You are on page 1of 7

Pia|a Comun Central American (PCCA Mercado Comun

Centroamericano) a Iost creat de Organiza|ia Statelor Central Americane n


baza Tratatului General de Integrare Economic Central Americana, semnat la
Managua (Nicaragua) la 13 noiembrie 1960. Acordul a Iost ratiIicat de ctre
toate |rile n septembrie 1963.
Cele 5 |ri membre sunt: Costa Rica, Salvador, Guatemala, Honduras si
Nicaragua.
n decembrie 1991, seIii de state din 6 |ri central americane (|rile PCCA
si Panama) au semnat Protocolul de la Tegucigalpa de constituire a Sistemului
de Integrare Central American (SICA Sistema de la Integracion
Centroamericana).
Tratatul General a Iixat ca obiectiv de baz liberalizarea comer|ului intra-
regional si crearea unei zone de comer| liber, Iormarea unei uniuni vamale si
adncirea procesului de integrare prin constituirea unei pie|e comune. Un alt
obiectiv a Iost acela al unei politici comune privind acordurile comerciale
interna|ionale pentru materii prime. Procesul de integrare economic a evoluat
ns lent cu diIicult|i create de ideologice si de politica economic ntre
guvernele |rilor membre, probleme n asigurarea aprovizionrii interne,
msurile protec|ioniste luate de |ri ter|e, Iluctua|iile si declinul pre|urilor la
principalele materii prime exportate de |rile PCCA, nivelul ridicat al datoriei
externe, deficitul de resurse valutare, dobnzile ridicate.
Liberalizarea schimburilor intra-regionale a fost unul din primele obiective
atinse. Cu toate acestea, n anul 2000, ponderea schimburilor intraregionale a
Iost de numai 12,1 la exporturi si 10,9 la importuri, |rile PCCA,
nregistrnd un declin comparativ cu ponderile de export de 12,0 si respectiv
1
de import de 12,3% din anul 1995.
|rile PCCA sunt puternic dependente de pia|a SUA att la export ct si la
import. n anul 2000, pia|a american a de|inut o pondere de 52,1 la exporturi
si de 40,6 la importurile PCCA.
n 1997, Bill Clinton, Presedintele SUA din acea vreme, nu a reusit s dea
curs unei solicitri a |rilor PCCA pentru ca produsele lor s se bucure de un
acces preIeren|ial pe pia|a american, n mod similar cu condi|iile de acces ale
Mexicului n baza acordului NAFTA. Pe parcursul anilor `90, guvernele central-
americane au purtat negocieri pentru ncheierea de acorduri de comer| liber cu
Mexic, Panama si |rile din Comunitatea si Pia|a Comun a Caraibelor. Costa
Rica a semnat un acord bilateral cu Mexicul n 1994, iar Nicaragua a ncheiat, de
asemenea, ulterior, un accord bilateral cu aceeasi |ar. El Salvador, Guatemala si
Honduras au ncheiat mpreun un aranjament de comer| liber cu Mexic, n mai
2000, cu termen de intrare n vigoare n ianuarie 2001.
n noiembrie 1998, seIii de state din America Central au avut un ,Summit
de urgen| pentru a lua n considerare devastarea adus regiunii de uraganul
Mitch. S-a solicitat creditorilor interna|ionali anularea datoriei regiunii estimat
la 16 miliarde USD, pentru a sprijini astIel procesul de reIacere economic a
|rilor cele mai aIectate.
n octombrie 1999, seIii de state au adoptat un cadru strategic pentru perioada
2000 2004 de ntrire a capacit|ii inIrastructurii Iizice, sociale, economice si
de mediu din |rile central americane pentru a Iace Ia| dezastrelor naturale.
Un accent deosebit s-a pus pe programele de management integrat si conservare
a resurselor de ap si pentru prevenirea incendiilor n pduri.
n sIrsit, un obiectiv major al PCCA l reprezint negocierile si politica
comercial extern cu accent pe ncheierea de acorduri care s Iaciliteze accesul
exportatorilor din PCCA pe pie|ele celor mai importan|i parteneri.
Desi ALALC a cuprins si Mexicul ca membru Iondator, totusi aceast grupare
integra|ionist a Iost n esen| un proiect sud - american ale crui rdcini se
regsesc n Iormele de cooperare regional lansate n timpul celui de-al doilea
rzboi mondial ntre |rile conului Sudic al Americii. Problema implicrii |rilor
mici din bazinul Caraibilor sau din America Central nu s-a pus niciodat.
|rile din America Central - Costa Rica, Salvador, Guatemala, Honduras si
Nicaragua au rmas integrate ntr-un anumit tip de diviziune interna|ional a
muncii asimetric, cu exporturi prioritar compuse dintr-un numr redus de
produse primare care oIer resurse valutare (insuIiciente) pentru importuri. n
cazul lor, aplicarea unor strategii de substituire a importurilor a fost foarte
discret, iar aplicarea taxelor vamale era destinat n principal scopurilor Iiscale,
2
colectarea din aceste taxe contribuie cu peste 50 la veniturile bugetare.
Totusi, Iiecare |ar luat n parte a practicat o economie deschis n termeni
comerciali, Iluxurile lor comerciale derulndu-se n majoritate cu |rile
dezvoltate din Europa si America de Nord; comer|ul intraregional este
nesemniIicativ datorit complementarit|ii reduse ntre economiile acestor state.
Raportul de schimb al celor cinci republici s-a deteriorat n a doua parte a anilor
SO si ca urmare, interesul pentru elaborarea unor politici industriale si lansarea
unor programe de industrializare a crescut.
Acest nou tip de orientare economic a Iost ncurajat de exper|ii CEPAL
care au atras totodat aten|ia asupra impactului capacit|ii reduse a pie|elor
interne asupra viabilit|ii unor strategii industriale. CEPAL a promovat activ un
program de integrare regional pentru America Central.
Integrarea regional a avut si are n continuare o semniIica|ie aparte n zon,
ca urmare a Iaptului c pn n 1838 a existat o Iedera|ie Central American.
Faptul c actualele cinci republici au ac|ionat integrat cndva oIer un puternic
stimulent pentru integrare n prezent, cu toate ca multe din inten|iile ini|iale s-au
nruit ca urmare a temerilor Ia| de 'suprana|ional si de hegemonia
guatemalez. Forma de integrare pe care o sugera CEPAL oIerea sansa adncirii
cooperrii regionale Ir a implica erodarea suveranit|ii na|ionale.
n anii 50 n aceast zon s-au experimentat mai multe scheme de integrare
regional. Succesul acestor tentative a Iost alterat par|ial de opozi|ia SUA,
ntruct analistilor americani nu le era clar dac eIorturile de industrializare din
zona caraibean servesc interesele americane sau amenin| aceste interese n
zon. Opozi|ia SUA a Iost treptat ndeprtat si n 1960 a Iost semnat un Tratat
general de integrare economic de ctre Salvador, Guatemala, Honduras, si
Nicaragua, Costa Rica aliniindu-se ulterior n 1963. Reticen|a costa rican de a
semna de la nceput tratatul a avut explica|ii att politice, ct si economice. O
parte din cercurile industriale din tar se temeau c nu vor ti capabile s
concureze cu productorii din Salvador si Guatemala dac barierele comerciale
vor Ii ndeprtate, iar o parte din deputa|i au indicat riscul hegemoniei
guatemaleze.
Acest Tratat a pus bazele Pie|ei Comune a Americii Centrale (PCAC). n
poIida denumirii gruprii si a retoricii exprimate ntre timp, ea nu a prevzut
niciodat liberalizarea circula|iei Iactorilor de produc|ie-capitalul si Ior|a de
munc - ca atare, gruparea nu este si nici nu-si propune s devin o pia|
comun. Spre deosebire de ALALC, inten|ia a Iost de creare a unei uniuni
vamale si |rile participante au marcat rapide succese pe axa instituirii uni tariI
vamal comun Ia| de ter|i. Acesta a Iost practic adoptat pn n 1965 si
3
concomitent schimburile reciproce cu produse industriale (dar nu si agricole) au
Iost integral liberalizate. Acesti pasi ini|iali pe linia instituirii unui tariI vamal
comun si nlturrii restric|iilor comerciale n schimburile reciproce s-au tradus
ntr-o oarecare dinamizare a comer|ului intrazonal
Dup cum indic datele statistice, ponderea schimburilor comerciale crescut
de Ia 7 n 1950 la 26 n 1970, ntr-o perioad n care schimburile totale ale
acestor |ri au sporit Ioarte rapid. Chiar si n condi|iile conIlictului militar ntre
Salvador si Honduras din 1969 care a dus la stoparea schimburilor dintre cele
dou |ri, valoarea total a schimburilor comerciale nu s-a modiIicat
semniIicativ. Primul deceniu de Iunc|ionare a PCAC a Iost considerat un
adevrat succes att n interiorul regiunii, ct si n aIara regiunii. n 1970
exporturile intragrupare au ajuns la aproape 300 de milioane de USD, o sporire
de peste 9 ori n decurs de un deceniu, Salvador si Guatemala derulnd peste
30% din exporturi cu partenerii din interiorul gruprii. Asa cum sperau
exper|ii CEPAL, comer|ul intraregional a Iost dominat de produsele
manuIacturate, iar zona a nceput pentru prima dat s dezvolte sisteme
productive moderne, societ|ile transna|ionale Iiind Ioarte bine reprezentate n
sectoarele dinamice. S-au conturat institu|ii regionale care s administreze
procesul de integrare, iar noua Banc Centramerican de lntegrare Economic
(BCIE) a acordat o aten|ie special nevoilor |rilor slabe din regiune (Honduras
si Nicaragua). Treptat multe din slbiciunile economice ale zonei au nceput s
ias la supraIa|, ceea ce a redus destul de mult dinamica integrrii n deceniul
1971- 1980.
6devierea de comer| s-a generalizat, ntruct noile sectoare industriale
necompetitive au nlocuit surse de Iurnizare mult mai ieItine din |rile ter|e.
Faptul c PCAC a Iost net deturnant de comer| a Iost demonstrat de
numeroase studii elaborate de specialisti n domeniu. n anumite circumstan|e,
deturnarea de comer|, ca eIect prevalent al integrrii, poate Ii generator de
beneIice eIecte de bunstare si aceste circumstan|e se ntlneau n America
Central: noi Iundamente pentru economiile de scar, un curs de schimb diIerit
de cel oIicial, ocupare redus a Ior|ei de munc Totusi, eIectul net de deturnare
de comer| a creat probleme pentru |rile care aveau un deIicit structural n
comer|ul intraregional. Aceste |ri au trebuit s plteasc anual un cost valutar
adi|ional echivalent cu diIeren|a dintre pre|urile n dolari ale importurilor intra si
extragrupare, Ir a Ii capabile s-si sporeasc ncasrile n valut prin
exporturile ctre partenerii din grupare.
|ara cea mai aIectat de eIectul de deviere de comer| a Iost Honduras.
Incapabil s-si sporeasc exporturile de produse agricole ctre celelalte |ri
4
partenere la PCAC, ntruct se men|ineau barierele comerciale, Hondurasul a
reusit s atrag investi|ii noi n sectoarele mai pu|in dezvoltate.
EIectul a Iost o sporire a deIicitului comercial intrazonal care. trebuia
reglementat n devize convertibile bianual. Mai mult deteriorarea raportului de
schimb al trii n raport cu strintatea a Icut diIicil procurare resurselor
valutare necesare Iinan|rii comer|ului intrazonal. Ca rezultat, esund n
tentative de a ob|ine un tratament comercial diIeren|iat din partea partenerilor,
Hondurasul a prsit schema de integrare regional la Iinele anului 1970. AstIel
efecte economice real pot s determine decizii de politic extern mai temeinic
dect fenomene politice sau militare.
Un al doilea set de probleme cu care s-a conIruntat gruparea a Iost de natur
Iiscal. ntruct n aproape toate aceste |ri tariIul vamal avea mai mult o Iunc|ie
de colectare a veniturilor bugetare, liberalizarea schimburilor comerciale a avut
consecin|e notabile n planul echilibrului bugetar.
Ca atare, n vederea atragerii Iluxurilor de investi|ii n sector prelucrtor,
guvernele acestor |ri au oIerit scutiri de impozite pe perioad de maximum 10
ani. De asemenea, pentru a spori
proIitabilitatea produc|iei de bunuri de consum, tariIul vamal comun a Iost
revizuit pentru a
prevedea taxe reduse la importurile de completare sau care serveau produc|iile
de export. Toate aceste msuri au redus treptat importan|a relativ a taxelor
vamale ca surse de venituri bugetare ceea ce Iace ca prin Protocolul din 1968 de
la San Jose, nivelul taxelor vamale s creasc cu 30. Aceast sporire a ridicat
nivelul ratei protec|iei eIective pentru bunurile de consum genernd si o
noncompetitivizare a exporturilor.
O a treia problem a Iost mrimea pie|elor. Avnd n 1960 o popula|ie total
mai mic de 11 milioane de locuitori, mul|i dintre acestia, din cauza srciei,
Iiind neparticipan|i la economia de pia|, regiunea nu putea sus|ine un nivel al
cererii care s sus|in o scar optimal a produc|iei cerut de mai multe sectoare
industriale. ncercarea de a gestiona aceast problem prin crearea unor
monopoluri regionale care s poat Ii reglementate n comun, a esuat din cauza
opozi|iei autorit|ilor nord americane si a sectorului privat centro-american.
Aceast schem, cunoscut sub denumirea de Regimul pentru Industriile
Integrate Centro-americane prevedea crearea unor monopoluri regionale n
sectoarele industriale n care cerin|ele economiei de scar o impuneau.
Se inten|iona ca Iiecare |ar membr s primeasc un numr egal de astIel de
monopoluri regionale.
Pn la esecul din 1962 al acestei tentative se creaser trei astIel de
5
monopoluri. Ca eIect al dimensiunii reduse, pia|a era destul de repede saturat si
devenea deosebit de diIicil atragerea de noi investitori n sectoarele
prelucrtoare. Cu toate tentativele de a stimula productorii regionali s exporte
n |rile ter|e, surplusul de produc|ie era subminat de slabele perIorman|e
competitive, alimentate negativ si de Protocolul de la San Jose.
Ca eIect al ngustrii pie|ei si inabilit|ii de a valoriza avantajele economiei de
scar, PCAC si-a pierdut din dinamism n deceniul al doilea de Iunc|ionare..
Hondurasul, desi s-a retras din grupare, a semnat acorduri bilaterale cu toate
celelalte state, cu excep|ia Salvadorului.
Comer|ul n interiorul gruprii acrescut n volum valoric, dar s-a redus ca
pondere, motorul cresterii economice a regiunii devenind exporturile de
produse agricole ctre ter|i. Comer|ul reciproc cu produse agricole a continuat s
Iac obiectul restric|iilor comerciale, iar barierele netariIare au continuat s
reprezinte obstacole importante n calea exporturilor de produse manuIacturate.
Din cauza protec|ionismului tariIar ntmpinat din partea |rilor dezvoltate este
diIicil s explicm corela|i invers ntre importan|a sectorului prelucrtor n
produc|ia global si importan|a sa n comer|ul intraregional.
n anii 70 au Iost lansate, numeroase tentative de revigorare a PCAC, dar
acestea nu au fost considerate priorit|i semniIicative n rndul elitelor politice.
Ca atare, scepticismul integrativ s-a accentuat n regiune la Iinele anilor`70-.
Schimbrile de regim politic din anumite |ri au indus o evolu|ie contradictorie
n procesul de integrare regional central- american.
Cresterea n 1980 a schimburilor reciproce nu a Iost de lung durat, Nicaragua
neputnd s-si achite serviciul datoriei externe la casa de clearing multilateral.
Odat cu primele semnale ale crizei datoriei externe, America Central s-a lansat
pe o spiral descendent n ceea ce priveste integrarea.
Comer|ul intraregional s-a concentrat treptat pe bunuri, de consum
neimportante si a sczut nregistrnd evolu|ii negative att n termeni absolu|i,
ct si relativi.
n 1990, volumul valoric al comer|ului intraregional a sczut la mai pu|in de
jumtate din nivelul anterior, ponderea sa n comer|ul total s-a diminuat,
ajungnd la 15,5. Puternica recesiune structural n care a plonjat ntreaga
zon a redus la acel moment sansele redeIinirii procesului de integrare central
american.




6







Bibliografie

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=bib

Dumitrescu, S., Bal, A. Economie Mondial, Bucuresti, Editura Economic,
2002

You might also like