Instalatia de Aprindere

Destinatia si partile componente: Instalatia de aprindere are rolul de a produce scanteia electrica,prin obtinerea unei tensiuni inalte intre electrozii bujilei,capabila sa aprinda amestecul carburant format din benzina si aer. Instalatiile de aprindere pot fii: -instalatie de aprindere cu magnetou,care nu se mai foloseste la automobile,fiind utilizata mai mult la motorete,motociclete si la unele automobile de curse. Ea este formata din magnetou(ca sursa de curent joasa si inalta tensiune) si fise care distribuie curentul de inalta tensiune la bujii; -instalatii de aprindere cu baterie de acumlatoare; -instalatii de aprindere electronice; -instalatii de aprindere electrostatice; La motoarele de automobile se utilizeaza instalatie de aprindere cu baterie de acumlatoare Formata din:bateria de acumlatoare,ca sursa de curent,indicatorul de curent ,contactul cu cheia,bobina de inductie,cu infasurarea primara si infasurarea secundara,conductorul se joaca tensiune(care face legatura intre elementele circuitului primar),ruptorul-distribuitorul care cuprinde:contactele,bucsa cu came,condensatorul si distribuitorul cu rotorul, alimentat de fisa centrala(conductorul de inalta tensiune),fisele bujiilor si bujiile.

Constructia elementelor componenete ale instalatiei de aprindere: Bateria de acumlatoare este sursa care furnizeaza curent continuu de pornire a motorului, cat si pentru alimentarea instalatiei de aprindere si a celorlalti consumatori. Instalatiile electrice ale automobilelor utilizeaza baterii de acumulatoare acide cu placi de plumb de 12 V,avand borna minus legata la masa(partea metalica a automobilului) si borna plus in circuitul electric. Indicatorul de curent, la instalatiile vechi,este un ampermetru legat in serie in circuit;la instalatiile moderne, se utilizeaza voltmetrul,datorita unei mai bune fidelitati a indicarii starii bateriei si a incarcarii ei de catre generator,in timpul functionarii motorului.Voltmetrul se leaga in paralel cu circuitul electric. Unele instalatii folosesc,in locul ampermetrului sau voltmetrului,un bec de control (colorat in rosu sau verde),care la contectarea contactului cu cheie,se aprinde si indica existenta curentului pe circuit; aceste instalatii au si un releu de legatura cu generatorul de curent(alternatorul)care stinge becul dupa pornirea motorului,indicand prin aceasta ca generatorul incarca bateria de acumulatoare. Contactul de cheie are rol de a alimenta circuitul de aprindere si de pornire (prin demaror),precum si ati consumator si ai echipamentului electric.Este sub forma unui dispozitiv,prevazut cu borne,care se alimenteaza de la bateria de acumulatoare,numai in momentul rasucirii cheii de contact,in prima pozitie;in pozitia a doua ,alimenteaza demarorul pentru pornire cheia libera revine automat in prima pozitie. Bobina de inductie functioneaza pe principul unui autotransformator,avand rolul de a transforma curentul de joasa tensiune,primit de la bateria de acumulatoare,in curent de inalta tensiune,capabil sa strapunga spatiul dintre electrozii bujiiei pentru a obtine scanteia electrica. Se compune din:suportul,miezul magnetic,infasurarea primara,formata din 200-300 spire din sarma de cupru emailat cu diametrul de 0,7-1mm asezate de mai multe straturi alternand cu hartie izolatoare,peste infasurarea secundara formata din 15000-20000 spire de sarma de cupru emailat cu diametrul de 0,07-0,1mm, bobinata pe miez in mai multe straturi izolate intre ele cu hartie de transformator.Se bobineaza infasurarea primara peste cea secundara pentru ca racirea sa fie mai buna,avand in vedere valoare curentului care trece prin infasurarea primara de 3-4A,fata de 0,001A in cea secundara. Capetele infasurarii primare se leaga la bornele,fiind puse in legatura cu sursa de curent (prin contactul cu cheie)si contactele ruptorului.Infasurarea secundara are un capat legat la inlatirarea primara si altul la borna. De mentionat ca bornele ale infasurari primale sunt notate cu (+),la intrarea curentului in bobina,si cu (-) la iesirea din bobina;aceasta pentru a se corela sensul curentului cu cel al spirelor infasurarii. Bobina este inchisa in carcasa de eponita(corpul si capacul cacasei fiind asamblate prin suruburi),iar in interior se gaseste ulei de transformator pentru racirea infasurarilor. Unele bobine au carcasa metalica capsulata, avand miezul sprijinit pe steatit (material plastic),iar izolatia bobinajului fata de carcasa se face cu material bituminos. Pentru preintampinarea supraincalzirii primale la turatii mici ale motorului, la unele bobine de inductie,se monteaza in serie un variator in interioru sau exteriorul bobinei de inductie,care se scurtcircuiteaza la pornirea prin releul contactului de pornire. Functionarea bobinei de inductie:cand contactul cu chei este conectat,curentul de la

baterie trece prin infasurarea primara si se inchide circuitul primar prin contactele ruptorului la masa.Curentul din infasurarea primara atinge o valoare cu atat mai mare cu cat intervalul de timp dintre doua deschideri succesive ale contactelor ruptorului este mai mare. Cand se deschid contactele ruptorului,curentul in circuitul primar scade la zero,iar in infasurarea secundara se induce un curent de inalta tensiune de 15000-25000 V,capabila sa dea scanteie electrica intre electrozii bujiei si sa aprinda amestecul carburant. Dar liniile de forta ale campului magnetic vor intersecta si infasurarea primara,dand nastere la un curent de autoinductie de circa 100V,care reduce viteza de crestere a curentului din infasurarea primara la inchiderea contactelor ruptorului(avand sens invers) iar la deschidere,franeaza viteza de scadere,avand acelasi sens.Acesta provoaca si un arc electric intre contactele ruptorului,oxidandu-le si uzandu-le rapid. Anihilarea fenomenului se realizeaza cu ajutorul unui condensator de 0,25-0,27 uF,care inmagazineaza curentul de autoinductie la intreruperea contactelor si-l reda in circuitul

primar la refacerea lor,pentru a amplifica inductia.

Ruptor distribuitor este un asamblu format din ruptor si distribuitor cu rolul distincte: ruptorul intrerupe si contacteaza circuitul primar al instalatiei de aprindere,iar distribuitorul repartizeaza curentul de inalta tensiune la bujiile montate la cilindri,in ordinea de aprindere prestabilita. Constructia si functionarea ruptor-distribuitorului:pe corpul este montata borna izolata 13 de alimentare cu curent de la bobina de inductie(primit de la bateria de acumulatoare), iar contactele ruptorului sunt sub forma unor pastile din wolfram pe suporturi montate pe platoul.Aceste contacte sunt deschise periodic de catre bucsa cu came,al caror numar corespunde numarului de cilindri,iar in paralel cu contactele,este montat condensatorul. In momentul intreruperii contactelor in bobina de inductie se induce curent de inalta tensiune, care printr-o fisa centrala (conductor), alimenteaza capacul distribuitorul de ebonita;prin plotul central(prin bonz sau alama), curentul este transmis la peria de carbune( cu arcul sau), la rotorul( din ebonita cu lamela de alama), care-l distribuie 6

prin plotii laterali (bornel laterale) si fise la bujii.Capacul se fixeaza pe corpul ruptorului cu elemele. Sincronizarea turatiei bucsei cu came si a rotor-distribuitorului se face prin montarea lor pe acelasi arbore al ruptor-distribuitorului care primeste miscarea de la pinionului de antrenare, angrenat cu roata dintata elicoidala de pe arborele cu came; turatia este pe jumatatefata de cea a arborelei cotit la motoarele in patru timpi si egala la motoarele in doi timpi. Contactul mobil este apasat pe contactul fix de catre o lamela elastica in perioadele inchiderii.De unghiul de inchidere a contactelor (unghi Dwell) depinde cresterea valorii curentului in circuitul primar al bobinei de inductie.La motoarele cu turatia mare, acest unghi de inchidere a contactelor fiind redus, se foloseste sistemul cu ruptoare duble, pentru a mari timpul de inchidere. Distanta dintre contacte, in momentul inchiderii de catre cama, este bine determinata 0,4-0,6 mm, se masoara cu lamele de interstitii si se regleaza prin pozitionarea contactului fix, cu ajutorul unui surub montat in orificiul oval al suportului acestuia. Camele bucsei deschid contactul mobil prin pintenul izolatfixat pe el. Intre lamele rotorului si plotii laterali exista o distanta de 0,2-0,54 mm. astfel incat curentul de inalta tensiune este distribuit sub forma unui arc electric. Deschiderea contactelor se face prin modificarea continua a avansului, pentru buna functionare a motorului. Pentru aceasta, ruptor-distribuitorul se fixeaza pe motor intr-o pozitie care sa asigure un avans vacuumatic prin depresiune (corectarea avansului se face in functie de sarcina motorului).

-Regulatorul de avans centrifugal este format din doua greutati articulate pe o flansa cu doua stifturi,pe arborele ruptorului, care sunt solidarizate cu flansa bucsei cu came prin doua arcuri tarate. La o anumita turatie, contragreutatile se departeaza si rotesc bucsa cu came, in sensul de rotatie, asigurand un avans la deschidere contactelor cu ata mai mare cu cat turatia motorului este mai mare. Variatia avansului este proportionala cu marimea greutatilor si cu forta arcurilor, stifturi deplasandu-se in orificiile alungite ale flansei bucsei cu came. -Regulatorul de avans vacuumatic (prin depresiune) este format dintr-o capsula cu o membrana in interior, articulata cu platoul ruptorului. Capsula este in legatura cu galerie de admise (sub clapeta de acceleratie a carburatorului) printr-o conducta. El intra in actiune, in functie de sarcina motorului (sub capeta de acceleratie a carburatorului) printro conducta.El intra in actiune,in functie de sarcina motorului (sub turatia minima de functionare a regulatorului centrifugal) Cand clapeta este inchisa,depresiunea este mare si regulatorul vacuumatic asigura avans maxim,rotund platoul in sens invers.La deschiderea clapetei,depresiunea este redusa si regulatorul vacuumatic nu lucreaza. De asemenea,regulatorul de avans vacuumatic asigura si curatirea contactelor in timpul functionarii.La deschiderea partionara a clapetei,functioneaza in pozitie intermediara. Functionarea regulatorului avansului vacuumatic este in limitele depresiunii de 0,2-0,45 bar,asigurand un avans de 2-12grade RAC. In prezent se folosesc regulatoare prin depresiune universale.

Condensatorul este format din doua armaturi metalice(folii de staniu),izolate intre ele

cu hartie de condenzator,infasurate in forma de sul;o armatura se leaga la carcasa metalica a condensatorului,care se pune la masa,la cealalta armatura este lipita la un fir conductor care se racordeaza la contactul mobil.Capacitatea anihileaza efectul autoinductie de la bobina de inductie,protejand contactele impotriva oxidarii si uzarii lor,cand se deschid si pot conduce la formarea de arc electric.

Bujia are rol de a produce scanteia electrica pentru a aprinde amestecul carburant. Este formata din:electrodul central montat in izolatorul ceramic,electrodul lateral,corpul metalic,garniturile de etansare,corpul electrodului central,piulita(pentru fixarea terminatiei fisei).Etansarea bujiei cu locasul din chiulasa este asigurata de o garnitura metalo-plastica. Bujia poate fi demontabila si nedemontabila(utilizata la marea majoritate a automobilelor).Caracteristicile importante ale bujiei sunt dimensiune filetului si valoare termica. Valoarea termica a bujiei este timpul in secunde,pana ajunge la temperatura de autocuratire a electrozilor.Scara valori termice este cuprinsa intre 145 si 260. Din acest punct de vedere,bujiile pot fi reci(cele cu valoare termica mai mare)si calde (cu valoare termica mai mica).Bujiia calda are izolatorul electrodului central iesit in afara corpului. Filetul bujiei poate fi M14,M18,M22,iar lungimea lui depinde deplasarea ei in locasul din chiulasa(prea scurt provoaca calamina,prea lung va fi lovit de piston). Intre electrozi exista o distanta reglabila (prin deplansarea electrodului lateral) de 0,5-0,7 mm. Functionarea bujiei consta in trecerea curentului de inalta tensiune de la distribuitor prin fisa la electrodul central si inchiderea circuitului la electrodul lateral (de masa) intrucat curentul trebuie sa strapunga spatiul dintre electrozi, circuitul se inchide sub unui arc electric, deci o scamteie care aprinde amestecul carburant.

10

Bujiile romanesti, fabricate la Sinterom Cluj-Napoca, sunt simbolizate tinand cont de caracteristicile lor: N (pentru filet normal),L(pentru filet lung),P(pentru bujii cu izolatorul ci cioc proeminent-bujii termoelastice).Filetele cele mai uzoale sunt M14x1.25mm si M18x1.15mm. Lautoturismul Logan se recomanda bujiile RFN57LY. Pentru Dacia1310,se utilizeaza bujii 14N18 sau 14NP18,corespunzatoare vechii simbolizari de M14-225 si respectiv M14-225P(pentru pornirea mai usoara a motorului pe timp rece). La Oltcit se folosesc bujii cu filet lung,astfel:14LP24,14CLP24 sau 14CLP27 pentru Oltcit Club si 14CLP27 pentru Oltcit Special. Alegerea bujiilor se face dupa principiul:bujii reci pentru motoare cu raport de compresie si turatie mare,precum si in localitati aglomerate,evitanduse preaprinderile;la motoarele lente si cu raport de compresie scazut se recomanda bujii calde,pentru a se impiedica depunerile de ulei si calamina pe electrozii si deci poluarea;tot bujii calde se vor folosi si pentru motoarele uzate. Conductoarele de joasa tensiune(din cupru multifilar cu izolatie din material plastic) fac legatura intre elementele circuitul primar.Cele care pleaca la bateria de acumulatoare au sectiune mare pentru transmiterea curentului de inalta valoare de maror,capabil sa asigura pornirea.Capetele lor au terminatii de prindere pentru suruburi sau papuci. Celelalte circuite au sectiuni cuprinse intre 0,5 si 4 metru,metrupatrat utilizearea lor tinand seama de incarcarea circuitului(puterea consumatorilor,in W). Conductoarele de inalta tensiune(fisele)fac legatura intre bobina de inductie si borna centrala a capacului distribuitorului(fisa centrala),precum si dintre distribuitor(bornele laterale ale capacului)si bujii.Ele au sectiune mai mare,sunt tot din cupru litat,dar izolatia din material plastic mai groasa.Capetele lor au piese de terminatie pentru fixare si mansoane de cauciuc protectoare.Montarea lor la bujii se face ordinea de functionare a motorului(1-3-4-2la Dacia1310). Functionarea instalatiei de aprindere:la inchiderea contactului cu cheia,curentul electric de la bateria de acumulatoare trece prin indicatorul curent si infasurarea primara a bobinei de inductie la contactul mobil si contactul fix al ruptorului,se deschid contactele si,deci, se intrerupe curentul primar,iar in bobina de inductie se induce un curent de inalta tensiune de 15000-25000V,care,prin fisa centrala,este trimis la distribuitor,unde rotorul il repartizeaza prin plotii lateralii la fise si apoi la bujii in ordinea de functionare a motorului;condensatorul inmagazineaza curentul de autoinductie,pe care-l va reda la refacerea contactelor ruptorului pentru ca inductia din infasurarea secundara sa fie mai puternica la urmatoarea deschidere. Fazele se repeta,asigurand scanteile la bujii,pentru aprinderea amestecului carburant si deci buna functionarea motorului. Instalatii electronice de aprindere: La motoarele de turatie mare,sistemul clasic de aprindere nu este satisfacator deoarece timpul de inchidere a contactelor este foarte mic si curentul primar nu atinge valori care sa asigure un flux magnetic mare pentru ca infasurarea secundara sa se poata optine o tensiune inalta,capabila sa produca o scanteie puternica intre electrozii bujiei.

11

Preintampinarea fenomenului se realizeaza cu instalatii electronice de aprindere.Acestea pot fi,dupa modul de intrerupere a curentului care comanda aprinderea,cu tranzistoare,avand ruptoare mecanice sau cu impulsuri(ruptor electromagnetic sau fotoelectric),sau cu elemente semiconductoare si condensatoare. Avantajele instalatiilor de aprindere electronice sunt multiple: se intrerupe brusc circuitul primar din bobina de inductie, ceea ce duce la o valoare mare a tensiunii in secundar, ce nu mai depinde de turatia motorului, mai ales mai timp rece, datorita tensiunii inalte din secundar, se atenueaza uzura contactelor, datorita curentului de valoare foarte mica din circuitul primar(0,25-0,5A fata de 3,5-4 A la aprinderea clasica) si deci numai necesita reglari repetate: micsoreaza consumul de combustibil,iar motorul functioneaza mai bine, datorita arderilor complete ale amestecului carburant. Componentele instalatiei sunt prezentate in figura 9.6. Fata de instalatiei obisnuite, cuprinde: captori de turatii, care detecteaza trecerea plotului metalic de pe volantul, care transmite la fiecare rotatie a arborelui cotit un impuls de declansare la calculator, captorul este calat inainte de PME, iar intre doua captoare exista un decalaj captorul de depresiune, care transmite informatia despre valori depresiunii in tubulatura de admisie pentru realizarea unei corectii de avans de 10grade (priza captorului este legata printr-un tub sub clapeta de acceleratie a carburatorului), calculatorul contine un microprocesor, care pe baza informatiilor primite, calculeaza momentul optim de producere scanteii in functie de turatia si sarcina motorului, aceasta este posibil prin intermediu bobinei de inductie, care este alimentata de catre calculator de un curent primar de 12V ce va induce inalta tensiune pentru alimentarea bujiilor.

12

13

Functionare.La pornire,antrenarea arborelui otit dce catre demaror cu turatia redusa, plotul metalic trecand pe sub captorul, mentine un avans se modifica datorita captorului, care informand calculatorul,determina momentul optim de declansare a scanteii in raport cu punctele de avans maxim.Scanteia se produce in intervalul de timp in care plotul parcurge spatiul dintre cele doua captoare de turatie.La oprirea motorului,daca plotul nu trece in timp de 0,5-2s pe sub cele doua captoare,dispozitivul de temporizare intrerupe automat alimentarea bobinei de inductie,protejand-o astfel de mentinerea ei prelungita sub tensiune. Este interzisa deconectarea bateriei de acumlatoare,in timpul functionarii motorului, pentru a nu se distruge calculatorul. Diversele autoturisme moderne sunt dotate cu alte tipuri de instalatii de aprindre electronice,cu o mare diversitate de calculatoare care asigura cu precizie momentul optim de declansare a scanteii la bujii. Instalatia de aprindere electronica EST asigura motorului o buna functionare,cu arderea completa a combustibilului,datorita momentului optim de declansare a scanteii fapt ce conduce la reducerea poluarii. Calculatorul ECM controleaza aprinderea amestecului carburant bazat pe informatiile primite de la senzorii de:turatie,pozitia arborelui cotit,temperatura motorului,presiunea atmosferica si sarcina motorului. Functionare:ruptorul electromagnetic,rotinduse o data cu axul distribuitorului,produce impulsuri electromagnetice. Antrenarea se face de catre arborele cu came de pe chiulasa.Acesta fiind conectat la calculatorul ECM,controleaza avansul la aprinderea prin borna pentru semnalul de referinta inalta in functie de informatiile senzorilor de turatie si pozitia arborelor de cotit.Borna semnalului de referinta joasa,este conectata la masa distribuitorului;borna de by-pass, asigura comutarea controlului avansului de la modul ECM,la turatia motorului de cca 400 rot/min.Borna de la ECM declanseaza functionarea modului si prin bobina de inductie curentul de joasa tensiune este transformat in curent de inalta tensiune 28000V,care prin distribuitorul,alimenteaza bujiile,producand scanteia electrica pentru aprinderea amestecului carburant in ordinea de functionare a motorului. In figura 9.7b este prezentata instalatia de aprindere electronica cu bobina-distribuitor utilizata la autoturisme Audi si Seat. Functionare:Bateria de acumulatoare alimenteaza cu energie electrica bobina de inductie si calculatorul ECM. Curentul de la baterie(12V)trece prin infasurarea primara dubla a bobinii de inductie, a caror terminale sunt conectate la calculator.Prin inductia electromagnetica ia nastere in cele doua infasurari secundare ale bobine, un curent de inalta tensiune (28-30KV) care alimenteaza de bujiile direct de la capacul distribuitor al bobinei.De remarcat ca bobina alimenteaza prin fisele bujiile cilindrilor simultan;bobina secundara alimenteaza, de asemenea,simultan bujiile cilindrilor prin fisele,in aceiasi timp de functionare ai motorului.In felul acesta se respecta ordinea de functionare a motorului 1-3-4-2.Inductia electromagnetica de la joasa de inalta tensiune se produce la comanda calculatorului,in functie de semnalul captorului de pozitie a arborelui cotit.Acesta se monteaza pe carterul

14

ambreiajului si are rolul de a repera pozitia de celor doi dinti lipsa de pe coroana dintata a volantului,cea ce indica pozitia de referinta a arborelui cotit pentru cilindrii.Din acest moment incepe comanda calculatorului pentru fiecare ciclu motor,in functie de parametri: timpul de injectie a benzinei,momentul injectiei si avansul la aprindere.

15

16

Avantajul acestei instalatii de aprindere costa in faptul ca are o constructie simpla,se elimina o serie de subansable(ruptor-distribuitor si bobina separate),incat bobina de inductie incorporeaza si distribuitorul intr-un asamblu compact cu distributie stationara fara elemente in miscare. Fisele de legatura dintre capacul distribuitorului si bujii sunt de constructie speciala, avand miezul confectionat din fibra de sticla inpregnata cu carbune,iar mantaua de protectie din mase plastice cu continut din silicon.Astfel se asigura o deparazitare electrica buna. O alta varianta de aprindere electronica moderna este instalatie bobina de inductie individuala pentru fiecare bujie.Fiecare bobina de inductie compacta este conectata la ECM, cu terminalul circuitului secundar montat direct la bujie.In felul acesta se elimina fisa de legatura dintre bobina si bujie.Circuitul primar al fiecarei bobine, fiind comandat de catre ECM,asigura intreruperea lui periodic,iar inductia de circuitul secundar asigura tensiunea inalta de 28-30KV de calitate iar bujia produce o scanteie puternica pentru aprinderea si arderea completa a amestecului carburant. Varianta asemanatoare,dar cu o bobina comuna pentru cate doi cilindri ai motorului se utilizeaza la autoturisme Kia.De remarcat ca aceste tipuri de aprindere electrica pot folosii bujii cu 2-3 electrozi laterali pentru ca scanteia sa fie cat mai puternica. Intretinerea,defectele in exploatare si repararea instalatiei de aprindere: Intretinerea instalatiei de aprindere: Defectiunile motoarelor cu aprindere prin scanteie se datoresc,in proportie de circa 15la suta,instalatiei de aprindere,ceea ce impune o mare atentie operatiilor de intretinere. Ruptor-distribuitorul necesita o serie de operatii de intretinere care se prezinta in continuare. Verificarea si reglarea ruptorului se executa periodic: -se controleaza starea contactelor,care,daca prezinta oxidari sau uzuri se curata cu hirtie abraziva de granulatie fina sau cu piatra abraziva foarte fina,redandu-le formele initiale; -se verifica elasticitatea arcului contactului mobil,cu un dinamometru:forta de intindere trebuie sa fie 400-600N; -se verifica starea pintenului izolat si a conductorului de alimentare a contactului mobil; -se regleaza distanta dintre contacte la 0,40-0,60mm prin deplasarea suportului contactului fix(cama deschizand contactul mobil in pozitie maxima),cu ajutorul unui surub de reglaj, montat in orificiul oval al suportului,dupa care se fixeaza cu surubul de blocare. Se verifica deschiderea conductelor succesiv pentru toate camele,pentru ca uzula lor este neuniforma si la nevoie se corecteaza. Nerespectarea reglajului duce la inreutatirea functionarii motorului,ca urmarea modificarii avansului la aprindere; -se verifica jocul arborelui de la ruptor,in bucsele la gare din corpul ruptor-distribuitorului;jocul radial este0,2mm duce la inrautatirea functionarii motorului; -se verifica jocul pinioanelor de antrenare a arborelui ruptorului(joc admis 0,1mm); -se controleaza starea bucsei izolatoarea din corpul ruptorului si a bornei de alimentare de la bobina de inductie; -se verifica functionarea condenzatorului fie cu tester electronic,fie prin incarcarea-descarcarea cu un curent de 220V(scanteia trebuie sa fie puternica,de culoare albastra).

17

Verificarea distribuitorului consta in analiza starii izolatiei capacului,a ploturilor, a periei si arcului,a clemelor de fixare. De asemenea se controleaza starea de izolatie a rotorului,oxidarea lamelei rotorului si distanta ei fata de ploturile laterale. Controlul functionarii regulatorului de avans centrifugal se face cu ajutorul lampii stroboscopice,la turatia de 1000rot/min si la cea corespunzatoare putere economice; verificarea functionarii regulatorului de avans centrifugal se face tinand cont de reperul pentru PMI al pistonului de pe capacul distributiei (volantul motorului)si de un reper ajutator bine definit pentru fiecare tip de motor.Initial,reperul ajutator trebuie sa se deplaseze spre cel fix,iar in final sa se suprapuna. Verificarea avansului vacuumatic se face pe un stan special,pornind de la tiratie de ralant,cand clapeta de acceleratie este inchisa si pe masura ce se deschide se urmareste valoarea avansului. In general,avansul vacuumatic este de 2,5-15grade RAC pentru o variatie a depresiunii de 0,35-0,7bar;daca membrana este fisurata,dispozitivul de avans vacuumatic nu functioneaza. Verificarea punerii la punct a aprinderii,care sa asigure respectarea avansului de deschiderea contactelor ruptorului si deci a scantei a bujii, se face astfel: -se roteste arborele cotit pana se aduce pistonul la puncte corespunzator avansului indicat si se scoate capacul distribuitorului; -se roteste corpul ruptorului,pana ce cama corespunzatoare corpului de la capacul distribuitorului deschide contactele;aceasta se determina sa fie cu lampa de control montata intre contactul mobil si masa si care se aprinde in acest moment(la deschiderea contactelor),fie cu lampa stroboscopica prin reperele de punere la punct. Avansului se mareste prin rotirea corpului ruptorului in sens invers sensului de rotatie, 18

si se micsoreaza rotindu-l in acelasi sens(avansul la aprindere la Dacia1310 este de 0-2 grade,la Aro-240 de 8grade,la Oltcit club de 10grade,la Logan la turatia de ralanti este de 4-8grade. -Se blocheaza corpul ruptorului cu surubul corespunzator si se monteaza capacul distribuitorului,iar fisele se racordeaza la bujii in ordinea de functionare a motorului. Ordinea de functionmare a motorului este de :1-3-4-2la Daci1310 si Logan;1-4-3-2la Oltcit club,1-2-4-3laAro. -Pe automobil,se verifica avansul de aprindere in priza directa pe drum orizontal la viteza de 20-25km/h pentru autocamioane si 30-40km/h pentru autoturisme;se apasa brusc pe acceleratie pana la 50-60km/h si daca motorul da detonatii slabe,se mareste avansul,iar la detonatii puternice se micsoreaza

Bobina de inductie necesita operatii de intretinere simple;verificarea fixarii papucilor de legature de conductoarele de joasa tensiune,a piesei terminale si a mansionului de 19

cauciuc pentru fisa centrala,starii de fixare a bobinei pe motor,functionarii ei cu testerul electronic sau prin proba scanteii,folosind intreruperea contactelor ruptorului manual. Bujia necesita de curatire,reglarte si verificare a functionarii. Incercarea bujiei se face cu un dispozitiv sub presiune de aer comprimat la 5-7 bar si cu bobina de inductie proprie,urmarind intensitatea si culoarea scanteii(sa fie albastru si continua);daca prezinta intrerupari sau scurgeri intre izolatie si corp,bujia nu este corespunzatoare.Se poate face incercarea bujiilor direct pe motor,cu osciloscopul electronic. Pe testerul electronic se pot face verificari dinamice ale componentelor istalatie de aprindere.Rezultatele sunt afisate pe ecranul esciloscopului cu care este dotat testerul, sub forma unor curbe,in functie de parametrii ceruti componentelor.Verificarea se face cu motorul incalzit,la ralanti si la diverse turatii,indicate de documentatia testerului. Curbele obtinute trebuie sa se incadreze in limitele prescrise,citindu-se direct pe ecran valorile lor admisibile. In continuare se prezinta cateva oscilograme caracteristice. In oscilograma din figura 9.11 se prezinta valoarea maxima a tensiunii din infasurarea secundara a bobinei de inductie(17-22kV,in functie de tipul bobinei);a doua semiunda trebuie sa fie 1/2-1/3 din valoarea primei unde,pentru corecta ei functionare.Celelalte curbe indica diferitele stadii pana la sfarsitul emisiei curentului de inalta tensiune(tensiunii de strapungere dintre electrozii bujiei).

In figura 9.12 se prezinta modul de control al unghiului Dwel(de inchiderea camelor). Acesta este corect la o valoare de inchidere,iar cel de deschidere al camei. 20

Diagnosticarea contactelor ruptorului este redata in oscilogramele din figura9.13. Verificarea condensatorului este prezentata in figura 9.14 unde elipsa si dreapta 1-2 trebuie sa se incadreze in valorile indicate ,in functie de capacitatea lui. Conductoarele trebuie sa nu aiba intreruperi,dezizolari sau imbatraniri ale izolatiei iar piesele terminale de legatura se dezoxideaza si se fixeaza bine pe elementele instalatiei de aprindere pentru a evita caderile de tensiune. Bornele bateriei si conductoarele respective se dezoxideaza si se ung cu un start subtire de unsoare consistenta ,protectoare. Conductoarele de inalta tensiune trebuie sa nu aiba crapaturi,rupturi sau inbatraniri ale izolatiei,iar piesele terminale de racordare sa nu aibe oxidari sau portiuni arse,mansoanele de protectie fiind in stare buna. -Buna functionarea este asigurata de o tensiune corecta debitata de bateria de acumulatoare (12-14V). -Cand se spala motorul cu apa sau detergentii,se vor acoperii partile componente ale instalatie electrice cu folii de material plastic,iar inainte de pornirea motorului se sufla apa depusa,cu aer comprimat;contrar,pornirea este greoaie,iar contactele ruptorului se oxideaza si capacul distribuitorului se poate fisura. -Nu se lasa circuitul primar conectat prin cheia de contact, deoarece se poate arde bobina de inductie. -Cand se face reglarea ruptorului,se pun 2-3 picaturi de ulei de motor pe garnitura de pasla pentru ungerea arborelui. -Nu se vor folosi bujii de alte valoare termica decat cea indicata sau echivalenta; de asemenea,nu se admit fisuri ale portelanului sau deteriorari ale corpului. La verificarea,electrozii trebuie sa aiba profilul corespunzator,iar culoarea rosie-caramizie,ceea ce indica buna functionarea a motorului. Este interzisa curatirea bujiilor prin incalzire cu flacara. Nu se vor folosi reductii la bujii. Dupa 15000-20000 km,bujiile se inlocuiesc,pentru evitarea pornirii greoaie a motorului si consumului exagerat de combustibil. -Cand se circula cu automobilul pe santiere sau pe drumuri in conditii de praf,se recomanda curatirea componentelor instalatiei si conductoarelor cat mai des,pentru ca depunerile de ulei si praf pot da scurtcircuite sau suprasolicitari ale instalatiei de aprindere.

21

22

Instalatiile de aprindere electronice necesita o serie de oparatii specifice,inplus fata de componentele comune si anume. -controlul captoarelor de turatie,prin debransarea conductoarelor de legatura cu calculatorul si montarea unui voltmetru.Dupa pornirea motorului si mentinerea la o turatie de 1000 rot/min,tensiunea trebuie fie 0,5-2V cand platoul de volant nu este sub captor si 5-7V cand platoul este sub captor; -controlul captorului de depresiune,cu voltmetrul montat intre bornele cu motorul la ralanti,la accelerarea partiala a motorului,acul voltmetrului trebuie sa devieze la o valoare de depresiune de circa0,2bar; -functionalitatea calculatorului este controlata cu aparataj special si necesita operatii deosebite; -verificarea blocului de comanda,ca si generatorul de semnal se face,de asemenea pe testere speciale. Se pot face pe autoturism:verificarea conexiunilor,functionalitatea generatorului de semnal si a blocului de comanda prin efectele finale(scantei la bujii)intreruparea conductoarelor de legatura. La generatorul de semnal se poate verifica si inelul magnetic fata de reperul lui,prin rotirea manuala a arborelui cotit,urmarind scanteia la bujie;daca acesta nu este corasopun-

23

zatoare pot fi semnalate defecte ca:nealimentarea bornei cu energie electrica;conexiunea la masa automobilului intrerupta,circuitul integral defect.Daca sunt intreruperi pe circuit, acesta se refac;daca deviatia reperelor inelului magnetic sunt peste cele indicate,se inlocuieste inelul(defect sau desprins). La conectarea conductoarelor,nu se vor face inversari la bornele respective,scurtcircuitari intre conductoare,bruscarea blocului de comanda evitarea imbacsirii inelului magnetic cu particule metalice,care pot duce la deterioarea circuitului integrat. Defectele in exploatare ale instalatiei de aprindere: Marea majoritate a defectiunilor instalatiei de aprindere din circuitul primar sau secundar conduc la imposibilitatea pornirii motorului,la oprirea sau functionarea neregulata. Acestea sunt de natura intreruperilor sau scurtcircuitelor de curent,dar uneori a dereglarilor. Motorul nu porneste,datorite urmatoarelor cauze: -desfacerea,slabirea sau ruperea conductoarelor electrice,precum si scurtcircuitarea lor la masa; -infasurarea primara a bobinei de inductie arsa; -scurtcircuite la infasurarea secundara a bobinei de inductie; -contactele ruptorului oxidate,arse sau dereglate; -condensator strapuns. Verificarea se face cu lampa de control,prin conectarea unui pol la masa,iar celalat,succesiv la elementele de verificat,dupa conectarea contactului cu cheie:la aparatia defectiunii,lampa se stinge. Alte cauze: -schimbarea intre ele a fiselor bujiilor; -punerea la punct a aprinderii gresita sau dereglata; -defectiuni ale distribuitorului(capacfisurat,ploti carbonizati,perie uzata sau arcul ei dereglat,rotor spart sau lamela carbonizata); -bujii defecte(ancrasate,electrozii topiti sau dereglati,fisurarea izolatorului). Remedierea consta in depistarea si inlaturarea cauzelor prin:refacerea intreruperilor conductoarelor si izolarea lor,indepartarea scurtcircuitelor,inlocuirea elementelor defecte nereparabile(bobina de inductie,capac si rotor distribuitor,bujii);capacul distribuitorului fisurat partial poate fi remediat si prin limitarea fisurarii si prin doua gauri. De asemenea,se inlatura defectiunile provenite din dereglare la contactele ruptoruluicare se dezoxideaza sau se inlocuiesc cand sunt arse;electrozii bujiilor-care se dezancraseaza sau se inlocuiesc la nevoie;fisele de bujii-montarea conectata a celor inversate; avansul la aprindere-punerea la punct conform indicatiilor. Motorul se opreste din motivele: -Defectiunii in circuitul primar:slabirea conductoarelor sau pieselor terminbale de legatura a elementelor componenete(baterie,contactde cheie,indicator de curent,bobina de inductie, ruptor),scurtcircuitari la masa,contacte oxidate sau dereglate la rupror,arc slabit al contactului mobil;fisurarea bucsei izolatoare de la borna de intrare a curentului in ruptor, condensator strapuns,rezistenta aditionala intrerupta,bobina de inductie cu infasurarea primara strapunsa.

24

Constatarea defectiunii se face prin functionarea claxonului cu farurile aprinse(daca e normala ca intensitate,alimentarea cu energie electrica este buna);sau cu lampa de control la fiecare element de in parte,succesiv cu masa(daca se aprinde exista defectiune). Remedierea consta in refacerea conductoarelor intrerupte sau scurtcircuitate,dezoxidarea bornelor de legatura si a contactelor ruptorului,reglarea contactelor ruptorului,inlocuirea elementelor defecte(condensator,conducte,bobine de inductie). Dereglari ale contactelor ruptorului pot fi cauzate si de uzura neuniforma a camelor, a platoului contactelor,a bucsei sau a arborelui ruptorului. Remedierea se face prin inlocuirea pieselor defecte. -Defectiuni in circuitul de inalta tensiune:scurtcircuitarea infasurarii secundare a bobinei de inductie conductoare (fise) intrerupte sau dezizolate,distanta prea mare intre lamele rotorului si plotii capacului distribuitorului,capac fisurat sau spart,peria si arcul ei defecte,bujii necoraspunzatoare (ancrasate,cu electrozi topiti sau la distanta necoraspunzatoare),elemente de deparazitare defecte. Controlul se poate face succesiv la elemenetele componente cu ajutorul lampii de neon de 12V,pentru ca intensitatea curentului din circuitul secundar este redusa (0,001-0,002A); lampa se aprinde la contactarea punctelor de verificare,in timp ce ruptorul este actionat in mod repetat,manual. Se mai poate efectua controlul si prin desfacerea mansoanelor si verificarea fixarii fiselor si a bujiilor. De asemenea,se controleaza intensitaea si culoarea scanteii,scotand pe rand fiecare fisa de la bujie si apropiind-o de masa motorului;lungimea scanteii trebuie sa fie de 8-12mm, iar culoarea albastru-violet.Daca este buna scanteia,pot fi defecte bujiile. De altfel, controlul elementelor de inalta tensiune(in afara bujiilor)poate fi facut si prin fisa centrala deconectata de la capacul distribuitorului si verificata la masa motorului:la scanteie coresopunzatoare pot fi bujiile defecte. Remedierea consta in refacerea sau inlocuirea conductoarelor de inalta tensiune si a pieselor terminale de fixare la elementele instalatiei,inlocuirea rotorului distribuitor sau a capacului,uneori numai a pierii si arcului;bobina de inductie defecta se inlocuieste,iar bujiile se pot curata de calamina si se poate regla distanta dintre electrozi la valoarea corespunzatoarea tipului de motor(bujia care a functionat corect are electrozii curati,de culoare rosie-caramizie).Bujiile cu electrozii topiti sau izolatorul fisurat se inlocuiesc. Motorul functioneaza neregulat(intrerupe),datorita cauzelor: -Defectarea ruptor-distribuitorului prin distanta necorespunzatoare intre contacte,oxidarea lor,desfacerea legaturilor la borna ruptorului sau a condensatorului. Remedierea consta in refacerea distantei intre contacte,dupa dezoxidarea lor;refacerea regaturilor de la borna. -Defectarea bujiilor ce se poate constata prin verificarea starii de incalzirii a izolatorului(dupa oprirea motorului);daca este rece,bujia nu a lucrat.Verificarea se poate face si cu motorul la ralanti,scurtcircuitand pe rand bujiile cu o surubelnita;la bujii defecte, motorul nu-si modifica mersul. Remedierea se tace prin inlocuireabujiei defecte. Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia de mers incet,pentru ca: -clemele de prindere a bornelor bateriei de acumulatoare sunt slabe; -s-a deteriorat membrana dispozitivului de avans vacuumatic.

25

Remedierea consta in strangerea clemelor si inlocuirea regulatoruluide avans prin depresiune. Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia mare datorita: -scurtcircuitarii infasurarii secundare a bobinei de inductie; -distantei prea mari a contactelor ruptorului; -arcul lamelor al contactului mobil,prea slab; -scurtcircuitarii intre doi ploti laterali de la capacul distribuitorului(capacul fisurat) -slabirii unor borne de legatura; -uzurii neuniforme a camelor de la bucsa cu came sau deformarii arborelui ruptorului ceeia ce duce la deschiderea neuniforma a contactelor. Remedierea se realizeaza prin reglarea contactelor,strangerea bornelor sau inlocuirea pieselor defecte-bobina de inductie,contacte ruptor,capac distribuitor,bucsa cu came sau ax ruptor-distribuitor. Motorul nu dezvolta puterea nominala provocata de: -avans prea mare sau prea mic la aprindere; -functionarea necoraspunzatoare a regulatoarelor de avans.Remedierea consta in punerea la punct a aprinderii si inlocuirea pieselor defecte de la dispozitivele de avans centrifugal sau a capsulei de la avansul vacuumatic. Motorul evacuaza gaze abundente si formeaza calamina datorita: -avansului initial prea mic,cea ce face ca arderea sa fie incompleta: -bujii reglate necoraspunzatoare sau deterirorate. Remedierea se face prin reglarea avansului si a electrozilor si a bujiei in cauza,iar cea defecta se inlocuieste. Motorul consuma eccesiv benzina din cauzele: -avans prea mic al aprinderii; -distanta necorespunzatoare intre contactele ruptorului; -bobina de inductie defecta; -condensator strapuns; -distanta necoraspunzatoare intre electrozii bujiilor. Remedierea este realizata prin reglarea corecta a avansului initial la aprindere,a contactelor ruptorului,a electroziilor bujiilor sau la nevoie inlocuirea bobinei de inductie, condensatorul contactelor uzate eccesiv sau a bujiilor. Defectiunile in exploatare ale instalatiei de aprindere electronice sunt legate de pornirea sau functionarea cu intreruperi a motorului. Cauzele pornirii greoaie sunt legate de defectarea captorului nr.1 de depresiunea a generatorului de semnal sau calculatorului. Disfunctionalitatile care genereaza un demaraj slab,sau functionarea cu intreruperi a motorului,precum si nerealizarea dinamici in diversele viteze sunt legate de captorul de turatie nr.2,de generatorul de semnal sau chiar de calculator. In toate aceste cazuri,se inlocuieste componentele respectiv,care nu se pot repara de cat in ateliere electronice speciale. Repararea instalatiei de aprindere:

26

Dupa demontarea de pe motor,se curata elementele componente,iar partile metalice se spala cu petrol si se sufla cu aer. Se procedeaza la verificarea si stabilirea operatiilor de reparare astfel: Verificarea bobinei de inductie,pe stand special sau pe tester electronic,pentru a constata daca infasurarea primara este intrerupta sau cea secundara scurtcircuitata.Incercarea se face cu un curent de 1-1,5A,iar scanteia produsa trebuie sa aiba o lungime de 8-10mm. Defectele provin,in general,din supraincalzire infasurarilor,in deosebii cea primara,la conectarea contactului cu cheia,fara ca motorul sa fie in functie:se degradeaza izolatia si se produc scurtcircuita.Bobinele cu astfel de defecte se inlocuiesc. La cele demontabile,daca uleiul sa scurs se completeaza cu ulei de transformator. Verificarea condensatorului se face cu lampa cu neon care la o iluminare puternica indica strapungerea lui. Daca nu licareste lampa,exista intreruperi interioare. Verificarea se poate face si cu o lampa de control obisnuita,la curent alternativ de 220V. Se poate masura capacitatea,cu un aparat special-capacimetru.Condensatorul defect se inlocuieste. Repararea ruptorului se face dupa controlul amanuntit al starii contactelor,al bucsei came si al arborelui. -Contactele trebuie sa calce concentric,pe toate suprafata. Izolatia lor se verifica cu o lampa de control la 220V,pentru a nu exista scurtcircuit. Se controleaza starea pintelului cu un sablon;daca e uzat se inlocuieste.Bucsa izolata a contactului mobil uzata se inlocuieste cu alta,care nu trebuie sa fie higroscopica. Pastilele contactelor uzate sub grosimea de 0.5mm se inlocuieste cu altele din Wolfram sau platina cu iridiu.Ele se uzeaza rapid daca condensatorul este defect sau de capacitate necorespunzatoare. De asemenea,la contactul mobil sed controleaza forta arcului cu dinamometrul;forta de apasare trebuie sa fie de 300-400N,daca nu corespunde se inlocuieste. -Bucsa izolanta a bornei daca este fisurata,se inlocuieste. -Se verifica starea de uzura a camelor,care se admite de 0.1mm,iar bataia radiara,maxim 2 grade.Bucsa cu came uzata se inlocuieste. -Se controleza arborele ruptorului;joc in bucse admis 0.01-0.05mm. Bucsele sunt din bronz grafitat si se inlocuieste daca sunt uzate. Arborele incovoiat se indreapta la presa,verificand sa nu aiba bataie peste 0.05mm Arborele uzat se repara prin cromarea si rectificare la cota initiala dupa alezajul bucselor sau se slefuieste la treapta de reparatie,iar bucsele se inlocuiesc cu altele de treapta corespunzatoare. Dupa reparare,ruptorul se asambleaza si se supune probelor de functionare separat si impreuna cu distribuitorul. Sistemul de antrenare a arborelui uzat(pana sau pinion)se inlocuieste. Verificarea si repararea distribuitorului.Conditiile de lucru de inalta tensiune ale distribuitorului impun integritatea pieselor izolatoare(fara fisuri,strapungeri,arsuri).

27

Rotorul trebuie sa in buna stare,lamela sa aiba lungimea corespunzatoare,in arcul periei sa aiba elasticitatea necesara;in caz contrar se inlocuiesc. Distanta intre ploti si lamela rotorului trebuie sa fie de 0.2-0.5mm. Daca plotii(bornele)sunt uzati se inlocuieste capacul,iar daca lamela este arsa, se inlocuieste rotorul.Se face apoi verificarea strapungerii distribuitorului la 20-25kV. Dupa repararea elementelor instalatiei,se monteaza pe motor si se face proba de tester electronic sau pe stand de probe,pentru verificare si reglare finala. Orice element necorespunzator se inlocuieste.

28