Actele juridice civile

1.Notiunea actelor juridice civile Raporturile juridice au fost dintotdeauna conditionate de existenta faptelor juridice,a caror natura modifica,transmite sau genereaza.Acestea sunt clasificate in:evenimente(inevitabile si ireversibile in ceea ce priveste timpul) si actiuni omenesti:comisive sau omisive. Actul juridic este analizat din perspectiva a doua aspecte: actiune volitionalaproduce efecte juridice si inscris-inscrisul operatiunilor juridice,cele doua conducand catre definirea actului juridic ca o manifestare intentionata de producere a efectelor,acesta reprezentand totodata un important izvor al obligatiilor civile. 2.Clasificarea actelor juridice civile Actele juridice sunt clasificate astfel: 1.Dupa numarul partilor : Unilaterale(generate ca urmare a manifestarii persoanei in cauza,avand ca urmare obligatii:legatul,testamentul,contractul de donatie) Bilaterale(act generat in urma acordului voit a minim doua persoane(vanzare-cumparare,imprumut,donatie) 2.Dupa scopul urmarit: Acte cu titlu oneros:echivalenta patrimoniului

Comutative

Aleatorii

Acte cu titlu gratuit:procurarea de beneficii in ceea ce priveste una din partile implicate,fara avantaje.Acest lucru poate echivala cu libertatea,persoanele dispunand gratuit de propriile bunuri. 3.Dupa modul de formare: Consensuale(Incheiate prin simpla manifestare de vointa,fara implicarea altor formalitati) Solemne sau Formale(incheiate in urma formalitatilor legale) Reale(incheiate in urma remiterii actului respectiv) 4.Dupa efectele pe care le produc: Constitutive(genereaza aparitia drepturilor de natura subiective,inexistente anterior) Translative( transmiterea drepturilor de natura subiectiva altor persoane)

Declarative(definitivarea sau consolidarea situatiilor juridice de natura preexistenta) 5.Dupa importanta lor asupra patrimoniului: pierderea unui drept subiectiv) De conservare(previn De administrare(normalitetea exploatarii unui patrimoniu) De dispozitie (grevarea prin intermediul sarcinilor a elementelor patrimoniale) 6.Dupa continutul lor: Patrimonial(de natura economica) Nepatrimonial(de natura personala) 7.Dupa momentele in care produc efectele: mortis causa(testamentul) 8.Dupa raportul dintre ele: Principale(existenta independenta) Accesorii(existenta dependenta: arvuna) 9.Dupa modul de executare: cu executare instantanee cu executare succesiva 10.Dupa legatura cu modalitatile: depinde de conditii) o anumita data) Pure si simple(produc efecte fara a Afectate de modalitati(produc efecte la intre viiinter vivos pentru cauza de moarte

Conditiile de validare ale actului juridic civil

Reprezinta multitudinea de elemente ce au ca rol alcatuirea actului juridic,conditionate fiind de capacitatea contractarii,de consintamant,de obiectul determinat si licit, de cauza licita si morala si nu in ultimul rand de indeplinirea unei forme exterioare(de fond sau forma).

Conditiile esentiale

A.Capacitatea de a incheia actul juridic- in principiu orice persoana este capabila sa finalizeze un astfel de act,cu conditia ca ea sa nu fie declarata incapabila de catre lege ,cu exceptiile de rigoare. B.Consimtamantul partilor-conditie esentiala de fond ce consta in luarea hotararii de a incheia actul juridic, guvernata de principii precum libertatea sau vointa,avand la baza urmatoarele conditii:existenta capacitatii de exercitiu,intentia producerii efectelor juridice,seriozitatea ,precizia,manifestarea exterioara,nealterarea de vicii. Este foarte important ca vointa sa nu fie alterata de existenta viciilor(eroare,dol violenta,leziune),astfel incat efectele,implicit actul nu se vor produce. Eroarea reprezinta o cunoastere si o reprezentare a realitatii, eronate, cu privire la incheierea unui act juridic.Este esential sa cunoastem adevarul viabil pentru finalizarea actului.Rolul acesteia este esential cand poarta asupra naturii sau obiectului contractului,cand poarta asupra identitatii obiectului prestatiei considerate esentiale de catre parti sau cand poarta asupra identitatii persoanei sau asupra unei calitati a acesteia in absenta careia contractul nu s-ar fi incheiat. Se clasifica in urmatoarele categorii: motive ale contractului Eroare nescuzabila Eroare asumata Eroare de calcul Eroare de drept Eroare care priveste simplele

Eroare de comunicare sau de transmitere Aceasta trebuie analizata si din punctul de vedere al invocarii de buna-credinta sau adaptarea contractului,aspecte ce presupun fie neputinta prevelarii de eroare contrar exigentelor bunei-credinte fie invocarea anulabilitatii contractului pentr eroare.

Dolul reprezinta un viciu de consimtamant ce are ca scop inducerea in eroare prin intermediul unor mijloace mai putin corecte,in vederea incheierii unui act juridic.Poate fi vazut precum o eroare provocata,fiind conditionat de urmatoarele doua aspecte:eroarea provocata prin dol trebuie sa fie determinata iar dolul sa provina de la cealalta parte contractanta,acesta trebuind sa fie dovedit.Daca dolul este comis de un tert,partea care este victima nu poate cere anularea decat in cazul in care cealalta parte ar fi cunoscut dolul la incheierea contractului. Violenta reprezinta un viciu de consimtamant ,o constrangere ce consta in amenintarea unei persoane in vederea incheierii unui act juridic,aceasta putand fi fizica sau morala.Este conditionata de urmatoarele doua aspecte:sa fie determinata sau sa fie injusta,fiind apreciata in functie de varsta,stare sociala,sanatate sau caracter.Ca si eroarea sau dolul,violenta trebuie dovedita de cel care o invoca,ea fiind privita din punctul de vedere al amenintarii cu exercitiul unui drept,al starii de necesitate,caz in care contractul nu poate fi anulat decat daca cealalta pare a profitat de imprejurare,si al savarsirii de catre un tert. Leziunea este o parte a contractelor cu titlu oneros ce reprezinta o paguba materiala sau pecuniara cauzata de disproportia de valoare dintre doua prestatii,una dintre parti neavand experienta sau cunostintele necesare.Este conditionata de :evidenta disproportie de valoare,existenta in momentul incheierii actului precum si de statutul de consecinta directa a actului respectiv.Se poate cere anularea contractului numai in cazul in care leziunea depaseste jumatatea valorii pe care o avea,dispozitia trebuind sa subziste pana la data cererii de anulare.In vederea anularii se va tine cont de termenul de prescriptie si de inadmisibilitatea leziunii.

Obiectul actului juridic

Reprezinta modul de actionare sau interactiune al partilor stabilit prin actul juridic respectiv.Poate fi reprezentat de vanzare locatiune,imprumut.Ca si caracteristici, este determinat si licit sau determinabil sub sanctiunea nulitatii absolute cuprinzand atat operatiunea juridica,cat si obiectul obligatiei. Trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie licit si moral(sa nu fie interzis printr-o dispozitie legala)

sa existe in momentul aparitiei actului juridic(exceptie in cazul bunurilor ce reprezinta obiecte ale actului de vanzare-cumparare) sa faca parte din circuitul civil sa fie determinat sau determinabil(precizarea elementelor ce-l individualizeaza sau inscrierea elementelor necesare identificarii) sa fie posibil sa fie un fapt personal al celui ce se obliga,debitorul fiind raspunzator pentru prejudiciile cauzate

Cauza actului juridic

Reprezinta element al actului juridic ca consta in obiectivul urmarit la incheierea unui astfel de act.Exprimarea acordului este urmarea existentei unei anumite cauze. Este alcatuita din: Scopul imediat sau cauza proxima ce difera in functie de caracterul contractelor:sinalagmatice,cu titlu gratuit sau reale; Scopul mediat sau causa remota ce are ca scop incheierea actului ,cauza trebuind sa existe,sa fie licita si morala,caracterul ilicit fiind acordat in cazul contractului ce reprezinta un simplu motiv de eludare a unei norme legate imperative,caz particular fiind frauda de lege. In ceea ce priveste conditiile,contractul poate fi luat in considerare atunci cand cauza nu este expres prevazuta(exceptie in cazul prezumtiei relative).De asemenea,valabila este si vanzarea intre concubini,neexistand o cauza imorala,lipsa cauzei sau caracterul ilicit sau imoral al acesteia putand determina anulabilitatea contractului.

Forma actului juridic

Avand ca scop producerea efectelor juridice,ectul juridic trebuie sa aiba o anumita forma in vederea validarii actului , probatiunii sau apozabilitatii acestuia fata de terti. Exista trei forme ce conditioneaza valabilitatea actului juridic: Forma ad validitatem-fara de care actul ar fi o victima a nulitatii absolute.Poarta numele de act juridic solemn,fiind incheiat in fata unui notar(testament,donatie,ipoteca etc.)Actul este conditionat de indeplinirea anumitor formalitati legale,in anumite situatii fiind absolut necesara existenta formei scrise, inscris sub semnatura privata sau inscrisul autentic.Contractele carora legea le prevede o anumita forma sunt cele de ipoteca imobiliara(acestea incheindu se in forma autentica sau sub semnatura privata; exceptie ar fi in cazul bunurilor mobile ce constituie obiectul donatiei; acestea trebuie enumerate si evaluate intr-un inscris ,sub semnatura privata,donatia fiind lovita de nuliatea absoluta daca este afectata de o anumita cerinta a donatorului,daca impune donatorului anumite plati ,ii confera dreptul de a denunta sau ii permite acestuia sa utilizeze in viitor bunul donat)precum si contractele de arendare si cele de intretinere. Forma ad probationem necesara pentru probarea existentei actului juridic ,si impiedicarea aparitiei unei sanctiuni ,din aceasta categorie facand parte contractul de inchiriere,contractul de depozit voluntar,dar si contractul de asigurare,Aceasta forma consta in realizarea unui inscris in vederea probarii actului juridic civil valabil incheiat,prin acordul de vointa al partilor.Inscrisul care constata incheierea contractului poate fi sub semnatura privata sau autentic,exemplificandu-se astfel cazul contractelor de donatie(ce trebuie sa respecte forma actului public),contractele de societate, de comision,de depozit ,de consignatie si de asigurare(incheiate in forma scrisa in vederea dovedirii contractului),contractul de locatiune fiind unul consensual. Forma ad opposabilitatem formalitatile necesare indeplinirii actului juridic(cu caracter opozabil) in vederea ocrotirii drepturilor si intereselor,avand in prim-plan sistemul de publicitate ce nu afecteaza si nici nu impiedica administrarea altor mijloace de proba, contractul devenind opozabil si pentru cei ce nu au participat la incheierea acestuia.Publicitatea se realizeaza prin intermediul cartii funciare, Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare si prin registrul comertului.Forma ceruta pentru inscrierea in cartea funciara este reglementata,in afara cazurilor legale,acestea trebuind sa fie incheiate prin scris autentic,sub sanctiunea nulitatii absolute ,aspect ce vizeaza ipotecile.Publicitatea gajului bunurilor mobile se realizeaza prin deposedare sau inscriere in arhiva.

Formele de publicitate legale necesare autentic

Inregistrarea testamentului

opozabilitatii fata de terti sunt: notariale de catre parinte

Publicitatea revocarii procurii Desemnarea tutorului Opozabilitatea interdictiei

Contractele se modifica sau inceteaza numai prin acordul partilor sau al legii,posesia de buna credinta asigurand opozabilitatea fata de terti.Contractele electronice sunt supuse conditiilor de forma prevazute de legea speciala,sunt validate fara consimtamantul partilor asupra mijloacelor de natura electronica,proba incheierii acestora dispozitiilor dreptului comun privind semnatura electronica.

Principiul consensualismului

Guverneaza forma actelor juridice,avand la baza ideea realizarii actului juridic ca simpla manifestare a vointei partilor(exprimata verbal sau in scris),fara impunerea unei formalitati legale si totodata fara a exista vreo indoiala asopra producerii efectelor juridice respective.Contracte consensuale sunt contractul de locatiune sau contractul de mandat(incheiat in forma scrisa,autentica ori sub semnatura privata sau verbala).

Efectele actului juridic

Efectele actului juridic fac referire la drepturile subiective si obligatiile civile pe care le modifica sau stinge actul respectiv,intre continutul si efectele acestuia existand identitate,o suprapunere. Principiile efectelor actului juridic civil sunt: -Principiul fortei obligatorii sau pacta sunt servanda ce reprezinta acea regula a efectelor actului juridic conform careia actul juridic incheiat legal se impune autorului precum legea,contractul fiind legea partilor.Contractul este obligatoriu pentru parti,acestea trebuind sa-l respecte precum o lege ,asumandu-si obligatiile.In urma executarii cu buna-credinta,partilor le revine obligatia de loialitate,adica indatorirea de a se informa ,un bun exemplu fiind locatarul obligat

sa informeze tulburarile provenite de la un tert,si totodata mandatarul nu poate sa depaseasca limitele stabilite prin mandat.In ceea ce priveste exceptiile,cele mai importante sunt exceptia de restrangere,cand contractul nu mai poate produce efecte din cauza disparitiei unui element propriu si exceptia de extindere cand se produce modificarea fortei obligatorii a contractului,independent de vointa partilor. -Principiul irevocabilitatii reprezinta regula de drept conform careia actul juridic bilateral nu poate fi desfintat prin vointa numai a uneia dintre parti,iar actul unilateral nu poate fi incheiat prin vointa autorului,decat in conditii legale,astfel incat contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul partilor sau legii.In ceea ce priveste exceptiile ,se pot mentiona contractul de donatie dintre soti,caz in care donatia se poate revoca pentru ingratitudine si neexecutare nejustificata a sarcinilor obligatorii; revocarea testamentului,caz in care acestea nu poate fi revocat expres in tot sau in parte, decat printr-un act autentic notarial sau printrun testament;contractul de locatiune pe perioada nedeterminata,caz in care se aduce in discutie denuntarea unilaterala;contractul de societate,ce poate inceta prin vointa unuia sau mai multor asociati ,sau prin imposibilitatea realizarii obiectului societatii, prin consimtamantul asociatilor ,prin hotararea instantei,nulitate sau alte cauze prevazute in contract;contractul de depozit,caz in care deponentul poate sa solicite restituirea dreptului depozitat,dar este obligat sa ramburseze depozitarului cheltuielile ;contractul de mandat ce inceteaza in cazul revocarii de catre mandant ,la renuntarea acestuia ,sau in cazul mortii,incapacitatii sau falimentului acestuia. -Principiul relativitatii reprezinta regula de drept conform careia actul juridic produce efecte numai fata de autorul actului ,acesta neputand sa profite ori sa dauneze altor persoane,contractul fiind opozabil tertilor.Efectele actului juridic sunt relative.Contractul valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante,persoanele care nu sunt nici parti nici terti ,dar au legatura cu persoanele contractante sunt avanzii-cauza. Avanzii cauza se impart in 3 categorii: universal succesori universali sau cu titlu Succesori cu titlu particular Creditori chirografari Tertii sunt persoane straine actului juridic ,ce isi asuma fata de creditor angajamentul promis ,sau orice obligatie a debitorului.Promisiunea faptei altuia este doar o aparenta exceptie de la principiul relativitatii,intrucat in realitate debitorul isi asuma el personal o obligatie.

Nulitatea actelor juridice

Nulitatea reprezinta o sanctiune de drept civil care lipseste actul juridic de efectele urmarile la incheierea acestuia ,desfiintandu-l retroactiv,in urma incalcarii unor dispozitii legale referitoare la conditiile de validare ale incheierii.Indeplineste urmatoarele functii: Functia preventiva ce consta in amenintarea subiectilor de drept civil tentati sa incheie actul nerespactand conditiile de validare Functia sanctionatorie ce intervine cand subiectii nu au respectat legea Functia de garantare a principiului legalitatii in domeniul actelor juridice civile ce se realizeaza prin intermediul primelor doua functii.

Clasificarea nulitatilor

Se clasifica astfel: Dupa natura interesului general sau individual in : nulitate absoluta Nulitate relativa Dupa intinderea efectelor in : nulitate partiala Nulitate totala O exceptie apare in cazul clauzelor care nesocotesc ordinea publica si bunele moravuri.acestea fiind considerate nescrise ,adica nu produc niciun efect. Dupa consacrarea legislativa in: lege) nulitate expres (prevazute expres de

Nulitate virtuala sau implicita (rezulta din modul de reglementare al unei conditii de validare) Dupa modul de operare in: nulitate judiciara Nulitate conventionala Dupa felul conditiei de valabilitate incalcate in : nulitate de fond (cand se incalca o conditie de valabiliatate) nulitate de forma(cand se incalca o conditie de forma)

Nulitatea absoluta este cea care sanctioneaza actul juridic incheiat cu incalcarea unor norme ce protejeaza un interes general,obstesc.Sunt considerate cauze de nulitate absoluta urmatoarele situatii:cand se incalca dispozitiile legale cu privire la capacitatea partilor de a incheia anumite acte juridice,fiin exceptate cumpararea drepturilor succesorale,unui drept litigios ,sau cumpararea facuta pentru apararea anumitor drepturi;cand priveste o conditie esentiala pentru validarea actului juridic;cand forma e ceruta de lege in mod obligatoriu(nu a fost respectata de parti:donatia,ipoteca nu au fost incheiate in forma autentica);cand au fost incalcate dispozitiile imperative ale legii,ordinea publica si bunele moravuri;cand lipseste autorizatia administrativa;cand prin actul juridic incheiat s-a fraudat legea.In ceea ce priveste regimul juridic aplicabil nulitatii absolute,aceasta poate fi invocata de orice persoana interesata precum parti,avanzi-cauza,procuror instanta,actiunea in nulitate este imprescriptibila,ea putand fi invocata pe cale de actiune sau pe cale de exceptie,nu poate fi acoperita prin confirmarea actului,nulitatea nefiind susceptibila de confirmare decat in cazurile prevazute de lege. Nulitatea relativa este cea care sanctioneaza actul juridic,la a carui incheiere a fost incalcata o orma juridica care protejeaza un interes particular sau individual.Contractul este anulabil cand in momentul incheierii actului lipseste cauza,cand consimtamantul exprimat a fost viciat prin dol,violenta,eroare sau leziune,cand lipseste capacitatea deplina de exercitiu,existand si incapacitati speciale in materia legatelor,acestea fiin anulabile in favoarea notarului care a autentificat testamentul, martorilor sau agentilor instrumentatori si persoanelor ce au acordat asistenta juridica la redactarea testamentului.In ceea ce priveste regimul juridic al nulitatii relative,aceasta nu poate fi invocata decat de persoana ocrotita de dispozitia legala ce priveste nulitatea,actiunea in nulitate relativa este supusa presctriptiei extinctive si totodata poate fi acoperita prin confirmare. Deosebirile intre cele doua sunt: Nulitate absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata pe cand cea relativa poate fi invocata numai de persoana al carei interes a a fost incalcat la incheierea actului Nulitatea absoluta este invocata din instanta de oficiu de judecata,cea relativa neputand fi Nuliatatea absoluta nu este susceptibila de confirmare,iar cea relativa este acoperita prin confirmare Nulitatea absoluta este imprescriptibila,iar cea relativa poate fi invocata pe cale de actiune doar inauntrul termenului de prescriptie

Efectele nulitatii actului juridic

Reprezinta consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii,acesta constand mai exact in defiintarea raportului juridic generat de actul sanctionat cu nulitate si fiind generate de principiul retroactivitatii,principiul restabilirii situatiei anterioare si principiul anularii actului subsecvent . Principiul retroactivitatii este construit pe ideea ca nulitatea inlatura efectele actului juridic si pentru trecut si pentr viitor,toate efectele actului incheiat fiind inlaturate astfel considerandu-se ca actul nu a fost niciodata incheiat. Principiul restabilirii situatiei anterioare pleaca de la ideea ca tot ceea ce s-a executat in baza actului anulat trebuie restituit.In cazul in care actul nu a fost executat,acesta inceteaza si u se mai poate cere indeplinirea prestatiilor de catre parti,situatia complicandu-se in momentul in care actul juridic a produs efecte si a fost executat in tot sau in parte,problema restituirii fiind complicata.Exista de asemenea si cateva exceptii precum atunci cand bunul supus restituirii a pierit fortuit iar debitorul obligatiei de restituire este liberat de aceasta obligatie, cand bunul ce face obiectul restituirii a suferit o pierdere partiala ,sau cand persoana care nu are capacitate de exercitiu nu este tinuta la restituirea prestatiilor decat in limita folosului realizat. Principiul anularii actelor juridice subsecvente ca urmare a anularii actului initial pleaca de la ideea ca anularea actului initial atrage si anularea actului subsecvent ,ca o consecinta a legaturii sale cu primul. Efectele nulitatii in cazul persoanei juridice-cand hotararea judecatoreasca devine definitiva,persoana juridica intra in lichidare,astfel fiind numiti si lichidatorii.Exista totusi situatii in care desi actul juridic este lovid de nulitate ,i se poate recunoste valabilitatea.Regulile ce inlatura efectele nulitatii sunt: Conversiunea actului juridic Validarea contractului Validitatea aparentei in drept Raspunderea civila delictuala

Cauzele de anulare a efectelor actului juridic posterioare incheierii actului sunt rezolutionarea(sanctiune ce consta in desfintarea unui contract sinalagmatic,pe motiv ca una din parti nu si-a executat obligatiile),rezilierea(sanctiune ce consta in desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare succesiva pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor decatre una din parti),revocarea,caducitatea(cauza de ineficacitate a actului juridic civil care-l lipseste de orice efecte ce o consecinta a intervenirii unor cauze ulterioare incheierii si independent de vointa autorului)si inopozabilitatea(sanctiune

aplicabila efectelor actului juridic incheiat prin incalcarea unor cerinte de publicitate fata de terti).

Prescriptia extinctiva

Reprezinta un mod legal de stingere a obligatiilor,fundamentata pe scurgerea unui interval de timp,completata cu inactiunea titularului dreptului.Esenta acesteia consta in limitarea in timp a posibilitatilor de aparare a drepturilor subiective pe calea constrangerii exercitate de stat,dreaptul la actiune fiind analizat din doua perspective:sens material(posibilitatea titularului de a obtine prin intermediul instantelor judecatoresti ori a altor organe executarea unei obligatii sau recunoasterea unui drept);sens procesual(posibilitatea reclamantului de a de a sesiza instanta pentru apararea unui drept subiectiv incalcat sau contestat).Fundamentul prescriptiei consta in inlaturarea incertitudinii din cadrul vietii juridice,aceasta avand urmatoarele functii:mobilizatoare,educativa,sanctionatoare si de consolidare.Normele ce reglementeaza prescriptia constau in invocarea acesteia de partea interesata si totodata de renuntare,cea din urma putand fi expresa sau tacita,si are ca urmari aparitia unei noi prescriptii,renuntarea partii indreptatite la beneficiu termenului scurs pana la acea data atragand dupa sine aplicabilitatea dispozitiilor cu privire la intreruperea prescriptiei prin recunoasterea dreptului,neputand fi invocata impotriva codebitorilor soliradri,a obligatiilor indivizibile sau fideiusilor.

Domeniul prescriptiei extinctive

Este reprezentat de totalitatea drepturilor subiective civile ,victime ale incidentei acestei institutii juridice si de circumscrierea drepturilor subiective pentru care protejarea si constrangerea este limitata de catre lege prin fixarea unui termen in interiorul caruia dreptul la actiune ,in sens material si dreptul de a cere executare silita trebuie exercitate.Problamatica connsta in raportarea tuturor drepturilor de natura subiectiva la institutia prescriptiei extinctive ,determinandu-se astfel drepturile prescriptibile si imprescriptibile,determinare ce sta la baza adoptarii unor anumite criterii,precum izvorul de reglementare.Principalul criteriu ar fi natura

drepturilor subiective,ce pot fi patrimoniale si nepatrimoniale.In principium drepturile patrimoniale sunt prescriptibile.Dreptul la actiune este imprescriptibil in cazurile prevazute de lege sau pin natura sau obiectul dreptului subiectiv ocrotit.Sunt imprescriptibile drepturile privind: Actiunea privind apararea unui drept nepatrimonial Actiunea in constatarea existentei sau inexistentei unui drept Actiunea in constatarea nulitatii absolute

Drepturile reale principale prescriptibile sunt:dreptul de revendicare imobiliara in cazul proprietarului unui teren de la care o apa curgatoare a smuls brusc o portiune de mal,dreptul de revendicare a animalelor,dreptul de revendicare mobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate personala. Drepturile personale nepatrimoniale sunt in principiu imprescriptibile,amintind actiuni ca stabilirea paternitatii,a maternitatii,tagada paternitatii,persona fizica ale carei drepturi nepatrimoniale au fost incalcate putand cere instantei interzicerea savarsirii faptei ilicite,incetarea incalcarii si interzicerea pentru viitor sau constatarea caracterului ilicit al faptei savarsite.

Termenele de prescriptie extinctiva

Reprezinta intervalul de timp legal fixat ,inauntrul caruia trebuie exercitat dreptul la actiune ori dreptul de a cere executare silita ,sub sanctiunea pierderii acestor drepturi de catre titulari.Acestea pot fi reduse sau marite,prin acordul expres al partilor,cu conditia ca durata sa nu fie mai mica de 1 an si nici mai mare de 10 ani.Se clasifica astfel: In functie de sfera lor de aplicare: termene generale Termene speciale In raport de actul normativ ce le consacra: acte normative In functie de felul prescriptiei: material executare silita termene ale dreptului la actiune in sens Termene ale dreptului de a cere termene instituite de Codul civil Termene instituite prin alte