You are on page 1of 34

Directiile generale de activitete a diplomatiei Economice

Definitia - Studiu de Piata


Studiul de piata reprezinta colectarea informattiilor pe o piata. In functie de informatiile de care are nevoie, firma poate sa isi puna intrebari in ceea ce priveste oferta, cererea sau mediul inconjurator de pe piata respectiva.

Oferta : studiul ofertei genereaza numeroase intrebari. Cateva exemple :

Care sunt concurentii pe piata? (numar, marime, cifra de afaceri, marci) Care este politica lor comerciala ? (tinta, obiective, puncte tari, puncte slabe, proeicte, retea de distributie) Care sunt distribuitorii produsului ? (magazine specializate, marea distributie)

Cererea : din partea consumatorilor sau din partea firmelor. Cateva exemple:

Cine sunt clientii ? (varsta, sex, domiciliu, stil de viata, venituri) Care sunt motivatiile cumpararii ? care sunt limitele ? Cand cumpara ? (perioada de cumparare, frecventa,) Care este imaginea pe care o au consumatorii fata de firma? Care este profilul consumatorilor? (varsta, sex, comportament), nevoile clientilor, reactii

Mediul extern : cateodata este considerat ca cel mai important factor al oportunitatilor sau al amenintarilor. Factorii politici, economici, sociali, tehnologici sunt analizati cu ajutorul urmatoarelor intrebari :

Care sunt reglementarile care trebuie aplicate ? (legi, norme, TVA) Care este influenta situatiei economice generale ? (evolutia demografica, situatia unui anumit sector in strainatate, rata inflatiei, rata somajului) Influenta factorilor sociali? (presiuni ecologice, sindicale, actiunile consumatorilor, etc.) Existenta noilor tehnologii pentru produsul respectiv, cercetarile actuale Care sunt oportunitatile in strainatate ?

ESENTIALUL - Studiu de piata


Un studiu de piata bine realizat permite firmelor sa obtina informatii precise si indispensabile pentru a le usura deciziile de marketing. Studiul de piata va permite colectarea si prelucrarea informatiilor, avand ca obiectiv o mai buna cunoastere a unei piete sau al unui sector de piata si de a reduce incertitudinea deciziilor viitoare. Finalitatea unui studiu de piata este de a furniza informatii adecvate pentru a intelege dimensiunile unei probleme. De exemplu: De ce numarul de vanzari al unei firme stagneaza? Trebuie sa alegi ambalajul A sau ambalajul B? Cum sa comunici cu segmentul tinta al firmei? Altfel spus, studiul faciliteaza diagnosticul de marketing si/sau orienteaza deciziile managerilor.

Obiectivele Unui Studiu De Piata

Obiective Cunoasterea caracteristicilor si nevoilor clientilor pentru a-i satisface mai bine

Informatiile necesare Profil, motivatie, comportamentul consumatorilor

Modificarea unui produs existent si Reactiile consumatorilor in raport cu obtinerea de sugestii pentru acest lucru Conceperea unui nou produs pretul, cu calitatea sau cu caracteristicile produsului actual Produsele concurentilor, previziunile evolutiei pietei, nevoile consumatorilor Testarea unui nou produs Vanzarile pe o piata test, reactiile consumatorilor Cunoasterea constrangerilor si Situatia sectoarelor de activitate,

oportunitatilor pietei

pozitionarea concurentilor, reglementari

Analizarea vanzarilor si stabilirea previziunilor

Volum, frecventa, perioada cumparaturilor

Evaluarea notorietatii si a imaginii Cunoasterea si percepera produselor firmei din punctul de vedere al consumatorilor

INDRUMAR PENTRU AFACERI POLONIA -2008-

Cap.1: PROFILUL DE TARA Cap.2: ECONOMIA POLONIEI Cap.3: MEDIUL DE AFACERI Cap.4: INVESTITII STRAINE Cap.5: RELATIILE ECONOMICE ROMANO-POLONE Cap.6: TARGURI SI EXPOZITII INTERNATIONALE IN POLONIA Anexa 1: Componenta Guvernului Republicii Polone Anexa 2: Ministere si institutii guvernamentale Anexa 3: Zone Economice Speciale Anexa 4: Camere de comert si asociatii profesionale Anexa 5: Targuri internationale in Polonia in anul 2008 Anexa 6: Targuri internationale in Polonia in anul 2009

Capitolul 1: PROFILUL DE TARA Denumirea oficial: Forma de guvernamant: Republica Polon (n polon: Rzeczpospolita Polska). Democraie parlamentar. Un parlament bicameral deine puterea legislativ, puterea executiv Consiliul de Minitri i Preedintele, iar puterea juridic Curile de Justiie autonome. Preedintia. Presedintele este ales prin vot universal pentru o perioda de 5 ani Presedintele este eful statului si desemneaz primul ministru. Parlamentul, de tip bicameral, ales pentru un mandat de 4 ani, este alctuit din: SEIMUL (Camera Deputailor) parlamentului: 460 locuri; Senatul: 100 locuri. camera inferioara a

-Guvernul (Consiliul de Ministri). Primul ministru, ales din randul partidului care detine singur sau in coalitie majoritatea parlamentara, si membrii Consiliului de Ministri, sunt numiti de presedinte si validati de parlament. Principalele partide politice parlamentare in urma alegerilor din 21 octombrie 2007: -Partidul Platforma Civica (PO) este principalul partid reprezentat in Parlamant (cca 41,5 % din voturi), Partidul Dreptate si Justitie (PIS), care a obtinut 32,1 din sufragii, Partidul Taranesc Polonez (PSL) care a obtinut 8,9 % din sufragii. PO si PSL au format coalitia guvernamentala, validata de Parlament in luna noiembrie 2007, avand ca prim-ministru pe presedintele PO, domnul Donald Tusk. Prezentam, in anexa nr. 1 componanta Guvernului Republicii Polone Suprafata: Asezare geografica: 312 685 kmp, pe locul al noualea in Europa. o o Polonia este situat n nordul Europei centrale ntre 49 -54 50 latitudine o o nordic i 14 07-24 08 longitudine estic. Lungimea hotarelor: Marea Baltic (528 km) la Nord; Rusia (210 km), Lituania (103 km), Belarus (416 km), Ucraina (529 km) la Est; Slovacia (539 km), Cehia (790 km) la Sud; Germania (467 km) la Vest. 38,115 milioane locuitori in 2007 (Oficiul Central de Statistica-GUS), din care peste 61,2% in mediul urban si 38,8 % in mediul rural. Proportia populatiei pe varste: 0-14 ani =15,5 %; 15-64 ani = 71,0 %; 65 ani si peste =13,5 % Speranta de viata: populatia totala = 74,41 ani; barbati = 70,3 ani; femei = 78,76 ani. Cresterea demografica: -0,04 % (est. 2008) GMT + 1h Varsovia (cca. 1, 7 milioane locuitori) Lodz (cca. 800 000 loc), Cracovia (cca. 750 000 ), Wroclaw ( cca 640 000 ), Poznan (cca 575 000 ), Gdansk ( cca 460 000 ), Szczecin (cca 420 000), Katowice (cca 350 000 loc). Temperat continentala, cu medii ale temperaturii in luna iulie intre 17-19 grade C si intre 1 si 4 grade C in luna ianuarie. Din anul 1999, Polonia este structurat n 2487 de comune, 314 districte i 65 de municipii cu statut de district, precum i 16 voievodate (Dolnolskie, Maopolskie, Mazowieckie, Opolskie, Podkarpackie, Podlaskie, Pomorskie, lskie, witokrzyskie, Warmisko-Mazurskie, Zachodniopomorskie). Polona. Limbile straine sunt putin cunoscute (cca 35 % din populatie declara ca nu poate comunica intr-o limba straina). In randul populatiei tinere si urbane sunt vorbite engleza (cu preponderenta) si franceza, iar in randul populatiei varstnice rusa si germana. Zlotul (PLN) are ca subdiviziune grosz-ul (1 ZT/PLN=100 groszy). Din ianuarie 1999, zlotul a devenit convertibil, iar din aprilie 2000 cursul este flotant. Zlotul (PLN) are ca subdiviziune grosz-ul (1 ZT/PLN=100 groszy). Fata de moneda europeana si cea americana, cursul mediu in prima jumatate a anului 2007 a fost de 1 EUR = cca 3,80 PLN si 1 USD = cca 2,85 PLN. Trecerea Poloniei la moneda europeana este prognozata in jurul anului 2012.

Populatia:

Ora locala: Capitala: Orase importante:

Clima: Structura administrativa:

Limba oficiala:

Moneda oficiala:

Sarbatori nationale si religioase:

11 noiembrie: Ziua Nationala; 3 mai: Ziua Constitutiei; 1 Ianuarie, Anul Nou; Pastele; 1 Mai: Ziua Muncii, 15 august: Adormirea Maicii Domnului; 1 noiembrie: Ziua Sfintilor; 25-26 decembrie: Craciunul Religia: Catolica (cca 95 la suta din populatia Poloniei). Alte confesiuni: ortodoxa/ucrainiana, neo-unitarieni, armeana. Program de lucru: Ministere si institutii centrale: 8,30-17,00 Reteaua comerciala (supermarketuri si detail): programe de lucru variabile, inclusiv sambata si duminica. Regimul vizelor: Polonia aplica regimul de vize si drepturi si restrictii de circulatie a persoanelor specifice statelor membre ale Uniunii Europene. Polonia este membra a urmatoarelor organisme si organizatii internationale si regionale: ONU si institutiile afiliate acesteia, OMC, NATO (din 1999), Consliliul Europei, UE (1 mai 2004), FMI, Banca Mondiala, OSCE, OECD, BIE, BERD, Grupul de la Visegrad. Infrastructura de transport: Reteaua rutiera este in curs de modernizare; autostrazi in functiune cca 500 km si alte cateva sute de km in constructie, iar 65 % din reteaua feroviara, de aproape 23 000 km, nu suporta viteze mai mari de 80 km. Transportul maritim este bine dezvoltat si deservit de mari porturi la Marea Baltica (Gdansk, Gdynia, Szczecin). Transportul aerian beneficiaza de o ampla retea aeroportuara.

Cap. 2: ECONOMIA POLONIEI Cresterea economica: Produsul Intern Brut (ppp): PIB/locuitor: Ponderea principalelor sectoare de activitate la formarea PIB: Rata inflatiei: Rata somajului: Datoria externa: Sistemul bancar: 5,4 % (2004), 3,5 % (2005), 6,1% (2006), 6,5 % (2007), 5,6 % (est. 2008) 624,6 miliarde USD (est. 2007) 16200 USD USD/loc (est. 2007)

agricultura (4,1%), industrie (31,9%), servicii (64%) (estimari la nivelul anului 2007) 3,4 % (2004), sub 2,2 % in 2005, 1,6 % in 2006, 2,5 % in 2007, peste 4 % (est. 2008). 19% in 2004, 17,8 % in 2005, 14,9 % in 2006, 11,4 % in 2007. cca 187,8 miliarde USD (iunie 2007) Sistemul bancar are structura caracteristic economiei de pia, n care Banca Naional a Poloniei (NPB) are responsabilitatea politicii monetare i valutare i pe cea a controlului fluxurilor bancare. Sistemul bancar polonez este alcatuit din: -peste 67 bnci comerciale avnd forma juridic de societi pe aciuni, majoritatea dintre acestea fiind cotrolate de actionari privati, 17 sunt societi pe aciuni cu capital integral strin, 20 cu capital majoritar strin. Cei mai mari investitori in domeniu sunt Germania, Italia, SUA i Olanda.

Investitii straine:

-cooperative de credit agricol, in mediul rural, cu o pondere foarte redusa in sistemul financiar si de creditare. Detalii privind legislatia in domeniu, politica monetara, sistemele de plati si finanaciare etc se pot obtine pe site-ul BNP: www.npb.pl 9,9 miliarde Euro (2004), 8,28 mld Euro (2005), 15 mld Euro (2006), 12,8 mld.Euro (2007). In perioada 1993-2007, totalul capitalului strain investit in Polonia a fost de peste 100 miliarde Euro. Dupa tara de origine, pe primele locuri in stocul de investitii straine in Polonia se afla: Franta, Olanda, SUA, Germania. (Sursa: PAIiIZ, Agentia Poloneza de Informatii si Investitii Straine, website: www.paiz.gov.pl) Pentru perioada 2007-2013, pe baza noilor scheme de finantare stabilite de Comisia Europeana, Polonia va beneficia de un volum impresionant de fonduri structurale si de coeziune, acestea insumand 67,3 miliarde Euro (preturi curente), ceea ce propulseaza Polonia ca primul beneficiar al ajutoarelor comunitare (19,3 % din totalul de 348 miliarde Euro ce se vor aloca de UE statelor eligibile). Potrivit Oficiului Central de Statistica (GUS), in anul 2007, valoarea exporturilor a fost de 101 142,5 milioane Euro, mai mare cu 15 % fata de anul precedent, iar cea a importurilor a fost de 118 770, 8 milioane Euro, mai mare cu 17,8% fata de anul precedent. In aceste conditii, deficitul balantei comerciale a fost de -17 628, 3 milioane Euro. Ponderea tarilor dezvoltate s-a mentinut la acelasi nivel in ultimii doi ani (cca 84 %, la export si cca 71 % la import), din care tarile membre UE au avut, de asemenea, o pondere constanta in ultimii doi ani (cca 79 % la export si 64% la import). Principalii parteneri ai Poloniei, la export, in anul 2007, comparativ cu anul 2006

Ajutoare externe:

Comertul Exterior:

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Tara

Export in anul 2007 (miliarde Euro) 26,122 6,879 6,111 5,969 5,566 4,706 4,033 3,861 3,228 2,933

Crestere 2007 fata de 2006 109,4 119,6 111,4 118,9 114,2 125,2 127,5 114,2 114,4 109,8

Pondere in anul 2006 27,2 6,5 6,2 5,7 5,5 4,3 3,6 3,8 3,2 3,0

Pondere in anul 2007 25,8 6,8 6,0 5,9 5,5 4,6 4,0 3,8 3,2 2,9

Germania Italia Franta Marea Britanie Republica Ceha Federatia Rusa Ucraina Olanda Suedia Ungaria

Ponderea exporturilor in PIB-ul Poloniei - in procente -

2000 Rata de crestere a PIB Ponderea exporturilor total PIB in 4,0 20,1

2001 1,0 20,6

2002 1,4 21,4

2003 3,8 25,6

2004 5,3 29,4

2005 3,6 29,4

2006 6,2 32,3

2007 6,5 33,0

Principalii parteneri ai Poloniei, la import, in anul 2007, comparativ cu anul 2006 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Tara Export in anul 2007 (miliarde Euro) 28,376 10,500 8,515 8,076 6,055 4,110 3,995 3,704 3,025 2,801 Crestere 2007 fata de 2006 117,3 118,3 138,0 117,9 109,5 116,9 125,9 128,1 119,4 120,8 Pondere in anul 2006 24,0,2 9,7 6,1 6,8 5,5 3,5 3,1 2,9 2,5 2,3 Pondere in anul 2007 23,9 8,8 7,2 6,8 5,1 3,5 3,4 3,1 2,5 2,4

Germania Federatia Rusa R.P. Chineza Italia Franta Republica Ceha Olanda Marea Britanie Belgia Republica Coreea

Sursa: Oficiul Central de Statistica (GUS)

3. MEDIUL DE AFACERI 3.1. Cadrul legal Cadrul legal al desfasurarii activitatii economice in Polonia este asigurat de Codul Civil Polonez, Codul Polonez al Societatilor Comerciale si Legea privind activitatea comerciala. Codul Civil defineste drepturile de proprietate, tipul de contracte in domeniul economic si comercial, drepturile efective intre parti. Codul Societatilor Comerciale, din 15.09.2000, stabileste reglementarile legale privind infiintarea, organizarea, procedurile, dizolvarea, divizarea si transformarea societatilor comerciale. Legea privind activitatea comerciala, in vigoare de la 01.01.2001, asigura libertatea de a desfasura activitati economice si garanteaza conditii egale pentru toate entitatile economice. Un intreprinzator trebuie sa respecte principiile unei competitivitati corecte, traditiile si interesele consumatorilor. Legea pretinde tuturor autoritatilor guvernamentale si locale sa sprijine activitatea antreprenoriala. De asemenea, in mod particular, autoritatile locale au ca sarcina promovarea antreprenoriatului in regiune, activitati de informare, organizarea de cursuri de specializare, cooperarea cu autoritatile guvernamentale si asociatiile patronale.

Potrivit legislatiei poloneze urmatoarele forme legale de activitati comerciale pot fi constituite: -asocieri de persoane: pareteneriate/societati inregistrate, in nume colectiv, in comandita simpla, in comandita pe actiuni si societati civile profesionale; -societati de capitaluri: societate cu responsabilitate limitata (spolka z ograniczona odpowiedzialnoscia (abreviat: sp. z o.o.) si societate pe actiuni (spolka akcyjna, abreviat: S.A.). 3.2. Concurenta si protectia consumatorului Oficiul Concurentei si Protectiei Consumatorului (OCPC) asigura libera concurenta si protejeaza consumatorii impotriva practicilor de monopol, supravegheaza fuziunile si protejeaza interesele consumatorilor. Incepand cu 1 aprilie 2001, noua Lege a concurentei si protectiei consumatorului, armonizeaza legislatia autohtona cu cea din U.E., stimpuland, in privinta fuziunilor transnationale, ca societatile care intentioneaza sa fuzioneze intr-o structura transnationala sunt obligate sa notifice intentia lor la OCPC atunci cand oricare dintre ele au sucursale in Polonia, au retea de distributie in Polonia sau realizeaza vanzari permanente pe teritoriul Poloniei. Prevederile legii sunt aplicabile acordurilor dintre intreprinzatori, cand acestea determina restrictii ale libertatii activitatii economice sau restrictii substantiale ale competitiei pe piata libera. Acordurile interzise se refera la impunerea de preturi, direct sau indirect, sau alte conditii de cumparare sau vanzare pe piata, limitarea accesului la o piata sau de eliminare a intreprinzatorilor neparticipanti la intelegere. 3.3. Proceduri pentru achizitii publice Sistemul polonez al achizitiilor publice este guvernat de Legea Achizitiilor publice din anul 1994, cu modificarile ulterioare. Aceasta stabileste principiile, formele si procedurile pentru efectuarea achizitilor publice, organismele guvernamentale carora le este aplicabila si procedurile pentru solutionarea contestatiilor. Cu putine exceptii, legea este aplicabila in toate cazurile in care este implicat banul public pentru achizitia de lucrari, produse si servicii. Oficiul Achizitiilor Publice publica un buletin in care sunt listate toate achizitiile cu valori de peste 30 000 euro. 3.4. Permise si licente pentru activitatea economica In Polonia sunt supuse regimului obtinerii de premise, din partea autoritatilor de resort, pentru a activa pe piata, operatorii care desfasoara urmatoarele activitati: comertul cu bauturi alcooloce, productia de alcool, tigari, productia si vanzarea de substante toxice, productia si vanzarea de materiale radioactive, managementul aeroportuar, productia si comertul de produse farmaceutice, operatiunile de casino, operatiunile bancare, de asigurari si borkeraj, de schimburi valutare, servicii de telecomunicatii, transportul de drumuri, agentii vamale, comertul cu ingrasaminte chimice si pesticide. Sunt supuse licentierii activitati specifice, cum sunt serviciile de detectivi, transport terestru si pe calea ferata. De asemenea, pentru importul si comercializarea anumitor produse se cer certificate speciale sau licente , cum sunt activitatile privind cosmeticele, unele bunuri destinate folosirii de catre copii. Este interzis importul anumitor bunuri care afecteaza mediul inconjurator Este restrictionat sau supus licentelor exportul de obiecte ce fac parte din patrimonial cultural si istoric national, iar Ministerul Economiei si Muncii poate impune licente la export si import in conditiile prevazute de legislatia interna si internationala. 3.5. Zone economice speciale Legea privind Zonele Economice Speciale, din 20.10.1994, a pus bazele pentru nfiinarea i funcionarea zonelor economice speciale (ZES). Aceast lege ofer investitorilor care opereaz n zonele respective diferite faciliti i scutiri de taxe. Cea mai important dintre ele este scutirea parial sau total de la plata taxei pe venit, daca acesta este cheltuit pentru un scop generator de venit.

Legea precizeaz scopurile ZES i cum iau acestea fiin, regulile i condiiile ce se aplic investiiilor n aceste zone i avantajele pentru investitori. Toi investitorii care au pornit aciuni de afaceri n ZES-uri nainte de sfritul anului 2000 se supun prevederilor aplicabile pn la acea dat. Cei care au demarat afaceri n 2001 i mai trziu sunt supui prevederilor legii modificate din 16.11.2000 i Legii Ajutorului Public din 30.06.2000 care a intrat n vigoare la 01.01.2001. Aceste reglementri sunt compatibile n totalitate cu legislatia UE n materie. Polonia a obtinut derogari din partea U.E. privind functionarea ZES si dupa integrarea sa la 1 mai 2004, argumetul principal fiind acela ca astfel se asigura cresterea economica a tarii si armonizarea dezvoltarii regionale. In prezent in Polonia functioneaza 14 ZES, inclusiv parcurile tehnologice. Pentru a putea beneficia de asistena regional, un investitor trebuie s obin o aprobare pentru a desfasura activitati economice i s respecte termenii i condiiile acesteia. Aprobarea se d de ctre Ministerul Economiei prin licitaie sau prin negocieri angajate n baza unei licitatii publice sau negocieri directe. O astfel de aprobare precizeaz domeniul de activitate, dimensiunea investiiilor i numarul de persoane ce urmeaza a fi angajate de investitot. n plus, investitorul trebuie s ndeplineasc condiiile prevazute de legea privind ajutorul public. Pentru o perioad de cinci ani el trebuie: - s desfoare activitatea n domeniul specificat n aprobare, - s rmn proprietarul mijloacelor fixe dobndite prin investiiile n ZES (dac ajutorul regional a fost acordat investitorului sub forma de fonduri de investtii), - s menin locurile de munc create (dac ajutorul regional a fost acordat investitorului pentru crearea de locuri de munc). Ajutorul regional dat ZES este oferit sub forma de scutiri de impozit pe venit. Investitorii sunt liberi s aleag dac cer ajutorul sub forma de fonduri de investiie (minimum 100.000 euro) sau pentru crearea de locuri noi de munc. n general, valoarea ajutorului nu poate depi 50% din fondurile investiiei iniiale sau 50% din costurile minii de lucru pe doi ani. Tratament mai avantajos se ofer ntreprinderilor mici i mijlocii. n cazul acestora valoarea maxim a ajutorului public se ridic la 65%. Nu se acord aprobri i nu se ofer ajutor public anumitor categorii de activiti, intre care: producia de explozibili, producia de produse din tutun, mbutelierea i procesarea buturilor spirtoase i alcoolice, prelucrarea de combustibili pentru motor, activitatea slilor de jocuri, oferirea de servicii privind instalarea, repararea i ntreinerea de maini i echipamente folosite pentru desfurarea de activiti de afaceri n zon, anumite tipuri de servicii n construcii, servicii legate de vnzarea cu amnuntul i engros, reparaii de vehicule cu motor i articole de uz casnic i personal, servicii hoteliere i de catering, servicii de intermediere financiar, servicii n domeniul imobiliar, nchirieri, educaie, servicii n domeniul administraiei publice, aprarea naional, asigurarea social obligatorie, educaie, sntate i asigurri sociale, servicii municipale i anumite activiti de afaceri supuse licenei. 3.6. Zone scutite de taxe vamale

Zonele scutite de taxe vamale se incadreaza normelor europene in domeniu, acestea fiind situate, in primul rand pe langa marile rute de comunicatii (aeroporuri sau noduri de comunicatii terestre). 3.7 Impozite si taxe In conformitate cu prevederile Constitutiei Poloniei, introducerea de impozite si taxe publice nu se poate realiza decat prin adoptarea de acte legislative de catre Parlament. Sistemul fiscal polonez se imparte, la fel ca in majoritatea tarilor europene, in impozite directe, cele care nu pot fi suportate de terte persoane (impozitele asupra veniturlor persoanelor fizice, juridice, asupra donatiilor si mostenirilor, asupra activitatilor agricole, forestiere, imobiliare, asupra mijloacelor de transport) si impozite indirecte, care pot fi atribuite tertilor (impozitul asupra marfurilor si serviciilor, accize sau taxe asupra jocurilor de noroc).

Principalele impozite si taxe care au impact deosebit asupra activitatii economice in Polonia: 3.7.1. Impozit pe venitul persoanelor fizice Conform Legii impozitului asupra veniturilor persoanelor fizice, impozitul se calculeaza la venitul obtinut de persoana fizica. Pentru anul 2005 se aplic urmtoarea gril de impozitare: Baza de impozitare Pn la 37.024 PLN De la 37.024 la 74.048 PLN Peste 74.048 PLN 3.7.2. Impozit pe venit (PLN) 19% mai puin 530,08 6.504,48 + 30% din ceea ce depete 37.024 17.611,68 + 40% din ceea ce depete 74.048

Impozit pe venit aplicat persoanelor juridice

Contribuabilii persoane juridice care au sediul social sau isi gestioneaza afacerea de pe teritoriul Poloniei sunt supuse impozitarii pe venitul societatii/impozitul pe profit al companiei (Corporate income tax). Nivelul impozitului este de 19 la suta. 3.7.3. Impozlt pe dividende Se aplic la persoanele juridice i fizice care au calitatea de acionari si la acele societati care hotarasc distribuirea unei parti din profit drept divident. Impozitul pe dividende este stabilit, in prezent, la 19 %, dac nu s-a stabilit altfel printr-o nelegere de evitare a dublei impuneri. 3.7.4. Impozit pe terenuri agricole Reglementat de Legea impozitelor pe terenuri agricole, acesta se refer la persoanele juridice i fizice. Se calculeaz n funcie de suprafaa terenului i categoria pmntului. 3.7.5. Impozit pe proprieti imobiliare Este o tax local i variaz n funcie de hotrrile autoritilor locale, conform Legii impozitelor i taxelor 2 locale. Se calculeaz pe suprafata/m . Plafonul maxim al acestui impozit este stabilit anual de Ministerul Finanelor, iar autoritile locale nu au dreptul s aplice o cot mai mic de 50% din valoarea maxim. 3.7.6. Taxa pe valoarea adaugata (TVA (VAT) Taxa pe valoarea adaugata (in poloneza VAT) a fost introdusa in Polonia din anul 1993 si se aplica persoanelor juridice si persoanelor fizice care vand marfuri si servicii. Facturile si documentele vamale dau posibilitatea stabilirii TVA/VAT. Odata cu intrarea Poloniei in Uniunea Europeana, cotele de aplicare a TVA sunt: -cota standard (de baza) de 22 % asupra majoritatii bunurilor si serviciilor, in afara celor care au reducere sau sunt exceptate de la plata TVA; -7 %, taxa preferenial, care se aplic n cazul unor bunuri alimentare, medicamante si materiale sanitare, bunuri pentru copii, servicii hoteliere, constructii si servicii casnice/domestice, servicii de transport (cu exceptia taximetriei), servicii municipale (furnizarea de apa, intretinerea strazilor etc), ingrasaminte chimice. -0 %, cota care se aplica furnizarii de bunuri si servicii intracomunitare, exportului de produse, precum si serviciilor de transport international. Un nivel de 3% al TVA se mai aplica pana in aprilie 2008 (printr-o derogare de la directivele UE) pentru anumite materii prime produse de industria alimentara. 3.7.7. Accize n afar de TVA, unele bunuri sunt supuse accizelor. Reglementarile privind accizele au fost armonizate cu legislatia Uniunii Europene. Exist circa 200 de produse la care se aplic accizele, ntre ele se afl combustibili pentru motoare si componente ale acestora, alcool si bauturi, autoturisme, parfumuri si

cosmetice, arme de foc pentru vntoare, precum i unele bunuri de consum ca, echipamente video, iahturi i brci cu motor etc.

de exemplu,

3.8. Regimul de comert exterior 3.8.1. Reglementari generale Sectorul de comert exterior este guvernat de Legea privind administrarea comertului exterior cu produse si servicii. Legea permite introducerea de restrictii temporare in comertul exterior in anumite conditii, prin: interziceri, plafoane, contingente, inregistrari ale vanzarilor. Interzicerea importului sau exporturilui unor marfuri sau servicii trebuie autorizata de guvern. Alte restrictii pot fi impuse de Ministerul Economiei (in cazul produselor agricole sau alimentare, in consultare cu Ministerul Agriculturii). Produsele care fac obiectul restrictiilor necesita premise speciale de import/export si sunt acordate, la cerere, de catre Ministerul Economiei sau, dupa caz, de Agentia Agricola de Piata. Sub incidenta legii privind adminsitrarea comertului exterior, restrictiile pot fi impuse in cazurile de lipsuri de produse pe piata interna, catastrofe naturale, echilibrarea balantei de plati, protecta mediului. Comertul cu anumite produse si tehnologii de importanta strategica pentru securitatea nationala este reglementat de o lege speciala. Pe baza legii anti-dumping, Ministerul Economiei poate stabili taxe vamale anit-dumping sau preturi corespunzatoare in cazul produselor importate si vandute la preturi de dumping. In cazul unor importuri excesive se pot stabili cote de import, pe baza legii de salvgardare. 3.8.2. Sistemul vamal Codul vamal al Poloniei precizeaza principiile si procedurile pentru importul de marfuri in Polonia, precum si pentru export, si este in conformitate cu normele si reglementarile U.E. Pentru importul de marfuri in Polonia se respecta principiile tarifului vamal comunitar. Normele de aplicare a Tarifului Vamal de Import al Poloniei, pot fi accesate pe paginile de internet ale Ministerului Economiei si Muncii (www.mgip.gov.pl) si Ministerului Finantelor Directia Vamala (www.mf.gov.pl).

Cap. 4: INVESTITII STRAINE 4.1. Regimul investitiilor straine De la 1 ianuarie 2001 activitile economice desfurate de nerezideni n Polonia sunt supuse Legii Activitii Comerciale din 19.11.1999 i Codului Societilor Comerciale din 15.09.2000. Societile i persoanele fizice strine pot opera n Polonia n conformitate cu principiile generale ce se aplic investitorilor autohtoni. O societate cu capital strain nregistrat n Polonia dobndete personalitate juridic dup ce este nscris n Registrul Societilor de pe lng Registrul Juridic Naional al Curii Economice n jurisdicia creia se gsete si a fost inscrisa in Registrul National al Investitorilor Investitorii strini pot s-i desfoare activitate economica sub urmtoarele forme legale: -Societate cu rspundere limitat (spolka z ograniczona odpowiedzialnoscia -sp. z o.o.) -Societate pe aciuni (spolka akcyjna S.A.) -Societate n comandit simpla (spolka komandytowa) -Entitatile economice straine pot infiinta in Polonia birouri sau oficii de reprezentare. Persoanele straine pot dobandi si valorifica pe piata interna actiuni la companii poloneze, inclusive prin intermediul Bursei de Valori.

Pentru anumite domenii cum sunt: exploatarea de minereuri, transportul aerian, comerul cu arme i explozibili etc. activitatea economic poate fi desfurat numai dac se obin licenele corespunztoare. De asemenea, pentru desfurarea activitii n alte domenii specifice este necesar obinerea unei aprobri n baza altor reglementri legale. Societile cu capital strain, ca si cele autohtone, pot angaja orice persoana care are drept de munca, inclusiv persoane strine (cu condiia obinerii unui permis de munc), cu respecatrea tuturor conditiilor pe care legea le prevede pentru salariati si plata muncii la nivelul salariului minim pe economie. Angajaii strini au dreptul s cumpere valut strin n contul zloilor pe care i ctig n Polonia i s transfere valuta n strintate. Ca alternativ, angajatorul poate transfera salariul net dup impozitare direct n conturile angajailor la bnci strine. Bncile pot totui solicita dovada plii oricrui impozit datorat. Interesele i drepturile investitorilor strini ct i proprietile lor sunt protejate de lege. Polonia a semnat acorduri bilaterale privind protecia i promovarea investiiilor strine cu multe state printre care i Romnia (semnat n 23.06.1994 i intrat n vigoare de la 30.12.1995). Investitorilor strini le este garantat compensarea n caz de naionalizare sau expropriere a proprietilor lor. 4.2. Proceduri pentru constituirea unei societati cu capital strain Potrivit Codului Polonez al Societilor Comerciale, capitalul minim de nfiinare a unei: Societi cu rspundere limitat se ridic la 50.000 PLN i trebuie s fie vrsat n totalitate la nfiinare, cash sau in natura. Valoarea minim a unei aciuni este de 50 PLN i numrul minim de acionari este de o persoan; Societi pe aciuni se ridic la 500.000 PLN. Valoarea minima a unie actiuni este de 0,01 PLN (1 grosz, subdiviziunea PLN). Actionarii sunt obligati ca inainate de inregistrarea companiei sa depuna cash minimum 25% din capitalul social. Numrul minim de acionari este de o persoan.

Contribuia unui investitor strin la capitalul societii poate s fie n natur, n numerar (n PLN, obinui pe baz de documente legale, sau n valut strin transferat de investitorul strin printr-o banc strin). Contribuia n natur la o societate pe aciuni este verificat de experi numii de judector. Mijloacele fixe care sunt contribuia n natur a unui acionar strin sunt scutite de taxe vamale n baza Decretului Consiliului de Minitri din data de 28.12.2001, cu condiia ca societatea s rmn proprietara bunurilor cel puin 3 ani de la data vmuirii acestora. Legislatia poloneza prevede, de asemenea, anumite excepii de la plata de taxe vamale asupra mijloacelor fixe ce aparin ntreprinztorilor care i transfer activitile din strintate n Polonia. Dup aprobarea bilanului anual de ctre acionari (i auditrii acestuia dac societatea este supus statutar auditului) un acionar strin are dreptul s transfere n strintate n ntregime profitul aciunilor sale rmas dup impozitare. Investitorii strini au, de asemenea, dreptul s transfere n strintate ctigurile rezultate din vnzarea de capital i aciuni sau alte active sau indemnizaii primite. Principalele etape de parcurs la infiintarea unei societati cu raspunedere limitata sau societati pe actiuni sunt urmatorii: a)> pregatirea, semnarea si legalizarea la notariat a actului de constituire a societatii; b)>inregistrarea comapaniei la Registrul Juridic National, KRS-Krajowy Rejestr Sadowy; c)> inscrierea la Oficiul Central de Statistica pentru obtinerea Numarului de Identificare Statistica - REGON; d)>inscrierea la Oficiul de Impozite pentru obtinerea Numarului de Identificare Fiscala (NIP); e)> deschiderea unui cont la o banca poloneza; f)>inregistrarea la Institutul de Asigurari Sociale (IAS); g)> inregistrarea la Inspectoratul National de Munca; h)> obtinerea, daca este cazul, a permisului sau licentei pentru desfasurarea activitatii economice in acele sectoare in care legea impune acest lucru. Sucursalele si birourile de reprezentare

Sucursala este o parte autonoma si organizata a activitatii economice realizata in afara sediului social al intreprinzatorului strain. Sucurasala poate functiona numai dupa ce a fost inmatriculata in registrul antrepreneorilor. Biroul de reprezentare al unei societati straine exercita numai activitati care sa promoveze interesele intreprinzatorului strain pe piata polona. Nici sucursala si nici biroul de reprezentare nu au personalitate juridica 4.3. Statutul legal al cetenilor strini 4.3.1. Regimul cetatenilor membri UE in Polonia Un cetean UE i un membru de familie ce nu este cetean UE poate sta pe teritoriul Poloniei pentru o perioad mai mic de 3 luni, fr a fi obligat s nregistreze ederea. n aceast perioad ceteanul UE este obligat s dein un document de cltorie valabil sau un alt document valabil care s ateste identitatea i cetenia acestuia. Membrul de familie, care nu este cetean al UE, este obligat s dein un document de cltorie valabil sau o viz. Un cetean UE poate sta pe teritoriul Poloniei pentru o perioad mai mare de 3 luni, dac: este angajat sau persoan care lucreaz pe cont propriu, deine o asigurare general, de sntate sau poate beneficia de protecie a sntii pe baza normelor de coordonare a sistemelor de asigurare social i deine mijloace financiare suficiente pentru ntreinerea sa i a membrilor de familie n Polonia. studiaz sau realizeaz instruiri profesionale i deine o asigurare de sntate sau este o persoan ce beneficiaz de protecie a sntii, ori deine mijloace financiare suficiente pentru ntreinerea sa i a membrilor de familie n Polonia, este so (soie) al ceteanului polonez. Drept mijloace financiare necesare ntreinerii proprii i a membrilor de familie, n Polonia, sunt considerate acele mijloace financiare care pot fi baza unei aplicaii pentru acordarea unui ajutor social. Dovezile ce atest deinerea de mijloace financiare suficiente pentru ntreinerea proprie i a membrilor de familie, fr a necesita acordarea unui ajutor social, pot si, mai exact: -cartea de credit, -adeverina de deinere a unor mijloace de plat n banc sau ntr-o alt instituie financiar, aprobate prin tampila i semntura unui angajat mputernicit al acelei bnci sau al unei alte instituii, emis cel trziu cu o lun nainte de depunerea cererii de nregistrare a ederii. Dac ederea pe teritoriul Poloniei depete 3 luni, atunci ceteanul UE este obligat s i nregistreze ederea, iar membrul de familie care nu este cetean al UE trebuie s obin cartea de edere a membrului de familie a ceteanului UE. Cererea de nregistrare sau de emitere a crii de edere pentru membrul de familie al ceteanului UE trebuie depus personal voievodului corespunztor din punctul de vedere al locului de edere. La oficiu trebuie prezentat un document de cltorie valabil sau un alt document ce atest identatea i cetenia (n cazul unui cetean UE) sau un alt document de cltorie (n cazul mebrului de familie a ceteanului UE). 4.3.2. Contractul de munca La 17 ianuarie 2007 a intrat n vigoare ordonana Ministrului Muncii i Politicii Sociale din data de 10 ianuarie 2007, ce amendeaz ordonana privind domeniul restriciilor n sfera desfurrii muncii de ctre strini pe teritoriul Republicii Polone (J.O. Nr.7, poz. 54). Aceast ordonan a anulat obligaia de a deine un permis de munc de ctre strinii, pentru care au fost aplicate pe baza unor acorduri internaionale perioade de tranziie. n practic, ncepnd cu data de 17 ianuarie a.c. noile drepturi de realizare a unei munci fr obligaia de a deine un permis de munc au obinut cetenii: Austriei, Belgiei, Danemarcei, Elveiei, Franei, Germaniei, Lichtensteinului, Luxemburgului, Norvegiei i Olandei. Ceilali ceteni ai statelor UE au obinut aceste drepturi n prealabil n baza principiului de reciprocitate.

Cetenii Bulgariei i ai Romniei pot lucra n Polonia fr restricii ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, adic din momentul aderrii acestor state la Uniunea European. n privina cetenilor Bulgariei i ai Romniei se aplic direct normele legii din data de 20 aprilie 2004, privind promovarea angajrii i instituiile pieei de munc (J.O. Nr. 99, poz. 1001 cu amendamentele ulterioare), ce stabilete c cetenii Uniunii Europene sunt scutii de obligaia de a deine un permis de munc. Ceteanul UE care ncheie cu un angajator polonez un contract de munc se supune normelor poloneze din domeniul legislaiei muncii. n Codul Muncii sunt difereniate urmtoarele tipuri de contracte de munc: pentru o perioad de prob un astfel de contract poate preceda orice alt tip de contract, dar nu poate fi ncheiat pe o perioad mai mare de 3 luni; pentru o perioad de timp determinat este un contract cu termen ncheiat pentru o perioad concret de timp. Codul Muncii limiteaz numrul de astfel de contracte ncheiate cu acelai angajat. n cazul n care contractul de munc pentru o perioad de timp determinat a fost ncheiat de dou ori, pentru dou perioade consecutive, atunci urmtorul contract este considerat dac este vorba de efecte juridice drept contract pentru o perioad de timp nedeterminat (chiar dac din punct de vedere formal acesta a fost ncheiat pentru o perioad de timp determinat), pentru perioada de realizare a unei anumite sarcini,

pentru o perioad de timp nedeterminat nu stabilete termenul angajrii. Contractul de munc trebuie s fie ncheiat n scris i s stabileasc prile, tipul de contract, data ncheierii acestuia, precum i condiiile de munc, plat, dup cum urmeaz: tipul muncii; locul de desfurare a muncii; termenul la care se ncepe lucrul; salarizarea corespunztoare tipului de munc; durata timpului de lucru. n cazul n care contractul nu a fost ncheiat n scris, angjatorul trebuie ca, nu mai trziu de data la care angajatul ncepe lucrul, s i confirme acestuia n scris care este tipul contractului, precum i condiiile acestuia.

Cap. 5: RELATIILE ECONOMICE ROMANO-POLONE 5.1. Cadrul juridic Schimburile comerciale ale Romaniei cu Repubica Polona se deruleaza in baza principiilor instituite de regulile pietei interne comunitare, precum si de cele ale politicii comerciale comune ale Uniunii Europene. Alte acorduri importante: - Acordul privind promovarea i protejarea reciproca a investiiilor, semnat n iunie 1994 i intrat in vigoare la 31.12.1994; - Acordul privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit, semnat n ianuarie 1995 i intrat n vigoare la 15.09.1995. 5.2. Evoluia schimburilor de mrfuri Volumul schimburilor comerciale romano-polone n perioada 2000-2007: - mil.euro 2000 Total Export 319,7 110,4 2001 419,5 112,0 2002 480,2 112,4 2003 640,9 149,5 2004 908,9 250,4 2005 1 265,0 325,1 2006 1 596,77 468,27 2007 2 365,4 635,0

Import Sold

209,3 -98,9

307,5 -195,5

367,8 -255,4

491,4 -341,9

658,5 - 408,1

940,0 - 614,9

1128,44 - 660,17

1 730,4 -1 095,4

Sursa: Institutul National de Statistica In anul 2007 a continuat dinamica inalta a schimburilor comerciale bilaterale, exporturile romanesti in Polonia fiind cu cca 36 % mai mari fata de perioada corespunzatoare din anul 2006, unul dintre cele mai importante ritmuri de crestere a exporturilor Romaniei cu cele 26 de state din UE. Importurile au inregistrat, de asemenea, o dinamica mai inalta fata de anul precedent. Polonia ocupa, la sfarsitul anului 2007 locul 10 (2,2 %, fata de 1,78 %, in anul 2006) in totalul exporturilor Romaniei, iar Polonia detinea locul 9 (3,4 %, fata de 2,60 %, in anul 2006) in totalul importurilor tarii noastre. Din punct de vedere al structurii de marfuri industriale, schimburile comerciale romano-polone evidentiaza ponderea mare pe care o detin produsele cu inalt grad de prelucrare in comertul bilateral de bunuri si servicii: -masini, aparate, echipamente electrice; -metale comune si articole din acestea; -materiale plastice, cauciuc si articole conexe; -vehicule, aeronave si echipamente de transport; -produse ale industriei chimice si conexe; Impreuna, aceste cinci grupe de produse, au reprezentat peste 75 % din structura schimburilor comerciale dintre Romania si Polonia. 5.3. Investitiile polone in Romania Situatia investitiilor polone in Romania se prezenta, la sfarsitul lunii iunie 2007, astfel: -valoarea capitalului polon investit in Romania a fost de 57,7 milioane USD; -Polonia ocupa, la mijlocul anului trecut, locul 29 in topul investitorilor straini in Romania; -numarul de firme cu capital polon inregistrate in Romania a fost la 31 decembrie 2007 de 427, fata de 328 in anul 2006 si 271 la sfarsitul anului 2005. In ultimii doi ani a sporit interesul fondurilor de investitii poloneze pe piata de capital din Romania si realizarea de investitii poloneze, in special in domeniul productiv.

Cap. 6: TARGURI SI EXPOZITII INTERNATIONALE IN POLONIA Participarea firmelor romanesti si polone la targuri, expozitii si alte manifestari internationale, organizate in cele doua tari, reprezinta unul din principalele instrumente de promovare a exportului si stimulare a investitiilor reciproce. Informatii asupra programului de targuri si expozitii comerciale din Polonia se pot obtine de la Polska Korporacja Targowa/ Polish Trade Corporation, adresa: 60-734 Poznan, ul. Glogowska 26, tel: +4861-866 15 32 ; fax: +48-61-866 10 53; website:www.polfair.com.pl, precum si de la Poznan International Fair: www.mtp.pl In anexa 5 si anexa 6 prezentam propuneri pentru participarea firmelor romanesti la principalele targuri si manifestari internationale organizate in Polonia.

Anexa 1 Componenta Guvernului Republicii Polone Guvernul Republicii Polone, rezultat in urma alegerilor din 21 octombrie 2007: DONALD TUSK, prim ministru, presedintele Partidului Platforma Civica. Membrii Consiliului de Ministri: 1. Waldemar Pawlak, vice-prim ministru, ministrul Economiei 2. Grzegorz Schetyna, vice-prim ministru, ministru de Interne si al Adminstratiei 3. Elzbieta Bienkowska, minstrul Dezvoltarii Regionale 4. Zbigniew Cwiakalski, minsitrul Justitiei 5. Miroslaw Drzewiecki, ministrul Sporturilor si Turismului 6. Jolanta Fedak, ministrul Muncii si Politicii Sociale 7. Cezary Grabarczyk, ministrul Infrastructurii 8. Aleksander Grad, ministrul Trezoreriei Publice 9. Katarzyna Hall, ministrul Educatiei Nationale 10. Bogdan Klich, ministrul Apararii Nationale 11. Ewa Kopacz, ministrul Sanatatii 12. Barbara Kudrycka, ministrul Stiintei si Invatamantului Superior 13. Maciej Nowicki, ministrul Mediului 14. Jan Rostowski, ministrul Finantelor 15. Marek Sawicki, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale 16. Radoslaw Sikorski, ministrul Afacerilor Externe 17. Bogdan Zdrojewski, ministrul Culturii si Patrimoniului National 18. Zbigniew Derdziuk, ministru fara potrofoliu, membru al Consiliului de Ministri

Anexa 2 Ministere si institutii guvernamentale Ministerul Afacerilor Externe Website: www.msz.gov.pl Ministerul Economiei Website: www.mgip.gov.pl Ministerul Infrastructurii Website: www.mi.gov.pl Ministerul de Finanate Website: www.mf.gov.pl Minsiterul Trezoreriei Website: www.msp.gov.pl Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale Website: www.minrol.gov.pl Serviciile Vamale Website: www.mf.gov.pl Oficiul Central de Statistica Website: www.stat.gov.pl

Agentia de Informatii si Investitii Straine (PAIiIZ) Website: www.paiz.gov.pl

Anexa 3 Zone Economice Speciale 1. Special Economic Zone in Kamienna Gra Kamiennogrska Specjalna Strefa Ekonomiczna Maej Przedsi_biorczo_ci S.A. ul. Jana Pawla II 11a; 58-400 Kamienna Gra tel.: (+48-75) 6451503 do 06; fax: 7442017 e-mail: strefa@ssemp.pl www.ssemp.pl 2. Special Economic Zone in Katowice Katowicka Specjalna Strefa Ekonomiczna S.A. ul. Sienkiewicza 28; 40-032 Katowice tel.: (+48-32) 2510736 ; fax: 2513766 e-mail: ksse@ksse.com.pl www.ksse.com.pl 3. Special Economic Zone in Kostrzyn-Slubice Kostrzy_sko-Subicka Specjalna Strefa Ekonomiczna ul. Ora Biaego 22; 66-470 Kostrzyn n. Odr_ tel.: (+48-95) 7219800 ; fax: 7524167 e-mail: info@kssse.pl www.kssse.pl 4. Special Economic Zone in Krakw Specjalna Strefa Ekonomiczna Krakowski Park Technologiczny Centrum Zaawansowanych Technologii-Krakw ul. Jana Pawa II 37; 31-864 Krakw tel.: (+48-12) 6401940 ; fax: 6401945 e-mail: biuro@sse.krakow.pl www.sse.krakow.pl 5. Special Economic Zone in Legnica Legnicka Specjalna Strefa Ekonomiczna S.A. ul. Kardynaa B. Kominka 9; 59-220 Legnica tel.: (+48-76) 8522446/7; fax: 8522443 e-mail: strefaleg@cuprum.com.pl www.cuprum.com.pl/strefa 6. Special Economic Zone in d_ dzka Specjalna Strefa Ekonomiczna ul. Ks. Tymienieckiego 22/24; 90-349 d_ tel./fax: (+48-42) 6762753; fax: 6762755 e-mail: info@sse.lodz. www.sse.lodz.pl

7. Special Economic Zone in Mielec Agencja Rozwoju Przemysu Oddzia w Mielcu EURO-PARK Mielec ul. Partyzantw 25; 39-300 Mielec tel.: (+48-17) 7887236 ; fax: 7887769 e-mail: europark@europark.com.pl www.europark.com.pl 8. Special Economic Zone in Olsztyn Warmi_sko-Mazurska Specjalna Strefa Ekonomiczna S.A. ul. Mickiewicza 21/23; 10-508 Olsztyn tel.fax: (+48-89) 5350241 e-mail: wmsse@wmsse.com.pl www.wmsse.com.pl 9. Special Economic Zone in Slupsk Slupska Specjalna Strefa Ekonomiczna Pomorska Agencja Rozwoju Regionalnego S.A. ul. Pozna_ska 1a; 76-200 Supsk tel./fax: (+48-59) 8425116, 8413261 e-mail: office@parr.slupsk.pl www.sse.slupsk.pl 10. Special Economic Zone in Starachowice Specjalna Strefa Ekonomiczna Starachowice S.A. ul. Radomska 29; 27-200 Starachowice tel.: (+48-41) 2754101 ; fax: 2754102 e-mail: sekretariat@sse.com.pl www.sse.com.pl 11. Special Economic Zone in Suwalki Suwalska Specjalna Strefa Ekonomiczna S.A. ul. Noniewicza 49; 16-400 Suwaki tel/fax: (+48-87) 5652217 e-mail: ssse@ssse.com.pl www.ssse.com.pl 12. Special Economic Zone in Tarnobrzeg Agencja Rozwoju Przemysu S.A. Tarnobrzeska Specjalna Strefa Ekonomiczna EURO-PARK Wisostan ul. Zakadowa 48; 39-405 Tarnobrzeg-Machw tel.: (+48-15) 8229999 tel/fax: 8236888 e-mail: biuro@tsse.pl www.tsse.pl 13. Special Economic Zone in Walbrzych Wabrzyska Specjalna Strefa Ekonomiczna Invest-Park Sp. z o.o. ul. Uczniowska 21; 58-306 Wabrzych tel.: (+48-74) 6649164 ; fax: 8410177

e-mail: invest@invest-park.com.pl www.invest-park.com.pl 14. Special Economic Zone in Gdansk Pomorska Specjalna Strefa Ekonomiczna ul. Wladyslawa IV 9; 80-703 Sopot tel.: (+48-58) 5559700 ; fax: 5559711 e-mail: marketing@strefa.gda.pl www.strefa.gda.pl

Anexa 4 Camere de comert si asociatii profesionale Polish Chamber of Commerce www.kig.pl Foreign Investors Chamber of Industry and Commerce www.iphiz.com.pl Chamber of Commerce of Exportrs, Importers and Co-operation www.pcc.org.pl Construction Industry Chamber of Commerce www.budowlany.net Metallurgical Chamber of Industry and Commerce www.com.pl Polish Steel Industries www.steelmill.pl Polish Chamber of Commerce for Agricultural Machines www.pigmiur.pl Pharmacy Polfarmed www.polfarmed.com.pl Polish Confederation of Private Employers LEVIATAN www.prywatni.pl

Anexa 5 PROPUNERI de participare a societatilor comerciale romanesti la targuri internationale in Polonia pentru anul 2008 Nr crt 1. Denumirea targului IFE Poland International Food, Drink and Hospitality Exhibition Data si locul de desfasurare 19-21 mai 2008 Varsovia Coordonatele Organizator local IFE Poland Warsaw International Grupe de produse romanesti care se pot expune -produse agroalimentare: -preparate din carne si peste; -branzeturi, bunuri cu specific

IFE Poland este membru al retelei internationale IFE si principala manifestare expozitionala de acest fel pentru Europa Centrala si de Est 2. MEBLE Furniture Trade Fair

targului: www.ifepoland.com

Expocentre Ul. Pradzynskiego 12/14 01-222 Warsaw

national si biologice; -patiserie si dulciuri; -bauturi alcoolice si nealcoolice; -echipamente industriale pentru industria agoalimentara si de catering -mobilier pentru sufragerii, dormitoare, bucatarii; -mobilier de gradina; -mobilier de birou; -produse pentru decoratiuni interioare

28-31 mai 2008 Poznan Coordonatele targului: http://meble.mtp.pl

Miedzynarodowe Targi Poznanskie/ MTP/Poznan International Fair Poznan (PIF) SA Ul. Glogowska 14, 60-734 Poznan Miedzynarodowe Targi Poznanskie/ MTP/Poznan International Fair Poznan (PIF) SA Ul. Glogowska 14, 60-734 Poznan

3.

ITM Poland Inovation Technologies Machines Una dintre cele mai complexe manifestari expozitionale dedicata industriei mecanice, cercetarii si inovarii tehnologice, industriilor metalurgica si energetica

9-12 iunie 2008/Poznan Coordonatele targului: www.itm.poznan.pl

-masini-unelte pentru prelucrarea si tratamentul termic al metalelor; -echipamente, piese si subansamble pentru industria termo si hidro-energetica; -proiecte si instalatii pentru transportul, stocarea si distributia petrolului si gazelor; -piese si subansamble de turnatorie; -produse finite si semifinite din industria metalurgica. -imbracaminte si tesaturi; -textile si mercerie; -tricotaje; -accesorii pentru industria de confectii

4.

TEX-STYLE Fair of Clothing and Fabrics

02-04 septembrie 2008 Coordonatele targului: http://fashion.mtp.pl

Miedzynarodowe Targi Poznanskie/ MTP/Poznan International Fair Poznan (PIF) SA Ul. Glogowska 14, 60-734 Poznan Miedzynarodowe Targi Poznanskie/ MTP/Poznan International Fair Poznan (PIF) SA Ul. Glogowska 14, 60-734 Poznan

5.

POLAGRA FOOD International Trade Fair for the Foodstuffs and Gastronomy

15-18 septembrie 2008/Poznan Coordonatele targului: www.polagrafood.pl

-bunuri, echipamente si tehnologii pentru industria agroalimentara; -salon de vinuri; -materiale si echipamente pentru viticultura, inclusiv oferte de la producatori de butasi de vita de vie si imbuteliatori de vinuri; -produse agroalimentare

romanesti, ale caror branduri au fost inregistrate/recunoscute in statele UE; 6. FARMA International Trade fair of Animal Breeding, Horticulture and Rural Development 03-05 octombrie 2008/Poznan Coordonatele targului: http://farma.mtp.pl Miedzynarodowe Targi Poznanskie/ MTP/Poznan International Fair Poznan (PIF) SA Ul. Glogowska 14, 60-734 Poznan Targi w Krakowie sp.z o.o. Cracovia Ul. Centralna 41 a 31-586 Krakw -tehnologii, masini si echipamente pentru cresterea animalelor; -produse vegetale; -fructe proaspete si preclucrate; masini si echipamente pentru agricultura si industria forestiera -vinuri seci, demiseci, spumante; -tehnologii pentru producerea vinului; -instalatii de imbuteliat; -accesorii

7.

ENOEXPO International Wine Trade Fair Targ International pentru producatori, exportatori si importatori de vinuri din Europa

19-21 noiembrie 2008 Cracovia Coordonatele targului: www.targi.krakow.pl

Anexa 6 PROPUNERI de participare a societatilor comerciale romanesti la targuri internationale in Polonia pentru anul 2009 Nr crt 1. Denumirea targului BUDMA2009 Targ international de materiale, tehnologii si utilaje pentru constructii civile si industriale Data si locul de desfasurare Ianuarie 2009/Poznan Coordonatele targului:www.budma.pl Organizator local Miedzynarodowe Targi Poznanskie/ MTP/Poznan International Fair Poznan (PIF) SA Ul. Glogowska 14, 60-734 Poznan Grupe de produse romanesti care se pot expune -intreaga gama de produse pentru constructii civile si industriale, materiale traditionale si/sau noi pentru exterioare si interioare de cladiri de locuinte si birouri, pentru acoperisuri; -tehnologii noi in domeniul constructiilor; -utilizarea informaticii in constructii; -proiecte si rezultate ale colaborarii dintre designeri,

arhitecti si ingineri in sectorul constructiilor civile, industriale, drumuri si poduri. 2. IFE Poland International Food, Drink an Hospitality Exhibition IFE Poland este membru al retelei internationale IFE si principala manifestare expozitionala de acest fel pentru Europa Centrala si de Est MEBLE Furniture Trade Fair Mai 2009 Varsovia Coordonatele targului: www.ifepoland.com IFE Poland Warsaw International Expocentre Ul. Pradzynskiego 12/14 01-222 Warsaw -produse agroalimentare: -preparate din carne si peste; -branzeturi, bunuri cu specific national si biologice; -patiserie si dulciuri; -bauturi alcoolice si nealcoolice; -echipamente industriale pentru industria agoalimentara si de catering

3.

Mai 2009 Poznan Coordonatele targului: http://meble.mtp.pl

Miedzynarodowe Targi Poznanskie/ MTP/Poznan International Fair Poznan (PIF) SA Ul. Glogowska 14, 60-734 Poznan Miedzynarodowe Targi Poznanskie/ MTP/Poznan International Fair Poznan (PIF) SA Ul. Glogowska 14, 60-734 Poznan

-mobilier pentru sufragerii, dormitoare, bucatarii; -mobilier de gradina; -mobilier de birou; -produse pentru decoratiuni interioare

4.

ITM Poland Inovation Technologies Machines Una dintre cele mai complexe manifestari expozitionale dedicata industriei mecanice, cercetarii si inovarii tehnologice, industriilor metalurgica si energetica

Iunie 2009/Poznan Coordonatele targului: www.itm.poznan.pl

-masini-unelte pentru prelucrarea si tratamentul termic al metalelor; -echipamente, piese si subansamble pentru industria termo si hidro-energetica; -proiecte si instalatii pentru transportul, stocarea si distributia petrolului si gazelor; -piese si subansamble de turnatorie; -produse finite si semifinite din industria metalurgica.

5.

TEX-STYLE Fair of Clothing and Fabrics

Septembrie 2009 Coordonatele targului: http://fashion.mtp.pl

Miedzynarodowe Targi Poznanskie/ MTP/Poznan International Fair Poznan (PIF) SA Ul. Glogowska 14, 60-734 Poznan

-imbracaminte si tesaturi; -textile si mercerie; -tricotaje; -accesorii pentru industria de confectii

6.

POLAGRA FOOD International Trade Fair for the Foodstuffs and Gastronomy

Septembrie 2009/Poznan Coordonatele targului: www.polagra-food.pl

Miedzynarodowe Targi Poznanskie/ MTP/Poznan International Fair Poznan (PIF) SA Ul. Glogowska 14, 60-734 Poznan

-bunuri, echipamente si tehnologii pentru industria agroalimentara; -salon de vinuri; -materiale si echipamente pentru viticultura, inclusiv oferte de la producatori de butasi de vita de vie si imbuteliatori de vinuri; -produse agroalimentare romanesti, ale caror branduri au fost inregistrate/recunoscute in statele UE; -tehnologii, masini si echipamente pentru cresterea animalelor; -produse vegetale; -fructe proaspete si preclucrate; masini si echipamente pentru agricultura si industria forestiera

7.

FARMA International Trade fair of Animal Breeding, Horticulture and Rural Development

Octombrie 2009/Poznan Coordonatele targului: http://farma.mtp.pl

Miedzynarodowe Targi Poznanskie/ MTP/Poznan International Fair Poznan (PIF) SA Ul. Glogowska 14, 60-734 Poznan Targi w Krakowie sp.z o.o. Cracovia Ul. Centralna 41 a 31-586 Krakw

8.

ENOEXPO International Wine Trade Fair Targ International pentru producatori, exportatori si importatori de vinuri din Europa

Noiembrie 2009 Cracovia Coordonatele targului: www.targi.krakow.pl

-vinuri seci, demiseci, spumante; -tehnologii pentru producerea vinului; -instalatii de imbuteliat; -accesorii

Principalii indicatori macro-economici


Indicatorii macroeconomici sunt date statistice care indic starea actual a economiei unui stat, n funcie de un anumit domeniu economic (industrie, piaa forei de munc, comer, etc.) Acese date sunt publicate cu regularitate la un anumit moment de ctre ageniile guvernamentale i de ctre sectorul privat. Markets.com ofer un Calendar Economic care cuprinde nregistrarea pe date a anunurilor i a evenimentelor critice de baz. Atunci cnd sunt corect utilizai, aceti indicatori pot fi o resurs nepreuita pentru orice trader Forex. Adevrul este c aceste statistici i ajuta investitorii Forex s monitorizeze pulsul economiei; prin urmare, nu este surprinztor c aceste date sunt urmrite cu religiozitate de aproape toi participanii de pe pieele

financiare. n funcie de publicarea acestor indicatori putem observa volatilitatea pieei. Gradul de volatilitate este determinat n funcie de importana unui indicator dat. De aceea, este important s nelegem care indicator este important si ce reprezint acesta.

Anunarea ratelor dobnzilor


Ratele dobnzilor joac rolul cel mai important n modificarea preurilor monedelor de pe piaa de schimb valutar. Ca instituii care stabilesc ratele dobnzilor, bncile centrale sunt, prin urmare, actorii cei mai influeni n acest proces. Ratele dobnzilor influeneaz i dicteaz fluxurile de investiii. Deoarece valutele sunt reprezentri ale economiei unei ri, diferenele dintre ratele dobnzilor afecteaz valoarea relativ a valutelor, a uneia n raportat cu alta. Atunci cnd bncile centrale schimb ratele dobnzilor, acest fapt determin ca piaa valutar s experimenteze fluctuaii i volatilitate. n domeniul de tranzactionare Forex, speculaiile care se muleaz cu exactitate pe aciunile ulterioare ale bncilor centrale pot spori ansele traderilor de a tranzaciona cu succes.

Produsul intern brut (PIB)


PIB-ul este msura cea mai larg a economiei unei ri, i reprezint valoarea economic total a tuturor bunurilor i a serviciilor produse ntr-o anumit ar n cursul unui an dat. Avnd n vedere c cifra PIB-ui n sine este adesea considerat ca fiind un indicator nu tocmai precis, majoritatea traderilor iau serios n consideraie cele dou rapoarte care sunt emise cu luni nainte de definitivarea cifrelor finale ale PIB-ului: raportul din avans i raportul preliminar. Revizuiri semnificative ntre aceste rapoarte pot provoca o volatilitate considerabil.

Indicele preturilor de consum


Indicele preurilor de consum (IPC) este probabil cel mai important indicator al inflaiei. Acesta conine schimbrile n nivelul preurilor cu amnuntul pentru coul de consum de baz. Inflaia este legat direct de puterea de cumprare a unei monede n cadrul propriilor granie statale i i afecteaz poziia de pe pieele internaionale. Daca economia se dezvolt n condiii normale, creterea IPC poate conduce la o cretere de baz a ratei dobnzii. Aceasta, la rndul su, duce la o cretere a atractivitii unei monede.

Indicatorii ocuprii forei de munc


Indicatorii ocuprii forei de munc reflect sntatea general a unei economii sau a unui ciclu de afaceri. Pentru a nelege cum funcioneaz o economie, este important s tim ct de multe locuri de munc sunt create sau distruse, ce procent al forei de munc muncete n mod activ, i ct de muli noi oameni se declar omeri. Pentru msurarea inflaiei, este de asemenea important s se monitorizeze viteza cu care salariile cresc.

Vnzarea cu amnuntul

Indicatorul vnzrilor cu amnuntul este publicat n fiecare lun i este important pentru traderii de pe piaa de schimb valutar, deoarece acesta indic puterea global de cumprare a consumatorilor i succesul magazinelor de vnzare cu amnuntul. Raportul este deosebit de folositor, deoarece este un indicator n timp real al modelelor generale de cheltuieli de consum, care este ajustat n funcie de variaiile sezoniere. Acesta poate fi utilizat pentru a prezice evoluia unor indicatori interni de mai mare importan, i pentru a evalua direcia imediat-urmtoare a unei economii.

Balana de pli
Balana de pli reprezint raportul dintre suma plilor primite din strintate i suma plilor care merg n strintate. Cu alte cuvinte, indic cantitatea total de operaiuni de comer exterior, balana tranzacional, i balana dintre export i import, plile de transfer. Dac plile care vin din straintate depec plile ctre alte ri i organizaii internaionale, balana de pli este pozitiv. Excedentul este un factor favorabil pentru creterea economic a monedei naionale.

Politica guvernamental fiscal i monetar


Stabilizarea economiei (ca de exemplu, ocuparea n totalitate a forei de munc, controlul inflaiei, i un echilibru echitabil al plilor) este unul dintre obiectivele pe care guvernele ncearc s le obin prin manipularea politicilor fiscale i monetare. Politica fiscal se refer la taxe i cheltuieli, iar politica monetar la pieele financiare i la rezerva de credite, de bani, i de alte active financiare. Concluzie: Exist muli indicatori economici, i chiar i mai multe rapoarte private dect pot fi utilizate pentru a evalua fundamentele Forex. Este important nu numai s v facei timp pentru a analiza un numr ct mai mare dintre acestea, dar i de a nelege ce nseamn acestea i modul n care afecteaz economia unei naiuni.

2. Activitatea Organizatorica

- MISIUNI ECONOMICE MISIUNEA ECONOMICA ORGANIZATA N BELGIA N PERIOADA 19.02.23.02.2007

n perioada 19.02.-23.02.2007, Camera de Comert, Industrie si Agricultura Ialomita, in colaborare cu Centrul de Informare Tehnologica CIT CCIA IL, departament din cadrul C.C.I.A. Ialomita, a organizat o misiune economica in Belgia. Din delegatie au facut parte: presedintele Camerei de Comert, Industrie si

Agricultura Ialomita, Nicolae Stanca, presedintele Consiliului Judetean Ialomita, Silvian Ciuperca, Voicu ValerianOficiul Concurentei, Neacsu Marian, repezentantul societatii comerciale Europro Invest SRL,Cuciureanu Gabriela Paulica, reprezentantul societatii comerciale Agrofam Holding SRL, Cazacu Marius, reprezentantul societatii comerciale Ciril Com SRL, Constandache Cristian Ionut, reprezentantul societatii comerciale Costandache Com SRL, Turiga Valeriu, primarul comunei Dridu, Cmpulungeanu Vasile, primarul comunei Ciochina, Profir Marin, primarul comunei Grindu, Otilia Constantinescu, director CIT CCIA IL. Scopul deplasarii a fost prezentarea oportunitatilor existente n judetul nostru, atragerea de finantari nerambursabile existente la nivel european, facilitarea parteneriatului public privat ca principiu ce guverneaza relatiile dintre mediul public si privat, organizarea de misiuni economice, organizarea de evenimente att la Bruxelles ct si n judetul Ialomita, gasirea unui partener cu ajutorul caruia putem actiona n Bruxelles. CCIA Ialomita a realizat un CD de prezentare a judetului si mpreuna cu Consiliul Judetean Ialomita a prezentat un material referitor la principalele motive pentru a investi n judetul nostru. Agenda misiunii economice a fost urmatoarea: 19.02.2007 - ntlnire cu reprezentantii Asociatiei exportatorilor din Walonia-AWEX(dna Chantal Leonardcoordonator AWEX, dna Milena Gvozden atasat la AWEX din partea MEWE, adica Maison de l'Entreprise Walon aupres de l'Europe), Asociatiei Agricultorilor din Walonia si Societatii pentru Apa, Dezvoltare si Habitat (dl. Med Talboui-inginer consilier).Temele discutiilor: prezentarea experientelor proprii n ceea ce priveste finantarea deuvoltarii rurale (inclusiv din partea UE), finantarea propriilor asociatii, parteneriate cu firme romnesti, acorduri de colaborare, programul SHER referitor la gestionarea apei (surse, protectia surselor, circulatia apei, politica de preturi, altele). 20.02.2007 - ntlnire de afaceri la CCI Bruxelles (reprezentant

Chrystopher Breyel- responsabil pentru comertul international). atlnirea a fost organizata de dna Maria Serban de la Oficiul din Bruxelles al CCIR (B 1040, rue d'Arlon nr.51). Teme de discutie: posibilitati de cooperare, accesarea programelor de finantare europene n colaborare cu firme din Belgia, parteneriate ntre firme din Romnia si din regiunea valona, pe domeniile agricultura si industrie alimentara. - ntlnire la Comisia Europeana- Directia Generala de Cercetare-cu dnele Maria Spulber si Letitia Clara Stanila (ROST). ntlnire la sala Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romnia pe teme : rolul autoritatilor locale si activitatea Uniunii Consiliilor Judetene n capitala Uniunii Europene(dl. Aurel Trandafir); Agricultura si dezvoltarea rurala (dna Zelie Peppiette coordonator n Directia Generala pentru Agricultura si dezvoltare rurala; Politica subventiilor agricole prezentata de dl. Achim Irimescu sef al sectiunii de agricultura de la reprezentanta Romniei la UE). 21.02.2007 deplasare la Gembloux/ Namur vizita la AGROBIOPOLE (centru de excelenta walon n domeniul agronomiei si biotehnologiei (prezentare dna Liners). Parcul CREALYS. Teme: securitatea alimentara, agricultura biologica, ntlniri cu operatori publici, cu mediul privat, precum si cu mediul academic si de cercetare; prezentare Nitrawal(directiva n curs de elaborare referitoare la ngrasamintele chimice si naturale pe baza de nitrati- M. Marcoen), prezentarea legumelor uitate ( cultivare si introducerea n consum) inclusiv stevia ( dl. MM Gillet su Gricourt); prezentarea CCI Namur ( dl. Valery Hamenade). - vizita la Gembloux CRA- W (Centrul de Cercetare Agronomica al Waloniei). Teme : laboratorul european de certificare a mycotoxinelor (dl. M. Sinnaeve). Prezentarea facultatii de stiinte agronomice (dl. M. Valery Hamenade) - vizita la FUSAGx societate comerciala Progenus si laboratorul de biologie animala si microbiana ( dl.

M. Renaville). - vizita la dl. Robert Leqeux, membru al Asociatiei apicultorilor din Walonia, apicultor profesionist doar dl.Marius Cazacu vizita la stupina din Gembloux si la laboratorul din Lovain la Neuve. 22.02.2007 deplasare la Libramont prezentarea Centrului AWEX dna Dominique Turneur responasabila centrului; - schimb de experienta privind cresterea animalelor la Centrul de Selectie a raselor de bivine si ovine (inseminare artificiala) - schimb de experienta privind selectionarea celor mai bune soiuri de cartof, instalatii de productie si control al materialului de baza n cultura cartofului (samnta) . - prezentarea Sectiei de sisteme agricole (dl Jean Louis Rolot), concilierea cresterii animalelor cu protectia mediului, valorificarea razelor infrarosii pentru o gestiune precisa a alimentatiei rumegatoarelor ; - prezentarea C.C.I. Libramont; - vizita la fabrica de lapte Sud Lait; - vizita la un laborator recunoscut n Belgia care certifica existenta gripei aviare; - vizita la o ferma de bovine ( Blanc Blue Belge) si de gaini ouatoare- oua Colombos (Belovo); - prezentarea trgului de agricultura organizat la Libramont n luna iulie 2007, cu masini agricole, produse agricole si de industrie alimentara, legume, fructe animale, altele. Au rezultat urmatoarele: 1. Interesul Camerelor de Comert si Industrie vizitate si al firmelor belgiene pentru realizarea n comun a unor proiecte cu diverse surse de finantare, a schimbului de informatii, a punerii n contact cu firme romnesti; 2. Interesul firmelor din Belgia si Romnia ( Project Europa sprl si Project Europa Regional SRL) pentru realizarea n comun a unor proiecte care sa duca la accesarea de fonduri necesare dezvoltarii comunitatilor locale;

3. Necesitatea continuarii deplasarilor la Bruxelles cu firme si Autoritati publice locale pentru punerea n contact cu autoritati similare din Belgia si gasirea unor surse de finantare
TEHNICI DE PROMOVARE A SCHIMBURILOR ECONOMICE INTERNAIONALE

Activitatea de promovare include aspectele referitoare la publicitatea comerciala sau reclama comerciala, participarea la trguri i expoziii naionale i internaionale, activitatea de public relations, stimulente economice si financiare acordate de ctre state, precum si cele folosite de ctre ntreprinderi.

Promovarea afacerilor economice externe reunete, intr-un mecanism complex, ansamblul conceptelor, mijloacelor si instrumentelor utilizate pentru a face cunoscut potenialul de export si cooperare al unei firme, ramuri sau economii in scopul creterii si diversificrii exportului.

Activitile promoionale pot fi clasificate dup urmtoarele criterii :

1. IN RAPORT CU NIVELUL LA CARE SE PRACTICA : a) la nivel microeconomic : - publicitate; - relaii publice; - trguri i expoziii; - saloane internaionale; - simpozioane etc.

b) la nivel macroeconomic :

- servicii de orientare a clienilor; - servicii de informare comercial etc.

2. DUPA LOCUL DE DESFASURARE : a) pe piaa intern; b) pe piaa extern.

3. IN FUNCTIE DE MODUL DE COMUNICARE a) promovarea prin contacte directe, interpersonale, prin reprezentani, ageni, magazine sau expoziii cu desfacere; b) prin contacte indirecte, realizate cu ajutorul mijloacelor de comunicare in masa ( presa, radio, TV), a afiajelor etc., si prin mijloace de comunicare complexa (trguri si expoziii, relaii publice).

4. DUPA MODALITATEA DE REALIZARE A OBIECTIVULUI PROMOTIONAL a) promovarea prin mijloace de atragere a clienilor ctre marf ( publicitate, in special pentru bunurile de consum); b) prin mijloace care duc marfa ctre consumatori (demonstraiile, expoziiile, mai ales pentru bunurile de investiii).

2.1.DEFINIII ALE ACTIVITILOR DE PROMOVARE. DISTINCII FA DE ALTE D DOMENII NRUDITE

a. Publicitate (advertising)

Termenul romnesc de publicitate este folosit de multe ori ca traducere i pentru alt domeniu al comunicrii, respectiv publicity, ceea ce conduce la suprapuneri de sensuri. Acesta din urm este de multe ori tradus tot prin publicitate, dei are un cu totul alt neles dect cel de advertising, iar ntre cele dou domenii exist distincii majore. n acest moment n Romnia termenul de publicitate este intrat n uz i desemneaz cea mai mare parte a ncrcturii conceptuale a celui de advertising, dei practicienii domeniului afirm c nu nglobeaz tot ceea ce nseamn de fapt advertising.

Advertising-ul (publicitatea) este definit ca fiind n acelai timp tiina, afacerea sau profesia crerii i diseminrii mesajelor (reclamelor), o instituie social care afecteaz viaa de zi cu zi a fiecrui individ, o for care modeleaz cultura de mas, o component a activitii de marketing sau o surs de informare despre produse, servicii, evenimente, indivizi sau instituii (companii).

O reprezentare mai clar asupra acestui fenomen putem obine descriind mai degrab procesul dect conceptul: Advertising-ul (publicitatea) este procesul plasrii unor reclame identificabile, n media bine definite, contra unor costuri cunoscute ale spaiilor sau timpilor folosii pentru aceasta.

Alte definiii: Publicitatea este o form de comunicare de tip persuasiv, avnd rolul de a modifica atitudinea receptorilor n sensul achiziiei unui produs sau serviciu anume, ale crui caliti anunate sunt reale.

Publicitatea desemneaz orice tip de comunicare prin intermediul cruia sunt promise destinatarilor beneficii reale legate de un produs/serviciu de cumprat.

b. Publicity

Acest concept greit tradus n romn tot prin publicitate poate fi definit mai degrab printr-o expresie dect printr-un cuvnt. Publicity este procesul prin care o organizaie sau un individ ncearc s se fac cunoscui opiniei publice, s ocupe un loc vizibil n spaiul public.

Publicity desemneaz informaiile difuzate de ctre media fr ca acestea s fi fost pltite i care au rezultat cel mai adesea n urma unor evenimente. Publicity mai este cunoscut i ca publicitate gratuit, concretizat n orice tip de expunere n media a produselor/serviciilor sau factorilor de decizie ai unei companii.

Spre deosebire de advertising ce presupune plasarea unor reclame vizibile n mass media contra unor costuri cunoscute, publicity const n oferirea de informaii ctre media de informare n sperana c acestea vor fi apreciate ca avnd valoare de tiri (newsworthness); prin urmare publicate fr a fi pltite. Diferena dintre advertising i publicity este i mai clar n ceea ce privete costurile i gradul de control asupra procesului. Cei ce plaseaz reclame (publicitorii) pltesc pentru spaiu sau timp media, iar proprietarii acestora au obligaia de a nu modifica deloc mesajele i imaginile. n cel de-al doilea caz, att costurile ct i controlul asupra mesajelor sunt reduse, proprietarii de media putnd modifica mesajele fr a fi acuzai de aceasta.

c. Relaiile publice (public relations)

Relaiile publice au fost definite de IPR Institute for Public Relations ca fiind efortul planificat i susinut de a stabili i menine o stare de simpatie i nelegere ntre o organizaie i mediul ei. O alt definiie larg acceptat (dintre zecile de definiii existente), cunoscut ca Declaraia Mexican ofer i mai mult credit activitii de relaii publice: Practica relaiilor publice este art i tiina social de a analiza tendinele, a programa consecinele acestora, a consilia liderii organizaiilor i a implementa programe de aciune planificate care s slujeasc n acelai timp i organizaiile i interesul public.

d. Marketing

Dintre nenumratele definiii ale domeniului, am ales-o pe aceea care ajut cel mai mult la clarificarea relaiilor i distinciilor dintre Marketing, Relaii Publice i Publicitate. Marketingul este procesul de creare a unor nevoi n rndul consumatorilor pentru un produs sau serviciu, motivarea vnzrii acestuia i distribuirea lui consumatorilor, n scopul obinerii unui profit.

Dac n momentul de fa exis n rndul specialitilor opinia unanim de a considera Publicitatea ca instrument principal al activitii de marketing, n schimb privind relaia dintre marketing i relaii publice exist mai multe modele conceptuale: 1) funcii separate dar egale; 2) funcii egale, dar care se suprapun; 3) marketingul ca funcie dominant; 4) relaiile publice ca form dominant; 5) marketingul i relaiile publice ca funcii convergente. Distinciile dintre marketing i relaii publice apar clar din analiza principalelor lor caracteristici: publicurile vizate, media prin care acestea sunt atinse, costurile i mijloacele de plat i scopul

comunicrii. n concluzie, distincia major dintre aceste domenii reiese din analiza i obiectivele lor. n timp ce marketingul se ocup cu promovarea relaiilor de schimb cu consumatorii i ncercrile de a-i atrage i satisface pentru a atinge obiectivele economice ale unei organizaii, obiectivul Relaiilor Publice este de a crea i menine sprijinul i bunvoina grupurilor sociale cu care interacioneaz o organizaie, astfel nct aceasta s-i ating obiectivele.

e. Promotion Promovare Promoii

Promotions sau Promovarea vnzrilor desemneaz un ansamblu divers de tehnici specifice destinate s stimuleze vnzarea mai rapid ori ntr-un volum mai mare a unor produse sau servicii. Promovarea vnzrilor presupune o aciune pe termen scurt, iar tehnicile sale specifice aduc consumatorului avantaje imediate de tip economic i material. Promovarea include toate activitile folosite pentru a aduce produsul n atenia consumatorului, ct mai aproape de el, incluznd deopotriv efortul de convingere pentru a-l cumpra. n concluzie putem spune c publicitatea ofer un motiv pentru a cumpra, n timp ce promovarea ofer un stimulent pentru a cumpra.

f. Distincia publicitate reclam

O alt confuzie apare frecvent ntre aceti doi termeni, care, cel mai adesea, sunt privii ca similari. Conceptele sunt ns diferite, n timp ce publicitatea desemneaz n special domeniul, procesul, tiina diseminrii reclamelor, reclama este produsul efectiv al procesului de advertising (macheta, spotul etc.)