CAPITOUL I.

DESCRIEREA ELEMENTELOR DEFINITORII ALE UNEI FIRME

1.1.Descrierea unei firme Danone este o companie multinationala, recunoscuta ca lider mondial incontestabil n industria alimentara (detine locul 1 cu produsele lactate proaspete si biscuitii; locul 2 cu apele minerale). Dintre toate brand-urile sale, pe piata Romniei s-a impus Danone produse lactate proaspete. Intrarea pe piata romneasca s-a dovedit a fi profitabila si n 1998 s-a luat decizia construirii unei fabrici proprii la Bucuresti, unde sunt produse iaurturile Danone. Produsele lactate Danone existente pe piata romneasca sunt: iaurturi simple, iaurturi cu fructe, smntna, kefir, deserturi. Dintre acestea, sunt produse la Bucuresti numai iaurturile: gama Natural (Danone Natural-Iaurt, Danone Natural-Iaurt de Baut, Danone Natural Cremoso-Crema de Iaurt) si gama cu fructe (Delicios si Savoarea Fructelor). Celelalte produse sunt importate din Ungaria si Polonia. n Romnia, Danone este o societate cu raspundere limitata, cu sediul n strada Nicolae Cnea nr.96, sector 2, Bucuresti. n fiecare judet al tarii exista filiale, structura acestora limitndu-se la compartimentul de vnzari si cel de distributie, subordonate unui sef zonal de vnzari. Sigla Danone reprezinta garantia constanta a calitatii la cele mai nalte standarde. Scurt istoric Iaurtul este considerat alimentul sntos din familia lactatelor. Este considerat unul din alimentele care ajut la prelungirea vieii. De obicei, iaurtul este corelat cu efectele sale benefice asupra organismului. Muli l consum drept adjuvant al digestiei. Iaurtul acidofil ajut la redobndirea florei bacteriene normale a colonului, ceea ce duce la o digestie complet i la o valorificare mai bun a alimentelor bogate n fibre. Iaurtul are un aport considerabil de calciu care ntrete sistemul osos i previne osteoporoza. Magneziul, fosforul si complexul de vitamine B fac din iaurt o surs de elemente nutritive i benefice sntii organismului. n plus, persoanele care manifest intoleran la lactoz pot consuma iaurt fr probleme, fermenii transformnd lactoza n acid lactic, bine tolerat de organism. Produs din lapte romnesc de cea mai bun calitate, fermeni activi selecionai i alte ingrediente naturale, iaurtul Danone se recomand a fi consumat de fiecare persoan, indiferent de vrst, aducnd numai beneficii sntii organismului. Istoria Grupului Danone: 1919 Isaac Carasso produce pentru prima dat iaurtul Danone,

folosind fermeni lactici selectionai de Institutul Pasteur din Paris; 1923, 1929 Primele premii internaionale acordate iaurtului Danone, la expoziiile de la Roma i Barcelona; 1929 Daniel, fiul lui Isaac Carasso, nfiineaz Societatea Parizian a Iaurtului Danone; 1942 Fondarea companiei Danone, n Statele Unite; 1958 - Danone instaleaz n Frana cea mai modern linie de producie din Europa, fabricnd 20 000 de borcane zilnic; 1963 Fuziunea Danone cu Gervais (cea mai cunoscut marc de brnzeturi din Frana, la acea vreme); 1973 Fuziunea BSN cu Gervais Danone, din care rezult primul grup francez din industria alimentar; 1987 Lansarea iaurtului probiotic cu Bifidus, BIO (astzi marca Danone Activia, prezent pe mai multe continente); 1990 ncepe extinderea activitii Grupului Danone n Europa Centrala i de Est, respectiv n zona Asia Pacific; 1991 Se nfiineaz primul Institut Danone; 1994 Danone i ncepe operaiunile n America de Sud; 1996 Actul de natere al Danone Romnia; 2002 Inaugurarea Centrului de Cercetare Daniel Carasso; 2007 Restructurarea activitilor Grupului, concentrarea pe nutriie echilibrat i benefic pentru sntate (produse lactate proaspete, ape minerale, alimente pentru copii mici i nutriie clinic). Istoria Danone Romnia: 1996 Actul de natere al Danone Romnia. Danone achiziioneaz activele unei foste fabrici de lactate din Bucureti. Dup Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria, Rusia, Grupul Danone i continu expansiunea n Europa Centrala i de Est. Aveau s urmeze Turcia, Slovacia, Ucraina; 1997 Danone ncepe operaiunile n Romnia, prin distribuia de produse importate din Polonia i Ungaria. Danone aduce pentru prima dat n Romania iaurturile cu fructe. Succesul este imediat; 1998 ncep lucrrile de renovare i dotare a fabricii cu echipamente noi i moderne; 1999 Primul lot de iaurt Danone fabricat n Romnia. Danone Natural i Delicios sunt primele mrci fabricate local. n acelai an se lanseaz Natural de but i Savoarea fructelor. Vor urma, n scurt timp, noi mrci de produse: Cremoso, Smntan, Vitalinea; 2001 Se lanseaza i n Romnia iaurtul Activia, fabricat la Bucureti. 2004 Fabrica Danone Romnia este agreat pentru export n ri ale Uniunii Europene; 2007 Dup intrarea Romniei n Uniunea European, fabrica Danone este una dintre puinele care i pstreaz autorizarea pentru comercializarea produselor pe piaa intracomunitar. Danone rmne

lider de pia n Romnia. 2010- Danone Romania are astzi n portofoliu peste 60 de referine de produse. Cea mai mare pondere o reprezint iaurturile: simple, cu fructe, tradiionale sau probiotice. Alturi de acestea, smntna, laptele proaspat, brnzica de vaci cu fructe, diferitele deserturi asigur varietatea ofertei i adaptarea la nevoile i gusturile consumatorilor romni. Obiectivul strategiei Danone Este de a identifica nevoile specifice ale consumatorilor care pot fi satisfacute de posibilitatile si resursele Danone si pe aceasta baza sa se dezvolte un brand de produse care sa satisfaca aceste nevoi dar si sa aduca ntreprinderii un avantaj competitiv sustinut (profituri pentru o perioada ct mai ndelungata de timp). Compania Danone Romnia face parte din Grupul Danone (care detine 65% din capitalul companiei), unul din liderii mondiali n industria alimentara Danone isi propune sa aduca, in fiecare zi, cat mai multor oameni din intreaga lume, sanatate, prin alimente echilibrate nutritional si gustoase. Misiunea firmei Danone n Romnia ncorporeaza un ideal, un tel ambitios: sanatate prin ceea ce mannci. Pe o piata invadata de produse alimentare nesanatoase, Danone si propune sa directioneze, sa orienteze consumatorii spre a trai mai bine, mai sanatos, oferindu-le o gama variata de produse alimentare proaspete, sanatoase si gustoase, care sa satisfaca diversitatea de gusturi si nevoi nutritionale specifice pietei locale. ntruct pe piata romneasca, Danone se concentreaza pe segmentul pietei de lactate proaspete, compania si propune mentinerea pozitiei de lider pe acest segment, prin cresterea cotei de piata pna n 2010 de la aproximativ 60% la 75-80%, bazndu-se pe faptul ca ofera consumatorului beneficiile unei calitati constante si a unor proprietati organoleptice stabile, zi de zi. In prezent, Danone Romnia detine un proiect aflat nca n stadiul de concepere estimat a se implementa n aproximativ jumatate de an. Acesta vizeaza extinderea gamei de lactate proaspete printr-o noua arie de produse brnzeturi. Linia de produse Danone este formata dintr-un grup omogen de produse care sunt strns nrudite, servind aceeasi clasa de nevoi si care sunt destinate, de regula, aceluiasi grup de consumatori, avnd modalitati de ambalare, promovare si desfacere similare si care intra n aceeasi categorie de pret. Grupul Danone cu cei 68.000 angajati, a inregistrat in 1994 o cifra de afaceri de 76.800 milioane de franci si un profit de 3.500 milioane de franci. Astazi Grupul Danone, cu peste 88.000 de angajai, a nregistrat vnzri de 15 miliarde de euro. Politica grupului a dus la plasarea companiei pe primele locuri n topurile grupurilor alimentare, transformnd-o n lider absolut pe pieele din Frana, Germania, Belgia, Spania, Luxemburg i Portugalia. Danone Romnia face parte din Grupul Danone, care deine

100% din capitalul filialelei din Romnia si care este activ, in prezent, n 150 de ri. Compania a ajuns n Romnia n anul 1996, prin achiziia activelor unei foste fabrici de lactate din Bucureti. Din 1997 i incepe operaiunile n Romnia, prin distribuia de produse importate din Polonia i Ungaria. n anul 1999 Danone ncepe producia de iaurt n Romnia, ajungnd n anul 2010 la un portofoliu ce depete 60 de referine de produs. Principalele mrci sunt: Activia, Danonino, Actimel, Nutriday, Frutmania, Cremoso, Danette, Casa Buna i gama tradiional: Danone Sana, Danone Smntn i Danone Lapte Proaspt. Aceste rezultate demonstreaza ca modelul de business adoptat de Danone Romania, in contextul actual al economiei globale, isi dovedeste eficienta. Pentru anul 2010 ne propunem sa continuam aceeasi strategie si, in primul rand, sa mentinem locurile de munca ale angajatilor nostri, precum si nivelul salarial. Vom continua sa incurajam consumatorii sa consume zilnic produse lactate, necesare si benefice pentru un stil de viata sanatos. Vom promova o politica de preturi adecvata perioadei, toate acestea ca dovada a angajamentului nostru pe termen lung in Romania, declara Stphane Batoux, Director General, Danone Romania. 1.2 Extragerea elemnetelor necesare prezentarii pe internet Limbajul HTML Unul din primele elemente fundamentale ale www (World Wide Web) este HTML (Mypertext Markup Language), care descrie formatul primar n care documentele sunt distribuite i vzute pe Web. Multe din trsturile lui, cum ar fi independena fa de platform, structurarea formatrii i legturile hipertext, fac din el un foarte bun format pentru documentele Internet i Web. Paginile web sunt fisiere cu extensia .html sau .htm care rezid, de obicei, pe serverele de internet, dar care pot rezida si pe calculatorul personal. Primele specificaii de baz ale Web-ului au fost HTML, HTTP i URL. HTML a fost dezvoltat iniial de Tim Berners-Lee la CERN n 1989. HTML a fost vzut c o posibilitate pentru fizicienii care utilizeaz computere diferite i schimb ntre ei informaie utiliznd Internetul. Erau prin urmare necesare cteva trsturi : independena de platform, posibiliti hypertext i structurarea documentelor. Independena de platform nseamn c un document poate fi afiat n mod asemntor de computere diferite ( deci cu fonte, grafica i culori diferite ), lucru vital pentru o audienta att de variata. Hipertext nseamn c orice cuvnt, fraz, imagine sau alt element al documentului vzut de un utilizator (client) poate face referin la un alt document, ceea ce uureaz mult navigarea ntre multiple documente sau chiar n interiorul unui aceluiai document. Structurarea riguroas a documentelor permite convertirea acestora

dintr-un format n altul precum i interogarea unor baze de date formate din aceste documente. Tim Berners-Lee a utilizat ca model SGML ( Standard Generalized Markup Language ), un standard internaional n plin dezvoltare. SGML avea avantajul unei structurri avansate i al independenei de platform dar proiectarea lui a avut n vedere mai mult structura semantic a documentului dect modul de formatare. Flexibil, SGML putea fi descris c o specificare pentru descrierea altor formate. Utilizatorii puteau crea noi formate (DTD, Document Type Definitions) care puteau fi nelese de orice produs soft SGML pur i simplu prin citirea mai nti a definiiilor noilor formate. HTML este pur i simplu un DTD, deci o aplicaie a SGML. n primii ani de evoluie HTML a crescut lent, n principal pentru c i lipseau posibilitile de a descrie publicaii electronice profesionale; limbajul permitea oarece control asupra fontelor dar nu permitea nserarea graficii. n 1933, NCSA a mbogit limbajul pentru a permite inserarea graficii i au construit primul navigator grafic, Mosaic. Au urmat apoi contribuii ale diverselor firme care au adus adugiri limbajului HTML astfel nct, prin 1994 limbajul prea scpat de sub control. Urmarea a fost c la prima conferin WWW din Geneva ( Elveia ) s-a constituit un grup ( HTML Working Group ) a crui prima misiune a fost formalizarea HTML ntr-un DTD al SGML, lucru care s-a concretizat n HTML Level 2 ( sau HTML 2.0; Nivelul 1, deci HTML 1.0, a fost proiectat de Tim Berners-Lee ). Importana aciunii acestui grup const n faptul c, odat standardizat, limbajul poate fi apoi extins ntr-un mod mai controlat la alte nivele. Standardul oficial HTML este World Wide Web Consoriu (W3C), care este afiliat la Internet Engineering Task Force (IETF). Documentele HTML sunt documente n format ASCII i prin urmare pot fi create cu orice editor de texte. Un document HTML se poate realiza n principal printr-un: editor de texte (n cod ASCII). Exemplu: Notepad; procesor de texte. Exemplu: Word; editor HTML, care este de fapt editor sau procesor de texte cu anumite imbunatatiri precum: introducerea automata a etichetelor, a culorilor, verificarea sintaxei HTML, etc. Un caz aparte de editoare HTML l reprezint editoarele WYSIWYG (What You See Is What You Get) precum Microsoft FrontPage, Macromedia Dreamweaver, Claris HomePage, Adobe Golive, CoffeeCup HTML Editor. Aceste editoare sunt grafice in totalitate, ns ofer mai puin control asupra codului generat; convertor HTML care permit formatarea HTML a documentelor generate ( i formatate ) cu alte editoare. Paginile web se vizualizeaz n browsere, care sunt niste programe de vizitare. Cele mai populare browsere sunt: Netscape Navigator, care a cunoscut mai multe versiuni, cele mai reusite fiind 4.75 si 4.76 care aveau, totui, defectul c nu suportau diacriticele. Acestora le-a urmat versiunea 6.0 care suport

diacriticele. Microsoft Internet Explorer, care a ajuns la versiunea 6.2. Opera, aparut n 2001, dar deocamdat puin folosit. Unii folosesc Lynx care, fiind un browser negrafic, nu recunoate imaginile, ceea ce duce la o ncrcare mult mai rapid a textului. Dezvoltarea unei aplicatii in ASP ASP este prescurtarea de la Active Server Pages care este un mediu de dezvoltare de scripturi care sa ruleze pe partea de server (server-side scripting). Prin intermediul ASP se pot crea coninut dinamic si se poate dezvolta adevrate aplicaii web care s rivalizeze chiar cu aplicaiile desktop. ASP (Active Server Pages) este un limbaj de programare a paginilor www dezvoltat de Microsoft n sintaxa VBScript. Cu ajutorul acestuia se pot realiza pagini dinamice conectate la o baz de date. Scripturile ASP sunt rulate pe server, iar rezultatele sunt trimise browserului. Fiierele ASP conin etichete HTML i script-uri ASP care sunt introduse prin marcajele: <%....%>. n mod predefinit, ASP lucreaz cu VBScript, ns se pot utiliza i alte limbaje, de exemplu JavaScript. n cel de-al doilea caz ns, prima linie a codului ASP va arata n felul urmator: <% @language = JavaScript ... O pagin ASP reprezint un fiier care este stocat pe un server Web i care are extensia .asp. nainte ca fiierul s fie trimis ctre browser-ul utilizatorului, acesta este prelucrat de ctre serverul Web. Paginile ASP sunt asemntoare cu codurile CGI, dar permite programatorilor Visual Basic s utilizeze instrumente cunoscute. ASP este un limbaj simplu, a crui cunoatere este esenial pentru realizatorii de pagini web care vor s contruiasc site-uri interactive. Active Server Pages poate fi folosit cu urmatoarele servere Web: -Microsoft Internet Information Server -Microsoft Peer Web Services - Microsoft Personal Web Server Spre deosebire de Personal Web Server, Internet Information Server accept simultan sute sau chiar mii de utilizatori. Pentru a nvaa ASP sunt necesare cunotine de HTML, VBScript, ns i de SQL pentru a accesa baze de date. Se poate folosi ca baz de date Microsoft Access, dar pentru realizarea unor adevrate site-uri comerciale in ASP, este recomandat folosirea Microsoft SQL Server, ntruct acesta din urm poate accepta simultan mii de utilizatori i baze de date de dimensiuni foarte mari. Editoare ASP Pentru realizarea paginilor ASP se folosesc editoare. Acestea pot fi editoare comune sau specializate. Cele mai utilizate editoare ASP sunt: -Notepad, dar acesta este un editor greoi si plictisitor; -TextPad (www.textpad.com). TextPad este un favorit al programatorilor fiind un editor ASCII

care beneficiaz de multe caracteristici menite s simplifice munca programatorilor. Cu ajutorul acestuia se pot scrie coduri n ASP, C, C++, Java, HTML . Microsoft Visual Interdev (http://www.microsoft.com/). Este unul dintre cele mai specializate editoare ASP, oferind un pachet foarte larg de optiuni. Allaire Homesite ofer optiuni de autoidentificarea codurilor ASP, colorarea acestuia ntr-o culoare distinct precum si o bara de unelte ASP. August Wind ASP Express EasyASP este un editor nzestrat cu un pachet larg de optiuni: autocolorarea codului, bara de unelte specializate i wizard ASP, HTML, JavaScript. Include i un program EasyFTP pentru o uoar actualizare a scripturilor editate, precum si un program EasyDB cu ajutorul cruia se pot face conexiuni la baza de date i vizualiza structura acesteia i modifica unele proprieti. ASP Hosting Pentru gzduirea sitului ce conine pagini ASP este necesar un servr specializat. Hosting ul acestor sit-uri este mai costisitoare dect cel pentru sit-urilor obinuite, dar exist si servicii de hosting gratuite care public situl cu anumite adugri proprii. -DomainDLX (http://www.domaindlx.com/) -Brinkster (http://www.brinkster.com/) -SoftCom Technologies (http://www.softcomca.com)

CAPITOLUL II. REURSE SOFTWARE NECESARE PENTRU REALIZAREA APLICATIEI DE PREZENTARE MUTIMEDIA A UNEI FIRME 2.1 Baze de date Metode de organizare a datelor in aplicatii O aplicatie este formata dintr un program, care prelucreaza un set de date,care sunt de obicei stocate pe un support de memorie externa (hard disc, floppy disc, CD-ROM etc.).Exista doua metode organizare a acestor date si anume: -in fisiere clasice -in baze de date Organzita datelor in fisiere clasice Limbajele de programare universale ca: Basic, Pascal, C, Cobol, Fortran, etc, au pe langa instructiunile de transfer, de atribuire sau de control, instructiuni specifice pentru crearea si manipularea fisierelor de date. Un fiser de date este o colectie de date, care in general se refera la anumite entitati ce au de obicei aceiasi structura.El se prezinta ca o multime de inregistrari, care in general au aceiasi structura.

Instructiunile specifice care manipuleaza un fisier de date trebuie sa rezolve in general urmatoarele categorii de probleme: -descierea structurii fisierului -conectarea si deconectarea programului la fisierul de date.Pentru aceste actiuni se folosesc termenii de deschidere si inchidere a fisierului. -pozitionarea pe o anumita inregistrare, pentru a permite prelucrarea ei -citirea sau actualizarea (modificarea datelor dintr un camp, adaugarea unor inregistrari sau stergerea unor inregistrari) inregistrarilor fisierului. Organizarea si accesul la inregistrarile fisierelor clasicede date se poate face in doua feluri: -secvential, selectarea unei anumite inregistrari se face numai prin parcurgerea tuturor inregistrarilor precedente; -direct, selectarea unei inregistrari se face pe baza unei relatii de calcul care determina locul (adresa) unde se gaseste pe support inregistrarea respective, permitand astefel accesul direct la ea; Independenta datelor fata de programele de aplicatii.Frecvent exista situatii in care mai multe aplicatii folosesc aceleasi structuri.O modificare in aceasta structura de date implica refacerea tuturor programelor care au acest la aceasta.Desi exista posibilitati de modernizare a programarii clasice prin proceduri, functii si fisiere incluse, totusi dependenta programului de structurile de date este foarte stransa in cazul lucrului cu fisiere clasice, ceea ce duce la greutati deosebite in activitatea de dezvoltare a aplicatiilor. Redundanta datelor in fisiere clasice, se refera la repetarea unor informatii.O aplicatie contine in general mai multe fisiere.Acestea au legaturi intre ele prin niste date commune.Aceste date commune (redundante) pot la aplicatii complexe sa ajunga in cantitati foarte mari.Acest lucru creeaza pe langa ocuparea unui spatiu de memorare inutil, in special dificultati in actualizarea fisierelor. Integritatea datelor.Notiunea de integritate se refera la faptul ca datele au o anumita structura si ele trebuie sa respecte anumite corelatii logice.Integritatea datelor reprezinta cel mai important lucru pentru o aplicatie complexa.Fisierele clasice nu au metode speciale de verificare si protectie a structurilor logice ( integritatea datelor) care se creeaza intre datele apartind unuia sau mai multor fisiere. Organizarea datelor in baze de date Conceptul de baza de data a aparut in anul 1967 ca urmare a eforturilor pentru crearea unei structuri de date care sa elimine cele trei marineajunsuri introduce de programarea cu fisiere clasice: independenta, redudanta si integriatea datelor. In general este acceptata urmatoarea definitie pentru acest termen: O baza de date este o colectie de date operationale, stocate, folosita de sistemele de aplicatii ale unei anumite activitati. Din aceasta definitie trebuie remarcat in primul rand urmatorul aspect: organizarea datelor intr o baza de date se face in functie de activitatea pe care aceasta o modeleaza, reprezentanat de o structura de sine statatoare.Baza de date va fi folosita de una sau mai multe aplicatii, care vor

gestiona activitatea respective. Un sistem care permite crearea si manipularea bazelor de date se numeste SGBD (Sistem de Gestiune a Bazelor de Date), sau DBMS (Data Base Management System). Implementarea acestei notiuni de catre sisteme ca IMS, IDMS, ORACLE, DBASE, FOXPRO, ACSESS, SQL, etc s a facut in principal cu scopul de a elimina sau reduce cele trei neajunsuri ale programarii clasice. Evident functie de performantele echipamentelor de hardware pe care sunt implementate aceste SGBD- uri, sunt eliminate intr-o proportie mai mare sau mai mica cele trei neajunsuri.De exemplu, problema redundantei este foarte importanta in cazul in care echipamentele de calcul au o capacitate mica de stocare. Deci practice fiecare SGBD rezolva intr-o masura mai mare sau mai mica anumite probleme legate de structurile de date, ne existand pana in prezent un model perfect. In general un sistem care rezolva intr o proportie acceptabila problmea independentei datelor programate poate fi considerat un SGBD. Sisteme de administrare a bazelor de date.Modelul relational. Modelul relational a fost prezentat pentru prima data in anul 1970 de catre E.F.Codd si a fost perfectionat de catre C.J.Date cercetatori ai companiei IBM.Concretizarea acestor studii a dus la aparitia SGBD- ului DBAZE 2. Modelul relational, este puternic , dar in acelasi timp felexibil, simplu si natural, permitand o proiectare relatic usoara a structurilor de date.Acest lucru se face totusi printr o crestere a redundantei datelor fata de celelalte doua modele. Modelul relational se compune din doua elemente principale,tabele si relatii prin care, un process sau fenomen se poate descrie schematic (modelare). Tabele Tabelele, printr o structura asemanatoare cu a fisierelor clasice, vor contine entitatile care se gasesc in baza de date.Fiecare table poate fi considerat ca o structura in plan , bidimensionala, care descrie prin entitatile pe care le contine o anumita multime de obiecte de acelasi fel. Entitatile continute intr un table vor avea aceiasi structura , care va reprezenta atributele (caracteristicile, campurile) obiectivelor continute in table. Definirea tabelelor, a propietatilor lor si a campurilor componente, permit asa cum se va vedea ulterior, rezolvarea problemelor legate de integritatea existentiala si de domeniu a bazei de date, adica de a garanta existenta in baza de date a unor entitati unice si logice. Am folosit notiunea de structura bidimensionala cand m-am referit la un tabel deoarece putem prin prelucrarea datelor continute in aceasta sa obtinem informatii, dar care nu ne permit parasirea structurii de plan.Practic, putem san e reprezentam cele cinci tabele prin cinci planuri, asezate unul deasupra altuia, intre care nu exista nici-o posibilitate de legatura, deci in care

nu ne este permis la un moment dat decat sa obtinem informatii despre planul (tabelul) in care suntem plasati. Asa cum s-a aratat informatiile care se introduc intr-o baza de date relationala sunt stocate in unul sau mai multe tabele (in 2 dimensiuni) in care randurile constituie cazuri posibile (inregistrari) , iar coloanele reprezinta atributele unei inregistrari (campuri). In felul acesta printr-un tabel se descriu entitati, acestea fiind o reprezentare unica a unui anumit obiect din lumea reala, prin stabilirea tuturor atributelor acestuia.Deci termenii de entitate si inregistrare inseamna practice acelasi lucru. In modelul relational, pentru fiecare entitate sa fie unica este necesar cel putin unul dintre campurile tabelului sa aiba o valoare unica. De asemenea fiecare tabel va avea in baza de date un nume unic pentru a putea fi identificat.Acesta impreuna si cu alte caracterisitici vor reprezenta propietatile tabelei. Un tabel este constituit din campuri, care la randul lor au anumite propietati (caracterisitici) printer cele mai specifice fiind: -numele (identificatorul) campului; -tipul de date: numeric, boolean, string, etc -dimensiunea: pentru anumite campuri de date ( de exemplu string) trebuie precizata si lungimea pe care o va avea campul in memoria calculatorului; -domeniul de valabilitate , adica limitele pe care le iau valorile pentru a fi acceptate intr-un camp; Relatiile Relatiile , au rolul de a introduce a treia dimensiune in modelul relational, deci de a permite extragerea de informatii din mai multe tabele in acelasi timp (asemanator scarilor care fac legatura intre nivelele unei cladiri). Relatiile au o propietate foarte importanta, care va permite ca in baza de date sa se rezolve problemele de integritate referentiala, adica de a pastra corelatiile logice care trebuie sa existe intre campurile tabelelor cuplate prin relatii. Relatiile introduse in tabele permit ca sa poata obtine informatii complexe despre datele continute in tabele.Practic o relatie introdusa permite completarea informatiilor obtinute dintr-o tabela, cu alte informatii din alta tabela, deci cu obtinerea unei noi tabele, virtuale, care are atributele ( campurile) ambelor tabele. Intre tabelele unei baze de date se stabilesc relatii.Acestea reprezinta practice completarea unui tabel cu campuri din alte tabele. Pentru a se putea realize acest lucru este obligatorie existenta unor campuri commune (campuri care sa contina acelasi fel de date) in cele doua tabele care intra in legatura , ceea ce duce totusi la un aspect negative, si anume la cresterea redundantei si la imprastierea datelor. Intre tabelele unei baze de date se pot stabili patru tipuri de relatii, si anume: Relatiile unu la unu (one to one)

Intre entitatile celor doua tabele exista o corespondenta biunivoca (unu la unu).O asemenea relatie este folosita pentru a diviza tabelele cu mai multe campuri in tabelele mai inguste in scopul cresterii liziblitatii lor si a cresterii vitezei de prelucrare a acestor date. Pentru ca o relatie sa fie one to one , este necesar ca in ambele tabele, campul de legatura sa aiba caracter de unicitate pentru toate inregistrarile tabelei respective. Relatiile unul la mai multi (one to many) O entitate din tabela parinte este legata de nici una , una, doua sau mai multe entitati din tabela copil.O asemenea relatie se realizeaza in general intre cheia principala a tabelei parinte si cheia externa a tabelei copil. Pentru ca relatia sa fie one to many , este necesar ca in tabela parinte campul de legatura sa aiba caracter de unicitate pentru toate inregistrarile acestuia, pe cand in tabela copil, campul de legatura poate sa ia in mai multe inregistrari aceiasi valoare. Relatiile mai multi la unu (many to one) Aceste relatii sunt opusele relatiilor one to many.O asemenea relatie este reflexiva daca se poate crea prin inversarea rolurilor entitatilor participante la o relatie one to many. Relatii multi la multi (many to many) Relatiile many to many , se creaza atunci cand pentru campul de legatura , exista posibilitatea ca unei inregistrari din prima tabela sa ii corespunda mai multe inregistrari din a doua tabela si invers adica cand unei inregistrari din a doua tabela ii corespund mai multe inregistrari din prima tabela. Schema Schema bazei de date reprezinta structura logica (descrierea datelor, nu aparitia explicita a acestora) a unei colectii de tabele si a relatiilor dintre acestea, care descriu complet o anumita activitate din lumea reala (modelarea).Schema contine descierea tabelelor, campurilor acestora(prin stabilirea tipului de date , dimensiunii si a domeniului) precum si a relatiilor dintre tabele.In terminologia curenta se mai foloseste cuvantul structura, in loc de schema.Un subset al unei baze de date necesar pentru o anumita aplicatie se numeste subschema. Chei Un tabel, in mod natural trebuie sa contina cel putin o zona ( un camp sau o operatie relationala intre mai multe campuri de ex. reuniune) care sa permita o unicitate a entitatilor.Aceasta zona se numeste cheie primara (principala).Acest lucru se concretizeaza in doua aspecte, si anume : in unicitatea datelor din cheia primara si implicit in inexistenta intr un tabel a inregistrarilor duplicate. O cheie primara reprezinta un camp care nu contine pentru nici o inregistrare o valoare nula sau duplicate. Null, este o valoare pe care un camp al unei anumite inregistrari o ia pentru a preciza lipsa de date. Un tabel poate sa contina si alte campuri (sau combinatii relationale

intre campuri) cu caracterisitici de unicitate (acestea pot lua in calcul cheii primare).Aceste campuri de numesc chei alternative (candidate).Evident la un moment dat un tabel va avea o singura cheie. Cand doua tabele sunt asociate (intra in relatie), atunci tabelul parinte trebuie sa aiba un camp special, care sa contina o trimitere precisa la un camp din tabelul subordonat.Aceste campuri se numesc, chei externe (straine).Daca lungimea cheii externe este mai mica decat lungimea cheii din tabelul asociat, atunci aceasta se numeste cheie externa trunchiata (sau partiala). Din ceea ce am prezentat se deduce ca o cheie poate fi constituita dintr-un camp sau o combinatie de campuri, caz in care se numeste cheie primara. Normalizarea O baza de date relationala trebuie sa prezinte anumite caracteristici pentru a reprezenta o structura de date functionala, logica, permitand astfel prelucrarea acesteia. Normalizarea unei baze de date, este realizata in cinci pasi dintre care primii trei sunt mai importanti, si anume: -inregistrarile sa contina grupuri care separa; -datele din coloanele care nu sunt chei, depind de cheia principala; -toate coloanele sunt independente una fata de alta; -intre tabele sa nu existe entitati independente intre care sa existe relatii de tipul many to many; -o tabela originala, care a fost descompusa in mai multe tabele, sa poata fi refacuta. Integritatea datelor Principalele tipuri de integritate a datelor unui model relational sunt: -integritatea existentiala, impune ca intodeauna intr o tabela sa nu existe doua inregistrari identice.Acest lucru se realizeaza de la sine daca se defineste o cheie primara pentru tabela respective. -integritatea domeiului, impune pentru un camp care are stabilit un anumit domeniu, sa nu fie acceptate date care sunt in afara acestuia. -integritatea referentiala, impune ca orice cheie externa a unei tabele copil sa corespunda unei chei din tabelul perinte asociat. Algebra relationala Algebra relatioanala cuprinde un se t de opt operatii, care preiau unul sau mai multe tabele ca operanzi si produc un nou tabel (virtual) ca rezultat.Deoarece un tabel este o multime, multe dintre acestea operatii sunt preluate din teoria multimilor. Prin intermediul algebrei relationale, intr o baza de date relationala se pot efectua cele mai importante prelucrari si anume: interogarea si actualizarea acesteia. Interogarea unei baze de date O data ce avem create si incarcata o baza de date, in momentul in care avem de furnizat anumite informatii, prin operatiile de algebra relationala se realizeaza un tabel virtual, numai cu datele necesare solicitarii

respective.Aceasta reprezinta o operatie de integrare a unei baze de date. O operatie de interogare se efectueaza prin aplicarea unor operatii de algebra relationala asupra datelor din una sau mai multe tabele.In cazul in care exista mai multe tabele, ca intrari pentru o operatie de algebra relationala, rezultatul final (tabela virtuala sau din iesire) va depinde si de tipurile de relatii care exista intre tabelele de intrare. Actualizarea unei baze de date Prin intermediul celor opt operatii de algebra relationala, din punct de vedere teoretic, se poate actualize ( intretine) o baza de date relationala.Operatia de actualizare permite efectuarea urmatoarelor trei operatii: -adaugarea, introducerea de noi inregistrari intr-o tabela; -stergerea, eliminarea unor inregistrari dintr-o tabela; -modificarea, schimbarea valorii unor campuri dintr-o inregistrare a unei tabele. 2.2 Limbajul HTML si editarea cripturilor ASP Aspecte generale HTML Unul din primele elemente fundamentale ale www (World Wide Web) este HTML (Mypertext Markup Language), care descrie formatul primar n care documentele sunt distribuite i vzute pe Web. Multe din trsturile lui, cum ar fi independena fa de platform, structurarea formatrii i legturile hipertext, fac din el un foarte bun format pentru documentele Internet i Web. . Paginile web sunt fisiere cu extensia .html sau .htm care rezid, de obicei, pe serverele de internet, dar care pot rezida si pe calculatorul personal. Documentele HTML sunt documente n format ASCII i prin urmare pot fi create cu orice editor de texte. Un document HTML se poate realiza n principal printr-un: editor de texte (n cod ASCII). Realizarea unui document HTML Crearea i editarea documentelor HTML se poate face cu ajutorul editoarelor de texte cum ar fi Notepad din Windows i Edit din DOS, sau cu ajutorul procesoarelor de texte cum ar fi WordPad i Word.Fiecare fiier HTML trebuie s conin tag-ul (marcajul) <HTML> care arat c respectivul fiier descrie o pagin Web. Deci orice astfel de fiier ncepe cu <HTML> i se ncheie cu </HTML>. Deasemenea, o pagin Web trebuie s aib un antet (head), acesta fiind precizat cu ajutorul tag-ului <HEAD>; evident, sfritul antetului este marcat de tag-ul <HEAD>. De obicei singurul lucru coninut n antet este titlul paginii Web, titlu precizat ntre tag-urile <TITLE> i </TITLE>. Dup antet urmeaz pagina Web propriu-zis, descrierea ei fiind cuprins ntre <BODY> i </BODY>. Aceste dou tag-uri marcheaz corpul documentului (paginii). n HTML caracterele albe (spaiu, TAB, sfrit de linie) sunt folosite ca separatori. Unul sau mai multe astfel de caractere

consecutive sunt tratate ca un singur caracter alb. Elementele unui document HTML au urmatoarele caracteristici: - numele elementului nu este case-sensitive adic, chiar dac utilizm majuscule sau caractere obinuite, rezultatul este acelai. -de multe ori este permis ca n cazul unor elemente tag-ul de sfrit s fie omis. -sunt elemente care pot conine alte elemente dar este interzis ca tagurile elementelor s fie nlnuite. Atributele unui element Atributele unui elemenent definesc diferite proprietai pentru elementul n cauz. Un element poate avea mai multe atribute iar acestea trebuie menionate numai n tag-ul de nceput al elementului. Exemplu: elementul HR cu ajutorul cruia se realizeaz trasarea unei linii are mai multe atribute cum ar fi: -ALIGN - definete poziionarea n pagin a liniei -SIZE - indic grosimea liniei -WIDTH - indic lungimea acesteia (WIDTH=lungime, ntindere) Dac se omite precizarea acestor atribute atunci browser-ul va lua n considerate niste valori implicite Crearea titlurilor i a subtitlurilor De obicei titlurile i subtitlurile din documente apar mai mari i mai ngroate dect restul cuvintelor. n HTML exist mai multe taguri care arat c un aumit text va fi afiat ca un titlu. Acestea sunt <H1>, <H2>,,<H6>. Titlul i subtitlul vor fi afiate ca un nou paragraf, iar textul care urmeaz va fi i el considerat ca un paragraf. Crearea de paragrafe i trecerea pe o linie nou Deoarece caracterele albe sunt ignorate de browserul care afieaz pagina Web, exist comenzi speciale pentru a trece la o linie nou. Cea mai folosit astfel de comand este <BR> care nu face altceva dect s informeze browserul c textul care urmeaz va fi afiat pe o linie nou, indiferent dac urmeaz text au imagine. O alt comand folosit pentru aceasta operaie este <HR>. Diferena dintre aceste dou tag-uri este c cea de-a doua deseneaz n plus o linie ntre cele dou linii de text desprite de <HR>. Formatarea caracterelor Dei exist multe taguri dedicate formatrii caracterelor, aceast formatare nu este la nivelul celei produse de un procesor de text. Multe taguri sunt lsate la interpretarea browserelor sau constituie rezerva pentru dezvoltri ulterioare. Este de ateptat ca urmtoarele versiuni de HTML s accepte definirea de stiluri, ceea ar facilita formatarea unitar a unui document. Formatarea caracterelor se poate efectua la nivel fizic i la nivel logic. Realizarea listelor in HTML Listele HTML reprezint un mod eficient de a comunica o mare

cantitate de informaii folosind o cantitate relativ redus de spaiu. HTML ofer autorilor de pagini de web cteva mecanisme specifice pentru afiarea listelor cu informaii. Listele HTML sunt de trei tipuri: - liste neordonate (liste cu buline); - liste ordonate (liste numerotate); - liste de definiii. n paginile web se folosesc mai ales listele neordonate i ordonate, ceea ce nu nseamn c listele de definiii au o importan mai mic. Acestea din urm sunt unice prin faptul c dau posibilitatea definirii a dou tipuri diferite de elemente ale listei, cu numele termenului de definit i cu definiiile pentru acel termen. Listele neordonate sunt similare listelor cu buline (bulleted lists) din Word, n timp ce listele ordonate sunt liste numeroate (numbered lists). Tabele Tabelele ne permit s crem o ree dreptunghiular de domenii, fiecare domeniu avnd propriile opiuni pentru culoarea fondului, culoarea textului, alinierea textului etc. Pentru a nsera un tabel se folosesc etichetele corespondente <table>...</table>. Un tabel este format din rnduri. Pentru a nsera un rnd ntr-un tabel se folosesc etichetele <tr>...</tr> ( de la " table row "= rnd de tabel ).Folosirea etichetei de sfarit </tr> este optionala. Un rnd este format din mai multe celule ce conin date.O celul de date se introduce cu eticheta <td>..</td>. In mod prestabilit, un tabel nu are chenar, pentru a aduga un chenar unui tabel, se utilizeaz un atribut al etichetei <tabel> numit border. Acest atribut poate primi ca valoare orice numar intreg ( inclusiv 0 ) i reprezint grosimea n pixeli a chenarului tabelului. Daca atributul border nu este urmata de o valoare atunci tabelul va avea o grosime prestabilit egal cu 1 pixel, o valoare egal cu 0 a grosimii semnific absena chenarului. Cnd atributul border are o valoare nenul chenarul unui tabel are un aspect tridimensional. Legturi hipertext Legturile hipertext permit vizualizarea prin clic pe un cuvnt, fraz sau imagine a altor fiiere dect cel curent. Pentru a realiza o legtur hipertext se utilizeaz tag-ul ancor: <A></A>, care include i atribute. Unul dintre aceste atribute este: HREF (Hypertext REFerence), utilizat pentru a specifica URL-ul documentului int. Sintaxa este: <A HREF= localizarea documentului> text de legtur </A> unde: HREF este un atribut avnd ca valoare localizarea documentului. <A HREF= localizarea documentului> este tag-ul de nceput, </A> este tag-ul de sfrit, textul dintre tag-uri (,,text de legtur) este textul pe care se clicheaz, afiat diferit. Legturile se pot realiza:

-intern, n acelai document; -local, ctre un document situat pe acelai server; -extern, ctre un document aflat pe alt server. Amplasarea imaginilor ntr-o pagin web Tag-ul HTML cu ajutorul cruia se afieaz o imagine este <IMG>. Cei mai importani parametrii ai si sunt: SRC i ALT. Cu ajutorul parametrului SRC se precizeaz fiierul n care este coninut imaginea, iar cu ajutorul parametrului ALT se precizeaz un text care va aprea n cazul n care imaginea nu va putea fi ncrcat din diferite motive, cum ar fi: -formatul nu este suportat de browser; -fiierul respectiv lipsete sau este corupt; -este deselectat orice opiune de tipul Show Picture; Formulare Un formular este un ansamblu de zone active alctuit din butoane ,casete de selecie,cmpuri de editare etc. Formularele vor asigura construirea unor paginii Web care permit utilizatorilor s introduc efectiv informaii i s le transmita serverului. Formularele pot varia de la o simpl caset de text ,pentru introducerea unui ir de caractere pe post de cheie de cutare element caracteristic tuturor motoarelor de cutare din Web - pn la o structura complex, cu multiple seciuni, care ofer faciliti puternice de transmisie a datelor. O sesiune cu o pagina web ce contine un formular cuprinde urmatoarele etape: -utilizatorul completeaz formularul i l expedieaz unui server. -o aplicaie dedicata de pe server analizeaz formularul completat i (dac este necesar) stocheaz datele ntr-o baza de date. -dac este necesar serverul expedieaz un rspuns utilizatorului. Un formular este definit ntr-un bloc delimitat de etichetele corespondente <form> si </form>. Notiuni elementare de programare ASP Fiecare pagin ASP are extensia .asp, care este extensia predefinit, n caz contrar serverul web nu va parcurge codul ASP inclus n pagina web. Afiarea n browser se face prin instruciunea ,,response.write, iar comentariile n interiorul codului ASP se fac dup simbolul ,, . Conectarea la o baz de date ODBC i DSN. ODBC provine de la Open Database Connection (Connectivity). ODBC permite utilizatorilor s creeze scripturi ASP prin care s fac legtura la o baz de date. Fiecare ODBC are propriul DSN (Data Source Name). DSN-ul este un index complet al unei serii de informaii n legtur cu baza de date. n esen, este o variabil care este folosit ntre server i script-ul ASP. DSN-ul este un cuvnt care specific tipul driver-ului, numele de fiier i locaia

bazei de date. Exist cteva tipuri de conexiuni ODBC: -System DSN. Acest DSN este creat pe serverul web de administratorul serverului. Este cel mai folosit tip de DSN i n general cel mai sigur. -File DSN. O conexiune pe care script-ul ASP o face de fiecare dat cnd accesul la baza de date este cerut, specificnd calea i numele bazei de date. Baza de date trebuie s se afle pe server ntrun director de unde script-ul o poate accesa. tergerea datelor din baza de date Sintaxa tergerii nregistrrilor este simpl, dar pe ct este de simpl, pe att se poate face greit. Ca n toate limbajele, tergerea datelor nu este recomandat. Mutarea ctre alt locaie este cea mai recomandat n acest caz. O sugestie pentru evitarea tergerii datelor este folosirea unui cmp ,,statut care s ia valoarea activ sau inactiv pentru fiecare nregistrare. Astfel, toate cererile SQL vor cuta toate nregistrrile avnd cmpul ,,statut avnd valoarea activ. Aceast mod de lucru va asigura evitarea pierderii datelor valoroase Actualizarea datelor Se face foarte uor utiliznd doar trei pagini ASP. Sunt i alte ci de actualizare a datelor, dar prin ASP manipularea datelor se face fr tergerea datelor i apoi readugarea actualizat a lor. Pentru actualizarea datelor se folosete instruciunea Update, cu sintaxa: UPDATE table SET column='valoare' column2='valoare' where column= 'identificator'. Editoare ASP Pentru realizarea paginilor ASP se folosesc editoare. Acestea pot fi editoare comune sau specializate. Cele mai utilizate editoare ASP sunt: -Notepad, dar acesta este un editor greoi si plictisitor; -TextPad(www.textpad.com).TextPad este un favorit al programatorilor fiind un editor ASCII care beneficiaz de multe caracteristici menite s simplifice munca programatorilor. -Microsoft Visual Interdev (http://www.microsoft.com/). Este unul dintre cele mai specializate editoare ASP, oferind un pachet foarte larg de optiuni. -Allaire Homesite ofer optiuni de autoidentificarea codurilor ASP, colorarea acestuia ntr-o culoare distinct precum si o bara de unelte ASP. -August Wind ASP Express -EasyASP este un editor nzestrat cu un pachet larg de optiuni: autocolorarea codului, bara de unelte specializate i wizard ASP, HTML, JavaScript. Include i un program EasyFTP pentru o uoar actualizare a scripturilor editate, precum si un program EasyDB cu ajutorul cruia se pot face conexiuni la baza de date i vizualiza structura acesteia i modifica unele proprieti. ASP Hosting Pentru gzduirea sitului ce conine pagini ASP este necesar un servr specializat. Hosting ul acestor sit-uri este mai costisitoare

dect cel pentru sit-urilor obinuite, dar exist si servicii de hosting gratuite care public situl cu anumite adugri proprii. -DomainDLX (http://www.domaindlx.com/) -Brinkster (http://www.brinkster.com/) -SoftCom Technologies (http://www.softcomca.com/)