AUDIT FINANCIAR

1.03.2008

Obiectiv: sa emita opinie asupra situatiile financiare Dpdv al naturii serviciului => 1. audit financiar 2. revizuiri 3. proceduri agreate 4. compilari Dpdv al nivelului de asigurare=> AF=asigurare ridicata dar cu absoluta R=asigurare moderata Proc.agreate+compilari= nu exista asigurari Dpdv al raportului de audit=> pt AF contine o asigurare pozitiva, cum ca SF sunt intocmite sub toate aspectele semnificative. pt Revizuiri avem o asigurare negativa, cum ca SF nu contin informatii eronate. Pt Proceduri agreate avem o prezentare a procedurilor convenite intre client si auditor (ex;pt fonduri finantare se va referi la respectarea conditiilor din contractul de finantare) pt Compilari se vor prezenta info compilate (aceleasi informatii prezentate intr-o forma mai usor de inteles) ETAPELE Auditului financiar: 1. Planificarea activitatii de audit: *AF trebuie planificat pt a sigura integritatea opiniei de audit si trebuie realizat intr-o maniera eficienta. *prin planificare intelegem construirea unei strategii generale si a unei abordari detaliate in ceea ce priveste natura, durata si intinderea procedurilor de audit. *auditorul planifica efectuarea auditului in mod eficient si oportun. *prin planificare se permite acordarea unei atentii deosebite asupra aspectelor semnificative ale misiunii de audit, identificarea problemelor de esenta si realizarea in timp a activitatii . *intinderea planificarii va varia functie de: Marimea entitatii Complexitatea auditului Experienta auditorului in entitate Cunostintele auditorului asupra afacerii clientului.

Aspecte ce trebuie luate in considerare in cadrul etapei de planificare se refera la: Cunostinte despre afacerea clientului Intelegerea sistemului contabil si de control intern Analiza riscurilor Stabilirea pragului de semnificatie Cand planificam activitatea de audit se va avea in vedere principiul continuitatii activitatii ce sta la baza intocmirii situatiilor financiare. In etapa de planificare se stabileste planul de audit. Elementele planului de audit sunt: Informatii generale ref la cunoasterea generala a intreprinderii Riscul si pragul de semnificatie Natura calendarului si intinderea probelor de audit Persoanele care coordoneaza, conduc, supervizeaza activitate de audit. Cunoasterea generala a intreprinderii presupune cunoasterea caracateristicilor si factorilor economici ce pot influenta activitatea desfasurata, natura activitatii, principalii clienti si furnizori, schimbari ce au intervenit de la un audit la altul, organizarea si structura actionariatului, politici generale (financiare, sociale, perspectivele de dezvoltare, aprecieri asupra managementului si competentei acestuia) Standardul 310 cunoasterea clientului Cere ca auditorii sa aiba sau sa obtina cunostinte suficiente despre client pt a permite intregii echipe de audit sa efectueze un A planificat si executat corespunzator *auditorul trebie sa obtina cunostinte suficiente ref afacerea clientului sa-I permita sa identifice sau inteleaga evenimentele si tranzactiile care conform rationamentului auditorului pot avea efecte semnificative asupra situatiilor financiare. *obtinerea cunostintelor despre client este un proces continuu de culegere si evaluare a informatiilor si de corelare a cunostintelor rezultate cu probele de audit si informatiile obtinute in toate etapele auditului. * toate aceste elemente legate de cunoasterea clientului sunt prezentate in dosarul permanent, care contine 6 sectiuni notate de la A-F, iar sectiunile la randul lor contin capitole indexate cu cifre care ajuta trimiterea la informatii cuprinse in dosarul permanent.

Sectiunile Dosarului Permanent sunt: PA: generalitati PB: documente referitoare la controlul intern PC: conturi anuale PD: analize permanente PE: documente fiscale si sociale PF: documente juridice. Sectiunea PA-generalitati cuprinde capitolele: PA1: informatii legate de client PA2:prezentarea intreprinderii (structura, istoric, activitate desfasurata) PA3:organigrama intreprinderii PA4:documente legale si statutare (brosuri, extrase, articole, pv importante, copii dupa contractile de imprumut) PA5:detalii de angajament PA6:sistemul contabil Capitolul PA1-informatii client cuprinde: Denumirea societatii Forma juridical Data constituirii Nr Registrul Comertului Codul fiscal Durata societatii Obiectul de activitate Sediul social Telefon, fax Filiale, sucursale, puncte de lucru Cifra de afaceri Actionari, asociati Cenzori Numar de ore planificate Onorarii auditori Capitolul PA2-prezentarea intreprinderii: Structura si activitatea Conturi inbanca si drepturi de semnatura Conducerea societatii Capitolul PA3-organigrama intreprinderii: Prezentarea organigramei (se va atasa). Capitolul PA4-documente legale si statutare: Copii dupa note, extrase, brosuri, ziare, rezumate procese verbale Copii dupa contractele de imprumut, acte de proprietate, inchiriere. Capitolul PA5-detalii de angajament: Informatii despre firma Natura misiunii de audit Scrisoarea de angajament Contractul de audit Contractual cu auditorii anteriori

Capitolul PA6-sistemul contabil: Informatii ref inregistrarile contabile, respectiv la Registre (jurnal, inventar, cartea mare, mijloace fixe) Sinteza inregistrailor tranzactiilor in conturi Politici contabile importante Informatii ref sitemele si domeniile semnificative, respective la vanzari, cumparari, stocuri, salarii. Sectiunea PB cuprinde: Rapoarte de control intern Rapoarte alecenzorilor Rapoarte privind controlul activitatilor comerciale,de productie, aprovizionare, personal, financiare, informatica, contabila, investitii. Sectiunea PC cuprinde situatiile financiare pe ultimii 3 ani Sectiunea PD cuprinde rezultatul indicatorilor stabiliti de auditor Sectiunea PE cuprinde declaratiile si anexele din ultimii 3 ani (documente fiscale, controale fiscale, studii si rapoarte externe). Sectiunea PF cuprinde: Lista asociati si actionari Actiuni Lista pers. cu atributii de conducere si control Lista persoanelor din CA si cenzorii Toate documentele incluse in dosarul permanent de audit trebuie actualizate corespunzator modificarilor semnificative ce au avut loc in cadrul unitatii si se vor revizui anual. Auditorul face proba acestei revizuiri printr-un formular de revizuire completat anual. Tot in etapa de planificare auditorul trebuie sa cunoasca suficient de bine sistemul de control intern al clientului si utilizand informatiile din etapa de cunoastere sa evalueze riscul cu scopul stabilirii unor procese de audit care sa reduca riscul de audit la un nivel suficient de scazut. Toate aceste informatii sunt prezentate in Std 400 care cere ca sistemul contabil si de control intern sa fie revizuite pt a evalua cat sunt de potrivite pt a fi baza la intocmirea situatiilor financiare. Intelegerea sistemului contabil este necesar pt a determina daca exista un control intern pe care auditorul se se poata baza.

La intelegerea sistemului contabil si de control intern trebuie avuti in vedere si factori externi. In etapa de planificare trebuie analizate valorile ref : *cifra de afaceri *costul vanzarilor *profitul brut si net *valoarea activelor imobilizate, a stocurilor, creantelor, disponibilitatilor, datoriilor, altor costuri importante. Aceste valori trebuie comparate cu cele ale anului precedent si cu cea planificata (daca exista). Pornind de la cunoasterea acestor activitati si din comparatiile efectuate, se pot trage concluzii daca valorile per ansamblu par rezonabile (pe clase) si daca valorile individuale par rezonabile (pe conturi). Pragul de semnificatie este definit in cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare emis de Comitetul pt standarde internationale de contabilitate in urmatorii termeni: informatiile sunt semnificative si daca omisiunea sau declararea lor eronata ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situatiilor financiare. PS depinde de marimea elementului/erorii judecate in imprejurari specifice ale omisiunii declarate gresite. Astfel PS ofera mai degraba o limita decat sa reprezinte o insusire calitativa primara pe care informatia trebuie sa o aiba pt a fi utila. PS trebuie analizat in 2 etape: 1.la planificarea intinderii testelor de audit 2.la exprimarea opiniilor asupra conturilor finale PS stability in etapa de planificare se calculeaza avand in vedere ponderile din totalul activelor, cifra de afaceri si profitul inainte de impozitate. Nivelul PS este stabilit intre min si max dintre factorii calculate (se va alege cel constant 2 ani la rand). La exprimarea opiniei asupra conturilor anuale PS se calculeaza avand la baza rezultatele bazate pe efectul ajustarilor potentiale. Pentru stabilirea riscului si PS auditorul evalueaza riscurile inerente si riscurile legate de control. Auditorul va analiza riscuri legate de situatia economica si financiara a intreprinderii, elementele susceptibile de a pune in discutie continuitatea exploatarii, sectorul de piata in decline, climatul social, de exemplu: *riscuri ref organizarea generala a intreprinderii *rotatia personalului *absenta unor proceduri administrative *delegarea responsabilitatilor pt fiecare salariat *lipsa controlului asupra bugetului *lipsa auditului intern *riscul ref atitudinea conducerii cu privire la problemele contabile, finaciare, administrative.

Inca din momentul planificarii auditului, trebuie trimise scrisori de confirmare catre banci, clienti, furnizori pentru confirmarea soldurilor. Participarea unui manager din echipa de audit la inventarierea stocurilor in situatia in care contractul este semnat inainte de incheierea exercitiului fin. Trimiterea de scrisori catre avocatii clientilor pt a cunoaste stagiul proceselor in care este implicat clientul. Planul de misiune intocmit va cuprinde: *prezentarea entitatii *info contabile (bugete si conturi previzionale) *particularitatile sistemului contabil, principii ctb *definirea misiunii *natura misiunii *principalele conditii pt realizarea lucrarilor de verificare si control *sistemele si domeniile semnficative (cumparari, vanzari, stocuri, clienti) *determinarea pragului de semnificatie *prezentarea zonelor de risc *identificarea punctelor forte ale sistemului *atitudinea conducerii fata de auditul intern *controale semnificative pe care se poate sprijini misiunea de audit *planificarea, repartizarea lucrarilor pe membrii echipei de audit *datele interventiilor pe etape *lista rapoartelor, scrisorilor de confirmare si a altor documente ce urmeaza a fi emise cu precizarea datelor limita. Programul de audit structura acestuia este recomandata de Camera Auditorilor din Ro si cuprinde referinte notate de la A-P: A.lista de verificare a finalizarii angajamentului B.revizuirea generala a situatiilor financiare C.lista de verificare a documentelor de lucru D.observatiile finale si intalnirile cu clientul E.confirmarea planului de audit F.abordarea auditului G.active imobilizate necorporale si corporale H.investii si plasamente I.stocuri si contracte pe termen lung J.creante si plati in avans. K.disponibilitati in conturi la banci/casa si credite pe permen lung L.creditori si angajamente M.impozite si taxe N.capital, reserve si register cerute de lege O.contul de profit si pierdere P.cartea nare si balanta de verificare =>> toate aceste informatii sunt curpinde in Dosarul exercitiului

Odata ce s-a stabilit abordarea auditului, este important sa se decida care din membrii firmei de audit sunt cei mai potriviti pt misiunea respective; pt acesta se vor lua in considerare un numar de factori precum: experienta, aptitudinea si disponibilitatea auditorilor. Standardul de audit 220,controlul calitatii auditului, ofera instructiuni ref la conducerea, controlul si revizuirea activitatii de audit pt a se asigura desfasurarea ei cu competent ape parcursul intregului process de audit. Dupa selectarea auditorilor, se va stabili un buget de timp care sa permita monitorizarea duratei si a costurilor fiecarei etape de audit. Echipa si bugetul vor fi determinate in functie de: *numarul si nivelul de pregatire a membrilor echipei *utilizatorii lucrarilo de control sau ale AI *determinarea orelor necesare pe feluri de lucrari *calculul costurilor estimate fct de experienta membrilor echipei *compararea nr de ore necesare cu limitele stabilite de normele profesionale si justificarea diferentelor. Dupa stabilirea bugetului si a membrilor echipei, este necesar sa se organizeze o sedinta de informare pt ca intreaga echipa de audit sa ia la cunostinta eventualele probleme specifice care ar putea aparea in cursul auditului. In etapa de planificare auditorul trebuie sa se asigure ca efectul posibilelor fraude este luat in considerare. Auditorul trebuie sa ia in considerare riscul de anomalie semnificativa din situatiile financiare cauzat de fraude sau erori. Frauda reprezinta actul voluntar emis de una sau mai multe persoane ce fac parte din conducere, salariati, terti si care conduc la situatii financiare eronate. Sunt considerate ca frauda: manipularea, falsificarea sau alterarea contabila a documentelor sau a documentelor, deturnarea activelor, inregistrarea de operatiuni fara fundamentare/fara documente justificative, ascunderea unor operatiuni asupra contabilitatii sau a documentelor, aplicarea incorecta a politicilor de inchidere a conturilor. Eroarea desemneaza o inexactitati involuntare continute in situatiile financiare (fara intentie) Exemple de erori: eroare de calcul sau de inregistrare in documente si date contabile, omisiuni si interpretari eronate a faptelor, nerespectarea principiilor contabile.

Auditorul comunica conducerii rezultatele investigatiilor sale privind existenta unei fraude chiar daca efectul potential asupra situatiilor financiare este neglijabil; de asemena comunica orice eroare sau frauda descoperita. Daca eroarea/frauda are efecte semnificative supra SF sin u au fost corectate, auditorul trebuie sa exprime o opinie cu reserve sau refuz de certificare. In situatia in care entitatea nu permite auditorului sa reuneasca elemente suficente probante pt a evaluare daca frauda/eroarea are efecte semnificative asupra SF, auditorul exprima o opinie cu reserve sau se afla in imposibilitatea exprimarii unei opinii. Secretul profesional trebuie sa ramana un principiu aplicabil cu exceptia cazului cand o reglementare legala o impune; in aceasta situatie este recomandabil ca auditorul sa consulte un avocat. Conditiile sau evenimentele care maresc riscul de frauda/eroare includ: *experienta sau incidentele anterioare ce pun in discutie integritatea/competenta conducerii sau a altor angajati. *presiuni financiare sau de raportare din cadrul Intrep *carente in structura si operarea sistemul contabil sau de control intern *tranzactii neobisnuite *probleme in obtinerea de probe de audit suficiente *controlul inadecvat al datelor din mediul sistemului informatic. Auditorul nu este si nu poate fi responsabil de prevenirea fraudelor/erorilor. Conducerea entitatii este responsabila de prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor prin urmarirea sistemul contabil si de control intern. Auditul intern reduce riscul de frauda si eroare dar nu-l poate elimina in totalitate. Responsabilitatea auditorului consta in planificaarea auditului si evaluarea riscului pt ca o frauda/eroare care ar putea conduce la anomalii semnificative in SF sa fie descoperita. Auditorul ca trebui sa obtina suficente elemente probante care sa indice ca nici o frauda/eroare c ear putea avea o incidenta semnificativa asupra SF nu s-au produs. In etapa de planificare auditorul trebuie sa aiba in vedere detalierea legislatiei, reglementarilor, standardelor contabile si de audit specifice, precum si legile si reglementarile relevante in mod special. Auditorul trebuie sa evalueze riscul existentei unor tranzactii semnificative cu partile afiliate; acest tip de tranzactii sunt deseori dificil de detectat de auditor, existand risc ridicat ca tranzactiile neprezentate sa nu fie descoperite atunci cand: au fost incheiate gratuit, incheiate cu o parte despre care nu se asteapta in mod

rezonabil ca auditorul sa stie ca sunt afiliate, au fost luate masuri de catre administratori pt a ascunde tranzactia sau conditiile acesteia. In cazul unui nou angajament de audit, auditorul trebuie sa verifice soldurile de deschidere din balanta si preluarea corecta a acestora din exercitiul financiar anterior. Daca soldurile de deschidere sunt sub semnul de intrebare, atunci este probabil ca soldurile curente sa fie inexacte. Fara cifre credibile opinia de audit trebuie sa fie cu exprimata cu rezerve. Atunci cand probele de audit sunt oferite de un expert si aceste probe urmeaza sa fie oferite in cadrul misiunii de audit, trebuie evaluata obiectivitatea si competenta acestuia. Standardul 620 utilizarea unui expert evidentiaza eforturile ce trebuie depuse in cazul folosirii unui expert si pt ca activitatea acestuia sa fie credibila. In cursul auditului, auditorii pot obtine sau sa intentioneze sa obtina impreuna cu clientul sau independent probe de audit sub forma rapoartelor, opiniilor, evaluarilor efectuate de un expert (ex: evaluari terenuri si cladiri, a gradului de finalizare a contractelor in curs de executie). Auditorul trebuie sa ia in considerare calificarea, experienta si reputatia expertilor in domeniu. Obiectivitatea expertilor in domeniu poate fi o problema functie de statutul sau de angajat al clientului sau afiliat intr-un fel (rudenia). In astfel de cazuri poate fi indicate utilizarea altui expert sau depunerea unui efor suplimentar pt obtinerea de probe suplimentare. In cazul implicarii altui auditor, obligatiile si responsabilitatile fiecarei parti sunt prevazute in Standardul 610 (considerarea AI) si in Standardul 600 (utilizarea altui auditor). Pt fiecare angajament de audit este necesara evaluarea riscului ce va sta la baza exprimarii opiniei de audit de catre auditor. Acest risc cunoscut ca risc de audit, poate fi impartit pe 3 componente: *risc inerent *risc de control *risc de nedetectare. Auditorul trebuie sa analizeze toate cele 3 riscuri. Riscul inerent=suscebilitatea unui sold de cont/clase de tranzactii de a contine erori semnificative fie individual/cumulate cu erorile altor solduri/clase presupunand ca nu exista control intern.

La evaluarea riscului inerent auditorul trebuie sa-si foloseasca rationamentul professional, avand in vedere evolutia clientului in ultimul an si a sectorului in general. Riscul de control=riscul aparitiei unor erori semnificative in soldul unui cont/clase de tranzactii fie individual/cumulate cu erori din alte solduri/clase si al neprevenirii/nedetectarii la timp de catre sistemul contabil si de control intern. Cu cat este mai eficient sistemul contabil sic el de control intern, cu atat este mai redus riscul de control; sunt esentiale luarea in considere a fiecarui domeniu de audit si verificarea existentei controalelor cheie carora li se poate atribui credibilitate, cum ar fi: punctajul extraselor cont bancar sau al contului de control al Registrului de vanzari lunar. Riscul de nedetectare=riscul ca procedura de control a auditorului sa nu detecteze o eroare semnificativa care exista in soldul unui cont/clase de tranzactii fie individuale/cumulate cu erori ale altor solduri/clase. RN este fundamental diferit de RI si RC; se refera la proceduri de audit aplicate si depinde de auditor. RN cuprinde 2 parti: #riscul neasociat cu esantionarea= toate riscurile ref tragerea unor concluzii incorecte din teste, altele decat cele care au legatura cu esantionarea (ex: utiliz unor proceduri gresite, interpretarea gresita a probelor, nerecunoasterea erorilor) Acest risc poate fi minimizat prin alegerea unui personal de audit corespunzator si prin asigurararea unui nivel adecvat de supraveghere si control in timpul auditului. #riscul de esantionare=probabilitatea de a trage o concluzie pe baza unui esantion care sa fie diferita de concluzia la care s-ar fi ajuns daca intreaga populatie ar fi fost supusa aceluiasi procedeu de audit. Acest risc poate fi minimizat prin alegerea unei metode adecvate de selectionare a esantionului si prin alegerea marimii corespunzatoare a esantionului. Sistemul de control intern=toate politicile si procedurile adoptate de conducerea unei entitati care ajuta la indeplinirea obiectivelor manageriale privind asigurarea, atat cat este posibil, a conducerii sistematice si eficiente a activitatii, inclusiv aderarea la politicile manageriale, protectia activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor, acuratetea si exhaustivitatea inregistrarilor contabile, precum si pregatirea in timp util a informatiilor financiare credibile.

Sistemul contabil=reprezinta succesiuni de proceduri si inregistrari ale unei entitati, prin care tranzactiile sunt prelucrate ca modalitati de mentinere a inregistrarilor financiare; astfel de sisteme identifica, ansambleaza, analizeaza, calculeaza, clasifica, inregistreaza, sintetizeaza si raporteaza tranzactiile sau alte evenimente. Riscul inerent general=se determina avand la baza lista de verificare ce cuprinde intrebari despre conducere, contabilitate, activitatea cleintului si despre audit. Lista de audit trebuie completata pt toate angajamentele de audit indiferent de tehnicile de testare folosite. La analiza fiecarei intrebari se va avea in vedere faptul ca se ia in considerare riscul de audit general, potential creat dintr-un set dat de circumstante. Intrebarile din lista sunt formulate astfel incat raspunsul Da este un indiciu al riscului. Intrebari cu privire la conducere: #le lipsesc conducerii cunostintele si experienta necesara pt a gestiona activitatea? Raspunsul la aceasta intrebare trebuie sa fie aproape intotdeauna NU, desi pot exista cazuri (ex.deschiderea unei noi afaceri) in care cunostintele despre client sunt insuficiente pt ajungerea la concluzii aparand un risc potential, iar raspunsul trebuie sa fie Da. #are conducerea tendinta de a angaja compania in proiecte cu risc ridicat? Pentru raspuns se va avea in vedere incidenta proiectelor abandonate, gradul de fluactuatie a veniturilor din proiecte si cunostinte despre conducerea clientului. #au avut loc modificari in aparatul de conducerea cheie in cursul perioadei contabile? Atunci cand au avut loc modificari la nivelul conducerii este important sa se verifice daca persoanele respective fac parte din conducerea cheie sau nu. #exista cerinte pt mentinerea nivelului profitabilitatii sau pt atingerea obiectivelor? Aceasta intrebare se refera la motive externe (asteptarile companiei mama, fluxul necesar al profiturilor pe un anumit nr de ani in vederea cotatii lor la bursa, asteptarile actionarilor care nu sunt membrii in conducerea executive sau cel mai des satisfacerea asteptarilor creditorilor, in special bancile). #sunt rezultatele raportate de o importanta personala pt conducere? Intrebarea se refera la motive interne si se va avea in vedere ca intrebarea se refera la profiturile raportate sin u la rezultatele effective. #sunt controalele manageriale si administrative slabe? Se va tine cont de marimea entitatii si de natura activitatii, adica sa se descopere daca controalele sunt adecvate fct de nivelul de control asteptat pentru entitatea auditata.

#lipsesc sistemele informatice de gestiune? #este conducerea puternic implicate in activitatile zilnice? Se va avea in vedere daca conducerea este implicate direct in activitatea zilnica, in special in activitatea contabila. Pentru segmental contabil sunt 4 intrebari ce testeaza in general competenta si credibilitatea personalului contabil: #este fct contabila descentralizata? #personalului contabil ii lipsesc pregatirea si capacitatea de indeplinirea a sarcinilor allocate? #exista probleme de atitudine/morala in dep contabil? #exista probabilitatea aparitiei de greseli ca urmare a desfasurarii activitatii de catre personalul din contabilitate al clientului sub presiuni puternice? Pentru activitatea clientului sunt 6 intrebari: #entitatea opereaza intr-un sector cu risc ridicat? Un sector cu rsic ridicat este in principiu un sector in care falimentul intreprinderii este frecvent; se va tine cont ca exista cazuri in care riscul sectorului nu afecteaza entitatea (cand entitatea are vechime mare in sector iar falimentul este frecvent doar in cazul firmelor noi) Factorii ce pot indica existenta unui sector cu risc mediu spre ridicat includ tehnologia inalta in care schimbarile se produc rapid, moda sau orice alt sector dependent de preferintele publicului. #exista terti creditor semnificativi luati individual? #exista actionari care sunt in executivul entitatii si care detin >25% din capitalul social/drept de vot? #exista probabilitatea ca afacerea/o parte din ea sa fie vanduta in viitorul apropiat? Daca Da se va avea in vedere existenta unui motiv potential pt manipulare cifrelor din conturi. #a existat o schimbare a controlului in ultimele 12 luni? #este societatea solvabila? (daca poate plati datoriile) Intrebari legate de audit: #este prima data cand firma a efectuat acest audit? Daca Da, implica intotdeauna un factor potential de risc. (auditorul nu cunoaste clientul) #contine raportul de audit reserve semnificative in ultimii 2 ani? #cum descrieti relatia cu clientul, conflicutala sau in curs de deteriorare? Acolo unde exista o astfel de praoblema, clientul nu a prezentata toate informatiile si explicatiile necesare iar auditorul trebuie sa fie in mod special preocupat. #exista presiune de timp semnificativa de timp sau in ceea ce priveste onorariul? Se refera la presiunea exercitata de client si nu la presiunea interna din cadrul firmei.

Dupa evaluarea riscului inerent general, este important sa se considere daca exista un domeniu de audit care sa aiba atasat vreun risc specific. Riscul specific=reprezinta posibilitatea aparitiei unei informatii eronate semnificative intr-un anume domeniu (ex;plati in numerar si banca, stoc produse finite si in curs de executie din cauza unei probleme specifice acelui domeniu) Pentru evaluarea riscului inerent specific sunt necesare raspunsurile la 6 intrebari: #sistemele sunt predispose erorii, sunt neadecvate sau sunt manuale/necomputerizatge? #contabilii respective de acest domeniu sunt slab platiti? #sunt tranzactii complexe? #sunt suspiciuni referitoare la existenta fraudelor sau pierderilor intreprinderii? #pierderea foilor de calcul sau scheme de rationament ale clientului? #exista tranzactii neobisnuite?

Curs introductiv (recuperare seminar 1) Prin Audit se intelege examinarea profesionala efectuata de o persoan autorizata independenta, in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele a situatiilor financiare. AFC este orientate spre verificare respectarii cadrului conceptual al contabilitatii general acceptat, respectiv a unui referential contabil (norme contabile internationale, norme contabile nationale, alte referinte contabile) bine precizate si recunoscute, aplicate pt elaborarea si prezentarea situatiilor finaciar contabile. In Ro activitatrea de audit a fost reglementata printr-o serie de acte normative ce stabilesc modul de desfasurare al auditului, persoanele abilitate sa desfasoare aceste misiuni, reguli de conduita etica si profesionala. In Ro AF este reglementat prin: OG 75/1999 modificata si actualizata prin OG77/2002, Lg 333/2002, lg 12/2003, OG 37/2004. De asemenea mai este reglementa si prin standardele de audit, codul ref conduita etica si profesionala si prin normele minimale de audit elaborate de CAFR. Standardele de audit cuprind: 1.principii de baza: proceduri esentiale si indrumari associate necesare pt derularea misiunii de asigurare realizate de auditori profesionisti denumit practicieni in practica publica. (standardul 3000) 2. obiective si principii generale ce guverneaza un audit al situatiilor financiare (standard 200) 3.reguli si recomandari ref la responsabilitatile profesiei de auditor, atunci cand este efectuata o misiune de revizuire a situatiilor finaciare (standard 2400) 4.reguli si recomandari ref la responsabilitatile profesiei de auditor, atunci cand se stabileste realizarea unei misiuni de efectuare a procedurilor convenite (standard 4400) Situatiile financiare sunt prezentate annual si sunt destinate nevoilor commune ale unei mase largi de utilizatori (banci, salariati, creditori, actionari, investitori). Pentru multi utilizatori aceste situatii constituie poate singura sursa de informare pt satisfacerea nevoilor. Nivelul de asigurare *intr-o misune de audit auditorul da o asigurare ridicata darn u absoluta, ca informatiile obiect al auditarii nu contin erori semnificative. Acesta situatie este exprimata pozitiv in raportul de audit ca o asigurare rezonabila.

*intr-o misiune de revizuire auditorul furnizeaza un nivel moderat de asigurare, cf careia informatiile ce fac obiectul revizuirii nu contin denaturari semnificative; acesta situatie este exprimata sub forma unei certificari negative. Misiunea de audit presupune investigatii si proceduri analitice concepute pt aprecierea fiabilitatii unei declaratii ce deriva din responsabilitatea unei parti pt utilizarea de catre alta parte. Ea nu include evaluarea sistemului contabil si de control intern, controlul conturilor, confirmarea de solduri ale tertilor, observarea si inspectia, care sunt procedee specifice auditului. Intr-o misiune de proceduri convenite/agreate, auditorul nu exprima nici o asigurare; el furnizeaza doar un raport al constatarilor. Utilizatorii raportului evalueaza procedurile si cantatarile raportate de catre auditor si-si formeaza propriile opinii pe baza acitivitatii desfasurate de auditor. In misiunea de compilare, auditorul nu exprima nici o asigurare in raport. Obiectivul unui audit al situatiilor financiare este acela ca auditorul sa exprime o opinie cu privire la situatiile financiare potrivit careia, acestea au fost stabilite sub toate aspectele semnificative cf unui referential contabil identificat. In formarea opiniei de audit, auditorul reuneste elementele praobante necesare astfel incat sa-si formeze o concluzie pe care este fondata opinia. Auditorul trebuie sa urmareasca daca procedurile de culegere si prelucrare a datelor sunt bine stabilite si se aplica permanent. Auditorul trebuie sa urmareasca daca SF sunt corect intocmite, raspunzand la 3 conditii necesare: *prudenta, * regularitatea, * sinceritatea => aceasta Presupune o imagine fidela a contului de profit si pierdere si a fluxurilor de trezorerie.

Regularitatea contabila presupune respectarea de reguli, proceduri si principii contabile: *p contabilitatii de angajamente *p continuitatii activitatii *p permanentei metodelor *p independentei exercitiului *p evaluarii separate a elementelor de active si datorii *p intangibilitatii *p necompensarii *p prevalentei economicului asupra juridicului *p pragului de semnificatie Opinia auditorului intareste credibilitatea situatiilor financiare furnizand o asigurare ridicate dar nu absoluta. In audit este imposibil de obtinut o asigurare absoluta datorita unor factori obiectivi: *recurgerea la ratiuni profesionale *utilizarea tehnicii sondajului *limite inerente ref utilizarea sistemului contabil si de control intern. *majoritatea informatiilor probate conduc mai mult la deduceri decat la convingeri din partea auditorului. Auditorul trebuie sa planifice si sa coordoneze auditul cf standardelor de audit; el trebuie sa efectueze auditul cu prudenta profesionala, avand in vedere ca SF pot contine erori semnificative datorita unor circumstante existente. Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul AF raspunde obiectivelor profesiei de auditor pt desfasurarea activitatii la cele mai inalte standarde de profesionalism. Auditorul trebuie sa indeplineasca cerintele interesului public prin credibilitatea informatiei, prin professionalism, servicii de calitate efectuate la cel mai inalt grad de performanta si incredere ca exista etica si morala in desfasurarea activitatii. Principiile etice ref responsabilitatea profesionala a auditorului sunt: independenta, integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitatea, conduita profesionala si standardele tehnice. Independenta presupune ca auditorul sa fie lipsit de orice interes care poate fi privit ca incompatibil cu notiunile de integritate si obiectivitate. Lipsa reala sau aparenta a independentei vor da unui observator rezonabil motive de indoiala asupra independentei unui auditor in urmatoarele situatii: *legaturi financiare cu clientii/afacerile acestora, *functii incadrul societatii, *alte servicii aduse clientilor de audit, *relatiile personale si de familie,

*onorarii conditionate, *proprietatea asupra capitalului unei firme de audit, *bunuri si servicii oferite de un client, reprezinta o amenintare asupra independentei. Integritatea presupune cinste, incoruptibilitate, direct, onest si sincer in desfasurarea serviciilor profesionale Auditorul nu trebuie sa se implice in conflicte de interese. Obiectivitatea presupune corectitudine, eliminarea prejudecatilor, a conflictelor de interese, a influentelor externe si inacceptarea de cadouri de orice natura ce pot avea o influenta necorespunzatoare asupra deciziilor auditorului. Competenta profesionala are 2 etape: a)atingerea competentei profesionale prin studii profesionale de specialitate, pregatire profesionale si examinari sustineute. b)pastrarea competentei profesionale prin cunoasterea permanenta a hotararilor relevante la nivel national si intl in domeniul contabil, audit si gestiune financiara, fiscalitate. Confidentialitatea presupune ca auditorul sa pastreze confidentialitatea informatiilor dobandite chiar dupa inchiderea relatiei cu clientul. Conduita profesionala fata de public=auditorul financiar trebuie sa actioneze corespunzator reputatiei profesiei. Standardele tehnice=serviciile auditorului financiar au la baza standarde profesionale elaborate de federatia intla a contabililor. Scrisoarea de angajament: Termenii angajati de audit sunt prevazuti de standardul 210 care ofera instructiuni cu privire la acordul auditorului cu clientul in ceea ce priveste termenii angajati printr-o scrisoare si schimbarea de catre client a termenilor de angajament. Scrisoarea de angajament trebuie pregatita inainte de oinceperea auditului, in interesul ambelor parti, client si auditor, pt evitarea oricaror neintelegeri legate de misiune. Scrisoarea confirma acceptarea de catre auditor ma misiiunii la cererea clientului si descrie obiectivele, intinderea auditului, responsabilitatile ambelor parti precum si forma raportului. Forma si continutul variaza de la un client la altul.

SA trebuie sa contina minim urmatoarele elemente: *obiectivul auditului situatiilor finaciare *responsabilitatile conducerii pt intocmirea SF *aria de aplicare cu referire la legislatia in vigoare *reglementari ale organismelor profesionale la care autorul adera *acces nelimitat al auditorului la orice document, inregistrare si informatii solicitate cu privire la Audit *riscul inevitabil ca unele erori semnificative san u fie descoperite deoarece auditul se bazeaza pe teste si limitari inerente legate de sistemul contabil si de control intern. *forma raportului ca rezultat la angajamentului Se mai pot include si alte detalii: *elemente ref planificare auditului *dreptul auditorului de a primi o confirmare scrisa de la conducere cu privire la declaratiile facute in legatura cu auditul. *descrierea altor rapoarte emise de auditor catre client *baza de calcul pt onorarii si modul de facturare *acordul privind implicarea altor auditori si experti pe parcursul auditului. *acordul cu auditorul anterior, daca auditul este initial *referiri la orice contract pt viitor pe care il poate incheia auditorul si clientul In cadrul misiunilor succesive de audit , auditorul poate decide sa nu mai emita o noua SA cu exceptia situatiei cand se modifica termenii de audit, cand sunt modificari in structura conducerii clientului, schimbari semnificative in evolutia activitatii clientului sau alte obligatii legale. In situatia in care un client solicita auditorului sa schimbe termenii angajamentului, rezultand un grad mai scazut de asigurare, acesta trebuie sa analizeze daca sa faca sau nu o astfel de modificare. Motivele expuse de client trebuie analizate de auditor, precum si implicatiile pe care le au restrictiile asupra ariei de aplicabilitate. O schimbare datorata unor informatii incorente, incomplete, nesatisfacatoare sau imposibilitatea de a obtine suficiente probe de audit adecvate ref creante si datorii nu este rezonabila si deci auditorul nu trebuie sa accepte modificarea angajamentului. De asemenea cand auditorul se afla in imposibilitatea de a obtine suficiente probe de audit iar clientul cere schimbarea intr-un angajament de revizuire pt a evita opinii de audit cu reserve sau imposibilitatea de a exprima o opinie, el nu trebuie sa accepte modificarea angajamentului de audit.

Daca auditorul ajunge la concluzia ca exista o justificare rezonabila de modificare a angajamentului si este conforma cu cerintele standardului de audit ce se aplica noului angajament, raportul emis va fi ca si pt termenii revizuiti ai angajamentului. Raportul nu va contine referiri la angajamentul initial si orice proceduri effectuate in angajamentul intial cu exceptia angajamentului privind proceduri agreate, referiri care vor fi incluse in raport.