Hamlet-figura centrala a umanismului renascentist in teatru

Cultura Renacentismului
Numim Renatere epoca ce ncepe n Europa n a doua jumtate a secolului al XV-lea i continu pn n primele decenii ale secolului al XVI-lea. Denumirea aceasta se explic prin faptul c n vremea respectiv a avut loc o renviere a interesului fa de monumentele culturale ale Greciei i Romei antice. Ulterior ,sensul acestui termen a fost interpretat mai larg,astfel c noiunea a inclus ntregul complex al fenomenelor care au caracterizat nflorirea culturii n Europa ,dup ndelungate veacuri de amorire medieval.n aceast epoc apar tiinele naturii i se pun bazele filozofiei materialiste . n Italia ncepu ,ca un reflex al antichitii clasice, o nflorire nemaivzut a artelor ,care de atunci nu a mai putut fi atins niciodat . n Italia ,Frana , Germania se ivi o literatur nou , prima literatur modern ; Anglia i Spania cunoscur curnd dup aceasta, epoca literaturii lor clasice. Epoca Renaterii s-a caracterizat prin crncene lupte de clas. n timp ce burghezia lupta mpotriva aristocraiei , masele populare ,ranii i meteugarii ,se ridicau mpotriva asupritorilor lor. Acesta era decorul pe fondul cruia se dezvolta noua cultur. Dei Evul Mediu cunotea ntructva lumea antic i, din cnd n cnd ,se creau opere cu subiecte antice , totui, n esen, nelegerea adevratului spirit al filozofiei i artei din Grecia i Roma antic a disprut sau a fost denaturat . Ca urmare a schimbrilor produse n ntreaga via a societii europene la sfritul Evului Mediu ,cultura antic a strnit un interes deosebit in rndurile oamenilor naintai din secolele XV i XVI ,care au gsit n ea un foarte important sprijin ideologic n lupta mpotriva scolasticii i a teologiei . Din manuscrisele salvate dup cderea Bizanului , din statuile antice dezgropate de sub ruinele Romei , n faa Apusului uimit, a aprut o lume nou: antichitatea greac- n faa chipurilor ei luminoase, fantomele Evului Mediu disprur. Cel mai naintat curent ideologic al epocii , aprut mai nti n Italia unde s-a rspndit n ntreaga Europ, a fost umanismul .n Evul Mediu, tiina se ocupa de studiul teologiei (divina studia); n epoca Renaterii , n centrul preocuprilor intelectuale apare studierea a tot ceea ce este legat de viaa omeneasc (Humana studia ).Umanitii, n sensul ngust al cuvntului , erau n acea epoc oamenii care se dedicaser studiului monumentelor ,filozofiei si literaturii antice . Prima condiie pe care trebuia sa o ndeplineasc un umanist era cunoaterea limbilor latin i

greac . ntr-un sens mai larg,umanismul era ntregul sistem al concepiilor filozofice, social politice ,etice si estetice ale oamenilor naintai din Epoca Renaterii . Umanistul italian Pico Della Mirandola a compus un imn entuziast nchinat frumuseii i mreiei omului n lucrarea sa ,,Despre demnitatea omului,, . Idealul umanitilor era omul dezvoltat multilateral , deopotriv de minunat n manifestrile naturii sale fizice i spirituale . Ei afirmau principiul egalitii tuturor oamenilor indiferent de condiia lor social. de ras , naiune i credin. Cea mai strlucit realizare a noii culturi au fost nii oamenii remarcabili ai aceste epoci .Engels a descris minunat acest lucru : ,,Aceasta a fost cea mai mare revoluie progresiv din cate trise omenirea pn atunci , o epoc ce avea nevoie de titani i care a creat titani ,titani ca gndire, pasiune i caracter , ca multilateralitate si erudiiepe atunci aproape nu a existat om de seam care s nu fi fcut cltorii ndeprtate , s nu fi vorbit patru- cinci limbi , s nu fi strlucit n cteva domenii de creaie Eroii acelui timp nu deveniser nc sclavii diviziunii muncii, care-i face pe oameni mrginii si unilaterali si a crei influen o observm att de des la urmaii lor. Dar faptul deosebit de caracteristic acestor timpuri este c aproape toi triesc n mijlocul frmntrilor timpului lor , iau parte activ la lupta practic , iau atitudine i lupt ntr-o tabr sau alta , unii cu pana i cuvntul , alii cu sabia , iar alii cu una i cu alta .

Anglia n Epoca Renaterii

Domnia reginei Elisabeta, de aproape o jumtate de secol s-a caracterizat printr-o strlucit dezvoltare a culturii engleze ; de aceea figurile proeminente ale acelor vremuri sunt denumite cteodat ,,elisabetane,, ,iar ntreaga epoc -,,Epoca Elisabetan ,,. Aceast denumire i atribuie ns reginei un rol pe care ea , de fapt , nu l-a avut in dezvoltarea culturii engleze.Nu prin pomenile regeti ci prin largul sprijin al poporului , al pturilor democratice , ale societii trebuie explicate activitatea i realizrile gnditorilor i poeilor din fruntea epocii. Monarhia absolut s-a dezvoltat in secolul XVI, ca urmare a echilibrului temporar de fore dintre aristocraie si burghezie .Ca i n celelalte ri ale Europei apusene , la baza noilor fenomene culturale din Anglia a stat nlturarea rnduielilor vechi , feudale , i dezvoltarea relaiilor burgheze. Umanismul a fost in Anglia ideologia celor mai progresive pturi sociale. La aprecierea umanismului englez trebuie s inem cont de condiiile specifice n care s-a dezvoltat acest curent .El a aprut i a ajuns la nflorire atunci cnd elementele noii ornduiri burgheze se dezvoltaser mult mai mult dect n alte ri .De aici i cea mai nsemnat particularitate a literaturii umaniste engleze din epoca renaterii : ea nu a fost numai antifeudal ci , ntr-o msura considerabil, i antiburghez. Ascensiunea burgheziei care avea loc n Anglia ,li se revela scriitorilor umaniti cu toate contradiciile sale. Cu toate c din punct de vedere cronologic Anglia nu a fost prima ar

capitalist din Europa ,ea a fost ara care a cunoscut procesul dezvoltrii capitaliste n forma cea mai ,,clasica,, dup expresia lui Marx . Dezvoltarea relaiilor burgheze n Anglia a fost nsoit de fenomene care atingeau cele mai vitale interese ale maselor populare . Acumularea primitiv era realizat de burghezie prin jefuirea i exploatarea poporului ,n primul rnd ranilor .Ca urmare a dezvoltrii cetelor feudale ,a nchirierii mnastirilor i a izgonirii tranilor din sate, din cauza ,, mprejmuirilor,, , uriae mase ale populaiei s-au pomenit lipsite de mijloace de existen .Industria nu era n stare s le asigure munca i ,oamenii deveneau vagabonzi. Vagabondajul era att de rspndit , ncat nsi regina Elisabeta ,n timpul unei cltorii prin ar a exclamat :,,(n latina clasic)Pauper ubicuie jacet !(Peste tot zac sraci ),,. Tudorii au emis legi aspre mpotriva vagabondajului . n legtur cu aceast stare de fapte Marx a scris :,,Prinii clasei muncitoare actuale au fost supui pedepsei n primul rnd pentru c n mod silit , ei au fost transformai n vagabonzi i pauperi .Legislaia i considera drept nite criminali / voluntari/,, Situaia mizer a maselor populare nu putea s nu-i alarmeze pe umaniti i tocmai ei au fost primii aprtori ai intereselor tuturor oropsiilor i asupriilor.

Cele trei perioade ale literaturii umaniste din Anglia

Literatura umanist englez din Epoca Renaterii a parcurs n cursul dezvoltrii sale trei etape .Prima cuprinde sfritul secolului al XV- lea i prima jumtate a secolului XVI . n aceast perioad apar n Anglia primii nvai umaniti , care studiaz monumentele filozofiei i literaturii antice. Noua tiin ptrunde n fostele ceti ale scolasticii i teologiei medievale universitile de la Oxford i Cambridge. Aici au fost educate primele generaii de umaniti englezi , care mai trziu , au rspndit n rndul maselor aceast nvatur naintata. Un rol uria n dezvoltarea culturii umaniste l-a avut introducerea tiparului .Prima tipografie a fost nfiinat n Anglia de ctre Caston in 1476 .Trebuie s relevm ns , c n aceast perioad literatura umanist din Anglia avea un caracter prin excelen teoretic ,iar cercul influenelor sale era nc foarte limitat .Cel mai important scriitor al umanismului englez n prima sa etapa a fost Thomas Moore . A doua perioad a Renaterii aa numita epoc elisabetan cuprindea a doua jumtate a secolului al XVI-lea i nceputul secolului al XVII- lea. Este perioada celei mai mari nfloriri ale literaturii renaterii , care parcurge n numai cteva decenii o cale uria de la primii pai modeti pe trmul creerii unor noi forme artistice , pna la miestria matur .n aceast perioad intr i activitatea lui Shakespeare . A treia perioad dup moartea lui Shakespeare pn la nceputul celui de-al V- lea deceniu al secolului al XVII lea, s-a caracterizat prin decderea literaturii renaterii engleze. n aceti ani au continuat s apar unele opere importante ale literaturii umaniste , dar n general , perioada s-a caracterizat printr-o criz a umanismului .Privind ntr-o larg perspectiv istoric , renaterea

englez a constituit de fapt prologul revoluiei burgheze care a avut loc n Anglia la mijlocul secolului al XVII lea.

Drama umanista nainte de Shakespeare

Caracterul popular al dramei engleze din epoca renaterii . Drama englez din epoca renaterii a aprut pe baza sintezei ideilor umaniste naintate i a dramei populare .A fost o art democratic autentic .n ea i-au gsit reflectarea cele mai bune nzuine ale poporului ,ostilitatea lui fa de toate formele de asuprire a omului. Popular prin spiritul ei ,drama aceasta a fost popular i n form .Ea s-a dezvoltat pe solul celor mai bune tradiii ale dramei oreneti ,medievale mbogite de noua atitudine umanist fa de via .Folosind motenirea clasic a antichitii, umanitii au aprofundat coninutul i au desvrit formele artei dramatice . Teatrul a jucat rolul generator al noilor idei , de propovduitor al noii morale umaniste . n ciuda ordinelor guvernamentale care interziceau tratarea problemelor politice la ordinea zilei, dramaturgii, ocolind cenzura , gseau metode i procedee care le permiteau s se foloseasc de dram ca de un mijloc de agitaie politic. ncepnd cu a doua jumtate a secolului al XVI -lea se manifest o transformare evident a vechilor forme dramatice i se introduc forme dramatice noi .Studierea clasicilor antici n universitate a deschis accesul ctre bogtiei dramaturgiei antice .Studenii joac piesele lui Plaut , Tereniu i Seneca .Apar imitaii ale modelelor create de autori antici . Cu toate acestea , drama ,,savant,, influenat de modelele clasicismului antic nu a cptat n Anglia o dezvoltare ct de ct important .Umanistiii englezi au folosit motenirea dramaturgiei antice n msura n care aceasta putea contribui la decoltarea unei drame naionale indepente.

William Shakespeare
Fiind inutil si obositor sa aduci cat mai multe informatii asupra biografiei dramaturgului William Shakespeare, majoritatea bazate pe legende sau pe surse care se pun la indoiala ele insele si recunosc si alte surse ca fiind adevarate, voi schita o biografie sumara a acestui scriitor, dandu-i dreptate criticului George Calinescu :Intelegem ce vrea sa zica viziune shakesperieana dar de biografia lui Shakespeare n-avem trebuinta, precum ne este indiferent a sti cine a coplit pe Apolo din Belvedere.Marile creatii sunt lipsite de stil personal ca si natura insasi, sau cu mult prea covarsitor sublime si universale pentru ca viata autorului sa le poata explica.Creatiile cu adevarat geniale sunt paricide. In primul rand nu exist nici o descriere scris a aspectului fizic al lui Shakespeare i nici o dovad c el a comandat vreodat un portret, astfel gravura Droeshout, pe care Ben Jonson a

aprobat-o ca fiind foarte asemntoare cu chipul real, i monumentul lui din Stratford furniza cele mai bune dovezi legate de aspectul su.William Shakespeare s-a nscut n data de 23 aprilie 1564 i a murit n 23 aprilie 1616. A fost un dramaturg i poet englez i este considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limb englez. El este adesea numit poet naional al Angliei i Poet din Avon (Bard of Avon) sau Lebda de pe Avon, (The Swan of Avon). Lucrrile sale au supravieuit, incluznd unele colaborri, alctuite din aproape 38 de piese de teatru, 154 de sonete, dou lungi poeme narative, i alte multe poezii. Piesele lui de teatru au fost traduse n fiecare limb vorbit i sunt jucate mai des dect cele ale oricrui alt dramaturg. Multe dintre piesele sale au fost montate pe scena teatrului Globe, unul din cele mai populare ale epocii Elisabetane, a crui deviz era "Totus mundus agit histrionem", reluat n Cum v place sub forma metaforei lumii ca scen de teatru: "All the world's a stage, And all the men and women merely players: They have their exits and their entrances". "Lumea ntreag este o scen iar brbaii i femeile sunt actorii ei, ei intr i ies pe rnd din ea" Shakespeare a scris majoritatea muncii sale cunoscute ntre 1589 si 1613. Piesele lui de nceput au fost n special comedii i istorii, genuri pe care el le-a ridicat la punctul maxim de rafinament i art pn la sfritul secolului al 16-lea. . Dup aceea, el a scris n special tragedii nainte de aproximativ 1608, incluznd Hamlet, "Regele Lear" si Macbeth, considerate unele dintre cele mai strlucite lucrri n limba englez. n ultima parte a vieii, el a scris comedii tragice, de asemenea tiute ca aventuri romantice, i a colaborat cu ali dramaturgi. Dup 1606-1607, Shakespeare a scris puine piese de teatru i nici una nu i sunt atribuite dup 1613. Ultimele trei piese ale sale au fost colaborri, probabil cu John Fletcher, care i-a succedat ca dramaturg pentru "Oamenii regelui". A murit la 23 aprilie 1616. Pe piatra lui funerar st scris: Binecuvntat fie cel ce las (n tihn) aceste pietre i blestemat fie cel ce-mi mic oasele (n limba englez modern: "Blest be the man that spares these stones, and cursed be he that moves my bones"). Shakespeare a fost un poet si dramaturg respectat n acea vreme, dar reputaia lui nu a crescut la nlimile sale actuale nainte de secolul al 19-lea. Ideile romantice, n particular, ntmpin genialitatea lui Shakespeare, si Victorianii s-au nchinat lui Shakespeare cu o stim pe care George Bernard Shaw a numit-o Idolatrizarea lui Shakespeare . n secolul XX, munca lui a fost n repetate rnduri recunoscut i redescoperit de noi micri n performan. Piesele lui de teatru rmn ct se poate de populare astzi i sunt permanent studiate, jucate i reinterpretate n diverse contexte culturale i politice n ntreaga lume.

Hamlet
"Tragedia lui Hamlet, prinul Danemarcei", sau, mai simplu, "Hamlet", este o oper tragic, scris de William Shakespeare. Intriga povetii, petrecut n Danemarca, relateaz felul n care prinul Hamlet pretinde rzbunare mpotriva unchiului sau, Claudius, pentru ca l-ar fi ucis pe btrnul Rege Hamlet, fratele lui Claudius si tatl tnrului Hamlet, Luandu-i locul la tron si

cstorindu-se cu Gertrude, vduva defunctului rege i mama prinului. Piesa ilustreaz extrem de viu episoade de nebunie real i prefcut - de la jelire zdrobitoare pn la furie scelerat explornd teme precum trdarea, rzbunarea, incestul i coruperea moral. Hamlet a fascinat cititorii si auditorii timp de secole si primul lucru care trebuie menionat este faptul ca personajul este enigmatic. El are ntotdeauna ceva de ascuns,ceva ce nu pot descoperi nici mcar celelalte personaje ale tragediei ;chiar si cel mai atent si iste cititor nu pot afla tot ce este de aflat despre print. Chiar Hamlet afirma ca el are cevaceva ce nu se poate vedea cu ochiiceva dincolo de aparente. Cnd el vorbete, i d impresia ca exista un lucru important pe care Hamlet omite s-l menioneze , poate chiar un lucru de care nici mcar el nu este contient. Abilitatea lui Shakespeare de a scrie monologuri si dialoguri este poate cea mai mare realizare a sa. Printul Danemarcei este student la universitate, ale crui studii sunt intrerupte de moartea tatlui sau. Hamlet este foarte contemplativ si are o gandire extrem de psihologica. El este interesat de ntrebri la care nu se poate gsi un rspuns clar. Pus in fata dovezilor faptului ca unchiul sau , Claudius , i-a omort tatl , dovezi pe care orice alt personaj al tragediei le-ar crede , Hamlet devine obsedat sa dovedeasc vinovata unchiului sau nainte de a aciona. Faptul ca unchiul sau este cel vinovat este pur si simplu inacceptabil pentru el. El este de asemenea pasionat de ntrebri ce vizeaz viaa dup moarte ,sinuciderile , ce se ntmpla cu corpul dup ce murim si lista poate continua. Hamlet acioneaz cu graba si este impulsiv. Cnd acesta acioneaz , cu premeditare sau fr , reuete chiar sa-l nimereasc pe Polonius, care se afla dup o perdea , cu o sabie fr nici mcar sa se uite daca este sau nu cineva acolo. Printul tinde sa peasc foarte repede spre rolul de om ru acionnd iraional si suprnd celelalte personaje cu discursurile sale slbatice. Este foarte important de spus ca Hamlet este extrem de melancolic si nemulumit de situaia din Danemarca si din propria familie si chiar de ntreaga lume. Nu este deloc de acord cu mama sa , Gertrude , in privina cstoriei cu Claudius. O reneg pe Ophelia , femeia pe care odat spunea ca o iubete din toata inima .Cuvintele personajului indica dezgust si nencredere in femeie in general. Dar, in ciuda tuturor faptelor care provoac dezaprobare , fapte fcute de prin , este remarcabil ca acesta si urmaul aparent al Danemarcei se gndesc la aceste lucruri personale numai in termeni psihologici. Hamlet petrece relativ puin timp gndindu-se la ameninrile care vin din afara rii i au n vizor securitatea naional a Danemarcei , dar si la ameninrile care provin din interiorul statului ( si prinul ajuta la construirea acestora tocmai prin nepsarea lui ).Evoluia sa de la fiina echilibrata, iubitoare de adevr si dreptate , dornic de viaa in armonie cu ceilali si totodat ntr-o fireasca armonie interioara la peonajul dornic de rzbunare , necrutor i cuprins de o furie oarba , se petrece pe fundalul descoperirii rului si viciului din lume si mai ales din Curtea Regala , loc in care si traiste propria drama. ovielile si trgnrile lui nainte de a-i rzbuna tatl au fost investite de autor cu valori simbolice. Ele sunt proprii fiinei umane , ca si zbuciumul interior de altfel. Contiina propriei drame este data de contiina ca aceasta e drama lumii in general , iar omul ,vorba cronicarului se afla supt vremii,,

Hamlet motivul principal al tragediei ,,Hamlet ,, este contiina faptului c ,,vremea a ieit din ni,, (The Time Is out of joint) . Istoria prinului danez reprezentat pe scen nc naintea lui Shakespeare a fost prelucrat de acesta in aa fel, nct o dram sngeroas a rzbunrii s-a transformat intr-o tragedie de nalt generalizare social-filozofic a contradiciilor epocii. Eroul tragediei, Hamlet, este un umanist ,,e nflcrat ca toate sufletele nobile :tot ce e Rau trezete in el o indignare energica , tot ce e bun l face fericit,,. In existenta linitita, armonioas, a acestui om, intervin ,unul dup altul evenimente care l zguduie profund: moartea tragic a tatlui sau si pripita recstorire a mamei sale . Privind in jur , el vedea ceea ce nu observase nainte si anume c peste tot domnete Raul , viciul, cruzimea. Dup cum arata Bielinski,Hamlet a vzut ,,ca visele despre viaa si viaa nsi nu sunt ctui de puin unul si acelai lucru.. Viaa lui Hamlet o alctuia credina si aceasta credina a fost ucisa ntransul,sau cel puin puternic cltinata ; de ce ? pentru ca el a vzut lumea si oamenii nu aa cum ar fi vrut sa-i vad ci aa cum sunt ei in realitate. Din acest punct de vedere tragedia lui Hamlet nu a fost numai tragedia lui personala , ci tragedia ntregii generaii de umaniti din care a fcut parte Shakespeare nsui . Hamlet se ntreab cum trebuie sa reacioneze fata de rul din jurul lui .Aflnd cauza morii tatlui sau, el ajunge de ndat la o concluzie generalizatoare .Problema rzbunrii pe care umbra tatlui sau ii cere s-o nfptuiasc este neleas de Hamlet ca o problem a luptei mpotriva rului in general . Aceasta l si tulbura . ,, Ieit-a vremea din titani si , vai ! Am fost nscut ca tocmai eu s-o dreg . " In loc sa acioneze ,Hamlet ncepe sa cugete si conflictul exterior dintre erou si mediul nconjurtor se intensific o data cu conflictul luntric pe care Bielinski l explica astfel: ,,ngrozitoarea descoperire a tainei morii printelui sau , in loc sa-l fac pe Hamlet sa se ptrund de un singur sentiment si de un singur gnd sentimentul si gndul rzbunrii care sa fie gata in fiecare clipa sa se transforme in aciune, aceast grozava descoperire nu l-a fcut sa-si ias din lumea sa luntric,ci , dimpotriv , sa intre mai mult in sine si sa se concentreze asupra strfundurilor sufletului sau , a trezit in el problemele vieii si ale morii , ale timpului si ale veniciei , ale datoriei si ale lipsei de voin , i-a ndreptat atenia asupra propriei sale individualiti , asupra nimicniciei si a ruinoasei sale neputine a zmislit in el ura si dispreul fata de sine nsui. Hamlet a ncetat a mai crede in virtute si moralitate , deoarece s-a vzut pe sine incapabil si neputincios sa pedepseasc viciul si imoralitatea si sa nceteze sa mai fie virtuos si moral . n actul II disimuleaz gndul rzbunrii i la adpostul mtii de nebun poate observa, analiza, interpreta, evalua faptele celor din jur. Nici mcar Ofelia nu-l nelege i de aici misoginismul lui generat mai nti de mama incestuas. La fiecare intervenie a lui Hamlet apare

noncomunicarea,o dram a limbajului cu cel puin dou motivaii: cei din jur sunt trdtori sau gata s trdeze, de aici refuzul de a se comunica; masca nebuniei trebuia susinut printr-o retoric a limbajului incoerent.Danemarca e o nchisoare e un fel de laitmotiv al discursului dramatic. Unul dintre prietenii lui rostete un adevr profund: Atunci numai spiritul preaavntat al domniei- voastre o face s fie altfel:e preastrmt ca s-l ncap. Observaia care se impune aici este aceea c Hamlet este idealul renascentist, iar pentru cei de astzi este arhetipul.Hamlet pierde o iubit, doi prieteni, este suspectat de rege, se retrage n sine chinuit de ntrebti, ndoieli, resentimente provocate nu numaide pierderea tronului. Nu setea de putere l chinuie. Omul, chintesen a rnii, este definit de Hamlet ntre cele contrarii:lut i desvrire. Hamlet cunoate foarte bine teatrul i fora lui terapeutic i n actul trei pregtete o capcan: prin piesa aceasta la ntind/ n care-al rigi cuget va s-l prind,, n plin conflict luntric, mcinat de dorina de rzbunare i luciditate,Hamlet este dornic de cunoatere, vrea s nlture orice urm de suspiciune referitoare la criminal i pentru aceasta teatru n teatru este pentru el investigaie a renascentistului care vrea un act de dreptate ,nu cruzime. Actul III ncepe cu versul devenit celebru: To be, or not to be: iat ntrebarea. Dihotomia este nc ireconciliabil. Hamlet trebuie s triasc ndurnd sau nendurnd s moar. Moartea rezolv dilema, aciunea este respins din teama de necunoscut. Soluia este gsit n moarte comparat cu un somn adnc. Misoginismul, explicat prin elemente de biografie interioar devine agresiv n actul III fa de Ofelia, iar n actul V se va transforma n durere sincer cnd aceasta se sinucide. Conflictul exterior se acutizeaz. Claudius nu-l crede nebun, l proptete la castel, apoi va pune la cale un complot din care Hamlet va scpa. Uzurpatorul se autodemasc n timpul cnd piesa,Capcana de guzgani este jucat de actori. Prima ncercare de a-l ucide pe regele vinovat este reprimat pentru c acesta se ruga i n opinia lui Hamlet acesta se ciete, regret, crede c momentul judecii luntrice a nceput. Jocul aparenei i esenei se manifest i la Claudiu. Un epicureu prin formaie, nu poate renuna la ceea ce a ctigat prin omucidere. (Hamlet III) Dialogul cu mama se organizeaz ntr-o opoziie puternic ntre egocentrismul mamei i frustrarea dureroas a fiului. Ceea cea ncercat prin teatru n teatru repet. Acuzaiile cad una dup alta i au ca scop trezirea contiinei mamei nrobite pasiunii. Hamlet rupe brutal vlul iluziei mamei despre Claudiu. Culpa lui Hamlet generat de attea amnri se manifest prin explozia necontrolat a sentimentelor. n actul IV este acelai indecis, mcinat de aceeai ntrebare: To be, or not to be. Abia in actul V Hamlet devine activ, mama incestuoas pltete prin otrvire, Claudiu o sacrific fr regrete, dar va fi otrvit i prin vrful floretei i prin butura pregtit. Claudiu primete pedeapsa cuvenit .Poetica aristotelic, mimesisul i chatarsisul, se evideniaz acum:mama se reabiliteaz n ochii fiului, se purific, Hamlet se purific i el,rzbunarea nu mai este un act

individual, ci unul colectiv al pedepsei. Finalul este simbolic, drama noncomunicrii ia sfrit. Eroul devine el nsui, nu mai este singur, nu mai este captiv ntr-o lume egoist, murdar,care l condamn la tcere. nainte de a trece dincolo, revenit rege, las lui Fortinbras succesiunea la tron, deci opiunea pentru aciune ,i lui Horaio un testament al spunerii tragediei prinului: "E glasul ce moare; spune-i asta/i spune-i de-ntmplrile mari, mici/ Ce-nrurit-aurestul e tcere ". "O, Doamne a putea fi nchis n coaja unei nuci i m-a putea simi regele infinitului, dac n-a avea vise urte. " Cnd nu te mai temi de moarte, cnd nu te mai cramponezi de via, devii invulnerabil, aceasta este lecia pe care a nvat-o Hamlet i a lsa-o motenire urmailor. Trebuie s subliniem c ncercrile unor critici si regizori de al transforma pe Hamlet intr-un om care nu cunoate ndoiala care i-a rezolvat deja toate ndoielile chinuitoare contrazic nsi esena personajului .O prelucrare a lui Hamlet de Shakespeare creia ii lipsea nu numai melancolia printului danez ci si printul nsui .,, O atitudine la fel de exagerata ar fi si absolutizarea slbiciunii eroului pentru c slbiciunea nu este o caracteristica a lui Hamlet ci o stare in care se gsete si ntreaga dezvoltare a caracterului sau , sta in dorina eroului de a nvinge dureroasa destrmare luntric. De aici si profunda umanitate a acestui personaj precum si sentimentul de simpatie pe care l trezete. Lupta dintre Hamlet si Claudius nu este o lupta dintre oamenii a doua epoci si a doua structuri diferite. Amndoi sunt oameni ai Renateriii . Hamlet este ntruchiparea nfloririi individualitii umane, a culturii intelectuale , a moralei noi umaniste care au caracterizat Renaterea; Claudius este purttorul egoismului , al cupiditii , al necrutoarei sete de putere, al nihilismului moral .Al tuturor viciilor existente n Evul Mediu dar care s-au dezvoltat cu deosebita for pe solul individualismului burghez. Tragedia lui Hamlet rmne unul din marile semne de ntrebare puse omenirii. n ce const, de fapt, tragedia lui Hamlet? n neputina lui de a atinge tragicul? n ncercarea de a sparge limitele unei lumi n care se simte nchis? n ncercarea de a sparge limitele unei fiinri n care se simte prizonier? n neputina de a se afla pe sine, ca esen, simindu-se stingher ntr-o lume i ntr-un corp care nu-i aparin? n faptul c i s-a dat ca misiune s aeze lumea la loc n ni? n neputina de a alege ntre a fi i a nu fi? n nevoia de a pune laolalt apolinicul i dionisiacul din fiina lui, astfel nct s ating Fiina?Muli au ncercat s descifreze semnele lumii n aceast pies i textul s-a lsat citit n diverse chipuri, fiind cel mai ciudat palimpsest al veacurilor. Sisteme filosofice, realiti sociale sau culturale ale diverselor epoci s-au gsit perfect reflectate n ea ca-ntr-o oglind care arat mereu alte chipuri, ea rmnnd neschimbat i coninndu-le n acelai timp pe toate."Hamlet este un mare prin, nu numai al gndirii, ci i al existenei"

Concluzie
Hamlet este figura centrala a umanismului renascentist deoarece reprezint omul ce se zbate ntre bine i ru, ntre lumin i ntuneric, ntre alb i negru. Dei fontul sufletului lui Hamlet este bun ,dorina de rzbunare eclipseaz i pteaz n acelai timp inima nobil a prinului. Omul renacentist descoper un nou univers:universul interior. Cel mai aproape de om si totui cel mai departe. Omul renaterii se descoper pe sine. Contientizeaz , simte , triete intens. Asta se ntmpla i cu Hamlet .Pan n momentul n care se produce tragedia , Hamlet este un om obinuit ce traiste ntr-o adevrat rutin, triete fr a avea un scop. n momentul n care Hamlet afl adevrul despre moartea tatlui su, n el se ntmpl un adevrat miracol . Acesta devine viu : o palet larg de sentimente tocmai a explodat in fiina lui .Hamlet ajunge sa simt furie ,dragoste ,melancolie la o intensitate mult mai mare .Mintea i corpul lui Hamlet ajung la extaz. Sentimentele lui Hamlet ajung sa fie deasupra raiunii . Consider c specific Renaterii este cunoaterea. Cunoaterea a ceva ce oamenii nici nu credeau ca au .Oamenii ajung sa-si exploreze simurile i sa creeze pe marginea lor ,fr a mai tine cont de reguli . i ascult inima. De aici si zbuciumul lui Hamlet :s-i asculte inima sau sa recurg la o metod ce este conceput a fi corect in viziunea celor nvai ce ns nu-l va satisface sufletete. Epoca renaterii este plin de ntrebri , de sentimente .n existena lor limitat plin de reguli apare sentimentul, ceva ce satisface sufletul intr-un mod misterios. Hamlet , este personajul cel mai reprezentativ pentru aceast epoc datorit curajului creionat de ctre Shakespeare , datorit dramei puternice interioare , datorit circumstanelor n care se petrec lucrurile .Datorita alegerilor pe care acesta le face ,Hamlet, de fapt prin el, putem nelege aa cum trebuie aceast epoc a nfloririi , o epoc a exploziilor de sentimente , a eliberrii mintii cat si a sufletului . Prin tot ce nsemna Hamlet putem spune ca intr-adevr este figura central a Renacentismului.

Bibliografie: Hamlet ( Prince of Danmark), William Shakespeare, editie bilingva, editura Pandora-M, 2009 Ionescu, E., Tufeanu-Livintz, R. Literatura universala si comparata antologie critica, Editura Universitatii din Bucuresti, 2008 Knight, G.Wilson, Studii shakespeariene, trad. de Ioana Comino, Univers, Bucuresti 1975 Trandafir de mai: eseu despre temele vietii in Hamlet