Corpul navei este unul cu o geometrie complexa, complexitate determinata de un

compromis intre formele necesare navei pentru a-i asigura flotabilitatea si hidrodinamicitatea
necesara unui consum redus de combustibil si formele necesare pentru a-si indeplini rolul careia
ii este destinata sau pentru a transporta cantitatea de marfa ceruta de armator. Pentru a studia
formele unei nave se foloseste planul de forme care este alcatuit din 2 componente:
1. cea numerica, formata din tabelul de semilatimi (tabelul de trasaj) si
2. cea grafica, care este alcatuita din 3 planuri principale de proiectie:
planul diametral (longitudinalul planului de forme) care este un plan vertical ce
imparte nava longitudinal in 2 borduri simetrice numite babord (amplasat in partea
stanga a planului diametral) si tribord (amplasat in partea dreapta a planului diametral).
planul cuplului maestru (transversalul planului de forme) ce sectioneaza nava
vertical si transversal in dreptul cuplului maestru si imparte nava in doua parti
nesimetrice: partea prova (spre partea din fata a navei) si partea pupa (spre partea din
spate).
planul de baza (orizontalul planului de forme) care este un plan orizontal,
longitudinal, ce se obtine la intersectia chilei navei cu planul diametral si planul cuplului
maestru.
In cadrul acestor plane se vor trasa curbe care vor reprezenta formele navei in urma a
diverse sectiuni aplicate corpului navei. Astfel:

daca sectionam nava pe toata lungimea ei, cu plane transversale, paralele cu planul
cuplului maestru, la intervale egale, obtinem in planul cuplului maestru o serie de curbe
numite cuple. Din motive de simetrie, in transversalul planului de forme se vor trasa in
partea stanga cuplele dinspre partea pupa iar in partea dreapta, cuplele dinspre partea
prova. Pentru a afla intervalele la care trebuieste sectionat corpul navei, de regula se
imparte lungimea intre perpendiculare a navei in 20 de intervale (perpendicularei pupa
corespunzandu-i cupla 0, cuplului maestro cupla 10 iar perpendicularei prova, cupla 20
datorita faptului ca sistemul de coordonate de axe Z-vertical in sus, Y-lateral, spre
tribord si X-longitudinal, spre prova, se amplaseaza in perpendiculara pupa). Acest
interval poate fi fractionat pentru a se aseza planuri de sectiune mai dese in zonele unde
geometria navei variaza foarte mult (pupa/prova navei) tocmai pentru a putea surprinde

cu o cat mai mare acuratete aceste variatii. Descrierea cuplelor se face pe toata lungimea
maxima a navei, nu doar pe lungimea intre perpendiculare.

daca sectionam nava cu plane orizontale, paralele cu planul de baza, la intervale egale,
vom obtine in orizontalul planului de forme o serie de curbe numite plutiri. Din motive
de simetrie, se va trasa doar partea de la babord a curbelor. Intervalele la care se
pozitioneaza planele de sectiune se afla de obicei prin impartirea pescajului navei la 6,
trasandu-se de regula 12 plutiri.

daca sectionam nava cu plane verticale, longitudinale, paralele cu planul diametral, la

intervale egale, pe toata latimea navei, vom obtine in longitudinalul planului de forme o
serie de curbe numite longitudinale. Intervalul de sectionare se obtine prin impartirea
semilatimii navei la 4 sau 5, dupa preferinte.

Tema de fata este de a realiza un plan de forme al unei nave pornind de la o dimensiune,
cateva rapoarte dintre dimensiunile navei:
Lpp = 110m (lungimea intre perpendiculare)
Raport Lpp/B = 6.5 (raport lungime/latime)
Raport B/T = 2.5 (raport latime/pescaj)
f0 =1293 mm (bord liber de baza)
Lp = 100m (lungimea intre perpendiculare a navei prototip)
Bp = 16m (latimea navei prototip)
Tp = 6m (pescajul navei prototip)
dar si cunoscand atat tabelul de trasaj pentru o nava prototip cu un Cb (coeficient bloc) de
0.825:

Cb=0.825
0.00

0.25

0.50

0.75

1.00

1.50

2.00

3.00

4.00

7.00

8.00

9.00

10.00

11.00

12.00

1.542

2.365

2.907

3.319

3.664

3.983

1.357

2.563

3.243

3.719

4.103

4.443

4.766

0.794

2.578

3.495

4.047

4.463

4.817

5.145

5.463

-0.50

0.00

0.50

5.00

6.00

1.00

0.262

0.688

0.850

0.956

1.030

1.165

1.278

1.418

1.533

2.447

3.666

4.338

4.779

5.137

5.461

5.770

6.075

1.50

0.650

1.521

1.848

2.067

2.226

2.505

2.733

3.025

3.231

3.844

4.617

5.091

5.439

5.745

6.035

6.319

6.601

2.00

1.157

2.324

2.766

3.066

3.294

3.673

3.964

4.348

4.602

4.986

5.431

5.754

6.026

6.284

6.537

6.789

7.042

2.50

1.783

3.103

3.607

3.960

4.235

4.664

4.972

5.385

5.643

5.876

6.111

6.329

6.541

6.754

6.970

7.186

7.398

3.00

2.530

3.873

4.393

4.761

5.049

5.472

5.756

6.134

6.361

6.513

6.655

6.814

6.983

7.156

7.332

7.505

7.668

4.00

4.082

5.330

5.825

6.164

6.416

6.749

6.943

7.182

7.307

7.382

7.455

7.542

7.636

7.730

7.819

7.896

7.956

5.00

5.330

6.439

6.877

7.166

7.366

7.592

7.689

7.796

7.842

7.864

7.888

7.917

7.946

7.972

7.989

7.998

8.000

6.00

6.118

7.082

7.445

7.674

7.823

7.952

7.974

7.992

7.996

7.998

7.999

7.999

7.999

7.999

8.000

8.000

8.000

7.00

6.452

7.309

7.612

7.798

7.914

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.00

6.500

7.327

7.618

7.799

7.914

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

9.00

6.500

7.327

7.618

7.799

7.914

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

10.00

6.500

7.327

7.618

7.799

7.914

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

11.00

6.500

7.327

7.618

7.799

7.914

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

12.00

6.500

7.327

7.618

7.799

7.914

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

13.00

6.500

7.327

7.618

7.799

7.914

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

14.00

6.500

7.327

7.618

7.799

7.914

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

15.00

6.499

7.327

7.618

7.799

7.914

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

16.00

6.332

7.221

7.545

7.747

7.876

7.981

7.991

7.998

7.999

7.999

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

17.00

5.565

6.558

6.937

7.183

7.353

7.543

7.623

7.717

7.763

7.789

7.817

7.857

7.902

7.944

7.974

7.992

7.999

17.50

4.866

5.888

6.283

6.545

6.734

6.969

7.091

7.247

7.336

7.393

7.452

7.541

7.647

7.757

7.849

7.921

7.969

18.00

3.935

4.958

5.345

5.615

5.817

6.088

6.246

6.461

6.596

6.692

6.795

6.947

7.145

7.354

7.548

7.713

7.840

18.50

2.762

3.831

4.224

4.501

4.714

5.015

5.205

5.448

5.583

5.656

5.755

5.959

6.249

6.577

6.898

7.185

7.423

19.00

1.331

2.570

3.008

3.314

3.551

3.892

4.113

4.340

4.376

4.289

4.284

4.507

4.878

5.321

5.780

6.209

6.581

1.184

1.693

2.050

2.324

2.722

2.971

3.138

2.973

2.593

2.383

2.596

3.027

3.585

4.192

4.785

5.313

0.296

0.713

1.043

1.503

1.780

1.840

1.374

0.567

0.010

0.226

0.697

1.371

2.139

2.912

3.619

0.375

0.876

1.166

1.156

0.485

0.663

1.800

2.613

19.50

20.00

20.25

cat si tabelul cu coordonatele profilelor pupa/prova ale navei prototip:

z
12.000
11.000
10.000
9.000
8.000
7.000
6.000
5.000
4.000
3.000
2.000
1.500
1.000
0.750
0.500
0.250
0.000
0.000

x/PP
-3.500
-3.333
-3.167
-3.000
-2.833
-2.666
-2.500
1.409
3.084
3.123
3.124
3.125
3.125
3.125
3.125
3.125
3.125
50.000

x/PV
2.500
1.910
1.334
0.813
0.390
0.105
0.000
0.425
1.317
2.106
2.241
1.939
1.337
0.879
0.267
-0.625
-2.996
-50.000

Acum se pot efectua calculele:

L=

110 m

fo=

1293 mm

L/B=
B/T=

6.5
2.5

B=
L=

16.9230 m
8 =>
5.5 m

T=

6.76923
1
1.12820
5

f=

m
1.61625 =>

D=

8.38548 m
1 =>

T=

Kx=
Ky=
Kz=

1.1
1.05769
2
1.13

m
=>
m
=>

L
prototip= 100
B
prototip= 16
T
prototip= 6

m
m
m

B
recalculat 16.9
= 2

T
recalculat
= 6.78

T = ~ 1.13
f
recalculat
= 1.62
D
recalculat
= 8.4

m
m
m

=>
Ky
recalculat=
1.0575

Stiind ca L si T au valorile 5.5m si 1.13m se poate crea tabelul de pozitii pe

lungimea navei (abscisa) ale planelor de sectiune transversale ce vor determina cuplele si
pozitiile pe inaltime (cota) ale planelor de sectiune ce vor determina plutirile navei.
Cuple
-0.5

x[m]
-57.75

Plutiri
0

0
0.5

-55
-52.25

0.25
0.5

1
1.5
2
2.5
3
4
5

-49.5
-46.75
-44
-41.25
-38.5
-33
-27.5

0.75
1
1.5
2
3
4
5

z[m]
0
0.282
5
0.565
0.847
5
1.13
1.695
2.26
3.39
4.52
5.65

6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
17.5
18
18.5
19
19.5
20
20.25
20.5

-22
-16.5
-11
-5.5
0
5.5
11
16.5
22
27.5
33
38.5
41.25
44
46.75
49.5
52.25
55
56.37
5
57.75

6
7
8
9
10
11
12

6.78
7.91
9.04
10.17
11.3
12.43
13.56

Acum putem realiza caroiajul planului de forme. Acesta va contine cele 3 planuri de
proiectie principale realizate amplasate conform standardelor desenului tehnic, astfel:
-

se traseaza caroiajul planului diametral. In dreapta acestuia se va desena

caroiajul planului cuplului maestru iar sub planul diametral se va desena caroiajul planului de
baza.
Caroiajul este simplu de desenat si nu necesita decat L,B,T, L si T ale navei. In
planul diametral se va realiza un dreptunghi de lungime L+L (L = distanta dintre cuplele 0-20 iar

L = distanta dintre cuplele -0.5 pana la 0 si 20 pana la 20.5) si inaltime 2xT. Baza de jos a
dreptunghiului o reprezinta plutirea 0 iar muchia de sus, plutirea 12. Muchia din stanga reprezinta
perpendiculara pupa (cupla 0) iar cea din dreapta este perpendiculara prova (cupla 20). Intre muchia de
jos si cea de sus se vor aseza la distanta T segmente orizontale de lungime egala cu a

dreptunghiului ce reprezinta urmele planelor orizontale de sectiune. De asemenea, in functie de

cuplele considerate in tabelul de trasaj, se vor trasa segmente verticale de inaltime 2xT ce
reprezinta urmele planelor transversale de sectiune. In planul cuplului maestru se va desena
un dreptunghi de lungime egala cu B si inaltime 2xT. Acest dreptunghi trebuie neaparat sa fie in
corespondenta cu cel desenat in longitudinalul planului de forme. Si aici se vor desena la
distante T segmente orizontale de lungime B reprezentand urmele planelor orizontale dar se

vor mai desena si in functie de numarul de longitudinale considerate, segmente verticale ce

reprezinta urmele planelor longitudinale de sectiune prin corpul navei. In planul de baza se va
desena un dreptunghi de inaltime B/2 si lungime L+L. In orizontalul planului de forme se vor
desena segmente verticale de inaltime B/2 asezate la distantele considerate in functie de
numarul de cuple alese, si segmente orizontale ce reprezinta urmele planelor longitudinale.
Practic, vom avea 3 plane de vedere asupra corpului navei ca in orice desen tehnic 3D : vedere
fata-sus-lateral.
Totalitatea acestor linii poarta numele de caroiajul planului de forme.
Urmatorul pas este recalcularea valorilor din cele doua tabele ce contin
coordonatele profilelor pupa si prova. Aceste coordonate sunt date ca si cum sistemul de
coordonate ar fi asezat pe rand in fiecare din cele 2 profile. Pentru a personaliza si aceste
coordonate trebuieste mai intai sa aducem sistemul de coordonate in cupla maestra. Aducandune aminte ca lungimea intre perpendiculare a navei prototip este de 100m astfel ca din
coordonatele profilului pupa vom scadea 50m iar din coordonatele profilului prova vom aduna
50m. Noile coordonate obtinute se vor inmulti cu un coeficient Kx egal cu lungimea navei de
intocmit si lungimea navei prototip si care este calculat putin mai sus. Vom observa de
asemenea ca capul de tabel pe verticala contine nume de plutiri deci vom inlocui aceste valori
cu cotele plutirilor noastre, afisate mai sus. Tabelul nou de coordonate al profilelor pupa-prova
este:
z

x/PP

x/PV

13.56
12.43
11.3
10.17
9.04
7.91
6.78
5.65
4.52
3.39
2.26
1.695
1.13
0.8475
0.565
0.2825
0
0

-58.85

57.75

-58.6663

57.101

-58.4837

56.4674

-58.3

55.8943

-58.1163

55.429

-57.9326

55.1155

-57.75

55

-53.4501

55.4675

-51.6076

56.4487

-51.5647

57.3166

-51.5636

57.4651

-51.5625

57.1329

-51.5625

56.4707

-51.5625

55.9669

-51.5625

55.2937

-51.5625

54.3125

-51.5625

51.7044

Cu ajutorul aceste coordonate, asezand sistemul de coordonate in punctul de intersectie

dintre planul diametral, planul cuplului maestru si chila navei putem desena in longitudinalul
planului de forme cele doua profile: pupa si prova cu mentiunea ca profilul pupa se sectioneaza
la inaltimea T in 2 bucati, realizandu-se un spline de la plutirea 0 la 6 si inca un spline de la 6 la
12.
Trebuie retinut un aspect si anume faptul ca in tabelul de trasaj, capul de tabel pe
directie verticala contine denumiri de plutiri sub forma numerica iar pe directie orizontala
contine denumiri de cuple, la fel sub forma numerica.
Capetele de tabel trebuiesc modificate astfel:
-in loc de numele de cuple, pe directie verticala, se vor trece abscisele planelor de
sectiune verticale, transversale ce intersecteaza corpul navei la intervale egale determinand
cuplele
-in loc de numele plutirilor, se vor trece cotele planelor orizontale ce intersecteaza
corpul navei in intervale egale determinand plutirile.
- in interiorul tabelului se afla semilatimi, adica ordonate, deci masurate pe axa y.
Aceste valori vor trebui personalizate pe exemplul nostru astfel ca valorile se vor inmulti cu
un factor Ky care este egal cu raportul dintre latimea navei noastre si latimea navei prototip este
calculat putin mai sus. Avand in vedere acestea, vom reafisa tabelul de trasaj:
0

0.283

0.565

0.848

1.13

1.695

2.26

3.39

4.52

5.65

6.78

1.435
03
2.726
24
3.876
8
4.882
48
5.743
28
6.462
38
7.037
66
7.883
66
8.341
56
8.458
94

7.91
1.630
67
2.710
37
3.695
96
4.587
44
5.383
73
6.084
86
6.692
92
7.205
81
7.975
67
8.372
23
8.458
94

9.04
2.500
99
3.429
47
4.279
7
5.053
79
5.751
74
6.372
5
6.917
11
7.384
52
8.075
07
8.402
9
8.458
94

10.17
3.074
15
3.932
84
4.719
62
5.432
38
6.075
34
6.645
33
7.142
36
7.567
47
8.174
48
8.430
39
8.458
94

11.3
3.509
84
4.338
92
5.093
98
5.775
01
6.382
01
6.912
88
7.370
78
7.753
59
8.268
59
8.448
37

12.43
3.874
68
4.698
47
5.440
84
6.101
78
6.682
34
7.179
37
7.599
2
7.936
54
8.350
02
8.457
89

13.56
4.212
02
5.040
05
5.777
12
6.424
31
6.980
56
7.446
92
7.823
39
8.108
91
8.413
47

57.75
-55
52.25
-49.5
46.75
-44
41.25
-38.5
-33
-27.5
-22
-16.5
-11
-5.5
0
5.5
11
16.5
22
27.5
33
38.5
41.25
44
46.75
49.5

0.277
07
0.687
38
1.223
53
1.885
52
2.675
48
4.316
72
5.636
48
6.469
79
6.822
99
6.873
75
6.873
75
6.873
75
6.873
75
6.873
75
6.873
75
6.873
75
6.872
69
6.696
09
5.884
99
5.145
8
4.161
26
2.920
82
1.407
53

0.727
56
1.608
46
2.457
63
3.281
42
4.095
7
5.636
48
6.809
24
7.489
22
7.729
27
7.748
3
7.748
3
7.748
3
7.748
3
7.748
3
7.748
3
7.748
3
7.748
3
7.636
21
6.935
09
6.226
56
5.243
09
4.051
28
2.717
78

0.898
88
1.954
26
2.925
05
3.814
4
4.645
6
6.159
94
7.272
43
7.873
09
8.049
69
8.056
04
8.056
04
8.056
04
8.056
04
8.056
04
8.056
04
8.056
04
8.056
04
7.978
84
7.335
88
6.644
27
5.652
34
4.466
88
3.180
96

1.010
97
2.185
85
3.242
3
4.187
7
5.034
76
6.518
43
7.578
05
8.115
26
8.246
39
8.247
44
8.247
44
8.247
44
8.247
44
8.247
44
8.247
44
8.247
44
8.247
44
8.192
45
7.596
02
6.921
34
5.937
86
4.759
81
3.504
56

1.089
23
2.354
3.483
41
4.478
51
5.339
32
6.784
92
7.789
55
8.272
82
8.369
06
8.369
06
8.369
06
8.369
06
8.369
06
8.369
06
8.369
06
8.369
06
8.369
06
8.328
87
7.775
8
7.121
21
6.151
48
4.985
06
3.755
18

1.231
99
2.649
04
3.884
2
4.932
18
5.786
64
7.137
07
8.028
54
8.409
24

1.351
49
2.890
15
4.191
93
5.257
89
6.086
97
7.342
22
8.131
12
8.432
51

1.499
54
3.198
94
4.598
01
5.694
64
6.486
71
7.594
97
8.244
27
8.451
54

1.621
15
3.416
78
4.866
62
5.967
47
6.726
76
7.727
15
8.292
92
8.455
77

0.839
66
2.587
7
4.065
03
5.272
7
6.213
87
6.887
5
7.806
47
8.316
18
8.457
89

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46
8.439
91
7.976
72
7.369
72
6.438
06
5.303
36
4.115
79

8.46
8.450
48
8.061
32
7.498
73
6.605
15
5.504
29
4.349
5

8.46
8.457
89
8.160
73
7.663
7
6.832
51
5.761
26
4.589
55

8.46
8.458
94
8.209
37
7.757
82
6.975
27
5.904
02
4.627
62

8.46
8.458
94
8.236
87
7.818
1
7.076
79
5.981
22
4.535
62

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46

8.46
8.266
48
7.880
49
7.185
71
6.085
91
4.530
33

8.46
8.308
78
7.974
61
7.346
45
6.301
64
4.766
15

8.46
8.356
37
8.086
7
7.555
84
6.608
32
5.158
49

8.46
8.400
78
8.203
03
7.776
86
6.955
18
5.626
96

8.46
8.432
51
8.300
32
7.982
01
7.294
64
6.112
35

8.46
8.451
54
8.376
46
8.156
5
7.598
14
6.566
02

8.46
8.458
94
8.427
22
8.290
8
7.849
82
6.959
41

8.46

52.25
55

1.252
08

1.790
35
0.313
02

56.38

2.167
88
0.754

2.457
63
1.102
97
0.396
56

2.878
52
1.589
42
0.926
37

3.141
83
1.882
35
1.233
05

3.318
44
1.945
8
1.222
47

3.143
95
1.453
01
0.512
89

2.742
1
0.599
6

2.520
02
0.010
58

2.745
27
0.239

3.201
05
0.737
08

3.791
14
1.449
83

4.433
04
2.261
99
0.701
12

5.060
14
3.079
44
1.903
5

Observand in acest tabel ca plutirile sunt exprimate in distante pe axa Z, cuplele in

distante pe axa X iar in tabel se afla semilatimi exprimate pe axa Y putem desena lejer fiecare
plutire si cupla astfel:
Planul de baza este un plan 2D exprimat in coordonatele x si y ale navei. In
tabel, fiecare coloana semnifica o plutire, aflata la cota inscrisa in capul de tabel
in dreptul coloanei. Se ia fiecare coloana impreuna cu capul de tabel ce contine
abscisele cuplelor si se fac perechi de coordonate x (de la cupla) si y (de la
semilatimea din dreptul plutirii). Cand avem toate coordonatele unei plutiri,
accesam functia Spline din autocad si putem desena fiecare plutire, luand in
considerare ca fiecare plutire are un punct de start sau de final ce se determina
prin corespondenta din longitudinalul planului de forme observand unde
intersecteaza plutirea care o trasam noi, profilele pupa si prova. De asemenea,
plutirile aflate deasupra plutirii 6 vor forma la pupa o formatiune numita oglinda
navei. Aceasta se construieste pastrand panta plutirii pe ultimul segment si
coborand punct de corespondenta de sus, din planul diametral.
Planul cuplului maestru este tot un plan 2D dar care este exprimat in
coordonatele Y si Z ale navei. Astfel, va trebui sa rotim tabelul de trasaj
obtinand pe verticala cuple si pe orizontala plutiri. Luand impreuna fiecare
coloana cu capul de tabel care acum contine cote Z, putem trasa fiecare cupla
din perechi Y (semilatimi din tabel) si Z (de la abscisele cuplelor). Se va tine
cont ca: 1) cuplele -0.5, 0, 0.5 se vor trasa cu puncte de corespondenta din
intersectia profilului pupa cu cuplele respective in longitudinalul planului de
forme si de asemenea, cuplele 19.5, 20 si 20.25 se vor trasa cu puncte de
corespondenta din intersectia profilului prova cu, cuplele respective.)
Odata ce avem trasate atat cuplele cat si plutirile putem trasa longitudinalele ducand
corespondente atat din intersectia plutirilor cu longitudinalele (din cadrul orizontalului planului
de forme) cat si din intersectia cuplelor cu longitudinalele (din cadrul transversalului planului
de forme).

5.618
5
3.827
09
2.763
25

Selatura puntii navei este curbura longitudinala a puntii, ce reprezinta inclinarea

puntii cu scopul principal de a permite scurgerea apei de pe punte. Ea se traseaza astfel:
- se traseaza la inaltimea de constructie D un segment de dreapta orizontal de lungime
Lpp
-se imparte segmentul in 7 segmente egale si se calculeaza valorile sagetilor care
determina curbura liniei puntii. Dupa calcule, valorile sagetilor si pozitiile lor sunt:

L=
f1
=
f2
=
f3
=
f4
=
f5
=
f6
=
f7
=

110 m
1.1666666
67 m
0.518 m
0.1306666
67 m
0 m
0.2613333
33 m
1.036 m
2.3333333
33 m

Pozitia
punctelor
PP
m de la
18.33333333 PP
m de la
36.66666667 PP
C10
m de la
36.66666667 PV
m de la
18.33333333 PV
PV

- se deseneaza sagetile si se traseaza folosind spline si conditia de tangenta la start

curbura liniei puntii in bord in proiectie pe longitudinalul planului de forme.
- se masoara semilatimile unde plutirile formeaza oglinda si tragand corespondente in
planul cuplului maestru, se deseneaza oglinda.
- se trag corespondente din intersectia LPB-ului cu cuplele in longitudinal, in
transversalul planului de forme si se traseaza LPB pana la cupla -0.5.
- se masoara distanta dintre PD si punctul de intersectie de la LBP si cupla -0.5, se
imparte la 24 si se deseneaza sageata cu aceasta inaltime in PD, in perpendiculara trasata din
acel punct de intersectie.
- se redeseneaza LBP, urmatorul punct dupa intersectia cu cupla -0.5 fiind varful sagetii
din PD.
- se repeta procedeul si in partea cuplelor dinspre prova, identic ca cele dinspre pupa.
- acum se pot masura aceste distante de intersectie intre LBP si cuple pe care
masurandu-le pe cuple in orizontalul planului de forme, se poate trasa LBP in planul de baza.
- odata trasata LBP, se revine in longitudinalul planului de forme unde se mai folosesc
inca odata distantele masurate la punctul anterior dupa relatia y = f/24. Astfel, linia punctii in
planul diametral porneste in prova din acelasi punct ca si linia puntii in bord dar la prima cupla

pe care o traverseaza (sa zicem cupla 20) ea se va afla mai sus decat punctul de intersectie al
LPB cu cupla 20 la distanta y = f / 24 unde f este distanta masurata in transversalul planului de
forme dintre PD si punctul de intersectie LPB cupla 20.
- LPPD se incheie la oglinda intr-un punct care are corespondenta cu punctul in care s-a
folosit prima data formula y = f/24. (punctul unde s-a trasat LBP in planul cuplului maestru in
partea dinspre pupa)

- ca tabel de valori al y avem:

Determinare distante pe verticala pentru trasare LPPD

semilatime masurata
(y)

f=1/24 *
semilatime

Cupla
x cupla
oglind
a
58.21988364
2.69389963
0.112245818
-0.5
-57.75
2.82351388
0.117646412
0
-55
3.66638554
0.152766064
0.5
-52.25
4.44056571
0.185023571
1
-49.5
5.16835331
0.215348055
1.5
-46.75
5.81297673
0.242207364
2
-44
6.40098485
0.266707702
2.5
-41.25
6.92184898
0.288410374
3
-38.5
7.37345769
0.307227404
4
-33
8.05480125
0.335616719
5
-27.5
8.39298099
0.349707541
6
-22
8.45896247
0.35245677
7
-16.5
8.46000426
0.352500178
8
-11
8.46000426
0.352500178
9
-5.5
8.46000426
0.352500178
10
0
8.46000426
0.352500178
11
5.5
8.46000426
0.352500178
12
11
8.46000426
0.352500178
13
16.5
8.46000426
0.352500178
14
22
8.46000426
0.352500178
15
27.5
8.46000426
0.352500178
16
33
8.46000426
0.352500178
17
38.5
8.37728934
0.349053723
17.5
41.25
8.15861546
0.339942311
18
44
7.72856905
0.32202371
18.5
46.75
6.93962062
0.289150859
19
49.5
5.69315032
0.237214597
19.5
52.25
3.99240219
0.166350091
20
55
1.84649471
0.07693728
f = distanta de la LBP in intersectia cu cuplele, pe verticala pentru
trasare LPPD

- dupa trasarea LPB si LPPD se pot sterge din caroiaj curbele care nu sunt necesare.
Astfel, in planul diametral se sterg capetele de longitudinale trasate peste LPB, in planul
cuplului maestru se inlatura capetele de cuple aflate peste LPB iar in planul de baza se inlatura
orice plutire care depaseste partial sau total in longitudinalul planului de forme, LPB-ul.
- coordonatele punctelor de intersectie dintre LPB si cuple se pot determina foarte usor
astfel : - abscisa x a punctului se poate masura in planul diametral sau de baza
- ordonata y se poate masura in planul cuplului maestru sau de baza
- cota z se poate masura in planul diametral sau planul cuplului maestru.
Ca tabel de coordonate pentru punctele de intersectie, avem:
Coordonatele punctelor de intersectie
dintre LBP si cuple
Cupla
oglinda
-0.5
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
17.5
18
18.5
19
19.5
20
profil prova

x
-58.21988364
-57.75
-55
-52.25
-49.5
-46.75
-44
-41.25
-38.5
-33
-27.5
-22
-16.5
-11
-5.5
0
5.5
11
16.5
22
27.5
33
38.5
41.25
44
46.75
49.5
52.25
55
56.21240405

y
2.69389963
2.82351388
3.66638554
4.44056571
5.16835331
5.81297673
6.40098485
6.92184898
7.37345769
8.05480125
8.39298099
8.45896247
8.46000426
8.46000426
8.46000426
8.46000426
8.46000426
8.46000426
8.46000426
8.46000426
8.46000426
8.46000426
8.37728934
8.15861546
7.72856905
6.93962062
5.69315032
3.99240219
1.84649471
0

z
9.67724499
9.66067366
9.56291593
9.46248783
9.3603852
9.25839447
9.15830204
9.06189392
8.9709554
8.81156186
8.68333986
8.58178164
8.50290857
8.44474734
8.40864767
8.39625
8.42102097
8.49318768
8.60953673
8.76741861
8.9706778
9.22680453
9.5454989
9.7271001
9.91967133
10.11971255
10.32371786
10.5281782
10.72958407
10.81676471