Cele mai importante componente sunt celuloza si hemiceluloza, dar si prezenta ligninei prezinta interes, ea mpiedicnd separarea fibrelor

celulozice n procesul de mcinare. Pentru a obine anumite caracteristici de calitate ale hrtiei s-a constatat ca fibra trebuie s sufere un tratament mecanic. Transformrile fizice ale fibrei celulozice prin tratamente mecanice se cheam mcinare. n procesul de mcinare se consum o cantitate considerabil de energie electric. Pentru sortimentele obinuite de hrtie consumul variaz ntre 200 i 1000 Kwh/ton, iar unele sortimente speciale necesit chiar i 50007000 Kwh/ton. Pe lnga variaiile proprietilor fizico-mecanice, mcinarea produce i alte modificri ale hrtiei. Astfel, opacitatea scade cu creterea gradului de mcinare pe seama creterii densitii, retenia fa de umplutura i substanele de ncleiere i de colorare crete. Unele dintre aceste shimbri sunt avantajoase, iar altele negative. Este necesar s se cunoasc schimbrile proprietilor hrtiei, pe seama modificrilor aduse fibrei individuale n procesul de mcinare. Examinarea microscopic arat c prin fibrilare se reduce lungimea i grosimea i crete suprafaa specific. De asemenea, prin mcinare se constat o cretere a cantitii de ap reinut de celuloz Pe lnga aceste efecte msurabile s-a mai observat c, datorit repetatei aciuni de frecare la care este supus fibra celulozic, se rup legturile laterale interne avnd loc procesul denumit fibrilare intern. Ca urmare polizaharidele ce se gsesc pe suprafaa fibrei sunt parial dispersate sau dizolvate. Acestea sunt efectele fundamentale pe care le are mcinarea asupra fibrelor individuale. Toate instalatiile de mcinare au aceleai elemente de baz : dou suprafee de mcinare care se deplaseaz una fa de alta. Hrtia si cartoanele se ncleie pentru a-i pstra performanele n contact cu unele lichide. ncleierea hrtiei de scris sau de tipar pentru ca cerneala s nu ptrund pe partea opus sau s nu fac musti n urma peniei este mai simpl.