SISTEME AUXILIARE NAVALE

CURS IV MASINI NAVALE

Sistemele auxiliare existente la bordul navelor sunt: - sistemul de alimentare cu combustibil; - sistemul de racire; - sistemul de ungere; -sistemul de admisie si evacuare; sistemul de distributie; - sistemul de lansare (pornire); - sistemul de inversare a sensului de mars (in MP sunt n marea lor majoritate motoare lente reversibile cuplate direct cu elicea).

Instalatia de alimentare cu combustibil

De regula, la bordul navelor se folosesc doua tipuri de combustibili, cu vscozitate mare (combustibili navali grei) folositi de catre MP n mars si generatoarele de abur (caldari) si combustibil de vscozitate medie (motorine) pentru MP la pornire, manevra si nainte de oprire, precum si pentru functionarea MA.

Subsistemul de alimentare motor principal si motoare auxiliare (de joasa presiune) realizeaza alimentarea din tancurile de consum ale pompelor de injectie a motoarelor principale si auxiliare cu combustibil, la parametri optimi ceruti de sistemele de injectie. Subsistemul de injectie are rolul de a introduce combustibil la presiune ridicata si n momentul optim n cilindrii motorului, realiznd procesul de injectie.

Sistemele de alimentare cu combustibil navale sunt instalatii deosebit de complexe si au un numar considerabil de elemente componente. Dintre acestea, cele mai representative sunt: pompele de alimentare; pompele de injectie; tancurile de combustibil; separatoarele de combustibil; schimbatoarele de caldura (ncalzitoarele); vscozimetre; filtrele. Tancurile de combustibil sunt destinate depozitarii combustibilului pna n momentul utilizarii lui la bord.

SISTEMUL DE UNGERE Uleiurile utilizate cel mai frecvent pentru ungere sunt uleiurile minerale. Caracteristicile cele mai importante ale uleiurilor minerale, n functie de care se decide asupra capacitatii de ungere sunt: vscozitatea, densitatea, compresibilitatea, stabilitatea, neutralitatea, inflamabilitatea, puritatea, indicele de vscozitate Dean Davis, onctuozitatea.

Vscozitatea uleiului Aceasta caracterizeaza rezistenta interioara datorita frecarii care ia nastere ntre moleculele lubrifiantului, n cazul deplasarii relative a acestora sub actiunea unei forte exterioare. Unitatea de vscozitate n sistemul CGS este poise-ul (p) si exprima forta tangentiala, n sine, exercitata de un strat de fluid cu suprafata transversala de 1 cm, care se deplaseaza cu viteza v = 1 cm/s fata de un plan paralel situat la distanta de 1 cm.

Densitatea. Aceasta caracteristica variaza n functie de temperatura si presiune. Prin densitatea uleiului se ntelege masa M a unitatii de volum.

Compresibilitatea. La presiuni ridicate uleiurile lubrifiante se comprima, micsordu-si volumul initial. Stabilitatea. Datorita presiunii, vitezei si temperaturii la care se lucreaza, uleiul si pierde dupa o perioada, caracteristicile initiale transformndu-se n apa si ml.

Neutralitatea. Aceasta caracteristica se refera la aciditatea minerala si organica din uleiuri. Inflamabilitatea. Ea necesita cunoasterea punctului de inflamabilitate, care este marcat de temperatura la care vaporii de ulei mineral se aprind.

Puritatea. Aceasta se ia n considerare pentru a evita impurificarea uleiului cu substante care provin din mediu, ca: praf, nisip, particule de metal etc.

Indicele de vscozitate D.D. - Dean Devis. Reprezinta variatia vscozitatii temperatura.

cu

Onctuozitatea. Aceasta constituie proprietatea care caracterizeaza capacitatea moleculara a unui ulei de a se prinde foarte puternic de suprafetele metalice

n functie de modul n care este introdus uleiul ntre suprafetele conjugate, sistemele de ungere sunt: - ungerea n circuit deschis, la care uleiul necesar pentru ungere este trimis n mod intermitent spre locurile care trebuie unse cu ajutorul unor pompe cu piston tip Bosch, actionate de arborele motor.

- ungerea prin barbotaj se face prin mproscarea uleiului continut n baie de catre organele mobile ale motorului, care antreneaza picaturile de ulei spre locurile care trebuie unse, prin canale si orificii special prevazute.

Ungerea prin barbotaj: 1- baie de ulei; 2 - proeminenta prevazuta pe capul bielei; 3 biela.

- ungerea sub presiune la care trimiterea uleiului necesar pentru ungere se realizeaza cu ajutorul unei pompe antrenata de motor sau antrenata independent. - ungerea mixta, la care se foloseste o combinatie din cele trei sisteme descrise anterior.

Sistemele de ungere navale sunt compuse din: -subsistemul de ambarcare si transfer uleiuri; -subsistemul de separare; -subsistemul de ungere al motorului principal; -subsistemul de ungere al motoarelor auxiliare; -subsistemul de ungere al reductoarelor si lagarelor liniei axiale.

Cele mai raspndite pompe de ulei sunt pompele cu angrenaje. Racitoarele de ulei se calculeaza tinnd seama de cantitatea de caldura care trebuie preluata de catre apa de racire din circuitul deschis. Motoarele moderne se prevad cu un sistem dublu de filtrare a uleiului: un filtru principal la intrarea uleiului n conducta principala si un filtru fin prin care trece 10-15% din debitul total de ulei. La motoarele care au o centrifuga de ulei, filtrul fin poate sa lipseasca.

SISTEMUL DE RACIRE

Sistemul de racire a motoarelor navale are rolul de a evacua, prin fluidele de racire, o parte din energia termica dezvoltata n motor, cu scopul realizarii unui regim termic optim, att din punct de vedere al desfasurarii ciclului, ct si din punct de vedere al solicitarilor termomecanice.

Sistemele de racire sunt instalatii complexe care contin numeroase componente, dintre care cele mai importante sunt: pompe; schimbatoare de caldura; filtre; rezervoare; sistemul telescopic; prize de fund; elemente de reglare. Sistemul de racire este compus din mai multe subsisteme : - sistemul de racire n circuit deschis; - sistemele de racire n circuit nchis;

Orice motor naval este prevazut cu o instalatie de racire, care preia caldura acumulata de aceste piese, pe care o cedeaza n exterior, apei de mare, direct sau indirect, mentinnd astfel n timpul functionarii motorului o valoare optima a temperaturii pieselor si ansamblelor acestuia.

Pentru racirea motoarelor navale se folosesc diferite lichide de racire: apa, motorina, ulei, apa emulsionata cu ulei. Cel mai folosit agent de racire pentru motoarele navale este apa. Pentru racirea pistoanelor s-au adaptat mai multe solutii constructive, care folosesc ca agent de racire uleiul sau apa n circuite separate de cele de ungere si racire a cilindrilor.