_
r
a
r
0
1 (r
a
)
0
rezulta
0
= 1 (r
0
) .
Remark 172
1) Fie 2 = A1 suma directa a spa tiilor normate A si 1 (cu norma |(r. )|
2
=
|r|
A
+||
Y
).
Gracul lui 1 este G
T
:= (r. 1 (r)) : r A . Condi tiile
_
r
a
r
0
1 (r
a
)
0
(: )
arata ca (r
0
.
0
) este un punct aderent gracului G
T
. n spa tiul 2 : (r
0
.
0
) G
T
.
Condi tia
0
= 1 (r
0
) =(r
0
.
0
) G
T
.
66
Deci: 1 : A 1 au grac nchis =
_
(r
0
.
0
) G
T
=(r
0
.
0
) G
T
_
= G
T

G
T
= gracul lui 1 este mul time nchisa n 2 = A 1.
2) Orice aplica tie continua (ntre spa tii normate) are grac nchis.
(Fie 1 : A 1 continua. Fie r
0
A si
_
r
a
r
0
1 (r
a
)
0
. Atunci
0
= lim
ao
1 (r
a
) =

T continua
1
_
lim
ao
r
a
_
= 1 (r
0
) . deci
0
= 1 (r
0
) . q.e.d.).
Theorem 173 (Principiul gracului nchis) Fie A si 1 doua spa tii Banach si 1 :
A 1 o aplica tie liniara. Atunci 1 este continua =1 are grac nchis.
Proof.
Necesitatea (=) A fost demonstrat a n Observatia 172 2) (f ar a ipoteza A si
1 complete).
Sucienta (=) A. 1 spatii Banach = 2 = A 1 (suma direct a) este spatiu
Banach.
1 are grac nchis =G
T
= (r. 1 (r)) : r A este mul time nchisa n 2 (1) .
Deoarece 1 liniar a, G
T
este subspa tiu liniar n 2 (2) .
Din (1) si (2) =G
T
spatiu Banach.
Consider am proiectiile 1
A
: A 1 A. 1
Y
: A 1 1 (1
A
(r. ) =
r. 1
Y
(r. ) = ) si restrictiile lor la G
T
. Proiectiile 1
A
. 1
Y
sunt aplicatii liniare si
continue.
1
A
: G
T
A este liniar a, continu a si bijectiv a. Conform Teoremei lui Banach,
1
1
A
: A G
T
. 1
1
A
(r) = (r. 1 (r)) este continu a.
Dar 1 = 1
Y
= 1
1
A
(1 (r) = 1
Y
(r. 1 (r)) = 1
Y
_
1
1
A
(r)
_
= 1 este continu a
(compunere de aplicatii continue)).
Remark 174 Principiul gracului nchis este echivalent cu Teorema lui Banach.
Am vazut ca Teorema lui Banach = Principiul gracului nchis.
Reciproca (P.G.. = T.Banach.) Fie 1 : A 1 aplicatie liniar a, bijectiv a.
Dac a 1 este continu a, folosind PG demonstr am c a 1
1
este continu a.
Observ am c a 1
1
are gracul nchis:
_

a

0
1
1
(
a
) r
0
=
_
_
_

a

0
1 (1
1
(
a
))

T continu a
1 (r
0
) . =
_

a

0

a
1 (r
0
)
=1 (r
0
) =
0
(unicitatea limitei)
= r
0
= 1
1
(
0
) .
Conform PG, 1
1
are grac nchis (si 1
1
liniar a) =1
1
continu a.
28 Dualul unui spatiu normat
28.1 Introducere
n studiul unui spatiu normat un instrument important l reprezint a functionalele liniare
si continue denite pe acel spatiu, care sunt intrinsec legate de structura spatiului
respectiv. Amintim c a subspatiile liniare maximale nchise ale unui spatiu normat A
sunt nucleele (Ker ,): functionalelor liniare si continue , : A .
67
28.1.1 Dualul unui spatiu normat (Denitii)
Denition 175 Fie A spa tiu normat (cu corpul de scalari ).
Se nume ste dualul lui A spa tiul normat 1(A. ) (al func tionalelor liniare si continue
, : A ).
Not am 1(A. ) = A
+
.
Norma pe A
+
: |,|
111
= sup [, (r)[ : |r| _ 1 ;
_
|,| = sup
_
[, (r)[ : |r| = 1
|,| = inf ` 0 : [, (r)[ _ `|r| . \r A
.
(n norma este modulul).
Remark 176 Deaorece (. [[) este spa tiu Banach,A
+
= 1(A. ) este totdeauna spa tiu
Banach (indiferent daca A este sau nu spa tiu Banach).
Denition 177 Dualul spa tiului 1(A. ) se nume ste bidualul lui A si se noteaza cu
A
++
. (A
++
= (A
+
)
+
= (1(A. ))
+
).
28.1.2 Prelungirea functionalelor liniare continue pe spatii normate
Vom studia modul n care se particularizeaz a teoremele de prelungire (Hahn-Banach,
teorema de prelungire a functionalelor linaire complexe) la cazul spatiilor normate.
Apare aici n plus aspectul continuit atii functionalelor.
Reamintim:
Theorem 178 (de prelungire a functionalelor liniare (complexe sau reale)) (`n:c:otc:c!)
Fie A spa tiu liniar, A
0
A subspa tiu liniar si j : A 1 o seminorma. Daca
,
0
: A
0
este func tionala liniara cu [,
0
(r)[ _ j (r) . \r A
0
. atunci exista o
func tionala liniara , : A a..
_
c) , prelunge ste pe ,
0
( ,[
A
0
= ,
0
);
/) [, (r)[ _ j (r) . \r A.
Theorem 179 (de prelungire a functionalelor liniare si continue pe spatii normate)
Fie A un spa tiu normat, A
0
un subspa tiu liniar al lui A si ,
0
: A
0
o func tionala
liniara si continua pe A
0
. Atunci exista , A
+
a..
a) ,[
A
0
= ,
0
b) |,| = |,
0
| .
(Orice func tionala liniara si continua pe un subspa tiu liniar al unui spa tiu normat
se prelunge ste la ntregul spa tiu, cu pastrarea liniarita tii si normei).
Proof. Fie j : A R denit a prin j (r) = |,
0
| |r| . r A. Functionala j este
o seminorm a. Cum [,
0
(r)[ _ |,
0
| |r| = j (r) . \r A
0
putem aplica Teorema de
prelungire a functionalelor liniare. Rezult a c a , : A liniar a a.. ,[
A
0
= ,
0
si
[, (r)[ _ j (r) . \r A.
Inegalitatea precedent a = [, (r)[ _ |,
0
| |r| . \r A = , m arginit a (deci con-
tinu a) si |,| _ |,
0
| .
Din incluziunea := [,
0
(r)[ : |r| _ 1. r A
0
= [, (r)[ : |r| _ 1. r A
0

, (r) : |r| _ 1. r A = : 1 rezult a |,
0
| _ |,| (|,
0
| = sup _ sup 1 = |,|) .
Deci |,| = |,
0
| .
68
28.2 Existenta functionalelor liniare si continue pe spatii nor-
mate
Folosind Teorema de prelungire a functionalelor liniare si continue pe spatii normate.
Se arat a c a dualul unui spatiu normat este spatiu bogat n elemente.
Theorem 180 Fie A un spa tiu normat si r
0
A 0 . Exista , A
+
a.. , (r
0
) =
|r
0
| si |,| = 1.
Proof. Consider am subspatiul liniar generat de r
0
. A
0
= `r
0
: ` (A
0
,= 0) .
Denim pe A
0
functionala liniar a ,
0
prin ,
0
(`r
0
) = `|r
0
| . ` (Se observ a c a ,
este liniar a). Avem[,
0
(`r
0
)[ = [`|r
0
|[ = [`[|r
0
| = |`r
0
| . adic a [,
0
(r)[ = |r| . \r
A
0
. Atunci |,
0
| = sup [,
0
(r)[ : |r| = 1. r A
0
= sup |r| : |r| = 1. r A
0
=
sup 1 = 1. deci |,
0
| = 1 .
Aplicnd Teorema de prelungire a functionalelor liniare =, A
+
a..:
_
c) ,[
A
0
= ,
0
/) |,| = |,
0
|
_
Din c) =, (r
0
) = ,
0
(r
0
) = ,
0
(1 r
0
) = 1 |r
0
| = |r
0
|
Din /) =|,| = |,
0
| = 1.
Theorem 181 Fie A un spa tiu normat, A
0
A un subspa tiu liniar si r
0
A un
element cu distan ta la A
0
egala cu d 0. Atunci exista , A
+
cu proprieta tile:
c) , (r
0
) = 1
/) , (r) = 0. \r A
0
c) |,| =
1
o
.
(Ex: A = R. A
0
= 0 . r
0
= d; , (r) = cr. , (r
0
) = 1 = cr
0
= 1 = c =
1
o
si
|,| = [c[ =
1
o
).
Proof.
I. d = d (r
0
. A
0
)
111
= inf d (r
0
. ) : A
0
= inf | r
0
| : A
0
. Exist a

a
A
0
(: _ 1) a.. lim
ao
|
a
r
0
| = d.
II.
Construim subspatiul liniar generat de r
0
si de elementul r
0
(, A
0
), adic a A
1
=
+`r
0
: A
0
. ` .
(Scrierea oric arui element r A
1
sub forma r = +`r
0
. cu A
0
si ` . este
unic a:
1
+ `
1
r
0
=
2
+ `
2
r
0
= (
1

2
)
. .
A
0
= (`
2
`
1
) r
0
. Dac a `
1
,= `
2
. atunci
(`
2
`
1
) r
0
, A
0
.
Se demonstreaz a prin reducere la absurd: (`
2
`
1
) r
0
A
0
`
1
,= `
2

= r
0

1
A
2
A
1
A
0
=
A
0
. fals.
Deci `
1
= `
2
. nlocuind n egalitatea dat a =
1
=
2
).
Denim ,
1
: A
1
prin ,
1
(r) = ` dac a r = +`r
0
.
69
Unicitatea reprezent arii lui r arat a c a ,
1
este bine denit a si liniar a, ,
1
(r
0
) = 1
si ,
1
(r) = 0. \r A
0
.
(Detalii: 1

,
1
(r
t
+r
tt
) = ,
1
((
t
+`
t
r
0
) + (
tt
+`
tt
r
0
)) =
,
1
((
t
+
tt
)
. .
A
0
+ (`
t
+`
tt
)
. .

r
0
) = `
t
+`
tt
= ,
1
(r
t
) +,
1
(r
tt
)
,
1
(cr) = ,
1
(c( +`r
0
)) = ,
1
(c +c` r
0
) = c ` = c ,
1
(r)
2

,
1
(r
0
) = ,
1
(0 + 1 r
0
) = 1
3

r A
0
=r = r + 0 r
0
=,
1
(r) = 0.
Ar at am c a |,
1
| =
1
o
.
1

Fie r A
1
. r = +`r
0
cu A
0
si ` 0 . Atunci |r| =
| +`r
0
| =
_
_
`
_
r
0

1
A

___
_
= [`[
_
_
r
0

1
A

__
_
_ [`[ d.
deci |r| _ [,
1
(r)[ d (dac a r , A
0
. adic a ` ,= 0 dar si pentru
` = 0 : |r| _ 0 d
Din [,
1
(r)[ _
1
o
|r| . \r A
1
rezult a c a |,
1
| _
1
o
.
2

Consider am
a
A
0
(: _ 1) a.. lim
ao
|
a
r
0
| = d.
,
1
(
a
r
0
) = ,
1
(
a
+ (1) r
0
)
111
= 1 =
1 = [,
1
(
a
r
0
)[ _ |,
1
| |
a
r
0
| .
F acnd : n inegalitatea precedent a obtinem 1 _ |,
1
| d.
de unde |,
1
| _
1
o
.
III. Conform Teoremei de prelungire a functionalelor liniare si continue, exist a
, A
+
a.. ,[
A
1
= ,
1
si |,| = |,
1
| .
Atunci: , (r
0
) = ,
1
(r
0
) = 1; r A
0
A
1
=, (r) = ,
1
(r) = 0 si |,| = |,
1
| =
1
o
.
29 Forma functionalelor liniare si continue pe unele spatii nor-
mate
29.1 Forma functionalelor liniare continue pe R
n
I. Fie , : R
a
R o functional a liniar a. Not am cu c
1
. c
2
. . . . . c
a
baza canonic a
din R
a
: c
1
= (1. 0. . . . . 0) . c
2
= (0. 1. . . . . 0) . c
a
= (0. 0. . . . . 1) .
r = (r
1
. r
2
. . . . . r
a
) R
a
=r =
a

i=1
r
i
c
i
.
, (r) = ,
_
a

i=1
r
i
c
i
_
=
a

i=1
r
i
, (c
i
) . Notnd , (c
i
) = c
i
_
i = 1. :
_
rezult a
, (r) =
a

i=1
c
i
r
i
(23)
(Scrierea lui , sub aceast a form a este unic a: , (r) =
a

i=1
c
i
r
i
; r = c
1
=, (c
1
) =
c
1
; . . . ; r = c
a
=, (c
a
) = c
a
).
70
Reciproc, dac a , (r) =
a

i=1
c
i
r
i
. \r = (r
1
. . . . . r
a
) R
a
=, este liniar a.
Forma general a a functionalelor liniare pe R
a
este cea dat a de formula (23).
II. Se arat a c a orice functional a liniar a , : R
a
R este continu a (pe R
a
si R
se pot considera orice norme, deoarece pe un spatiu nit dimensional orice dou a
norme sunt echivalente, continuitatea n raport cu o pereche de norme atrage
continuitatea n raport cu orice alt a pereche de norme).
Norma uzual a pe R este modulul [[ .
Norme uzuale pe R
a
:
_

_
|r|
j
=
_
a

i=1
[r
i
[
j
_
1j
(1 _ j < )
(de obicei lu am j = 2 sau j = 1).
|r|
o
= max
1ia
[r
i
[ .
Veric am c a orice functional a liniar a , : R
a
R. , (r) =
a

i=1
c
i
r
i
este continu a,
considernd (R
a
. ||
2
si (R. [[)) .
, continu a =` 0 a.. [, (r)[ _ `|r|
2
. \r R
a
.
[, (r)[ =

i=1
c
i
r
i

_
a

i=1
[c
i
[ [r
i
[ _
C1S
_
a

i=1
[c
i
[
2
_
12
. .
A

_
a

i=1
[r
i
[
2
_
12
. .
|a|
2
= `|r|
2
.
Am ar atat c a [, (r)[ _ `|r|
2
. \r R
a
. unde ` = |c|
2
cu c = (c
1
. . . . . c
a
) .
29.2 Forma functionalelor liniare si continue pe c
Fie
_
c spatiul sirurilor convergente de numere reale
: spatiul sirurilor m arginite de numere reale.
Norma pe : este denit a prin: |r| = sup
a1
[r
a
[ . dac a r = (r
a
)
a1
:.
Spatiul c este nzestrat cu aceeasi norm a ca si : (norma supremum).
Theorem 182 Fie , : c R o func tionala liniara si continua. Atunci:
a) Exista un singur element c = (c
0
. c
1
. . . . . c
a
. . . .) |
1
a.. are loc identitatea
, (r) = c
0
r
0
+
o

a=1
c
a
r
a
. (24)
unde r = (r
a
)
a1
c si r
0
= lim
ao
r
a
.
b) |,| = |c|
1
(unde |c|
1
= [c
0
[ +
o

a=1
[c
a
[).
c) Dualul lui c este spa tiu normat izomorf cu |
1
(c
+
|
1
) .
71
Proof.
a) Consider am sirurile c = (1. 1. 1. . . .) (sir constant) si c
1
= (1. 0. 0. . . .) . c
a
=
(0. 0. . . . . 0
. .
a1 ori
. 1. 0. . . .) (: _ 2) . Evident, c c si c
a
c. \: _ 1.
I Fie r = (r
a
)
a1
c.
Demonstr am c a:
r = r
0
c +
o

a=1
(r
a
r
0
) c
a
(n c) (25)
Suma partial a de ordin : a seriei din membrul drept este :
a
= r
0
c+
a

I=1
(r
I
r
0
) c
I
.
:
a
= (r
0
c
a

I=1
c
I
. .
(1. 1. . . . . 1
. .
n ori
,0,...)
)+
a

I=1
r
I
c
I
= r
0
(0. . . . . 0. 1. 1. . . .)+(r
1
. r
2
. . . . . r
a
. 0. 0. . . .) .
:
a
= (r
1
. r
2
. . . . . r
a,
r
0
. r
0
. . . .) =r :
a
= (0. 0. . . . . 0. r
a+1
r
0
. r
a+2
r
0
. . . .) .
|r :
a
| = sup
Ia+1
[r
I
r
0
[
lim
ao
r
a
= r
0
_
_
_
= lim
ao
|r :
a
| = 0 = lim
ao
:
a
= r (n c) , adic a
(25).
n (25) aplic am , n ambii membri. Tinnd seama c a , este liniar a si continu a
rezult a:
, (r) = r
0
, (c) +
o

a=1
(r
a
r
0
) , (c
a
) .
Not am , (c) = / si , (c
a
) = c
a
. : _ 1. Am demonstrat c a
, (r) = /r
0
+
o

a=1
c
a
(r
a
r
0
) . (26)
(\r = (r
a
)
a1
c. cu lim
ao
r
a
= r
0
).
II. Ar at am c a seria
o

a=1
[c
a
[ este convergent a (n particular
o

a=1
c
a
este convergent a).
(Functia signum: sgn r =
_
_
_
1. r < 0
0. r = 0
1. r 0
; [r[ = r sgn r. \r R).
Se consider a sirul r
(a)
= (sgn c
1
. sgn c
2
. . . . . sgn c
a
. 0. 0. . . .) (r
(a)
c. lim
Io
r
(a)
I
= 0).
Aplicnd (26) avem: ,
_
r
(a)
_
= / 0 +
a

I=1
c
I
sgn c
I
=
a

I=1
[c
I
[ .
Dar

,
_
r
(a)
_

_ |,|
_
_
r
(a)
_
_
. .
1
_ |,| . de unde
a

I=1
[c
I
[ _ |,| (\: _ 1) .
72
F acnd : n inegalitatea precedent a =
o

I=1
[c
I
[ _ |,| . deci c = (c
0
. c
1
. . . . . c
a
. . . .)
|
1
.
Din convergenta seriei
o

a=1
c
a
rezult a c a putem scrie (26) sub forma:
, (r) =
_
/
o

a=1
c
a
_
. .
o
0
r
0
+
o

a=1
c
a
r
a
.
Notnd c
0
= /
o

a=1
c
a
obtinem (24).
III. Unicitatea reprezent arii lui , sub forma (24)
Avem , (r) = c
0
r
0
+
o

a=1
c
a
r
a
. unde r = (r
a
)
a1
c si r
0
= lim
ao
r
a
.
Presupunem c a , (r) = /
0
r
0
+
o

a=1
/
a
r
a
. unde r = (r
a
)
a1
c si r
0
= lim
ao
r
a
.
Aplic am formulele de mai sus pentru r = c
a
. : _ 1 si r = c.
r = c
a
=r
0
= 0si
_
, (c
a
) = c
a
, (c
a
) = /
a
. de unde c
a
= /
a
(\: _ 1) .
r = c = r
0
= 1si
_

_
, (c) = c
0
+
o

a=1
c
a
, (c) = /
0
+
o

a=1
/
a
. dar
o

a=1
c
a
=
o

a=1
/
a
. de unde c
0
= /
0
.
b) Demonstr am c a |,| _ |c|
1
si |c|
1
_ |,| (c |
1
) .
I. Se consider a sirul
(a)
= (sgn c
1
. sgn c
2
. . . . . sgn c
a
. sgn c
0
. sgn c
0
. . . .) .
Avem
(a)
c si
_
_

(a)
_
_
_ 1
_
lim
ao

(a)
= sgn c
0
_
.
Conform (24), ,
_

(a)
_
= [c
0
[ + [c
1
[ + + [c
a
[ +
_
o

I=a+1
c
I
_
sgn c
0
= ,
_

(a)
_
=
[c
0
[ +[c
1
[ + +[c
a
[ +
_
o

I=a+1
c
I
_
sgn c
0
_ |,|
_
_

(a)
_
_
_ |,| .
Pentru : .
o

I=a+1
c
I
0. Din inegalitatea precedent a = [c
0
[ +
o

a=1
[c
a
[ _ |,| .
adic a c |
1
si |c
1
| _ |,| .
II. Fie r c. r = (r
a
)
a1
si r
0
= lim
ao
r
a
. Din denitia normei pe c : [r
a
[ _
|r| . \: _ 1.
F acnd : n inegalitatea precedent a =[r
0
[ _ |r| .
(24) = [, (r)[ _ [c
0
[ [r
0
[
..
|a|
+
o

a=1
[c
a
[ [r
a
[
..
|a|
_ |r|
_
[c
0
[ +
o

a=1
[c
a
[
_
. de unde
[, (r)[ _ |c|
1
|r| . Cum r c este oarecare, deducem c a |,| _ |c|
1
.
c) Dac a , (r) = c
0
r
0
+
o

a=1
c
a
r
a
(, c
+
) ca la punctele precedente, denim c(,) =
c. unde c = (c
0
. c
1
. . . . . c
a
. . . .) |
1
.
Conform punctului a), se poate vorbi de o functie c : c
+
|
1
. bine denit a.
Functia c este evident injectiv a.
73
Se arat a usor (folosind unicitatea reprezent arii date de formula (24)) c a c este
liniar a.
S-a demonstrat c a |,| = |c|
1
(punctul b)), adic a |c(,)| = |,| . \, c
+
.
Deducem c a c este continu a si p astreaz a norma.
Se arat a c a c este surjectiv a: pentru orice c |
1
. denind , (r) prin formula (24).
Se demonstreaz a c a , : c 1 este denit a corect (seria din membrul drept
converge), , liniar a si continu a.
Deci c : c
+
|
1
este bijectiv a, liniar a si continu a si p astreaz a norma, adic a c
este izomorsm de spatii normate (=c
+
si |
1
sunt izometric izomorfe: c
+
|
1
).
Conclusion 183 Dualul spa tiului c se identica cu |
1
.
29.3 Forma functionalelor liniare si continue pe |
p
Fie |
j
=
_
(r
a
)
a1
: r
a
R pentru : _ 1 si
o

a=1
[r
a
[
j
< +
_
.
Am ar atat pentru j _ 1 c a |r|
j
111
=
_
o

a=1
[r
a
[
j
_
1j
. unde r = (r
a
)
a1
este o norm a
pe |
j
(conform inegalit atii lui Minkowski).
Pentru j 1. se numeste conjugat Hlder al lui j num arul cu
1
j
+
1
q
= 1 .
Inegalitatea Hlder:
o

a=1
[c
a
/
a
[ _
_
o

a=1
[c
a
[
j
_
1j

_
o

a=1
[/
a
[
q
_
1q
.
Theorem 184 Fie , : |
j
R func tionala liniara si continua, unde j _ 1.
Atunci:
a) Exista un unic sir c = (c
a
)
a1
astfel nct
, (r) =
o

a=1
c
a
r
a
(27)
pentru orice r = (r
a
)
a1
|
j
.
b) I. Daca j = 1. avem c : ( sir marginit) si |,| = |c| ( |c| = sup
a1
[c
a
[ ).
II. Daca j 1. avem c |
q
(unde
1
j
+
1
q
= 1) si |,| = |c|
q
( |c|
q
=
_
o

a=1
[c
a
[
q
_
1q
).
c) I. (|
1
)
+
:
II. (|
j
)
+
|
q
. daca j 1 si
1
j
+
1
q
= 1.
74
Proof.
Se consider a sirurile c
1
= (1. 0. 0. . . . . 0. . . .) . c
a
= (0. . . . . 0
. .
(a1) ori
. 1. 0. . . .) (: _ 2) .
Pentru : _ 1 avem c
a
|
j
si |c
a
|
j
= 1.
a) I Demonstr am c a:
r =
o

a=1
r
a
c
a
(28)
n |
j
. \r = (r
a
)
a1
|
j
.
(:
a
=
a

I=1
r
I
c
I
= (r
1
. r
2
. . . . . r
a
. 0. 0. . . .) = r :
a
= (0. . . . . 0. r
a+1
. r
a+2
. . . .) =
|r :
a
|
j
=
_
o

I=a+1
[r
I
[
j
_
1j
0 cnd : . deoarece seria
o

I=1
[r
I
[
j
este conver-
gent a = lim
ao
:
a
= r n |
j
. adic a (28) are loc).
Fie , : |
j
R liniar a si continu a. Aplic am , n (28): r = lim
ao
:
a
.
, (r) = ,
_
lim
ao
:
a
_
=

) continu a
lim
ao
, (:
a
) = lim
ao
,
_
a

I=1
r
I
|
I
_
=

) liniar a
lim
ao
o

I=1
r
I
, (c
I
)
111
=
o

a=1
r
a
, (c
a
) . adic a , (r) =
o

a=1
r
a
, (c
a
) . adic a , (r) =
o

a=1
r
a
, (c
a
)
_
\r = (r
a
)
a1
|
j
_
.
Not am , (c
a
) = c
a
(: _ 1) . Rezult a (27).
II Unicitatea reprezent arii lui , sub forma (27)
Avem , (r) =
o

a=1
c
a
r
a
. \r |
j
. Presupunem c a , (r) =
o

a=1
/
a
r
a
. \r |
j
.
Pentru r = c
a
obtinem
_
, (c
a
) = c
a
, (c
a
) = /
a
. de unde c
a
= /
a
(\: _ 1) .
Rezult a c a sunt unic determinati coecientii c
a
. : _ 1. din (27), adic a este unic sirul
c = (c
1
. . . . . c
a
. . . .) a.. are loc (27), \r |
j
.
b) I Cazul j = 1
Se consider a sirurile
_
_
_
r
(1)
= (sgn c
1
. 0. . . . . 0. . . .)
r
(a)
= (0. . . . . 0
. .
(a1) ori
. sgn c
a
. 0. . . .). : _ 2.
Se observ a c a r
(a)
|
j
si
_
_
r
(a)
_
_
j
= [sgn c
a
[ _ 1 (\: _ 1) .
Aplicnd (27) =,
_
r
(a)
_
= c
a
sgn c
a
= [c
a
[
Dar ,
_
r
(a)
_
_

,
_
r
(a)
_

_ |,|
_
_
r
(a)
_
_
j
. .
1
_ |,|
_

_
= [c
a
[ _ |,| (\: _ 1) .
Ultima inegalitate arat a c a c = (c
a
)
a1
: si |c|
111
= sup
a1
[c
a
[ _ |,| .
Pe de alt a parte: \r |
j
. [, (r)[
(27)
_
o

a=1
[c
a
[
..
|o|
[r
a
[ _ |c|
o

a=1
[r
a
[
. .
|a|
1
. de unde [, (r)[ _
|c| |r|
1
. Atunci |,| _ |c| .
75
II Cazul j 1 .
Se construiesc sirurile auxiliare urm atoare:

(a)
=
_
[c
1
[
q2
c
1
. [c
2
[
q2
c
2
. . . . . [c
a
[
q2
c
a
. 0. 0. . . .
_
(: _ 1) .
Se observ a c a
o

I=1

(a)
I

j
=
a

I=1

(a)
I

j
=
a

I=1
_
[c
I
[
q1
_
j
=
a

I=1
[c
I
[
q
. deoarece j ( 1) = .
deci
(a)
|
j
si
_
_

(a)
_
_
j
=
_
a

I=1
[c
I
[
q
_
1j
(: _ 1) .
Aplicnd (27) =,
_

(a)
_
=
a

I=1
[c
I
[
q2
c
2
I
=
a

I=1
[c
I
[
q
Dar ,
_

(a)
_
_

,
_

(a)
_

_ |,|
_
_

(a)
_
_
j
= |,|
_
a

I=1
[c
I
[
q
_
1j
_

_
=
a

I=1
[c
I
[
q
_
_
a

I=1
[c
I
[
q
_
1j

|,| =
_
a

I=1
[c
I
[
q
_
1
1
p
_ |,| =
_
a

I=1
[c
I
[
q
_1
q
_ |,| (29)
Ultima inegalitate are loc \: _ 1. de unde =
_
c = (c
a
)
a1
|
j
|c|
q
_ |,| (facem : n (29)).
Pe de alt a parte: \r |
j
. [, (r)[ _
o

a=1
[c
a
[ [r
a
[
Aplicnd inegalitatea lui Hlder:
o

a=1
[c
a
[ [r
a
[ _ |c|
q
|r|
j
_

_
= [, (r)[ _ |c|
q

|r|
j
. \r |
j
. de unde |,| _ |c|
q
. Deci |,| = |c|
q
.
30 Reexivitate, topologii slabe, operatori adjuncti
30.1 Dualitate
Denition 185 Fie A si 1 spa tii liniare peste . O func tionala c : A 1 . c =
c(r. ) se nume ste func tionala biliniara daca este liniara n raport cu ecare variabila:
c(cr
1
+,r
2
. ) = cc(r. ) +,c(r
2
. ) . \c. , . \r
1
. r
2
A. \ 1 si
c(r. c
1
+,
2
) = cc(r.
1
) +,c(r.
2
) . \c. , . \r A. \
1
.
2
1.
Remark 186 c
_
a

i=1
c
i
r
i
.
j

)=1
,
)

)
_
=
a

i=1
j

)=1
c
i
,
)
c(r
i
.
)
)
. .

.
Example 187
1) c : . c(r. ) = r .
2) c :
a

a
. c(r. ) =
a

i=1
a

)=1
c
i)
r
i

)
pentru r = (r
1
. . . . . r
a
) . =
(
1
. . . . .
a
) .
3) c : 1
j
([c. /]) 1
q
([c. /]) R. c(,. q) =
b
_
o
, (r) q (r) dr (Aici j si sunt
conjugate Hlder: j. 0.
1
j
+
1
q
= 1).
76
Denition 188 Spunem ca am stabilit o dualitate ntre A si 1 (spa tii liniare peste )
daca am denit o func tionala biliniara c : A 1 .
Example 189 Prin c : A A
+
. c(r. ,)
111
= , (r) se stabile ste o dualitate ntre
A si A
+
.
Fie c : A 1 . Denim 1 - topologia lui A si A - topologia lui 1 mai jos.
_
_
_
Pentru ecare 1. aplica tia j
j
: A R. j
j
(r) = [c(r. )[ este seminorma.
1 - topologia lui A este topologia de spa tiu local convex denita pe A de
familia de seminorme T := j
j
: 1 .
Analog: A - topologia lui 1 este topologia denita pe 1 de familia de seminorme.
Q =
a
: r A . unde
a
() = [c(r. )[ .
Convergent a:
1) r
a
r n A cu 1 - topologia sa =\ 1. c(r
a
. ) c(r. ) (n R).
2)
a
n 1 cu A -topologia sa =\r A. c(r.
a
) c(r. ) (n R).
30.2 Reexivitate
Fie A spatiu normat, A
+
dualul s au. (A
+
= 1(A. )) si A
++
= (A
+
)
+
(dualul lui A
+
.
numit bidualul lui A).
Vom ar ata c a exist a un izomorsm izometric (congruent a) de spatii normate ntre
A si un subspatiu liniar A
++
0
al bidualului A
++
. Dac a A
++
0
= A
++
. Se va spune c a A este
reexiv.
Fie r A xat. Denim aplicatia (de evaluare n punctul r). 1
a
: A
+

. 1
a
(,) = , (r) . , A
+
.
Theorem 190 1
a
: A
+
este func tionala liniara si continua, cu |1
a
| = |r| .
Proof. 1
a
liniar a: 1
a
(c, +,q) = c1
a
(,) +,1
a
(q) . \c. , . \,. q A
+
.
1
a
(c, +,q) = (c, +,q) (r) = c, (r) +,q (r) = c 1
a
(,) +, 1
a
(q) .
1
a
m arginit a: ` 0 a.. [1
a
(,)[ _ `|,| . \, A
+
.
[1
a
(,)[ = [, (r)[ _ |r| |,| . \, A
+
(` = |r|) .
Rezult a c a 1
a
este liniar a si m arginit a, deci liniar a si continu a.
Din inegalitatea precedent a rezult a si |1
a
| _ |r| .
R amne s a ar at am c a |1
a
| _ |r| (va rezulta |1
a
| = |r|).
Conform primei teoreme de existent a a functionalelor liniare continue pe un spatiu
normat, ,
0
A
+
cu ,
0
(r) = |r| si |,
0
| = 1.
Atunci [1
a
(,
0
)[ = [,
0
(r)[ = |r|
Dar [1
a
(,
0
)[ _ |1
a
| |,
0
| = |1
a
|
_
=|r| _ |1
a
| .
\r A. 1
a
A
++
si |1
a
| = |r| .
Lemma 191 Fie A
++
0
= 1 A
++
: r A a.. 1 = 1
a
.
Mul timea A
++
0
este subspa tiu liniar n A
++
.
Proof. Fie c. , si 1. G A
++
0
. Ar at am c a c1 +,G A
++
0
.
1. G A
++
0
=r. A a..
_
1 = 1
a
G = 1
j
. adic a
_
1 (,) = , (r)
G(,) = , ()
. \, A
+
.
77
Atunci, \, A
+
avem (c1 +,G) (,) = c1 (,) + ,G(,) = c, (r) + ,, () =
, (cr +,) = 1
ca+oj
(,) .
Pe scurt, c1 +,G = 1
ca+oj
A
++
0
.
Remark 192 c1
a
+,1
j
= 1
ca+oj
(pe A
+
).
Theorem 193 Aplica tia c : A A
++
0
denita prin c(r) = 1
a
este un izomorsm
izometric (congruen ta) de spa tii normate (numit izomorsmul NATURAL).
Proof. I Prin denitia lui A
++
0
. c este surjectiva.
c injectiv a = c(r
1
) = c(r
2
) = 1
a
1
= 1
a
2
= \, A
+
. 1
a
1
(,) = 1
a
2
(,) = \,
A
+
. , (r
1
) = , (r
2
) =\, A
+
. , (r
1
r
2
) = 0.
Presupunem c(r
1
) = c(r
2
) . Atunci \, A
+
. , (r
1
r
2
) = 0.
Dac a r
1
r
2
,= 0. conform primei teoreme de existent a a functionalelor liniare
continue ,
0
A
+
a.. ,
0
(r
1
r
2
) = |r
1
r
2
| (si |,
0
| = 1). Pentru , = ,
0
avem
,
0
(r
1
r
2
) = 0. deci |r
1
r
2
| = 0. de unde r
1
r
2
= 0. contradictie.
Asadar, r
1
r
2
= 0. Am demonstrat c a c(r
1
) = c(r
2
) =r
1
= r
2
. deci c e injectiva.
Am demonstrat c a c este bijectiva.
II. c liniar a: c(cr +,) = cc(r) +,c() . \c. , . \r. A.
Egalitatea de mai sus se scrie sub forma: 1
ca+oj
= c1
a
+,1
j
si a fost demonstrat a
n lema precedent a.
III. c este izometrie (p astreaz a norma): |c(r)| = |r| . \r A. adic a |1
a
| =
|r| . \r A. Aceast a egalitate a fost demonstrat a n Teorema 190.
Denition 194 Un spa tiu normat se nume ste reexiv daca aplica tia c : A A
++
denita prin c(r) = 1
a
este surjectiva.
(A si A
++
sunt congruente prin izomorsmul natural).
Remark 195 1) n general, c : A A
++
are imaginea A
++
0
. A reexiv =A
++
0
= A
++
.
2) A reexiv =\1 A
++
. r A a.. 1 (,) = , (r) . \, A
+
.
Theorem 196 Orice spa tiu normat reexiv este un spa tiu Banach.
Proof. A reexiv =c : A A
++
. c(r) = 1
a
este izomorf izometric (congruent a).
Dac a dou a spatii normate sunt izomorfe si unul din ele este spatiu Banach, atunci
cel alalt este de asemenea spatiu Banach.
A
++
= (A
+
)
+
= 1(A
+
. )
spatiu Banach

= A
++
spatiu Banach. Cum A si A
++
sunt
izomorfe, aplicnd proprietatea de mai sus rezult a c a A este spatiu Banach.
Example 197
1) Spa tii reexive:
a
; |
j
(j 1) ; 1
j
([c. /]) . cu j 1.
2) Spa tii care nu sunt reexive: c
0
. c. :. |
1
. 1
1
([c. /]) . C ([c. /]) .
Aplicatie a notiunii de izomorsm natural:
78
Theorem 198 Fie A spa tiu normat si A. Atunci este marginita = \,
A
+
. , () este mul time marginita.
Proof.
= Fie m arginit a: ` 0 a.. |r| _ `. \r . Fix am , A
+
.
r =[, (r)[ _ |,| |r|
..
A
_ ` |,| =[, (r)[ _ ` |,| .
Deci , () [` |,| . `|,|] . de unde , () m arginit a.
= Fie T

= 1
a
: A
+
. r (1
a
(,)
111
= , (r) . , A
+
).
\, A
+
. [1
a
(,)[ = [, (r)[ _ sup , () pentru orice r = familia T

1(A
+
. ) este m arginit a punctual.
Deoarece A
+
este spatiu Banach, putem aplica principiul marginirii uniforme.
Rezult a c a familia T

este m arginit a uniform, adic a multimea |1

a
| : r R
este m arginit a.
Dar |1
a
| = |r| . \r A (conform Teoremei 190). Rezult a c a |r| : r R
este m arginit a, adic a A este multime m arginit a.
Remark 199 Daca A 1. atunci A
+
1
+
.
Sa aratam ca c (spa tiul sirurilor convergente de numere reale, cu norma sup?) nu
este reexiv. Am demonstrat ca c
+
|
1
. Atunci c
++
- |
+
1
.
Am aratat ca |
+
1
:. Prin tranzitivitate, c
++
:.
Presupunnd ca c este reexiv, rezulta ca c c
++
. Atunci c :.
30.3 Topologii slabe
O norm a denit a pe un spatiu liniar induce, pe lng a topologia obisnuit a (numit a n
continuare si topologie tare) si o topologie de spatiu local convex, numit a topologie
slab a.
Fie A un spatiu normat (peste ) si A
+
= 1(A. ) dualul s au.
Denim functionala c : A A
+
prin c(r. ,) = , (r) .
c este functional a biliniar a, deci stabileste o dualitate ntre A si A
+
.
Pentru ecare , A
+
denim j
)
: A R prin j
)
(r) = [c(r. ,)[ = [, (r)[ .
Aplicatia j
)
este o seminorm a. Familia seminormelor T = j
)
: , A
+
deneste
pe A o topologie de spatiu local convex, numit a A
+
- topologia lui A sau topologia
slaba a lui A.
Analog, pentru ecare r A denim
a
: A
+
R prin
a
(,) = [c(r. ,)[ =
[, (r)[ .
Aplicatia
a
este o seminorm a. Familia seminormelor Q =
a
: A deneste pe
A
+
o topologie de spatiu local convex, numit a A - topologia lui A
+
sau topologia slaba
a lui A
+
.
Reamintim prima teorem a de existent a a functionalelor liniare continue pe spatii
normate.
Theorem 200 Fie A un spa tiu normat si r
0
A. cu r
0
,= 0. Exista , A
+
a..
, (r
0
) = |r
0
| si |,| = 1.
79
1) Familia de seminorme T = j
)
: , A
+
(j
)
(r) = [, (r)[ . r A) este
sucient a, deci A
+
- topologia lui A este separat a Hausdor.
2) Familia de seminorme Q =
a
: r A (
a
(,) = [, (r)[ . , A
+
) este
sucient a, deci A - topologia lui A
+
este separat a Hausdor.
Proof. 1) \r A. r ,= 0. , A
+
a.. , (r) = |r| ,= 0. de unde j
)
(r) = [, (r)[ ,= 0
(conform Teoremei 200). Deci: \r A. r ,= 0. j
)
T a.. j
)
(r) ,= 0. adic a familia T
este sucient a.
2) Q sucient a = \, A
+
cu , ,= 0 (neidentic nul a), r A a..
a
(,) =
[, (r)[ , = 0 : evident.
30.3.1 Sisteme fundamentale de vecin at ati ale originii
1) n A
+
-topologia lui A (topologia slab a a lui A) un sistem fundamental de
vecin at ati ale originii este format din multimile \ (0. ,
1
. . . . . ,
a
; ) =
r A : [,
I
(r)[ < . / = 1. . . . . : . unde
_
_
_
: _ 1
,
1
. . . . . ,
a
A
+
0
.
2) n A- topologia lui A
+
(topologia slab a a lui A
+
) un sistem fundamental de
vecin at ati ale originii este format din multimile \
+
(0. r
1
. . . . . r
a
; ) =
, A : [, (r
I
)[ < . / = 1. . . . . : . unde
_
_
_
: _ 1
r
1
. . . . . r
a
A
+
0
.
30.3.2 Comparatie ntre topologia slab a si topologia normei
Vom justica de ce A
+
- topologia lui A se numeste topologie slab a, prin contrast cu
topologia lui A indus a de norm a (topologia tare). Analog pentru A- topologia lui A
+
.
Theorem 201 Fie A un spa tiu normat si A
+
dualul sau, cu norma
|,| = sup [, (r)[ : |r| _ 1. r A . , A
+
.
1) Topologia slaba a lui A este mai putin n a dect topologia normei lui A.
2) Topologia slaba a lui A
+
este mai putin n a dect topologia normei lui A
+
.
Proof. Fie 1 spatiu liniar topologic, cu topologiile t
1
si t
2
. denite cu ajutorul sis-
temelor fundamentale de vecin at ati ale originii o
1
. respectiv o
2
. Stim c a topologia t
2
este mai pu tin na dect t
1
(not am: t
2
< t
1
) dac a si numai dac a: \l
2
o
2
. l
1
o
1
.
a.. l
1
l
2
.
1) t
1
= topologia normei lui A; t
2
= topologia slab a a lui A.
Sistemele fundamentale de vecin at ati ale originii sunt, respectiv:
o
1
= 1(0. ) : 0 . unde 1(0. )
111
= r A : |r| <
o
2
= \ (0. ,
1
. . . . . ,
a
; ) : : _ 1. ,
1
. . . . . ,
a
A
+
. 0 .
t
2
< t
1
=\l
2
o
2
. l
1
o
1
a.. l
1
l
2
.
Fie l
2
o
2
. l
2
= \ (0. ,
1
. . . . . ,
a
; ) =
_
r A : [,
I
(r)[ < . / = 1. :
_
.
Pentru / = 1. : avem [,
I
(r)[ _ |,
I
| |r| . \r A.
Not am ` = max
1Ia
|,
I
| . Atunci: |r| <
.
A
=[,
I
(r)[ _ |,
I
|
..
A
|r|
..
<
"
M
< `
.
A
= .
80
Implicatia de mai sus arat a c a 1
_
0.
.
A
_
\ (0. ,
1
. . . . . ,
a
; ) . deci l
1
= 1
_
0.
.
A
_

o
1
a.. l
1
l
2
.
2) t
+
1
= topologia normei lui A
+
; t
+
2
= topologia slab a a lui A
+
.
Sistemele fundamentale de vecin at ati ale originii n A
++
sunt, respectiv:
o
+
1
= 1
+
(0. ) : 0 . unde 1
+
(0. )
111
= , A
+
: |,| < .
o
+
2
= \
+
(0. r
1
. . . . . r
a
; ) : : _ 1. r
1
. . . . . r
a
A. 0 .
t
+
2
< t
+
1
=\l
+
2
o
+
2
. l
+
1
o
+
1
a.. l
+
1
l
+
2
.
Fie l
+
2
= \
+
(0. r
1
. . . . . r
a
; ) =
_
, A
+
: [, (r
I
)[ < . / = 1. :
_
(l
+
2
o
+
2
).
Pentru / = 1. : avem [, (r
I
)[ _ |,| |r
I
| . \, A
+
. Not am `
+
= max
1Ia
|r
I
| .
Atunci: |,| <
.
A

=[, (r
I
)[ _ |,|
..
<
"
M

|r
I
|
..
A

<
.
A

`
+
=
_
/ = 1. :
_
.
Implicatia de mai sus arat a c a 1
+
_
0.
.
A
_
\
+
(0. r
1
. . . . . r
a
; ) . deci l
+
1
= 1
+
_
0.
.
A
_

o
+
1
a.. l
+
1
l
+
2
.
30.3.3 Siruri slab convergente
Un sir (r
a
)
a1
se numeste slab convergent la r
0
n A dac a r
a
r
0
n topologia slab a
a lui A (not am atunci: r
a
c
r
0
n A).
Remark 202 r
a
c
r
0
n A = \l = \ (0. ,
1
. . . . . ,
j
; ) o
2
. ` = ` (l) numar
natural a.. r
a
r
0
l. \: _ `.
Analog se denesc sirurile slab convergente n A
+
: ,
a
c
,
0
n A
+
dac a ,
a
,
0
n topologia slab a a lui A
+
. Avem ,
a
c
,
0
n A
+
= \l
+
= \
+
(0. r
1
. . . . . r
j
; )
o
+
2
. ` = ` (l
+
) num ar natural a.. ,
a
,
0
l
+
. \: _ `.
Tinnd seama de caracterizarea sirurilor convergente ntr-un spatiu local convex
cu topologia denit a de o familie de seminorme T (r
a
r
0
= j (r
a
) j (r
0
) n
R. \j T) obtinem urm atoarea
Theorem 203 (de caracterizare a sirurilor slab convergente) 1) Un sir (r
a
)
a1
din A converge slab la r
0
=\, A
+
. , (r
a
) , (r
0
) n .
2) Un sir (,
a
)
a1
din A
+
converge slab la ,
0
=\r A. ,
a
(r) , (r) n .
Remark 204 Convergen ta slaba n A
+
este convergen ta punctuala a sirurilor de func tionale
liniare si continue pe A.
Exemplu de sir slab convergent care nu converge n norm a
Fie A = 1
2
([:. :]) . Se arat a c a pentru orice 1 A
+
(1 : 1
2
([:. :]) R
liniar a si continu a) exist a q 1
2
([:. :]) a.. 1 (,) =

_

, (t) q (t) dt. \, 1

2
([:. :]) .
,
a
,
0
slab n 1
2
([:. :]) =\1 A
+
. 1 (,
a
) 1 (,
0
) n R
=\q 1
2
([:. :]) .

_

,
a
(t) q (t) dt

_

,
0
(t) q (t) dt.
Se consider a n 1
2
([:. :]) sirul:
1
_
2
.
1
_

cos t.
1
_

sin t. . . . .
1
_

cos :t.
1
_

sin :t. . . . .
Din teoria seriilor Fourier se stie c a sirurile de coecienti Fourier converg la zero,
adic a c
a
=
1

q (t) cos :tdt 0 si /

a
=
1

q (t) sin :tdt 0 (: ) . pentru

orice q 1
2
([:. :]) . Aceasta arat a c a sirul dat converge slab la ,
0
= 0 n 1
2
([:. :]) .
81
Pe de alt a parte, sirul dat nu converge n norma lui 1
2
([:. :]) . neind nici m acar
sir Cauchy n 1
2
([:. :]) :
|cos :t cos :t|
2
=

[cos :t cos :t[

2
dt = 2: (90) . \:. : N. : ,= : .
30.4 Adjuncta unei aplicatii liniare si continue
Fie A si 1 spatii normate, cu dualele lor A
+
. respectiv 1
+
luate ca spatii normate.
Vom ar ata c a unei aplicatii liniare si continue 1 : A 1 i se poate atasa n mod
natural o aplicatie liniar a si continu a 1
+
: 1
+
A
+
(numit a adjuncta lui 1), care are
aceeasi norm a ca si 1.
Pentru ecare q 1
+
consider am q 1 : A (compunerea).
Din 1 : A 1. q : 1 liniare = q 1 liniar a
Din 1 : A 1. q : 1 continue =q 1 continu a.
Deci q 1 A
+
. \q 1
+
.
Denim 1
+
: 1
+
A
+
prin 1
+
(q) = q 1. Conform celor de mai sus, 1
+
este
BINE DEFINIT

A.
Theorem 205 (Propriet atile adjunctei unei aplicatii liniare si continue) Fie 1
1(A. 1 ) si 1
+
: 1
+
A
+
denita prin 1
+
(q) = q 1.
Atunci 1
+
este liniara si continua (adica 1
+
1(1
+
. A
+
)), iar |1
+
| = |1| .
Proof.
1) 1
+
liniar a (1
+
(cq
1
+,q
2
) =

egalitate de aplicatii
c1
+
(q
1
)+,1
+
(q
2
) . \c. , . \q
1
. q
2

1
+
).
Fie c. , . q
1
. q
2
1
+
. Atunci 1
+
(cq
1
+,q
2
) = (cq
1
+,q
2
) 1 = c(q
1
1)
. .
cT

(j
1
)
+
, (q
2
1)
. .
oT

(j
2
)
.
2) 1
+
m arginit a (` 0 a.. |1
+
(q)| _ `|q| . \q 1
+
).
|1
+
(q) (r)| = |(q 1) (r)| = |q (1 (r))| _ |q| |1 (r)| _ |q| |1| |r| (\q
1
+
. \r A) =|1
+
(q)| _ |q| |1| . \q 1
+
(deci ` = |1|).
Am ar atat c a
_
1
+
este m arginit a (si, ind liniar a, este continu a)
|1
+
| _ |1|
.
3) R amne s a ar at am c a |1
+
| _ |1| .
Inegalitatea este evident a cnd |1| = 0 (adic a 1 ,= 0). Consider am cazul |1| 0.
|1| = sup |1 (r)| : |r| _ 1. r A = \ 0. r
.
A cu |r
.
| _ 1 a..
|1 (r
.
)| _ |1| .
Fix am 0 arbitrar.
Din Teorema 200 (prima teorem a de existent a a functionalelor liniare si continue pe
spatii normate).
q 1
+
a.. |q| = 1 si q (1 (r
.
)) = |1 (r
.
)| .
82
Atunci [1
+
(q) (r
.
)[
111
= [(q 1) (r
.
)[ = [q (1 (r
.
))[ = |1 (r
.
)| _ |1| . de unde
|1
+
(q)| = sup [1
+
(q)[ (r) : |r| _ 1 _
|a"|1
[1
+
(q) (r
.
)[ _ |1| .
Deci q 1
+
cn |q| = 1c.^:. |1
+
(q)| _ |1|
|1
+
| = sup |1
+
(,)| : |,| _ 1. , 1
+
_
|j|=1
|1
+
(q)|
_
= |1
+
| _ |1| .
Am ar atat c a |1
+
| _ |1| . \ 0. F acnd 0 obtinem |1
+
| _ |1| .
Theorem 206 (Propriet ati ale aplicatiei 1 1
+
) Fie 1
1
. 1
2
. 1 1(A. 1 ) si `
. Atunci
a) (1
1
+1
2
)
+
= 1
+
1
+1
+
2
.
b) (`1)
+
= `1
+
.
c) (1
1
1
2
)
+
= 1
+
2
1
+
1
daca A = 1.
Proof.
a) (1
1
+1
2
)
+
(q) = q (1
1
+1
2
) =

j aditiv a
q 1
1
+ q 1
2
= 1
+
1
(q) + 1
+
2
(q) =
(1
+
1
+1
+
2
) (q) .
Fie q 1
+
. Cum q 1
+
este arbitrar si (1
1
+1
2
)
+
. 1
+
1
+ 1
+
2
: 1
+
A
+
=
(1
1
+1
2
)
+
= 1
+
1
+1
+
2
.
b) (`1)
+
(q) = q(`1) =

j omogen a
`(q 1) =
` 1 (q) = (`1
+
) (q)
q arbitrar n 1
+

=(`1)
+
= `1
+
.
c) Aici 1
+
1
: A
+
A
+
. 1
+
2
: A
+
A
+
. (1
1
1
2
)
+
: A
+
A
+
.
Au sens compunerile 1
1
1
2
si 1
+
2
1
+
1
: A
+
A
+
.
Fie q A
+
arbitrar. Atunci (1
1
1
2
)
+
(q)
111
= q (1
1
1
2
) = (q 1
1
) 1
2
=
1
+
2
(q 1
1
) = 1
+
2
(1
+
1
(q)) = (1
+
2
1
+
1
) (q) . Cum q este arbitrar, (1
1
1
2
)
+
= 1
+
2
1
+
1
.
Example 207 Fie 1 : R
a
R
a
liniara, cu matricea asociata n baza canonica
c
1
. . . . . c
a
notata cu = (c
i)
) /
a
(R). Atunci 1
+
: (R
a
)
+
(R
a
)
+
are matricea
asociata n baza duala ,
1
. . . . . ,
a
egala cu
t
(transpusa matricei ).
(Obs: ,
i
(c
)
)
111
=
_
1. daca i = ,
0. n rest
).
Propriet atile din Teorema 206 se transcriu cu ajutorul matricelor asociate
1
.
2
:
a) (
1
+
2
)
t
=
t
1
+
t
2
b) (`)
t
= `
t
(` R)
c) (
1

2
)
t
=
t
2

t
1
.
Part VI
CAPITOLUL VI Spatii Hilbert
31 Produs scalar. Norma indus a de un produs scalar.
Produsul scalar este o notiune foarte util a n geometria analitic a si n zic a. Produsul
scalar al doi vectori geometrici este denit prin:
1

2
= |
1
| |
2
| cos
_
[

1
.
2
_
. unde
83
|
I
| este lungimea vectorului
I
(/ = 1. 2) si
_
[

1
.
2
_
este m asura unghiului celor doi
vectori.
Remark 208
1) = ||
2
.
2) (`
1
)
2
= `(
1

2
) . \` R
3) (
1
+
2
) n =
1
n +
2
n (produsul scalar este distributiv fa ta de adunarea
vectorilor)
4)
1

2
=
2

1
(comutativitate)
n plus:
5)
1
l
2
=
1

2
= 0.
6) [
1

2
[ _ |
1
| |
2
|
7)
_

1
= c
1

i +/
1

, +c
1

2
= c
2

i +/
2

, +c
2

/
=
1

2
= c
1
c
2
+/
1
/
2
+c
1
c
2
.
Denitia notiunii generale de produs scalar se inspir a din Propriet atile 1) - 4) de
mai sus.
Denition 209 Fie A un spa tiu liniar peste corpul . Se nume ste produsul scalar pe
A orice aplica tie , : A A care satisface urmatoarele condi tii:
(H
1
) , (r. r) _ 0. \r A si , (r. r) = 0 =r = 0.
(H
2
) , (`r. ) = `, (r. ) . \` . \r. A
(H
3
) , (r
1
+r
2
. ) = , (r
1
. ) +, (r
2
. ) . \r
1
. r
2
. A
(H
4
) , (. r) = , (r. ). \r. A (, (. r) si , (r. ) sunt conjugate).
Remark 210
1) (H
2
) si (H
3
) arata ca produsul scalar este liniar n raport cu prima variabila.
2) Daca = R. (H
4
) arata ca produsul scalar este comutativ.
Notation 211 Daca , : A A este produs scalar, notam , (r. ) = r. .
Proprieta tile din deni tia produsului scalar se mai scriu sub forma:
(H
1
) r. r _ 0. \r A; r. r = 0 =r = 0.
(H
2
) `r. = `r. . \` . \r. A
(H
3
) r
1
+r
2
. = r
1
. +r
2
. . \r
1
. r
2
. A
(H
4
) . r = r. . \r. A.
[ale produsului scalar consecin te imediate ale deni tiei]
1) r. 0 = 0. r = 0. \r A.
2) r.
1
+
2
= r.
1
+r.
2
. \r.
1
.
2
A
3) r. `r = ` r. . \` . \r. A
4)
_
a

i=1
c
i
r
i
.
j

)=1
,
)

)
_
=
a

i=1
j

)=1
c
)


,
)
r
i
.
)
.
Proof.
84
1) 0. r = 0 . r
(1
2
)
= 0 . r = 0; r. 0 = 0. r = 0 = 0.
2) r.
1
+
2

(1
4
)
=
1
+
2
. r
(1
3
)
=
1
. r +
2
. r =
1
. r +
2
. r
(1
4
)
= r.
1
+
r.
2
.
3) r. `
(1
4
)
= `. r = `. r = ` . r =

` r. .
4) Induc tie dupa : si j :
_
a

i=1
c
i
r
i
.
j

)=1
,
)

)
_
=
a

i=1
j

)=1

c
i
r
i
. ,
)

)
_
=
a

i=1
j

)=1
c
i

,
)
r
i
.
)
.
Example 212 (Spatii liniare cu produs scalar)
1) Fie A =
a
. Pentru r = (r
1
. r
2
. . . . . r
a
) . = (
1
.
2
. . . . .
a
)
a
denim
r. =
a

I=1
r
I

I
. Aplica tia denita astfel este un produs scalar.
2) Fie A = |
2
=
_
(r
a
)
a1
:
o

a=1
[r
a
[
2
< +
_
. Pentru r = (r
a
)
a1
. = (
a
)
a1

|
2
.
r.
111
=
o

a=1
r
a

a
si aplica tia astfel denita este un produs scalar.
3) Fie A = 1
2
([c. /]) . Aplica tia ,. q
111
=
b
_
o
, (r) q (r)dr. ,. q 1
2
([c. /]) este
un produs scalar.
31.1 Norma indus a de un produs scalar
n cazul produsului scalar al vectorilor geometrici: || =
_
.
n cazul unui produs scalar oarecare: r. r _ 0. \r A. deci are sens
_
r. r. \r
A.
Vom ar ata c a aplicatia r
_
r. r este o norm a.
Lemma 213 (Inegalitatea lui Cauchy) Pentru orice r. A avem:
1) [r. [ _
1
2
[r. r +. ] (1)
2) [r. [ _
_
r. r
_
. (2) (inegalitatea lui Cauchy).
Proof.
Inegalitatea
_
(1) este analog a cu [r [ _
1
2
_
[r[
2
+[[
2
_
(2) generalizeaz a proprietatea 6) a produsului scalar al vectorilor geometrici.
Dac a r. = 0 inegalit atile (1) si (2) sunt evidente (numerele din membrul drept
sunt _ 0).
Vom presupune n continuare r. , = 0.
1) Pornim de la egalitatea evident a `r . `r _ 0. \` . \r. A.
`r . `r = `r. `r`r. . `r
. .
conjugate
+. = [`[
2
r. r2 Re (` r. )+
. = [`[
2
r. r 2 Re (` r. ) +. .
[`[
2
r. r 2 Re (` r. ) +. _ 0. \` (3) .
Consider am ` =
a,j)
[a,j)[
. Atunci Re (`r. ) = Re
_
a,j)a,j)
[a,j)[
_
= [r. [ si [`[ = 1.
Inegalitatea (3) devine: r. r 2 [r. [ +. _ 0. de unde rezult a (1) .
85
2) Scriem (1) sub forma [r
t
.
t
[ _
1
2
[r
t
. r
t
+
t
.
t
] .
Dac a r = 0 sau = 0 inegalitatea (2) =0 _ 0 () .
Presupunem c a r ,= 0 si ,= 0. Pentru r
t
=
a
_
a,a)
si
t
=
j
_
j,j)
inegalitatea de mai
sus devine:

1
_
a,a)

1
_
j,j)
r.

_
1
2
_

_
1
_
r. r

1
_
r. r
r. r
. .
1
+
1
_
.

1
_
.
.
. .
1
_

_
=
[a,j)[
_
a,a)
_
j,j)
_
1
2
(1 + 1) =[r. [ _
_
r. r
_
. .
Remark 214 Daca A =
a
cu produsul scalar uzual: (2) =

I=1
r
I

I

_
_
a

I=1
[r
I
[
2
_
12

_
a

I=1
[
I
[
2
_
(consecin ta a inegalita tii CBS).
Theorem 215 Daca aplica tia (r. ) r. este un produs scalar pe A. atunci
aplica tia r
_
r. r este o norma pe A (numita norma indusa de produsul scalar
respectiv).
Proof. Not am |r| =
_
r. r. r A.
1) |r| _ 0. \r A si |r| = 0 =r = 0. (Rezult a din (H
1
)).
2) |`r| =
_
`r. `r =
_
`

`r. r =
_
[`[
2
r. r = [`[ |r| . deci |`r| =
[`[ |r| (\` . \r A).
3) |r +| _ |r| + || . \r. A = |r +|
2
_ (|r| +||)
2
. \r. A =
r +. r + _ |r|
2
+||
2
+ 2 |r| || .
\r. A =|r|
2
+r. +. r +||
2
_ |r|
2
+||
2
+2 |r| || . \r. A =
2 Re r. _ 2 |r| || . \r. A.
Dar Re r. _ [r. [ _ |r| || (conform inegalit atii lui Cauchy), de unde
Re r. _ |r| || (\r. A).
Remark 216 Inegalita tile (1) si (2) din Lema se scriu
_
[r. [ _
1
2
_
|r|
2
+||
2
_
[r. [ _ |r| || (Cauchy)
.
Identit ati
1) Identitatea paralelogramului: |r +|
2
+|r |
2
= 2
_
|r|
2
+||
2
_
.
2) Aarea produsului scalar cu ajutorul normei induse de acesta: r. =
1
4
_
|r +|
2
|r |
2
_
+
i
4
_
|r +i|
2
|r i|
2
_
.
31.2 Spatii prehilbertiene
Denition 217 Se nume ste spa tiu prehilbertian un spa tiu liniar nzestrat cu un produs
scalar si normat cu norma indusa de acel produs scalar.
Orice spatiu liniar se poate organiza ca spatiu prehilbertian: Fie A spatiu liniar
si E = c
i
: i 1 o baz a algebric a n A. Pentru orice r A exist a numerele r
i

(i 1) . dintre care numai un num ar nit sunt nenule a.. r =

i1
r
i
c
i
.
86
Analog, scriem 1 sub forma =

i1

i
c
i
. Denim r. =

i1
r
i

i
(suma contine
un num ar nit de termeni nenuli).
Aplicatia (r. ) r. este un produs scalar, care induce norma |r| =
_

i1
[r
i
[
2
_
12
.
Theorem 218 (Continuitatea produsului scalar) Produsul scalar este continuu ca
func tie de doua variabile pe A A.
Proof. Pe A A se consider a topologia indus a de norme (r. ) |r| +|| . unde
|r| =
_
r. r. || =
_
. .
Este sucient s a veric am continuitatea ntr-un punct (r
0
.
0
) A A cu ajutorul
sirurilor: r
a
r
0
si
a

0
(n (A. ||)) =r
a
.
a
r
0
.
0
(n ).
[r
a
.
a
r
0
.
0
[ = [r
a
.
a
r
0
.
a
+r
0
.
a
r
0
.
0
[ = [r
a
r
0
.
a
+r
0
.
a

0
[ _
[r
a
r
0
.
a
[+[r
0
.
a

0
[ . deci [r
a
.
a
r
0
.
0
[ _ [r
a
r
0
.
a
[+[r
0
.
a

0
[ (1) .
Aplic am inegalitatea lui Cauchy: [r
a
r
0
.
a
[ _ |r
a
r
0
| |
a
| (2)
[r
0
.
a

0
[ _ |r
0
| |
a

0
| (3)
n plus: (
a
)
a1
convergent = ` 0 a.. |
a
| _ `. \: _ 1 (4) .
Din (1) . (2) . (3) si (4) =[r
a
.
a
r
0
.
0
[ _ `|r
a
r
0
|+|r
0
| |
a

0
| ((5)),
pentru orice : _ 1.
_
r
a
r
0

a

0
=
_
|r
a
r
0
| 0
|
a

0
| 0
= membrul drept din (5) tinde la zero
(5)
= conform
criteriului major arii, lim
ao
r
a
.
a
= r
0
.
0
.
32 Ortogonalitate n spatii prehilbertiene
Fie A un spatiu prehilbertian, cu produsul scalar . : A A .
Denition 219 Spunem ca doua elemente r. A sunt ortogonale daca r. = 0
(Notam: r l =r. = 0).
Theorem 220 (Propriet ati ale relatiei de ortogonalitate) 1) 0 l r. \r A.
2) Simetrie: r l = l r.
3) r l r =r = 0
4) r l r
i
. i = 1. :. `
i
=r l
a

i=1
`
i
r
i
.
5) r l r
a
si r
a
r
0
=r l r
0
.
6) Teorema lui Pitagora: Daca r
1
. r
2
. . . . . r
a
A sunt ortogonale doua cte doua,
atunci |r
1
+r
2
+ +r
a
|
2
= |r
1
|
2
+|r
2
|
2
+ +|r
a
|
2
(patratul normei sumei =
suma patratelor normelor).
Proof.
1) 0 l r =0. r = 0. adev arat.
2) r l =r. = 0 =. r = 0 (deoarece . r = r. ) = l r.
3) r l r =r. r = 0 =r = 0.
4) Presupunem r l r
i
. i = 1. : si `
i
. Atunci
_
r.
a

i=1
`
i
r
i
_
=
a

i=1

`
i
r. r
i

. .
0
= 0.
deci r l
a

i=1
`
i
r
i
.
87
5) r. r
0
=
_
r. lim
ao
r
a
_
= liminf
ao
r. r
a
= 0 =r l r
0
. (Am aplicat continuitatea
produsului scalar).
6) Inductie dup a :
1 (:) : |r
1
+r
2
+ +r
a
|
2
= |r
1
|
2
+ |r
2
|
2
+ + |r
a
|
2
. \r
1
. . . . . r
a
A. cu
r
i
l r
)
pentru i ,= ,.
1 (1) : |r
1
|
2
= |r
1
|
2
evident A.
1 (2) : |r
1
+r
2
|
2
= |r
1
|
2
+ |r
2
|
2
= r
1
+r
2
. r
1
+r
2
= |r
1
|
2
+ |r
2
|
2
=
r
1
. r
1
+r
1
. r
2
+r
2
. r
1
+r
2
. r
2
=
|r
1
|
2
+|r
2
|
2
=r
1
. r
1
+r
1
. r
2

. .
0
+r
2
. r
1

. .
0
+r
2
. r
2
= |r
1
|
2
+|r
2
|
2
=|r
1
|
2
+
|r
2
|
2
= |r
1
|
2
+|r
2
|
2
. () .
1 (:) =1 (: + 1) (\: _ 1) .
|r
1
+ +r
a
+r
a+1
|
2
= |(r
1
+ +r
a
) +r
a+1
|
2
a
n+1
l(a
1
++an)
=
1(2)
|r
1
+ +r
a
|
2
+
|r
a+1
|
2
1(a)
= |r
1
|
2
+ +|r
a
|
2
+
|r
a+1
|
2
(=
_
_
_
_
a+1

I=1
r
I
_
_
_
_
2
=
a+1

I=1
|r
I
|
2
).
32.1 Ortogonalitatea a dou a multimi
Denition 221 Spunem ca mul timile . 1 A sunt ortogonale ntre ele daca doua
elemente oarecare din . respectiv 1, sunt ortogonale. ( l 1 = c l /. \c . \/
1).
Remark 222 l 1 =1 l .
Theorem 223 Fie A nevida si

nchiderea sa. Daca r

si r l . atunci
r = 0.
Proof. r

=(r
a
)
a1
sir din a.. r = lim
ao
r
a
.
r l
r
a
. : _ 1

= r l r
a
. : _ 1 = r. r
a
= 0. : _ 1 = 0 = lim
ao
r. r
a
=<
r. lim
ao
r
a
. .
a
=0 = r. r = r = 0 .
Dac a este dens a n A (adic a

= A) si r l . atunci r = 0.
Theorem 224 (Conditie necesar a si sucient a pentru convergenta unei serii cu termeni ortogonali doi cte doi, ntr-un spatiu Hilbert)
Fie A spa tiu Hilbert si (r
a
)
a1
un sir de elemente din A. ortogonale doua cte doua.
Atunci: seria
o

a=1
r
a
este convergenta n A =
o

a=1
|r
a
|
2
< +.
n plus, suma seriei convergente
o

a=1
r
a
este invarianta la orice schimbare a ordinii
termenilor.
Proof. a) Deoarece A este spatiu Hilbert, criteriul lui Cauchy functioneaz a pentru
siruri din A.
88
Astfel, seria
o

a=1
r
a
este convergent a n A = sirul sumelor sale partiale :
a
=
a

I=1
r
I
. : _ 1. este sir Cauchy n A = \ 0. `
1
() num ar natural a.. \: _
`
1
() . \j _ 0 avem |:
a+j
:
a
| < .
Pe de alt a parte:
o

a=1
|r
a
|
2
< +=sirul sumelor partiale ale seriei cu termeni poz-
itivi, o
a
=
a

I=1
|r
I
|
2
. : _ 1. este sir Cauchy =\ 0. `
2
() . \j _ 0. [o
a+j
o
a
[ < .
Dar |:
a+j
:
a
|
2
= |r
a+1
+r
a+2
+ +r
a+j
|
2
T. Pitagora
= |r
a+1
|
2
+|r
a+2
| + +
|r
a+j
|
2
= [o
a+j
o
a
[ (am aplicat Teorema lui Pitagora elementelor ortogonale dou a
cte dou a: r
a+1
. r
a+2
. . . . . r
a+j
).
Din |:
a+j
:
a
|
2
= [o
a+j
o
a
[ (\:. j N) se observ a c a cele dou a serii din enunt
satisfac (sau nu satisfac) simultan conditia lui Cauchy, deci echivalenta cerut a este
demonstrat a. (Pentru =: `
1
()
111
= `
2
(
2
) ; pentru = `
2
()
111
= `
1
(
_
)).
b) Presupunem c a seria
o

a=1
r
a
este convergent a. Not am suma ei r =
o

a=1
r
a
A.
Schimb am ordinea termenilor seriei (denim o : N
+
N
+
bijectiv a, r
o(a)
.OT
=
a
)
si obtinem seria
o

a=1

a
. Cum aceast a serie are termenii doi cte doi ortogonali, iar
o

a=1
|
a
|
2
=
o

a=1
|r
a
|
2
< + (suma unei serii cu termeni pozitivi este invariant a la
orice schimbare a ordinii termenilor), conform a) seria
o

a=1

a
este convergent a.
Not am suma acestei serii: =
o

a=1

a
A. S a ar at am c a r = .
r =
o

a=1
(r
a

a
) = lim
ao
a

I=1
(r
I

I
) = r

. unde este subspatiul
liniar generat de multimea r
a
: : _ 1 .
Fix am j _ 1.
r . r
j
= lim
ao
_
o

I=1
(r
I

I
) . r
j
_
= lim
ao
a

I=1
(r
I
. r
j

I
. r
j
) = r
j
. r
j

r
j
. r
j
= 0.
Cum j este oarecare =r l r
a
: : _ 1 . de unde r l .
Avnd r

si r l . deducem pe baza Teoremei 223 c a r = 0. adic a
r = .
33 Descompuneri ortogonale ale unui spatiu Hilbert. Dualul
unui spatiu Hilbert.
33.1 Complement ortogonal
Fie A spatiu prehilbertian.
Denition 225 Daca A este o mul time nevida, notam cu
1
mul timea ele-
mentelor din r ortogonale pe :
l
= r A : r l .
Mul timea
l
se nume ste complementul ortogonal al mul timii .
89
Lemma 226
l
este subspa tiu liniar nchis n spa tiul prehilbertian A. \ A nevida.
Proof. a) Fie r
1
. r
2

l
. `
1
. `
2
si oarecare. Atunci `
1
r
1
+`
2
r
2
. =
`
1
r
1
. +`
2
r
2
. = 0. Cum este oarecare, `
1
r
1
+`
2
r
2
l . adic a `
1
r
1
+`
2
r
2

l
.
Aceasta arat a c a
l
este subspatiu liniar n A.
b)
l
multime nchis a = limita r a oric arui sir (r
a
)
a1

l
convergent n A
este n
l
. n conditiile de mai sus: \ . r. =
_
lim
ao
r
a
.
_
= lim
ao
r
a
. = 0.
deci r l . adic a r
l
.
33.1.1 Element de cea mai bun a aproximare
Theorem 227 Fie A spa tiu Hilbert si A
0
A un subspa tiu liniar nchis. Atunci
\r A. r
0
A
0
a.. |r r
0
| = dist (r. A
0
) .
Proof. dist (r. A
0
)
111
= inf |r | : A
0
= (
a
)
a1
A
0
a.. dist (r. A
0
) =
lim
ao
|r
a
| . (1)
33.2 Descompuneri ortogonale ale unui spatiu Hilbert
Denition 228 Fie A spa tiu Hilbert si A
1
. A
2
subspa tii liniare nchise n A.
Spunem ca A
1
si A
2
realizeaza o descompunere ortogonal a a spa tiului A daca:
1) A
1
l A
2
si
2) \r A se scrie sub forma r = r
1
+r
2
. cu r
1
A
1
si r
2
A
2
.
Theorem 229 Daca A
1
si A
2
realizeaza o descompunere ortogonala a spa tiului Hilbert
A. atunci:
1) A
1
A
2
= 0 .
2) \r A se scrie n mod unic sub forma r = r
1
+ r
2
. cu r
1
A
1
si r
2

A
2
(A = A
1
A
2
) .
3) A
1
= A
l
2
si A
2
= A
l
1
(ecare din spa tiile A
1
. A
2
este complementul ortogonal
al celuilalt).
Proof.
1) A
1
. A
2
subspatii liniare =0 A
1
si 0 A
2
=0 A
1
A
2
.
Pentru incluziunea invers a: e r A
1
A
2
=
r A
1
si r A
2
A
1
l A
2
_
= r l r =
r = 0 . deci A
1
A
2
0 .
2) Presupunem c a
_
r = r
1
+r
2
. cu r
1
A
1
si r
2
A
2
r =
1
+
2
. cu
1
A
1
si
2
A
2
= r
1
+ r
2
=
1
+
2
=
r
1

1
. .
A
1
=
2
r
2
. .
A
2
A
1
A
2
= (conform 1)) r
1

1
=
2
r
2
= 0 =
_
r
1
=
1
r
2
=
2
.
3) A
1
l A
2
=A
1
A
l
2
.
Incluziunea invers a: Demonstr am c a r A
l
2
=r A
1
. Fie r A
l
2
(r l A
2
) .
Scriem r = r
1
+ r
2
. cu r
1
A
1
si r
2
A
2
. Atunci 0 = r.r
2
= r
1
+r
2
. r
2
=
r
1
. r
2
+ r
2
. r
2
(deoarece A
1
l A
2
), deci r
2
. r
2
= 0. de unde r
2
= 0. Rezult a
r = r
1
A
1
. q.e.d.
Analog se demonstreaz a c a A
2
= A
l
1
.
90
Theorem 230 (Existenta descompunerilor ortogonale ale unui spatiu Hilbert)
Fie A spa tiu Hilbert si A
1
subspa tiu liniar nchis n A. Atunci A
1
si A
l
1
realizeaza o
descompunere ortogonala a lui A.
Proof. Not am A
2
:= A
l
1
. A
1
este, prin ipotez a, subspatiu liniar nchis n A. iar A
2
este subspatiu liniar nchis n A. conform Lemei.
Evident, A
1
l A
2
(conform denitiei lui A
2
).
Mai trebuie s a ar at am c a: \r A. r
1
A
1
si r
2
A
2
a.. r = r
1
+r
2
.
Fie r A.
Conform Teoremei 227, exist a r
1
A
1
a.. dist (r. A
1
) = |r r
1
| .
Not am r
2
:= r r
1
. Este sucient (si necesar) s a ar at am c a r
2
A
2
.
Este sucient pentru aceasta ca r
2
l . \ A
1
(va rezulta r
2
A
l
1
111
= A
2
).
Fie A
1
. Pentru orice ` avem r
1
` A
1
. de unde (notnd d = dist (r. A
1
))
rezult a: |r (r
1
`)|
2
_ d
2
= |r
2
|
2
. adic a
|r
2
+`|
2
_ |r
2
|
2
. (30)
\` . \ A
1
.
Dar |r
2
+`|
2
= r
2
+`. r
2
+` = r
2
. r
2

. .
|a
2
|
2
+

`r
2
. +`. r
2

. .
2 Re(Aj,a
2
))
+`. `
. .
|Ay|
2
.
Atunci (30) =
[`[
2
||
2
+ 2 Re
_
` r
2
.
_
_ 0. \` . \ A
1
(31)
Se arat a c a de aici rezult a r
2
. = 0. \ A
1
. q.e.d.
Pentru = 0 este evident c a r
2
. = 0.
Fie A
1
. ,= 0.
Case 231 = R. Inegalitatea (30) devine: `
2
||
2
+2`r
2
. _ 0. \` R = =4 r
2
.
2
_
0 =r
2
. = 0. q.e.d.
Case 232 = C. Scriem r
2
. = :c
it
(: _ 0. t R) si ` = jc
ic
(j _ 0. c R) .
` r
2
. = jc
ic
:c
it
= j:c
i(ct)
=Re
_
`r
2
.
_
= j: cos (c t) .
Inegalitatea (31) devine: j
2
||
2
+ 2j: cos (c t) _ 0. \j _ 0. \c 1 =j ||
2
+
2: cos (c t) _ 0. \j 0. \c R. Pentru c = t + : = ||
2
j 2: _ 0. \j 0.
Facnd j 0 = : = 0 =(r
2
. ) = 0.
34 Baze ortonormale n spatii Hilbert
Denition 233 Se nume ste baz a ortonormat a ntr-un spa tiu Hilbert o mul time orto-
normala maximala.
(1 A baza ortonormala n spa tiul Hilbert A =
_
_
_
1

E este mul time ortonormala

2

E
t
A ortonormala
E E
t
=E = E
t
).
Theorem 234 n orice spa tiu Hilbert A ,= 0 exista baze ortonormale.
91
Proof. Exist a multimi ortonormale n A : r
0
A 0 = multimea
_
a
0
|a
0
|
_
este
ortonormal a.
Fie O =
i
: i 1 familia multimilor ortonormale
i
A. Avem O , = c. Consid-
er am pe O relatia de incluziune ntre multimi .
Axioma lanturilor maximale =n (O. ) exist a un lant maximal 1 =
i
: i 1
0
(1
0
1) .
adic a o multime total ordonat a maximal a n (O. ) .
Consideram mul timea
111
=

i1
0

i
(reuniunea multimilor din lantul 1).
Atunci:
1. este ortonormala:
(a) r. distincte =i. , 1
0
a.. r
i
si
)
.

i
.
)
1si 1 total ordonat a =
i

)
sau
)

i
= r.
)
sau
r.
i
=
r l . deoarece
)
si
i
sunt ortonormale.
(b) r =i 1
0
a.. r
i

i
ortonormal a
=|r| = 1.
2. este element maximal n (O. )
Presupunem prin reducere la absurd c a nu este element maximal ( nu e
lant maximal).
Exist a un lant maximal care include =exist a o multime ortonormal a 1
0
O
a.. 1
0
si ,= 1
0
.
Atunci 1 ' 1
0
este lant (
i
1. i 1
0
=
i
1
0
) si include strict pe 1.
contradictie cu maximalitatea lantului 1.
Conclusion 235 Din (1) si (2) = este baza ortonormala.
Denition 236 O mul time ortonormala dintr-un spa tiu Hilbert se nume ste totala daca
singurul element ortogonal pe toate elementele mul timii este vectorul nul. ( A totala
daca r l =r = 0).
Denition 237 (Coecienti Fourier) Fie = r
i
: i 1 mul time ortonormala n
spa tiul prehilbertian A. Daca r A. numerele r. r
i
(i 1) se numesc coecientii
Fourier ai elementului r relativ la mul timea ortonormala = r
i
: i 1 .
Theorem 238 Mul timea coecien tilor Fourier nenuli ai unui element oarecare relativ
la o mul time ortonormala este cel mult numarabila.
Proof. Fie = r
i
: i 1 o multime ortonormal a n spatiul prehilbertian A.
Fix am r A oarecare.
Pentru o 0 not am 1
o
= i 1 : [r. r
i
[ _ o .
Avem `
111
= i 1 : r. r
i
, = 0 = i 1 : [r. r
i
[ 0 =
o

a=1
1
1a
.
92
Ar at am c a multimea 1
o
este nit a (eventual vid a).
Cum o reuniune num arabil a de multimi nite este cel mult num arabil a, va rezulta
c a multimea ` este cel mult num arabil a.
Presupunem prin reducere la absurd c a 1
o
este innit a: g asim atunci un sir de
elemente distincte (r
in
)
a1
a.. [r. r
in
[ _ o. \: _ 1.
Aplicnd inegalitatea lui Bessel pentru r A si multimea ortonormal a r
i
1
. r
i
2
. . . . . r
in

rezult a: |r|
2
_
a

I=1
[r. r
i
k
[
2
(_ :o
2
) .
De aici rezult a : _
|a|
2
o
2
(\: _ 1) . deci N este majorat a, ABSURD.
Fie = r
i
: i 1 multime ortonormal a. Pentru r A consider am suma
Fourier:

i1
r. r
i
r
i
. Conform Teoremei 238, aceast a sum a are o multime cel mult
num arabil a de termeni nenuli (este o sum a cu num ar nit de termeni sau suma unei
serii).
Am demonstrat c a: dac a
a
: : _ 1 este multime ORTOGONAL

A ntr-un spatiu
Hilbert, atunci seria
o

a=1

a
converge n A =
o

a=1
[r. r
in
[
2
< +.
n cazul nostru: (1)

i1
r. r
in
r
i
=
o

a=1
r. r
in
r
in
converge =
o

a=1
[r. r
in
[
2
<
+. (Am notat i 1 : r. r
i
, = 0 = i
a
: : _ 1 .)
Inegalitatea lui Bessel =(2)
o

a=1
[r. r
in
[
2
_ |r|
2
.
Din (1) si (2) =

i1
r. r
i
r
i
A (si suma nu depinde de ordinea termenilor).
(Demonstratia (2) : \: _ 1.
a

I=1
[r. r
i
k
[ _ |r|
2
(inegalitatea Bessel) si facem
: ).
Este natural s a ne ntreb am n ce conditii rezult a

i1
r. r
i
r
i
= r (3) .
De exemplu, dac a A = R
a
si E = r
i
: i 1 este baza ortonormala, inegalitatea
(3) are loc.
Theorem 239 (Teorema de echivalent a pentru baze ortonormale) Fie A un spa tiu
Hilbert si E A o MUL TIME ORTONORMAL

A
Urmatoarele arma tii sunt echivalente:
(1) E este BAZ

A ORTONORMAL

A;
(2) E este totala;
(3) J (E) = A (subspa tiul liniar generat de E este dens n A);
(4) r =

i1
r. r
i
r
i
. \r A;
(5) |r|
2
=

i1
[r. r
i
[
2
. \r A (Identitatea lui PARSEVAL).
Proof. Schema demonstratiei este urm atoarea:
Formula de la (4) d a dezvoltarea n serie Fourier a elementului r dup a baza orto-
normal a E.
(1) =(2) MRA Presupunem c a E nu e total a: r
0
A 0 a.. r
0
l E.
Atunci
a
0
|a
0
|
, E (n caz contrar,
a
0
|a
0
|
l
a
0
|a
0
|
. de unde |r
0
| = 0. fals).
93
Multimea E '
_
a
0
|a
0
|
_
este ortonormal a si include strict pe E. ceea ce contrazice
ipoteza E multime ortonormal a maximal a.
(2) =(1) Dac a E nu ar maximal a, ar exista E
0
baz a ortonormal a cu E
E
0
. E ,= E
0
. Fie
0
E
0
E. Atunci
0
l E
E total a

=
0
= 0. dar |
0
| = 1. contradic tie.
(2) =(4) Fie =

i1
r. r
i
r
i
. Ar at am c a = r. Fie , 1.
Avem r . r
)
= r. r
)
. r
)
= r. r
)

_

i1
r. r
i
r
i
. r
)
_
=

continuitatea
produsului scalar
r. r
)

i1
r. r
i
r
i
. r
)

. .
=
8
<
:
0 pentru i ,= ,
1 pentru i = ,
= r. r
)
r. r
)
= 0.
Rezult a c a (r ) l r
)
. \, 1. de unde (r ) l E
Dar E total a

=r = 0 = r = .
(4) =(2) Fie r l E. Atunci r. r
i
= 0. \i 1.
Dar r =

i1
r. r
i
r
i
. de unde r =

i1
0 r
i
= 0. deci r = 0 .
(4) =(5) Fie r A. Fie i 1 : r. r
i
, = 0 = i
a
: : _ 1 .
r = lim
ao
a

I=1
r. r
i
k
r
i
k
= (aplicnd continuitatea normei):
|r|
2
= lim
ao
_
_
_
_
_
_
a

I=1
r. r
i
k

. .
vectori doi cte doi ortogonali
r
i
k
_
_
_
_
_
_
2
T. Pitagora
= lim
ao
a

I=1
|r. r
i
k
r
i
k
|
2
|r. r
i
k
r
i
k
| = [r. r
i
k
[ |r
i
k
|
. .
1
= [r. r
i
k
[
_

_
=|r|
2
=
o

a=1
[r. r
in
[
2
=

i1
[r. r
i
[
2
= identitatea Parseval.
(5) =(4) Folosim notatiile de la implicatia precedent a. Pentru , 1. . . . . : :
_
r
a

I=1
r. r
i
k
r
i
k
. r
i
j
_
=

r. r
i
j
_

I=1
r. r
i
k

r
i
k
. r
i
j
_
= 0.
r

I=1
r. r
i
k
r
i
k
l r
i
1
. r
i
2
. . . . . r
in
= conform Teoremei lui Pitagora:
|r|
2
=
_
_
_
_
_
r
a

I=1
r. r
i
k
r
i
k
_
+
a

I=1
r. r
i
k
r
i
k
_
_
_
_
2
=
_
_
_
_
r
a

I=1
r. r
i
k
r
i
k
_
_
_
_
2
+
a

I=1
|r. r
i
k
r
i
k
|
2
=
_
_
_
_
r
a

I=1
r. r
i
k
r
i
k
_
_
_
_
2
=
|r|
2

I=1
[r. r
i
k
[
2
.
94
Trecnd la limit a pentru : = lim
ao
_
_
_
_
r
a

I=1
r. r
i
k
r
i
k
_
_
_
_
2
= |r|
2

a=1
[r. r
in
[
2
(5)
=
0 =r = lim
ao
a

I=1
r. r
i
k
r
i
k
=
o

a=1
r. r
in
r
in
=

i1
r. r
i
r
i
. q.e.d.
(4) =(3) Conform (4) . r = lim
ao
a

I=1
r. r
i
k
r
i
k
. .
jn
. \r A.
Dar
a
J (E) . \: _ 1. deci lim
ao

a
J (E). Deci r J (E). \r A. adic a
A J (E). Incluziunea invers a este evident a.
(3) =(2) Fie r l E. Atunci r l J (E) si r l J (E) (aplic am liniaritatea,
respectiv continuitatea produsului scalar vezi propriet atile relatiei de ortogonalitate).
Prin ipotez a J (E) = A. deci r l A. n particular r l r. de unde r = 0 .
Remark 240
1) i 1 : r. r
i
, = 0
.OT
= i
a
: : _ 1 depinde de r A.
2) Daca E este baza ortonormala si r =
o

a=1
`
in
r
in
. rezulta ca `
in
= r. r
in
. : _ 1
( dezvoltarea Fourier dup a o baz a ortonormal a este unic a).

r. r
i
j
_
=
_
o

a=1
`
in
r
in
. r
i
j
_
=
_
lim
ao
a

I=1
`
i
k
r
i
k
. r
i
j
_
=

continuitatea
produsului scalar
lim
ao
_
a

I=1
`
i
k
r
i
k
. r
i
j
_
= lim
ao
a

I=1
`
i
k

r
i
k
. r
i
j
_
= `
i
j
.
Deci `
i
j
=

r. r
i
j
_
. \, _ 1.
35 Operatori liniari si continui n spatii Hilbert
Orice spatiu Hilbert este spatiu normat (cu norma indus a de produsul scalar), mai
exact spatiu Banach. Rezult a c a toate propriet atile studiate pentru aplicatii liniare (si
continue) n spatii normate se p astreaz a pentru aplicatii liniare (si continue) n spatii
Hilbert.
Vom studia si unele propriet ati specice ale aplicatiilor liniare n spatii Hilbert,
datorate particularit atilor legate de prezenta produsului scalar.
35.1 Aplicatii liniare si continue n spatii Hilbert
Theorem 241 Fie A si 1 spa tii prehilbertiene si 1 : A 1 liniara. Atunci 1 este
continua =` 0 a.. |1 (r)| _ `|r| || . \r. A.
Proof. 1 este continu a =`
1
0 a.. |1 (r)| _ `
1
|r| . \r A.
(Caracterizarea continuit atii aplicatiilor liniare n spatii normate).
95
Necesitatea ( =)
[1 (r) . [
Cauchy
_ |1 (r)| || _ `
1
|r| || (\r. A) .
Sucienta ( =)
Aplic am inegalitatea dat a cu = 1 (r) . Rezult a c a:

1 (r) . 1 (r)
. .
|T(a)|
2

_ `|r| |1 (r)| . \r A. adic a

|1 (r)| ( |1 (r)| `|r| ) _ 0. \r A
_
|1 (r)| = 0 _ `|r| sau
|1 (r)| 0. de unde |1 (r)| `|r| _ 0.
.
Deci |1 (r)| _ `|r| . \r A (`
1
= `).
Theorem 242 |1| = sup [1 (r) . [ : |r| _ 1. || _ 1
|1| = sup [1 (r) . [ : |r| = 1. || = 1
|1| = sup
_
[T(a),j)[
|a||j|
: r ,= 0. ,= 0
_
|1| = inf ` 0 : [1 (r) . [ _ `|r| || . \r. A
Proof. Analog a cu cea referitoare la norma unei aplicatii liniare si continue ntre spatii
normate.
Remark 243 Aplica tiile 1 : A A se numesc operatori.
Notam: 1(A) = 1(A. A) (mul timea operatorilor liniari si continui pe A).
35.1.1 Operatorul adjunct (unui operator liniar si continuu pe un spatiu
Hilbert)
Theorem 244 (Existenta operatorului adjunct) Fie A spa tiu Hilbert si 1 1(A) .
Atunci \ A. !
+
A a.. 1 (r) . = r.
+
. \r A.
Proof. Fix am A oarecare. Denim , : A . , (r) = 1 (r) . .
1 liniar a =, liniar a.
1 continu a
Teorema 241
= ` 0 a.. [1 (r) . [ _ `|r| || . \r A = [, (r)[ _
`||
. .
constant a
|r| . \r A
) liniar a
= , continu a.
Din , 1(A. ) si A spatiu Hilbert, aplicnd Teorema lui Riesz rezult a c a !
+
A
a.. , (r) = r.
+
. \r A.
Denition 245 Numim adjunct al operatorului 1 1(A) . unde A este spa tiu Hilbert,
operatorul 1
+
: A A denit de condi tia: 1 (r) . = r. 1
+
() . \r. A.
Remark 246 n Teorema 244 notam
+
= 1
+
() .
Theorem 247 Daca A este spa tiu Hilbert si 1 1(A) . atunci adjuctul 1
+
este n
1(A) si |1
+
| = |1| .
96
Proof. 1
+
liniar: r. 1
+
(c
1
+,
2
)
Def T

= 1 (r) . c
1
+,
2
= c1 (r) .
1
+

, 1 (r) .
2
=
cr. 1
+
(
1
)+

, r. 1
+
(
2
) = r. c1
+
(
1
)+r. ,1
+
(
2
)
Def T

T liniar a
r. c1
+
(
1
) +,1
+
(
2
) (\r
A) =r. 1
+
(c
1
+,
2
) = r. c1
+
(
1
) +,1
+
(
2
) .
\r A = 1
+
(c
1
+,
2
) = c1
+
(
1
) + ,1
+
(
2
) (\c. , . \
1
.
2
A), deci 1
+
este operator liniar.
Remark 248 Folosim urmatoarea proprietate: r. = r. . . \r A = = ..
(Demonstra tie: r. = r. . . \r A = r. = r. . = 0. \r A =
r. . = 0. \r A
Pentru r = .

= .. . = 0 =
. = 0 = = . .)
1
+
continuu: [1
+
(r) . [
Def T

= [r. 1 ()[ = [1 () . r[ _ |1| || |r| =

[1
+
(r) . [ _ |1| |r| || (\r. A) =
_
1
+
continuu
|1
+
| _ |1|
.
Analog avem |1| = |(1
+
)
+
| _ |1
+
| . Deci |1
+
| = |1| .
Example 249
1) Daca 1 :
a

a
este operator liniar avnd matricea asociata n baza
canonica = (c
i)
)
i,)=1,a
. atunci adjunctul 1
+
are matricea asociata n baza canonica
egala cu

t
(transpusa conjugatei lui ).
2) Fie A = 1
2
([c. /]) si 1 1
2
([c. /] [c. /]) . Denim 1 : A A prin
1 (,) (r) =
b
_
o
1 (r. ) , () d. r [c. /] . Atunci 1
+
(q) (r) =
b
_
o
1 (. r)q () d. r
[c. /] .
Proof. 1 (,) . q = ,. 1
+
(q) . \,. q A (Aici ,. q
111
=
b
_
o
, (r) q (r)dr).
1 (,) . q =
b
_
o
1 (,) (r) q (r)dr =
b
_
o
_
b
_
o
1 (r. ) , () d
_
q (r)dr =
b
_
o
b
_
o
1 (r. ) , () q (r)ddr =
b
_
o
, ()
_
_
b
_
o
1 (r. ) q (r)dr
_
_
. .
I(j)
= ,. / .

/() =
b
_
o
1 (r. ) q (r)dr. [c. /] =/(r) =
b
_
o
1 (. r) q () d. r [c. /] .
Dar 1
+
(q) = /.
[ale corespondentei 1 1
+
calcule cu operatorii adjuncti]
1) 0
+
= 0;
2) 1
+
= 1;
3) (1
1
+1
2
)
+
= 1
+
1
+1
+
2
;
4) (`1)
+
=

` 1
+
;
97
5) (1
1
1
2
)
+
= 1
+
2
1
+
1
;
6) (1
+
)
+
= 1;
7) 1
1
1(A) =(1
+
)
1
1(A) si (1
1
)
+
= (1
+
)
1
;
8) |1 1
+
| = |1
+
1| = |1|
2
. (1
1
. 1
2
. 1 1(A) . ` ).
Proof. Vom folosi: relatia din denitia operatorului adjunct si implicatia r. =
r. . . \r A = = ..
1) 1 = 0 (operator nul) =r. 1
+
() = 1 (r) . = 0. = r. 0 .
2) 1 = 1 (operator identic) =r. 1
+
() = 1 (r) . = r. .
3) r. (1
1
+1
2
)
+
() = (1
1
+1
2
) (r) . = 1
1
(r) . +1
2
(r) . = r. 1
+
1
() +
r. 1
+
2
() = r. 1
+
1
() +1
+
2
() . \r A. \ A =
(1
1
+1
2
)
+
= 1
+
1
+1
+
2
.
4) r. (`1)
+
() = (`1) (r) . = `1 (r) . = `r. 1
+
() =

r.

`1
+
()
_
.
5) r. (1
1
1
2
)
+
() = (1
1
1
2
) (r) . = 1
1
(1
2
(r)) . = 1
2
(r) . 1
+
1
() =
r. 1
+
2
(1
+
1
()) = r. (1
+
2
1
+
1
) () .
6) r. (1
+
)
+
() = 1
+
(r) . = . 1
+
(r) = 1 () . r = r. 1 () .
7) Aplic am 5) cu
_
1
1
= 1 si 1
2
= 1
1
. apoi 2): 1 = 1
+
= (1 1
1
)
+
= (1
1
)
+
1
+
1
1
= 1
1
. 1
2
= 1. apoi 2): 1 = 1
+
= (1
1
1)
+
= 1
+
(1
1
)
+ =
1
+
(1
1
)
+
= (1
1
)
+
1
+
= 1 =(1
+
)
1
= (1
1
)
+
.
8) |1 (r)|
2
= 1 (r) . 1 (r) = r. (1
+
1) (r) . Aplic am modulul |1 (r)|
2
=
[r. (1
+
1) (r)[ = [(1
+
1) (r) . r[ _ |1
+
1| |r|
2
(\r A) .
Rezult a c a |1|
2
_ |1
+
1| .
Pe de alt a parte: |1
+
1| _ |1
+
| |1| = |1|
2
_
=
|1
+
1| = |1|
2
(32)
36 Operatori autoadjuncti, operatori normali, operatori uni-
tari
36.1 Operatori autoadjuncti
Denition 250 Fie A un spa tiu Hilbert. Se nume ste operator autoadjunct pe A un
operator liniar si continuu pe A care coincide cu adjunctul sau.
1 1(A) autoadjunct =1 = 1
+
=
1 (r) . = r. 1 () . \r. A (33)
Notam cu (A) mul timea operatorilor autoadjunc ti deni ti pe A.
Example 251
1) 1 :
a

a
cu matricea asociata n baza canonica este autoadjunct
= =

t
.
2) Fie 1 : 1
2
([c. /]) 1
2
([c. /]) . 1 (,) (r) =
b
_
o
1 (r. ) , () d (r [c. /]) .
unde 1 1
2
([c. /] [c. /]) .
1 autoadjunct =1 (r. ) = 1 (. r). \r. [c. /] .
98
Theorem 252 (A) este subspa tiu liniar n 1(A) . daca = R.
Proof. c. , R. 1
1
. 1
2
(A) = (c1
1
+,1
2
)
+
= c1
+
1
+

,1
+
2
= c1
1
+ ,1
2
=
c1
1
+,1
2
(A) .
Theorem 253 Limita unui sir convergent punctual de operatori autoadjunc ti este op-
erator autoadjunct.
Proof. Fie A spatiu Hilbert si 1
a
(A) . : _ 1. a.. \r A. lim
ao
1
a
(A)
.OT
=
1
0
(A) .
Conform Teoremei Banach-Steinhaus (cu A spatiu Banach, 1 = A), 1
0
este apli-
catie liniar a si continu a. Aplic am continuitatea produsului scalar si relatia satisf acut a
de orice operator autoadjunct, (33):
1
0
(r) . =
_
lim
ao
1
a
(r) .
_
cont
= lim
ao
1
a
(r) .
(33)
= lim
ao
r. 1
a
()
cont
=
_
r. lim
ao
1
a
()
_
=
r. 1
0
() (\r. A) =1
0
(r) . =
r. 1
0
() . \r. A. deci 1
0
este autoadjunct.
Theorem 254 Fie A spa tiu Hilbert si 1 (A) .
a) Atunci mul timea 1 =
_
T(a),a)
|a|
2
: r A 0
_
este inclusa n R si marginita.
b) Notam: :
T
= inf 1 si `
T
= sup 1. Atunci |1| = max ([:
T
[ . [`
T
[) .
36.2 Operatori normali
n ceea ce urmeaz a, A este un spatiu Hilbert si 1 1(A) (1 : A A aplicatie
liniar a si continu a).
Denition 255 1 1(A) se nume ste operator normal daca 1 comuta cu adjunctul
sau: 1 1
+
= 1
+
1 .
Remark 256 Orice operator autoadjunct este normal: 1 = 1
+
= 1 1
+
= 1
+
1 =
1 1
. .
T
2

.
Alte exemple de operatori normali rezult a din teorema de mai jos.
Theorem 257 Daca 1
1
. 1
2
1(A) sunt operatori autoadjunc ti permutabili, atunci
operatorul 1 = 1
1
+i1
2
este normal (Aici = C).
Proof. Prin ipotez a: 1
+
1
= 1
1
. 1
+
2
= 1
2
si 1
1
1
2
= 1
2
1
1
.
1 = 1
1
+i1
2
=1
+
= (1
1
)
+
+ (i1
2
)
+
= 1
+
1
i 1
+
2
= 1
1
i1
2
.
Atunci 1 1
+
= (1
1
+i1
2
) (1
1
i1
2
) = 1
1
1
1
+1
2
1
2
+i (1
2
1
1
1
1
1
2
) =
1
2
1
+1
2
2
.
(Amaplicat liniaritatea operatorilor 1
1
si 1
2
: ((1
1
+i1
2
) (1
1
i1
2
) (r)) = (1
1
+i1
2
) (1
1
(r) i1
2
(r)) =
1
1
(1
1
(r) i1
2
(r)) +i1
2
(1
1
(r) i1
2
(r)) =????
Rezult a: 1 1
+
= 1
+
1.
99
Example 258 Fie A = |
2
=
_
(r
a
)
a1
:
o

a=1
[r
a
[
2
< +
_
cu produsul scalar uzual
r. =
o

a=1
r
a

a
. pentru r = (r
a
)
a1
si = (
a
)
a1
. Denim 1 : |
2
|
2
prin
1
_
(r
a
)
a1
_
= (i
a
r
a
)
a1
. Atunci 1 nu este autoadjunct, dar este operator normal.
1 (r) . = r. . . \r |
2
=
o

a=1
i
a
r
a

a
=
o

a=1
r
a
.
a
. \r |
2
=
o

a=1
r
a
(1)
a

a
=
o

a=1
r
a
.
a
. \r = (r
a
)
a1
|
2
=.
a
= (1)
a

a
. \: _ 1.
Dar .
.OT
= 1
+
() . deci 1
+
_
(
a
)
a1
_
= ((1)
a
i
a

a
)
a1
.
Schimbnd nota tia: 1
+
_
(r
a
)
a1
_
= ((1)
a
i
a
r
a
)
a1
. Se observa ca 1
+
,= 1 (de
exemplu, 1
+
(1. 0. 0. . . .) = (i. 0. 0. . . .) ,= (i. 0. 0. . . .) = 1
+
(1. 0. 0. . . .)). Deci 1 nu
este autoadjunct.
Pe de alta parte: (1 1
+
)
_
(r
a
)
a1
_
= 1
_
1
+
_
(r
a
)
a1
__
= 1
_
((1)
a
i
a
r
a
)
a1
_
=
(r
a
)
a1
. de unde 1 1
+
= 1
+
1 (= 1) . deci 1 este operator normal.
Theorem 259 Orice 1 1(A) operator normal se poate scrie sub forma 1 = 1
1
+i1
2
.
unde 1
1
si 1
2
sunt operatori autoadjunc ti permutabili.
Proof. Presupunnd adev arat a concluzia, avem
_
1 = 1
1
+i1
2
1
+
= 1
1
i1
2
. de unde
_
1
1
=
1
2
(1 +1
+
)
1
2
=
1
2i
(1 1
+
)
.
Denim prin urmare 1
1
:=
1
2
(1 +1
+
) si 1
2
:=
1
2i
(1 1
+
) .
Veric am c a 1
1
si 1
2
sunt autoadjuncti si permutabili.
1
+
1
=
1
2
(1
+
+1
++
) =
1
2
(1
+
+1) = 1
1
; 1
+
2
=
1
2i
(1
+
1
++
) =
1
2i
(1 1
+
) = 1
2
.
_

_
1
1
1
2
=
1
4i
(1 +1
+
) (1 1
+
) =
1
4i
_

_
(1 1 1
+
1
+
) + (1
+
1 1 1
+
)
. .
0 (T normal)
_

_
1
2
1
1
=
1
4i
(1 1
+
) (1 +1
+
) =
1
4i
_
_
(1 1 1
+
1
+
) + (1 1
+
1
+
1)
. .
0
_
_
=
1
1
1
2
= 1
2
1
1
.
Theorem 260 (Caracterizarea operatorilor normali) 1 1(A) este normal =
|1 (r)| = |1
+
(r)| . \r A.
Proof.
|1 (r)|
2
= 1 (r) . 1 (r) = r. (1
+
1) (r)
|1
+
(r)| = 1
+
(r) . 1
+
(r) = r. (1 1
+
) (r)
_
|1 (r)| = |1
+
(r)| . \r A =r. (1
+
1 1 1
+
) (r) = 0. \r A =
1
+
1 1 1
+
= 0. deoarece operatorul (1
+
1 1 1
+
) este autoadjunct.
36.3 Operatori unitari
n spatiul euclidian tridimensional, izometriile (transform arile geometrice care p astreaz a
distantele) induc transform ari liniare care p astreaz a produsele scalare.
100
Denition 261 Fie A un spa tiu Hilbert. O aplica tie 1 : A A se nume ste operator
unitar daca este surjectiva si pastreaza produsul scalar, adica:
1) 1 (A) = A si
2) 1 (r) . 1 () = r. . \r. A.
Lemma 262 Fie 1 : A A. Daca 1 pastreaza produsul scalar, atunci 1 pastreaza
norma (|1 (r)| = |r| . \r A). Reciproca are loc daca 1 este liniara.
Proof.
= |1 (r)| =
_
1 (r) . 1 (r) =
_
r. r = |r| . \r A (am aplicat propri-
etatea de p astrare a produsului scalar cu = r).
= Folosim formula care exprim a produsul scalar n functie de normele unor
combinatii liniare ale vectorilor respectivi.
Pentru = R : n. =
1
4
_
|n +|
2
|n |
2

.
Pentru = C : n. =
1
4
_
|n +|
2
|n |
2

+
i
4
_
|n +i|
2
|n i|
2

.
Lu am n = 1 (r) . = 1 () . n al doilea caz (complex) obtinem:
1 (r) . 1 () =
1
4
_
|1 (r) +1 ()|
2
|1 (r) 1 ()|
2

+
i
4
_
|1 (r) +i1 ()|
2
|1 (r) i1 ()|
2

T liniar a
1
4
_
|1 (r +)|
2
|1 (r )|
2
_
+
i
4
_
|1 (r +i)|
2
|1 (r i)|
2
_
=

T p astreaz a
produsul scalar
1
4
_
|r +|
2
|r |
2
_
+
i
4
_
|r +i|
2
|r i|
2
_
=
r. (\r. A) .
Theorem 263 Orice aplica tie unitara este liniara, continua si are norma = 1.
Proof. Fie 1 : A A aplicatie unitar a.
Consider amr
1
. r
2
A si `
1
. `
2
. Pentru a ar ata c a 1 este liniar a, vom demonstra
c a 1 (.)
.OT
= 1 (`
1
r
1
+`
2
r
2
) `
1
1 (r
1
) `
2
1 (r
2
) . . = 0. \. A.
Va rezulta c a 1 (`
1
r
1
+`
2
r
2
) `
1
1 (r
1
) `
2
1 (r
2
) = 0.
Fie . A. Cum 1 este surjectiv a, A a.. . = 1 () .
1 (.) = 1 (`
1
r
1
+`
2
r
2
) `
1
1 (r
1
) `
2
1 (r
2
) . 1 () = 1 (`
1
r
1
+`
2
r
2
) . 1 ()
`
1
1 (r
1
) . 1 () `
2
1 (r
2
) . 1 () =

T p astreaz a
produsul scalar
`
1
r
1
+`
2
r
2
. `
1
r
1
. `
2
r
2
. = 0 (liniaritatea produsului scalar = ultima
egalitate de mai sus). Deci 1 (.) = 0. \. A.
1 continu a: |1 (r)| = |r| . \r A conform Lemei = ` = 1 a.. |1 (r)| _
`|r| . \r A. Cum1 este liniar a, rezult a 1 continu a. n plus, |1| = sup |1 (r)| : |r| = 1 =
sup |r| : |r| = 1 = sup 1 = 1.
Theorem 264 Daca 1 este operator unitar, atunci 1
1
: A A si 1
1
este
operator unitar.
Proof. 1 este surjectiv a prin denitie.
101
1 injectiv a
T liniar a
= (1 (r) = 0 = r = 0). Dar 1 (r) = 0 =
|1 (r)| = 0
|1 (r)| = |r|
_
=
|r| = 0 =r = 0. deci 1 este injectiv a.
1 : A A este bijectiv a = 1
1
: A A. Evident, 1
1
este surjectiv a.
Ar at am c a 1
1
p astreaz a produsul scalar: \r. A avemr. = 1 (1
1
(r)) . 1 (1
1
()) =

T p astreaz a
produsul scalar
1
1
(r) . 1
1
() .
Theorem 265 (Caracterizarea operatorilor unitari n clasa operatorilor liniari continui bijectivi)
Fie 1 1(A) bijectiva. Atunci 1 este operator unitar =1
+
= 1
1
.
Proof.
Necesitatea (=) Presupunem c a 1 este operator unitar. Fie r. A.
1 (r) . = 1 (r) . 1 (1
1
()) =

T p astreaz a
produsul scalar
r. 1
1
() .
\r. A
_
1 (r) . = r. 1
1
()
1 (r) . = r. 1
+
()
=\r A. \ A. r. 1
1
() = r. 1
+
()
identicare
=
\ A. 1
1
() = 1
+
() . adic a 1
+
= 1
1
.
Sucienta (=) 1 (r) . 1 () = r. 1
+
(1 ()) = r. 1
1
(1 ()) = r. (\r. A) =
1 p astreaz a produsul scalar.
Example 266
1) Fie 1 :
2

2
. 1 (r. ) = (cr +/. cr +d) . Atunci 1 este operator unitar
= =
_
c /
c d
_
este inversabila si
1
=

t
(

t
=

t
= 1
2
).
2) Fie E = c
i
: i 1 . E
t
= ,
i
: i 1 baze ortonormale n spa tiul Hilbert A.
Operatorul denit prin 1 (r) =

i1
r. c
i
,
i
este UNITAR.
37 Proiectori
Fie A spatiu Hilbert si A
1
A subspatiu liniar nchis. Notnd A
2
= A
l
1
. stim c a A
1
si A
2
= A
l
1
realizeaz a o descompunere ortogonal a a lui A. adic a \r A. ! (r
1
. r
2
)
A
1
A
2
a.. r = r
1
+r
2
.
Se numeste proiector determinat de subspatiul liniar nchis A
1
aplicatia 1
1
: A
A denit a prin 1
1
(r) = r
1
. unde r
1
A
1
si (r r
1
) A
l
1
.
Propriet atile proiectorilor
Fie 1
1
proiectorul determinat de subspatiul liniar nchis A
1
.
Atunci: 1) 1
1
1(A)
2) 1
+
1
= 1
1
(1
1
este autoadjunct)
3) 1
1
1
1
= 1
1
(1
1
este idempotent)
4) 1
1
(A) = A
1
.
Proof. Proprietatea 4) este evident a din denitia proiectorului 1
1
.
102
1) Fie r = r
1
+r
2
. =
1
+
2
. unde r
1
.
1
A
1
si r
2
.
2
A
2
= A
l
1
.
Atunci cr +, = (cr
1
+,
1
)
. .
cA
1
+ (cr
2
+,
2
)
. .
A
2
Unicitatea descompunerii ortogonale

= 1
1
(cr +,) = cr
1
+ ,
1
=
c1
1
(r) +,1
1
() .
Am demonstrat c a 1
1
este liniar.
Continuitatea:
|1
1
(r)|
2
= |r
1
|
2
=

Teorema lui Pitagora

|r|
2
|r
2
| _ |r|
2
=|1
1
(r)| _ |r| (\r A) =
1
1
m arginit
1
1
liniar

=1
1
operator continuu.
Remark 267 r A
1
=1
1
(r) = r =|1
1
(r)| = |r| .
2) 1
1
(r) . = r
1
.
1
+
2
= r
1
.
1
+r
1
.
2
= r
1
.
1

r. 1
1
() = r
1
+r
2
.
1
= r
1
.
1
+r
2
.
1
= r
1
.
1

(deoarece A
1
l A
2
).
Deci 1
1
(r) . = r. 1
1
() . \r. A. adic a 1
1
este autoadjunct.
3) (1
1
1
1
) (r) = 1
1
(1
1
(r)) = 1
1
(r
1
) = 1
1
(r
1
+ 0) = r
1
= 1
1
(r) =1
1
1
1
= 1
1
.
Theorem 268 (Caracterizarea proiectorilor) Daca 1 1(A) este operator au-
toadjunct si idempotent n spa tiul Hilbert A. atunci 1 coincide cu proiectorul determinat
de subspa tiul liniar inchis 1 (A) .
Proof. Not am A
1
= 1 (A) . Veric am c a A
1
este subspatiu liniar nchis.
A
1
este subspatiu liniar, ca imagine a spatiului liniar A prin aplicatia liniara 1.
A
1
multime nchis a: (
a
)
a1
A
1
si liminf
ao

a
= n A = A
1
.
Fie (
a
)
a1
cu propriet atile de mai sus.
1 continu a = 1 () = 1
_
lim
ao

a
_
=

1 continu a
lim
ao
1 (
a
) =

jnA
1
,1 idempotent
lim
ao

a
=
= = 1 () = 1
1
.
Am folosit proprietatea:
1 idempotent si r A
1
= 1 (A) =1 (r) = r. (34)
(r 1 (A) = t A a.. r = 1 (t) = 1 (r) = 1 (1 (t)) = (1 1) (t) = 1 (t) =
r).
Fie 1
1
proiectorul determinat de subspatiul liniar nchis A
1
.
Vom ar ata c a 1 = 1
1
(=1 1
1
= 0 =(1 1
1
) (r) . = 0. \ A. \r A).
Not am r = r
1
+ r
2
. unde r
1
A
1
si r
2
A
l
1
. Atunci (1 1
1
) (r) . =
1 (r) . 1
1
(r) . =
_
1 (r
1
)
. .
a
1
(vezi (34))
+1 (r
2
) .
_
r
1
. = r
1
+1 (r
2
) . r
1
. =
1 (r
2
) . =

1 autoadjunct
r
2
. 1 () = 0. (r
2
A
l
1
. 1 () A
1
).
Remark 269 Orice operator unitar este normal. n consecin ta:
1 unitar =1 normal
1 autoadjunct =1 normal.
103
Bibliograe
1. Romulus Cristescu, Analiz a functional a, Editura Didactic a si Pedagogic a, 1965 .
2. Nicolae Gheorghiu, Introducerea n analiz a functional a, Editura Academiei, Bu-
curesti, 1974.
3. Gheorghe Marinescu, Tratat de analiz a functional a, vol. I si II, Editura Acad-
emiei, 1970
4. Eugen Popa, Culegere de probleme de analiz a functional a, Editura Didactic a si
Pedagogic a, 1984.
5. Teodor Precupanu, Analiz a functional a pe spatii liniare normate, Editura Uni-
versit atii Al. I. Cuza,
Iasi, 2005
6. Martin Schechter, Principles of functional analysis. Student Edition, Academic
Press New York, 1971
104