Professional Documents
Culture Documents
Page 1 of 17
Cautare
selecteaza
Home
CATEGORII DOCUMENTE
Documente
Meteorologie
Upload Resurse
Alte limbi
Demografie
Ecologie mediu
Geologie
Hidrologie
Afaceri Calculatoare Casa masina Didactica pedagogie Diverse Educatie Finante Geografie Istorie & politica Legislatie Limba Management Sanatate Tehnologie
Bono.bg Joaca si castiga Sejur la F1 Monza pentru 2 persoane bonotrader.com/ro/fiat500 Tratare Apa - Dedurizare Importator sisteme complete tratare apa.Distribuitie, comert, instalare www.dedurizare-profesionala Aparatura de Laborator Aparatura si consumabile laborator Specialisti in domeniu de 10 ani www.laboratoronline.ro
Miscarea apei este o caracteristica fundamentala a cursurilor de apa, fara de care acestea devin unitati hidrografice cu statut diferit: lacuri, balti, mlastini, studiate de alte ramuri ale hidrologiei. Fenomenele dinamice se refera la variatii de niveluri, debite, viteze, continut de aluviuni etc., sunt determinate de forte externe (gravitatie, Coriolis, centrifuga) si interne (vascozitate) si se manifesta in cadrul anumitor conditii climaticeale zonei si morfometrice ale sectoarelor de albie.
Laborator de etalonare
acredi R EN AR of tat era servi ide ci et onare t perat al em ura
w w w . ori ro cal s.
a) Miscarea apei din rauri este determinata in primul rand de panta acestora, respectiv acceleratia gravitationala. Diferenta de DOCUMENTE SIMILARE altitudine dintre un punct situat in amonte si un altul, situat in aval, reprezinta o cadere a apei, respectiv o forta gravitationala. (Figura nr. 1).
Figura nr. 1. Deplasarea unei molecule de apa pe un plan inclinat Unde: A picatura de apa G greutatea picaturii de apa deplasare
Determinarea indicatorilor regimului toxic (R.T.) al apei Calitatea apei acumularilor de pe RAUL COLENTINA CLIMA - FACTOR ECOLOGIC IMPORTANT PENTRU RESURSELE DE APA PRINCIPALELE ASPECTE MORFOMETRICE SI MORFOLOGICE ALE RELIEFULUI. IMPORTANTA ACESTORA IN FORMAREA RESURSELOR DE APA. Metode alternative de epurare a apelor uzate orasenesti Determinarea amoniacului din apa PROBLEME DE HIDROLOGIE URBANA CATEVA OBSERVATII DE ORDIN GEOLOGIC SI INFLUENTA ACESTUI FACTOR IN DISTRIBUTIA RESURSELOR DE APA Determinarea produselor petroliere din apa Determinarea nitratilor din apa
hidrometrica instalata pe o In fond, profilul longitudinal al unui rau este un plan inclinat iar deplasarea cheia limnimetrica : mira externa : constructie hidrometrica apei se face conform regulilor fizicii.
b) In al doilea rand, miscarea apei din rauri este influentata si de forta Coriolis. Raurile isi etaleaza cursurile pe lungimi mari, au directii de scurgere diferite si ca urmare, miscarea de rotatie a Pamantului are influenta asupra dinamicii raurilor. Forta Coriolis este acea forta care rezulta din rotatia Pamantului si care face ca raurile cu directie meridiana sa se abata spre dreapta in emisfera nordica si spre stanga in emisfera sudica. Reprezinta in consecinta o inertie a apei din albii, care nu face corp comun cu rocile din patul si malurile acestora si are tendinta de a ramane in urma, actionand asupra malurilor respective (drept in emisfera nordica si stang in cea sudica). Fenomenul comporta si o anumita denivelare a apei in profil transversal. Pe ansamblu insa, situatiile sunt foarte complexe din varii cauze: directii complicate ale cursurilor de apa, lungimile si latimile lor foarte diferite, rocile talvegului si malurilor cu duritati diferite, evolutia albiilor in plan sub impulsul pantelor locale si a transportului solid, etc. c) Forta centrifuga actioneaza in cazul malurilor concave si este data de formula:
http://www.scrigroup.com/geografie/hidrologie/HIDROMETRIA-SI-HIDROLOGIA-R... 4/23/2012
Page 2 of 17
Acest fenomen determina o anumita inaltare a nivelului apei catre malul concav si o intensificare a actiunii de eroziune asupra acestuia. In compensare pe malul convex, predomina, aluvionarile cu formarea reniilor (Figura nr. 2)
Figura nr. 2. Ridicarea apei spre malul concav datorita fortei centrifuge (dupa I. Pisota si I. Buta. 1975)
a)
Tipul I: curenti care se desfac la fund, de la mijloc catre maluri si formeaza doua circuite inchise. Se formeaza la rauri late si putin adanci, unde influenta malurilor este slaba. Se numesc curenti divergenti. (Figura nr. 4 ) Fig. nr. 4 Curenti de tip I divergenti
b) Tipul II: Curenti convergenti.Acestia converg din adancuri spre suprafata si de la maluri catre mijlocul raului. Caracteristic la rauri late, adanci si cu viteze mari. (Figura nr. 5)
http://www.scrigroup.com/geografie/hidrologie/HIDROMETRIA-SI-HIDROLOGIA-R... 4/23/2012
Page 3 of 17
c)
Tipul III: curenti circulari cu o singura directie, care iau nastere in zona adanca a albiei si se indreapta de la malul concav spre cel convex. Se formeaza la sectoare de rau meandrate, unde profilul transversal al talvegului este inclinat spre malul concav. (Figura nr. 6 ) Fig. nr. 6. Curenti de tip III curenti circulari
d) Tipul IV: Curenti de tranzitie reversibila de la tipul I la II (si invers), in functie de raportul dintre latimea si adancimea albiei. In timpul marilor viituri, cand albiile majore sunt inundate, pot sa apara diferentieri intre directiile de deplasare ale curentilor. In aceste cazuri se considera ca se formeaza doua cursuri de apa: unul superior, la nivelul albiei majore, unde curentul urmareste panta generala a fundului vaii si unul inferior, specific albiei minore. Astfel de procese sunt caracteristice si in coada acumularilor unde, adesea, cursurile afluente urmaresc traseele vechilor albii inecate, pe distante mari (fenomen numit memoria raurilor). Evident nu trebuie pierdut niciodata din vedere gradul deosebit de mare al complexitatii si interdependentei fenomenelor din natura.
Hidrometria vitezelor si debitelor
b) Pe adancime, repartitia punctelor de masurare a vitezelor se face astfel: In albiile libere -sub 0,15 m nu se masoara viteza sau se utilizeaza - 0,15 0,20 m la 0,6 h; - 0,21 0,40 m la supraf.; la fund; - 0,41 0, 80 m 0,2 h; 0,6 h; 0,8 h; - peste 0,80 m supraf. 0,2; 0,6; 0,8 h, fund; micromoristi:
http://www.scrigroup.com/geografie/hidrologie/HIDROMETRIA-SI-HIDROLOGIA-R... 4/23/2012
Page 4 of 17
h reprezinta adancimea verticalei de viteza, in m: in cazul podului de gheata si a naboiului se executa masurarea vitezei si la adancimea de 0,4 h.
Pe baza rezultatelor masuratorilor asupra vitezei efectuate in punctele standard, pe latime si adancime, se pot trasa izotahe(curbe care unesc puncte cu aceeasi viteza). Metoda izotahelor, desi putin folosita in practica, poate fi utilizata pentru determinarea debitelor de apa.
Vitezele masurate cu flotori sunt cele de la suprafata apei si, in principiu, sunt mai mari decat media pe verticala. Corectia care se aplica este de 0,8 0,9 (Vm = 0,8 0,9 Vsupr..) . Se mai folosesc flotori captivi, care se recupereaza, sau flotori integratori (recipiente care, pe masura ce se umplu cu apa, coboara in adancime, integrand in acest fel viteza apei pe verticala). b. Tahimetre, batometre. Sunt aparate mai complexe utilizate, mai ales, pentru recoltarea probelor de apa. Dispun insa si de curbe de etalonare, curbe prin care se determina viteza apei in functie de debitul de umplere:
c. Dinamometrele determina viteza apei prin masurarea actiunii sale dinamice. d. Tuburile hidrometrice(tubul Pitt), masoara viteza apei prin transformarea energiei hidraulice in presiune hidrostatica. e. Moristile hidrometrice sunt aparatele cele mai utilizate pentru masurarea vitezei apei. In principiu o morisca hidrometrica nu masoara direct viteza apei, ci un numar de turatii ale paletei (rotorului) intr-un anumit timp (80 120 secunde), respectiv un numar de rotatii pe secunda. Pe baza unei ecuatii de etalonare, stabilita in atelierele de tarare, unde se imprima viteze cunoscute si se determina numarul de turatii pe secunda, se calculeaza viteza apei. Formula generala este: V = an + b unde a si b sunt coeficienti numerici determinati de pe curba de tarare (ecuatia acestei curbe). In principiu o morisca hidrometrica se compune din:
corpul moristii cu dispozitivele de contact; - coada (ampenajul); - rotorul (paleta): ax, rotor, rulmenti, distantieri, rotita cu 20 dinti si stift de contact, fir de argint, etc.) - accesorii: - sonerie electrica sau dispozitiv luminos; - tija (cablu gradat); - greutate lestara; - carabiniera, vartej etc. - surubelnite, baterii, becuri lanterna: Etapele masurarii vitezei cu morisca hidrometrica sunt:
http://www.scrigroup.com/geografie/hidrologie/HIDROMETRIA-SI-HIDROLOGIA-R... 4/23/2012
Page 5 of 17
- pregatirea moristii pentru lucru; - efectuarea sondajelor si determinarea adancimilor de scufundare; - masurarea numarului de turatii (in 80 120) in fiecare punct, dupa o prealabila asteptare de acomodare a turatiilor rotorului cu viteza apei; N - determinarea numarului de turatii pe secunda n; - calculul vitezelor la diferite adancimi pe baza ecuatiei moristii; - calculul vitezei medii pe verticala(pe baza recomandarilor din instructiuni), prin metode diferite: analitica, grafomecanica, grafoanalitica etc.
Metoda analitica consta in calcularea vitezei medii pe verticala prin medierea aritmetica, ponderata, a vitezelor masurate in punctele standard. Instructiunile care se aplica in reteaua hidrometrica a Romaniei elaborata de INMH Bucuresti, recomanda urmatoarele formule, in functie de numarul punctelor de masurare: - 1 punct: Vm= V 0,6 - 2 puncte: Vm= (Vs + Vf) / 2 - 3 puncte: Vm= (V0,2+2V0,6+V0,8)/4 - 5 puncte de masurare: Vm = (Vs+3V0,2+3V0,6+2V0,8+Vf) /10
Metoda grafomecanica, consta in urmatoarele operatiuni (Figura nr. 8): - se deseneaza, la o scara convenabila, epura vitezelor; - se planimetreaza suprafata epurei in cm2; - se imparte aceasta suprafata la adancime si se obtine viteza medie pe verticala. Atentie: Pentru verificare, atunci cand se traseaza cu linie verticala viteza medie, partile din epura care raman in dreapta acestei linii trebuie sa fie aproximativ egale cu golul din stanga.
http://www.scrigroup.com/geografie/hidrologie/HIDROMETRIA-SI-HIDROLOGIA-R... 4/23/2012
Page 6 of 17
- se intocmeste graficul D-T, pe care se ordoneaza flotorii in functie de distanta fata fata de reper (mal), pe la care au trecut in profilul de evidenta si de timpul parcurs; - se determina grupele de flotori, considerand ca abateri admise 10-15%; - se completeaza tabelul cu vitezele, determinate pe grupe, pe baza formulei; (Etapa I de completare) - se completeaza tabelul de calcul al suprafetelor partiale intre sondaje si intre grupele stabilite; - se completeaza etapa II a tabelului cu viteze si debite, pe grupe de flotori; - se totalizeaza debitele partiale (de suprafata) si se obtine valoarea debitului de suprafata (fictiv) - Qs; - se aplica un coeficient de corectie: Ks= 0,8 - 0,9 determinat pe baza unor masuratori efectuate cu morisca hidrometrica sau prin apreciere; - se calculeaza tabelul centralizator cu rezultatele masuratorilor. In cazul masurarii vitezelor cu morisca hidrometrica se folosesc de asemenea imprimate tip. Etape: - se efectueaza sondaje conform instructiunilor. Sondajele se efectueaza de regula in puncte fixe precizate prin gradatii pe un cablu, la distante corespunzatoare, dus si intors; - se calculeaza adancimile de scufundare a moristii (conform instructiunilor) la verticalele de viteza desemnate; - se executa masurarea impulsurilor de viteza in fiecare punct ; - se calculeaza, pe baza ecuatiei de tarare, vitezele; - se calculeaza vitezele medii pe verticalele de viteza (analitic, grafoanalitic sau grafomecanic). De aici operatiile se diferentiaza:
In cazul calulului analitic:
- se determina suprafetele partiale intre verticalele de sondaj si de viteza; - se consemneaza vitezele medii in dreptul verticalelor de viteza; - se calculeaza viteze medii, intre verticalele de viteza corespunzatoare suprafetelor partiale. La maluri se considera 2/3 din prima (ultima) verticala de viteza; - se calculeaza debitele partiale (q =v), apoi, prin insumare se obtine debitul total (Q); - aceleasi calcule se efectueaza luand in considerare numai vitezele de suprafata, pentru determinarea coeficientului de corectie Ks () al masuratorilor efectuate numai la suprafata (in cazul viiturilor) sau a celor cu flotori:
; - se completeaza tabelul centralizator, cu toate elementele masuratorii: Imprimatele utilizate se vor prezenta si utiliza la Lucrari practice.
In cazul calcului grafomecanic (grafoanalitic) al vitezelor:
Dupa determinarea epurelor (hodografelor) vitezelor si a vitezelor medii pe verticale: - se deseneaza profilul transversal (raportarea ridicarii topo sau din sondaje); - se determina debitele elementare pe epurele de viteza; - se traseaza, pe profilul transversal, epurele debitelor elementare si a vitezelor; - se planimetreaza epura debitelor elementare si se obtine debitul; - se planimetreaza profilul transversal cu toate elementele sale: suprafata totala, activa, inactiva, cu gheata, etc. - se calculeaza celelalte elemente ale masuratorii si se completeaza tabelul cu rezultate. Elementele de calcul ale unei masuratori de debit: - Nivelul apei atunci cand ne aflam la o statie hidrometrica: (H cm) - suprafata sectiunii de apa ( m2) totala t (m2); - activa a (m2) - inactiva I (m2) - a ghetii gh (m2) - naboiului, nab (m2) - latimea raului B(m); - latimea fetei inferioare a ghetei Bgh(m); - debitul de apa Q (m3/s); - viteza medie Vm (m/s);
http://www.scrigroup.com/geografie/hidrologie/HIDROMETRIA-SI-HIDROLOGIA-R... 4/23/2012
Page 7 of 17
- viteza maxima Vmax(m/s); - adancimea medie hmed =/B (m); - adancimea maxima hmax; - perimetrul udat P(m) P = B +2hmed P = B+2hmed +Bgh - raza hidraulica R = /P (m); - debitul fictiv Qs debitul corespunzator vitezei de suprafata; - coef. de corectie Ks sau = Q/ Qs 0,8 0,9; Determinarea debitelor prin metoda volumetrica Se practica de obicei la izvoare, paraie foarte mici, conducte etc. si consta in umplerea unui vas gradat intru-un timp cronometrat. De regula se fac mici amenajari pentru ca apa sa nu se piarda: jgheaburi, tuburi etc.
Pentru debite mici metoda este foarte precisa si comoda (operativa). Determinarea debitelor prin metoda amestecului (chimica, dilutiei). In principiu, metoda consta in lansarea unei cantitati de substanta (neotravitoare) intr-o sectiune situata in amonte, recoltarea si analiza concentratiei intr-o alta sectiune situata la o distanta bine determinata in aval. Calculul se efectueaza cu formula: Q x Ko+q x K1 = Q+ ql x K2
unde: q = debitul solutiei (debit de lansare din vasul special) K1= concentratia solutiei lansate; Q = debitul curentului; K0 = concentratia apei in stare naturala; K2 = concentratia probei recoltate. Metoda este precisa, dar la debite mai mari necesita importante cantitati de solutie concentrata, de regula sare de bucatarie. Determinarea debitelor cu instalatii hidrometrice Instalatiile hidrometrice au o utilizare frecventa mai ales in domeniul hidrologiei tehnice, deoarece se masoara anumite elemente, iar restul se determina dupa tabele sau prin calcule. Exista o literatura hidrotehnica deosebit de bogata in acest domeniu. Intre instalatiile de masurare mentionam: d.1. Deversorii. Deversorii sunt deschideri practicate in anumiti pereti metalici sau de beton cu care se bareaza cursul unui parau sau canal. Apa, barata formeaza o mica acumulare in spate si curge apoi prin deschiderea respectiva. In teren se masoara inaltimea coloanei de apa care trece peste pragul deversorului, restul elementelor se calculeaza sau sunt prezentate in tabele speciale. Pentru a putea aplica insa formulele si coeficientii tabelati, exista anumite reguli de constructie si de amplasare a deversorilor. Deversorii pot functiona in regim neinundat, atunci cand apa cade direct in albie, iar nivelul din aval nu are nici o influenta asupra celui din amonte si in regim inundat, atunci cand in aval exista o saltea de apa care influenta asupra partii din amonte. Deversorii se clasifica dupa forma si dupa grosimea peretilor. Dupa forma deversorii sunt: - triunghiulari, cu unghi drept sau ascutit (300, 450); - trapezoidali, in forma de trapez, cu baza mica in jos; - dreptunghiulari, in forma de dreptunghi. In functie de grosimea peretelui deversorului, acestia pot fi: - cu prag subtire (lame metalice de 3 5 mm grosime) - cu prag lat (profil practic), cand este vorba de un baraj de beton cu zidarie cu grosime mai mare. Prezentam mai jos cateva formule ale deversorilor: 1) Deversor trapezoidal cu unghi = 1040 Q = 1,86 bh3/2 pentru viteze de apropiere< 0,2 m/s Q = 1,96 bh3/2 pentru viteze de apropiere> 0,2 m/s Q in m3/s; b in m; h in m; 2) Deversor triunghiular cu unghi = 900 Q = 1,58 h5/2
http://www.scrigroup.com/geografie/hidrologie/HIDROMETRIA-SI-HIDROLOGIA-R... 4/23/2012
Page 8 of 17
d.2. Orificiile si ajutajele Orificiile se practica in baraje pentru diferite interese legate de exploatarea acestora. Pot fi aplicate si in cazul unor barari improvizate pentru masurarea debitului. In functie de grosimea peretelui (barajului) orificiile pot fi cu pereti subtiri sau cu pereti grosi. Intre acestea exista multe diferente, dar nu le discutam. Cand orificiul este prevazut cu o mica teava, aceasta se numeste ajutaj. Formula generala de calcul este: Q = , unde:, coeficienti; g acceleratia gravitationala; H inaltimea coloanei de apa din spatele barajului. d.3. Tubul Pitt a fost descris la subcapitolul privind masurarea vitezelor. Daca se ia in considerare si suprafata sectiunii de apa, se poate calcula debitul: Q = V (m3/s) d.4. Dispozitivul Parshall este o constructie care ingusteaza sectiunea de apa si prezinta pante si contrapante bine determinate. Pe baza diferentelor de contrapante de nivel care exista intre sectiunea din amonte de dispozitiv si cea din aval, se determina debitele. De regula se folosesc doua limnigrafe care functioneaza corelat. d.5. Debitmetrele sunt dispozitive special construite care masoara direct debitul de apa. Se folosesc in general la conducte.
Hidrometria nivelurilor
http://www.scrigroup.com/geografie/hidrologie/HIDROMETRIA-SI-HIDROLOGIA-R... 4/23/2012
Page 9 of 17
- valori maxime si minime din fiecare luna; - valori medii anuale; - valori extreme anuale; - valori multianuale; - ecart anual de variatie (Hmax - Hmin); - ecart multianual de varitie (din sirul de valori);
- hidrogradul: Hd = Avand in vedere variabilitatea mare a nivelurilor in timp si imposibilitatea practica de supraveghere permanenta a mirelor hidrometrice pentru inregistrarea nivelurilor se utilizeaza aparate speciale numite limnigrafe. In principiu, un limnigraf (Figura nr.11) se compune din: Figura nr. Limnigrafe: orizontal si vertical - un tambur orizontal sau vertical pe care se fixeaza diagramele specifice fiecarui tip in parte; - un dispozitiv de ceasornic, cu arc, care se incordeza la 24 ore, saptamanal sau lunar; - un sistem de inregistrare, dotat cu penita cu tus special sau cu creion; - un rotor, cu sistem de reducere la scara a variatiilor de nivel; Limnigraful se instaleaza intr-o cabina (caseta) dispusa deasupra unui put care are legatura, printr-o conducta, cu albia raului si in care nivelurile variaza concomitent si concordant cu cele ale apei din rau, pe principiul vaselor comunicante. Atunci cand nu se dispune de limnigrafe, pentru identificarea cel putin a valorilor extreme se utilizeaza mire de maxima si de minima. Mira de maxima este o cutie de lemn cu usita, cu un perete interior vopsit in negru si gradat, care se ataseaza la constructia mirei existente. Se da cu creta partea innegrita, iar apa, in crestere spala aceasta creta pana la nivelul maxim. Mira de maxima este dispusa cu cote corelate cu mira de baza, astfel ca nu este greu de citit, pe rigla gradata din interior, cota maxima inregistrata. Mira de minima este o constructie din rigle prevazute cu crestaturi in care alunecatorul coboara pana la cotele minime, in mod adecvat. In ultimii ani s-au introdus si la noi in tara statii hidrometrice automate care au senzori pentru masurarea nivelurilor, precipitatiilor si a temperaturilor (Figura nr. 12.). Figura nr. 12. Pluviometru automat.
3. Chei lm ni et i 2 a i m rca
Intre niveluri si debite, pe un curs de apa, exista o legatura directa. Cresterile de nivel se concretizeaza prin cresteri corespunzatoare ale debitelor. Legatura debitelor cu nivelurile se numeste cheie limnimetrica si prezinta o importanta deosebita pentru activitatea de hidrometrie hidrologie. Cheia limnimetrica se intocmeste pe baza masuratorilor de debite efectuate dea lungul anului, pe fazele de regim. Are forma unei curbe cu deschidere spre dreapta. (Figura nr. 12).
http://www.scrigroup.com/geografie/hidrologie/HIDROMETRIA-SI-HIDROLOGIA-R... 4/23/2012
Page 10 of 17
Figura nr. 12. Cheie limnimetrica. Raul Slanic la Slanic Moldova Cheile limnimetrice pot fi: - curbe unice in cazul albiilor stabile; - curbe periodice in cazul albiilor care se modifica la viituri; - familii de curbe in cazul fenomenelor de remu; - curbe cu bucla uneori, in cazul surparii malurilor din timpul viiturilor; Pentru cheile limnimetrice se determina expresiile lor tabelare, dupa care nivelurile se transforma in debite.
Analiza scurgerii apei
Scurgerea apei (S) este un element al bilantului hidrologic general si cunoasterea acesteia este deosebit de importantanta pentru cercetarea fundamentala si pentru gospodarirea cantitativa si calitativa a resurselor de apa. Variatia in timp a scurgerii apei se numeste regimul scurgerii.
http://www.scrigroup.com/geografie/hidrologie/HIDROMETRIA-SI-HIDROLOGIA-R... 4/23/2012
Page 11 of 17
III. Congo.
Rauri cu alimentare din ploi, cu viituri vara (zona tropicala si musonica)-Amur, Nil, Gange, Amazon;
IV. Raurile din nordul si vestul Asiei cu alimentare bogata primavara, la topirea zapezilor, viituri vara si toamna din ploi. Aici se includ si raurile din tara noastra. V. VI. Raurile cu alimentare din ploi, iarna (Europa centrala si de vest). Rauri cu alimentare din ploi, iarna si aproape lipsite de precipitatiivara (zona mediteraneana);
VII. Regiunile cu climat arid, lipsite de scurgere (Asia Centrala, Sahara, Arabia, regiunea Aralo-Caspica); VIII. Rauriintermitente Mongolia, Kazahstanul de est, Crimeea de nord; IX. Regiuni lipsite de rauri din cauza inghetului peren: Groenlanda, Antarctida;
Marile fluvii se incadreaza de regula la mai multe tipuri de alimentare. Pentru Romania, I. Ujvari (1959) separa 4 tipuri de alimentare. 1. Nival moderat, cu alimentare subterana moderata zp-s in muntii cei mai inalti: Rodna, Calimani, Fagaras, Retezat; 2. Nivo - pluvial, subteran moderat zp-s in muntii inalti; 3. Pluvio nival, subteran moderat pz s, in zona de deal si podis (400 1600 m); 4. Nivo pluvial subteran bogat zp- s in depresiunile intramontane.
4. I l 3. nfuent f orl fzi geogr i asupr scur i r ior a act ior i coafci a geri aurl
In analiza regimului scurgerii unui rau se porneste totdeauna de la ideea ca acesta, intr-o sectiune data, reflecta ansamblul conditiilor fizico-geografice din bazinul hidrografic aferent. La influenta factorilor naturali se adauga, tot mai pregnant, impactul antropic. Deoarece clima reprezinta principalul factor de control al scurgerii, elementele climatice (temperatura, precipitatiile, nebulozitatea, umiditatea aerului, evaporatia, vanturile, durata de stralucire a soarelui, radiatia solara etc.) reprezinta factorii climatici ai scurgerii. Celelalte componente ale mediului geografic (geologia, relieful, pantele de scurgere, vegetatia, solurile si altele) reprezinta factorii neclimatici.La randul lor, activitatile socio-economice se constituie in factorul antropic. Intre factorii naturali ai scurgerii (climatici si neclimatici) exista legaturi stranse de interdependenta, in sensul ca acestia actioneaza intotdeauna interconjugat. Astfel temperatura aerului si radiatia solara influenteaza direct asupra evapotranspiratiei, dupa cum umezeala aerului si nebulozitatea o influenteaza indirect. De asemenea diferentele termice locale, zonale sau globale conditioneaza regimul vanturilor care, la randul lor, au influenta asupra evaporatiei. Asupra tuturor acestor interdependentete actioneaza factorii neclimatici cum ar fi pozitia geografica ce se supune zonalitatii latitudinale sau relieful, care, prin altitudine, impune zonalitatea verticala. Caracteristicile geologice ale bazinului hidrografic conditioneaza acumularea panzelor de ape subterane care, la randul lor, alimenteaza scurgerea raurilor. Vegetatia si solurile au, de asemenea, un rol important in regularizarea debitelor de apa prin interceptia unei parti din precipitatii pe coronament si acumularea apei in litiera sau in orizonturile afanate ale invelisului pedologic. Este evident ca padurile de foioase cu o litiera bogata dezvoltata pe soluri adanci se constituie in adevarate rezervoare de apa care au efect regularizator deosebit de puternic asupra scurgerii. Aceste procese vor fi intelese mai bine pe masura ce se vor acumula mai multe cunostinte de climatologie, geomorfologie, geologie, biogeografie, pedologie etc.
http://www.scrigroup.com/geografie/hidrologie/HIDROMETRIA-SI-HIDROLOGIA-R... 4/23/2012
Page 12 of 17
Scurgerea specifica reprezinta volumul de apa cu care participa fiecare Km2 dintr-un bazin hidrografic la formarea scurgerii. In felul acesta, diferentele introduse de marimea bazinului hidrografic dispar, iar datele devin mult mai reprezentative. Cele mai frecvente legaturi (corelatii) cu care se opereaza sunt: q= f(F); q = f(H med) unde q = debit specific (l/sec/km2); F = suprafata bazinului hidrografic (km2); Hmed = altitudinea medie a bazinului hidrografic (m). Varietatea mare a conditiilor de formare si de regim al scurgerii, chiar pe teritorii mai reduse cum este cazul Romaniei, impune, de fapt, o familie de curbe de variatie a legaturii q= f(Hmed) iar rezultatele obtinute se ordoneaza geografic. Se constata ca valorile scurgerii medii specifice sunt mai mari in zona montana, inalta, 10-35l/sec/km2, au valori mijlocii in zonele de deal si podis 5-10l/sec/km2 si sunt mai mici in campie sub 5l/sec/km2. Aceste limite sunt estimative. La nivel planetar scurgerea medie specifica prezinta variatii cu mult mai mari. Trebuie mentionat faptul ca intre marimea bazinului hidrografic si valorile scurgerii specifice exista un raport de proportionalitate inversa. Raurile mari ocupa teritorii situate in diferite zone geografice, iar precipitatiile cazute pe teritoriul acestor bazine sunt foarte diferentiate. Scurgerea maxima reprezinta o faza deosebit de importanta a scurgerii atat prin efectele sale directe (inundatii soldate adesea cu victime si pagube imense), cat si pentru proiectarea lucrarilor pe cursuri de apa. Datorita faptului ca masuratorile in conditiile scurgerii maxime se efectueaza cu mare dificultate si contin erori importante, aceasta prezinta inca o problema delicata pentru hidrologie. Extrapolarea cheilor limnimetrice la ecarturi mari contine, de asemenea, multe aproximatii indiferent de metodele folosite. Pentru tara noastra fondul mare de date acumulate in timp, intr-o retea hidrometrica destul de bine pusa la punct a permis o cunoastere satisfacatoare a scurgerii maxime, chiar si pe rauri pe care nu exista sectiuni de monitorizare. Ca si scurgerea medie, scurgerea maxima se supune legilor zonalitatii. In cazul Romaniei nu diferentele de latitudine sunt cele care controleaza formarea scurgerii maxime, deoarece suprafata este destul de redusa, ci altitudinile medii diferite ale bazinelor hidrografice. Aici, insa, conteaza foarte mult suprafata bazinului hidrografic.
http://www.scrigroup.com/geografie/hidrologie/HIDROMETRIA-SI-HIDROLOGIA-R... 4/23/2012
Page 13 of 17
Expresia cea mai elocventa a scurgerii maxime o constituie viiturile, in special cele generate de ploi torentiale si abundente cantitativ. In conditiile tarii noastre, in care muntii ocupa o pozitie relativ centrala, topirea zapezii singura, oricat de rapid s-ar realiza, nu poate produce viituri catastrofale. Atunci cand peste o topire rapida a zapezii se suprapun ploi insemnate cantitativ, viiturile produse sunt deosebit de mari. Este cazul viiturii de la jumatatea lunii mai 1970, produsa pe majoritatea raurilor tarii, in special pe cele cu obarsia in Carpatii Orientali (Somes, Mures, Olt, Bistrita) care a produs pagube foarte mari, apreciate la 10 miliarde de dolari si 166 victime omenesti. Viiturile reprezinta cresteri importante de nivel, produse in timp scurt, ca urmare a unor ploi torentiale bogate, topirii rapide a unui strat important de zapada, accidente hidrotehnice etc. Durata unei viituri se masoara in ore pentru raurilor mici, torentiale, zile pentru raurile mijlocii si mari si in saptamani, pe fluviile cu bazine hidrografice de dimensiuni subcontinentale. Daca avem in vedere modul lor de formare, viiturile pot avea ca origine ploile, topirea zapezilor si a ghetarilor, sau pot fi de provenienta mixta. In Figura 13. prezentam un model de viitura.
Figura nr. 13. Viitura de la Goioasa jud. Bacau Pentru analize si calcule hidrologice si pentru scurgerea maxima se intocmesc corelatii si generalizari avand ca suport dependenta valorilor acesteia de suprafata si de altitudinea medie a bazinelor de receptie.
qmax = f(F); qmax = f(Hmed); qmax = f Ca si in cazul scurgerii medii aceste legaturi au o repartitie zonala pe teritoriile analizate. Deoarece debitele maxime cele mai semnificative provin din ploi, analizele complexe si corelatiile care se intocmesc tin cont si de acest element meteorologic. Se au in vedere ploile care au produs viitura in mod efectiv, ploile maxime cazute in 24 ore, precum si ploile care le-au precedat pe cele care au generat viitura cu un numar de zile (de regula 10) si care au imprimat un anumit grad de umiditate solului (SMI). Conteaza foarte mult capacitatea de absorbtie a precipitatiilor de catre sol. In practica inginereasca si in proiectare se utilizeaza debite maxime cu anumite probabilitati de depasire (0,1, 0,5, 1, 2, 3, 5, 10, 20%) determinate prin prelucrari statistice aplicate unor siruri de valori. De exemplu, se considera ca un debit maxim cu probabilitatea de depasire de 1% poate fi atins (depasit), teoretic, odata la 100 ani etc. Astfel de calcule se intocmesc si pentru volume asigurate, necesare mai ales in proiectarea acumularilor. Alte elemente deosebit de importante care se determina prin prelucrarea viiturilor sunt coeficientul de scurgere care reprezinta raportul dintre volumul scurs si cel al precipitatiilor care a generat viitura si stratul scurs, respectiv raportul dintre volumul scurs si suprafata bazinului hidrografic. Coeficientul de scurgere ofera indicii asupra eficientei ploii pentru scurgere, iar stratul scurs se utilizeaza in analizele de bilant, plecand de la faptul ca precipitatiile se masoara de regula sub forma de strat. Trebuie mentionat faptul ca notiunile: coeficient de scurgere, strat scurs, asigurari se utilizeaza de regula si in cazul scurgerii medii sau celei minime. Scurgerea minima prezinta o importanta practica deosebita pentru asigurarea rezervelor de apa la sursele de alimentare. In conditiile actuale scurgerea minima este cel mai mult afectata de activitatile antropice atat cantitativ (prin consumuri) cat si calitativ(prin poluare). Scurgerea minima este dependenta de marimea bazinului hidrografic si de altitudinea medie a acestuia. Aceste legaturi au o valabilitate zonala. Avand in vedere importanta deosebit de mare a scurgerii minime pentru comunitatile populate si necesitatea unei cunoasteri cat mai bune a parametrilor acesteia, in cercetarile hidrologice si in practica se determina anumite valori etalon: - debitul minim minimorum (istoric) = cea mai mica valoare care a fost inregistrata intr-un lung sir de observatii; - debitul mediu zilnic minim anual = cea mai mica valoare medie zilnica din toate valorile unui an; - debitul mediu lunar minim anual = cea mai mica valoare medie lunara dintr-un an; - debitul mediu lunar minim din perioada VI -VIII = cea mai mica valoare medie lunara din perioada de vara (de irigatii).
http://www.scrigroup.com/geografie/hidrologie/HIDROMETRIA-SI-HIDROLOGIA-R... 4/23/2012
Page 14 of 17
Pe baza sirurilor de valori selectate pe categoriile de mai sus, s-au intocmit curbe statistice de asigurare. Cele mai importante valori asigurate, care se iau in calculele de proiectare, sunt de 80%, 90%, 95%, 97%. O valoare asigurata de 95% este teoretic un debit care se intalneste in sectiunea respectiva in 95% din durata unui an. Daca valoarea asigurata 95% se refera la debitul mediu lunar minim anual, atunci aceasta este denumita debitul de dilutie si este cel mai frecvent luata in calculele de specialitate. In gospodarirea apelor sunt consacrate mai multe denumiri ale diferitelor categorii de debite minime. debitul debitul debitul debitul debitul debitul de dilutie - Q med lunar min. an. asig. 95%; de etiaj poate fi depasit 355 zile an; de apa minim (lunar, sezonier, anual, multianual) sau minim minimorum; minim necesar pentru utilizatori; salubru (ecologic) debitul necesar pentru evitarea epidemiilor, bolilor legate de apa; de servitute debitul salubru + minim necesar.
In graficele si corelatiile de analiza (qmin= f(F)); qmin= f(Hm) se utilizeaza mai ales valorile specifice ale scurgerii pentru o buna comparabilitate. Secarea raurilor este un fenomen legat de scurgerea minima. Cauzele secarii sunt: lipsa precipitatiilor, existenta unor sectoare de rau cu infiltratii puternice, bararea cursurilor in amonte si exploatarea defectuoasa a acumularilor.
Bilantul hidrologic al raurilor
Bilantul hidrologic al raurilor este o ecuatie care contine date despre precipitatii, scurgere, evapotranspiratie si infiltratie. Pe ansamblu si considerand evolutia fenomenelor in timp, se poate pune semnul egalitatii intre precipitatiile care cad pe suprafata scoartei terestre, ca aport de apa si celelalte elemente care se considera consumatori. X0= S0+U0+Z0 unde X0= precipitatiile cazute (mm); S0 = scurgerea superficiala (mm); U0 = scurgerea medie subterana (mm); Z0 = evapotranspiratia (mm). Indicele 0 arata ca este vorba de valori medii multianuale. Elementele bilantului se zoneaza pe teritoriile mai intinse, deoarece exista numeroase particularitati locale care imprima adesea valori diferite. Alte formule considera ca scurgerea subterana o alimenteaza pe cea superficiala, astfel ca valorile acesteia se regasesc aici. In acest context ecuatia bilantului devine: X0 = Y0+Z0 unde Y0 = scurgerea totala;
Cunoasterea bilantului hidrologic are o mare importanta teoretica si practica. Din punct de vedere teoreticeste vorba de o cunoastere mai aprofundata a proceselor de formare si de regim ale scurgerii si a variatiei acesteia in timp si spatiu, in functie de legile zonalitatii (latitudinale si altitudinale) si de influenta factorilor locali. Pentru fiecare element al bilantului se intocmesc harti. Din punct de vedere practic, analiza bilantului permite evaluarea potentialului hidrologic, cunoasterea evapotranspiratiei pentru programarea udarilor in irigatii si corectarea unor componente pentru care nu s-au putut efectua suficiente masuratori precise, pe baza cunoasterii bune a celorlalte.
Scurgerea aluviunilor
Aluviunile din albiile raurilor prezinta o importanta deosebita, mai ales pentru gospodarirea apelor, din mai multe puncte de vedere: tranzitul de aluviuni exprima potentialul erozional din cadrul bazinului hidrografic; aluviunile pot colmata prizele de apa; apele cu grad mai mare de turbiditate sunt mai greu de tratat pentru consum; viiturile cu ape foarte tulburi, produc aluvionari pe terenurile inundate; aluviunile contribuie la diminuarea calibrului albiilor, canalelor si conductelor, reducand din eficienta acestora.
Regimul scurgerii aluviunilor prezinta o variabilitate mult mai mare decat cel al apei deoarece factorii locali si in special litologia, solurile si pantele detin un control mult mai pregnant in formarea acestora.
Hidrometria aluviunilor.
Prin albiile raurilor trec aluviuni in suspensie (in masa de apa, reprezentand tubiditatea apei), tarate (care se rostogolesc pe fundul albiei) si sedimentate (depuse in patul albiei, cu deplasari la viituri). Pentru fiecare dintre cele trei categorii de aluviuni exista metodologii specifice de masurare. In cazul aluviunilor in suspensie se masoara turbiditatea apei, exprimata in gr/l sau kg/m3. Turbiditatile masurate in verticalele de viteza se inmultesc cu debitele partiale si prin insumare, se obtine debitul de aluviuni in suspensie (R) masurat in kg/s. In principiu metodologia prevede: a)recoltarea probelor unice. Acestea sunt probe de apa care se preleveaza de la o verticala fixa (la raurile mai mari se stabilesc 2 verticale) si de la suprafata (respectiv adancimea de 0,07m). Probele recoltate se filtreaza prin filtre, cantarite initial in conditii de laborator. Dupa filtrare si uscare filtrele se cantaresc din nou, iar diferenta reprezinta cantitatea de aluviuni. De regula probele de apa luate cu batometrulsau cu sticlele de ajutaj, au greutatea in 1 litru, deci se obtine turbiditatea. Daca probele difera ca greutate se fac calculele respective: (in gr/l sau Kg/m3).
http://www.scrigroup.com/geografie/hidrologie/HIDROMETRIA-SI-HIDROLOGIA-R... 4/23/2012
Page 15 of 17
Prin cantarire, in conditii de laborator, intelegem faptul ca filtrele goale sau pline cu aluviuni se usuca mai intai in etuva, timp de 2 ore la temperatura de 1050 C, apoi se mai tin inca 2 ore intr-un exicator cu clorura de calciu, care este un puternic absorbant. Astfel, diferentele care s-ar produce prin umiditatea din aer sunt inlaturate, iar valorile cantaririi, cu o precizie de 4 zecimale (de gram) sunt astfel omogene si comparabile. Frecventa de recoltare a probelor unice este de una la 3-4 zile cand raul este limpede si mai dese, in functie de evolutia turbiditatii. La viituri se pot recolta si cate 15-20 probe pe zi. b) Efectuarea masuratorilor de debite de aluviuni in suspensie. Anual, in functie de regimul raului si de posibilitatile de efectuare, se executa 12-15 masuratori de debite de aluviuni in suspensie, concomitent cu masurarea debitului lichid. - se executa sondajele (dus-intors) la verticalele stabilite; - se calculeaza punctele de scufundare a moristii la verticalele de viteza; - se executa masurarea vitezei apei cu morisca in punctele standard; - se recolteaza probe de apa pentru turbiditate din punctele de masurare a vitezei astfel: - pentru jumatate din verticalele de viteza, in toate punctele in care s-a masurat viteza, in functie de adancime, asa cum s-a mentionat la subcapitolul respectiv; - pentru cealalta jumatate din verticalele de viteza se recolteaza proba de aluviuni de la 0,6h. In functie de situatiile din teren pot fi alese verticalele cu sot sau fara sot pentru stabilirea numarului de probe. La efectuarea masuratorii se are in vedere ca un punct de recoltare sa coincida, pe cat posibil, ca verticala si adancime, cu locul de recoltare al probelor unice. Aceasta proba tine loc si de proba unica. Daca nu este posibil, atunci se recolteaza obligatoriu si probele unice. Calculul masuratorii de debite de aluviuni in suspensie se face dupa metodologia recomandata de instructiuni. La verticale: - se noteaza in carnet numarul probei de apa; - se noteaza volumul probei de apa; - se calculeaza turbiditatea , in gr/m3; - se determina debitul unitar de aluviuni, in gr/sm2 prin inmultirea turbiditatii cu viteza din punctul de masurare. Pe tabloul general al masuratorii: - se calculeaza media pe verticala, dupa acelasi principiu ca si la viteze; - probele de la 0,6 h se considera medii pe verticala si se inmultesc cu viteza medie pe verticala. La pagina cu sondaje si calcule; - se consemneaza in rubrici debitele unitare pentru fiecare verticala; - se calculeaza debitele partiale de aluviuni prin inmultirea debitelor unitare medii dintre verticale cu suprafetele corespunzatoare lor; - se insumeaza si se obtine debitul de aluviuni in suspensie (R) la inceput in gr/s, apoi, prin transformare, in kg/s; - se completeaza tabloul cu rezultate de pe pagina din fata a carnetului de masuratori:- R- kg/s; ; - turbiditatea medie, - turbiditatea maxima (se alege din toate valorile); - turbiditatea minima (se alege din toate valorile). Calculul prezentat mai sus este efectuat prin metoda analitica. Exista si in cazul masuratorilor de aluviuni in suspensii metoda grafomecanica de calcul, in buna parte asemanatoare cu cea din cazul debitelor lichide. Pe baza unor corelatii intocmite intre turbiditatile calculate prin masuratorile efectuate si turbiditatile probelor unice de la masuratorile respective se determina un coeficient de corectie, cu care se corecteaza toate probele unice din timpul anului. Astfel, probele unice, capata valoarea unor masuratori complete. In cazuri deosebite, masuratorile de debite de aluviuni se efectueaza numai la suprafata sau la 0,6h. Se constata deci ca exista trei tipuri de masuratori de aluviuni in suspensie. Masuratori simple, respectiv probele unice independente (nu cele de la masuratorile complete); Masuratori complete, la care recoltarea probelor de aluviuni se face in toate punctele standard; Masuratorile simplificate, efectuate numai la suprafata sau la 0,6h.
Masuratorile la 0,6h se pot considera ca medii si nu se mai corecteaza, in schimb cele efectuate numai la suprafata se corecteaza, dupa, calcule si corelatii prevazute de instructiuni. In speta, masuratorile complete se calculeaza pe fise separate luand in considerare numai probele de suprafata. Se intocmeste o corelatie cu care se efectueaza corectiile respective. Pe baza masuratorilor efectuate, prin metoda corelatiilor R = f(Q) sau R = f(T) sau prin alte metode (debitul limita) se determina valorile zilnice ale debitelor de aluviuni in suspensie, apoi cele lunare si anuale. Se extrag valorile extreme pentru fiecare luna si anual. Se obtine astfel fisa de debite medii de aluviuni in suspensie. Analiza unui sir de mai multi ani duce la cunoasterea regimului scurgerii de aluviuni in suspensie. Ca si in cazul scurgerii lichide, pe durata unui an calendaristic exista cele patru perioade caracteristice, dar aici diferentierile se fac mai pregnant pentru doua sezoane: toamna-iarna cu debite de aluviuni reduse (aproape inexistente iarna) si primavara-vara cu debite mari de aluviuni in suspensie. Daca intre toamna si iarna exista anumite diferentieri (ploile de toamna cresc turbiditatea, iar prezenta fenomenelor de inghet pe sol si in albii o reduc drastic), intre primavara si vara valorile maxime se intrepatrund practic: primavara se executa lucrari agricole iar vegetatia inca nu este dezvoltata fapt ce conduce la o intensificare a eroziunii areale si la turbiditati mari, in situatia unor debite ceva mai mici; vara, in schimb, viiturile au debite foarte mari, iar caracterul torential al scurgerii de pe versanti contribuie la cresterea turbiditatii si implicit a debitelor de aluviuni in suspensie. In profil multianual se constanta, de asemenea, o variatie continua a scurgerii aluviunilor in suspensie corelata cu cea a scurgerii lichide. Exista astfel ani cu scurgere medie de aluviuni (media anuala este apropiata de cea multianuala), ani cu scurgere de aluviuni in suspensie bogata(maxima) si ani cu scurgere solida redusa. Analizele multianuale si corelatiile care se intocmesc cu altitudinea medie a bazinului hidrografic se face pe baza scurgerii specifice de aluviuni in suspensie (r), exprimate in tone pe hectar si an (t/ha/an).
http://www.scrigroup.com/geografie/hidrologie/HIDROMETRIA-SI-HIDROLOGIA-R... 4/23/2012
Page 16 of 17
Debitul mediu specific de aluviuni in suspensie se supune legilor zonalitatii verticale, dar imprastierea punctelor in campul r = f(Hmed) este mult mai mare deoarece influenta factorului local (roca, relief, vegetatie) este mai pregnanta in cazul aluviunilor. Cele mai mari turbiditati (debite de aluviuni in suspensie) din tara noastra se intalnesc in zonele de dealuri si podisuri si in Subcarpati (in special in zona de Curbura) deoarece fragmentarea reliefului este mare, rocile friabile, padurile ocupa suprafete reduse, iar practicarea agriculturii este intensa. In Carpatii de Curbura, lipsa padurilor este cauza care a facut ca debitele specifice de aluviuni in suspensie sa fie > 25 t/ha/an. La nivel planetar exista, de asemenea o foarte mare variabilitate a scurgerii solide. Sa mentionam numai aluviunile fertile ale Nilului, aspectul colorat al apelor unor rauri determinat de turbiditati (Huan He Raul Galben in regiune cu loess; Raul Rosu SUA - Mexic etc). La nivelul bazinului hidrografic Siret valorile sunt: Q0 = 230 mc/s; R0 = 375 kg/s;
11.1. Regimul termic si al fenomenelor de inghet
obiectivele industriale. Variatia diurna a temperaturii apei o urmareste indeaproape pe cea a aerului, dar cu o anumita intarziere si cu oscilatii mai mici. Valorile extreme (in caz ca nu exista inghet) sunt atenuate. La fel se petrec lucrurile si in cazul variatiei lunare (Figura nr. 14). Aceasta situatie este caracteristica pentru zonele temperate. Pentru alte regiuni, regimul termic al apei este strans legat de cel al temperaturii aerului pe zone climatice: ecuatoriala, tropicala, subtropicala etc.
http://www.scrigroup.com/geografie/hidrologie/HIDROMETRIA-SI-HIDROLOGIA-R... 4/23/2012
Page 17 of 17
Zapoarele se formeaza si atunci cand raurile se dezgheata din amonte spre aval, datorita unor incalziri locale. Ex. raul Dorna cu bazin dezvoltat in V, in zone cu desprimavarare timpurie. De asemenea marile fluvii care curg spre N (Obi, Enisei, Lena).
Comenteaza documentul:
Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta Creaza cont nou
http://www.scrigroup.com/geografie/hidrologie/HIDROMETRIA-SI-HIDROLOGIA-R... 4/23/2012