Examen Brevet Ofiter Mecanic - Mai

1.
Rolul pistonului este urmatorul

2.La motoarele in doi timpi de puteri mari, solutia constructiva a
capului pistonului este:

3.Zona de deasupra canalului primului segment si cele dintre canalele
segmentilor se prelucreaza

1. Transmite forta tangentiala la traiectoria manetonului, generand
momentul motor la arborele cotit
nmlkj
2. Asigura transmiterea fortei de presiune a gazelor bielei, asigura
transmiterea componentei normale produse de biela catre camasa
cilindrului, prin intermediul segmentilor, asigura dubla etansare a
cilindrului de carter, preia o parte din energia degajata in urma arderii
combustibilului
nmlkj
3. La motoarele in doi timpi este si organ de distributie, la unele motoare in
doi timpi este si pompa de baleiaj, prin forma capului sau, poate contine
partial sau total camera de ardere, tot prin forma capului sau, asigura
organizarea unor miscari dirijate a gazelor in cilindru
nmlkj
4. Raspunsurile b) si c) sunt complementare nmlkj
1. Constructie unitara, dintr-o singura bucata, executata din fonta nmlkj
2. Constructie unitara, dintr-o singura bucata, executata din aluminiu nmlkj
3. Constructie cu cap si manta separate; nmlkj
4. Constructie monobloc cu articulatie sferica pentru conexiunea cu biela nmlkj
1. La diametre diferite, care cresc in sensul reducerii temperaturii (de la
capul pistonului spre manta), pentru a realiza jocurile corespunzatoare
evitarii griparii si limitarii scaparilor;
nmlkj
2. La diametru constant pe inaltime, pentru a asigura forma conjugata cu
camasa cilindrului;
nmlkj
3. La diametre diferite, care scad in sensul reducerii temperaturii (de la
capul pistonului spre manta), pentru a realiza jocurile corespunzatoare
evitarii griparii si limitarii scaparilor;
nmlkj
4. La diametre diferite, care cresc in sensul cresterii temperaturii (de la capul
pistonului spre manta), pentru a realiza jocurile corespunzatoare evitarii
griparii si limitarii scaparilor.
nmlkj
Page 1 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOMAIN\Local Settings\Tem...
4.Jocurile pistonului pe cilindru pot fi controlate prin

5.Pozitia umerilor in raport cu capul pistonului si a axei orificiilor din
umeri fata de axa pistonului se stabileste

6.Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi
timpi. In schita CC 1,a lichidul de racire este transmis prin tija
pistonului pozitia 1 este

Maximizeaza

1. Limitarea temperaturii maxime de incarcare a pistonului; nmlkj
2. Prelucrarea mantalei cu o anumita ovalitate in plan transversal; nmlkj
3. Practicarea orificiilor de scurgere a uleiului in carter; nmlkj
4. Executarea pistonului cu diametru constant de la cap la manta. nmlkj
1. In conformitate cu necesitatea reducerii bataii pistonului si incarcarea sa
termica;
nmlkj
2. In functie de necesitatile de reducere a jocurilor pe cilindru; nmlkj
3. In functie de stabilirea numarului optim de segmenti; nmlkj
4. In functie de zona de practicare a orificiilor de scurgere a uleiului in
carter.
nmlkj

1. Presetupa tijei; nmlkj
2. Conducte de racire exteriore; nmlkj
Page 2 of 394

timpi. In schita CC 1,b conductele de racire sunt conectate direct de
piston (sistem de tevi telescopice), pentru care este valabila solutia:

Maximizeaza

timpi. In schita CC 1,b conductele de racire sunt conectate direct de
piston (sistem de tevi telescopice), pentru care este valabila solutia:
3. Rezervor-tampon cu perna de aer pentru atenuarea socurilor hidraulice
cauzate de variatia volumului ocupat de agentul de racire;
nmlkj
4. Brat al capului de cruce pe care sunt prinse conductele de racire. nmlkj

1. Conductele mobile se deplaseaza la exteriorul celor fixe si sunt dotate cu
elemente de atansare plasate in peretii camerei 6, ce comunica cu
atmosfera;
nmlkj
2. Conductele fixe se deplaseaza la exteriorul celor mobile si sunt dotate cu
atmosfera;
nmlkj
3. Conductele mobile se deplaseaza la exteriorul celor fixe si sunt dotate cu
atmosfera;
nmlkj
4. Conductele fixe se deplaseaza la exteriorul celor mobile si sunt dotate cu
atmosfera.
nmlkj
Page 3 of 394

Maximizeaza

9.Figura CC 2 prezinta schema de calcul a pistonului unui motor in
patru timpi. Regiunea port-segmenti este solicitata la:

1. Conductele mobile au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a
elimina pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate
din camera
nmlkj
2. Conductele fixe au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina
pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate din
camera 6;
nmlkj
3. Conductele mobile au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a
elimina pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate
din camera 6;
nmlkj
4. Conductele fixe au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina
pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate din
camera 8.
nmlkj
1. nmlkj
Page 4 of 394

10.

Maximizeaza
Comprimare de forta de inertie a maselor n
miscare alternativa , situate deasupra
sectiunii de calcul A-A (zona periclitata
datorita orificiilor de scurgere a uleiului) si
la ntindere datorit fortei maxime de
presiune a gazelor ;

a
m
max
p
F
2.
Intindere de forta de inertie a maselor n
sectiunii de calcul A-A (zon periclitata
la comprimare datorita fortei maxime de

a
m
max
p
F
nmlkj
3.
Intindere de forta de inertie a maselor in
la forfecare datorita fortei maxime de

a
m
max
p
F
nmlkj
4.
Forfecare de forta de inertie a maselor in
la comprimare datorita fortei maxime de
presiune a gazelor .

a
m
max
p
F
nmlkj
Page 5 of 394

11.

Maximizeaza
Sectiunea de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) se
calculeaza cu notatiile din figura CC 2 si cu -numrul canalelor si -diametrul
acestora, prin relatia:
x
i
x
d
1.

( )
x
ci s
x
ci s
A A
d
D D
i
D D
A
2 4
2 2
nmlkj
2.

( )
x
ci s
x
ci s
A A
d
D D
i
D D
A
2 4
2 2
+
nmlkj
3.

( )
x
ci s
x
ci s
A A
d
D D
i
D D
A
2 4
2 2
nmlkj
4.

( )
( )
x ci s x
ci s
A A
d D D i
D D
A
4
2 2
nmlkj
Page 6 of 394

12.Umerii pistonului (fig. CC 2) sunt solicitati la:

Tinand cont ca forta maxima de presiune a gazelor solicita zona port-segmenti la
comprimare, atunci tensiunea de comprimare in sectiunea periclitata A-A (datorita
orificiilor de scurgere a uleiului) se calculeaza, conform schemei de calcul din figura CC
2, cu -numrul canalelor si diametrul acestora, prin relatia:

x
i
x
d
1.

( )
x
ci s
x
ci s
p
c
d
D D
i
D D
F
2 4
2 2
max
+
=
nmlkj
2.

( )
x
ci s
x
ci s
p
c
d
D D
i
D D
F
2 4
2 2
max
=
nmlkj
3.

( )
4
2 2
max
ci s
p
c
D D
F
=
nmlkj
4.

( )
( )
x ci s x
ci s
p
c
d D D i
D D
F

=
4
2 2
max
nmlkj
Page 7 of 394
Maximizeaza

13.

1.
Forfecare de ctre forta de presiune maxima
a gazelor

max
p
F
nmlkj
2.
Intindere de catre forta de inertie a maselor
n miscare alternativa , situate deasupra
datorita orificiilor de scurgere a uleiului);
a
m
nmlkj
3.
Comprimare de catre forta de inertie a
maselor in miscare alternativa , situate
deasupra sectiunii de calcul A-A (zona
periclitata datorita orificiilor de scurgere a
uleiului);

a
m
nmlkj
4.
Incovoiere de catre forta de presiune maxima
a gazelor

max
p
F
nmlkj
Page 8 of 394

Maximizeaza

Umerii pistonului (fig. CC 2) sunt solicitati la forfecare de catre forta de presiune maxima
a gazelor , care genereaza o tensiune ce se poate calcula, cu ajutorul dimensiunilor
din figura, cu relatia:
max
p
F
1.

( )
2 2
max
4
ui ue
p
f
d d
F
=
nmlkj
2.

( )
2 2
max
4
2
1
ui ue
p
f
d d
F
+
=
nmlkj
3.

( )
2 2
max
4
2
1
ui ue
p
f
d d
F
=
nmlkj
4.

( )
2 2
max
4
2
ui ue
p
f
d d
F
=
nmlkj
Page 9 of 394
14.In figura CC 3 se prezinta grupul piston pentru un motor naval
lent. Precizati ce reprezinta reperul notat cu 1:

Maximizeaza

15.Racirea capului pistonului din figura CC 3 se realizeaza:

Maximizeaza

1. Capul pistonului; nmlkj
2. Segmentii; nmlkj
3. Prezoanele de prindere a tijei pistonului de acesta; nmlkj
4. Capul de cruce. nmlkj

Page 10 of 394

16.Capul pistonului poate fi concav, in scopul:

17.Forta de frecare ce apare intre piston si camasa (fig. CC 4) are
tendinta:

18.In figura CC 5 se prezinta schema de calcul de verificare a mantalei
pistonului unui motor in patru timpi sub actiunea reactiunii din partea
cilindrului la:

1. Cu apa de tehnica, vehiculata prin conducta poz. 6; nmlkj
2. Cu ulei, vehiculat prin conducta 6; nmlkj
3. Cu ulei, vehiculat prin tija pistonului; nmlkj
4. Prin barbotaj. nmlkj
1. Scaderii turbulentei aerului si imbunatatirii formarii amestecului; nmlkj
2. Cresterii turbulentei aerului si imbunatatirii formarii amestecului; nmlkj
3. Prevenirea postarderii dupa terminarea injectiei de combustibil; nmlkj
4. Prelungirea arderii in destindere, dupa terminarea injectiei. nmlkj

1. De a produce deformatie axiala a pistonului; nmlkj
2. De a produce ovalizarea capului pistonului; nmlkj
3. De a mari valoarea solicitarilor termice ale capului pistonului; nmlkj
4. De a produce bascularea pistonului. nmlkj
Page 11 of 394

19.Conditia de verificare pentru solicitarea mantalei pistonului din
figura CC 5 se impune din urmatorul motiv:

20.La motoarele navale lente moderne, distanta de la marginea
superioara a capului pistonului la flancul superior al primului segment
(segment de foc), are tendinta:

1. Forfecare; nmlkj
2. Intindere; nmlkj
3. Strivire; nmlkj
4. Incovoiere. nmlkj

1. Reducerea solicitarilor termice ale organului; nmlkj
2. Prevenirea exfolierii peliculei de lubrifiant dintre piston si camasa; nmlkj
3. Asigurarea racirii corespnzatoare a pistonului; nmlkj
4. Asigurarea unui montaj corespunzator al boltului prin umerii pistonului. nmlkj
1. De a scadea, pentru reducerea dimensiunior pistonului, implicit pentru
reducerea inertiei maselor in miscare alternativa;
nmlkj
2. De a scadea, pentru a reduce zona posibilelor depuneri de calamina in
regiune;
nmlkj
3. De a creste, pentru reducerea solicitarilor termice ale segmentului; nmlkj
4. De a creste, pentru reducerea solicitarilor termice ale segmentului si
reducere a posibilitatii de depuneri de calamina in canalul segmentului.
nmlkj
Page 12 of 394

21.

22.In figura CC 6:

Maximizeaza
Diametrul pistonului la montaj se determina:

(Notatii: - jocul n functiune, restul fiind
cele uzuale.)

1.

( ) | |
( )
0
0
1
1
t t
t t + D
D
c p
c c
p
+

=
nmlkj
2.

( ) | |
( )
0
0
1
1
t t
t t + D
D
c p
c c
p
+ +

=
nmlkj
3.

( ) | |
( )
0
0
1
1
t t
t t + D
D
c p
c c
p
+
+
=
nmlkj
4.

( ) | |
( )
0 c p
0 c c
p
t t 1
t t + 1 D
D
+ +
+
=
nmlkj
Page 13 of 394

23.In figura CC 7:

Maximizeaza

1. 1-fusta pistonului; nmlkj
2. 4-surub pentru asamblarea cupei de racire; nmlkj
3. 2-set de inele de etansare; nmlkj
4. 3- suruburi pentru asamblarea pistonului cu tevile telescopice. nmlkj

1. 2- boltul sferic de cuplare intre piston si biela; 3-surub pentru asamblarea
pistonului;
nmlkj
2. 6- canal de ulei; 7- surub; nmlkj
3. 2- bolt sferic; 5- tija pistonului pentru cuplare cu capul de cruce; nmlkj
Page 14 of 394

24.Boltul pistonului este organul care are urmatorul rol functional:

25.Figura CC 8 prezinta solutii de montaj pentru boltul pistonului;
aceasta este:

Maximizeaza

26.Inelele de siguranta din figura CC 8 au rolul:

Maximizeaza
4. 1- capul pistonului; 5- tija bielei. nmlkj
1. Articuleaza pistonul cu biela, fiind specific motoarelor fara cap de cruce; nmlkj
2. Articuleaza pistonul cu biela, fiind specific motoarelor cu cap de cruce; nmlkj
3. Articuleaza pistonul cu arborele cotit, fiind specific motoarelor fara cap
de cruce;
nmlkj
4. Articuleaza pistonul cu arborele cotit, fiind specific motoarelor cu cap de
cruce.
nmlkj

1. Bolt flotant atat in piciorul bielei cat si in umerii pistonului; nmlkj
2. Bolt fix in umerii pistonului si liber in piciorul bielei; nmlkj
3. Bolt liber in umerii pistonului si fix in piciorul bielei; nmlkj
4. Bolt fix atat in umerii pistonului cat si in piciorul bielei. nmlkj
Page 15 of 394

27.Raportul dintre lungimea piciorului bielei si lungimea de sprijin a
boltului pistonului in umerii acestuia este:

28.Jocul de montaj in locasul boltului din piston este:

1. De a asigura fixarea boltului in umerii pistonului; nmlkj
2. De a asigura fixarea boltului in piciorul bielei; nmlkj
3. De a impiedica rotirea boltului; nmlkj
4. De a impiedica deeplasarea axiala a organului. nmlkj
1. Egala cu dublul raportului presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele
doua zone;
nmlkj
2. Egala cu raportul presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele doua
zone;
nmlkj
3. Egala cu inversul raportului presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele
doua zone;
nmlkj
4. Egala cu patratul raportului presiunilor maxime. nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1. nmlkj
Page 16 of 394

29.Temperatura minima de montare a pistonului la montarea boltului
este:

( ) ( ) | |
( )
0
0 0
1 t t -
t t t t -d
=
p AL
p AL b OL be
+
2.

( ) ( ) | |
( )
0
0 0
1 t t +
t t t t d
=
p AL
p AL b OL be
+ +
nmlkj
3.

( ) ( ) | |
( )
0
0 0
1 t t -
t t t t -d
=
p AL
p AL b OL be
+
nmlkj
4.

( ) ( ) | |
( )
0
0 0
1 t t +
t t t t d
=
p AL
p AL b OL be
+
nmlkj

1.

( )
0 min
t
d

t
be AL
+
+
=
nmlkj
2.

( )
0 min
T
d

t
be AL

=
nmlkj
3. nmlkj
Page 17 of 394

30.Presiunea in locasurile din piston se determina:

31.Segmentii pistonului asigura etansarea reciproca camera de ardere-

( )
0 min
t
d

T
be AL

+
=
4.

( )
0 min
T
d

t
be AL
+
=
nmlkj

1.

be p
*
AP p
p
d l
+F F
p
=
max max
nmlkj
2.

be p
*
AP p
p
d l
-F F
p

=
2
max max
nmlkj
3.

be p
*
AP p
p
d l
-F F
p
=
max max
nmlkj
4.

be p
p
p
d l
F
p
=
max
nmlkj
Page 18 of 394
carter motor. Pentru aceasta, segmentul:

32.Rostul segmentului in stare libera, comparat cu cel in stare montata,
este:

33.Segmentii de ungere au rolul:

34.Pentru motoarele navale lente moderne se poate prevedea existenta
unui segment scraper (raclor) montat in chiulasa, prezentat in figura
CC 9, el avand rolul:

1. Dezvolta o presiune elastica pe fata sa laterala, scop in care diametrul sau
in stare libera este mai mare decat cel in stare montata;
nmlkj
2. Dezvolta o forta de frecare pe camasa cilindrului, datorita faptului ca
diametrul sau in stare libera este mai mare decat cel in stare montata;
nmlkj
3. Dezvolta o presiune elastica pe fata sa laterala, scop in care diametrul sau
in stare libera este mai mic decat cel in stare montata;
nmlkj
4. Este liber in canal, ceea ce conduce la fenomenul de pulsatie. nmlkj
1. Egal; nmlkj
2. Mai mare; nmlkj
3. Mai mic; nmlkj
4. Nu este nici o legatura intre cele doua marimi. nmlkj
1. De a asigura etansarea la ulei, astfel ca acesta sa nu patrunda in camera de
ardere;
nmlkj
2. De a realiza ungerea camasii cilindrului; nmlkj
3. De a asigura etansarea la ulei, astfel ca acesta sa nu patrunda in camera de
ardere si de a distribui uleiul pe camasa;
nmlkj
4. De a impiedica scaparea gazelor de ardere in carter. nmlkj
Page 19 of 394

35.Fanta segmentului la motaj se calculeaza:

1. De a reduce scaparile de gaze din camera de ardere; nmlkj
2. De a reduce rata de ulei ce patrunde in camera de ardere; nmlkj
3. De a curata depunerile excesive de cenusa si carbon din zona suprioara a
pistonului, prevenind contactul acestor zone cu camasa cilindrului si
indepartarea lubrifiantului;
nmlkj
4. De a asigura un regim termic corespunzator al motorului, prin dirijarea
corespunzatoare a fluxului de caldura, la cresterea sarcinii motorului.
nmlkj

1.

( ) ( ) | |
( )
0
0 0
1 t t +
s t t t t D
= s
s s
c c c s s
m
+
nmlkj
2.

( ) ( )
( ) D t t
t t t t
=
s s
c c s s
m
1
s
0
0 0

nmlkj
3.

( ) ( ) | |
( )
0
0 0
1 t t +
s t t t t D
= s
s s
c c c s s
m

nmlkj
4. nmlkj
Page 20 of 394

36.Solicitarea specifica a tijei pistonului motorului naval lent este aceea
de flambaj (fenomen de pierdere a stabilitatii elastice) si este produsa
de:

37.Daca se considera sarcina critica de flambaj a tijei pistonului
motorului in doi timpi si sarcina reala de flambaj (forta de presiune
maxima a gazelor din cilindru), atunci coeficientul de siguranta la
flambaj este:

38.Pozitia 1 din figura CC 10 este:

Maximizeaza

1. Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie; nmlkj
2. Forta de inertie a maselor in miscare alternativa; nmlkj
3. Forta de presiune a gazelor din cilindrul motor; nmlkj
4. Forta normala ce apasa pistonul pe camasa. nmlkj
1. Raportul dintre prima forta si a doua; nmlkj
2. Raportul dintre a doua si prima; nmlkj
3. Produsul dintre cele doua; nmlkj
4. Diferenta dintre cele doua. nmlkj
Page 21 of 394

39.Figura CC 10 reda ansamblul capului de cruce al unui motor naval
lent. Mentionati rolul pozitiei notate rigleta:

Maximizeaza

1. Tija pistonului; nmlkj
2. Blocul coloanelor; nmlkj
3. Mecanism de ungere a camasii; nmlkj
4. Mecanism balansier de ungere a capului pistonului. nmlkj

1. Impiedica deplasarea rotationala a patinei; nmlkj
2. Impiedica deplasarea axiala a piciorului furcat al bielei; nmlkj
3. Impiedica deplasarea axiala a patinei; nmlkj
Page 22 of 394

40.Privind principiul de functionare al motoarelor cu ardere interna,
capul de cruce este:

41.In figura CC 11:

Maximizeaza

42.Figura CC 12 reda schema de calcul pentru patina capului de cruce
(fig. CC 12,a pentru patina bilaterala si fig. CC 12,b pentru cea
monolaterala). Solicitarea dintre aceasta si glisiera este:

4. Face legatura dintre glisiera si blocul coloanelor. nmlkj
1. Folosit numai la motoarele in 2 timpi; nmlkj
2. Poate fi folosit la motoare in 2 timpi, motoare in 4 timpi, pompe cu
piston, compresoare cu piston, masini cu abur cu piston;
nmlkj
3. Folosit cu biele care au piciorul ca o bucsa; nmlkj
4. Numai cu patina bilaterala. nmlkj

1. 1-segment de foc; 4- bratara pentru transportul tijei pistonului; nmlkj
2. 2-capul pistonului; 5- port-patina; nmlkj
3. 1-segment de ungere; nmlkj
4. 6-patina; 7- patina. nmlkj
Page 23 of 394
Maximizeaza

43.

Maximizeaza

1. Presiune de contact; nmlkj
2. Incovoiere nmlkj
3. Forfecare nmlkj
4. Strivire nmlkj
Cu dimensiunile din figura CC 12 se poate calcula tensiunea de strivire dintre patina
capului de cruce si glisiera; notand cu forta normala maxima cu care patina este
apasata pe glisiera si cu inaltimea patinei, aceasta tensiune, pentru patina bilaterala se
obtine (fig. CC 12,a):

max
N
p
h
1. nmlkj
Page 24 of 394

44.

Maximizeaza

p p
s
h b
N
=
max
max
2.

p p
s
h b
N
=
2
max
max
nmlkj
3.

p p
s
h b
N
=
max
max
2
nmlkj
4.

( )
p p p
s
h b b
N

=
2
max
max
nmlkj
Cu dimensiunile din figura CC 12 se poate calcula tensiunea de strivire dintre patina
capului de cruce si glisiera; notand cu si forta normala maxima, respectiv
minima cu care patina este apasata pe glisiera si cu inaltimea patinei, aceasta tensiune,
pentru patina monolaterala se obtin doua valori de extrem, deoarece forta normal isi
schimba semnul pe durata unui ciclu (fig. CC 12,b):
max
N
min
N
p
h
1. nmlkj
Page 25 of 394

45.

=
=
p p
sextr
p p
extr s
h b
N
h b
N
2
min
2
max
1
2.

=
=
p p
sextr
p p
extr s
h b
N
h b
N
min
2
max
1
nmlkj
3.

=
=
p p
sextr
p p
extr s
h b
N
h b
N
min
2
max
1
2
nmlkj
4.

=
=
p p
sextr
p p
extr s
h b
N
h b
N
2
2
min
2
max
1
nmlkj
Page 26 of 394

46.Solutia de picior furcat al bielei motorului naval in doi timpi:

47.Corpul bielei este supus, in principal, flambajului, care se produce
in doua plane: cel de oscilatie a bielei o-o si cel de incastrare a acestuia
c-c (fig. CC 13). Precizati modul de schematizare a bielei, in vederea
Deoarece forta normala ce aplica patina
pe glisiera si schimba semnul pe durata unui
ciclu, se obtin doua valori extreme pentru
tensiunea de strivire a patinei pe glisiera,
verificarea la acesta solicitare determinandu-
se cu relatia urmatoare, in care s-a notat cu
rezistenta admisibila :

N
as
1.

as extr s

1
nmlkj
2.

as extr s

2
nmlkj
3.

( )
as extr s extr s s
=
2 1 max
, max
nmlkj
4.

( )
as extr s extr s s
=
2 1 max
, max
nmlkj
1. Este impusa de necesitatea strapungerii boltului capului de cruce pentru
fixarea tijei pistonului;
nmlkj
2. Nu este necesara, atunci cand tija pistonului este prevazuta cu o flansa,
fara ca boltul capului de cruce sa fie strapuns;
nmlkj
3. Se realizeaza pentru a permite asamblarea cu capul de cruce; nmlkj
4. Este aleatoare. nmlkj
Page 27 of 394
efectuarii calcului la flambaj:

48.Piciorul bielei este solicitat:

49.In figura CC 14, articularea bielei cu pistonul se face:

Maximizeaza

1. Incastrata in piciorul bielei si libera la cap in planul o-o si incastrata in
picior si cap pentru planul c-c;
nmlkj
2. Incastrata in picior si cap pentru planul o-o si incastrata in piciorul bielei
si libera la cap in planul c-c;
nmlkj
3. Incastrata atat in picior, cat si in cap, pentru ambele plane; nmlkj
4. Libera atat in picior, cat si in cap, pentru ambele plane nmlkj
1. La intindere de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare
alternativa si la comprimare de catre rezultanta maxima dintre forta de
presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa;
nmlkj
2. La intindere de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare
alternativa si la comprimare de catre rezultanta maxima dintre forta de
presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare de rotatie;
nmlkj
3. La comprimare de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare
alternativa si la intindere de catre rezultanta maxima dintre forta de
presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa;
nmlkj
4. La comprimare de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare de
rotatie si la intindere de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a
gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa.
nmlkj
Page 28 of 394

50.Biela este organul mobil care:

51.

Maximizeaza

1. Printr-un cap de cruce; nmlkj
2. Prin bolt; nmlkj
3. Fara bolt, piciorul bielei fiind sferic (solutia rotating piston); nmlkj
4. Prin tija si cap de cruce. nmlkj
1. Transmite boltului presiunea specifica dintre picoir si acest organ; nmlkj
2. Transmite forta de presiune a gazelor si de inertie a maselor in miscare de
rotatie de la piston la arborele cotit, realizand conversia celor doua tipuri
de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ;
nmlkj
3. Transmite forta de presiune a gazelor si de inertie a grupului piston aflat
in miscare alternativa de la piston la arborele cotit, realizand conversia
celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui
organ;
nmlkj
4. Transmite fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie si a celor in
miscare de translatie de la piston la arborele cotit, realizand conversia
celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui
organ.
nmlkj
Page 29 of 394

52.Capul bielei este solicitat in principal la:

53.In figura CC 16
Sectiunea minima a corpului bielei are dimensiunile din figura CC 15. Cunoscand
valoarea fortei de ntindere , sa se calculeze inaltimea a acestei sectiuni,
fiind valoarea rezistentei admisibile
at
a
2
8
x at
1.

; a x =
nmlkj
2.

; 3a x =
nmlkj
3.

; 4a x =
nmlkj
4.

.
4
a
x =
nmlkj
1. Intindere nmlkj
2. Comprimare nmlkj
3. Forfecare nmlkj
4. Incovoiere nmlkj
Page 30 of 394

Maximizeaza

54.In figura CC 17 se prezinta un motor cu cilindrii dispusi in V.
Precizati solutia de articulare a bielelor pe acelasi maneton:

Maximizeaza

1. 5-piciorul bielei nmlkj
2. 3-tija bielei nmlkj
3. 4-boltul capului de cruce; 5- capul bielei nmlkj
4. Sistem de ungere si de racire al pistonului nmlkj

1. Sistem cu biela principala si biela secundara; nmlkj
Page 31 of 394

55.Orificiul de ungere al fusului maneton al arborelui cotit se practica
in urmatoarea zona:

56.Reperul notat cu I din figura CC 17 reprezinta:

Maximizeaza

57.Scoaterea rationala a unei turatii critice torsionale din gama
turatiilor de lucru a unui motor cu ardere interna se face:

2. Sistem de ambielaj in furca, mecanismele lucrand prin interferenta; nmlkj
3. Sistem de biele identice, cu capetele alaturate; nmlkj
4. Sistem de ambielaj in stea. nmlkj
1. Intr-un plan normal la planul cotului; nmlkj
2. n zona de uzura minima; nmlkj
3. La 45 grd fata de axa de simetrie a bratului; nmlkj
4. In partea opusa ambielajului. nmlkj

1. Lagarul din capul bielei (lagarul maneton); nmlkj
2. Lagarul din piciorul bielei; nmlkj
3. Lagar al arborelui de distributie; nmlkj
4. Lagar palier. nmlkj
Page 32 of 394

58.La un motor in 4 timpi cu 10 cilindri in V, distanta unghiulara intre
camele de admisie este:

59.Presiunea specifica maxima pe fusul maneton:

1. Prin cresterea elasticitatii arborelui cotit, cu trecerea la fiecare pornire
printr-o noua turatie critica, inferioara turatiei minime a motorului;
nmlkj
2. Prin cresterea rigiditatii arborelui si micsorarea momentului sau de
inertie, obtinandu-se o noua turatie critica superioara celei maxime de
functionare a motorului;
nmlkj
3. Prin cresterea rigiditatii arborelui, obtinandu-se o noua turatie critica
superioara celei maxime de functionare a motorului;
nmlkj
4. Prin monatrea unui amortizor de vibratii axiale. nmlkj
1. 72 grd RAC; 36 grd RAD; nmlkj
4. 72 grd RAC; 90 grd RAD. nmlkj

1.

M M
M
M
l d
R
= p
man
man
nmlkj
2.

M M
M
M
l d
R
= p
man
man
+
nmlkj
3.

M M
M
M
l d
R
= p
man
man
nmlkj
Page 33 of 394

60.Presiunea specifica maxima pe fusul palier se determina cu relatia:

61.In figura CC 18 este reprezentat arborele cotit al unui motor naval:

Maximizeaza
4.

M M
M
M
l d
R
= p
man
man
m
nmlkj

1.

p p
p
p
l d
R
p
=
max
max
nmlkj
2.

p
p p
p
d
l S R
p

=
max
max
nmlkj
3.

p p
p
p
l d
R
p
+
=
max
max
nmlkj
4.

p p
p
p
l d
R
p
+
=
max
max
nmlkj
Page 34 of 394

62.Figura CC 19 prezinta cotul unui arbore cotit aferent unui:

Maximizeaza

1. In patru timpi cu patru cilindri in linie nmlkj
2. In doi timpi cu opt cilindri in linie nmlkj
3. In patru timpi cu opt cilindri in linie nmlkj
4. In doi timpi cu patru cilindri in linie nmlkj

1. Motor in doi timpi, doarece nu sunt prezente contragreutati in prelungirea
bratelor;
nmlkj
2. Motor in patru timpi, doarece nu sunt prezente contragreutati in
prelungirea bratelor;
nmlkj
Page 35 of 394

63.Figura CC 19 prezinta cotul unui arbore cotit aferent unui motor
naval lent modern, cu raport cursa/diametru foarte mare.
Caracteristicile acestui arbore cotit sunt urmatoarele:

Maximizeaza

64.

Maximizeaza
3. Motor in doi timpi, pentru ca nu exista acoperire a sectiunilor fusurilor
palier si maneton;
nmlkj
4. Motor in doi timpi, date fiind dimensiunile specifice. nmlkj

1. Arborele este mai zvelt, mai elastic, cu o puternica distantare intre axele
fusului maneton si palier (raza de manivela mare);
nmlkj
2. Comportament corespunzator la vibratii, reducerea greutatii si a costurilor
de fabricatie;
nmlkj
3. Reducerea concentratorilor de tensiune din zona de racordare maneton-
brat prin practicarea unei degajari pe partea interioara a bratului, ceea ce
conduce la marirea rezistentei mecanice;
nmlkj
4. Toate cele de mai sus. nmlkj
Page 36 of 394

65.

Maximizeaza
Acoperirea sectiunilor fusurilor palier si maneton este data de relatia urmatoare, in care
, si sunt diametrle fusurilor maneton, palier si raza de manivela, respectiv (fig.
CC 20):

m
d
l
d
R
1.

R
d d
s
m l
+
+
=
2
nmlkj
2.

R
d d
s
m l
+
=
2
nmlkj
3.

R
d d
s
m l
=
2
nmlkj
4.

( ) R d d s
m l
+ =
nmlkj
Page 37 of 394

66.Conform schemei din figura CC 20 si a diagramei alaturate, solutia
de acoperire a sectiunilor fusurilor palier si maneton (notata cu )
prezinta:

Conform figurii CC 20, valabila pentru un motor in patru timpi, acoperirea seciunilor
fusurilor palier si maneton, dat de relatia , in care , si sunt
diametrle fusurilor maneton, palier si raza de manivela, respectiv, este:

( ) R d d s
m l
+ = 2 /
m
d
l
d
R
1. Pozitiva; nmlkj
2. Negativa; nmlkj
3. Nula; nmlkj
4. Infinita. nmlkj

1. O influenta pozitiva asupra rezistentei la oboseala; nmlkj
2. O influenta negativa asupra rezistentei la oboseala; nmlkj
3. Posibilitatea unui montaj mai usor in carter; nmlkj
4. Posibilitatea asigurarii unei ungeri mai eficiente. nmlkj
Page 38 of 394
67.Urmatoarele cinci elemente caracterizeaza eficienta
contragreutatilor montate in prelungirea bratelor arborelui cotit al
unui motor in patru timpi: 1-se echilibreaza fortele de inertie ale
maselor aflate in miscare de rotatie; 2-se descarca palierele
intermediare de momentele interne; 3-la acelasi grad de uniformitate a
miscarii de rotatie a arborelui cotit, masa volantului va fi mai mica; 4-
prin utilizarea contragreutatilor creste masa si scade pulsatia proprie;
5-prezinta complicatii tehnologice si constructive. Cele cinci
caracteristici au efecte pozitive si negative, dupa cum urmeaza:

68.Figura CC 21 ilustreaza principiul ungerii hidrodinamice a unui fus
incarcat cu rezultanta R distribuita neuniform pe suprafata fusului.
Acesta poate fi rezumat ca mai jos:

Maximizeaza

1. 1, 3, 5-negative; 2, 4-pozitive; nmlkj
2. 1, 2, 4-pozitive; 3, 5-negative; nmlkj
3. 1, 2, 3-pozitive; 4, 5-negative; nmlkj
4. 1, 3, 4-pozitive; 2, 5-negative. nmlkj

1. Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului creste spre zona cu jocul
cel mai redus, pentru ca apoi sa scada si sa atinga valori pozitive dupa
planul radial determinat de punctul cu joc minim, in apropierea caruia se
obtine si presiunea maxima;
nmlkj
2. Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului scade spre zona cu jocul
cel mai redus, pentru ca apoi sa creasca si sa atinga valori negative dupa
nmlkj
Page 39 of 394

69.Lungimea arborelui cotit este dependenta de numarul de cilindri,
distanta dintre ei, alezaj, etc. Este de dorit o lungime cat mai mica,
aceasta prezentand:

70.In figura CC 22 se prezinta un volant tip disc realizat din doua
bucati si prevazut cu ghidaj inelar pentru antrenarea cu virorul; in
figura s-au notat cu:

Maximizeaza
cel mai redus, pentru ca apoi sa scada si sa atinga valori negative dupa
nmlkj
cel mai redus, pentru ca apoi sa scada si sa atinga valori negative dupa
obtine si presiunea minima.
nmlkj
1. Dezavantajul scaderii masei, deci a scaderii pulsatiei proprii si efectul
pozitiv al reducerii lungimii prin cresterea suprafetei de contact a
fusurilor in lagar, cu influente pozitive asupra ungerii;
nmlkj
2. Avantajul scaderii masei, deci a cresterii pulsatiei proprii si efectul
negativ al reducerii lungimii prin micsorarea suprafetei de contact a
fusurilor in lagar, cu influente negative asupra ungerii;
nmlkj
3. Avantajul scaderii masei, deci a scaderii pulsatiei proprii si efectul
negativ al reducerii lungimii prin micsorarea suprafetei de contact a
fusurilor in lagar, cu influente negative asupra ungerii;
nmlkj
4. Avantajul scaderii masei, deci a cresterii pulsatiei proprii si efectul
pozitiv al reducerii lungimii prin cresterea suprafetei de contact a
fusurilor in lagar, cu influente negative asupra ungerii.
nmlkj
Page 40 of 394

71.Figura CC 22 prezinta:

Maximizeaza

1. a-sector inelar de angrenare cu virorul; b-bolturi; c-pana transversala; d-
caneluri; e-canal pentru cheia de tensionare a bolturilor; f-buloanele de
prindere a celor doua parti;
nmlkj
2. a-pana transversala; b-bolturi; c-buloanele de prindere a celor doua parti;
d-caneluri; e-canal pentru cheia de tensionare a bolturilor; f-sector inelar
de angrenare cu virorul;
nmlkj
3. a-buloanele de prindere a celor doua parti; b-bolturi; c-pana transversala;
d-caneluri; e-canal pentru cheia de tensionare a bolturilor; f-sector inelar
de angrenare cu virorul;
nmlkj
4. a-caneluri; b-bolturi; c-pana transversala; d-buloanele de prindere a celor
doua parti; e-canal pentru cheia de tensionare a bolturilor; f-sector inelar
de angrenare cu virorul.
nmlkj
Page 41 of 394

72.

Maximizeaza

1. Amortizor de vibratii torsionale; nmlkj
2. Amortizor de vibratii axiale; nmlkj
3. Lagarul axial; nmlkj
4. Volantul. nmlkj
Figura CC 23 indica diagrama de turatii critice ale unui motor naval lent. Precizati ce
reprezinta abscisa punctelor de intersectie dintre orizontala corespunzatoare pulsatiei
proprii de gradul intai sau doi si dreptele care trec prin origine corespunztoare
pulsatiei excitatiei de ordin armonic :
oII oI
,
k
1. Pulsatiile critice ale motorului; nmlkj
2. Turatiile critice ale motorului; nmlkj
3. Pulsatiile de ruliu ale navei; nmlkj
4. Turatiile maxime si minime ale motorului. nmlkj
Page 42 of 394

73.Figura CC 23 indica diagrama de turatii critice ale unui motor
naval lent. Precizati ce reprezinta cele doua drepte verticale trasate cu
linie continua:

Maximizeaza

74.Conform figurii CC 24, fusul palier este solicitat la:

1. Turatiile critice ale motorului; nmlkj
2. Turatiile economice ale motorului; nmlkj
3. Turatiile maxime si minime ale motorului; nmlkj
4. Turatiile de mers in gol, respectiv cea maxima a motorului. nmlkj

1. Incovoiere nmlkj
2. Incovoiere si torsiune; nmlkj
Page 43 of 394

75.

Maximizeaza

3. Intindere si torsiune; nmlkj
4. Torsiune nmlkj
Conform schemei de calcul al unui cot al arborelui cotit si a celei de calcul a fusului
maneton din figurile CC 24 si CC 25, putem preciza solicitarea de incovoiere a fusului
maneton:
1.
Momentul incovoietor in planul cotului dat
de fora si moment incovoietor in planul
tangential dat de forta ;

s
Z
s
T
nmlkj
2.
de forele si si moment incovoietor
in planul tangential dat de forta ;

s
Z
b r
F

s
T
nmlkj
3.
de forta si moment incovoietor in planul
tangential dat de forta ;

b r
F

s
T
nmlkj
4. nmlkj
Page 44 of 394

76.Conform schemei de calcul al unui cot al arborelui cotit si a celei de
calcul a fusului maneton din figurile CC 24 si CC 25, putem preciza
solicitarea de incovoiere a fusului maneton: moment incovoietor in
planul cotului dat de fortele Zs si Fr si moment incovoietor in planul
tangential dat de forta Ts; cel doua momente sunt:

77.Lagarul axial (de impingere) este prevazut la:

78.Chiulasa este organul motorului care indeplineste rolul:

de forta si moment incovoietor in planul
tangential dat de fortele si .

s
T
s
Z
b r
F

1. Variabile cu unghiul de manivela, se compun si dau un moment rezultant,
care se considera in planul orificiului de ungere, in care sectiunea este cea
mai sigura;
nmlkj
2. Constante in raport cu unghiul de manivela, se compun si dau un moment
rezultant, care se considera in planul orificiului de ungere, in care
sectiunea este cea mai periclitata;
nmlkj
care se considera in planul orificiului de ungere, in care sectiunea este cea
mai periclitata;
nmlkj
care se considera in planul orificiului de ungere, in care este nul.
nmlkj
1. Motoarele auxiliare, pentru antrenarea rotorului generatorului; nmlkj
2. Motoarele de propulsie, pentru transmiterea miscarii de rotatie la arborele
port-elice;
nmlkj
3. Motoarele de propulsie, pentru preluarea fluctuatiilor fortei de impingere
a elicei si transmiterea acestora structurii de rezistenta a navei;
nmlkj
4. Motoarele de propulsie semirapide, pentru inversarea sensului de rotatie
al arborelui cotit.
nmlkj
Page 45 of 394

79.In figura CC 26 se prezinta zona superioara a cilindrului unui
motor naval modern, pentru care se cere valabilitatea unuia dintre
raspunsurile urmatoare:

80.Figura CC 27 reda chiulasa unui motor naval lent. Se cere
precizarea afirmatiei celei mai corecte:

Maximizeaza
1. Etanseaza partea superioara a cilindrului si preia forta de presiune a
gazelor, pe care, prin intermediul prezoanelor de fixare, le transmite
blocului cilindrilor;
nmlkj
2. Creaza spatiul in care evolueaza fluidul motor, ghidand pistonul in
miscarea sa rectilinie alternativa;
nmlkj
3. Etanseaza carterul motorului, nepermitand trecerea gazelor de ardere in
acesta;
nmlkj
4. Inchide cilindrul la partea inferioara. nmlkj

1. Chiulasa este specifica unui motor in patru timpi, avand locas
corespunzator supapei de lansare pozitionata central;
nmlkj
2. Chiulasa este specifica unui motor in doi timpi, avand locas
corespunzator supapei de evacuare pozitionata central;
nmlkj
3. Chiulasa este specifica unui motor in doi timpi, avand locas
corespunzator injectorului pozitionat central;
nmlkj
4. Chiulasa este corp comun cu blocul cilindrilor. nmlkj
Page 46 of 394

81.Pozitiile 2, 3 si 5 din figura CC 27 sunt, respectiv:

Maximizeaza

1. Chiulasa este realizata in constructie monobloc; nmlkj
2. Chiulasa este realizata monobloc avand doua portiuni caracteristice: cea
superioara si cea inferioara,
nmlkj
3. Chiulasa este realizata din doua bucati: chiulasa superioara si cea
inferioara, prinderea dintre acestea realizandu-se cu prezoane;
nmlkj
4. Chiulasa este realizata din doua bucati: chiulasa superioara si cea
inferioara, prinderea dintre acestea realizandu-se cu prezoane, iar fixarea
ansamblului de blocul cilindrilor realizandu-se prin prezoane de chiulasa;
nmlkj

1. Chiulasa superioara, supapa de siguranta, racordul pentru apa de racire; nmlkj
Page 47 of 394

82.In figura CC 28:

Maximizeaza

83.In figura CC 29:

Maximizeaza
2. Supapa de siguranta, supapa de lansare, chiulasa inferioara; nmlkj
3. Supapa de siguranta, injectorul, supapa de lansare; nmlkj
4. Supapa de siguranta, injectorul, chiulasa inferioara. nmlkj

1. 2-supapa de evacuare; 5- capul pistonului; 7-manta de ungere piston; nmlkj
2. Fusta pistonului ; 8-camera de ardere; nmlkj
3. Injector; 4-chiulasa; nmlkj
4. Spatiu de racire; 6- prezon. nmlkj
Page 48 of 394

84.Camasa cilindrului este solicitata la:

85.In figura CC 30:

Maximizeaza

1. 1-spatiu de racire chiulasa; 5-blocul coloanelor; nmlkj
2. 4- canale pentru circulatia apei de racire; nmlkj
3. 2- chiulasa; 6- bloc de cilindru; nmlkj
4. 3- cot pentru circulatia apei la chiulasa; 4- canale pentru circulatia
uleiului de ungere.
nmlkj
1. Intindere, datorata presiunii gazelor si incovoiere, datorata fortei normale. nmlkj
2. Incovoiere, datorata presiunii gazelor si fortei normale; nmlkj
3. Intindere, datorata presiunii gazelor si fortei normale; nmlkj
4. Torsiunii, datorata presiunii gazelor. nmlkj
Page 49 of 394

86.Figura CC 31 reda blocul cilindrilor pentru motorul naval lent;
pozitiile 5 si 2 sunt, respectiv:

Maximizeaza

1. 3-ferestre de evacuare; nmlkj
2. 2- ferestre de baleiaj; nmlkj
3. Ferestrele de baleiaj mai inalte decat ferestrele de evacuare; nmlkj
4. 5- clapeti de aer de baleiaj; 6-clapeti pe traseul de gaze. nmlkj

1. Camasa si spatiul de racire; nmlkj
2. Camasa si ungatorii; nmlkj
3. Canalele de racire practicate in camasa si ungatorii; nmlkj
Page 50 of 394

87.In figura CC 31 sunt redate si spatiile de racire ale camasii. Care
dintre afirmatiile urmatoare sunt valabile:

Maximizeaza

88.Figura CC 32 prezinta structura de rezistenta a unui motor naval
lent si anume blocul coloanelor si rama de fundatie. Precizati numarul
pozitiei care indica montantii:

Maximizeaza
4. Canalele de racire practicate in camasa si spatiul de racire. nmlkj

1. Camasa este umeda, in contact direct cu agentul de racire, care este apa
de mare;
nmlkj
2. Camasa este uscata, fara contact direct cu agentul de racire; nmlkj
3. Camasa este umeda, in contact direct cu agentul de racire, care este uleiul; nmlkj
4. Camasa este umeda, in contact direct cu agentul de racire, care este apa
tehnica.
nmlkj
Page 51 of 394

89.Lagarul palier (fig. CC 32) este reprezentat de pozitia 4. Precizati
care dintre afirmatiile de mai jos sunt valabile:

Maximizeaza

1. 3; nmlkj
2. 4; nmlkj
3. 1; nmlkj
4. 7. nmlkj

1. Lagarul este compus din doi semicuzineti, cel inferior fiind continut in
rama de fundatie;
nmlkj
2. Lagarul este realizat in constructie monobloc cilindrica, tip bucsa; nmlkj
Page 52 of 394

90.Rama de fundatie din figura CC 32 este indicata de pozitia:

Maximizeaza

91.Blocul coloanelor este solicitat la:

3. Lagarul este compus din doi semicuzineti, cel superior fiind fiind continut
in rama de fundatie;
nmlkj
4. Lagarul este continut in rama de fundatie si in blocul cilindrilor. nmlkj

1. 7; nmlkj
2. 5; nmlkj
3. 8; nmlkj
4. 1. nmlkj
1. Comprimare de catre componenta normala a rezultantei dintre forta de
presiune a gazelor si a celei de inertie a maselor in miscare de translatie si
la incovoiere de catre forta de presiune a gazelor;
nmlkj
2. Doar la comprimare de catre forta de presiune a gazelor; nmlkj
3. Doar incovoiere de catre forta rezultanta dintre forta de presiune a gazelor
si cea de inertie a maselor in miscare de translatie;
nmlkj
4. Incovoiere de catre componenta normala a rezultantei dintre forta de
presiune a gazelor si a celei de inertie a maselor in miscare de translatie si
la comprimare de catre forta de presiune a gazelor si de prestrangerea
tirantilor.
nmlkj
Page 53 of 394

92.Rama de fundatie poate fi corp comun cu blocul coloanelor:

93.Forta de presiune a gazelor solicita rama de fundatie la:

94.Tirantii sunt organele motorului care indeplinesc rolul:

95.Deformatia liniara a tirantului este:

1. La motoarele in doi timpi cu carter uscat; nmlkj
2. La motoarele in doi timpi cu carter umed; nmlkj
3. La motoarele de propulsie cuplate direct cu propulsorul; nmlkj
4. La unele motoare semirapide, obtinuta prin turnare. nmlkj
1. Torsiune nmlkj
2. Incovoiere nmlkj
3. Intindere nmlkj
4. Forfecare nmlkj
1. Fac legatura dintre piston si biela prin capul de cruce, la motoarele in doi
timpi;
nmlkj
2. Strang chiulasa de blocul cilindrilor; nmlkj
3. Strang structura de rezistenta a motorului pe ansamblu; nmlkj
4. Strang rama de fundatie pe blocul cilindrilor la motoarele in doi timpi. nmlkj
1.

2
1 4
d E
FL
L =
nmlkj
2. nmlkj
Page 54 of 394

96.Coeficientul de elasticitate al tirantului este:

2
1
3 4 D
E FL
L =
3.

3
1 4
d E
FL
L =
nmlkj
4.

2
1
4 D
E FL
L =
nmlkj

1.

L
A E
c
T

=
nmlkj
2.

A
L E
c
T

=
nmlkj
3.

L
A E
c
T

=
2
nmlkj
4.

nmlkj
Page 55 of 394

97.Pentru motorul prezentat in figura CC 33, strangerea tirantilor se
face:

98.Elementul prezentat in figura CC 34 este:

Maximizeaza

1. In ordinea numerotarii cilindrilor; nmlkj
2. De la mijloc spre extremitati; nmlkj
3. De la extremitati spre mijloc; nmlkj
4. Indiferent. nmlkj

1. Supapa de siguranta de pe chiulasa; nmlkj
2. Supapa de lansare; nmlkj
3. Supapa de siguranta a carterului; nmlkj
4. Purja cilindrului. nmlkj
Page 56 of 394

99.In timpul functionarii motorului, tirantii si ansamblul partilor
stranse de acestia sunt supuse, fata de situatia de montaj, respectiv la:

100.Forta care solicita asamblarea tirant-structura de rezistenta a
motorului este:

101.Rigiditatea tirantului este:

102.Figura CC 35 prezinta chiulasa armata a motorului ZA40/48, care
prezinta:

Maximizeaza
1. O intindere suplimentara si o comprimare suplimentara; nmlkj
2. O comprimare suplimentara, respectiv o intindere suplimentara; nmlkj
3. Ambele la o intindere suplimentara; nmlkj
4. Ambele la o comprimare suplimentara. nmlkj
2. Forta de inertie a maselor in miscare de translatiee; nmlkj
3. Forta de presiune a gazelor; nmlkj
4. Rezulatanta dintre fortele de la b) si c). nmlkj
1. Proportionala cu lungimea sa si invers proportionala cu aria sectiunii
transversale;
nmlkj
2. Proportionala cu aria sectiunii sale transversale si invers proportionala cu
lungimea sa;
nmlkj
3. Proportionala cu modulul de elasticitate longitudinal al materialului din
care este confectionat;
nmlkj
4. Proportionala cu modulul de elasticitate longitudinal al materialului din
care este confectionat si cu aria sectiunii sale transversale si invers
proportionala cu lungimea sa.
nmlkj
Page 57 of 394

prezinta:

Maximizeaza

1. Sistem de injectie cu patru injectoare, supapa de evacuare montata central
in chiulasa, camasa avand practicate ferestre de baleiaj;
nmlkj
2. Patru supape: doua de admisie si doua de evacuare; nmlkj
3. Patru prezoane de monatre pe blocul cilindrilor, injector central si ferestre
de admisie si evacuare practicate la partea inferioara a camasii;
nmlkj
4. Robinet de purja si patru supape: doua de admisie si doua de evacuare. nmlkj

1. Un asa-numit fund dublu, propice racirii supapelor si injectorului; nmlkj
Page 58 of 394

prezinta:

Maximizeaza

105.Figura CC 36 reda blocul individual aferent motorului de putere
mare Sulzer RND90. Precizati care dintre pozitiile urmatoare sunt
corecte:

Maximizeaza
2. Geometrie identica pentru locasurile supapelor de admisie si a celor de
evacuare;
nmlkj
3. Fiabilitate sporita la functionarea pe combustibil marin greu prin racirea
speciala a scaunelor supapelor;
nmlkj

1. Etansare buna prin intermediul formei simetrice a sediilor supapelor si
locasurilor corespunzatoare, ca si prin simetria curgerii apei de racire;
nmlkj
2. Racire efectiva simpla a fundului chiulasei datorita trecerii radiale a
agentului de racire in jurul insertiilor sediilor de supapa;
nmlkj
3. Siguranta sporita prin utilizarea a cate doua arcuri de supapa concentrice; nmlkj
Page 59 of 394

106.Figura CC 36 reda blocul individual aferent motorului de putere
mare Sulzer RND90. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte:

Maximizeaza

1. 1-camasa; 2-prezoane prindere camasa de bloc; 3-bloc; 4-spatiu pentru
ungator; 5-spatiu superior de racire din bloc;
nmlkj
2. 6-traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare; 7-canal de legatura
intre 5 si 8; 8-spatiu inferior de racire din bloc; 9-garnituri de etansare din
cauciuc (pe partea de apa); 10-canal central de scapare a gazelor;
nmlkj
3. 11-garnitura de etansare din cupru pe partea de gaze; 12-traseu de admisie
spre ferestrele de baleiaj; 13-brau de etansare; 14-orificii si canale de
ungere; 15-inel al spatiului de racire;
nmlkj

Page 60 of 394

107.

Maximizeaza

1. 6-traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare; 12-traseu de admisie
spre ferestrele de baleiaj; 13-brau de etansare;
nmlkj
2. 6-traseu de admisie spre ferestrele de baleiaj; 12- traseu de evacuare
dinspre ferestrele de evacuare; 13-brau de etansare;
nmlkj
3. 6-traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare; 12-traseu de admisie
spre ferestrele de baleiaj; 13- canal central de scapare a gazelor;
nmlkj
4. Nici una dintre cele de mai sus. nmlkj
Consideram camasa supusa la incovoiare datorita fortei normale maxime (fig. CC
37), care actioneaza la distanta de extremitatea inferioara a camasii, fiind lungimea
acesteia; tensiunea maxima de incovoiere este:

max
N
a l
1.

e
i e
i
D
D D
N
l
ab
4 4
max
max
=
nmlkj
2.

e
i e
i
D
D D
N
l
ab
4 4
max
max
16

=
nmlkj
3. nmlkj
Page 61 of 394

108.Figura CC 38 ilustreaza schema de calcul pentru solicitarea de
incovoiere a blocului coloanelor. Cu notatiile din figura si cu metiunea
ca reprezinta modulul de rezistenta al sectiunii xx, tensiunea maxima
de ncovoiere este data de relatia:

Maximizeaza

e
i e
i
D
D D
N
ab
l
4 4
max
max
16

=
4.

max
4 4
max
16
N
l
ab
D
D D
e
i e
i

=
nmlkj

1.

xx
xx i
abW
l N
max
=
nmlkj
2. nmlkj
Page 62 of 394

109.In figura CC 39 sunt prezentate cateva tipuri de carter pentru
motoare semirapide. Astfel, structura din figura CC 39,a are
particularitatile:

Maximizeaza

max
N l
ab W
xx
xx i
=
3.

xx
xx i
W l
ab N
max
=
nmlkj
4.

xx
xx i
bW
al N
max
=
nmlkj
1. Blocul cilindrilor si carterul dintr-o bucata; rama de fundatie este
eliminata si inlocuita printr-o cutie de tabla subtire, in care se colecteaza
uleiul;
nmlkj
2. Carterul serveste si la fixarea cu suruburi a motorului pe fundatie; nmlkj
3. Constructia se foloseste pentru motoare mici si usoare; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
Page 63 of 394

110.Constructia din figura CC 39,b este caracterizata prin:

Maximizeaza

111.In figura CC 39,c, carterul si blocul cilindrilor se caracterizeaza
prin urmatoarele elemente:

Maximizeaza
1. Executia dintr-o bucata a placii de fundatie si a carterului, blocul
cilindrilor fiind insurubat pe fata superioara a carterului;
nmlkj
2. Turnarea placii si a carterului, precum si prelucrarea locasurilor pentru
cuzinetii lagarelor arborelui cotit intampina greutati;
nmlkj
3. Constructia se utilizeaza la motoarele navale in constructii usoare, in care
carterul si placa de fundatie se realizeaza din elemente de otel turnate,
sudate intre ele si imbracate tot prin sudura cu table;
nmlkj
Page 64 of 394

112.O executie utilizata pentru motoare semirapide de putere mai
mare.a blocului, carterului si placii de fundatie din piese distincte este
reprezentata in figura CC 39,d,caracterizata prin urmatoarele
elemente:

Maximizeaza

1. Sunt executati dintr-o singura bucata; nmlkj
2. Aceasta este separata de placa de fundatie printr-un plan orizontal, la
nivelul arborelui cotit;
nmlkj
3. Se foloseste pentru motoare cu pistoane de 200-500 mm diametru; nmlkj
Page 65 of 394

113.O solutie pentru blocul coloanelor motorului naval Sulzer RND90,
impreuna cu blocul cilindrilor si rama de fundatie, toate stranse de
tiranti, este redata in figura CC 40, in care

Maximizeaza

1. Placa de fundatie are forma asemanatoare cu cea din figura CC 39,c,
carterul este format dintr-o serie de suporti prinsi cu suruburi pe placa de
fundatie deasupra fiecarui cuzinet al lagarelor de pat si, pe fata
superioara, la blocul cilindrilor;
nmlkj
2. Intreaga carcasa se poate asemana cu o grinda formata din doua talpi:
placa de fundatie si blocul cilindrilor, legate intre ele prin montanti in
planul cuzinetilor lagarelor palier;
nmlkj
3. Pe ambele fete laterale ale carcasei sunt prevazute capace de vizitare,
pentru inspectarea articulatiilor mecanismelor motoare;
nmlkj

1. 1-blocul coloanelor; 2-tirant; 3-cleme de imobilizare a tirantilor; 4-stifturi
blocare; 5,8,20-capace de vizitare; 6 blocul cilindrilor;
nmlkj
2. 1-blocul cilindrilor; 2-tirant; 3-cleme de imobilizare a tirantilor; 4-stifturi
blocare; 5,8,20-capace de vizitare; 6-blocul coloanelor;
nmlkj
3. 1-blocul cilindrilor; 2-blocul coloanelor; 3-cleme de imobilizare a
tirantilor; 4-stifturi blocare; 5,8,20-capace de vizitare; 6 tirant;
nmlkj
4. 1-tirant; 2-blocul cilindrilor; 3-cleme de imobilizare a tirantilor; 4-stifturi
blocare; 5,8,20-capace de vizitare; 6-blocul coloanelor;
nmlkj
Page 66 of 394

Maximizeaza


Maximizeaza

1. 7-suruburi capac superior lagar de pat; 9-brat arbore cotit; 10-rama de
fundatie; 11-stif blocare piulita strangere tirant; 12-cuzinet de pat; 13-
supapa de siguranta carter;
nmlkj
2. 7-suruburi capac superior lagar de pat; 9-cuzinet de pat; 10-supapa de
siguranta carter; 11-stif blocare piulita strangere tirant; 12-brat arbore
cotit; 13- rama de fundatie;
nmlkj
3. 7-suruburi capac superior lagar de pat; 9-cuzinet de pat; 10-rama de
fundatie; 11-stif blocare piulita strangere tirant; 12-brat arbore cotit; 13-
supapa de siguranta carter;
nmlkj
4. 7-stif blocare piulita strangere tirant; 9-cuzinet de pat; 10-rama de
fundatie; 11-suruburi capac superior lagar de pat; 12-brat arbore cotit; 13-
supapa de siguranta carter.
nmlkj
Page 67 of 394

116.In figura 41:

Maximizeaza

1. 14-scut metalic; 15-stift fixare glisiera; 16-glisiera; 17-laina ghidare
patina pe directie axiala; 18-opritor al deplasarii axiale a patinei; 19-laina
ghidare patina pe directie radiala;
nmlkj
2. 14-scut metalic; 15-stift fixare glisiera; 16-glisiera; 17-opritor al
deplasarii axiale a patinei; 18-laina ghidare patina pe directie axiala; 19-
laina ghidare patina pe directie radiala;
nmlkj
3. 14-scut metalic; 15-stift fixare glisiera; 16-glisiera; 17-laina ghidare
patina pe directie radiala; 18-opritor al deplasarii axiale a patinei; 19-laina
ghidare patina pe directie axiala;
nmlkj
4. 14-stift fixare glisiera; 15-scut metalic; 16-glisiera; 17-laina ghidare
patina pe directie axiala; 18-opritor al deplasarii axiale a patinei; 19-laina
ghidare patina pe directie radiala.
nmlkj
Page 68 of 394

117.In figura CC 42:

Maximizeaza

1. 4- tirant; 5- bolt pentru strangerea piulitei; nmlkj
2. 1-blocul de cilindri; 3- baia de ulei; nmlkj
3. 2- blocul coloanelor; 8- dispozitiv hidraulic pentru strangerea prezoanelor
de chiulasa;
nmlkj
4. 2-placa de baza ; 7- dispozitiv hidraulic pentru alungirea tirantilor. nmlkj

1. 2- cricuri pentru ridicarea blocului coloanelor; 3-flansa longitudinala; nmlkj
2. 2- cricuri pentru ridicarea blocului coloanelor; 5-gauri pentru tiranti; nmlkj
3. 2- cricuri pentru fixarea capacului lagarului palier; 5-gauri pentru tiranti; nmlkj
Page 69 of 394


Maximizeaza


Maximizeaza
4. 1-coloana; 6-perete transversal al blocului coloanelor. nmlkj

1. presetupa tijei pistonului; 8- boltul capului de cruce; nmlkj
2. 4- clapeti pe refulare; 5-pistonul pompei de baleiaj; nmlkj
3. 1-f erestre de evacuare; 3- colector de gaze; nmlkj
4. 8-capul bielei; 9-tija bielei. nmlkj
Page 70 of 394


Maximizeaza

1. 9-compresor de aer; 13-cricuri pentru ridicarea blocului coloanelor; nmlkj
2. 10- capul pistonului; 3- cama de injectie; nmlkj
3. 10- capul pistonului; 14-capul bielei; nmlkj
4. 8-capul bielei; 9-tija bielei. nmlkj

1. 2- pozitia pistonului de rezerva; 3- tija pompei de injectie; nmlkj
2. 4- cama supapai de admisie; nmlkj
3. 5-presetupa tijei pistonului; 7- picciorul bielei; nmlkj
4. 1-culbutor; 6- tija bielei. nmlkj
Page 71 of 394


Maximizeaza


Maximizeaza

1. 4- canal de ulei pentru ungere maneton; 7- iesire apa de la racire pistoane; nmlkj
2. 10-tija pistonului; 11- cama pentru supapa de evacuare; 14-colector de
gaze;
nmlkj
3. 8-boltul capului de cruce; 9-cama supapei de admisie; nmlkj
4. Blocul coloanelor; 3- laina de compresie; 13-supapa de lansare. nmlkj

Page 72 of 394


Maximizeaza


Maximizeaza
1. Clapet rotitor pe baleiaj; 9-ferestre de baleiaj; nmlkj
2. 2-clapeti pe baleiaj; 4-supapa de siguranta; 8-baia de ulei; nmlkj
3. Clapet rotitor pe traseul de evacuare; 10-ferestre de evacuare; nmlkj
4. Canal de ulei pentru ungere cuzinetii piciorului bielei; 8-rama de fundatie. nmlkj

1. 3- canal pentru racirea pistonulu; 6-glisiera; nmlkj
2. 5- canal de ungere bolt cap de cruce; 7-colector apa de racire pistoane; nmlkj
3. Colector de aer; 4- presetupa tijei pistonului; nmlkj
4. 1-colector de gaze; 2- colector de aer; 7- ditribuitor de apa racire cilindri. nmlkj
Page 73 of 394

125.Mecanismul biela-manivela este normal axat atunci cand:

126.Figura DIN 1 prezinta schema mecanismului motor:

Maximizeaza

1. Racirea aerului de baleiaj si supraalimentare in doua trepte; 6-patina
unilaterala;
nmlkj
2. 1-turbina cu gaze; 7- tija bielei; pompa de baleiaj cu simplu efect; nmlkj
3. 3- colector de gaze; 9- pistonul disc al pompei de baleiaj; 6- glisiera; nmlkj
4. Sistem de baleiaj si supraalimentare in serie; 2- compresor de aer pentru
instalatia de racire pistoane.
nmlkj
1. Axa cilindrului nu este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit; nmlkj
2. Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit; nmlkj
3. Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit si face
un unghi de 45 grd cu aceasta;
nmlkj
4. Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit si face
un unghi de 180 grd cu aceasta.
nmlkj
Page 74 of 394

127.Figura DIN 1 prezinta schema mecanismului motor:

Maximizeaza

1. Normal axat; nmlkj
2. Normal dezaxat; nmlkj
3. Ambele variante anterioare si cu cap de cruce; nmlkj
4. Ambele variante anterioare si cu piston flotant. nmlkj

1. Cu biela principala si biele secundare specifice motoarelor in V; nmlkj
2. Cu biela principala si biele secundare specifice motoarelor in stea; nmlkj
3. Cu mecanism normal si cap de cruce; nmlkj
4. Cu mecanism normal si piston flotant. nmlkj
Page 75 of 394

128.In figura DIN 2, pozitiile 1, 2 si 3 reprezinta, respectiv:

Maximizeaza

129.Figura DIN 3 este specifica:

Maximizeaza

1. 1-manivela; 2-bielete; 3-biela principala; nmlkj
2. 1-manivela; 2-biela principala; 3-bielete; nmlkj
3. 1-piston; 2-biela principala; 3-bielete; nmlkj
4. 1-piston; 2-bielete; 3-biela principala. nmlkj

Page 76 of 394

130.Mecanismul din figura DIN 3, specific motoarelor in stea, se
caracterizeaza prin existenta:

Maximizeaza

131.In figura DIN 4 este redat mecanismul motor al unui motor:

Maximizeaza
1. Motoarelor in V; nmlkj
2. Motoarelor in stea; nmlkj
3. Motoarelor cu pistoane opuse cu un singur arbore cotit; nmlkj
4. Motoarelor cu pistoane opuse cu doi arbori cotiti. nmlkj

1. Pistoanelor opuse in fiecare cilindru; nmlkj
2. Pistoanelor de tip flotant in fiecare cilindru; nmlkj
3. Bielei principale si bieletelor; nmlkj
4. Ambele raspunsuri de la b) si c). nmlkj
Page 77 of 394

132.Motorul cu pistoane opuse si un arbore cotit se caracterizeaza
prin:

133.Ipotezele de baza in analiza cinematicii si dinamicii mecansmului
motor sunt:

1. Cu piston flotant; nmlkj
2. Cu piston flotant si excentricitate (mecanism normal dezaxat); nmlkj
3. Cu piston flotant fara excentricitate (mecanism normal); nmlkj
4. Cu cap de cruce fara excentricitate (mecanism normal). nmlkj
1. Existenta cate unei manivele pentru fiecare cilindru si baleiaj in
echicurent;
nmlkj
2. Existenta a cate trei manivele pentru fiecare cilindru si baleiaj in
echicurent;
nmlkj
3. Existenta a cate doua manivele pentru fiecare cilindru si baleiaj in
contracurent;
nmlkj
4. Existenta a cate trei biele pentru fiecare cilindru si baleiaj in bucla. nmlkj
1. Regim stabilizat de functionare a motorului; nmlkj
2. Viteza unghiulara constanta a arborelui cotit; nmlkj
3. Ambele ipoteze de la a) si b); nmlkj
4. Ambele ipoteze de la a) si b), dar numai pentru mecanismul motor
normal.
nmlkj
Page 78 of 394

134.

135.

Pozitia manivelei la un moment dat este dat
de unghiul de rotatie , corelat cu timpul n
care acest spatiu unghiular este parcurs si
viteza unghiular a arborelui cotit prin
relatia:

1.
;

t =
nmlkj
2.
;

t / =
nmlkj
3.
;

= / t
nmlkj
4.
.

t d d / =
nmlkj
Notnd cu poziia manivelei la un
moment dat, cu timpul n care este parcurs
acest spatiu unghiular si cu viteza
unghiular a arborelui cotit, atunci aceasta
din urm este dat de relatia:
Page 79 of 394

136.In ipoteza miscarii circular uniforme a manivelei, acceleratia
acesteia se compune din:

137.Cursa pistonului mecanismului motor normal axat este distanta
parcursa de piston:

1.
;

. const
t
=
=
nmlkj
2.
;

. const
dt
d
=
=
nmlkj
3.
;

. const
dt
d
=
nmlkj
4.

. const
t

=
nmlkj
1. Acceleratia normala (centripeta); nmlkj
2. Acceleratia normala (centrifuga); nmlkj
3. Acceleratie normala si unghiulara; nmlkj
4. Acceleratii nule (indiferent de tipul acestora). nmlkj
1. De la axa de rotatia la punctul mort interior; nmlkj
2. De la axa de rotatia la punctul mort exterior; nmlkj
3. De la punctul mort interior la cel exterior; nmlkj
Page 80 of 394

138.Deplasarea instantanee a pistonului mecanismului motor normal
axat este distanta parcursa de piston

139.Valoarea maxima a deplasarii pistonului mecanismului motor
normal este:

140.Valoarea maxima a deplasarii pistonului mecanismului motor cu
biela principala si biele secundare este:

141.Valoarea minima deplasarii pistonului mecanismului motor cu
biela principala si biele secundare este

4. De la punctul cel mai de sus al traiectoriei butonului de manivela la cel
mai de jos.
nmlkj
1. De la axa de rotatia la pozitia sa momentana; nmlkj
2. De la punctul mort interior la pozitia sa momentana; nmlkj
3. De la punctul mort exterior la pozitia sa momentana; nmlkj
4. De la punctul cel mai de sus al traiectoriei butonului de manivela la
pozitia sa momentana.
nmlkj
1. din cursa pistonului; nmlkj
2. dublul cursei pistonului; nmlkj
4. Egala cu cursa pistonului. nmlkj
1. 1/2 din cursa pistonului; nmlkj
2. Dublul cursei pistonului; nmlkj
4. Egala cu cursa pistonului. nmlkj
1. Nula, obtinuta la punctele moarte; nmlkj
2. Egala cu 1/2 din cursa pistonului; nmlkj
3. Egala cu cursa pistonului; nmlkj
Page 81 of 394

142.Atunci cand manivela s-a rotit cu 90 grd RAC, pistonul a efectuat:

143.Atunci cand manivela s-a rotit cu 90o RAC, pistonul a efectuat mai
mult de 1/2 din cursa pistonului, datorita:

144.

4. Nula, obtinuta atunci cand manivela s-a rotit cu 90 grd RAC. nmlkj
1. O cursa intreaga; nmlkj
2. 1/2 din cursa; nmlkj
3. Dubul cursei pistonului; nmlkj
4. Mai mult de 1/2 din cursa pistonului. nmlkj
1. Articularii prin cap de cruce a pistonului de biela; nmlkj
2. Lungimii finite a bielei; nmlkj
3. Lungimii infinite a bielei; nmlkj
4. Observatia este valabila numai pentru mecanisme normale. nmlkj
Notand cu , coeficientul de
alungire a bielei, pozitiile unghiulare ale
manivelei pentru care viteza pistonului
nregistreaza valori extreme (maxim si
minim) sunt:

L R/ =
1.
;

=

+ +
=
1 2
1
2
4
8 1 1
arccos
2
extr p extr p
extr p
w w
w
nmlkj
2. nmlkj
Page 82 of 394

145.Practic, pozitia manivelei mecanismului motor normal axat pentru
care viteza este maxima/minima se stabileste atunci cand:

146.Viteza medie a pistonulei este:

147.Acceleratia pistonului este nula acolo unde:
;

=

+
=
1 2
1
2
4
8 1 1
arccos
2
extr p extr p
extr p
w w
w
3.
;

+ =

+ +
=
1 2
1
2
4
8 1 1
arccos
2
extr p extr p
extr p
w w
w
nmlkj
4.
.

+ =

+
=
1 2
1
2
4
8 1 1
arccos
2
extr p extr p
extr p
w w
w
nmlkj
1. Biela si manivela sunt una in prelungirea celeilalte; nmlkj
2. Biela si manivela sunt aproximativ perpendiculare; nmlkj
3. Atunci cand presiunea gazelor din cilindru inregistreaza valoare maxima; nmlkj
4. Atunci cand presiunea gazelor din cilindru inregistreaza valoare minima. nmlkj
1. Direct proportionala cu cursa pistonului; nmlkj
2. Invers proportionala cu cursa pistonului; nmlkj
3. Invers proportionala cu cursa pistonului; nmlkj
4. Direct proportionala cu cursa pistonului si cu turatia motorului. nmlkj
Page 83 of 394

148.Daca valoarea vitezei pistonului este nula, atunci cea a acceleratiei
este:

149.

1. Viteza pistonului este maxima; nmlkj
2. Viteza pistonului este minima; nmlkj
3. Viteza pistonului este nula; nmlkj
4. Independenta de viteza pistonului. nmlkj
1. Maxima; nmlkj
2. Minima; nmlkj
3. Indiferenta de valoarea vitezei; nmlkj
4. Extrema (maxima sau minima). nmlkj
Valoarea coeficientul de alungire a bielei
pentru care acceleratia pistonului
nregistreaza o valoare de minim
suplimentara este:

1.
;

4 / 1 <
nmlkj
2.
;

4 / 1 >
nmlkj
3.
;

4 / 1 =
nmlkj
4.
.

2 / 1 =
nmlkj
Page 84 of 394

150.Valorile de extrem pentru acceleratia pistonului sunt realizate,
uzual, in situatii:

151.Atunci cand acceleratia pistonului este maxima, se obtine valoare
extrema pentru:

152.Miscarea bielei mecanismului motor normal axat este:

153.Acceleratia pistonului inregistreaza valori extreme in pozitia
mecanismului motor:

154.Viteza unghiulara medie si viteza medie a pistonului sunt:

1. Pistonul la punctul mort interior; nmlkj
2. Pistonul la punctul mort exterior; nmlkj
3. Pistonul la punctele moarte; nmlkj
4. Pistonul la din cursa. nmlkj
1. Forta de presiune a gazelor; nmlkj
3. Forta de inertie a maselor in miscare de translatie; nmlkj
4. Momentul motor. nmlkj
1. Plan-paralela; nmlkj
2. Alternativa; nmlkj
3. Circular uniforma; nmlkj
4. Circular accelerata. nmlkj
1. La punctele moarte; nmlkj
2. Pentru care viteza este maxima; nmlkj
3. Pentru care viteza este nula; nmlkj
4. Pentru care biela este perpendiculara pe manivela. nmlkj
Page 85 of 394

155.

Notatii: - turatia; S[m] - cursa
pistonului.
| | min rot/ n
1.
;

60
2
30
= =
S
n
w ;
S
pm
nmlkj
2.
;

30 30
Sn
w ;
n
pm
= =
nmlkj
3.
;

30
2
30
= =
S
n
w ;
S
pm
nmlkj
4.
.

30 60
Sn
w ;
n
pm
= =
nmlkj
Raportul dintre

i
med
este:


med
p
w
1.
;

w
med
p
med
=
nmlkj
Page 86 of 394

156.Expresia exacta a deplasarii pistonului pentru un mecanism motor
normal si axat este:

2.
;

w
med
p
med
=
nmlkj
3.
;

w
med
p
med
2
=
nmlkj
4.
.

w
med
p
med
2
=
nmlkj

1.
;

( ) ( )
(
+ =
R x
p
2 2
sin 1 1
1
cos 1
nmlkj
2.
;

( ) ( )
(
+ + + =
R x
p
2 2
sin 1 1
2
1
cos 1
nmlkj
3. nmlkj
Page 87 of 394

157.Expresia aproximativa a deplasarii pistonului pentru un mecanism
motor normal si axat este:

;

( ) ( )
(
+ + =
R x
p
2 2
sin 1 1
1
cos 1
4.
.

( ) ( )
(
+ + =
R x
p
2 2
sin 1 1
1
cos 1
nmlkj
1.
;

( ) ( )
(
+ + =
R x
p
2 cos 1
4
cos 1
nmlkj
2.
.

( ) ( )
(
+ =
R x
p
3 cos 1
4
cos 1
nmlkj
3.
;

( ) ( )
(
+ =
R x
p
2 cos 1
4
cos 1
nmlkj
4.
.

( ) ( )
(
+ + =
R x
p
3 cos 1
4
cos 1
nmlkj
Page 88 of 394
158.Distanta dintre axa boltului capului de cruce si axa palierului se
determina:

159.Viteza aproximativa a pistonului este:


1.
;

( )

R d
cos
cos +
=
nmlkj
2.
;

( )

R d
sin
sin +
=
nmlkj
3.
;

( )

R d
cos
cos
=
nmlkj
4.
.

( )
g

R d
cot
cos +
=
nmlkj
1. nmlkj
Page 89 of 394

160.

;

|
\
|
=
+ S w
p
2 sin
2
sin
2.
;

|
\
|
=
+ R w
p
2 sin
2
sin
nmlkj
3.
;

( ) + R w
p
2 sin sin =
nmlkj
4.
.

|
\
|
=
- R w
p
2 sin
2
sin
nmlkj
Pentru un motor naval semirapid, cu
principalele dimensiuni - cursa pistonului,
- lungimea bielei si -turaia, sa se
determine unghiul de manivela pentru care
biela este aproximativ perpendicular pe
manivel:

S
L
n
1.

;
4
8
1 1
2
2
max
|
|
|
|
|
\
|
+
=
L
S
L
S
arccos
p
w
nmlkj
2. nmlkj
Page 90 of 394

161.Acceleratia aproximativa a pistonului este:

;
2
2
1 1
2
2
max
|
|
|
|
|
\
|
+ +
=
L
S
L
S
arccos
p
w
3.

;
2
2
1 1
2
2
max
|
|
|
|
|
\
|
+ +
=
L
S
L
S
arcsin
p
w
nmlkj
4.

;
2
2
1 1
2
2
max
|
|
|
|
|
\
|
+
=
L
S
L
S
arccos
p
w
nmlkj

1.
;

( ) R a
p
2 cos cos
2
+ =
nmlkj
2.
;

( ) R a
p
3 sin sin
2
+ =
nmlkj
3. nmlkj
Page 91 of 394

162.Masa grupului piston aferent mecanismului motor in patru timpi
reprezinta:

163.Viteza unghiulara medie se determina cu relatia:

;

( ) R a
p
2 cos cos
2
+ =
4.
.

( ) R a
p
2 sin sin
2
+ =
nmlkj
1. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor si boltului; nmlkj
2. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si
masa bielei raportata la picior;
nmlkj
masa bielei raportata la cap;
nmlkj
4. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, tijei
pistonului si capul de cruce.
nmlkj

1.
= n / 120;
nmlkj
2.
= n / 60;

nmlkj
3.
= n / 30;

nmlkj
4. nmlkj
Page 92 of 394

164.Masa grupului piston aferent mecanismului motor in doi timpi
reprezinta:

165.Figura DIN 7 prezinta generic incarcarea manivelei, solicitata de
fortele de inertie a maselor n miscare de rotatie. Cu notatiile uzuale,
acestea sunt:

Maximizeaza

= n / 90.

1. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor si boltului; nmlkj
masa bielei raportata la picior;
nmlkj
masa bielei raportata la cap;
nmlkj
4. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, tijei
pistonului si capul de cruce.
nmlkj

1. nmlkj
Page 93 of 394

166.

Maximizeaza
Forta centrifuga de inertie a masei
manetonului este , iar a unui
brat ;

2
= R m F
m rm
2
' '
=
b rb
m F
2.
Forta centrifug de inertie a masei bratului
, iar a manetonului
;

2
= R m F
m rm
2
' '
=
b rb
m F
nmlkj
3.
Forta centrifuga de inertie a ntregii
manivele este , iar a unui
brat ;

2
= R m F
m rm
2
' '
=
b rb
m F
nmlkj
4.
Forta centrifuga de inertie a intregii
manivele este , iar a
manetonului .

2
= R m F
m rm
2
' '
=
b rb
m F
nmlkj
Page 94 of 394

167.

n figura DIN 7 este prezentata incarcarea manivelei cu forte centrifuge de inertie. Pentru
cea aferenta bratului, se calculeaza masa fictiva raportata la maneton, cu relatia urmatoare,
tinnd cont de pozitia centrului de mas al bratului , de raza de manivel R si de masa
reala a bratului :

' b
m
1.
;

=
R
m m
b m b ' '
nmlkj
2.
;

R
m m
b m b

=
' '
nmlkj
3.
;

' '
5 . 1
b m b
m m =
nmlkj
4.
.

' '
5 . 0
b m b
m m =
nmlkj
Page 95 of 394

168.Suma maselor in miscare alternativa la motoarele in patru timpi
este data de:

169.Suma maselor in miscare alternativa la motoarele in doi timpi este
data de:

Deoarece forta de presiune a gazelor si
fortele de inertie ale maselor n miscare
alternativa actioneaza n lungul axei
cilindrului, ele se vor compune vectorial si
modulul va fi dat de suma algebrica a celor
dou forte, generand o forta rezultanta F,
aplicata de piston n articulatie, dat de
relatia:
p
F
a
F
1.
;

a p
F F F =
nmlkj
2.
;

a p
F F F + =
nmlkj
3.
;

a p
F F F + =
nmlkj
4.
.

a p
F F F =
nmlkj
1. Masa grupului piston; nmlkj
2. Masa grupului piston plus masa bielei raportate la piston; nmlkj
3. Masa grupului piston plus masa bielei raportate la maneton; nmlkj
4. Masa grupului piston minus masa bielei raportate la piston. nmlkj
Page 96 of 394

170.Forta care incarca fusul maneton este rezultanta vectoriala dintre:

171.Tinand cont ca forta care incarca fusul maneton este rezultanta
vectoriala dintre forta din lungul bielei si forta centrifuga de inertie
bielei raportate la maneton, atunci cand aceasta rezultanta este nula,
inseamna ca:

172.Masa bilei se considera repartizata piciorului si capului acesteia, in
proportiile aproximative:

173.

1. Masa grupului piston; nmlkj
2. Masa grupului piston plus masa bielei raportate la piston; nmlkj
3. Masa grupului piston plus masa bielei raportate la maneton; nmlkj
4. Masa grupului piston minus masa bielei raportate la piston. nmlkj
1. Forta tangentiala la traiectoria manivelei si cea din lungul sau; nmlkj
2. Forta din lungul bielei si forta centrifuga de inertie bielei raportate la
maneton;
nmlkj
3. Raspunsurile a) si b) sunt ambele valabile si complementare; nmlkj
4. Forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare
alternativa.
nmlkj
1. Prima forta este nula, iar cea de-a doua este maxima; nmlkj
2. Prima forta este nula, iar cea de-a doua este minima; nmlkj
3. Prima forta este maxima, iar cea de-a doua este nula; nmlkj
4. Prima forta este nula. nmlkj
1. 25% la picior si 75% la cap; nmlkj
2. 75% la picior si 25% la cap; nmlkj
3. 100% la cap; nmlkj
4. 25% la picior, 25% in tija si 50% la cap. nmlkj
Page 97 of 394

174.

Maximizeaza
Fie un MAC naval pentru care se cunosc
urmatoarele caracteristici geometrice si
functionale: raza manivelei R[m], lungimea
bielei L[m], turatia n [rot/min]. S se
determine expresia acceleraiei
pistonului pentru valoarea
max
a unghiului
de rotatie a manivelei.

p
a
1.
;

( ) |
\
|
+ |
\
|
= =
max max
2
max
2 cos cos
30 L
R
R a
p
nmlkj
2.
;

( ) |
\
|
+ |
\
|
= =
max max
2
max
2 cos
1
cos
30 L
n
a
p
nmlkj
3.
;

( ) |
\
|
+ |
\
|
= =
max max
2
max
cos 2 cos
30 L
R n
R a
p
nmlkj
4.
.

( ) |
\
|
+ |
\
|
= =
max max
2
max
2 cos cos
30 L
R n
R a
p
nmlkj
Page 98 of 394

175.

Pentru determinarea centrului de mas al bielei unui motor cu functionare in patru timpi
prin metoda cantaririi se utilizeaza o masa aditional notata cu , conform figurii DIN 5.
Cunoscand lungimea bielei , masa bielei si masa Sa se determine .

1
m
L
b
m
1
m p
L
1.

;
2
1
L
m
m m
L
b
b
p

=
nmlkj
2.

;
2
2
1
L
m
m m
L
b
b
p

=
nmlkj
3.

;
1
L
m
m m
L
b
b
p
+
=
nmlkj
4.

.
2
1
L
m
m m
L
b
b
p
+
=
nmlkj
Page 99 of 394

176.Componenta normala pe camasa cilindrului a rezultantei fortei de
presiune a gazelor si a fortei de inertie a maselor in miscare alternativa
produce uzura camasii cilindrului motorului diesel. Pentru reducerea
acestei forte:

Presupunand cunoscute marimile: raza
manivelei R[m], lungimea bielei L[m],
turatia motorului n[rot/min], sa se determine
forta totala aplicata in articulatia pistonului,
dac se cunosc suplimentar: masa grupului
piston m
p
[kg] si a bielei m
b
[kg], raportul al
maselor bielei aferente pistonului, respectiv
manetonului, presiunea p
max
din cilindru
pentru unghiul
max
. Se va neglija presiunea
din carter.

1.

; 2 cos cos
30 1
max max
2
|
\
|
+
|
\
|
|
|
\
|
+
+ =
L
R n
R m m F
b p
nmlkj
2.

( ) ; 2 cos cos
30 4
max max
2
max
2
|
\
|
+
|
\
|
+
=
L
R n
R m m p
D
F
b p
nmlkj
3.

; 2 cos cos
30 1 4
max max
2
max
2
|
\
|
+
|
\
|
|
|
\
|
+
=
L
R n
R m m p
D
F
b p
nmlkj
4.

. cos 2 cos
30 1 4
max max
2
max
2
|
\
|
+
|
\
|
|
|
\
|
+
=
L
R n
R m m p
D
F
b p
nmlkj
Page 100 of 394

177.La trecerea motorului de la un regim caracterizat prin turatia n1
la altul caracterizat prin turatia n2, raportul fortelor de inertie ale
maselor in miscare de rotatie aferente unui mecanism motor:

178.Forta de presiune a gazelor din cilindru motor se determina cu
relatia:

1. Se micsoreaza marimea maselor aflate in miscare alternativa; nmlkj
2. Se actioneaza in vederea reducerii presiunii maxime dezvoltate in
cilindru;
nmlkj
3. Se poate recurge la solutia dezaxarii mecanismului motor; nmlkj
4. Se recurge la un motor cu aprindere prin scanteie. nmlkj
1. Ramane constant; nmlkj
2. Este egal cu raportul turatiilor; nmlkj
3. Este egal cu cubul raportului turatiilor; nmlkj
4. Este egal cu patratul raportului turatiilor; nmlkj
1.
;

( ) S p p
D
F
p

=
0
2
4
nmlkj
2.
;

( )
cart p
p p
D
F +
=
4
2
nmlkj
3.
;

( ) S p p
D
F
p

=
0
2
4
nmlkj
Page 101 of 394

179.Contragreutatile prevazute in prelungirea fiecarui brat de
manivela la motoarele in patru timpi au rolul:

180.Forta de inertie a maselor cu miscare de translatie se determina:

4.
.

( )
cart p
p p
D
F
=
4
2
nmlkj
1. De a echilibra fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie; nmlkj
2. De a echilibra fortele de inertie ale maselor in miscare de translatie; nmlkj
3. De a echilibra total fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie si
mometele acestora, realizand in acelasi timp si descarcarea momentelor
interne ce incarca fusurile palier;
nmlkj
4. De a echilibra momentele fortelor de inertie ale maselor in miscare de
translatie.
nmlkj
1.
;

|
\
|
=
R m F
T it
2 cos
1
cos
2
nmlkj
2.
.

( ) R m F
T it
2 cos cos
2
=
nmlkj
3.
;

|
\
|
+ =
R m F
T it
2 cos
1
cos
2
nmlkj
4. nmlkj
Page 102 of 394

181.Forta tangentiala se determina cu relatia

182.Forta de inertie a maselor cu miscare de rotatie este:

.

( ) R m F
T it
2 cos cos
2
+ =
1.
;

( )

F T
cos
sin +
=
nmlkj
2.
;

( )

F T
cos
sin
=
nmlkj
3.
;

( )

F T
cos
sin +
=
nmlkj
4.
.

( )

F T
cos
sin
=
nmlkj

1. nmlkj
Page 103 of 394

183.Componenta din biela a fortei rezultante este:

;

2
R m F
ROT ir
=
2.
;

S m F
ROT ir
=
nmlkj
3.
;

S m F
ROT ir
=
nmlkj
4.
.

D m F
ROT ir
=
nmlkj

1.
;

F
B
sin
=
nmlkj
2.
;

F
B
cos
=
nmlkj
3.
;

F
tg
B =
nmlkj
4. nmlkj
Page 104 of 394

184.Componenta normala a fortei rezultante este:

185.Forta de inertie a maselor in miscare alternativa este:

186.Momentul motor este:
.

F
ctg
B =

1.
;

= tg T N
nmlkj
2.
;

tg F N =
nmlkj
3.
N= T ctg;
nmlkj
4.
.

F
B
sin
=
nmlkj
1. Proportionala cu viteza pistonului; nmlkj
2. Proprtionala cu deplasarea pistonului; nmlkj
3. Invers proportionala cu acceleratia pistonului; nmlkj
4. Proportionala cu acceleratia pistonului cu semn schimbat. nmlkj
Page 105 of 394

187.Momentul de rasturnare este:


1.

( )

R F M
m
cos
sin +
=
nmlkj
2.

( )

S F M
m
cos
sin
=
nmlkj
3.

( )

R F M
m
cos
sin
=
nmlkj
4.

( )
1 cos
sin
+

R F M
m
nmlkj

1.

( )

R F M
rs
sin
cos +
=
nmlkj
2. nmlkj
Page 106 of 394

188.Daca un motorul are 8 cilindri in linie si functionare in patru
timpi, atunci ordinele armonice pentru care subzista momentele de
ruliu (rasturnare) sunt:

189.Perioada momentului motor policilindric este:

190.Variatiile momentului instantaneu al motorului monocilindric se
caracterizeaza prin gradul de neuniformitate al momentului motor,
definit prin intermediul valorilor momentului maxim, minim si mediu,
conform relatiei:

( )

R F M
rs
cos
sin +
=
3.

( )

R F M
m
cos
sin
=
nmlkj
4.

( )
1 cos
sin
+

R F M
m
nmlkj
1. Multiplu de opt; nmlkj
2. Multiplu de patru; nmlkj
3. Diferite de multiplu de opt. nmlkj
4. Diferite de multiplu de patru. nmlkj
1. Raportul dintre perioada ciclului si numarul de cilindri; nmlkj
2. Produsul dintre perioada ciclului si numarul de cilindri; nmlkj
3. Raportul dintre turatia motorului si numarul de cilindri; nmlkj
4. Produsul dintre turatia motorului si numarul de cilindri nmlkj
Page 107 of 394

191.Gradul de neuniformitate al momentului motor monocilindric si
cel al motorului policilindri se afla in relatia:

192.Gradul de neuniformitate al momentului motor in patru timpi si
cel al motorului in doi timpi policilindri se afla in relatia:

193.Miscarea reala a arborerelui cotit nu este uniforma, deoarece:
1.

M
M M
M
min max
+
=
nmlkj
2.

M
M M
M
min max

=
nmlkj
3.

M
M M
M
max min

=
nmlkj
4.

min max
M M
M
M
=
nmlkj
1. Primul este mai mare decat al doilea; nmlkj
2. Sunt egale; nmlkj
3. Primul este mai mic decat al doilea; nmlkj
4. Nu se poate face nici o comparatie intre ele. nmlkj
1. Primul este mai mare decat al doilea; nmlkj
2. Sunt egale; nmlkj
3. Primul este mai mic decat al doilea; nmlkj
4. Nu se poate face nici o comparatie intre ele. nmlkj
Page 108 of 394

194.Gradul de neuniformitate a miscarii arborelui cotit se poate
modifica in felul urmator:

195.

Maximizeaza
1. Forta de presiune a gazelor este insuficienta pentru a compensa pe cele de
inertie;
nmlkj
2. Miscarea pistoanelor in cilindrii motorului este alternative si variatia
presiunii in acestia este mare, ceea ce genereaza fluctuatii importante ale
momentului motor;
nmlkj
3. Fluctuatiile momentului motor intre valorile extreme implica variatii ale
energiei cinetice ale maselor in miscare, deci a vitezei unghiulare a
arborelui cotit;
nmlkj
4. Raspunsurile b) si c) sunt complementare. nmlkj
1. Se reduce cu reducerea gradului de neuniformitate a momentului motor si
prin micsorarea momentului de inertie al mecanismelor motoare reduse la
axa de rotatie;
nmlkj
2. Creste cu numarul de cilindri si prin marirea momentului de inertie al
mecanismelor motoare reduse la axa de rotatie;
nmlkj
3. Se reduce cu reducerea gradului de neuniformitate a momentului motor si
prin marirea momentului de inertie al mecanismelor motoare reduse la
axa de rotatie;
nmlkj
4. Se reduce cu scaderea numarului de cilindri si cu cresterea maselor
mecanismelor motoare.
nmlkj
Page 109 of 394

196.Distributia manivelelor n jurul axei de rotatie prezinta un numar
dinamic de solutii distincte, n functie de numarul de cilindri, dat de
relatia:

Pentru un motor naval lent se cunosc: momentul rezistent [Nm],
momentul motor policilindric maxim [Nm], conform figurii DIN 6.
Presupunand gradul de neuniformitate al miscarii de rotatie a arborelui cotit si
ca viteza unghiulara medie a arborelui cotit este [rad/s], sa se determine momentul
de inertie al volantului de uniformizare a miscarii de rotatie a arborelui cotit; se cunosc
si .

2
a
M M
rez
= =

a M =
max
3
1
=
a =
RAC
A
10 = RAC
B
50 =
1.

;
2
a
J
v

=
nmlkj
2.

;
6
2
a
J
v

=
nmlkj
3.

;
6
2
a
J
v

=
nmlkj
4.

.
6
2
a
J
v

=
nmlkj
1. nmlkj
Page 110 of 394

197.In determinarea ordinei de aprindere la motoarele in patru timpi
cu numar par de cilindri si plan central de simetrie apare multiplicarea
posibilitatilor de aprindere, deoarece:

198.Presupunand ca un motor auxiliar are 6 cilindri dispusi in V, cu
unghiul V-ului de 90o, posibilitatile de ordine de aprindere sunt: 1-4-5-
6-2-3-1; 1-4-3-6-2-5-1; 1-2-5-6-4-3-1; 1-2-3-6-4-5-1. Sa se precizeze care
dintre variantele anterioare conduce la o distributie uniforma a
incarcarii termice a liniilor de cilindri, exprimata prin numarul minim
de aprinderi consecutive in aceeasi linie:
;

( )! 1
0
= i
2.
;

( )! 1
2
1
0
= i
nmlkj
3.
;

( )! 1
2
1
0
+ = i
nmlkj
4.
.

!
2
1
0
i =
nmlkj
1. Ciclul motor este efectuat in 720 grd RAC; nmlkj
2. Numarul de cilindri este par; nmlkj
3. Exista perechi de manivele in faza doua cate doua fata de mijlocul
arborelui cotit (planul central de simetrie);
nmlkj
4. Existenta grupelor de manivele in faza face ca in timpul primei rotatii
acestea sa ajunga la punctul mort interior, pentru fiecare fiind posibile
cate doua variante de ordine de aprindere.
nmlkj
Page 111 of 394

199.Daca un motor semirapid are cilindri in linie, sa se determine
ordinea de aprindere optima din punct de vedere al incarcarii
lagarelor motorului, presupunand arborele cotit realizat cu plan
central de simetrie:

200.Ordinea de aprindere pentru un motor in patru timpi, cu i=8
cilindri in V este una din urmatoarele: 1-5-7-8-6-3-4-2-1; 1-5-7-2-6-3-4-
8-1; 1-5-4-8-6-3-7-2-1; 1-5-4-2-6-3-7-8-1; 1-3-7-8-6-5-4-2-1; 1-3-7-2-6-5-
4-8-1; 1-3-4-8-6-5-7-2-1; 1-3-4-2-6-5-7-8-1. Sa se precizeze solutiile cu
sigma=3 (incarcarea uniforma a lagarelor, exprimata prin numarul de
aprinderi consecutive pe acelasi maneton) si q=1 (distributia uniforma
a incarcarii termice a liniilor de cilindri, exprimata prin numarul de
aprinderi consecutive in aceeasi linie):

201.Ordinea de aprindere ce respecta criteriul incarcarii minime a
lagarelor palier ale unui motor cu 8 cilindri in linie si functionare in
patru timpi, in ipoteza unui arbore cotit cu plan central de simetie este:

1. Prima; nmlkj
2. A doua; nmlkj
3. A treia; nmlkj
4. Niciuna. nmlkj
1. 1-2-3-6-5-4-1; nmlkj
2. 1-2-4-6-5-3-1; nmlkj
3. 1-5-3-6-2-4-1; nmlkj
4. 1-5-4-6-2-3-1. nmlkj
1. A doua; nmlkj
2. A patra si a sasea; nmlkj
3. A doua, a treia, a patra si a sasea; nmlkj
4. Prima, a doua, a patra si a sasea. nmlkj
1. 1-4-2-6-8-3-7-5-1 nmlkj
Page 112 of 394

202.Pentru un motor in 4 timpi cu distributia manivelelor in sens
dreapta (16; 25; 34) pentru rotatia in sens dreapta, ordinea de
aprindere este:

203.Pentru un motor in 4 timpi cu distributia manivelelor in sens
dreapta (1 - 5 - 4 - 3 - 2) si sens de rotatie stanga, ordinea de aprindere
este:

204.Puterea efectiva dezvoltata de un motor diesel este:

205.Consumul orar de combustibil al motorului, in cazul unui sistem
de injectie cu retur al surplusului de combustibil, poate fi determinat
prin:

2. 1-4-7-3-8-5-2-6-1 nmlkj
3. 1-5-2-6-8-4-7-3-1 nmlkj
4. Oricare din a), b), c). nmlkj
1. (1 - 5 - 3 - 6 - 4 - 2); nmlkj
2. (1 - 5 - 2 - 4 - 6 - 3); nmlkj
3. (1 - 3 - 5 - 6 - 4 - 2); nmlkj
4. (1 - 5 - 4 - 2 - 6 - 3). nmlkj
1. (1 - 3 - 5 - 2 - 4); nmlkj
2. (1 - 3 - 2 - 4 - 5); nmlkj
3. (1 - 2 - 3 - 4 - 5); nmlkj
4. (1 - 5 - 4 - 3 - 2). nmlkj
1. Proportionala cu turatia motorului; nmlkj
2. Invers proportionala cu presiunea medie efectiva; nmlkj
3. Independenta de presiunea medie efectiva; nmlkj
4. Direct proportionala cu turatia motorului si presiunea medie efectiva. nmlkj
1. Citirea valorii pe debitmetrul montat pe tur; nmlkj
Page 113 of 394

206.

207.Puterea efectiva a motorului poate fi determinata cu relatia:

2. Citirea valorii pe debitmetrul montat pe retur; nmlkj
3. Suma valorilor citite pe debitmetrele montate pe tur si retur; nmlkj
4. Diferenta valorilor citite pe debitmetrele montate pe tur si retur. nmlkj
In relatia puterii
, D
[m]; S[m]; n[rot/min]; Pe
exp
[kW] si:

i
n
S
D
p P
m mi e

=
60
1 2
4
2
exp
exp
1.
p
miexp
[bar]; =4;

nmlkj
2.
p
miexp
[kN/m
2
]; =2; =4;

nmlkj
3.
p
miexp
[bar]; =2;

nmlkj
4.
p
miexp
[kN/m
2
]; =2; =1/2.

nmlkj
Notatii: ,
semnificatia fiind cea uzuala.

i s s i h
Q ;Q
kg
kJ
;Q
kg
kJ
;Q
h
kg
C >
(
Page 114 of 394


208.Pentru presiune pot fi utilizate unitatile de masura:

1.
;

[kW] Q C P
s h e e
3600
1
=
nmlkj
2.

[kW] Q C P
s h i m e
3600
1
=
nmlkj
3.

]
3600
1
[kW Q C P
i h e e
=
nmlkj
4.

]
3600
1
[kW Q C P
s h e m e
=
nmlkj
1.
;

mmCA mmCHg; at;
cm
daN
;
m
kN
MW;
2 2
nmlkj
2.
;

2 2
ft
p.s.i.
cSt; ;
m
N
nmlkj
3.
;

mmCA mmCHg; at;
cm
daN
;
m
kN
MPa;
2 2
nmlkj
4. nmlkj
Page 115 of 394

209.

210.Energia specifica se masoara in:

2 2
ft
p.s.i.
cSt; ;
m
J
Ecuatia caracteristica de stare
are:

T R pV T; R pV mRT; pV
N M
= = =
1.
p[kN/m
2
]; V[m
3
]; m[kg]; R[kJ/kgK]; T[K];
[kmol]; R
M
;(kj/kmol.k)

nmlkj
2.
p[daN/cm
2
]; V[dm
3
]; m[kg]; R[J/kgK]; T
[K]; R
M
[J/kmolK]; [Nm
3
]; R
N
[J/Nm
3
K];
[kmol].
nmlkj
3.
p[kN/m
2
]; V[m
3
]; m[kg]; R[kJ/kgK]; T[C];
[kmol]; R
M
(kJ/kmol.k)
nmlkj
4.
p[daN/cm
2
]; V[dm
3
]; m[kg]; R[J/kgK]; T[F];
R
M
[J/kmolK]; [Nm
3
]; R
N
[J/Nm
3
K];
[kmol].
nmlkj
1. nmlkj
Page 116 of 394

211.Constanta cilindrului se determina cu relatia:

;
K kg
kcal
;
m
J
3

2.
;

2
s
N
;
kg
J
|
\
|
nmlkj
3.

;
K kg
kcal
;
m
J
2

nmlkj
4.
.

2
s
m
;
kg
J
|
\
|
nmlkj

1.
;

60
1 3
4
2

S
D
= k
cil
nmlkj
2.
;

60 =V k
c cil
nmlkj
3. nmlkj
Page 117 of 394

212.Presiunea medie efectiva se determina cu relatia:

213.Consumul specific efectiv de combustibil se determina cu relatia:

60
1 2
4
2

S
D
= k
cil
4.
.

60 =V k
cil
nmlkj

1.

aer
i
i v mi

L
Q
p
=
min
nmlkj
2.

aer
i
c t mi

L
Q
p
=
nmlkj
3.

aer
i
m i v me

L
Q
p
=
min
nmlkj
4.

aer
i
c t mi

L
Q
p
=
nmlkj
Page 118 of 394

214.Lucrul mecanic indicat pentru ciclul teoretic se calculeaza cu
relatia:

215.Puterea efectiva a motorului se determina cu relatia:


1.

i t
c
Q
c
=
3600
nmlkj
2.

i c
c
Q
c
=
3600
nmlkj
3.

i t
e
Q
c
=
3600
nmlkj
4.

i e
e
Q
c
=
3600
nmlkj
1. Li = Lard izob + Ldest - Lcomp - Lard izoc; nmlkj
2. Li = Lard izob + Ldest + Lcomp ; nmlkj
3. Li = Lard izob + Ldest + Lcomp - Lard izoc; nmlkj
4. Li = Lard izob + Ldest - Lcomp . nmlkj
Page 119 of 394

216.Puterea indicata se determina cu relatia:


1.

i
c
i e
Q
C
P =
3600
nmlkj
2.

i
h
e e
Q
C
P =
3600
nmlkj
3.

i
c
i e
Q
C
P =
3600
nmlkj
4.

s
h
e e
Q
C
P =
3600
nmlkj
1.
;

i
n
S
D
p P
e e i

=
60
1 2
4
2
nmlkj
2.

i
n
S
D
p P
mi i

=
60
1 2
4
2
nmlkj
Page 120 of 394

217.Puterea indicata se determina cu relatia:

218.Consumul specific indicat de combustibil se determina cu relatia:
3.

i
n
S
D
p P
e e i

=
60
1 3
4
2
nmlkj
4.

i
n
S
D
p P
mi i

=
60
1
4
2
nmlkj

1.

pm S mi i
w
i
V p P
=
nmlkj
2.

pm mi i
w
i
S
D
p P
=
4
2
nmlkj
3.

m S mi i

i
V p P
=
nmlkj
4.

pm mi i
w
i D
p P
=
4
2
nmlkj
Page 121 of 394

219.Puterea indicata a motorului se determina cu relatia:

unde: , restul
notatiilor fiind cele uzuale.

| | | | Kg Kcal Q ; h CP kg c
i i

1.

i m i
i
Q
c

=
848
nmlkj
2.

i i
i
Q
c
=
632
nmlkj
3.

i m i
i
Q
c

=
632
nmlkj
4.

i m i
i
Q
c

=
848
nmlkj

1.

i
h
m
e
i
Q
C
P =
3600
nmlkj
2. nmlkj
Page 122 of 394

220.In bilantul energetic al motorului are loc urmatoarea relatie:

i
h
e
i
i
Q
C
P =
3600
3.

s
h
e
i
i
Q
C
P =
3600
nmlkj
4.

i
h
e
m
i
Q
C
P =
3600
nmlkj

1.

3600
h
i
e
m i
C
Q
P
=
nmlkj
2.

3600
h
e
i
m i
C
P
Q
=
nmlkj
3.

3600
h
e
i
i
C
P
Q
=
nmlkj
4. nmlkj
Page 123 of 394

221.Indicatorul de sarcina este:

222.Puterea motorului la functionarea pe HFO functie de puterea
motorului la functionarea pe motorina este:

3600
h
e
i
m
C
P
Q
=
M - momentul motor; m-masa de

combustibil, restul marimilor fiind cele
uzuale.
1.

|
|
|
\
|
|
|
\
|
=
|
|
\
|
=
exp
exp exp
mo
n
mo
n
o
o
n
c
c
p
p
c
c
M
M
LI
nmlkj
2.

n
n
me
me
n
c
c
n
c
c
k
p
p
c
c
m
m
LI +
|
|
\
|
|
|
\
|
=
|
|
\
|
=
exp exp exp
nmlkj
3.

|
|
|
\
|
|
|
\
|
=
|
|
\
|
=
exp
exp exp
mo
n
mo
n
o
o
n
c
c
p
p
c
c
M
M
LI
nmlkj
4.

|
|
\
|
|
|
\
|
=
|
|
\
|
=
n
me
me
n
c
c
n
c
c
p
p
c
c
m
m
LI
exp exp exp
nmlkj
Page 124 of 394

223.Caracteristica de elice pentru o nava cu corp obisnuit este:


1.
.1,1;

MOT
HFO
MOT
HFO
MOT HFO
Q
Q
P P =
nmlkj
2.
;

MOT
HFO
MOT
HFO
MOT m HFO
Q
Q
P P =
nmlkj
3.
;

MOT
HFO
MOT
HFO
MOT HFO
Q
Q
P P =
nmlkj
4.

MOT
HFO
MOT
HFO
MOT e HFO
Q
Q
P P =
nmlkj

1.

3
p n
k k =
nmlkj
2. nmlkj
Page 125 of 394

224.

225.Turatia corespunzatoare puterii de 110 % Pen pentru motoare de
propulsie este:

3
M p
k k =
3.

3
p n
k k =
nmlkj
4.

3
n p
k k =
nmlkj
Momentul efectiv pentru puterea de 110 %
P
en
este:

1.

n
e e
M , M = 165 1
exp
nmlkj
2.

n
e e
M , M = 1 1
exp
nmlkj
3.

n
e e
M , M = 065 1
exp
nmlkj
4.

n
e e
M M = 955
exp
nmlkj
Page 126 of 394

226.Temperatura aerului dupa racitorul de aer de supraalimentare
este:

227.Temperatura gazelor dupa turbina se determina cu relatia:

1. nmax = 100% x nn; nmlkj
4. nmax = 120% x nn. nmlkj

1.

( )
s vap s
p T T >
nmlkj
2.

( )
0
p T T
vap s
>
nmlkj
3.

( )
s vap s
p T T =
nmlkj
4.

( )
s vap s
p T T 2 =
nmlkj

1. nmlkj
Page 127 of 394

228.Pentru acelasi motor, poate exista relatia:

0
1
t
c
c
m
m

- =T T
g
aer
g
aer
k T
g l

2.

( )
0
1
T T
c
c
m
m

- =T T
s
g
aer
g
aer
k T
g l

nmlkj
3.

( )
0
1
T T
c
c
m
m

- =T T
s
g
aer
g
aer
k T
g l
+
nmlkj
4.

( )
0
1
T T
c
c
m
m

=T T
s
g
aer
g
aer
k T
g l

+
nmlkj

1.

1
p
p
lim raa sup ne
lim raa sup
me
me
>
nmlkj
2.

1 0
lim sup
lim sup
< <
raa ne
raea
me
me
p
p
nmlkj
3. nmlkj
Page 128 of 394

229.Alunecarea aparenta se determina cu relatia:

1 0
lim sup
lim sup

raa ne
raea
me
me
p
p
4.

1 0
lim sup
lim sup
< <
raa ne
raea
me
me
p
p
nmlkj
n [rot/min] - turatia elicei;
H [m] - pasul constructiv al
elicei;
V [Nd] - viteza navei;
1 [Nd] = 30.70 m/min;
t [h] - durata deplasarii.

1.
;

| | %
t H n
V , H n
a
303 100
70 30
+

=
nmlkj
2.
;

| | %
H n
V , H n
a
100
70 30

=
nmlkj
3.
;

| | % 100
t H n
V 30,70 H n
a

=
nmlkj
4.

| | %
V H n
V , H n
a
100
70 30

=
nmlkj
Page 129 of 394

230.

231.Determinarea puterii motorului pe baza momentului de torsiune
masurat pe arborele intermediar permite:

232.

Pentru motoare care functioneaza la turatie
constanta
:

i
n
S
D
p P
m mi i

=
60
1 2
4
2
1. Puterea se modifica functie de cursa, diametru si numarul de cilindri ; nmlkj
2. Puterea se modifica functie de doza de combustibil injectata pe ciclu; nmlkj
3. Puterea se modifica functie de randamantul mecanic; nmlkj
4. Puterea se modifica functie de cursa, randament si numarul de cilindri. nmlkj
1. Determinarea directa a puterii efective a motorului; nmlkj
2. Determinarea intermediara a puterii indicate a motorului; nmlkj
3. Determinarea initiala a momentului efectiv al motorului; nmlkj
4. Determinarea initiala a deformatiei torsionale a arborelui intermediar. nmlkj
Una dintre metodele de determinare a puterii
indicate a motorului este aceea de utilizare a
pimetrului; montat pe cilindrul in functiune,
acesta da indicatia , ca medie aritmetica
dintre presiunile medii pe comprimare si
destindere, si ; apoi, prin suspendarea
injectiei in cilindrul respectiv, presiunea
indicata de aparat va fi ; tinand cont de
faptul ca puterea indicata este direct
proportionala presiunea medie indicata,
valoarea acesteia din urma va fi:

mp
p
c
p
d
p
c
p
Page 130 of 394

233.Masurarea directa a puterii efective a motorului evitand utilizarea
unei valori imprecise a randamentului mecanic se face prin:

234.Regimul de functionare al motorului naval este definit prin:

235.In sens larg, pentru aprecierea regimului de functionare al
motorului naval se folosesc urmatoarele categorii de indicatori: indici
energetici; indici economici; indici de exploatare. Ca indici energetici si
economici, se admit:
1.
;

c mp i
p p p =
nmlkj
2.
;

( )
c mp i
p p p = 2
nmlkj
3.
;

c mp i
p p p = 2
nmlkj
4.
.

c mp i
p p p 2 =
nmlkj
1. Planimetrarea diagramei indicate; nmlkj
2. Masurarea consumului orar de combustibil; nmlkj
3. Masurarea deformatiei torsionale a unui arbore intermediar; nmlkj
4. Determinarea pozitiei sistemului de actionare al pompei de injectie. nmlkj
1. Turatia arborelui cotit; nmlkj
2. Sarcina motorului; nmlkj
3. Regimul termic al motorului; nmlkj
Page 131 of 394

236.In sens larg, pentru aprecierea regimului de functionare al
energetici; indici economici; indici de exploatare. Ca indici de
exploatare, se pot mentiona:

237.Turatia minima de functionare a motorului este aceea:

238.Pe masura cresterii turatiei, momentul motor efectiv:

1. Puterea efectiva si indicata; nmlkj
2. Momentul motor, presiunile medii efectiva si indicata, turatia; nmlkj
3. Consumurile specifice de combustibil efectiv si indicat; nmlkj
1. Marimea presiunilor; nmlkj
2. Marimea temperaturilor stabilite la probele prototipului; nmlkj
3. Unii parametri suplimentari, care permit estimarea solicitarilor termice si
mecanice ale motorului naval;
nmlkj
1. Incepand de la care se amorseaza primele procese de ardere in cilindrul
motor si de la care acesta este capabil sa furnizeze energie in exterior,
pana la aceasta turatie el fiind antrenat de o sursa exterioara;
nmlkj
2. Incepand de la care momentul motor furnizat in exterior incepe sa capete
valori semnificative, prin depasirea de catre forta de presiune a gazelor a
valorii fortelor de inertie;
nmlkj
3. Incepand de la care momentul motor furnizat in exterior incepe sa capete
valori superioare fata de momentul rezistent;
nmlkj
1. Incepe sa scada, prin cresterea rezistentelor proprii ale motorului; nmlkj
2. Incepe sa creasca, odata cu ameliorarea proceselor in motor; nmlkj
3. Incepe sa creasca, prin scaderea valorii momentului rezistent; nmlkj
4. Toate raspunsurile de mai sus sunt valabile. nmlkj
Page 132 of 394
239.Pe masura cresterii turatiei, incepe sa creasca si momentul motor
efectiv, odata cu ameliorarea proceselor in motor; s-a notat cu turatia
pentru care se atinge momentul motor maxim (fig. EXPL 1). Cresterea
in continuare a lui n peste duce la:

240.In figura EXPL 2 este reprezentata familia de curbe care definesc
caracteristicile de turatie ale unui motor naval, caracteristici ce
ilustreaza numai dependenta dintre puterea efectiva a motorului si
turatia acestuia. Acestea se ridica in conditiile:

Maximizeaza

1. Cresterea momentului motor efectiv datorita cresterii rezistentelor
mecanice proportionale cu turatia; cresterea ulterioara a turatiei conduce
la valori din ce in ce mai mari ale fortelor de inertie astfel incat Me=0
pentru n=nmax;
nmlkj
2. Scaderea momentului motor efectiv datorita scaderii rezistentelor
pentru n=nmax;
nmlkj
3. Scaderea momentului motor efectiv datorita cresterii rezistentelor
pentru n=nmax;
nmlkj
4. Mentinerea constanta a valorii momentului motor efectiv. nmlkj
Page 133 of 394

caracteristicile de turatie ale unui motor naval. Se disting, astfel,
urmatoarele caracteristici de turatie:

Maximizeaza

1. In care cremaliera pompei de injectie este blocata in pozitie fixa (sarcina
variabila);
nmlkj
2. In care cremaliera pompei de injectie este blocata in pozitie fixa (sarcina
constanta);
nmlkj
3. In care cremaliera pompei de injectie este blocata in pozitia de debit
maxim pe o perioada redusa de timp;
nmlkj
4. Injectarii cantitatii de combustibil pentru care firma constructoare
garanteaza toti indicii tehnici de exploatare ai motorului.
nmlkj

Page 134 of 394


Maximizeaza

243.In cadrul reprezentarii grafice din figura EXPL 2 a fost inclusa si
caracteristica de elice (curba 9), impreuna cu curbele 7 si 8 ale
turatiilor extreme. Se defineste, astfel, intreaga zona de functionare a
motorului, aceste caracteristici fiind denumite si caracteristici
functionale ale motorului naval, cuprinsa intre:
1. Caracteristica externa de turatie limita (de putere maxim-maximorum)-
curba 1; caracteristica externa de putere maxima-curba 2;
nmlkj
2. Caracteristica puterii nominale-curba 3; caracteristica puterii de
exploatare-curba 4;
nmlkj
3. Caracteristicile de puteri partiale-curbele 5; caracteristica puterii de mers
in gol-curba 6;
nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt corecte. nmlkj

1. Caracteristica externa de putere maxima (de putere maxim-maximorum)-
curba 1; caracteristica externa de turatie limita-curba 2;
nmlkj
2. Caracteristica puterii de exploatare-curba 3; Caracteristica puterii
nominale -curba 4;
nmlkj
3. Caracteristica puterii de mers in gol-curbele 5; Caracteristicile de puteri
partiale-curba 6;
nmlkj
Page 135 of 394

Maximizeaza

244.Caracteristica externa de turatie limita (de putere maxim-
maximorum) reprezinta dependenta de turatie a puterii:

245.Caracteristica externa de putere maxima Pe ma=f(n) se
caracterizeaza prin urmatoarele elemente:

1. Curbele 1, 7, 6, 8 si 9; nmlkj
3. Curbele 1, 7 si 9; nmlkj
4. Curbele 2, 7 si 9. nmlkj
1. Maxime pe care o poate dezvolta motorul; nmlkj
2. Functionarea motoarelor navale pe aceasta caracteristica este permisa, pe
durate de timp extrem de reduse, numai pe standul de probe al firmei
constructoare;
nmlkj
3. Deoarece functionarea motorului in aceste conditii duce la depasirea
solicitarilor termice admisibile, utilizarea acestei caracteristici este cu
desavarsire interzisa in exploatare (se limiteaza cantitatea maxima de
combustibil ce poate fi refulata de pompa de injectie);
nmlkj
1. Obtinerea in conditiile in care cremaliera pompei de injectie este blocata nmlkj
Page 136 of 394

246.Caracteristica puterii nominale Pe nom=f(n) reprezinta:

247.Caracteristica puterii de exploatare reflecta:

248.Caracteristicile puterilor partiale se obtin:

in pozitia de debit maxim, pe o perioada redusa de timp;
2. Marimea duratei de functionare, precum si intervalul de timp intre doua
regimuri succesive de putere maxima, sunt stabilite de firma producatoare
si indicate in documentatia de exploatare a motorului;
nmlkj
3. De cele mai multe ori, la motoarele rapide este specificata si proportia
maxima pe care o poate avea in motoresursa durata totala de functionare
la acest regim;
nmlkj
1. Dependenta dintre putere si turatie, in conditiile injectarii cantitatii de
combustibil pentru care firma constructoare garanteaza toti indicii tehnici
de exploatare ai motorului;
nmlkj
2. Dependenta de turatie a puterii maxime pe care o poate dezvolta motorul; nmlkj
3. Variatia puterii de exploatare a motorului in functie de turatie, pentru care
motorul trebuie sa functioneze sigur si economic, fara limitarea duratei de
timp;
nmlkj
1. Dependenta dintre putere si turatie, in conditiile injectarii cantitatii de
combustibil pentru care firma constructoare garanteaza toti indicii tehnici
nmlkj
2. Variatia puterii de exploatare a motorului in functie de turatie; pe aceasta
caracteristica, motorul trebuie sa functioneze sigur si economic, fara
limitarea duratei de timp;
nmlkj
3. Dependenta dintre putere si turatie, obtinuta prin reducerea cantitatii de
combustibil injectat pe ciclu, de obicei, la 75, 50 si 25% din cantitatea
cores-punzatoare puterii nominale;
nmlkj
1. In conditiile in care cremaliera pompei de injectie este blocata in pozitia
de debit maxim, pe o perioada redusa de timp;
nmlkj
Page 137 of 394

249.Daca motorul functioneaza in gol:

250.Pentru obtinerea caracteristicii de functionare in gol:

251.

Maximizeaza
2. Injectarea cantitatii de combustibil pentru care firma constructoare
garanteaza toti indicii tehnici de exploatare ai motorului;
nmlkj
3. rin reducerea cantitatii de combustibil injectat pe ciclu, de obicei, la 75,
50 si 25% din cantitatea cores-punzatoare puterii nominale;
nmlkj
1. Puterea dezvoltata reprezinta 25% din cantitatea cores-punzatoare puterii
nominale;
nmlkj
2. Puterea dezvoltata la orice turatie este egala cu puterea consumata prin
frecari mecanice si pentru antrenarea propriilor mecanisme si agregate;
nmlkj
3. Puterea dezvoltata la orice turatie este nula; nmlkj
4. Raspunsurile b) si c) sunt ambele valabile. nmlkj
1. Se decupleaza motorul de frana si se masoara consumul orar de
combustibil, in functie de turatie;
nmlkj
2. Se antreneaza motorul pana la 50% din cantitatea cores-punzatoare puterii
nominale;
nmlkj
3. Se decupleaza elicea, atunci cand instalatia de propulsie o permite; nmlkj
Page 138 of 394

252.

Caracterististica de elice reprezentata n figura EXPL 3, parametrul reprezinta:

el
1. Raportul de disc al elicei; nmlkj

2. Raportul de pas; nmlkj
3. Avansul relativ al elicei; nmlkj
4. Coeficientul de siaj. nmlkj
Avansul relativ al elicei, parametrul variabil
in cazul caracteristicii de elice
corspunzatoare unei instalatii de propulsie
navala cu transmisie directa de la motor la
propulsorul cu pas fix se defineste cu
ajutorul urmatoarelor marimi: V
el
[m/s]-
viteza apei in discul elicei, V [m/s]-viteza
navei, w-coeficientul de siaj, n
el
[s
-1
]-turatia
elicei si D
el
[m]-diametrul elicei, prin relatia:

1.

( )
el el el el
el
D n
w V
D n
V
el
+
= =
1
nmlkj
2. nmlkj
Page 139 of 394

253.In caracteristica de elice corspunzatoare unei instalatii de
propulsie navala cu transmisie directa de la motor la propulsorul cu
pas fix din figura EXPL 3, prin variatia rezistentei la inaintare a navei,
avansul relativ al elicei LAMBDAel se modifica, astfel incat
caracteristica de elice isi schimba atat pozitia, cat si forma. Astfel:

( )
el el el el
el
D n
w V
D n
V
el

= =
1
3.

( )
el el el el
el
D n
w V
D n
V
el
1
= =
nmlkj
4.

( ) w V
D n
V
D n
el

= =
1
el el el el
el
nmlkj

1. Prin cresterea rezistentei la inaintare a navei (datorata cresterii imersiunii,
a intensitatii vantului si a valurilor, a remorcarii, a acoperirii carenei cu
vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relativ se reduc si, la aceeasi
turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respectiv, o putere Pel mai
mari;
nmlkj
2. Prin cresterea rezistentei la inaintare a navei (datorata cresterii imersiunii,
nmlkj
Page 140 of 394

254.

Maximizeaza

vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relativ cresc si, la aceeasi
mari;
3. Prin scaderea rezistentei la inaintare a navei (datorata cresterii imersiunii,
mari;
nmlkj
4. Prin cresterea rezistentei la inaintare a navei (datorata scaderii imersiunii,
mari.
nmlkj
In situatia reducerii rezistentei la inaintare a navei (ca urmare a micsorarii intensitatii
vantului si valurilor sau a reducerii imersiunii), viteza navei si avansul relativ al elicei
cresc, iar puterea absorbita de elice se reduce (fig. EXPL 3). In acest caz, caracteristica
elicei pentru
elu
>
eln
se deplaseaza:

1.
Spre stanga-sus fata de caracteristica
el n
.
(avansul relativ), elicea care functioneaz
dupa aceasta caracteristica fiind denumita
elice grea, iar sarcina motorului se
micsoreaza;

nmlkj
2. nmlkj
Page 141 of 394

255.Figura EXPL 4 prezinta caracteristica de sarcina a motorului.
Aceasta indica dependenta dintre indicatorii de performanta ai
motorului si sarcina, in conditiile:

Spre stanga-sus jos fata de caracteristica
el
n
. (avansul relativ), elicea care functioneaz
dupa aceasta caracteristica fiind denumita
elice grea, iar sarcina motorului creste;
3.
Spre dreapta-jos fata de caracteristica
el n
.
(avansul relativ), elicea care functioneaza
dup aceasta caracteristica fiind denumita
elice usoara, iar sarcina motorului se
micsoreaza;
nmlkj
4.
Spre dreapta-jos fata de caracteristica
el n
.
(avansul relativ), elicea care functioneaza
dup aceasta caracteristica fiind denumita
elice usoara, iar sarcina motorului creste.
nmlkj

1. Mentinerii constante a starii hidrometeorologice; nmlkj
2. Mentinerii constante a depunerilor vegetale pe corpul navei; nmlkj
3. Mentinerii in pozitie fixa a organului de reglare a pompei de injectie; nmlkj
4. Mentinerii constante a turatiei. nmlkj
Page 142 of 394
motorului si sarcina in conditiile mentinerii constante a turatiei, dupa
cum urmeaza:

motorului si sarcina in conditiile mentinerii constante a turatiei; se
constata:

1. Variatia liniara a puterilor indicate si efective; nmlkj
2. Constanta puterii pierdute pentru invingerea rezistentelor proprii ale
motorului;
nmlkj
3. Variatia asimptotica catre valoarea 1 randamentului mecanic; nmlkj

1. Variatia liniara a puterilor indicate si efective, constanta puterii pierdute
pentru invingerea rezistentelor proprii ale motorului si variatia
nmlkj
Page 143 of 394

258.Conditiile atmosferice au o mare influenta asupra puterii si
economicitatii motoarelor navale. In cazul MAC navale, reducerea
densitatii aerului admis in cilindri la reducerea presiunii atmosferice
sau la cresterea temperaturii mediului ambiant, conduce la:

259.Prin liniarizarea caracteristicilor functionale ale motoarelor
navale, se obttne reprezentarea domeniului de functionare simplificat
ca cel redat in figura EXPL 5. Notatiile PD, HR si LR semnifica,
respectiv:

Maximizeaza
asimptotica catre valoarea 1 randamentului mecanic;
2. Constanta puterilor indicate si efective, variatia liniara a puterii pierdute
asimptotica catre valoarea 1 randamentului mecanic;
nmlkj
3. Variatia liniara a puterilor indicate si efective, cresterea asimptotica a
puterii pierdute pentru invingerea rezistentelor proprii ale motorului si
constanta randamentului mecanic;
nmlkj
4. Variatia liniara a puterii indicate, constanta puterilor efective si pierdute
asimptotica catre valoarea 1 randamentului mecanic.
nmlkj
1. Tendinta de crestere a puterii indicate, imbogatindu-se amestecul (la debit
de combustibil neschimbat);
nmlkj
2. Scaderea coeficientului de umplere si a randamentului termic datorita
inrautatirii arderii (coeficient de exces de aer mai mic) si a cresterii
eventuale a intarzierii la autoaprindere, aceste efecte actionand in sens
invers;
nmlkj
3. Necesitatea raportarii parametrilor determinati pe stand, in conditii de
presiune si temperatura arbitrare, la conditii standard, pentru a se putea
compara performantele diverselor motoare (corectarea caracteristicilor);
nmlkj
Page 144 of 394

260.Corelatia dintre motor si propulsor trebuie sa aiba in vedere atat
functionarea usoara/grea a elicei, cat si rezervele de mare sea-margin si
de motor engine-margin, avand urmatoarele semnificatii (fig. EXPL
5):

Maximizeaza

1. Functionarea elicei grele, functionarea elicei usoare si punctul proiectat
de functionare a elicei;
nmlkj
2. Punctul proiectat de functionare a elicei, functionarea elicei grele si
functionarea elicei usoare;
nmlkj
3. Punctul proiectat de functionare a elicei, functionarea elicei usoare si
functionarea elicei grele;
nmlkj
4. Functionarea elicei usoare, functionarea elicei grele si punctul proiectat
nmlkj
Page 145 of 394

261.Punctul MP este identic cu punctul specific de functionare
continua maxima a motorului M (engine's specified MCR), daca:

262.Regimul de suprasarcina al motorului principal este caracterizat
prin urmatoarele:

1. In timp ce functionarea usoara/grea se refera la influenta vantului si starea
marii, cele doua rezerve iau in consideratie degradarea corpului si a elicei;
nmlkj
2. In timp ce functionarea usoara/grea se refera la degradarea corpului, cele
doua rezerve iau in consideratie influenta vantului, starea marii si
degradarea elicei;
nmlkj
3. In timp ce functionarea usoara/grea se refera la degradarea corpului si a
elicei, cele doua rezerve iau in consideratie influenta vantului si starea
marii;
nmlkj
4. In timp ce functionarea usoara/grea se refera la degradarea elicei, cele
doua rezerve iau in consideratie influenta vantului, starea marii si
degradearea corpului.
nmlkj
1. Motorul nu asigura si antrenarea unui generator electric (asa-numitul
generator de arbore); atunci cand exista acest generator, este necesar a fi
luata in consideratie si puterea suplimentara corespunzatoare;
nmlkj
2. Motorul asigura si antrenarea unui generator electric (asa-numitul
generator de arbore); atunci cand exista acest generator, este necesar a fi
luata in consideratie si puterea suplimentara corespunzatoare;
nmlkj
3. Motorul nu asigura si antrenarea unui turbogenerator; nmlkj
4. Motorul este de tipul turbocompound cu sistem PTI (Power Take In). nmlkj
Page 146 of 394

263.In figura EXPL 6, curba marcata cu p repezinta:

Maximizeaza

264.Care dintre urmatoarele conditii se considera ca reprezinta
ratiunea ca motorul de propulsie sa nu functioneze in zona marcata cu
B din figura EXPL 6:

Maximizeaza
1. Putere efectiva cu 1020% mai mare decat cea nominala, turatie cu 10%
mai mare decat turatia nominala si durata de functionare nelimitata;
nmlkj
2. Putere efectiva cu 1020% mai mica decat cea nominala, turatie cu 10%
mai mare decat turatia nominala si durata de functionare nelimitata;
nmlkj
3. Putere efectiva cu 1020% mai mare decat cea nominala, turatie cu 10%
mai mare decat turatia nominala si durata limitata de functionare la 12
ore;
nmlkj
4. Putere efectiva cu 1020% mai mica decat cea nominala, turatie cu 10%
mai mare decat turatia nominala si durata limitata de functionare la 12
ore.
nmlkj

1. Curba exponentiala; nmlkj
2. Caracteristica puterii maxime; nmlkj
3. Caracteristica de elice; nmlkj
4. Curba randamentului efectiv maxim. nmlkj
Page 147 of 394

265.Diagrama din figura EXPL 6 permite stabilirea regimului de
functionare a sistemului de propulsie navala. Care dintre formularile
urmatoare reprezinta o interpretare corecta a diagramei:

Maximizeaza

1. Navigatia in ape de mica adancime; nmlkj
2. Reglaj incorect al pompei de injectie; nmlkj
3. Functionare in suprasarcina; nmlkj
4. Defectiuni ale palelor elicei. nmlkj

1. Functionarea ideala a motorului se situeaza in zona A, iar functionarea in
zona B este permisa intermitent, pentru o durata limitata de timp;
nmlkj
Page 148 of 394

266.Caracteristica de sarcina a MAI navale indica:

267.Caracteristica de pierderi a motorului reprezinta:

268.Raportul Kp = Pexp/Pen reprezinta:

269.Raportul KM=Mexp/Men reprezinta:
2. Motorul poate functiona in oricare din zonele diagramei, cu
repozitionarea corecta a indicatorului de sarcina;
nmlkj
3. Functionarea in zona B este permisa pentru durate mari de functionare,
daca nu se modifica conditiile ambientale din compartimentul de masini;
nmlkj
4. Situand functionarea la 90% sarcina si turatie 80% din cea nominala,
motorul va opera atata timp cat conditiile de mentenanta o permit.
nmlkj
1. Variatia indicatorilor energetici si economici ai motorului, atunci cand
motorul functioneaza in gol;
nmlkj
turatia motorului se mentine constanta;
nmlkj
cremaliera pompei de injectie se mentine pe pozitie constanta;
nmlkj
conditiile mediului ambiant sunt invariante.
nmlkj
1. Determinarea puterii indicate a motorului; nmlkj
2. Determinarea puterii efective a motorului; nmlkj
3. Determinarea puterii necesare invingerii rezistentelor proprii ale
motorului, realizata prin decuplarea succesiva a grupurilor de
supraalimentare;
nmlkj
4. Determinarea puterii necesare invingerii rezistentelor proprii ale
motorului, realizata prin suspendarea succesiva a injectiei de combustibil.
nmlkj
1. Coeficientul de sarcina; nmlkj
2. Indicatorul de sarcina; nmlkj
3. Putere redusa la presiunea mediului ambiant; nmlkj
4. Indicator de putere de exploatare. nmlkj
Page 149 of 394

270.

271.Caracteristica de consum orar de combustibil pentru MAC se
ridica in conditia:

1. KM=Kn^3; Kn=nexp/nn; nmlkj
2. KM=Kp^2; Kp=Pexp/Pn; nmlkj
3. KM=Kn^2; Kn=nexp/nn; nmlkj
4. KM=Kp^3; Kp=Pexp/Pn. nmlkj
Raportul K
p
=P
exp
/P
n
reprezinta:


1.
K
p
=K
n
4
; K
n
=n
exp
/n
n
;

nmlkj
2.
;

3
2
n p
k K =
nmlkj
3.
K
p
=K
n
3
; K
n
=n
exp
/n
n
;

nmlkj
4.
.

3
4
n p
k K =
nmlkj
1. n = constant; nmlkj
Page 150 of 394

272.Conditiile de referinta pentru mediul ambiant T0 = 300 K si p0 =
100 kN/m2 pot fi respectate la incercarea motoarelor:

273.In figura EXPL 7:

Maximizeaza


2. P = Pe n; nmlkj
3. Avans la injectie variabil; nmlkj
4. Sarcina constanta. nmlkj
1. Da; nmlkj
2. Nu; nmlkj
3. Numai in zone temperate; nmlkj
4. Numai in zone tropicale. nmlkj

1. La sarcina de 75% presiunea medie efectiva este de 10 kg/cm^2; nmlkj
2. La sarcina de 1/2 randamentul mecanic este de 0.8; nmlkj
3. La sarcina de 3/4 temperatura gazelor dupa turbina este de 350 grd C; nmlkj
4. La sarcina de 75% presiunea aerului de supraalimentare este de 1.2
kg/cm^2.
nmlkj
Page 151 of 394
Maximizeaza


Maximizeaza

1. La sarcina de 3/4 puterea efectiva este de 10 000 HP; nmlkj
2. La sarcina de 3/4 presiunea maxima de ardere este de 110 kg/cm^2; nmlkj
3. La sarcina de 3/4 consumul specific efectiv de combustibil este de 154
g/HPh;
nmlkj
4. La sarcina de 3/4 presiunea maxima de comprimare este de 50 kg/cm^2. nmlkj

1. La puterea de 7000kW temperatura gazelor la intrarea in turbina este de
800 grd F;
nmlkj
2. La puterea de 8000 kW presiunea aerului de baleiaj este de 1.78 bar; nmlkj
Page 152 of 394

276.Cu simbolizarea cunoscuta pentru volumul lucrarilor de reparatii
navele: RT-revizie tehnica, RC1-reparatia curenta numarul 1, RC2-
reparatia curenta numarul 2, RK-reparatia capitala, precizati care este
ordinea de efectuare a ciclurilor de reparatie la nave:

277.Care dintre metodele de reconditionare a fisurilor nu se aplica la
piston:

278.Prin dispozitivul prezentat in figura EXPL 10 se realizeaza:

Maximizeaza
3. La puterea de 8000kW consumul specific efectiv de combustibil este de
0.215 kg/kW h;
nmlkj
4. La puterea de 7000 kW turatia motorului este de 113 rpm. nmlkj
1. RT, RC1, RC2, RK; nmlkj
2. RK, RT, RC1, RC2; nmlkj
3. RC1, RC2, RT, RK; nmlkj
4. RC2, RC1, RK, RT. nmlkj
1. Sudura; nmlkj
2. Montarea de stifturi filetate; nmlkj
3. Lipirea cu rasini epoxidice; nmlkj
4. Montarea de dopuri filetate. nmlkj
Page 153 of 394

279.Daca laina de la capul bielei unui motor in doi timpi este mai
groasa decat cea originala, noul raport de comprimare:

280.Daca laina de la capul bielei unui motor in patru timpi este mai
groasa decat cea originala, noul raport de comprimare:

1. Verificarea paralelismului dintre axele celor doua lagare (fig. EXPL 10,a)
si a perpendicularitatii acestora pe suprafeta laterala a capului, respectiv
piciorului (fig. EXPL 10,b);
nmlkj
2. Verificarea paralelismului dintre axele celor doua lagare (fig. EXPL 10,b)
piciorului (fig. EXPL 10,a);
nmlkj
3. Verificarea deformatiilor boltului; nmlkj
4. Verificarea solicitarilor corpului bielei. nmlkj
1. Operatiunea este imposibila; nmlkj
2. Creste; nmlkj
3. Nu se modifica; nmlkj
4. Scade. nmlkj
2. Creste; nmlkj
4. Scade. nmlkj
Page 154 of 394

281.In urma alezarii camasii de cilindru a unui motor cu camera de
ardere in chiulasa, noul raport de comprimare:

282.Uzura lagarelor palier ale unui motor auxiliar cauzeaza urmatorul
efect asupra raportului de comprimare:

283.Prin rabotarea chiulasei cu camera de ardere in chiulasa, raportul
de comprimare:

284.Abaterea de la coaxialitatea lagarelor palier se masoara prin
abaterea de la paralelismul bratelor de manivela (masurarea
frangerilor). Aceasta se realizeaza, conform figurii EXPL 11, cu
ajutorul unui comparator special, prin masurarea distantei dintre
bratele unui cot, de regula la o distanta egala cu jumatate din
diametrul fusului palier fata de axa de rotatie, efectuandu-se:

1. Depinde de valoarea presiunii de supraalimentare; nmlkj
2. Scade; nmlkj
3. Ramane constant; nmlkj
4. Creste. nmlkj
1. Cresterea; nmlkj
2. Scaderea; nmlkj
3. Pastrarea constanta; nmlkj
4. Cresterea in timpul comprimarii, scaderea in timpul destinderii. nmlkj
2. Scade; nmlkj
3. Creste; nmlkj
4. Se mentine constant daca este realizata camera de ardere in chiulasa. nmlkj
Page 155 of 394

285.Care dintre urmatoarele conditii poate contribui la formarea de
depuneri pe paletele turbinei de supraalimentare:

286.Care dintre metodele de reconditionare a fisurilor se aplica la
chiulasa pe zona laterala:

1. O singura determinare, atunci cand cotul se afla in pozitia p.m.i. si nava
este incarcata la maxim;
nmlkj
2. O singura determinare, atunci cand cotul se afla in pozitia p.m.i. si
motorul tocmai a fost oprit;
nmlkj
3. Patru determinari, in conditiile de la punctele a) si b), corespunzatoare
p.m.i., tribord, p.m.e. si babord;
nmlkj
4. Cinci determinari, in conditiile de la punctele a) si b), corespunzatoare
p.m.i., tribord, babord si p.m.e., datorita prezentei bielei, care nu permite
o singura determinare la p.m.e.
nmlkj
1. Ardere incompleta; nmlkj
2. Consum mare de ulei ungere cilindri; nmlkj
3. Neetanseitati ale supapei de evacuare; nmlkj
4. Toate cauzele de mai sus. nmlkj
1. Lipirea cu rasini; nmlkj
2. Caplamale; nmlkj
3. Sudura; nmlkj
Page 156 of 394
287.Proba hidraulica a chiulasei se face in vederea depistarii
eventualelor fisuri si se realizeaza cu apa, la presiunea:

288.Inlocuirea tubulaturii de inalta presiune la o reparatie se face cu o
tubulatura de acelasi diametru si aceeasi lungime ca cea originala, in
scopul:

289.Ce material se utilizeaza pentru garniturile necesare la imbinarea
tubulaturilor de combustibil:

290.Cele mai periculoase fisuri sunt cele din zona de racordare a
capului pistonului; fiind o zona intens solicitata, acestea se pot extinde
rapid; in cazul fisurilor patrunse, precizati valabilitatea urmatoarelor
afirmatii:

1. Nominala a fluidului de racire; nmlkj
2. 1.5 din aceasta; nmlkj
3. Sub 1.5 din presiunea nominala; nmlkj
4. Mai mare de 1.5, tinand cont si de regimul termic al organului probat. nmlkj
1. Evitarii utilizarii pieselor de schimb de alte dimensiuni; nmlkj
2. Mentinerea constanta a nivelului vibratiilor in sistemul de inalta presiune; nmlkj
3. Utilizarea elementelor de imbinare si fixare deja existente; nmlkj
4. Mentinerea acelorasi caracteristici ale injectiei. nmlkj
1. Fibra de sticla; nmlkj
2. Azbest; nmlkj
3. Cupru; nmlkj
4. Se recomanda imbinari sudate cap la cap. nmlkj
1. Exista patrunderii gazelor de ardere in spatiile de racire; nmlkj
2. Exista posibilitatea crearii unor pungi izolatoare, care impiedica racirea
pistonului, putand duce la griparea acestuia
nmlkj
3. La motoarele lente la care pistoanele sunt racite, pericolul este si mai
mare;
nmlkj
Page 157 of 394

291.Repararea fisurii aparute in zona de racordare a capului
pistonului din figura EXPL 12 presupune:

292.Figura EXPL 13 indica:


1. In primul rand, determinarea lungimii fisurii folosind metodele cunoscute
si se stopeaza propagarea fisurii prin practicarea de gauri la capetele
fisurii; se sanfreneaza gaurile si se monteaza pe ambele flancuri ale
rostului prezoane de consolidare ca in figura 1, dupa care se trece la
incarcarea cu sudura in mai multe treceri, folosind electrozi din otel
inoxidabil sau fonta;
nmlkj
2. Suprafata exterioara se curata si se rotunjeste corespunzator cu mare
atentie, caci muchiile de material netesite datorita supraincalzirii locale se
ard si se fisureaza, devenind amorse de propagare pentru toate zonele
invecinate;
nmlkj
3. La sfarsit se face obligatoriu si o proba hidraulica; nmlkj

Page 158 of 394

293.Precizati succesiunea operatiunilor de reparare a capului
pistonului care prezinta fisuri, conform figurii EXPL 14:

Maximizeaza

1. Masurarea uzurii si marimii fisurilor pistonului cu cap concav cu ajutorul
unui calibru;
nmlkj
2. Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap plat cu ajutorul unui
calibru;
nmlkj
3. Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap concav cu ajutorul unui
calibru;
nmlkj
4. Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap concav cu ajutorul
sondei pentru adancimi a sublerului.
nmlkj

1. In zonele fisurate sunt practicate gauri cu diametre suficient de mari
pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva; in
aceste gauri se introduc dopuri din materiale termorezistente, care se
fixeaza cu suruburi (fig. EXPL 14,a) sau sunt filetate; dupa montaj sunt
asigurate cu stifturi filetate sau ancore cu gheare (fig. EXPL 14,b si c);
nmlkj
pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva; aceasta
este apoi asigurata cu stifturi filetate sau ancore cu gheare; in aceste gauri
se introduc dopuri din materiale termorezistente, care se fixeaza cu
suruburi sau sunt filetate;
nmlkj
3. In zonele fisurate sunt practicate gauri in dreptul fiecarei fisuri, cu
diametre superior celui al fisurii; in aceste gauri se introduc dopuri din
materiale termorezistente, care se fixeaza cu suruburi (fig. EXPL 14,a)
sau sunt filetate; dupa montaj sunt asigurate cu stifturi filetate sau ancore
cu gheare (fig. EXPL 14,b si c);
nmlkj
Page 159 of 394

294.Figura EXPL 14 prezinta operatiunile necesare reconditionarii
capului pistonului cu fisuri. Aceste operatiuni sunt:

Maximizeaza

295.Prin modificarea grosimii lainelor de pe placa de impingere a
lagarului de impingere din figura EXPL 15, se realizeaza:

Maximizeaza
pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva; in
aceste gauri se introduc dopuri din materiale plastice, care se fixeaza cu
suruburi (fig. EXPL 14,a) sau sunt filetate; dupa montaj sunt asigurate cu
stifturi filetate sau ancore cu gheare (fig. EXPL 14,b si c).
nmlkj

1. Practicarea de gauri cu diametre suficient de mari pentru a putea cuprinde
integral toate fisurile din zona respectiva;
nmlkj
2. Asigurarea dupa montaj cu stifturi filetate sau ancore cu gheare; nmlkj
3. Introducerea de dopuri din materiale termorezistente, care se fixeaza cu
nmlkj
4. Ordinea corecta a operatiunilor este a), c), b). nmlkj
Page 160 of 394

296.In perioada de rodaj a unui motor naval, uzura se caracterizeaza
prin urmatoarele:

297.Studiul suprafetelor uzate ale pieselor a aratat ca uzura se prezinta
sub aspecte variate, cele mai importante tipuri de uzura fiind:

1. Corectarea pozitiei arborelui cotit, datorata nivelului excesiv al vibratiilor
torsionale;
nmlkj
2. Reglarea si ajustarea pozitiei axiale a arborelui cotit in functie de
grosimea sabotilor;
nmlkj
3. Reglarea si ajustarea pozitiei axiale a arborelui cotit in functie de suprfata
frontala a sabotilor;
nmlkj
4. Nici una din metodele de mai sus nu este practicabila. nmlkj
1. Uzura poate fi privita ca o continuare a prelucrarii pieselor, fiind necesara
obtinerea ajustajelor, microgeometriei si structurii superficiale optime
pentru functionarea normala a motorului;
nmlkj
2. Printr-o dezvoltare in timp aproape liniara a procesului, sfarsitul ei fiind
corespunzator uzurii limita admisibile;
nmlkj
3. Continuarea functionarii cu piese care au depasit uzura limita admisibila,
perioada ce trebuie evitata, intrucat conduce la intensificarea puternica a
uzurii pieselor pana la avarierea motorului;
nmlkj
Page 161 of 394

298.Uzura abraziva se produce:

299.Uzura prin aderenta se produce:

1. Uzura abraziva si uzura prin aderenta; nmlkj
2. Uzura prin oboseala; nmlkj
3. Uzura coroziva; nmlkj
1. In urma functionarii pieselor la temperaturi ridicate, datorita vitezelor si
presiunilor mari si a ungerii insuficiente (de obicei, intreruperea filmului
de lubrifiant dintre suprafetele cuplei);
nmlkj
2. Datorita existentei unor particule dure intre suprafetele pieselor cuplelor
din motorul cu ardere interna, fiind provocata de procesul de
microaschiere si deformatiile microplastice generat de aceste particule;
nmlkj
3. Prin formarea pe suprafetele pieselor solicitate de forte variabile a unor
ciupituri izolate sau grupate (fenomenul de pitting), fie de faramitarea si
exfolierea suprafetelor, cauza acestui tip de uzura constituind-o oboseala
superficiala a materialului pieselor;
nmlkj
4. Datorita reactiilor chimice care au loc intre suprafata pieselor si agentii
corozivi, dintre care cei mai importanti sunt oxigenul, apa, sulful, etc., in
urma acestor reactii formandu-se compusi friabili, care sunt indepartati
ulterior sub actiunea fortelor care incarca suprafetele.
nmlkj
nmlkj
nmlkj
nmlkj
nmlkj
Page 162 of 394
300.Uzura prin oboseala se produce:

301.Uzura coroziva se produce:

302.La nivelul pieselor MAI, se regasesc toate tipurile de uzura,
actionand separat sau combinat. Precizati valabilitatea urmatoarelor
afirmatii:

nmlkj
nmlkj
nmlkj
nmlkj
nmlkj
nmlkj
nmlkj
nmlkj
1. La nivelul camasii cilindrului actioneaza deopotriva uzura abraziva, prin nmlkj
Page 163 of 394

303.Diagrama punctului de roua permite determinarea temperaturii la
care trebuie racit aerul de supraalimentare in racitorul intermediar, in
scopul:

304.Care este agentul care reduce uzura coroziva provocata de acidul
sulfuric rezultat din arderea combustibilului greu:

305.Daca motorul rateaza pornirea, una din cauze poate fi:

306.Uzual pornirea motorului la rece poate fi usurata prin:

aderenta si coroziune;
2. In cazul pistonului, capul acestuia este supus unei uzuri corozive, iar
suprafata laterala a regiunii port-segmenti si mantalei uzurii de aderenta si
abrazive;
nmlkj
3. La nivelul suprafetelor de lucru ale camelor si tachetilor, se manifesta
uzura prin oboseala si aderenta;
nmlkj
1. Evitarii aparitiei fenomenului de cavitatie; nmlkj
2. Evitarea depunerilor de calamina; nmlkj
3. Evitarea aparitiei condensului in racitor; nmlkj
4. Evitarea socurilor hidraulice. nmlkj
1. Apa tehnica; nmlkj
2. Apa de mare; nmlkj
3. Uleiul de ungere cilindri; nmlkj
4. Aerul de baleiaj. nmlkj
1. Temperatura redusa la sfarsitul comprimarii; nmlkj
2. Presiune scazuta a mediului ambiant; nmlkj
3. Presiune mare a pompei circulatie ulei; nmlkj
4. Presiune mare a pompei circulatie combustibil din sistemul de alimentare
a motorului.
nmlkj
Page 164 of 394

307.Cifra cetanica a combustibililor navali reprezinta:

308.Daca in timpul functionarii motorului temperaturile apei de racire
la iesirea din cilindrii motorului sunt diferite, aceasta indica:



1. Reducerea raportului de comprimare; nmlkj
2. Utilizarea unui combustibil cu o temperatura de autoaprindere mai
ridicata;
nmlkj
3. Cresterea gradului de supraalimentare; nmlkj
4. Incalzirea apei de racire cilindri. nmlkj
1. Procentul volumic de cetan dintr-un amestec de cetan normal si alfa-metil
-naftena, care are aceleasi proprietati la autoaprindere ca si combustibilul
dat;
nmlkj
2. Cantitatea de KOH echivalenta cantitatii unui acid de a neutraliza bazele
dintr-un gram de combustibil;
nmlkj
3. Rezistenta la curgere a combustibilului; nmlkj
4. Cantitatea de caldura degajata prin arderea unui kg de combustibil. nmlkj
1. Scaderea presiunii uleiului de ungere a lagarelor palier aferente cilindrilor
cu temperaturi mai ridicate;
nmlkj
2. Infundarea canalelor de patrundere a apei de racire in cilindri; nmlkj
3. Sarcina pe cilindri este diferita; nmlkj
4. Sunt posibile penultimele doua cazuri. nmlkj
Page 165 of 394

311.Uzual pornirea motorului la rece poate fi usurata prin:


313.Daca in timpul functionarii motorului temperaturile apei de racire

314.La operatia de lansare arborele cotit nu se roteste

1. Temperatura redusa la sfarsitul comprimarii; nmlkj
a motorului.
nmlkj
2. Utilizarea unui combustibil cu o temperatura de autoaprindere mai
ridicata;
nmlkj
4. Incalzirea apei de racire cilindri. nmlkj
1. Procentul volumic de cetan dintr-un amestec de cetan normal si alfa-metil
-naftena, care are aceleasi proprietati la autoaprindere ca si combustibilul
dat;
nmlkj
nmlkj
4. Cantitatea de caldura degajata prin arderea unui kg de combustibil. nmlkj
nmlkj
2. Infundarea canalelor de patrundere a apei de racire in cilindri; nmlkj
Page 166 of 394

315.La operatia de lansare arborele cotit nu se roteste

316.La operatia de lansare arborele cotit nu se roteste complet

317.Desi a atins turatia de pornire, la trecerea pe combustibil motorul
nu porneste:

nu porneste:

1. Valvulele de aer de pe butelii sunt inchise; nmlkj
2. Supapa de siguranta s-a blocat; nmlkj
3. Presiunea de injectie este mica; nmlkj
4. Tancul de serviciu de motorina are nivel minim. nmlkj
1. Robinetul de purja este deschis; nmlkj
2. Presiunea de injectie este normala; nmlkj
3. Supapele de lansare nu se deschid complet; nmlkj
4. Tancul de serviciu de motorina are nivel maxim. nmlkj
1. Robinetul de purja este deschis; nmlkj
2. Presiunea de injectie este de 270 bar; nmlkj
3. Supapele de lansare sunt reglate; nmlkj
4. Presiunea aerului din butelii este prea mica. nmlkj
1. Rata de ungere cilindri este prea mare; nmlkj
2. Compresia in cilindri este prea mica; nmlkj
3. Presiunea apei de spalare separatoare este prea mare; nmlkj
4. Presiunea aerului din butelii este de 25 bar. nmlkj
1. In tubulatura de combustibil si in pompe a patruns aer; nmlkj
Page 167 of 394

nu porneste:

nu porneste:

321.Motorul se opreste in timpul functionarii:


4. Presiunea aerului din butelii este de 25 bar. nmlkj
3. Presiunea de injectie este prea mica; nmlkj
4. Vascozitatea combustibilului greu este de 2 grd E. nmlkj
2. La cilindri s-a facut presa pneumatica; nmlkj
4. Combustibilul contine apa. nmlkj
1. Temperatura de incalzire a combustibilului greu este de 120 grd C; nmlkj
2. Inaltimea de compresie este normala; nmlkj
3. Intreruperea alimentarii cu combustibil; nmlkj
4. Temperatura uleiului de ungere lagar de impingere 44 grd C. nmlkj
2. Presiunea apei de racire cilindri este 1 bar; nmlkj
3. Intreruperea alimentarii cu combustibil a separatorului; nmlkj
Page 168 of 394


325.Motorul prezinta batai in functionare

326.Motorul prezinta batai in functionare:

327.Gazele evacuate au culoare inchisa:

3. Intreruperea alimentarii cu ulei a capului de cruce; nmlkj
1. Temperatura uleiului de ungere lagar de impingre este de 190 grd F; nmlkj
3. Intreruperea transferului de combustibil in tancul de decantare; nmlkj
4. Temperatura aerului de supraalimentare dupa racitor este de 38 grd C. nmlkj
1. Avansul la injectie este prea mare; nmlkj
2. Nivel normal in tancul de ulei de ungere bucse tub etambou; nmlkj
3. Nivel normal in tancul de compensa cilindri; nmlkj
4. Nivel normal in tancul de apa racire pistoane. nmlkj
2. Intreruperea transferului de combustibil in tancul de decantare; nmlkj
3. Temperatura aerului de supraalimentare dupa racitor este de 38 grd C; nmlkj
4. Cuzinetul de la capul sau piciorul bielei are joc prea mare, iar suruburile
de asamblare a bielei sunt slabite.
nmlkj
1. Nivel normal de combustibil in tancul de serviciu; nmlkj
2. Amestec prea bogat in combustibil; nmlkj
3. Vascozitatea uleiului de ungere cilindri este normala; nmlkj
4. Avansul la injectie este corect. nmlkj
Page 169 of 394



330.Gazele evacuate au culoare alba:


332.Deschiderea supapei de siguranta montata pe chiulasa:

2. Presiunea apei de racire pistoane este normala; nmlkj
3. Uzura orificiilor duzelor injectoarelor; nmlkj
1. Supapele de refulare ale pompei de injectie nu inchid corect; nmlkj
2. Indicatorul de sarcina este 8.4; nmlkj
2. Aerul admis in cilindri este prea umed; nmlkj
2. Combustibilul contine un procent prea mare de apa sau apa patrunde in
cilindru prin fisurile chiulasei;
nmlkj
1. Supape de lansare inchise; nmlkj
Page 170 of 394

333.Deschiderea supapei de siguranta montata pe chiulasa

334.Functionare incorecta la instalatia de ungere mecanism motor:



337.Motorul isi mareste brusc turatia:
2. Supapa de siguranta reglata incorect; nmlkj
3. Avans normal la injectie; nmlkj
4. Filtru de ulei prezinta cadere mare de presiune. nmlkj
1. Supape de lansare inchise; nmlkj
2. Supapa de siguranta reglata corect; nmlkj
3. Cantitate prea mare de combustibil injectat; nmlkj
4. Filtru de ulei prezinta cadere mare de presiune. nmlkj
1. Apa de racire pistoane in domeniul normal de presiune; nmlkj
2. Valvul a termoregulatoare din instalatia de racire cilindri nu este reglata; nmlkj
3. Joc mare prea la capul de cruce; nmlkj
4. Cadere mare de presiune pe filtru. nmlkj
1. Nu este reglata distributia aerului; nmlkj
2. A patruns apa in ulei; nmlkj
3. Presiunea de saturatie in caldarina recuperatoare a crescut; nmlkj
4. A crescut sarcina de exploatare a motorului. nmlkj
1. Scade presiunea uleiului de ungere; nmlkj
2. Nava este inclinata spre tribord cu 5 grd; nmlkj
3. Presiunea de saturatie in caldarina recuperatoare a crescut; nmlkj
4. A crescut sarcina de exploatare a motorului. nmlkj
Page 171 of 394

338.Ce uzura produce cenusa din combustibilul greu:

339.Continutul de sulf din combustibilul greu produce:

340.Ce produce continutul de apa din combustibil:

341.Ce indicatii da continutul de Sn, Pb, Cu, Al din uleiul de ungere:

1. Racirea unui piston este insuficienta; nmlkj
2. Jocuri mari in lagarele de sprijin ale liniei axiale; nmlkj
3. Aerul de ardere contine o cantitate mare de vapori de ulei; nmlkj
4. Temperatura gazelor evacuate difera cu 30 - 50 grd C intre cilindri. nmlkj
1. Abraziva; nmlkj
2. Coroziune; nmlkj
3. Cresterea raportului de comprimare; nmlkj
4. Modificarea presiunii de injectie. nmlkj
1. Scaderea temperaturii punctului de roua din gazele evacuate; nmlkj
2. Pompare dificila; nmlkj
3. Modificarea substantelor pentru tratarea apei de racire pistoane; nmlkj
4. Cresterea avansului la injectie. nmlkj
1. Uzura de eroziune; nmlkj
2. Cresterea vascozitatii combustibilului; nmlkj
3. Nu produce uzura coroziva daca este neutra; nmlkj
4. Uzura coroziva. nmlkj
1. Uzura la lagarele motorului; nmlkj
2. Uzura segmentului; nmlkj
3. Uzura mantalei pistonului; nmlkj
4. Uzura boltului capului de cruce. nmlkj
Page 172 of 394
342.Ce indicatii da continutul de Fe, Cr, Mo, Al din uleiul de ungere:

343.Ce implica vascozitatea combustibilului greu:

344.Desi combustibilii produsi in rafinarii sunt sterili, totusi
contaminarea acestora se poate produce, deoarece:

345.Daca din anumite motive motorul se supraincalzeste, atunci:

346.Cresterea presiunii din carter indica:

1. Contaminare cu apa de mare; nmlkj
2. Presiune mare intre patina si glisiera; nmlkj
3. Uzura segmentilor, camasii de cilindru; nmlkj
4. Contaminare cu motorina. nmlkj
1. Atomizare redusa; consum mare de putere pentru pompare; nmlkj
2. Uzura pompelor de injectie; nmlkj
3. Cresterea temperaturii apei de racire cilindri; nmlkj
4. Dereglarea distributiei aerului de lansare. nmlkj
1. Stocajului in rafinarii; nmlkj
2. Stocajului la bordul navei; nmlkj
3. Transportului; nmlkj
1. Se determina presiunea de ardere; nmlkj
2. Se reduce sarcina motorului si se mareste treptat debitul de apa de racire; nmlkj
3. Se verifica vascozitatea uleiului de ungere; nmlkj
4. Se verifica distributia sarcinii pe cilindri. nmlkj
1. Arderea, griparea sau uzura segmentilor; nmlkj
2. Uzura lagarelor palier; nmlkj
Page 173 of 394

347.Defectarea valvulei termoregulatoare din instalatia de racire
cilindri:

348.Infundarea duzei injectorului de combustibil produce:

349.Purjarea tancului de serviciu combustibil se face:

350.In figura EXPL 16 nivelul de ulei in tancul 6 trebuie sa fie:

Maximizeaza
3. Uzura lagarelor maneton; nmlkj
4. Cresterea presiunii de injectie a combustibilului. nmlkj
1. Modificarea jocului dintre patine si glisiere; nmlkj
2. Modificarea ratei de ungere a cilindrilor; nmlkj
3. Oscilarea brusca a temperaturii apei in timpul functionarii la regimuri
stabilizate;
nmlkj
4. Blocarea supapei de siguranta din chiulasa. nmlkj
1. Jocuri hidraulice in instalatia de racire pistoane; nmlkj
2. Marirea viscozitatii combustibilului in tubulatura de surplus de
combustibil;
nmlkj
3. Cresterea turatiei motorului; nmlkj
4. Incalzirea elementului pompei de injectie si a tubulaturii de inalta
presiune.
nmlkj
1. Dupa 16 ore; nmlkj
4. Dupa 36 de ore. nmlkj
Page 174 of 394

351.In tabelul din figura EXPL 17 pentru combustibil cu sulf intre
0,05%-1%:

Maximizeaza

1. Intre 0,6 - 0,9 m; nmlkj
4. Intre 0,3 - 0,9 m. nmlkj

1. Ulei Agip punica 570; BP OE220; nmlkj
2. Mobil DTE; Shell AlexiaX; nmlkj
3. Castrol 225HXD; nmlkj
Page 175 of 394

352.In figura EXPL 18- instalatia de racire cilindri:

Maximizeaza


Maximizeaza
4. Fina Vegano 570. nmlkj

1. 2- pompe de circulatie; 3-pompa de preancalzire; nmlkj
2. 11-valvula termoregulatoare cu doua cai; 12-generator de apa tehnica; nmlkj
3. 10-racitor; 15-tubulatura de surplus; nmlkj
4. 4-incalzitor de apa; 13-tanc de circulatie. nmlkj
Page 176 of 394

354.In figura EXPL 20-tabel cu parametri functionali:

Maximizeaza

1. Sistem de baleiaj si de supraalimentare in paralel; nmlkj
2. Sistem de baleiaj si de supraalimentare cu doua treapte de racire; nmlkj
3. Sistem de baleiaj si de supraalimentare mixt; nmlkj
4. Sistem de baleiaj sI de supraalimentare in serie. nmlkj

1. Temperatura maxima de incalzire a combustibiluilui 150 grd C; nmlkj
2. Caderea de presiune pe racitorul de aer 800 mmWG; nmlkj
3. Presiunea apei de racire pistoane la intrare 11 bar; nmlkj
4. Temperatura maxima de iesire apei de racire cilindri 212 grd F. nmlkj
Page 177 of 394


Maximizeaza


Maximizeaza

1. Vascozitatea combustibilului trebuie sa fie de 20-30 (sq.mm/s); nmlkj
2. Vascozitatea combustibilului trebuie sa fie de 35-60 Seconds Saybolt
Universal;
nmlkj
3. Vascozitatea combustibilului trebuie sa fie de 100-150 Seconds Redwood
no.1;
nmlkj
4. Temperatura maxima de incalzire a combustibilui de 180 (sq.mm/s) este
de 125 grd C.
nmlkj
Page 178 of 394


Maximizeaza

1. Temperatura de saturatie este de 40 grd C daca presiunea de
supraalimentare este de 2 bar, umiditate relativa de 80%, iar temperatura
mediului ambiant este de 30 grd C;
nmlkj
2. Reprezinta o diagrama pentru determinarea consumului de aer; nmlkj
3. Reprezinta o diagrama pentru determinarea intervalelor de purjare a
colectoarelor de baleiaj;
nmlkj
4. Temperatura punctului de roua scade la cresterea presiunii de
supralimentare.
nmlkj

1. Dupa baleiaj urmeaza o postumplere; nmlkj
Page 179 of 394

358.Figura EXPL 24 prezinta diagrama indicata cu curba destinderii
avand un aspect neuniform. Cauzele posibile sunt:

avand un aspect neuniform. Modalitati de remediere sunt:

2. Presostatul comanda pornirea si oprirea electrosuflantei functie de turatia
motorului termic;
nmlkj
3. Sistem de baleiaj in bucla inchisa; nmlkj
4. Racirea aerului in doua trepte. nmlkj

1. Exista frecare marita intre pistonasul si cilindrul aparatului de ridicat
diagrame, cauzata de patrunde-rea impuritatilor, dilatare
necorespunzatoare a unor piese ale aparatului, datorita incalzirii
insuficiente;
nmlkj
2. Mecanismul de inregistrare oscileaza; nmlkj
3. Tija pistonului este stramba; nmlkj

1. Se demonteaza, se curata si se unge ansamblul piston-cilindru, se curata nmlkj
Page 180 of 394

360.Figura EXPL 25 prezinta diagrama indicata avand un contur
dublu. Cauzele posibile sunt:

361.Figura EXPL 25 prezinta diagrama indicata avand un contur
dublu. Modalitati de remediere sunt:

purja;
2. Se incalzeste aparatul indicator uniform inainte de a-l pune in functiune,
se inlocuieste resortul cu unul mai tare;
nmlkj
3. Daca mijloacele indicate nu remediaza defectiunea, se va inlocui
pistonulsi tija; in caz ca nu este posibil sau nu avem, se va prelucra
diagrama ridicata prin refacerea liniei mijlocii (intrerupte) dintre varfurile
curbei si numai dupa aceasta se va planimetra diagrama;
nmlkj

1. Snurul de actionare al tamburului se intinde (este elastic) sau diagrama
este ridicata cu aparatul inca neincalzit;
nmlkj
2. Hartia inregistratoare nu este fixata bine pe tambur (se misca); nmlkj
3. Mecanismul de inregistrare nu este prins (este slabit), pe tija pistonului; nmlkj

Page 181 of 394

362.In figura EXPL 26 este prezentat un sistem de comanda a turatiei,
pentru un motor in doi timpi naval. Sageata cu linie continua
marcheaza:

Maximizeaza

363.In figura EXPL 26 este prezentat un sistem de comanda a turatiei,
pentru un motor in doi timpi naval. Sageata cu linie punctata
marcheaza:

Maximizeaza
1. Se va folosi un snur neelastic sau se intinde cel existent; nmlkj
2. Se va incalzi aparatul inainte de ridicarea diagramelor si se va fixa
corespunzator meca-nismului de inregistrare pe tija pistonasului;
nmlkj
3. Se vor verifica lamelele de fixare a hartiei pe tambur; nmlkj

1. Miscarile efectuate de parghiile sistemul de comanda, atunci cand de la
maneta de combustibil se comanda marirea turatiei;
nmlkj
2. Miscarile efectuate de parghiile sistemul de comanda, atunci cand de la
maneta de combustibil se comanda scaderea turatiei;
nmlkj
3. Sunt valabile ambele raspunsuri anterioare; nmlkj
4. Nici unul din raspunsuri nu este corect. nmlkj
Page 182 of 394

364.In figura EXPL 27 este prezentata schema de comanda si
supraveghere pentru un motor naval lent de propulsie, in care toate
manevrele pot fi executate din postul de comanda situat in
compartimentul masini, sau de la distanta, din timonerie. Cu notatiile
din figura, avem:

Maximizeaza

1. Oprirea de avarie, comandata de dispozitivul de blocare al alimentarii,
declansat de dispozitivul de protectie, datorita cresterii presiunii pe unul
din circuitele de racire sau ungere
nmlkj
declansat de dispozitivul de protectie, datorita reducerii presiunii pe unul
din circuitele de racire sau ungere;
nmlkj
Page 183 of 394

365.In figura EXPL 27 este prezentata schema de comanda si
supraveghere pentru un motor naval lent de propulsie, in care toate
manevrele pot fi executate din postul de comanda situat in
din figura, avem:

Maximizeaza

1. 1-postul de comanda din timonerie (comanda navei); 2-postul de
comanda central din PCC, care permite comanda si supravegherea
motorului si a celorlaltor agregate si instalatii din CM;
nmlkj
2. 3-comanda locala CL a motorului, situata pe motor; nmlkj
3. 4-panou cu actionarile pneumatice ale sistemului de comanda alimentat
prin reductorul de presiune 5 de la butelia de aer 6;
nmlkj
Page 184 of 394

366.Determinarea momentului de torsiune masurat pe arborele
intermediar permite:

367.Una dintre metodele de determinare a puterii indicate a motorului
este aceea de utilizare a pimetrului; montat pe cilindrul n functiune,
acesta da indicatia pmp, ca medie aritmetica dintre presiunile medii pe
comprimare si destindere, apoi, prin suspendarea injectiei n cilindrul
respectiv, presiunea indicata de aparat va fi pc mediu; tinnd cont de
faptul ca puterea indicata este direct proportionala cu presiunea medie
indicata, valoarea acesteia din urma va fi:

1. 1- postul de comanda central din PCC, care permite comanda si
supravegherea motorului si a celorlaltor agregate si instalatii din CM; 2-
postul de comanda din timonerie (comanda navei);
nmlkj
prin reductorul de presiune 5 de la butelia de aer 6; 4-comanda locala CL
a motorului, situata pe motor;
nmlkj
3. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile; nmlkj
4. Nici unul din raspunsuri nu este valabil. nmlkj
1. Determinarea directa a puterii efective a motorului; nmlkj
2. Determinarea idirecta a puterii indicate a motorului; nmlkj
3. Determinarea initiala a momentului efectiv al motorului; nmlkj
4. Determinarea initiala a deformatiei torsionale a arborelui intermediar. nmlkj
Page 185 of 394

368.Masurarea directa a puterii efective a motorului evitnd utilizarea
unei valori imprecise a randamentului mecanic se face prin:

369.Puterea efectiva teoretica dezvoltata de un motor diesel este:

370.Consumul orar de combustibil al motorului, n cazul unui sistem
de injectie cu retur al surplusului de combustibil, poate fi determinat
prin:

1.

nmlkj
2.

nmlkj
3.

nmlkj
4.

nmlkj
1. Planimetrarea diagramei indicate; nmlkj
2. Masurarea consumului orar de combustibil; nmlkj
3. Masurarea deformatiei torsionale a unui arbore intermediar; nmlkj
4. Determinarea pozitiei sistemului de actionare al pompei de injectie. nmlkj
1. Proportionala cu turatia motorului; nmlkj
2. Invers proportionala cu presiunea medie efectiva; nmlkj
3. Independenta de presiunea medie efectiva; nmlkj
4. Direct proportionala cu turatia motorului si presiunea medie efectiva. nmlkj
Page 186 of 394

371.Regimul de functionare al motorului naval este definit prin:

372.n sens larg, pentru aprecierea regimului de functionare al
energetici; indici economici; indici de exploatare. Ca indici energetici si
economici, se admit:

373.n sens larg, pentru aprecierea regimului de functionare al
energetici; indici economici; indici de exploatare. Ca indici de
exploatare, se pot mentiona:

374.Turatia minima de functionare a motorului nmin este aceea:

1. Citirea valorii pe debitmetrul montat pe tur; nmlkj
2. Citirea valorii pe debitmetrul montat pe retur; nmlkj
3. Suma valorilor citite pe debitmetrele montate pe tur si retur; nmlkj
4. Diferenta valorilor citite pe debitmetrele montate pe tur si retur. nmlkj
1. Turatia arborelui cotit; nmlkj
2. Sarcina motorului; nmlkj
3. Regimul termic al motorului; nmlkj
1. Puterea efectivasi indicata; nmlkj
2. Momentul motor, presiunile medii efectivasi indicata, turatia; nmlkj
3. Consumurile specifice de combustibil efectiv si indicat; nmlkj
1. Marimea presiunilor; nmlkj
2. Marimea temperaturilor stabilite la probele prototipului; nmlkj
3. Unii parametri suplimentari, care permit estimarea solicitarilor termice si
mecanice ale motorului naval;
nmlkj
Page 187 of 394

375.Pe masura cresterii turatiei, momentul motor efectiv:

376.Pe masura cresterii turatiei, ncepe sa creasca si momentul motor
efectiv, odata cu ameliorarea proceselor n motor; s-a notat cu nM
turatia pentru care se atinge momentul motor maxim (fig. EXPL 1).
Cresterea n continuare a lui n peste nM duce la:

1. ncepnd de la care se amorseaza primele procese de ardere n cilindrul
motor si de la care acesta este capabil sa furnizeze energie n exterior,
pna la aceasta turatie el fiind antrenat de o sursa exterioara;
nmlkj
2. ncepnd de la care momentul motor furnizat n exterior ncepe sa capete
valori semnificative, prin depasirea de catre forta de presiune a gazelor a
valorii fortelor de inertie;
nmlkj
3. ncepnd de la care momentul motor furnizat n exterior ncepe sa capete
valori superioare fata de momentul rezistent;
nmlkj
1. ncepe sa scada, prin cresterea rezistentelor proprii ale motorului; nmlkj
2. ncepe sa creasca, odata cu ameliorarea proceselor n motor; nmlkj
3. ncepe sa creasca, prin scaderea valorii momentului rezistent; nmlkj
4. Toate raspunsurile de mai sus sunt valabile. nmlkj

1. Cresterea momentului motor efectiv datorita cresterii rezistentelor
mecanice proportionale cu turatia; cresterea ulterioara turatiei conduce la
valori din ce n ce mai mari ale fortelor de inertie astfel nct Me=0 pentru
n=nmax;
nmlkj
2. Scaderea momentului motor efectiv datorita scaderii rezistentelor nmlkj
Page 188 of 394

377.n figura EXPL 2 este reprezentata familia de curbe care definesc
caracteristicile de turatie ale unui motor naval, caracteristici ce
ilustreaza numai dependenta dintre puterea efectiva motorului si
turatia acestuia. Acestea se ridica n conditiile:

n= nmax;
3. Scaderea momentului motor efectiv datorita cresterii rezistentelor
n= nmax;
nmlkj
4. Mentinerea constanta a valorii momentului motor efectiv. nmlkj

1. n care cremaliera pompei de injectie este blocata n pozitie fixa (sarcina
variabila);
nmlkj
2. n care cremaliera pompei de injectie este blocata n pozitie fixa (sarcina
constanta);
nmlkj
3. n care cremaliera pompei de injectie este blocata n pozitia de debit
maxim pe o perioada redusa de timp;
nmlkj
4. Injectarii cantitatii de combustibil pentru care firma constructoare
garanteaza toti indicii tehnici de exploatare ai motorului.
nmlkj
Page 189 of 394


1. Caracteristica externade turatie limita (de putere maxim-maximorum)-
curba 1; caracteristica externa de putere maxima-curba 2;
nmlkj
2. Caracteristica puterii nominale-curba 3; caracteristica puterii de
exploatare-curba 4;
nmlkj
3. Caracteristicile de puteri partiale-curbele 5; caracteristica puterii de mers
n gol-curba 6;
nmlkj

Page 190 of 394

380.n cadrul reprezentarii grafice din figura EXPL 2 a fost inclusa si
caracteristica de elice (curba 9), mpreuna cu curbele 7 si 8 ale
turatiilor extreme. Se defineste, astfel, ntreaga zona de functionare a
motorului, aceste caracteristici fiind denumite si caracteristici
functionale ale motorului naval, cuprinsa ntre:

381.Caracteristica externa de turatie limita (de putere maxim-
maximorum) reprezinta dependenta de turatie a puterii:

1. Caracteristica externa de putere maxima (de putere maxim-maximorum)-
curba 1; caracteristica externa de turatie limita-curba 2;
nmlkj
2. Caracteristica puterii de exploatare-curba 3; Caracteristica puterii
nominale -curba 4;
nmlkj
3. Caracteristica puterii de mers n gol-curbele 5; Caracteristicile de puteri
partiale-curba 6;
nmlkj

3. Curbele 1, 7 si 9; nmlkj
4. Curbele 2, 7 si 9. nmlkj
1. Maxime pe care o poate dezvolta motorul; nmlkj
2. Functionarea motoarelor navale pe aceasta caracteristica este permisa, pe nmlkj
Page 191 of 394

382.Caracteristica externa de putere maxima Pe max=f(n) se
caracterizeaza prin urmatoarele elemente:

383.Caracteristica puterii nominale Pe nom=f(n) repre-zinta:

384.Caracteristica puterii de exploatare reflecta:

durate de timp extrem de reduse, numai pe standul de probe al firmei
constructoare;
3. Deoarece functionarea motorului n aceste conditii duce la depasirea
solicitarilor termice admisibile, utilizarea acestei caracteristici este cu
desavrsire interzisan exploatare (se limiteaza cantitatea maxima de
combustibil ce poate fi refulata de pompa de injectie);
nmlkj
1. Obtinerea n conditiile n care cremaliera pompei de injectie este blocata
n pozitia de debit maxim, pe o perioada redusa de timp;
nmlkj
2. Marimea duratei de functionare, precum si intervalul de timp ntre doua
regimuri succesive de putere maxima, sunt stabilite de firma producatoare
si indicate n documentatia de exploatare a motorului;
nmlkj
3. De cele mai multe ori, la motoarele rapide este specificata si proportia
maximape care o poate avea n motoresursadurata totala de functionare la
acest regim;
nmlkj
1. Dependenta dintre putere si turatie, n conditiile injectarii cantitatii de
combustibil pentru care firma constructoare garanteazatoti indicii tehnici
nmlkj
2. Dependenta de turatie a puterii maxime pe care o poate dezvolta motorul; nmlkj
3. Variatia puterii de exploatare a motorului n functie de turatie, pentru care
motorul trebuie sa functioneze sigur si economic, fara limitarea duratei de
timp;
nmlkj
1. Dependenta dintre putere si turatie, n conditiile injectarii cantitatii de
combustibil pentru care firma constructoare garanteazatoti indicii tehnici
nmlkj
Page 192 of 394

385.Caracteristicile puterilor partiale se obtin:

386.Daca motorul functioneaza n gol:

387.Pentru obtinerea caracteristicii de functionare n gol:

388.Caracterististica de elice reprezentata n figura EXPL 3,
2. Variatia puterii de exploatare a motorului n functie de turatie; pe aceasta
caracteristica, motorul trebuie sa functioneze sigur si economic, fara
limitarea duratei de timp;
nmlkj
3. Dependenta dintre putere si turatie, obtinuta prin reducerea cantitatii de
combustibil injectat pe ciclu, de obicei, la 75, 50 si 25% din cantitatea
cores-punzatoare puterii nominale;
nmlkj
1. n conditiile n care cremaliera pompei de injectie este blocatan pozitia
de debit maxim, pe o perioadaredusa de timp;
nmlkj
2. Injectarea cantitatii de combustibil pentru care firma constructoare
garanteaza toti indicii tehnici de exploatare ai motorului;
nmlkj
3. Prin reducerea cantitatii de combustibil injectat pe ciclu, de obicei, la 75,
50 si 25% din cantitatea corespunzatoare puterii nominale;
nmlkj
1. Puterea dezvoltata reprezinta 25% din cantitatea corespunzatoare puterii
nominale;
nmlkj
2. Puterea dezvoltata la orice turatie este egala cu puterea consumata prin
frecari mecanice si pentru antrenarea propriilor mecanisme si agregate;
nmlkj
3. Puterea dezvoltata la orice turatie este nula; nmlkj
1. Se decupleaza motorul de frna si se masoara consumul orar de
combustibil, n functie de turatie;
nmlkj
2. Se antreneaza motorul pnala 50% din cantitatea corespunzatoare puterii
nominale;
nmlkj
3. Se decupleaza elicea, atunci cnd instalatia de propulsie o permite; nmlkj
Page 193 of 394
parametrul ?el reprezinta:

389.Avansul relativ al elicei, parametrul variabil n cazul caracteristicii
de elice corspunzatoare unei instalatii de propulsie navala cu
transmisie directa de la motor la propulsorul cu pas fix se defineste cu
ajutorul urmatoarelor marimi: Vel [m/s]-viteza apei n discul elicei, V
[m/s]-viteza navei, w-coeficientul de siaj, nel[s-1]-turatia elicei si Del
[m]-diametrul elicei, prin relatia:

1. Raportul de disc al elicei; nmlkj
2. Raportul de pas; nmlkj
3. Avansul relativ al elicei; nmlkj
4. Coeficientul de siaj. nmlkj
1.

nmlkj
2.

nmlkj
3. nmlkj
Page 194 of 394

390.n caracteristica de elice corspunzatoare unei instalatii de
propulsie navalacu transmisie directa de la motor la propulsorul cu
pas fix din figura EXPL 3, prin variatia rezistentei la naintare a navei,
avansul relativ al elicei lel se modifica, astfel nct caracteristica de
elice si schimba tt pozitia, ct si forma. Astfel:

4.

nmlkj

1. Prin cresterea rezistentei la naintare a navei (datorata cresterii imersiunii,
a intensitatii vntului si a valurilor, a remorcarii, a acoperirii carenei cu
mari;
nmlkj
2. Prin cresterea rezistentei la naintare a navei (datorata cresterii imersiunii,
mari;
nmlkj
3. Prin scaderea rezistentei la naintare a navei (datorata cresterii imersiunii,
nmlkj
Page 195 of 394

391.n situatia reducerii rezistentei la naintare a navei (ca urmare a
micsorarii intensitatii vntului si valurilor sau a reducerii imersiunii),
viteza navei si avansul relativ al elicei cresc, iar puterea absorbitade
elice se reduce (fig. EXPL 3). n acest caz, caracteristica elicei pentru
lelu>leln se deplaseaza:

392.Figura EXPL 4 prezinta caracteristica de sarcina motorului.
mari;
4. Prin cresterea rezistentei la naintare a navei (datorata scaderii imersiunii,
mari.
nmlkj

1. Spre stnga-sus fata de caracteristica lel n. (avansul relativ), elicea care
functioneaza dupa aceasta caracteristicafiind denumita elice grea, iar
sarcina motorului se micsoreaza;
nmlkj
2. Spre stnga-sus jos fata de caracteristica lel n. (avansul relativ), elicea
care functioneaza dupa aceastacaracteristica fiind denumita elice grea, iar
sarcina motorului creste;
nmlkj
3. Spre dreapta-jos fata de caracteristica lel n. (avansul relativ), elicea care
functioneaza dupa aceasta caracteristica fiind denumita elice usoara, iar
sarcina motorului se micsoreaza;
nmlkj
4. Spre dreapta-jos fata de caracteristica lel n. (avansul relativ), elicea care
functioneaza dupa aceasta caracteristica fiind denumitaelice usoara, iar
sarcina motorului creste.
nmlkj
Page 196 of 394
motorului si sarcina, n conditiile:

motorului si sarcina n conditiile mentinerii constante a turatiei, dupa
cum urmeaza:

1. Mentinerii constante a starii hidrometeorologice; nmlkj
2. Mentinerii constante a depunerilor vegetale pe corpul navei; nmlkj
3. Mentinerii n pozitie fixa a organului de reglare a pompei de injectie; nmlkj
4. Mentinerii constante a turatiei. nmlkj

1. Variatia liniara a puterilor indicate si efective; nmlkj
2. Constanta puterii pierdute pentru nvingerea rezistentelor proprii ale
motorului;
nmlkj
3. Variatia asimptotica catre valoarea 1 a randamentului mecanic; nmlkj
Page 197 of 394

motorului si sarcina n conditiile mentinerii constante a turatiei; se
constata:

395.Conditiile atmosferice au o mare influenta supra puterii si
economicitatii motoarelor navale. n cazul MAC navale, reducerea
densitatii aerului admis n cilindri la reducerea presiunii atmosferice
sau la cresterea temperaturii mediului ambiant, conduce la:

1. Variatia liniara a puterilor indicate si efective, constanta puterii pierdute
pentru nvingerea rezistentelor proprii ale motorului si variatia
asimptotica catre valoarea 1 a randamentului mecanic;
nmlkj
2. Constanta puterilor indicate si efective, variatia liniara a puterii pierdute
asimptotica catre valoarea 1 arandamentului mecanic;
nmlkj
3. Variatia liniara a puterilor indicate si efective, cresterea asimptoticaa a
puterii pierdute pentru nvingerea rezistentelor proprii ale motorului si
constanta randamentului mecanic;
nmlkj
4. Variatia liniara a puterii indicate, constanta puterilor efective si pierdute
asimptotica catre valoarea 1 a randamentului mecanic.
nmlkj
1. Tendinta de crestere a puterii indicate, mbogatindu-se amestecul (la debit
de combustibil neschimbat);
nmlkj
2. Scaderea coeficientului de umplere si a randamentului termic datorita
nrautatirii arderii (coeficient de exces de aer mai mic) si a cresterii
nmlkj
Page 198 of 394

396.Prin liniarizarea caracteristicilor functionale ale motoarelor
navale, se obttne reprezentarea domeniului de functionare simplificat
ca cel redat n figura EXPL 5. Notatiile PD, HR si LR semnifica,
respectiv:

397.Corelatia dintre motor si propulsor trebuie sa aiba n vedere att
functionarea usoara/grea a elicei, ct si rezervele de mare sea-margin si
de motor engine-margin, avnd urmatoarele semnificatii (fig. EXPL
5):

eventuale a ntrzierii la autoaprindere, aceste efecte actionnd n sens
invers;
3. Necesitatea raportarii parametrilor determinati pe stand, n conditii de
presiune si temperatura arbitrare, la conditii standard, pentru a se putea
compara performantele diverselor motoare (corectarea caracteristicilor);
nmlkj

1. Functionarea elicei grele, functionarea elicei usoare si punctul proiectat
nmlkj
2. Punctul proiectat de functionare a elicei, functionarea elicei grele si
functionarea elicei usoare;
nmlkj
3. Punctul proiectat de functionare a elicei, functionarea elicei usoare si
functionarea elicei grele;
nmlkj
4. Functionarea elicei usoare, functionarea elicei grele si punctul proiectat
de functionare a elicei.
nmlkj
Page 199 of 394

398.Punctul MP este identic cu punctul specific de functionare
continua maxima motorului M (engines specified MCR), daca:

399.Regimul de suprasarcina al motorului principal este caracterizat
prin urmatoarele:

1. n timp ce functionarea usoara/grea se refera la influenta vntului si starea
marii, cele doua rezerve iau n consideratie degradarea corpului si a elicei;
nmlkj
2. n timp ce functionarea usoara/grea se refera la degradarea corpului, cele
doua rezerve iau n consideratie influenta vntului, starea marii si
degradarea elicei;
nmlkj
3. n timp ce functionarea usoara/grea se refera la degradarea corpului si a
elicei, cele doua rezerve iau n consideratie influenta vntului si starea
marii;
nmlkj
4. n timp ce functionarea usoara/grea se refera la degradarea elicei, cele
doua rezerve iau n consideratie influenta vntului, starea marii si
degradearea corpului.
nmlkj
1. Motorul nu asigura si antrenarea unui generator electric (asa-numitul
generator de arbore); atunci cnd exista acest generator, este necesar a fi
luata n consideratie si puterea suplimentara corespunzatoare;
nmlkj
2. Motorul asigura si antrenarea unui generator electric (asa-numitul
generator de arbore); atunci cnd exista acest generator, este necesar a fi
luata n consideratie si puterea suplimentara corespunzatoare;
nmlkj
3. Motorul nu asigura si antrenarea unui turbogenerator; nmlkj
4. Motorul este de tipul turbocompound cu sistem PTI (Power Take In). nmlkj
Page 200 of 394

400.n figura EXPL 6, curba marcata cu p repezinta:

Maximizeaza

401.Care dintre urmatoarele conditii se considera ca reprezinta
ratiunea ca motorul de propulsie sa nu functioneze n zona marcata cu
B din figura EXPL 6:

Maximizeaza
1. Putere efectiva cu 1020% mai mare dect cea nominala, turatie cu 10%
mai mare dect turatia nominala si durata de functionare nelimitata;
nmlkj
2. Putere efectiva cu 1020% mai mica dect cea nominala, turatie cu 10%
mai mare dect turatia nominala si durata de functionare nelimitata;
nmlkj
3. Putere efectiva cu 1020% mai mare dect cea nominala, turatie cu 10%
mai mare dect turatia nominala si durata limitata de functionare la 12
ore;
nmlkj
4. Putere efectiva cu 1020% mai mica dect cea nominala, turatie cu 10%
mai mare dect turatia nominala si durata limitatade functionare la 12
ore.
nmlkj

1. Curba exponentiala; nmlkj
2. Caracteristica puterii maxime; nmlkj
3. Caracteristica de elice; nmlkj
4. Curba randamentului efectiv maxim. nmlkj
Page 201 of 394

402.Diagrama din figura EXPL 6 permite stabilirea regimului de
functionare a sistemului de propulsie navala. Care dintre formularile
urmatoare reprezinta o interpretare corecta diagramei:

Maximizeaza

1. Navigatia n ape de mica adncime; nmlkj
2. Reglaj incorect al pompei de injectie; nmlkj
3. Functionare n suprasarcina; nmlkj
4. Defectiuni ale palelor elicei. nmlkj

1. Functionarea ideala a motorului se situeaza n zona A, iar functionarea n
zona B este permisa intermitent, pentru o durata limitatade timp;
nmlkj
Page 202 of 394

403.Caracteristica de sarcina a MAI navale indica:

404.Caracteristica de pierderi a motorului reprezinta:

405.Notiunea de uzura este definita n modul cel mai general ca fiind:

2. Motorul poate functiona n oricare din zonele diagramei, cu
repozitionarea corecta a indicatorului de sarcina;
nmlkj
3. Functionarea n zona B este permisa pentru durate mari de functionare,
daca nu se modifica conditiile ambientale din compartimentul de masini;
nmlkj
4. Sitund functionarea la 90% sarcina si turatie 80% din cea nominala,
motorul va opera atta timp ct conditiile de mentenanta o permit.
nmlkj
1. Variatia indicatorilor energetici si economici ai motorului, atunci cnd
motorul functioneaza n gol;
nmlkj
turatia motorului se mentine constanta;
nmlkj
cremaliera pompei de injectie se mentine pe pozitie constanta;
nmlkj
conditiile mediului ambiant sunt invariante.
nmlkj
1. Determinarea puterii indicate a motorului; nmlkj
2. Determinarea puterii efective a motorului; nmlkj
3. Determinarea puterii necesare nvingerii rezistentelor proprii ale
motorului, realizata prin decuplarea succesiva a grupurilor de
supraalimentare;
nmlkj
4. Determinarea puterii necesare nvingerii rezistentelor proprii ale
motorului, realizata prin suspendarea succesiva a injectiei de combustibil.
nmlkj
1. Procesul de modificare a calitatii suprafetelor datorita fenomenului de
oboseala superficiala;
nmlkj
2. Fenomenul generat de reactile chimice dezvoltate la nivelul suprafetei
unei piese;
nmlkj
3. Procesul de modificare a dimensiunilor, formei geometrice si a calitatii
suprafetelor n urma interactiunii pieselor si a actiunii agentilor exteriori;
nmlkj
4. Procesul de modificare a unui ajustaj cu joc. nmlkj
Page 203 of 394

406.n timpul exploatarii unui motor naval, este de dorit evitarea
aparitiei caderilor. Ca atare, personalul de la bord este obligat sa
efectuze zilnic asa-numitele lucrari de ntretinere. Prin notiunea de
ntretinere se ntelege:

407.Controlul defectelor ascunse se poate realiza cu diverse metode.
Figura EXPL 7 prezinta principiul pe care se bazeaza:

408.Fie un alezaj cu diametrul nominal Dn. Stiind ca intervalul de
reparatie este ir, sirul diametrelor (sau dimensiunilor) de reparatie este
definit de urmatoarea relatie, q fiind indicele reparatiei curente:
1. Demontarea, repararea si montarea reperelor unui motor naval; nmlkj
2. Ansamblul masurilor cu caracter preventiv aplicate pe ntreaga durata de
exploatare a motorului, prin care se urmareste dezvoltarea normala, pe ct
posibil ncetinita, a procesului de uzura si evitarea uzurii accidentale;
nmlkj
3. Ansamblul lucrarilor efectuate n timpul reparatiei capitale; nmlkj
4. Ansamblul lucrarilor care se executa pentru aducerea parametrilor de
functionare la valorile prescrise de firma constructoare si reconditionarea
pieselor si subansamblelor motorului prin care se ndeparteaza uzurile
aparute n timpul functionarii.
nmlkj

1. Controlul fluorescent; nmlkj
2. Controlul radioscopic; nmlkj
3. Controlul ultrasonic; nmlkj
4. Controlul magnetic. nmlkj
Page 204 of 394

409.n metoda compensariii uzurii prin piese intermediare este
important sa evaluam strngerea reala Sr, pornind de la valoarea
strngerii efective S. Strngerea reala este data de relatia de mai jos; s-
au notat cu Rf max, Ra max -naltimea maxima a micro-
neregularitatilor fusului, respectiv alezajului, kf, ka -coeficientii de
integrare a rugozitatilor fusului, respectiv alezajului dupa mbinare:

1.

nmlkj
2.

nmlkj
3.

nmlkj
4.

nmlkj
1.

nmlkj
2.

nmlkj
3.

nmlkj
4.

nmlkj
Page 205 of 394
410.n stabilirea metodei de reconditionare a pistonului, o etapa
importanta o reprezinta controlul. Figura EXPL 8 prezinta
modalitatea de verificare a:

411.n figura EXPL 9 este prezentata procedura de:

Maximizeaza

1. Gradului de uzura al pistonului; nmlkj
2. Defectelor pistonului; nmlkj
3. Jocului dintre piston si camasa; nmlkj
4. Etanseitatii spatiului de racire. nmlkj

Page 206 of 394

412.n figura EXPL 10 (secv. 2,3,4) sunt prezentate secvente din
procedura de:

Maximizeaza

413.In figura EXPL 11,a este redata procedura de:

Maximizeaza
1. Masurare a fantelor de la capetele segmentilor pistonului; nmlkj
2. Masurare a uzurii segmentilor cutiei de etansare; nmlkj
3. Masurare a ovalitatii tijei pistonului; nmlkj
4. Masurare a conicitatii boltului. nmlkj

1. Reparatie curenta 1 (RC1) a pistonului; nmlkj
2. Reparatie curenta 1 (RC1) a camasii; nmlkj
3. Reparatie curenta 2 (RC2) a casetei de etansare; nmlkj
4. Inspectie prin ferestrele de baleiaj a grupului piston. nmlkj
Page 207 of 394

414.n figura EXPL 11,b este redata procedura de:

Maximizeaza

1. Verificare a paralelismului axelor lagarelor bielei; nmlkj
2. Verificare a ovalitatii cuzinetilor din capul si piciorul bielei; nmlkj
3. Verificare a perpendicularitatii axelor lagarelor bielei pe suprafata laterala
a capului si piciorului bielei;
nmlkj
4. Verificare a ovalitatii cuzinetilor din capul si piciorul bielei. nmlkj

1. Verificare a ovalitatii boltului; nmlkj
2. Verificare a ovalitatii bolTului capului de cruce; nmlkj
3. Verificare a perpendicularitatii axelor lagarelor bielei pe suprafata laterala nmlkj
Page 208 of 394

415.Figura EXPL 12 prezinta:

416.Controlul bielei presupune efectuarea unui set de verificari. n
figura EXPL 13 avem schitata modalitatea de:

Maximizeaza
a capului si piciorului bielei;
4. Verificare a paralelismului axelor lagarelor bielei. nmlkj

1. Dispozitivul de ridicare a pistonului; nmlkj
2. Presa hidraulica; nmlkj
3. Presa mecanica; nmlkj
4. Dispozitiv special de demontare a segmentilor. nmlkj
Page 209 of 394

417.n figura EXPL 14 avem un:

Maximizeaza

1. Verificare a conicitatii surubului de biela; nmlkj
2. Verificare a alungirii surubului de biela; nmlkj
3. Verificare a uzurii piciorului bielei; nmlkj
4. Verificare a ovalitatii surubului de biela. nmlkj

1. Reductor inversor; nmlkj
2. Mecanism de rotire a arborelui cotit (viror); nmlkj
3. Mecanism de inversare; nmlkj
4. Angrenaj de antrenare pompa de racire; nmlkj
Page 210 of 394

418.Figura EXPL 15 (secv. 1,2) reda secventele:

Maximizeaza

419.n figura EXPL 15 (secv. 1,2), pistonul este pozitionat la:

Maximizeaza

1. Verificarii jocului din lagarul piciorului bielei; nmlkj
2. Verificarii jocului din lagarul palier; nmlkj
3. Verificarii jocului din lagarul maneton; nmlkj
4. Verificarii jocului piston-camasa cilindru. nmlkj

Page 211 of 394

420.n figura EXPL 16 avem:

Maximizeaza

421.Figura EXPL 17 (a,b) schiteaza modalitatea de:

Maximizeaza
1. p.m.i.; nmlkj
2. 90oRAC nainte de p.m.e.; nmlkj
3. 90oRAC dupa p.m.e.; nmlkj
4. p.m.e. nmlkj

1. Diagrama universala de frngere nmlkj
2. Diagrama de uzura a fusului palier; nmlkj
3. Diagrama de uzura a fusului maneton; nmlkj
4. Nici una dintre variantele anterioare. nmlkj
Page 212 of 394

422.Identificati ce operatiune este prezentata n figura EXPL 18:

Maximizeaza

1. Masurare a uzurii bratelor; nmlkj
2. Verificare a paralelismului axelor manetonului si boltului; nmlkj
3. Verificare a ordinii de aprindere; nmlkj
4. Masurare a frngerilor arborelui cotit. nmlkj

1. Masurarea uzurii fusurilor maneton; nmlkj
2. Masurarea caderii fusurilor palier fara demontarea cuzinetului; nmlkj
3. Masurarea caderii fusurilor palier cu demontarea cuzinetului; nmlkj
4. Verificarea calitatii suprafetei fusului maneton. nmlkj
Page 213 of 394

423.Controlul arborelui cuprinde operatii extrem de importante. n
figura EXPL 19 este redata procedura de:

Maximizeaza


Maximizeaza

1. Masurare a jocului radial n lagarul de pat cu sonda sarpe; nmlkj
2. Masurare a jocului radialin lagarul de pat cu srme de plumb; nmlkj
3. Verificare a calitatii suprafetei fusului palier; nmlkj
4. Masurare a jocului radial n lagarul din capul bielei cu sonda sarpe. nmlkj

Page 214 of 394

425.Identificati operatiunea din figura EXPL 21:

Maximizeaza

426.n figura EXPL 22 poate fi identificata procedura de:

Maximizeaza
1. Demontare arbore cu came; nmlkj
2. Controlul dimensional al virorului; nmlkj
3. Masurarea uzurii cuzinetului lagarului de mpingere; nmlkj
4. Nici una dintre variantele anterioare. nmlkj

1. Reconditionare bolt; nmlkj
2. Reglare joc cuzinet-fus palier cu laine; nmlkj
3. Masurare joc axial n lagarul palier; nmlkj
4. Masurare joc radial n lagarul maneton. nmlkj
Page 215 of 394

427.n figura EXPL 23 este schitat efectul:

Maximizeaza

1. Reparare a scaunului de supapa; nmlkj
2. Reparare a ghidului supapei; nmlkj
3. Reparare a galeriei de evacuare; nmlkj
4. Masurare a jocului ghid-tija supapa. nmlkj

1. Uzurii abrazive n regiunea port-segmenti; nmlkj
2. Uzurii corozive n zona ungatorilor; nmlkj
3. Uzurii corozive a boltului; nmlkj
4. Uzurii abrazive a fusului maneton. nmlkj
Page 216 of 394


Maximizeaza

429.Cu simbolizarea cunoscuta pentru volumul lucrarilor de reparatii
navele: RT-revizie tehnica, RC1-reparatia curenta numarul 1, RC2-
reparatia curenta numarul 2, RK-reparatia capitala, precizati care este
ordinea de efectuare a ciclurilor de reparatie la nave:

430.Care dintre metodele de reconditionare a fisurilor nu se aplica la
piston:

1. Repararea fisurilor camasii cu paste epoxidice; nmlkj
2. Repararea fisurilor injectorului; nmlkj
3. Decarbonizare camasa; nmlkj
4. Repararea fisurilor chiulasei din zona supapei de evacuare cu un fund
fals.
nmlkj
1. RT, RC1, RC2, RK; nmlkj
2. RK, RT, RC1, RC2; nmlkj
3. RC1, RC2, RT, RK; nmlkj
4. RC2, RC1, RK, RT. nmlkj
Page 217 of 394

431.Prin dispozitivul prezentat n figura EXPL 11 se realizeaza:

Maximizeaza

432.Daca laina de la capul bielei unui motor n doi timpi este mai
groasa dect cea originala, noul raport de comprimare:

1. Sudura; nmlkj
2. Montarea de stifturi filetate; nmlkj
3. Lipirea cu rasini epoxidice; nmlkj
4. Montarea de dopuri filetate. nmlkj

1. Verificarea paralelismului dintre axele celor doua lagare (fig. EXPL 11,a)
piciorului (fig. EXPL 11,b);
nmlkj
2. Verificarea paralelismului dintre axele celor doua lagare (fig. EXPL 11,b)
si a perpendicularitatii acestora pe suprafeta laterala capului, respectiv
piciorului (fig. EXPL 11,a);
nmlkj
3. Verificarea deformatiilor boltului; nmlkj
4. Verificarea solicitarilor corpului bielei. nmlkj
2. Creste; nmlkj
4. Scade. nmlkj
Page 218 of 394

433.Daca laina de la capul bielei unui motor n patru timpi este mai
groasa dect cea originala, noul raport de comprimare:

434.n urma alezarii camasii de cilindru a unui motor cu camera de
ardere n chiulasa, noul raport de comprimare:

435.Uzura lagarelor palier ale unui motor auxiliar cauzeaza urmatorul
efect asupra raportului de comprimare:

436.Prin rabotarea chiulasei cu camerade ardere n chiulasa, raportul
de comprimare:

437.Abaterea de la coaxialitatea lagarelor palier se masoara prin
abaterea de la paralelismul bratelor de manivela (masurarea
2. Creste; nmlkj
4. Scade. nmlkj
1. Depinde de valoarea presiunii de supraalimentare; nmlkj
2. Scade; nmlkj
3. Ramne constant; nmlkj
4. Creste. nmlkj
1. Cresterea; nmlkj
2. Scaderea; nmlkj
3. Pastrarea constanta; nmlkj
4. Cresterea n timpul comprimarii, scaderea n timpul destinderii. nmlkj
2. Scade; nmlkj
3. Creste; nmlkj
4. Se mentine constant dacaeste realizata camera de ardere n chiulasa. nmlkj
Page 219 of 394
frngerilor). Aceasta se realizeaza, conform figurii EXPL 17, cu
ajutorul unui comparator special, prin masurarea distantei dintre
bratele unui cot, de regulala o distanta egala cu jumatate din diametrul
fusului palier fata de axa de rotatie, efectundu-se:

Maximizeaza

438.Care dintre urmatoarele conditii poate contribui la formarea de
depuneri pe paletele turbinei de supraalimentare:

439.Care dintre metodele de reconditionare a fisurilor se aplica la

1. O singura determinare, atunci cnd cotul se afla n pozitia p.m.i. si nava
este ncarcata la maxim;
nmlkj
2. O singura determinare, atunci cnd cotul se afla n pozitia p.m.i. si
motorul tocmai a fost oprit;
nmlkj
3. Patru determinari, n conditiile de la punctele a) si b), corespunzatoare
p.m.i., tribord, p.m.e. si babord;
nmlkj
4. Cinci determinari, n conditiile de la punctele a) si b), corespunzatoare
p.m.i., tribord, babord si p.m.e., datorita prezentei bielei, care nu permite
o singura determinare la p.m.e.
nmlkj
1. Ardere incompleta; nmlkj
2. Consum mare de ulei ungere cilindri; nmlkj
3. Neetanseitati ale supapei de evacuare; nmlkj
4. Toate cauzele de mai sus. nmlkj
Page 220 of 394
chiulasape zona laterala:

440.Proba hidraulica a chiulasei se face n vederea depistarii
eventualelor fisuri si se realizeaza cu apa, la presiunea:

441.nlocuirea tubulaturii de nalta presiune la o reparatie se face cu o
tubulatura de acelasi diametru si aceeasi lungime ca cea originala, n
scopul:

442.Ce material se utilizeaza pentru garniturile necesare la mbinarea
tubulaturilor de combustibil:

443.Cele mai periculoase fisuri sunt cele din zona de racordare a
capului pistonului; fiind o zona intens solicitata, acestea se pot extinde
1. Lipirea cu rasini; nmlkj
2. Caplamale; nmlkj
3. Sudura; nmlkj
1. Nominala a fluidului de racire; nmlkj
2. 1.5 din aceasta; nmlkj
3. Sub 1.5 din presiunea nominala; nmlkj
4. Mai mare de 1.5, tinnd cont si de regimul termic al organului probat. nmlkj
1. Evitarii utilizarii pieselor de schimb de alte dimensiuni; nmlkj
2. Mentinerea constanta a nivelului vibratiilor n sistemul de nalta presiune; nmlkj
3. Utilizarea elementelor de mbinare si fixare deja existente; nmlkj
4. Mentinerea acelorasi caracteristici ale injectiei. nmlkj
1. Fibrade sticla; nmlkj
2. Azbest; nmlkj
3. Cupru; nmlkj
4. Se recomanda mbinari sudate cap la cap. nmlkj
Page 221 of 394
rapid; n cazul fisurilor patrunse, precizati valabilitatea urmatoarelor
afirmatii:

444.Repararea fisurii aparute n zona de racordare a capului
pistonului din figura EXPL 25 presupune:

445.Figura EXPL 26 indica:
1. Exista posibilitatea patrunderii gazelor de ardere n spatiile de racire; nmlkj
2. Exista posibilitatea crearii unor pungi izolatoare, care mpiedica racirea
pistonului, putnd duce la griparea acestuia;
nmlkj
3. La motoarele lente la care pistoanele sunt racite, pericolul este si mai
mare;
nmlkj

1. n primul rnd, determinarea lungimii fisurii folosind metodele cunoscute
si se stopeaza propagarea fisurii prin practicarea de gauri la capetele
fisurii; se sanfreneaza gaurile si se monteazape ambele flancuri ale
rostului prezoane de consolidare ca n figura, dupa care se trece la
ncarcarea cu sudura n mai multe treceri, folosind electrozi din otel
inoxidabil sau fonta;
nmlkj
2. Suprafata exterioarase curata si se rotunjeste corespunzator cu mare
atentie, caci muchiile de material netesite datorita suprancalzirii locale se
ard si se fisureaza, devenind amorse de propagare pentru toate zonele
nvecinate;
nmlkj
3. La sfrsit se face obligatoriu si o proba hidraulica; nmlkj
Page 222 of 394

446.Precizati succesiunea operatiunilor de reparare a capului
pistonului care prezintafisuri, conform figurii EXPL 27:

Maximizeaza

1. Masurarea uzurii si marimii fisurilor pistonului cu cap concav cu ajutorul
unui calibru;
nmlkj
2. Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap plat cu ajutorul unui
calibru;
nmlkj
3. Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap concav cu ajutorul unui
calibru;
nmlkj
4. Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap concav cu ajutorul
sondei pentru adncimi a sublerului.
nmlkj

1. n zonele fisurate sunt practicate gauri cu diametre suficient de mari
pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva; n
aceste gauri se introduc dopuri din materiale termorezistente, care se
nmlkj
Page 223 of 394

447.Figura EXPL 27 prezinta operatiunile necesare reconditionarii
capului pistonului cu fisuri. Aceste operatiuni sunt:

Maximizeaza

fixeazacu suruburi (fig. EXPL 27,a) sau sunt filetate; dupa montaj sunt
asigurate cu stifturi filetate sau ancore cu gheare (fig. EXPL 27,b si c);
pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva; aceasta
este apoi asigurata cu stifturi filetate sau ancore cu gheare; n aceste gauri
se introduc dopuri din materiale termorezistente, care se fixeaza cu
nmlkj
3. n zonele fisurate sunt practicate gauri n dreptul fiecarei fisuri, cu
diametre superior celui al fisurii; n aceste gauri se introduc dopuri din
materiale termorezistente, care se fixeaza cu suruburi (fig. EXPL 27,a)
sau sunt filetate; dupa montaj sunt asigurate cu stifturi filetate sau ancore
cu gheare (fig. EXPL 27,b si c);
nmlkj
pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva; n
aceste gauri se introduc dopuri din materiale plastice, care se fixeazacu
suruburi (fig. EXPL 14,a) sau sunt filetate; dupa montaj sunt asigurate cu
stifturi filetate sau ancore cu gheare (fig. EXPL 27,b si c).
nmlkj

1. Practicarea de gauri cu diametre suficient de mari pentru a putea cuprinde
integral toate fisurile din zona respectiva;
nmlkj
2. Asigurarea dupa ontaj cu stifturi filetate sau ancore cu gheare; nmlkj
3. Introducerea de dopuri din materiale termorezistente, care se fixeazacu
nmlkj
4. Ordinea corecta operatiunilor este a), c), b). nmlkj
Page 224 of 394

448.Prin modificarea grosimii lainelor de pe placa de mpingere a
lagarului de mpingere din figura EXPL 28, se realizeaza:

Maximizeaza

449.n perioada de rodaj a unui motor naval, uzura se caracterizeaza
prin urmatoarele:

1. Corectarea pozitiei arborelui cotit, datorata nivelului excesiv al vibratiilor
torsionale;
nmlkj
2. Reglarea si ajustarea pozitiei axiale a arborelui cotit n functie de
grosimea sabotilor;
nmlkj
3. Reglarea si ajustarea pozitiei axiale a arborelui cotit n functie de suprfata
frontala sabotilor;
nmlkj
4. Nici una din metodele de mai sus nu este practicabila. nmlkj
1. Uzura poate fi privita ca o continuare a prelucrarii pieselor, fiind
necesaraobtinerea ajustajelor, microgeometriei si structurii superficiale
optime pentru functionarea normala a motorului;
nmlkj
2. Printr-o dezvoltare n timp aproape liniara procesului, sfrsitul ei fiind
corespunzator uzurii limita dmisibile;
nmlkj
3. Continuarea functionarii cu piese care au depasit uzura limita dmisibila,
perioadace trebuie evitata, ntruct conduce la intensificarea puternica a
uzurii pieselor pna la avarierea motorului;
nmlkj
Page 225 of 394

450.Studiul suprafetelor uzate ale pieselor a aratat cauzura se prezinta
sub aspecte variate, cele mai importante tipuri de uzura fiind:

451.Uzura abraziva se produce:

452.Uzura prin aderenta se produce:

1. Uzura abraziva si uzura prin aderenta; nmlkj
2. Uzura prin oboseala; nmlkj
3. Uzura coroziva; nmlkj
1. n urma functionarii pieselor la temperaturi ridicate, datorita vitezelor si
presiunilor mari si a ungerii insuficiente (de obicei, ntreruperea filmului
nmlkj
2. Datorita existentei unor particule dure ntre suprafetele pieselor cuplelor
nmlkj
ciupituri izolate sau grupate (fenomenul de pitting), fie de farmitarea si
nmlkj
4. Datorita reactiilor chimice care au loc ntre suprafata pieselor si agentii
corozivi, dintre care cei mai importanti sunt oxigenul, apa, sulful, etc., n
urma acestor reactii formndu-se compusi friabili, care sunt ndepartati
ulterior sub actiunea fortelor care ncarca suprafetele.
nmlkj
nmlkj
nmlkj
nmlkj
Page 226 of 394

453.Uzura prin oboseala se produce:

454.La nivelul pieselor MAI, se regasesc toate tipurile de uzura,
actionnd separat sau combinat. Precizati valabilitatea urmatoarelor
afirmatii:

455.Asamblarea partilor componente ale carcasei se realizeaza:

nmlkj
nmlkj
nmlkj
nmlkj
nmlkj
1. La nivelul camasii cilindrului actioneaza deopotriva uzura abraziva, prin
aderenta si coroziune;
nmlkj
2. n cazul pistonului, capul acestuia este supus unei uzuri corozive, iar
suprafata laterala regiunii port-segmenti si mantalei uzurii de aderenta si
abrazive;
nmlkj
3. La nivelul suprafetelor de lucru ale camelor si tachetilor, se manifesta
uzura prin obosealasi aderenta;
nmlkj
Page 227 of 394

456.Lainele utilizate la fixarea motoarelor pot fi:

457.Materialele utilizate la constructia lainelor laterale sunt:

458.Supapa de siguranta prezenta pe carcasa motorului este fixata pe:

459.Care dintre defectiunile enumerate nu este specifica niciunuia
dintre elementele carcasei:

1. Cu prezoane la motoarelor mari; nmlkj
2. Cu prezoane si tiranti la motoarele mari; nmlkj
3. Cu prezoane indiferent de tipul de motor; nmlkj
4. Cu prezoane sau tiranti functie de dimensiunile motorului. nmlkj
1. De sprijin; nmlkj
2. Laterale; nmlkj
3. De sprijin si laterale; nmlkj
4. Doar de sprijin. nmlkj
1. Fonta, otelul sau rasinile epoxidice; nmlkj
2. Otelul; nmlkj
3. Fonta si rasinile epoxidice nmlkj
4. Otelul si rasinile epoxidice. nmlkj
1. Blocul cilindrilor; nmlkj
2. Blocul coloanelor; nmlkj
3. Chiulasa; nmlkj
4. Rama de fundatie. nmlkj
1. Fisurile; nmlkj
2. Coroziunea; nmlkj
3. Uzura; nmlkj
4. Deformarea. nmlkj
Page 228 of 394

460.Pompele de injectie utilizate la motoarele navale sunt:

461.Care dintre urmatorii parametrii nu sunt asigurati de sistemul de
injectie:

462.Care dintre parametrii enumerati se ajusteaza la injector n
exploatare:

463.n figura EXPL 29, pozitiile 5, 6 si 7 reprezintan ordine:

Maximizeaza
1. Centrifuge; nmlkj
2. Pompe cu roti dintate; nmlkj
3. Pompe cu surub; nmlkj
4. Pompe cu piston. nmlkj
1. Dozajul de combustibil; nmlkj
2. Avansul la injectie; nmlkj
3. Vscozitatea combustibilului; nmlkj
4. Finetea pulverizarii. nmlkj
1. Penetratia; nmlkj
2. Dispersia; nmlkj
3. Presiunea de deschidere; nmlkj
4. Viteza de injectie. nmlkj
Page 229 of 394

464.Ce se regleaza la injector pe bancul de proba:

465.Pompele de injectie cu piston rotitor cu doua cremaliere regleaza
avansul la injectie:

466.Care dintre efectele enumerate nu sunt provocate de uzura
pistonasului pompei:

1. Duza si acul, stiftul de centrare, tija mpingatoare; nmlkj
2. Stift si duza, acul, tija mpingatoare; nmlkj
3. Corp si ac, stift de centrare, tija mpingatoare; nmlkj
4. Duza si ac; surub de fixare; tija mpingatoare. nmlkj
1. Presiunea de deschidere; nmlkj
2. Etansarea; nmlkj
3. Finetea pulverizarii; nmlkj
4. Toti cei trei parametrii precizati anterior. nmlkj
1. Rotind pistonasul; nmlkj
2. Deplasnd camasa pistonasului; nmlkj
3. Rotind supapa de admisie; nmlkj
4. Rotind supapa de refulare. nmlkj
Page 230 of 394

467.Care dintre metodele de verificare ofera informatiile cele mai
exacte asupra functionarii sistemului de injectie:

468.Avansul pompei de injectie reprezinta:

469.Filtrele automate utilizate n instalatiile MP sunt:

470.Finetea nominala a filtrelor de suprafata este:

1. Modificarea avansului la injectie; nmlkj
2. Reducerea presiunii de injectie; nmlkj
3. Post injectia; nmlkj
4. Accentuarea neuniformitatii injectiei. nmlkj
1. Analiza diagramei indicate de ardere; nmlkj
2. Analiza diagramei de compresie; nmlkj
3. Analiza comparativa a diagramelor de ardere si compresie; nmlkj
4. Analiza naltimilor de ardere si compresie. nmlkj
1. Decalajul masurat ntre momentul nceperii debitarii de combustibil si
momentul cnd pistonul motorului ajunge la p.m.i.;
nmlkj
2. Decalajul ntre nceperea cursei de ridicare a pistonasului si momentul
debitarii de combustibil;
nmlkj
3. Decalajul dintre nceperea cursei de ridicare a pistonasului si momentul
cnd pistonul ajunge la p.m.i.;
nmlkj
4. Decalajul ntre momentul debitarii de combustibil si momentul
deschiderii acului injectorului.
nmlkj
1. Filtre volumice; nmlkj
2. Filtre de suprafata; nmlkj
3. Filtre liniare; nmlkj
4. Filtre mixte. nmlkj
1. Marimea ochiului retelei de filtrare; nmlkj
Page 231 of 394

471.Care este metoda de curatire cea mai des ntlnita la filtrele
automate:

472.Care este cel mai frecvent mod de utilizare al filtrelor automate cu
autocuratire n instalatiile de ungere a MP:

473.Separatoarele centrifugale utilizate sunt:

474.n figura EXPL 30 este prezentata instalatia unui separator
purificator de combustibil din instalatia MP, n care cifrele 1, 2 si 3
reprezinta n ordine:

2. Marimea celor mai mici particule ce pot fi retinute de elementul filtrant; nmlkj
3. Marimea celor mai mari particule care pot trece prin ochiurile retelei; nmlkj
4. Dimensiunea celor mai mici particule care au fost retinute n procent de
85-90%.
nmlkj
1. Suflarea cu aer; nmlkj
2. Suflarea cu abur; nmlkj
3. Curgerea inversa; nmlkj
4. Spalarea cu motorina. nmlkj
1. Sunt utilizate ca filtre principale; nmlkj
2. Sunt utilizate ca filtre indicatoare; nmlkj
3. Sunt utilizate ca filtre by-pass; nmlkj
4. Sunt utilizate ca filtre magnetice. nmlkj
1. Grosiere si fine; nmlkj
2. Purificatoare si clarificatoare; nmlkj
3. De toate tipurile precizate la punctele a) si b); nmlkj
4. Grosiere si clarificatoare. nmlkj
1. Tanc de serviciu, ncalzitor, intrare combustibil; nmlkj
Page 232 of 394

475.Pentru mecanismul de distributie din figura EXPL 31, unde se
verifica jocul termic:

476.Centrarea cu strele se utilizeaza pentru:

477.Cte lagare se gasesc n tubul etambou:

478.Diagrama punctului de roua permite determinarea temperaturii la
care trebuie racit aerul de supraalimentare n racitorul intermediar, n
scopul:

2. Tanc de stocare; ncalzitor, intrarea abur; nmlkj
3. Tanc de decantare, ncalzitor, intrare abur; nmlkj
4. Tanc de marfa, ncalzitor, intrare combustibil. nmlkj
1. ntre cama si tachet; nmlkj
2. ntre tachet si tija mpingatoare; nmlkj
3. ntre culbutor si tija mpingatoare; nmlkj
4. ntre supapa si culbutor. nmlkj
1. Punerea la punct a mecanismului de distributie; nmlkj
2. Verificarea alinierii liniilor de arbori; nmlkj
3. Punerea la punct a sistemului de injectie; nmlkj
4. Verificarea frngerilor arborelui cotit. nmlkj
1. Unul pentru arborele port elice; nmlkj
2. Doua pentru arborele intermediar; nmlkj
3. Doua pentru arborele port elice; nmlkj
4. Unul pentru arborele de mpingere. nmlkj
1. Evitarii aparitiei fenomenului de cavitatie; nmlkj
2. Evitarea depunerilor de calamina; nmlkj
Page 233 of 394



481.Uzual, pornirea motorului la rece poate fi usurata prin:


3. Evitarea aparitiei condensului n racitor; nmlkj
4. Evitarea socurilor hidraulice. nmlkj
1. Temperatura redusa la sfrsitul comprimarii; nmlkj
a motorului.
nmlkj
2. Utilizarea unui combustibil cu o temperaturade autoaprindere mai
ridicata;
nmlkj
4. ncalzirea apei de racire cilindri. nmlkj
1. Procentul volumic de cetan dintr-un amestec de cetan normal si a-metil
naftena, care are aceleasi proprietati la autoaprindere ca si combustibilul
dat;
nmlkj
nmlkj
Page 234 of 394

483.Daca n timpul functionarii motorului temperaturile apei de racire


avnd un aspect neuniform. Cauzele posibile sunt:

avnd un aspect neuniform. Modalitati de remediere sunt:

4. Cantitatea de calduradegajataprin arderea unui kg de combustibil. nmlkj
nmlkj
2. nfundarea canalelor de patrundere a apei de racire n cilindri; nmlkj
1. Exista frecare marita ntre pistonasul si cilindrul aparatului de ridicat
diagrame, cauzata de patrunderea impuritatilor, dilatare
necorespunzatoare a unor piese ale aparatului, datorita ncalzirii
insuficiente;
nmlkj
2. Mecanismul de nregistrare oscileaza; nmlkj
3. Tija pistonului este strmba; nmlkj
Page 235 of 394

487.Figura EXPL 33 prezinta diagrama indicata avnd un contur
dublu. Cauzele posibile sunt:

488.Figura EXPL 33 prezinta diagrama indicata vnd un contur
dublu. Modalitati de remediere sunt:

489.n figura EXPL 34 este prezentat un sistem de comanda a turatiei,
pentru un motor n doi timpi naval. Sageata cu linie continua
marcheaza:

1. Se demonteaza, se curata si se unge ansamblul pistoncilindru, se curata
purja;
nmlkj
2. Se ncalzeste aparatul indicator uniform nainte de a-l pune n functiune,
se nlocuieste resortul cu unul mai tare;
nmlkj
3. Daca mijloacele indicate nu remediaza defectiunea, se vor nlocui
pistonul si tija; n caz ca nu este posibil sau nu avem, se va prelucra
diagrama ridicata prin refacerea liniei mijlocii (ntrerupte) dintre vrfurile
curbei si numai dupa ceasta se va planimetra diagrama;
nmlkj
1. Snurul de actionare al tamburului se ntinde (este elastic) sau diagrama
este ridicata cu aparatul ncanencalzit;
nmlkj
2. Hrtia nregistratoare nu este fixata bine pe tambur (se misca); nmlkj
3. Mecanismul de nregistrare nu este prins (este slabit), pe tija pistonului; nmlkj
1. Se va folosi un snur neelastic sau se ntinde cel existent; nmlkj
2. Se va ncalzi aparatul nainte de ridicarea diagramelor si se va fixa
corespunzator mecanismului de nregistrare pe tija pistonasului;
nmlkj
3. Se vor verifica lamelele de fixare a hrtiei pe tambur; nmlkj
Page 236 of 394

490.n figura EXPL 34 este prezentat un sistem de comanda a turatiei,
pentru un motor n doi timpi naval. Sageata cu linie punctata
marcheaza:

491.n figura EXPL 35 este prezentata schema de comanda si
supraveghere pentru un motor naval lent de propulsie, n care toate
manevrele pot fi executate din postul de comanda situat n
din figura, avem:

492.n figura EXPL 35 este prezentata schema de comanda si
1. Miscarile efectuate de prghiile sistemul de comanda, atunci cnd de la
maneta de combustibil se comanda marirea turatiei;
nmlkj
2. Miscarile efectuate de prghiile sistemul de comanda, atunci cnd de la
maneta de combustibil se comanda scaderea turatiei;
nmlkj
declansat de dispozitivul de protectie, datorita cresterii presiunii pe unul
nmlkj
declansat de dispozitivul de protectie, datorita reducerii presiunii pe unul
nmlkj
1. 1-postul de comandadin timonerie (comanda navei); 2-postul de comanda
central din PCC, care permite comanda si supravegherea motorului si a
celorlaltor agregate si instalatii din CM;
nmlkj
2. 3-comanda locala CL a motorului, situatape motor; nmlkj
prin reductorul de presiune 5 de la butelia de aer 6;
nmlkj
Page 237 of 394
supraveghere pentru un motor naval lent de propulsie, n care toate
manevrele pot fi executate din postul de comanda situat n
din figura, avem:

493.Daca virorul este cuplat si arborele cotit nu se vireaza sau se
vireaza greu, care dintre cauzele enumerate nu are legatura cu
problema mentionata:

494.Diagramele indicate dau informatii directe asupra:

495.Aprecierea rapida a starii tehnice a unui motor pe baza analizei
gazelor de ardere poate folosi drept criteriu de evaluare culoarea
gazelor arse evacuate. Prezenta unei culori nchise a gazelor evacuate
are drept cauza:
1. 1-postul de comanda central din PCC, care permite comanda si
supravegherea motorului si a celorlaltor agregate si instalatii din CM; 2-
postul de comanda din timonerie (comanda navei);
nmlkj
prin reductorul de presiune 5 de la butelia de aer 6; 4-comanda localaCL a
motorului, situatape motor;
nmlkj
3. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile; nmlkj
4. Nici unul din raspunsuri nu este valabil. nmlkj
1. Robinetii buteliilor de lansare nu sunt deschisi sau presiunea aerului este
mica;
nmlkj
2. Linia axiala este blocata; nmlkj
3. Un cuzinet este gripat; nmlkj
4. Uleiul este rece n carterul motorului. nmlkj
1. Evolutiei temperaturi din cilindru; nmlkj
2. Evolutiei presiuni din cilindru; nmlkj
3. Evolutiei temperaturi si presiuni din cilindru; nmlkj
4. Evolutiei puterii indicate a motorului. nmlkj
Page 238 of 394

496.Coeficientul gazelor arse reziuduale se determina:

Maximizeaza

1. Arderea unui amestec bogat n combustibil; nmlkj
2. Contaminarea uleiului cu apa tehnica; nmlkj
3. Contaminarea uleiului cu apa de mare; nmlkj
4. Contaminarea combustibilului cu apa tehnica. nmlkj
Notatii: m
gar
- masa gazelor arse reziduale

m
gar
- cantitatea de gaze arse reziduale
m
p
- masa de incarcatura proaspata

p
- cantitatea de incarcatura proaspata

m
pa
- masa de produse de ardere

pa
- cantitatea de produse de ardere

1.

p
gar
gar
p
gar
gar
;
m
m
g = =
nmlkj
2.

pa
gar
gar
pa
gar
gar
;
m
m
g = =
nmlkj
3.

p
gar
gar
p
gar
gar
;
m
m
g = + = 1
nmlkj
4. nmlkj
Page 239 of 394

497.Gradul de umplere al cilindrului reprezinta:

Maximizeaza

pa
gar
gar
pa
gar
gar
;
m
m
g = =
Notatii: m
fp
- masa de fluid proaspat retinut in cilindru la sfarsitul procesului de
admisie;
m
ofp
- masa teoretica de fluid proaspat care ar ocupa volummul V
s
in conditii
initiale de referinta (intr-un proces fara pierderi
termogazodinamice).

1.

ofp
fp
m
m
=
nmlkj
2.

am
fp
am
fp
m
m
= =
nmlkj
3.

1 + = =
ofp
fp
ofp
fp
m
m
nmlkj
4. nmlkj
Page 240 of 394

498.Lucrul mecanic de pompaj este:

Maximizeaza

499.

Maximizeaza

am
fp
am
fp
m
m
= =
unde: ps - presiunea de supraalimentare;
pev - presiunea de evacuare;
pc - presiunea mediului ambiant.

1. Pozitiv la motoarele supraalimentate ps > pev; nmlkj
2. Pozitiv la motoarele supraalimentate ps > pc; nmlkj
3. Negativ; nmlkj
4. Pozitiv si negativ, functie de sarcina, nmlkj
Page 241 of 394

Daca
DSA
= 80
o
RAC;
ISE
= 60
o
RAC baleiajul cilindrului se realizeaza in:


1.
BAL
=
144
o
RAC,
BAL
=
72
o
RAD;

nmlkj
2.
BAL
=
140
o
RAC,
BAL
=
70
o
RAD;

nmlkj
3. nmlkj
Page 242 of 394

500.Pentru motoare in 4 timpi supraalimentarea se considera:

501.Pentru sitemul de baleiaj si supraalimentare in echicurent cu
supapa, pentru un moror in 2 timpi exista:

BAL
=
180
o
RAC,
BAL
=
72
o
RAD;

4.
BAL
=
140
o
RAC,
BAL
=
90
o
RAD.

nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1. ps = pev; nmlkj
2. ps > pev + 10; nmlkj
3. ps > pev; nmlkj
4. ps > pev + 10. p [bar] nmlkj
Page 243 of 394

502.Cantitatea de aer retinuta in cilindru este:

Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1. alfaDSE > alfaDSB; alfaISE < alfaAFB; nmlkj
2. alfaDSE < alfaDSB; alfaISE > alfaAFB; nmlkj
3. alfaDSE < alfaDSB; alfaISE < alfaAFB; nmlkj
4. alfaDSE > alfaDSB; alfaISE > alfaAFB. nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.

1.
;

adm s a
s
s s
aer
p p p ;
T R
V p
m + =
=
nmlkj
2.
;

adm s a
a
cil a
aer
p p p ;
T R
V p
m =
=
nmlkj
3.
;

adm s a
s
cil s
aer
p p p ;
T R
V p
m + =
=
nmlkj
4. nmlkj
Page 244 of 394

503.

Maximizeaza

.

adm s a
s
s s
aer
p p p ;
T R
V p
m =
=
Sa se calculeze unghiul-sectiune al ferestrelor de evacuare ale unui motor in doi timpi,
pentru care se cunosc cursa pistonului , dimensiunile ferestrelor dreptunghiulare -
inaltimea si -latimea ferestrelor, numarul al acestora, ca si unghiurile arborelui cotit
in momentul deschiderii, respectiv inchiderii ferestrelor, si ; turatia
motorului este (fig. PT 7).

S FE
h
B z
DFE
| | RAC
o
IFE
| | min rot n /
1.
Maximizeaza

( ) ( ) ( ) ; 2 sin 2 sin
8
sin sin
2 4
1
2
)
`
\
|
+ =
DFE IFE DFE IFE DIFE IFE FE FE
S S
h zB US
nmlkj
2.
Maximizeaza
nmlkj
Page 245 of 394

( ) ( ) ( ) ; 2 sin 2 sin
8
sin sin
2 4
1
2
)
`
+
(
\
|
=
S S
h
B
z
US
3.
Maximizeaza

( ) ( ) ( ) ; 2 sin 2 sin
8
sin sin
2 4
1
2
)
`
+
(
\
|
=
S S
h
z
B
US
nmlkj
4.
Maximizeaza
nmlkj
Page 246 of 394

504.

Maximizeaza

( ) ( ) ( ) . 2 sin 2 sin
8
sin sin
2 4
1
2
)
`
+
(
\
|
=
S S
h zB US
Pentru un MAC in doi timpi se cunosc: cursa pistonului , coeficientul de alungire a
bielei si fractiunile de cursa pierduta prin inaltimea ferestrelor de evacuare, . Se
cere s se determine pozitia unghiulara a arborelui cotit, corespunzatoare momentelor de
descoperire a ferestrelor de evacuare (fig. PT 7).
S
FE
1.

( )
+ + +
=
2 4 1 1
arccos
, FB FE
DFE
nmlkj
2. nmlkj
Page 247 of 394

505.

Maximizeaza

( )
+ +
=
2 4 1 1
arccos
, FB FE
DFE
3.

( )
+ + +
=
2
2 4 1 1
arccos
, FB FE
DFE
nmlkj
4.

( )
+ +
=
2
2 4 1 1
arccos
, FB FE
DFE
nmlkj
Fie un MAC naval in =2 timpi ce functioneaza dupa un ciclu teoretic cu ardere mixta, cu
un combustibil a carui analiza chimica indica urmatoarele participatii: c, h, o. Pe durata
unui ciclu este ars 1 kg de combustibil cu excesul de aer , iar calitatea procesului de
schimb de gaze este evaluata cu ajutorul coeficientului gazelor arse reziduale .
Cunoscand urmatorii parametri: presiunea p
a
[kN/m
2
] in starea a, raportul de comprimare
, constanta universala a gazelor [kJ/kmol K] si cilindreea V
s
, sa se determine
temperatura amestecului in starea a la inceputul comprimarii.
r

1.
;

r
s a
a
o h c
V p
T
+
\
|
+

=
1
1
1
32 4 12 21 . 0
nmlkj
2. nmlkj
Page 248 of 394

506.

Maximizeaza

;

r
s
a
o h c
V
T
+
\
|
+
=
1
1
32 4 12 21 . 0
3.

r
s a
a
o h c
V p
T
+
\
|
+
=
1
1
1
1
32 4 12
nmlkj
4.

r
s a
a
o h c
V p
T
+
\
|
+

=
1
1
1
32 4 12 21 . 0
nmlkj
Un motor naval cu aprindere prin comprimare supraalimentat are o presiune de
supraalimentare si un exponent politropic de comprimare in suflanta . Perfectiunea
procesului de schimb de gaze este apreciata prin coeficientul al gazelor arse reziduale,
caracterizate prin temperatura . Presupunand cunoscuti parametrii mediului ambiant (
), sa se determine temperatura la sfrsitul admisiei, daca racirea aerului de
supraalimentare este data de caderea de temperatura , iar incalzirea incarcaturii
proaspete prin contact cu peretii canalizatiei de admisie este .

s
p
s
n
r
r
T
0 0
,T p
rc
T
s
T
1. nmlkj
Page 249 of 394

507.

Maximizeaza

;
1
1
0
0
r
r r s rc
n
n
s
a
T T T
p
p
T
T
s
s
+
+ +
|
|
\
|
=
2.

;
1
1
0
0
r
r r s rc
n
n
s
a
T T T
p
p
T
T
s
s
+
+ +
|
|
\
|
=
nmlkj
3.

;
1
1
0
0
r
r r s rc
n
n
s
a
T T T
p
p
T
T
s
s
+
+ +
|
|
\
|
=
nmlkj
4.

.
1
1
0
0
r
r r s rc
n
n
s
a
T T T
p
p
T
T
s
s
+
+
|
|
\
|
=
nmlkj
Page 250 of 394

Daca presiunea la sfarsitul admisiei este , iar caderea de presiune in racitorul aerului de
supraalimentare este , cu marimile: -presiunea de supraalimentare, -exponentul
politropic de comprimare in suflanta, -coeficientul gazelor arse reziduale, -
caderea de temperatura in racitorul aerului de supraalimentare, -temperatura la sfarsitul
admisiei, -temperatura mediului ambiant, -raportul de comprimare, presupuse
cunoscute, atunci valoarea coeficientului de umplere este:
a
p
s
p
s
p
s
n
r
rc
T
a
T
0
T

1.

;
1
1
) 1 (
1
0
0

+

|
|
\
|
r a
rc
n
n
s
s s
a
v
T
T
p
p
T
p p
p
s
s
nmlkj
2.

;
1 ) 1 (
1
0
0

|
|
\
|
+
=
r a
rc
n
n
s
s
a
v
T
T
p
p
T
p p
p
s
s
nmlkj
3.

;
1 ) 1 (
1
0
0

+

|
|
\
|
r a
rc
n
n
s
s s
a
v
T
T
p
p
T
p p
p
s
s
nmlkj
4.

.
1 ) 1 (
1
0
0

+

|
|
\
|
=
r a
rc
n
n
s
s
a
v
T
T
p
p
T
p
p
s
s
nmlkj
Page 251 of 394
508.Procesul de admisie la motoarele in patru timpi se continua si dupa
terminarea cursei de admisie deoarece:

509.Pe durata evacuarii gazelor din cilindrul motorului in doi timpi, se
atinge regimul critic in curgerea gazelor, in una dintre urmatoarele
situatii:

510.Analiza procesului de admisie se face prin evidentierea pierderilor
gozodinamice si termodinamice produse pe parcurs; astfel, avem:

1. Supapa de evacuare se inchide cu intarziere; nmlkj
2. Supapa de admisie se deschide in avans; nmlkj
3. Coloana de incarcatura proaspata are o anumita inertie; nmlkj
4. Gazele de ardere sunt evacuate datorita presiunii din cilindru mai mari
decat cea din colectorul de evacuare.
nmlkj
1. Intre momentul deschiderii ferestrelor de evacuare si cel al deschiderii
celor de baleiaj;
nmlkj
2. Dupa momentul deschiderii ferestrelor de baleiaj; nmlkj
3. Intre momentul inchiderii ferestrelor de baleiaj si cel al deschiderii celor
de evacuare;
nmlkj
4. Intre momentul deschiderii ferestrelor de baleiaj si inchiderii acestora. nmlkj
1. Pierderi termice, datorate rezistentelor de pe traseele de admisie si
evacuare; pierderi gazodinamice, reprezentate de incalzirea incarcaturii
proaspete datorita frecarilor de pe traseul de admisie, prin contactul cu
gazele arse reziduale, ramase in cilindru din ciclul anterior; golirea
incompleta a cilindrului motor;
nmlkj
2. Pierderi gazodinamice, datorate rezistentelor de pe traseele de admisie si
evacuare; pierderi termice, reprezentate de incalzirea incarcaturii
incompleta a cilindrului motor;
nmlkj
3. Pierderi gazodinamice, datorate incalzirii incarcaturii proaspete datorita
frecarilor de pe traseul de admisie, prin contactul cu gazele arse reziduale
pierderi termice, reprezentate de rezistentele de pe traseele de admisie si
evacuare, ramase in cilindru din ciclul anterior; golirea incompleta a
cilindrului motor;
nmlkj
Page 252 of 394

511.Figura PT 8 reprezinta:

512.Etapa I din figura PT 8 corespunde:

513.Valoarea presiunii incarcaturii proaspete la sfrsitul admisiei in
motorul diesel este:

514.Marimea unghi-sectiune (crosectiune) a supapei de admisie
influenteaza valoarea presiunii de la sfarsitul admisiei in sensul
4. Pierderi gazodinamice, datorate rezistentelor de pe traseele de admisie si
evacuare; pierderi termice, reprezentate de incalzirea incarcaturii
completa a cilindrului motor.
nmlkj
1. Diagrama de pompaj pentru un motor in patru timpi; nmlkj
2. Diagama de baleiaj pentru un motor in patru timpi; nmlkj
3. Diagrama de pompaj pemtru un motor in doi timpi; nmlkj
4. Diagrama de baleiaj pentru un motor in doi timpi. nmlkj
1. Evacuarii libere a gazelor din cilindrul mtorului in doi timpi; nmlkj
2. Evacuarii fortate a gazelor din cilindrul mtorului in doi timpi, datorita
incarcaturii propaspete care incepe sa patrunda in cilindru;
nmlkj
3. Stabilizarii presiunii in jurul valorii presiunii de baleiaj ; nmlkj
4. Evacuarii libere a gazelor din cilindrul motorului in patru timpi. nmlkj
1. Mai mare decat a celei atmosferice, datorita pierderilor gazodinamice si
termice de pe traseul de admisie;
nmlkj
2. Mai mica decat a celei de la iesirea din suflanta, datorita pierderilor
gazodinamice si termice de pe traseul de admisie;
nmlkj
3. Mai mica decat a celei atmosferice, datorita supraalimentarii; nmlkj
4. Mai mica decat a celei atmosferice, datorita pierderilor gazodinamice si
termice de pe traseul de la suflanta la cilindru.
nmlkj
Page 253 of 394
urmator:

515.

Maximizeaza

1. Presiunea creste la scaderea unghiului-sectiune; nmlkj
2. Presiunea scade la scaderea unghiului-sectiune; nmlkj
3. Presiunea scade la cresterea unghiului-sectiune; nmlkj
4. Valoarea presiunii este independenta de valoarea unghiului-sectiune. nmlkj
Calculul simplificat al temperaturii la sfarsitul admisiei se face tinand cont de valoarea
temperaturii la intrarea in cilindrul motor , temperatura gazelor reziduale si
coeficientul gazelor arse reziduale, dupa relatia:
s
T
r
T
1.

r
r r s
a
T T
T
+
+
=
1
nmlkj
2.

r r
r r s
a
T
T T
T
+
+
=
1
nmlkj
3.

r
r r s
a
T T
T
+

=
1
nmlkj
Page 254 of 394

516.Pentru determinarea temperaturii aerului la iesirea din racitorul
aerului de supraalimentare, se utilizeaza diagrama punctului de roua
(dew-point), redata in figura PT 9. Pentru o temperatura a mediului
ambiant de 30 grd C, o umiditate relativa a aerului de 80% si un
raport de comprimare in suflanta 2, valoarea temperaturii punctului
de roua este aproximativ:

517.Prin restrictionarea temperaturii aerului la iesirea din racitorul
aerului de supraalimentare, se evita:

518.Cresterea contrapresiunii la evacuarea gazelor are urmatoarele
efecte asupra coeficientului de umplere:

4.

r
r r s
a
T T
T

+
=
1
nmlkj
1. 30 grd C; nmlkj
2. 32 grd C; nmlkj
3. 35 grd C; nmlkj
4. 38 grd C. nmlkj
1. Cresterea excesiva a regimului termic al motorului; nmlkj
2. Cresterea excesiva a presiunii medii efective a motorului; nmlkj
3. Aparitia condensului in racitor; nmlkj
4. Cresterea intarzierii la autoaprindere. nmlkj
1. Conduce la cresterea coeficientului de umplere, datorita scaderii
volumului efectiv de incarcatura proaspata admisa in motor;
nmlkj
2. Conduce la scaderea coeficientului de umplere, datorita scaderii
volumului efectiv de incarcatura proaspata admisa in motor;
nmlkj
3. Nu are efect asupra coeficientului de umplere; nmlkj
Page 255 of 394

519.La cresterea sarcinii motorului, variatia coeficientului de umplere
este urmatoarea:

520.La un motor in 2 timpi, raportul real de comprimare este:

4. Conduce la scaderea coeficientului de umplere, datorita cresterii
temperaturii gazelor la evacuare.
nmlkj
1. Creste, prin cresterea cantitatii de combustibil injectata in cilindru; nmlkj
2. Scade, datorita intensificarii regimului termic, ceea ce conduce la
cresterea cantitatii de gaze reziduale;
nmlkj
3. Este nemodificat; nmlkj
4. Creste, datorita cresterii contrapresiunii gazelor la evacuare. nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1.

( ) ( ) 1 1 1 + + =
r
nmlkj
2.

( ) ( ) 1 1 1 + =
r
nmlkj
3.

( ) ( ) 1 1 1 + + =
r
nmlkj
4.

( ) ( ) 1 1 1 + + =
r
nmlkj
Page 256 of 394
521.Durata procesului de comprimare la un motor in 4 timpi este:

Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1.
PRc
<
180
o
RAC;
<
90
o
RAD;

nmlkj
2.
PRc
=
180
o
RAC -
inj
+
ISA
;
ISA
>
inj
;

nmlkj
3.
PRc
<
180
o
RAC;
PRc
+
90
o
RAD;

nmlkj
Page 257 of 394

522.La un motor in 2 timpi, raportul real de comprimare este:

4.
PRc
=
180
o
RAC
+
inj
+
ISA
;
ISA
>
inj
.

nmlkj
Notatii:
=h
FE
/S; -
1=V
/V
c
,;
h
FE
=inaltimea
ferestrelor de
evacuare.

1.
r
=
(+1)
(1-)
+1;
nmlkj
2.
r
>;

nmlkj
3. nmlkj
Page 258 of 394

523.La un motor in 2 timpi cu baleiaj in echicurent, raportul real de
comprimare este:

Maximizeaza

r
=
(-
1)
(1-
)
+1;

4.
r
>+1.

nmlkj
Notatii: =h
FB/S
; -1=V
/V
c
,
SE
=intarzierea la anchiderea supapei de evacuare,
h
FB
=inaltimea ferestrelor de baleiaj.
1.
r
=f
(
SE
)
SE

<
AFB
;

nmlkj
2. nmlkj
Page 259 of 394

524.Cresterea presiunii de supraalimentare conduce la cresterea
raportului de comprimare:

525.Pentru motoare in 4 timpi supraalimentate raportul de
comprimare trebuie sa fie mai mic ca la motoarele in 4 timpi
nesupraalimentate:
p
=
(-1)
(1-
)-
1;
3.
r
=f
(
SE
)
SE

<
AFB
;

nmlkj
4.
p
=
(-1)
(1-
)
+1.
nmlkj
1. Nu; nmlkj
2. Da, numai in cazul supraalimentarii in serie cu turbosuflanta si
electrosuflanta;
nmlkj
3. Da, dar se tine cont de starea segmantilor; nmlkj
4. Da, dar se ia in considerare grosimea lainei de la capul bielei. nmlkj
Page 260 of 394

526.Presiunea aerului la sfarsitul comprimarii pentru motoare
supraalimentate se determina:

527.Temperatura aerului la sfarsitul comprimarii pentru motoare
supraalimentate se determina cu:

1. Da; nmlkj
2. Da, numai pentru motoare cu pistoane opuse; nmlkj
3. Nu pentru acelasi motor; nmlkj
4. Nu, deoarece raportul de comprimare tine seama de fanta segmentului. nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1.

( )
1
+ =
c
n
adm s c
p p p
nmlkj
2.

( )
c
n
adm s c
p p p =
nmlkj
3.

( )
1 +
+ =
c
n
adm s c
p p p
nmlkj
4.

( )
1
5 0

+ =
c
n
adm s c
. p p p
nmlkj
Page 261 of 394

528.

Maximizeaza
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.

1.

( )
c
c
n
n
tadm rac c c
T T T T
1
+ + =
nmlkj
2.

( )
1
+ =
c
n
tadm rac c c
T T T T
nmlkj
3.

( )
c
c
n
n
tadm rac c c
T T T T
1
+ + =
nmlkj
4.

( )
c
c
n
n
tadm rac c c
T T T T
1
+ =
nmlkj
Page 262 of 394

529.

Maximizeaza
Fie un motor cu aprindere prin comprimare ce functioneaza dupa un ciclu cu ardere mixta,
cu un combustibil a carui analiz chimic indica urmatoarele participatii: . Pe
durata unui ciclu se presupune ca este ars 1 kg de combustibil cu excesul de aer , iar
calitatea procesului de schimb de gaze este evaluata cu ajutorul coeficientului de gaze arse
reziduale . Se considera cunoscuti urmatorii parametri: presiunea , temperatura ,
constanta universala a gazelor si raportul de comprimare . In aceste conditii,
volumele amestecului existent in motor in starile si vor fi:
o h c , ,
a
p
a
T

a c
1.

( )
;
1
;
1
32 4 12 21 . 0
a c
a
a r
a
V V
p
T o h c
V

=
+
|
\
|
+
=
nmlkj
2.

( )
a c
a
a r
a
V V
p
T o h c
V
=
+
|
\
|
+
=
1
;
1
32 4 12 79 . 0
nmlkj
3.
;

( )
a c
a
a r
a
V V
p
T o h c
V
=
+
|
\
|
+
=
1
;
1
32 4 12 21 . 0
nmlkj
4.
.

( )
a c
a
a r
a
V V
p
T o h c
V =
+
|
\
|
+
= ;
1
32 4 12 21 . 0
nmlkj
Page 263 of 394

530.

Maximizeaza
Pentru un motor naval lent cu cilindrii in linie, cu dimensiunile: cursa , alezajul , cu
un coeficient al cursei utile si un raport real de comprimare , volumul
camerei de ardere si inaltimea ferestrelor de evacuare sunt:
S D
) 1 ( <
u u r
1.

( ); 1 ,
4 1
2
u FE
r
u
c
S h S
D
V =
=
nmlkj
2.

( ); 1 ,
4 1
2
u FE
r
u r
c
S h S
D
V =

=
nmlkj
3.

; ,
4 1
2
u FE
r
u
c
S h S
D
V =
=
nmlkj
4.

; ,
4 1
2
u FE
r
u r
c
S h S
D
V =

=
nmlkj
Page 264 of 394

531.

Maximizeaza
Viteza medie a pistonului unui MAC este , viteza unghiulara ,
exponentul politropic mediu de comprimare , inaltimea camerei de ardere ,
temperatura la sfarsitul admisiei . Determinati raportul de comprimare si
temperatura la sfarsitul comprimarii.
| | s m w
p
/
| | s rad /
c
n | | mm h
c
| | C t
a
o
1.
;

c
n
a c
c
p
t T
h
w
=
+ = ; 1
nmlkj
2.

( )
c
n
a c
c
p
t T
h
w
+ =
+ = 273 ; 1
nmlkj
3.

( )
1
273 ; 1

+ =
+ =
c
n
a c
c
p
t T
h
w
nmlkj
4.

( )
1 3
273 ; 10 1

+ =
+ =
c
n
a c
c
p
t T
h
w
nmlkj
Page 265 of 394

532.In timpul procesului de comprimare are loc un schimb de caldura
permanent intre amestec (incarcatura proaspata + gaze reziduale) si
peretii cilindrului; astfel:

Datele constructive ale unui MAC sunt: cursa , alezajul , inaltimea
camerei de ardere , inaltimea ferestrelor de evacuare . Sa se determine
rapoartele de comprimare si presiunea de comprimare, stiind ca exponentul politropic al
comprimarii este si ca presiunea la sfarsitul admisiei este .

| | mm S | | mm D
| | mm h
c
| | mm h
FE
c
n | | bar p
a
1.

( ) ; ; ; 1 ; 1
c
r
c
n
r a a
n
a c c FE r c
p p p p h h S h S = = + = + =
nmlkj
2.

( ) ; ; ; 1 ; 1
c
r
c
n
r a a
n
a c c FE r c FE
p p p p h h S h h = = + = + =
nmlkj
3.

( ) ; ; ; 1 ; 1
1 1
= = + = + =
c
r
c
n
r a a
n
a c c FE r c
p p p p h h S h S
nmlkj
4.

( ) . ; ; 1 ; 1
c
r
c
n
r a a
n
a c c FE r FE
p p p p h h S h S = = + = + =
nmlkj
1. In prima parte a procesului temperatura medie a peretilor cilindrului este
mai mare decat temperatura incarcaturii proaspete, aceasta primind de la
peretii cilindrului caldura, iar dupa atingerea punctului de adiabatism,
odata cu continuarea cursei pistonului spre p.m.i., temperatura incarcaturii
nmlkj
Page 266 of 394

533.Efectul scaderii raportului de comprimare asupra performantelor
motorului este urmatorul:

534.La cresterea turatiei motorului, exponentul politropic mediu de
comprimare:

proaspete devine mai mare decat temperatura medie a peretilor
cilindrului, iar transferul de caldura se realizeaza dinspre amestec spre
perete;
mai mica decat temperatura incarcaturii proaspete, aceasta cedand caldura
de la peretii cilindrului; odata cu continuarea cursei pistonului spre p.m.i.,
temperatura incarcaturii proaspete devine mai mica decat temperatura
medie a peretilor cilindrului, iar transferul de caldura se realizeaza
dinspre perete spre amestec;
nmlkj
mai mica decat temperatura incarcaturii proaspete, aceasta cedand caldura
de la peretii cilindrului; odata cu continuarea cursei pistonului spre p.m.i.,
temperatura incarcaturii proaspete devine mai mare decat temperatura
medie a peretilor cilindrului, iar transferul de caldura se realizeaza
dinspre amestec spre perete;
nmlkj
4. Procesul se desfasoara printr-un schimb permanent de caldura de la
peretii cilindrului spre amestec.
nmlkj
1. Cresterea randamentului termic al motorului; nmlkj
2. Cresterea solicitarilor termo-mecanice ale motorului; nmlkj
3. Cresterea presiunii medii efective; nmlkj
4. Cresterea pericolului de ratare a pornirii motorului. nmlkj
1. Creste, deoarece cantitatea de gaze scapate prin neetanseitati se reduce,
ceea ce conduce la diminuarea transferului de caldura amestec-pereti
cilindru;
nmlkj
2. Scade, deoarece cantitatea de gaze scapate prin neetanseitati se reduce,
ceea ce conduce la diminuarea transferului de caldura amestec-pereti
cilindru;
nmlkj
3. Scade, deoarece suprafata relativa de transfer de caldura scade permanent
in timpul procesului de comprimare;
nmlkj
4. Creste, deoarece suprafata relativa de transfer de caldura scade permanent
in timpul procesului de comprimare.
nmlkj
Page 267 of 394

535.In figura MAI 3, ce proces marcat de linia d-e are loc:

536.Unul dintre tipurile de miscari ale incarcaturii proaspete induse in
cilindrul motor pentru imbunatatirea formarii amestecului carburant
este:

537.Care dintre elementele enumerate mai jos este utilizat efectiv
pentru generarea turbulentei necesare unei arderi corspunzatoare in
motoarele diesel:

538.Ce element este uzual utilizat pentru generarea turbulentei in
cilindrul motorului diesel:

1. Destinderea gazelor de ardere; nmlkj
2. Rotatia arborelui cotit cu 90 grd RAC; nmlkj
3. Cresterea volumui si a presiunii; nmlkj
4. Ambele raspunsuri a) si b). nmlkj
1. Supraalimentarea; nmlkj
2. Baleiajul; nmlkj
3. Turbulenta; nmlkj
4. Umplerea cilindrului motor. nmlkj
1. Supapa de evacure; nmlkj
2. Segmenti de constructie speciala; nmlkj
3. Turbosuflanta; nmlkj
4. Camera de preardere. nmlkj
1. Forma capului pistonului; nmlkj
2. Cresterea raportului de comprimare; nmlkj
3. Cresterea cursei pistonului; nmlkj
4. Cresterea turatiei turbosuflantei. nmlkj
Page 268 of 394

539.Pulverizarea corecta a combustibilului in camera de ardere
depinde de:

540.Asa-numita detonatie diesel este cauzata de:

541.In motorul diesel, combustibilul este aprins datorita:

542.La motorul diesel, intervalul necesar atomizarii jetului de
combustibil, vaporizarii si aducerii sale la autoaprindere se numeste:

543.In figura PT 10, intervalul G marcheaza:

1. Presiunea de injectie: nmlkj
2. Arhitectura camerei de ardere; nmlkj
3. Prezenta fenomenul de turbulenta in camera de ardere; nmlkj
4. Toate cele mentionate anterior. nmlkj
1. Penetratia mare a jetului de combustibil; nmlkj
2. Durata prea mare a injectiei; nmlkj
3. Durata prea mica a injectiei; nmlkj
4. Intarziere mare la autoaprinderea combustibilului. nmlkj
1. Unei bujii; nmlkj
2. Injectoarelor; nmlkj
3. Temperaturii de la sfarsitul comprimarii; nmlkj
4. Cresterii temperaturii apei de racire cilindri. nmlkj
1. Intarziere la injectia de combustibil; nmlkj
2. Intarzierea la autoaprindere; nmlkj
3. Aprindere prin comprimare; nmlkj
4. Postardere. nmlkj
Page 269 of 394

544.Curba reprezentata cu linie intrerupta in figura PT 10 reprezinta:

545.Avantajele existentei unei camere de ardere divizate cu
compartiment separat de preardere prezinta urmatorul avantaj fata de
camera de ardere unitara cu injectie directa:

546.Caracteristic pentru arhitectura camerei de ardere din figura PT
11 este:

1. Intarziearea la autoaprinderea combustibilului; nmlkj
2. Perioada arderii rapide; nmlkj
3. Perioada arderii moderate; nmlkj
4. Avansul la injectia combustibilului. nmlkj
1. Variatia presiunii in functie de volumul instantaneu ocupat de fluidul
motor in cilindru in ciclul cu injectie de combustibil;
nmlkj
2. Variatia presiunii in functie de volumul instantaneu ocupat de fluidul
motor in cilindru in ciclul fara injectie de combustibil;
nmlkj
3. Variatia presiunii in functie de unghiul de rotatie in ciclul cu injectie de
combustibil;
nmlkj
4. Variatia presiunii in functie de unghiul de rotatie in ciclul fara injectie de
combustibil;
nmlkj
1. Permite doar utilizarea unei atomizari mai grosiere a combustibilului; nmlkj
2. Permite doar utilizarea unei presiuni de injectie mai reduse; nmlkj
3. Permite atat utilizarea unei atomizari mai grosiere a combustibilului, cat
si a unei presiuni de injectie mai reduse;
nmlkj
4. Nu permite nici utilizarea unei atomizari mai grosiere a combustibilului si
nici utilizarea unei presiuni de injectie mai reduse.
nmlkj
1. Existenta camerei de ardere unitare (cu injectie directa); nmlkj
2. Existenta unei camere de ardere divizate; nmlkj
3. Existenta unei camere de ardere divizate cu compartiment separat de
preardere;
nmlkj
Page 270 of 394

547.Care dintre conditiile enumerate mai jos pot cauza, simultan,
presiune de ardere mare si temperatura joasa a gazelor de ardere:

548.Avansul prea mare la injectia combustibilului este indicat de:

549.Atunci cand combustibilul este injectat in cilindru prea devreme:

550.Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta, referitoare la jetul
de combustibil injectat in cilindru:

4. Existenta unei camere de ardere divizate cu compartiment separat de
vartej.
nmlkj
1. Montarea incorecta a cremalierei pompei de injectie; nmlkj
2. Deschiderea prea lenta a supapei de evacuare; nmlkj
3. Avans prea mare la injectia combustibilului; nmlkj
4. Sarcina prea mare a motorului. nmlkj
1. Presiunea gazelor din cilindru peste valori normale, cu o temperatura
diminuata a gazelor de evacuare;
nmlkj
2. Presiunea gazelor din cilindru peste valori normale, cu o temperatura
normala a gazelor de evacuare;
nmlkj
3. Presiunea gazelor din cilindru sub valori normale, cu o temperatura
normala a gazelor de evacuare;
nmlkj
4. Presiunea gazelor din cilindru sub valori normale, cu o temperatura mai
ridicata a gazelor de evacuare.
nmlkj
1. Aprinderea va fi intarziata; nmlkj
2. Consumul de combustibil nu este afectat; nmlkj
3. Temperatura gazelor de evacuare va fi neschimbata; nmlkj
4. Gazele de evacuare vor avea o culoare deschisa. nmlkj
1. Cu cat finetea pulverizarii este mai mare, cu atat penetratia jetului este
mai mare;
nmlkj
Page 271 of 394

551.Procesul destinderii reale in MAI, in care se prelungeste arderea,
este:

552.Masa reala de aer necesara arderii combustibilului injectat pe
ciclu se determina cu relatia:

2. Cu cat finetea pulverizarii este mai mare, cu atat penetratia jetului este
mai mica;
nmlkj
3. Finetea nu are nici o legatura cu penetratia jetului; nmlkj
4. Cele doua caracteristici sunt identice. nmlkj
1. Adiabatic; nmlkj
2. Politropic; nmlkj
3. Izoterm; nmlkj
4. Izobar. nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1.
m
aer

= /2
m
c

aer
min
;
nmlkj
2. nmlkj
Page 272 of 394

553.Masa de combustibil injectata pe ciclu se determina cu formula:

Maximizeaza
m
aer
=
m
c

m
aer
min
.+1;

3.
m
aer

= 2
m
c

aer
min
;

nmlkj
4.
m
aer

=
m
c

m
aer
min
.

nmlkj
Page 273 of 394

554.Compozitia aerului se accepta:
Notatii: ; i - nr. de cilindri; ; ; N
c
- numarul de
cicluri pe ora.

| | | | kw P ; kg/kw h c
e
| | rot/min n
| | kg/h C
h
1.
;

c
h
c
N
i
C
m + =
nmlkj
2.
;

60
2
n
i
P c
m
c c
c

=
nmlkj
3.

c
h
c
N
i
C
m = 60
nmlkj
4.
.

30
2
n
i
P c
m
c c
c

=
nmlkj
Page 274 of 394

555.Calculul cantitatii de oxigen necesar arderii 1 kg combustibil se
face cu relatia:

Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.

1.

% %;
N O
77 12
2 2
= =
nmlkj
2.

kg , m kg; , m
N O
77 0 23 0
2 2
= =
nmlkj
3.

% %;
N O
88 12
2 2
= =
nmlkj
4.

kg , m kg; , m
N O
79 0 23 0
2 2
= =
nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1.

(
+ + + =
comb kg
O kmol o s h c
O
2
32 32 4 12
2
nmlkj
Page 275 of 394

556.

557.Masa aparenta pentru produsele de ardere se determina:

2.

(
+
+ + =
comb kg
O kmol o s h c
O
2
32 2 12
2
nmlkj
3.

(
+ + =
comb kg
O kmol o s h c
O
2
32 32 4 12
2
nmlkj
4.

(
+ + =
comb kg
O kmol s - o h c
O
2
32 2 12
2
nmlkj
Daca
si
exista
egalitata g
gar

=
gar
?

p
gar
gar
m
m
g =
p
gar
gar
=
1. Da; nmlkj
2. Nu; nmlkj
3. Da, pentru ca se respecta bilantul molar; nmlkj
4. Da, pentru ca se respecta bilantul masic. nmlkj
Page 276 of 394

558.Constanta specifica a produselor de ardere se determina cu
formula:

Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1.

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
N N O O SO SO O H O H CO CO pa
M M M M M M + + + =
nmlkj
2.
;

= =
pa
i
i i i pa
m
m
g M g M unde
nmlkj
3.

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
N N O O SO SO O H O H CO CO pa
M M M M M M + + + + =
nmlkj
4.

= =
pa
i
i i i pa
m
m
unde M g M
nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1. nmlkj
Page 277 of 394

559.Caldura specifica a produselor de ardere se determina cu relatia:

= =
pa
i
i
i
i
pa
M
pa
m
;
M
M
R
R
2.

=
i
pa
i
pa
R
m
m
R
nmlkj
3.

= =
pa
i
i
i
i
pa
M
pa
;
M
M
R
R
nmlkj
4.

=
i
pa
i
pa
R
m
R
nmlkj
Notatii:
,
cu semnificatia uzuala.
[kJ/kgK] ,c c ;
pa pi
pa
i
i
=
1.

=
pa
i
pi p
m
c c
pa
nmlkj
2. nmlkj
Page 278 of 394

560.In procesul de ardere al combustibilului se respecta:

561.Masa de aer minim necesara pentru arderea 1 kg combustibil se
determina cu relatia:

=
i pi
pa
p
c
m
c
pa
1
3.

=
pa
i
pi p
m
m
c c
pa
nmlkj
4.

=
i pi
pa
p
c
c
pa
1
nmlkj
1. Bilantul masic; nmlkj
2. Bilantul molar; nmlkj
3. Bilantul masic si molar; nmlkj
4. Presiunea de ardere. nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1.

min min 2 min
23 0
aer aer aer O aer
M m ; , / m m = =
nmlkj
2. nmlkj
Page 279 of 394

562.Principiul de realizare a pulverizarea combustibilului in cilindru
este:

563.Atunci penetratia jetului de combustibil este redusa, au loc
urmatoarele fenomene:

564.Viteza reactiei de ardere se modifica in felul urmator cu
temperatura la care decurge reactia:

29 0
2 min
, / m m
O aer
=
3.

min min 2 min
23 0
aer aer aer O aer
M ; , / m m = =
nmlkj
4.

21 0
2 min
, / m m
O aer
=
nmlkj
1. Scaderea vascozitatii combustibilului; nmlkj
2. Marirea vitezei relative dintre combustibil si aer; nmlkj
3. Micsorarea vitezei relative dintre combustibil si aer; nmlkj
4. Cresterea turbulentei amestecului. nmlkj
1. Jetul de combustibil stabate camera de ardere, fara a atinge peretii
cilindrului;
nmlkj
2. Jetul de combustibil vine in contact cu peretii calzi ai cilindrului, se
produc reactii de ardere incomplete, cu formare de depozite de calamina
cu emisie de noxe pe evacuare;
nmlkj
3. Combustibilul nu atinge peretii cilindrului, arderea este incompleta, desi
exista aer in exces, dar acesta nu este utilizat;
nmlkj
4. Combustibilul atinge peretii cilindrului, arderea este completa si nu se
formeaza noxe pe evacuare.
nmlkj
Page 280 of 394

565.Reactiile de ardere catenare se caracterizeaza prin:

566.Mecanismului autoaprinderii in zona temperaturilor joase ii este
caracteristic:

567.

Maximizeaza
1. Creste direct proportional cu cresterea temperaturii; nmlkj
2. Scade direct proportional cu cresterea temperaturii; nmlkj
3. Creste exponential cu temperatura: nmlkj
4. Nu se modifica cu temperatura. nmlkj
1. Cresterea vitezei de reactie chiar la temperatura constanta, numai datorita
procesului de ramificare a lanturilor;
nmlkj
2. Scaderea vitezei de reactie la temperatura constanta; nmlkj
3. Invarianta vitezei de reactie cu temperatura; nmlkj
4. Caracter inhibitor al reactiei. nmlkj
1. Realizeazarea prin descompunere catalitica; nmlkj
2. Nu este posibila formarea elementelor reactive pe calea descompunerii
catalitice, ramificarea lanturilor realizndu-se prin intermediul ramificarii
degenerate;
nmlkj
3. Caracterul monostadial; nmlkj
4. Aparitia inca de la inceput a flacarii albastre. nmlkj
Page 281 of 394

568.

Maximizeaza
Calculati puterea efectiv a unui MAC de propulsie, cunoscand ca un procent x% din
puterea pierduta prin frecari se regaseste in uleiul de ungere; se cunosc debitul de ulei D
u

[kg/h], caldura specifica c
u
[kJ/kgK] temperatura uleiului la intrarea in motor t
iu
[
o
C],
temperatura la iesirea din motor t
eu
[
o
C] si randamentul mecanic
m.

1.

( )
;
%
1
x
t t c D
P
iu eu u u
m
m
e

=
nmlkj
2.

( )
;
% 1 x
t t c D
P
iu eu u u
m
m
e

=
nmlkj
3.

( )
;
% 1 x
t t c D
P
iu eu u u
m
m
e

=
nmlkj
4.

( ) | |.
1
%
iu eu u u
m
m
e
t t c D x P

=
nmlkj
Page 282 of 394

569.

Maximizeaza
Calculati puterea turbinei unui motor care evacueaza prin gaze energia dezvoltata prin
arderea combustibilului. Date initiale: , , , ,
, , , .

| | kW P
e
| | kWh kg c
e
/

| | kg MJ Q
i
/
| |
3
/ Nm kg
gaze
| |. /
min
comb kg aer kg L | | K Nm kJ c
N
3
/ | | K T
1.

;
min
T c
L
P c
P
N
gaze
e e
T

=
nmlkj
2.

;
min
T
c
P c L
P
gaze N
e e
T

=
nmlkj
3.

;
min
T c
P c L
P
N
e e
gaze
T

=
nmlkj
4.

.
min
T c
P c L
P
N
gaze
e e
T

=
nmlkj
Page 283 of 394

570.
Determinati debitul orar de aer livrat de turbosuflanta unui motor auxiliar care are un
consum de combustibil , coeficientul de exces de aer ,
, caldura specifica , , temperatura
aerului refulat de suflanta , daca presiunea aerului refulat este si exponentul
politropic de comprimare in suflanta . Sa se calculeze si cantitatea de caldura cedata
racitorului aerului de baleiaj, daca temperatura mediului ambiant este .

| | h kg C
h
/

| |. /
min
comb kg aer kg L
| | K Nm kJ c
N
3
/ | |
3
/ Nm kg
aer
s
T
s
p
s
n
| | K T
0
1.

; ;
0
1
0
0
min
(
(
(
|
|
\
|
=
=

T
p
p
T c V Q
C L
V
s
s
n
n
s
N a rac
aer
h
a
& & &
nmlkj
2.

; ;
1
0
0 0
min
(
(
(
|
|
\
|
=
=

s
s
n
n
s
N a rac
aer
h
a
p
p
T T c V Q
C L
V
& & &
nmlkj
3.

; ;
0
1
0
0
min
(
(
(
|
|
\
|
=

=

T
p
p
T c V Q
C L
V
s
s
n
n
s
N a rac
h
aer
a
& & &
nmlkj
4.

. ;
0
1
0
0
min
(
(
(
+
|
|
\
|
=
=

T
p
p
T c V Q
C L
V
s
s
n
n
s
N a rac
aer
h
a
& & &
nmlkj
Page 284 of 394

Maximizeaza

571.

Maximizeaza
Determinati variatia de consum specific efectiv si consum orar de combustibil pentru un
motor cu urmatoarele date constructive: i cilindri, alezaj D [mm], cursa S [mm], turatia n
[rot/min], numarul de timpi , presiunea medie efectiva p
e
[bar], consumul specific efectiv
c
e
[kg/CPh], in cazul in care se trece de la functionarea cu combustibilul initial
caracterizat de puterea calorica inferioara la un combustibil greu cu
.

| | kg kcal Q
i
/
1
| | kg kJ Q
i
/
2
1.

;
60
1 2
4
; 1
2
2
1
e h
i
i
e e
c
n
S
D
i C
Q
Q
c c
=
|
|
\
|
+ =
nmlkj
2.

;
60
1 2
4
; 1
2
1
2
e h
i
i
e e
c
n
S
D
i C
Q
Q
c c
=
|
|
\
|
=
nmlkj
3.

;
60
1 2
4
; 1
2
2
1
e h
i
i
e e
c
n
S
D
i C
Q
Q
c c
=
|
|
\
|
=
nmlkj
4.

. 60
2
4
; 1
2
2
1
e h
i
i
e e
c
n
S
D
i C
Q
Q
c c
=
|
|
\
|
=
nmlkj
Page 285 of 394

572.

Maximizeaza
Determinati consumul orar de combustibil al unui motor principal, stiind ca debitul
volumetric al apei de racire pistoane este , iar temperaturile la intrarea,
respectiv iesirea din motor sunt , respectiv . Se considera cunoscute
densitatea apei tehnice si caldura specific medie a apei ,
puterea calorica inferioara a combustibilului , precum si fluxul termic
specific evacuat prin apa de racire .

| | h m V
rp
/
3
&
| | C t
ip
o
| | C t
ep
o
] / [
3
m kg
ap
] / [ kgK kJ c
a
] / [ kg MJ Q
i
| | %
rp
q&
1.

( )
; 100
i pr
ip ep a ap pr
h
Q q
t t c V
C
&
&

=
nmlkj
2.

( )
; 100
i
pr
ip ep a ap pr
h
Q
q
t t c V
C
&
&

=
nmlkj
3.

( )
; 100
i pr
ip ep a ap pr
h
Q q
t t c V
C
&
&
+
=
nmlkj
4.

( )
. 100
i pr
ep ip a ap pr
h
Q q
t t c V
C
&
&

=
nmlkj
Page 286 of 394

573.
Sa se calculeze debitul pompei de lichid de racire la un motor racit cu apa pentru care
coeficientul global de transfer de caldura este . Se dau alezajul ,
cursa , numarul de cilindri , temperatura medie a gazelor in cilindru ,
temperatura lichidului de racire la intrarea, respectiv iesirea din motor ,
densitatea lichidului de racire si caldura specifica a acestuia .

| | hK m MJ
2
/ | | mm D
| | mm S
i
| | K T
g
| | K T T
le li
,
| |
3
/ m kg
l
| | JkgK c
l
1.

( )
li le l l
le li
g
pr
T T c
T T
T
DS D
i
V

|
\
|
+
|
|
\
|
+

=
2 2 4
2
&
nmlkj
2.

( )
li le l l
le li
g
pr
T T c
T T
T
DS D
i
V
+
|
\
| +
|
|
\
|
+

=
2 2 4
2
&
nmlkj
3.

( )
li le l l
le li
g
pr
T T c
T T
T
DS D
i
V

|
\
| +
|
|
\
|

=
2 2 4
2
&
nmlkj
4.

( )
li le l l
le li
g
pr
T T c
T T
T
DS D
i
V

|
\
| +
|
|
\
|
+

=
2 2 4
2
&
nmlkj
Page 287 of 394

Maximizeaza

Sa se calculeze cantitatea de caldura evacuata pe ora prin lichidul de racire la un motor a
carui suprafata de racire este . Se dau: diferenta de temperatura intre gaze si
lichidul de racire , coeficientul de transfer de caldura de la gaze la perete
, coeficientul de transfer de caldura de la perete la lichidul de racire
, conductibilitatea termica a materialului cilindrului si chiulasei (fonta)
si grosimea medie a peretelui . Sa se calculeze cat reprezinta
caldura evacuata din cantitatea total introdusa in motor, daca consumul orar de
combustibil este , iar puterea calorica inferioara a combustibilului este
.

| |
2
m A
r
| | K T
| | hK m J
g
2
/
| | hK m J
l
2
/
| | hK m kJ
2
/ | | mm
| | h kg C
h
/
| | kg J Q
i
/
1.

% 100
1 1

|
|
\
|
=
T A
Q C
q
r
l g
i h
r
&
nmlkj
2.

% 100
1 1

|
|
\
|
=
i h
l g
r
r
Q C
T A
q&
nmlkj
3.

% 100
1 1

|
|
\
|
=
i h
l g
r
r
Q C
T A
q&
nmlkj
4.

% 100
1 1

|
|
\
|
=
i h r
l g
r
Q C A
T
q&
nmlkj
Page 288 of 394

574.

Maximizeaza

Sa se determine coeficientul global de transfer de caldura in cilindru, de la gaze la lichidul
de racire, stiind ca la o temperatura medie a gazelor [K], temperatura lichidului de
racire la intrare este [K] si la iesire [K]. Se dau debitul de racire [m
3
/h], caldura
specific a acestuia [J/kgK], densitatea sa [kg/m
3
] si suprafata de racire [m
3
].

g
T
1 l
T
le
T
l
V
&
l
c
l
r
A
1.

( )
;
2
|
\
| +
+
=
le li
g r
li le l l l
r
T T
T A
T T c V
&
nmlkj
2.

( )
;
2
|
\
| +

=
le li
g r
li le l l l
r
T T
T A
T T c V
&
nmlkj
3.

( )
;
2
|
\
| +
+

=
le li
g r
li le l l l
r
T T
T A
T T c V
&
nmlkj
4. nmlkj
Page 289 of 394

575.

Maximizeaza

( )
|
\
| +
+
+
=
2
le li
g r
li le l l l
r
T T
T A
T T c V
&
Determinati consumurile specifice si consumul orar de combustibil pentru un motor cu
, , , cunoscute. Care este procentul de caldura evacuata prin
apa de racire, daca , , debitul apei este , caldura specifica
.

e
m
| | kg kJ Q
i
/ | | kW P
i
| | C t
o
i
| | C t
o
e
| | h kW kg d /
| | kgK kJ c
a
/
1.

( )
| |; %
3600
100 ;
3600
; ;
3600
i e i e a
r
i e
i m
h
m
e
i
i e
e
Q t t c d
q
Q
P
C
c
c
Q
c

=
=
nmlkj
2.

( )
| |; %
3600
;
3600
; ;
3600
i e i e a
r
i e
i m
h
m
e
i
i e
e
Q t t c d
q
Q
P
C
c
c
Q
c

=
=
nmlkj
3.

( )
| |; %
3600
100 ;
3600
; ;
3600
i
e i e a
r
i e
i m
h
m
e
i
i e
e
Q
t t c d
q
Q
P
C
c
c
Q
c

=
=
nmlkj
4. nmlkj
Page 290 of 394

576.

Maximizeaza

( )
| |. %
3600
100 ;
3600
; ;
3600
i e i e a
r
i e
i m
h
m
e
i
i e
e
Q t t c d
q
Q
P
C
c
c
Q
c
+
=
=
Consumul orar al motorului principal este . Calculati debitul pompei de racire
cilindri si puterea electromotorului de antrenare, stiind ca din caldura totala introdusa
orar in motor este evacuata prin apa de racire care intra in motor cu si iese cu
. Caldura specifica medie a apei este si densitatea sa ,
puterea calorica inferioara a combustibilului este , iar presiunea in sistem este
si randamentul pompei .

| | h kg C
h
/
% x
| | C t
i
o
| | C t
e
o
| | kgK kJ c
a
/ | |
3
/ m kg
a
| | kg J Q
i
/
| | MPa p
cil
p
1.

( )
| |; ; kW
p D g
P
t t c
Q xC
V
p
cil p a
me
i e a a
i h
p
=

=
&
nmlkj
2.

( )
| |; ;
100
kW
p D
P
t t c
Q xC
V
p
cil p a
me
i e a a
i h
p
=

=
&
nmlkj
3.

( )
| |; ;
100
kW
p D g
P
t t c
Q xC
V
p
cil p a
me
i e a a
i h
p
=
+
=
&
nmlkj
4. nmlkj
Page 291 of 394

577.

Maximizeaza

( )
| |. ;
100
kW
p D g
P
t t c
Q xC
V
p
cil p a
me
i e a a
i h
p
=

=
&
Calculati energia transferata caldarinei recuperatoare de pe traseul de gaze al unui motor
principal lent. Date initiale: , , , ,
, , , .

| | kWh kg c
e
/ | | kW P
e
| | comb kg aer kg L /
min
| |
3
/ Nm kg
gaze
| | K Nm kJ c
gaze
3
/ | | C t
o
gi
| | C t
o
ge
1.

( )
gaze
gi ge gaze e e
g
t t c P c L
Q
+
=
min
&
nmlkj
2.

( )
gi ge gaze
gaze e e
g
t t
c P c L
Q

=
min
&
nmlkj
3.

( )
gaze
gi ge gaze e e
g
t t c P c L
Q

=
min
&
nmlkj
4. nmlkj
Page 292 of 394

578.

Maximizeaza

( )
P c
t t c L
Q
e gaze
gi ge gaze e
g

=
min
&
Calculati cantitatile de caldura din bilantul termic al unui motor diesel, pentru care se
cunosc: , , , , , ,
, , .

| | CP P
e
| | kWh kg c
e
/ | | kg kJ Q
i
/

min
| |
3
/ m kJ
gaze
| | K Nm kJ c
gaze
3
/ | | C t
o
gaze
| | K T
0
1.

( )
; ;
0 min
int
gaze
gaze gaze e e
gaze i e e
T t c P c L
Q Q P c Q

= =
& &
nmlkj
2.

( )
;
273
;
0 min
int
gaze
gaze gaze e e
gaze i e e
T t c P c L
Q Q P c Q
+
= =
& &
nmlkj
3.

( )
;
273
;
0 min
int
gaze
gaze gaze e e
gaze i e e
T t c P c L
Q Q P c Q
+ +
= =
& &
nmlkj
4. nmlkj
Page 293 of 394

579.Energia termica produsa intr-un motor cu ardere interna se
transforma la iesire in:

580.Conform principiului al doilea al termodinamicii, randamentul
termic al unui ciclu este:

581.La baza schematizarii ciclurilor teoretice de functionare a MAI
stau urmatoarele ipoteze:

( )
.
273
;
0 min
int
gaze
gaze gaze e e
gaze i e e
T t c P c L
Q Q P c Q
+
= =
& &
1. Energie interna; nmlkj
2. Entalpie; nmlkj
3. Putere calorica; nmlkj
4. Energie mecanica. nmlkj
1. Raportul dintre cantitatea de caldura introdusa si lucrul mecanic al
ciclului;
nmlkj
2. Raportul dintre lucrul mecanic al ciclului si cantitatea de caldura
introdusa;
nmlkj
3. Raportul dintre cantitatea de caldura introdusa si cea evacuata; nmlkj
4. Raportul dintre cantitatea de caldura evacuata si cea introdusa. nmlkj
1. Fluidul motor este gaz perfect, evolutiile deschise de schimbare a gazelor
fiind luate in consideratie, iar procesul de ardere este inlocuit printr-un
proces de introducere de caldura;
nmlkj
2. Fluidul motor este gaz perfect, evolutiile deschise de schimbare a gazelor
fiind neglijate, iar procesul de ardere este inlocuit printr-un proces de
introducere de caldura;
nmlkj
3. Fluidul motor este gaz real, evolutiile deschise de schimbare a gazelor
fiind neglijate, iar procesul de ardere este inlocuit printr-un proces de
introducere de caldura;
nmlkj
4. Fluidul motor este ideal, evolutiile deschise de schimbare a gazelor fiind nmlkj
Page 294 of 394

582.Care dintre formularile urmatoare este cea corecta pentru
descrierea realizarii ciclului motor:

583.Ce caracteristica a ciclului Otto se regaseste in ciclul diesel real dar
nu si in cel diesel teoretic:

584.In motorul diesel, procesele de admisie, comprimare, ardere cu
destindere si evacuare sunt realizate prin:

585.Dependenta randamentului termic al ciclului diesel de parametrii
functionali, de modul de organizare a proceselor si de proprietatile
fluidului motor este urmatoarea:

luate in consideratie, ca si procesul de ardere.
1. Echipamentul mobil al motorului; nmlkj
2. Procesul de transformare a energiei chimice continute in combustibil, prin
care se produce forta necesara antrenarii mecanismului motor;
nmlkj
3. Numarul de pistoane aferente motorului policilindric; nmlkj
4. Echivalentului mecanic al caldurii. nmlkj
1. Nu se inregistreaza nici o crestere de presiune in timpul arderii; nmlkj
2. Crestere rapida de presiune in timpul arderii; nmlkj
3. Crestere rapida de volum in timpul arderii; nmlkj
4. Nu se inregistreaza nici o crestere de volum in timpul arderii. nmlkj
1. Doua rotatii ale arborelui cotit la motorul in patru timpi; nmlkj
2. Doua curse de destindere la motorul in patru timpi; nmlkj
3. O cursa la motorul in doi timpi; nmlkj
4. Doua curse ale pistonului la motorul in doi timpi. nmlkj
1. Creste la scaderea raportului de comprimare si scade cu sarcina
motorului;
nmlkj
2. Creste la cresterea raportului de comprimare si cu sarcina motorului; nmlkj
Page 295 of 394

586.

Maximizeaza

3. Creste cu raportul de comprimare si scade la cresterea sarcinii; nmlkj
4. Scade la cresterea raportului de comprimare si a sarcinii. nmlkj
Conform figurii PT 1, relatia dintre randamentele termice ale ciclurilor Otto, Diesel si
mixt (cu aport de caldura atat la volum constant, cat si la presiune constanta) este:

1.
;

Diesel t mixt t Otto t
> >
nmlkj
2.
;

Diesel t Otto t mixt t
> >
nmlkj
3.
;

mixt t Otto t Diesel t
> >
nmlkj
4. nmlkj
Page 296 of 394

587.

Maximizeaza

.

Otto t mixt t Diesel t
> >
Tinand cont de definirea raportului de comprimare ca raportul volumelor extreme pe
ciclu, relatia dintre marimile corespunzatoare ciclului Otto, Diesel si mixt (cu aport de
caldura atat la volum constant, cat si la presiune constanta), conform figurii PT 1, este:

1.
;

Otto mixt Diesel
> >
nmlkj
2.
;

mixt Otto Diesel
> >
nmlkj
3.
;

Diesel mixt Otto
> >
nmlkj
4. nmlkj
Page 297 of 394

588.Pentru ciclul motorului supraalimentat, continuarea destinderii
gazelor in turbina conduce la:

589.Pistonul motorului in patru timpi executa patru curse in timpul:

590.La ciclul din figura PT 2 punctul 1 marcheaza inceputul
comprimarii in ciclul teoretic:

591.In diagrama indicata din figura PT 3, axa volumelor este divizata
in 16 unitati, indicand:

.

Diesel Otto mixt
> >
1. Scaderea randamentului termic al ciclului; nmlkj
2. Cresterea randamentului mecanic; nmlkj
3. Cresterea randamentului termic; nmlkj
4. Cresterea coeficientului de umplere. nmlkj
1. Fiecarei rotatii a arborelui cotit; nmlkj
2. Fiecarul ciclu de functionare; nmlkj
3. Efectuarii a doua cicluri motoare; nmlkj
4. Fiecarei semirotatii (180 grd a arborelui cotit. nmlkj
1. Otto; nmlkj
2. Diesel; nmlkj
3. Mixt (Seilinger); nmlkj
4. Rankine. nmlkj
Page 298 of 394

592.Expresia randamentului termic pentru ciclul teoretic cu ardere la
volum constant si evacuarea caldurii, izocora este:

593.Numarul de cicluri pe ora pentru un motor in 4 timpi se determina
1. O cilindree de 16 unitati de volum; nmlkj
2. O rotatie a arborelui cotit de 16 grd RAC intre liniile A si B; nmlkj
3. Un raport de comprimare eps=16; nmlkj
4. O presiune de comprimare de 1600 kN/m^2. nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.

1.
;

1
1
- 1 =

k
t
nmlkj
2.
+1;
k
t
+ 1
1
=
nmlkj
3.

1
1
- 1 =
1

k
t
nmlkj
4.
;

k
t
+ 1
1
=
nmlkj
Page 299 of 394
cu formula:

594.Pentru motoare in 2 timpi, cursele sau timpii sunt:

Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.

1.
30
n/2;

nmlkj
2.
;

60
2
n
nmlkj
3.
30
n;

nmlkj
4.

30
2
n
nmlkj
1. Destindere, compresie si schimbul de gaze; nmlkj
2. Baleiaj, compresie, destindere; nmlkj
3. Destindere si compresie; nmlkj
4. Baleiaj, compresie, destindere, ardere. nmlkj
Page 300 of 394

595.Pentru ciclul cu destindere prelungita intr-o turbina alimentata la
presiune constanta, conform figurii PT 4, se pune conditia:

596.Procesul de condensare este:

597.

Maximizeaza
1.
;

d a d a
T T ; p p 2 = =
nmlkj
2.
;

( ) ( )
a d p a b v
T T c T T c + =
nmlkj
3.
;

d a d a
T T ; p p = =
nmlkj
4.

( ) ( )
a d v a b v
T T c k T T c =
nmlkj
1. Izoterm , izentrop si izobar; nmlkj
2. Izocor si izoterm; nmlkj
3. Izoterm si izobar; nmlkj
4. Izocor, izentalp si izoterm. nmlkj
Page 301 of 394

In expresia randamentului termic (motor de referinta MAS):


1
1
1

=
k
t
e
1.
=
11
18;

nmlkj
2.
=
8
10;

nmlkj
3.
=
11
18;

nmlkj
4. nmlkj
Page 302 of 394

598.

Maximizeaza

=
8
10.

In expresia randamentului termic pentru ciclul cu introducerea energiei termice intr-o
transformare izocora si izobara si evacuare izocora
valorile sunt:


( ) ( )
1
1
1 1
1
1

+

=
k
k
t
1.
=
1,

=
1;

nmlkj
2. nmlkj
Page 303 of 394

599.

Maximizeaza
=
1.25,
+
= 0.3;
3.
=
10,
=
1;
nmlkj
4.
=
1.25,
+
= 3.
nmlkj
Page 304 of 394

In relatia randamentului termic pentru un ciclu cu introducerea energiei termice intr-o
transformare izobara si evacuare izocora valorile uzuale sunt:


( )
1
1
1
1
1

=
k
k
t
1.
= 12

18;
k =
1,4;
=
2;
nmlkj
2.
= 12

14;
k =
2,5;
= 1,4;
nmlkj
3. nmlkj
Page 305 of 394

600.Numarul de cicluri pe secunda la un motor in 4 timpi este:

= 22

28;
k =
1,4;
=
2;
4.
= 12

14;
k =
2,5;
= 1,4.
nmlkj
1.
;

4
60
1 4
120 = ;
n
; n
nmlkj
2.
;

4 60 60 = ;
n
n;
nmlkj
3. nmlkj
Page 306 of 394

601.In relatia pV = mRT se poate folosi:

602.Pentru motoarele in 4 timpi, cursele sau timpii sunt:

603.Domeniul raportului S/pi pentru motoare este:

;

4 ;
60
1 2
; 120 =
n
n
4.
.

4 ; 60
2
; 60 =
n
n
nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1. t [grd C]; nmlkj
2. t [grd F]; nmlkj
3. T [K]; nmlkj
4. t [grd C]. nmlkj
1. Admisie, compresie, injectie de combustibil, ardere, destindere, evacuare
libera;
nmlkj
2. Evacuare, admisie, compresie, destindere; nmlkj
3. Admisie, comprimare, ardere, destindere; nmlkj
4. Admisie, evacuare, comprimare, injectie. nmlkj
1. 0,001<= S/pi <= 0,1 S [m]-cursa; nmlkj
Page 307 of 394

604.Variatia densitatii aerului functie de temperatura:

2. 0,003<= S/pi <= 10,25 pi [rad]; nmlkj
3. 0,001<= S/pi <= 0,15 S [m]-cursa; nmlkj
4. 0,003<= S/pi <= 1,25 pi [rad]. nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.

1.
;

1 + =
=

o
o
o o o
RT
p
;T p
;
RT
p
;T p
nmlkj
2.

1 + =
=
N

o M
o
o o o
t R
p
;T p
;
t R
p
;T p
nmlkj
3.
;

o
o
o o o
RT
p
;T p
;
RT
p
;T p
=
=
nmlkj
4. nmlkj
Page 308 of 394


.

N

o M
o
o o o
t R
p
;T p
;
t R
p
;T p
=
=
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.

1.
;

4 pentru
2
2
= ;
n
;
n
nmlkj
2.
;

4 pentru
2
= ;
n
nmlkj
3.
;

4 pentru
3
2
= ;
n
;
n
nmlkj
4. nmlkj
Page 309 of 394


.

4 pentru ;
2
3
=
n
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.

1.
;

2 pentru ;
120
2
=
n
nmlkj
2.
;

2 pentru ;
30
=
n
nmlkj
3.
;

2 pentru ;
120
3
=
n
nmlkj
4.
.

2 pentru ;
120
4
=
n
nmlkj
Page 310 of 394

607.

Maximizeaza

608.
Considerand un ciclu teoretic cu ardere mixta, parcurs de 1 kg de gaz perfect avand
exponentul adiabatic k, caldura specifica masica la volum constant , raportul
de comprimare si cunoscand cantitatea de caldura specifica primita in cursul arderii
izocore si temperatura in starea de la sfarsitul admisiei , sa de determine
raportul de crestere a presiunii in prima parte a procesului de ardere.

| | kgK kJ c
v
/
| | kg kJ q
v
/
1 a
T
1.

; 1
1 1
=
k
a v
v
p
T c
q
nmlkj
2.

; 1
1
1
=
k
a v
v
p
T c
q
nmlkj
3.

; 1
1
1
+ =
k
a v
v
p
T c
q
nmlkj
4.

. 1
1
k
a v
v
p
T c
q
+ =
nmlkj
Page 311 of 394

Maximizeaza

609.Randamentul mecanic reprezinta:

Un MAC naval functioneaza dupa un ciclu cu ardere mixta, cu un exces de aer si o
cantitate minima necesara arderii stoichiometrice a 1 kg de combustibil
, iar calitatea procesului de schimb de gaze este evaluata cu ajutorul
coeficientului gazelor arse reziduale . Se considera cunoscuti urmatorii parametri:
temperatura la sfarsitul comprimarii , exponentul politropic mediu de comprimare ,
constanta universal a gazelor , variatia energiei interne a amestecului in
evolutia de comprimare . Sa se determine: temperatura a
amestecului in starea a.
| | comb kg kmol L
min
r
c
T
c
n
| | K kmol J /
| | comb kg kJ U
ac
/
a
T
1.

( )
;
1
1
min
ac
r
c
c a
U
L
n
T T

=
nmlkj
2.

( )
;
1
1
min
ac
r
c
c a
U
L
n
T T
+

+ =
nmlkj
3.

( )
;
1
1
min
ac
r
c
c a
U
L
n
T T
+

=
nmlkj
4.

( )
.
1
1
min
ac
r
c
c a
U
L
n
T T
+
+
=
nmlkj
Page 312 of 394

610.

Maximizeaza
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.

1.
;

i
o
o
i
i
o
m
L
L
P
P
c
c
= = =
nmlkj
2.
;

e
i
mi
me
i i
e
m
c
c
p
p
L
Le
P
P
= = = =
nmlkj
3.

i
o
o
i
i
o
m
L
L
P
P
c
c
= = =
nmlkj
4.

o
i
mi
mo
i
o
i
o
m
c
c
p
p
L
L
P
P
= = = =
nmlkj
Page 313 of 394

611.In figura PT 3, ce proces este marcat de linia e-f:

Pentru diagrama indicata planimetrata a unui motor naval semirapid se citesc si se
transpun la scara urmatoarele cote, conform figurii PT 5 (se consider 10 intervale
echidistante) si tabelului de mai jos, s-a notat cu a constanta de proportionalitate;
neglijand lucrul mecanic de pompaj, lucrul mecanic indicat va fi:

1.
;

a 5 . 1
nmlkj
2.
;

a 15
nmlkj
3.
;

a 5
nmlkj
4.
.

a
5
nmlkj
1. Inchiderea supapei de evacuare; nmlkj
Page 314 of 394

612.Procesul de baleiaj la motorul in patru timpi se produce:

613.La motorul in doi timpi procesul de baleiaj incepe:

614.Care dintre elementele urmatoare previne pomparea aerului de
sub pistonul cu fusta lunga inapoi spre ferestrele de baleiaj in timpul
cursei de destindere:

615.In motorul diesel in patru timpi supapa de admisie se deschide:

2. Inchiderea ferestrelor de baleiaj; nmlkj
3. Evacuare libera; nmlkj
4. Scaderea volumului gazelor din cilindru. nmlkj
1. Incepand cu ultima parte a cursei de evacuare si continuand in prima parte
a celei de admisie;
nmlkj
2. Numai in ultima parte a cursei de admisie; nmlkj
3. Numai in perioada initiala a injectiei de combustibil; nmlkj
4. Inceputul cursei de destindere. nmlkj
1. Atunci cand pistonul trece prin p.m.e.; nmlkj
2. In ultima parte a cursei de destindere; nmlkj
3. Atunci cand pistonul trece prin p.m.i.; nmlkj
4. In partea de inceput a cursei de destindere. nmlkj
1. Ferestrele de baleiaj dispuse pe doua randuri; nmlkj
2. Fusta pistonului; nmlkj
3. Presiunea pozitiva de baleiaj; nmlkj
4. Etansarea partii inferioare a camasii cilindrului. nmlkj
1. Inainte de p.m.i. si se inchide dupa p.m.e.; nmlkj
2. Dupa p.m.i. si se inchide dupa p.m.e.; nmlkj
3. Inainte de p.m.i. si se inchide inainte de p.m.e.; nmlkj
4. Dupa p.m.i. si se inchide inainte de p.m.e. nmlkj
Page 315 of 394

616.Mentinerea temperaturii minime posibile a aerului de baleiaj nu se
recomanda pentru ca:

617.In figura PT 6 se prezinta diagrama circulara a fazelor de
distributie pentru un motor diesel in patru timpi. Fazele notate cu I si
IX reprezinta, respectiv:

618.Avansul la deschiderea supapei de evacuare (fig. PT 6) este:

619.Perioada de baleiaj la un motor diesel in patru timpi se realizeaza:

1. Densitatea aerului devine prea mare; nmlkj
2. Suprafata capului pistonului se raceste prea mult; nmlkj
3. Se formeaza cantitate excesiva de condens; nmlkj
4. Presiunea de comprimare se reduce prea mult. nmlkj
1. Destinderea si injectia de combustibil; nmlkj
2. Comprimarea si destinderea; nmlkj
3. Comprimarea si injectia; nmlkj
4. Destinderea si evacuarea. nmlkj
1. 75 grd RAC; nmlkj
4. 85 grd RAC. nmlkj
1. Fara racirea pistoanelor sau a cilindrilor; nmlkj
2. La o presiune sub cea atmosferica; nmlkj
3. In timpul perioadei de deschidere simultana a supapelor; nmlkj
4. Numai cu supapa de evacuare deschisa. nmlkj
Page 316 of 394
620.La un motor diesel in patru timpi, supapa de evacuare ramane
deschisa pana dupa p.m.i. si cea de admisie pana dupa p.m.e. in scopul:

621.La un motor in 4 timpi, durata procesului de evacuare este:

622.Prin folosirea supapei de evacuare se obtine asimetria diagramei
1. Imbunatatirii umplerii cilindrului; nmlkj
2. Egalizarii presiunii din cilindru si colectorul de evacuare; nmlkj
3. Reducerii diferentei dintre marimea supapei de admisie si cea de
evacuare;
nmlkj
4. Eliminarea condensului aparut dupa fiecare cursa de comprimare. nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.

1.

| | RAC
o
DSE
o
+ 90
nmlkj
2.

| | RAC

o ISE o DSE
2
180
2
+ +
nmlkj
3.

| | RAC
o
DSE
o
90
nmlkj
4.

| | RAC

o ISE o DSE
2
90
2
+ +
nmlkj
Page 317 of 394
de schimb de gaze la motoarele in 2 timpi:

623.Durata procesului de admisie la un motor in 4 timpi este:

624.In cazul folosirii clapetilor rotitori pe tubulatura de evacuare a
motoarelor in 2 timpi, descoperirea ferestrelor de baleiaj se face dupa
descoperirea ferestrelor de evacuare:

625.Daca ferestrele de evacuare si ferestrele de baleiaj au aceeasi
inaltime, se poate face asimetrizarea diagramei de schimb de gaze prin:

1. Da; nmlkj
2. Nu, pentru ca se respecta ciclul de functionare; nmlkj
3. Da, pentru ca supapa de admisie are o sechiune mai mare; nmlkj
4. Nu, pentru ca nu se respecta ciclul de functionare. nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1. alfa DSA -180 + alfa ISA [ grd RAC]; nmlkj
2. alfa PRa < 180 [ grd RAC]; nmlkj
3. alfa DSA + 180 + alfa ISA [ grd RAC]; nmlkj
4. fi PRa = 180 [ grd RAC]. nmlkj
1. Nu? nmlkj
2. Da; nmlkj
3. Nu, pentru presiuni de supraalimentare mari; nmlkj
4. Nu, pentru presiuni de supraalimentare mici. nmlkj
1. Clapeti montati pe traseul de aer de supraalimentare? nmlkj
2. Clapeti montati pe traseul de evacuare; nmlkj
3. Clapeti montati in clindru; nmlkj
Page 318 of 394

626.La un motor in 4 timpi supraalimentat, procesul de evacuare
cuprinde:

627.

Maximizeaza

4. Clapeti rotitori montati pe traseu de evacuare. nmlkj
1. Evacuare libera, evacuare fortata datorata pistonului si baleiaj; nmlkj
2. Evacuare libera, evacuare inertiala; nmlkj
3. Evacuare libera; nmlkj
4. Evacuare fortata. nmlkj
Calculati puterea turbinei unui motor care evacueaza prin gaze energia dezvoltata prin
arderea combustibilului. Date initiale: , , , ,
, , , .

| | kW P
e
| | kWh kg c
e
/

| | kg kJ Q
i
/
| |
3
/ Nm kg
gaze
min
| | K Nm kJ c
N
3
/ | | K T
1.

| |;
3600
min
kW T c
P c L
P
N
g
e e
T

=
nmlkj
2.

| |;
min
kW T c
P c L
P
N
g
e e
T

=
nmlkj
3. nmlkj
Page 319 of 394

628.

Maximizeaza

| |;
3600
min
kW T c
P c L
P
N
g e e
T

=
4.

| |. 3600
min
kW T c
P c L
P
N
g
e e
T

=
nmlkj
Determinati energia transferata aerului livrat de turbosuflanta unui motor auxiliar care are
un consum de combustibil , coeficientul de exces de aer ,
, caldura specifica , , o presiune de
supraalimentare , exponentul politopic al procesului de comprimare in suflant
si temperatura la admisie .

| | h kg C
h
/

min
| | K Nm kJ c
N
3
/ | |
3
/ Nm kg
aer
| | bar p
s s
n
1 aer
T
1.

|
\
|

=

1
1
1
min
s
s
n
n
s aer
aer
N h
aer
p T
c C L
Q
&
nmlkj
2.

|
|
|
\
|
=

1
1
1
1
min
s
s
n
n
s
aer
aer
N h
aer
p
T
c C L
Q
&
nmlkj
3. nmlkj
Page 320 of 394

629.In schema de bilant energetic al sistemului de propulsie navala cu
motor Sulzer RND din figura PT 12 se indica posibilitatile de
recuperare a energiei termice continute in componentele bilantului
termic. Astfel, notatiile 1 si 2 corespund:

630.In figura PT 13 se prezinta schema sistemului de
turbosupraalimentare consacrata pentru un motor in patru timpi.
Rolul racitorului intermediar de aer este umatorul:

631.Un motor diesel supraalimentat are o durata de deschidere
simultana a supapelor mai mare decat cea specifica motoarelor cu
admisie naturala in scopul cresterii:

|
|
|
\
|
+
=

1
1
1
1
min
s
s
n
n
s
aer
aer
N h
aer
p
T
c C L
Q
&
4.

|
|
|
\
|
=

1
1
1
1
min
s
s
n
n
s
aer
aer
N h
aer
p
T
c C L
Q
&
nmlkj
1. Turbogeneratorului si caldarinei recuperatoare; nmlkj
2. Caldarinei recuperatoare si generatorului de apa tehnica; nmlkj
3. Generatorului de apa tehnica si caldarinei recuperatoare; nmlkj
4. Turbogeneratorului si generatorului de apa tehnica. nmlkj
1. Cresterea densitatii aerului la intrarea in cilindru; nmlkj
2. Scaderea riscului de aparitie a condensului; nmlkj
3. Scaderea presiunii aerului; nmlkj
4. Amestecarea aerului cu combustibil. nmlkj
Page 321 of 394

632.Conditia functionarii comune a compresorului si turbinei din
cadrul grupului de turbosupraalimentare consacrata a unui motor
diesel este urmatoarea:

633.Caracteristica de debit a compresorului centrifugal de
supraalimentare a unui motor naval reprezinta:

634.Pompajul compresorului centrifugal de supraalimentare este:

1. Temperaturii gazelor de evacuare; nmlkj
2. Energiei furnizate turbosuflantei; nmlkj
3. Presiunii aerului din colectorul de admisie; nmlkj
4. Eficientei evacuarii gazelor din cilindru. nmlkj
1. Puterea dezvoltata de turbina sa fie egala cu cea necesara antrenarii
compresorului si turatia motorului sa fie egala cu cea a turbinei;
nmlkj
2. Turatia motorului sa fie egala cu cea a compresorului; nmlkj
3. Puterea motorului sa fie egala cu cea a turbinei; nmlkj
4. Puterea dezvoltata de turbina sa fie egala cu cea necesara antrenarii
compresorului si turatia compresorului sa fie egala cu cea a turbinei.
nmlkj
1. Variatia raportului de comprimare al agregatului in functie de turatia
motorului;
nmlkj
2. Variatia raportului de comprimare in functie de turatia compresorului; nmlkj
3. Variatia randamentului compresorului si raportului de comprimare in
functie de turatia compresorului;
nmlkj
4. Variatia randamentului compresorului si raportului de comprimare in
functie de debitul de aer aspirat de compresor, la diverse turatii ale
compresorului.
nmlkj
1. Fenomenul de functionare instabila a compresorului, atins la scaderea
debitului de aer aspirat;
nmlkj
2. Fenomenul de functionare instabila, care se atinge la scaderea turatiei
rotorului;
nmlkj
3. Fenomenul de functionare instabila, caracterizat prin miscarea pulsatorie nmlkj
Page 322 of 394

635.Daca gazele evacuate din cilindrii motorului ajung direct in
turbina de supraalimentare, atunci turbina este:

636.Care dintre enuntarile de mai jos sunt valabile pentru sistemul de
turbosupraalimentare consacrata:

637.

Maximizeaza

a aerului, atins la scaderea debitului de aer, atunci cnd turatia se mentine
constanta;
4. Fenomenul de aparitie de unde de soc la intrarea in compresor. nmlkj
1. Alimentata la presiune constanta; nmlkj
2. Alimentata la presiune variabila; nmlkj
3. Caracteristica sistemului turbocompound. nmlkj
4. Antrenata de motor. nmlkj
1. Turatia turbinei este dependenta de sarcina motorului; nmlkj
2. Aerul este comprimat in racitorul aerului de supraalimentare; nmlkj
3. Turatia suflantei este acordata cu turatia motorului; nmlkj
4. Puterea absorbita de suflanta variaza cu turatia motorului. nmlkj
Fie = p
s
/p
0
, raportul de crestere al presiunii in compresorul de aer de supraalimentare.
Temperatura aerului se determina cu relatia:

Page 323 of 394

638.In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supraalimentare pentru
motoarele navale. Figura b indica:

motoarele navale. Figurile c si d indica:

1.

k
k
s
T T
1
0
=
nmlkj
2.

1
0

=
k
k
s
T T
nmlkj
3.

k
k
s
T T
1
0
=
nmlkj
4.

T T
k
k
s
=
1
0
nmlkj
1. Supraalimentare in doua trepte, cu suflanta suplimentara antrenata
mecanic, solutie aplicabila motoarelor in doi timpi;
nmlkj
electric, solutie aplicabila motoarelor in doi timpi;
nmlkj
mecanic, solutie aplicabila motoarelor in patru timpi;
nmlkj
electric, solutie aplicabila motoarelor in patru timpi.
nmlkj
1. Supraalimentare in serie, in prima solutie treapta a doua de nmlkj
Page 324 of 394

motoarele navale. Figura e indica:

motoarele navale. Figura f indica:

supraalimentare fiind realizata in incinta de sub piston, iar in a doua
solutie intr-o pompa de baleiaj;
2. Supraalimentare in paralel, in prima solutie treapta a doua de
supraalimentare fiind realizata in incinta de sub piston, iar in a doua
solutie intr-o pompa de baleiaj;
nmlkj
3. Supraalimentare in serie, in prima solutie treapta a doua de
supraalimentare fiind realizata intr-o pompa de baleiaj, iar in a doua
solutie in incinta de sub piston;
nmlkj
4. Supraalimentare in paralel, in prima solutie treapta a doua de
supraalimentare fiind realizata intr-o pompa de baleiaj, iar in a doua
solutie in incinta de sub piston.
nmlkj
1. Sistem turbocompound PTO (power take-off) pentru un motor in patru
timpi;
nmlkj
2. Sistem turbocompound PTO (power take-off) pentru un motor in doi
timpi cu generator de arbore;
nmlkj
3. Sistem turbocompound pentru motor in patru timpi, cu convertor de
impuls pe colectorul de evacuare si cu clapet de by-pass B1 intre
tubulatura de refulare a compresorului si cea de evacuare gaze arse din
motor si clapet CR de pe colectorul de admisie CA, avand drept rezultat
posibilitatea de prelucrare de catre turbina atat a energiei potentiale cat si
cinetice;
nmlkj
4. Sistem turbocompound pentru motor in doi timpi, cu convertor de impuls
pe colectorul de evacuare si cu clapet de by-pass B1 intre tubulatura de
refulare a compresorului si cea de evacuare gaze arse din motor si clapet
CR de pe colectorul de admisie CA, avand drept rezultat posibilitatea de
prelucrare de catre turbina atat a energiei potentiale cat si cinetice.
nmlkj
1. Sistem de supraalimentare pentru motoarele in patru timpi a carui
flexibilitate este asigurata de clapetul B2, care este deschis pentru sarcini
de peste 50%, asigurandu-se optimizarea functionarii la sarcini partiale
mici;
nmlkj
Page 325 of 394

motoarele navale. Figura a indica:

643.Precizati conexiunile unui separator centrifugal ce realizeaza
prima etapa a separarii combustibilului greu din cadrul instalatiei de
combustibil a unui motor naval lent de propulsie, conform figurii SA 1:

644.Combustibilul este admis in cilindrul motorului diesel prin:
2. Sistem de supraalimentare pentru motoarele in doi timpi a carui
flexibilitate este asigurata de clapetul B2, care este deschis pentru sarcini
de peste 50%, asigurandu-se optimizarea functionarii la sarcini partiale
mici;
nmlkj
3. Sistem turbocompound PTO (power take-off) pentru un motor in patru
timpi;
nmlkj
4. Sistem turbocompound PTO (power take-off) pentru un motor in doi
timpi cu generator de arbore.
nmlkj
1. Sistem turbocompound; nmlkj
2. Sistem de turbosupraalimentare consacrata pentru motor in patru timpi; nmlkj
3. Sistem de turbosupraalimentare consacrata pentru motor in doi timpi; nmlkj
4. Ambele raspunsuri b) si c) sunt valabile. nmlkj
1. 1 - de la tk consum; 2 - la tk decantare; 3 - de la tk scurgeri combustibil; 4
- de la tk comanda separatoare; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk
preaplin;
nmlkj
2. 1 - de la tk consum; 2 - la tk preaplin; 3 - de la tk apa comanda
separatoare; 4 - de la tk preaplin; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk
scurgeri combustibil;
nmlkj
3. 1 - de la tk preaplin; 2 - la urmatorul separator; 3 - de la tk apa comanda
separatoare; 4 - de la tk hidrofor; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk
scurgeri combustibil;
nmlkj
4. 1 - de la tk decantare; 2 - la urmatorul separator; 3 - de la tanc apa
comanda separator; 4 apa spalare de la hidrofor; 5 - la tk scurgeri ape
uzate; 6 - la tk scurgeri combustibil
nmlkj
Page 326 of 394

645.Injectorul prezentat in figura SA 2 se deschide datorita presiunii
combustibilului ce actioneaza asupra:

646.Utilizarea unui filtru dublu de combustibil din sistemul de
alimentare continua a unui motor principal se recomanda, deoarece:

647.Referitor la functionarea injectorului din figura SA 2, reperul 3
actioneaza asupra resortului 4, permitand

648.Pompa de injectie din figura SA 3 corespunde uneia dintre tipurile
urmatoare:
1. Supapele de admisie; nmlkj
2. Carburator; nmlkj
3. Ferestrele de evacuare; nmlkj
4. Injector nmlkj
1. Acului injectorului nmlkj
2. Reperului poz. 7 nmlkj
3. Reperului poz. 4 nmlkj
4. Pistonasul pompei de injectie nmlkj
1. Se poate efectua curatarea elementelor filtrante fara intreruperea
functionarii motorului
nmlkj
2. Gradul de filtrare se dubleaza nmlkj
3. Gradul de imbacsire se reduce la jumatate nmlkj
4. Caderea de presiune pe echipamentul de filtrare se reduce la jumatate nmlkj
1. Patrunderea agentului de racire a injectorului nmlkj
2. Patrunderea combustibilului refulat de pompa de injectie nmlkj
3. Reglarea presiunii de injectie nmlkj
4. Realizarea unui amestec carburant corespunzator sarcinii motorului nmlkj
Page 327 of 394

649.Referitor la sistemul din figura SA 3, care dintre urmatoarele
afirmatii este corecta:

650.Figura SA 4 prezinta instalatia de separare a unui motor in doi
timpi functionand cu combustibil greu. Care dintre urmatoarele
afirmatii sunt adevarate:

651.Precizati destinatia tancului TK1 din figura SA 4, din care se
alimenteaza separatorul:
1. Pompa injector nmlkj
2. Pompa cu piston sertar cu cursa variabila, acesta controland cantitatea
refulata de combustibil
nmlkj
3. Pompa cu supape (atat de aspiratie, cat si de refulare) nmlkj
4. Pompa cu piston sertar (rotitor), acesta controland orificiile de aspiratie a
combustibilului, sistemul de actionare fiind alcatuit din parghii si
cremaliera
nmlkj
1. Pistonasul pompei de inejctie este antrenat de regulatorul motorului nmlkj
2. Pistonasul pompei este antrenat de o cama corespunzatoare a arborelui de
distributie
nmlkj
3. Comanda reglarii este generata de regulatorul de turatie al motorului nmlkj
4. Variantele b) si c) simultan nmlkj
1. Separatoarele functioneaza in serie, primul fiind purificator, al doilea
clarificator
nmlkj
2. Separatoarele functioneaza in paralel, primul fiind purificator, al doilea
clarificator
nmlkj
3. Separatoarele functioneaza in serie, primul fiind clarificator, al doilea
purificator
nmlkj
4. Separatoarele functioneaza in paralel, primul fiind clarificator, al doilea
purificator
nmlkj
Page 328 of 394

652.In figura SA 5 incalzitorul final de combustibil are ca agent de
incalzire:

653.In figura SA 6-instalatia de alimentare cu combustibil:


1. Tanc consum nmlkj
2. Tanc decantare nmlkj
3. Tanc buncheraj nmlkj
4. Tanc de preaplin nmlkj
1. Abur saturat nmlkj
2. Abur supraaancalzit nmlkj
3. Apa calda nmlkj
4. Ulei cald nmlkj
1. 5-robinet cu trei cai; 6- filtru; 9- pompe de inalta presiune; nmlkj
2. 10-racitor de combustibil;11- filtre; nmlkj
3. 2-tanc de decantare combustibil greu; 3-tanc de mortorina; nmlkj
4. 1-motor; 8-tanc presurizat; 13-debitmetru nmlkj
1. 5-valvula termoregulatoare cu trei cai; 6- filtru; 9- pompe de inalta
presiune;
nmlkj
2. 10-racitor de combustibil;11- filtre; nmlkj
4. 1-motor; 8-tanc presurizat; 13-supapa de siguranta nmlkj
Page 329 of 394

656.Separatoarele de combustibil sunt agregate care realizeaza
separarea amestecurilor de hidrocarburi, apa si impuritati pe baza

657.Subsistemul de combustibil inalta presiune (de injectie) realizeaza:

658.Functionarea separatoarelor de combustibil se realizeaza dupa un
program ciclic temporizat, realizat de o instalatie de automatizare,
care comanda:

659.Figura SA 7 prezinta un separator purificator si transformarea
necesara pentru a deveni clarificator. Diferenta dintre cele doua consta
1. 5-robinet cu trei cai; 6- filtru fin; nmlkj
2. Vascozimetrul este montat intre incalzitorul de combustibil si filtrele fine; nmlkj
4. 1-motor; 8-tanc presurizat; 13-debitmetru nmlkj
1. Principiului separarii centrifugale, eliminand apa ce a mai ramas dupa
separarea gravitationala si impuritatile
nmlkj
2. Principiului separarii gravitationale, in tancul de decantare nmlkj
3. Principiului separarii gravitationale, in tancul de stocaj nmlkj
4. Principiului separarii gravitationale, in tancul de consum nmlkj
1. Pregatirea combustibilului inainte de pompa de injectie; nmlkj
2. Alimentarea separatoarelor de combustibil; nmlkj
3. Alimentarea tancurilor de serviciu; nmlkj
4. Introducerea combustibilului in cilindri la momentul si cu parametrii
necesari bunei functionari a motorului
nmlkj
1. Operatiunile de ambarcare si transfer al combustibilului; nmlkj
2. Operatiunile de alimentare cu combustibil a motorului principal; nmlkj
3. Operatiunile de separare, descarcare, spalare si supraveghere a instalatiei; nmlkj
4. Operatiunile de incalzire a combustibilului inaintea pompelor de injectie nmlkj
Page 330 of 394
in:

660.Prin electrovalvula VCE2 din figura SA 8 se realizeaza:

661.Prin electrovalvula VCE3 din figura SA 8 se realizeaza:

1. Separatorul purificator dispune de un disc gravitational care joaca rolul
unei diafragme regulatoare de debit, disc care la separatorul clarificator
este inlocuit cu un disc de stopaj, apa separata fiind eliminata odata cu
impuritatile
nmlkj
2. Separatorul clarificator dispune de un disc gravitational care joaca rolul
unei diafragme regulatoare de debit, disc care la separatorul purificator
este inlocuit cu un disc de stopaj, apa separata fiind eliminata odata cu
impuritatile
nmlkj
este inlocuit cu un disc de stopaj, apa separata fiind eliminata continuu
nmlkj
este inlocuit cu un disc de stopaj, realizand astfel separarea integrala a
apei si grosieraa impuritatilor
nmlkj
1. Umplerea cu apa a separatorului, in scopul reducerii pierderilor de
combustibil in faza de descarcare
nmlkj
2. Intreruperea alimentarii cu combustibil a separatorului nmlkj
3. Coborarea tamburului inferior al separatorului si deschiderea orificiilor de
evacuare a apei si impuritatilor
nmlkj
4. Eliminarea apei separate spre tancul de ape uzate nmlkj
1. Umplerea cu apa a separatorului, in scopul reducerii pierderilor de
combustibil in faza de descarcare
nmlkj
2. Intreruperea alimentarii cu combustibil a separatorului; nmlkj
3. Coborarea tamburului inferior al separatorului si deschiderea orificiilor de
evacuare a apei si impuritatilor;
nmlkj
4. Eliminarea apei separate spre tancul de ape uzate nmlkj
Page 331 of 394

662.Figura SA 9 indica modul in care se poate face dozarea cantitatii
de combustibil in functie de turatie si sarcina

663.Rolul vascozimetrului din sistemul de alimentare cu combustibil
greu a motorului principal lent este urmatorul:

664.Vascozimetrul din figura SA 10 este de tipul:

665.In figura SA 43- instalatia de transfer si separare combustibil:
1. Sfarsitul injectiei (b), inceputul injectiei (c) si atat inceputul cat si sfarsitul
(a);
nmlkj
2. Sfarsitul injectiei (a), inceputul injectiei (c) si atat inceputul cat si sfarsitul
(b);
nmlkj
3. Sfarsitul injectiei (b), inceputul injectiei (a) si atat inceputul cat si sfarsitul
(c);
nmlkj
4. Sfarsitul injectiei (a), inceputul injectiei (b) si atat inceputul cat si sfarsitul

nmlkj
1. Asigura mentinerea temperaturii combustibilului, prin izolarea cu
tubulatura insotitoare de abur a tubulaturii de combustibil, prin aceasta
valoarea vascozitatii mentinandu-se in limitele admisibile;
nmlkj
2. Asigura mentinerea vascozitatii combustibilului, prin intermediul unui
emitator diferential de presiune si a unui sistem de comanda pneumatic,
care, prin intermediul valvulei comandate, regleaza debitul de abur care
parcurge incalzitoarele finale si modifica temperatura combustibilului;
nmlkj
3. Asigura mentinerea debitului de abur care parcurge incalzitoarele finale; nmlkj
4. Asigura mentinerea presiunii de injectie. nmlkj
1. Cu regulator de presiune; nmlkj
2. Hidrodinamic; nmlkj
3. Ultrasonic; nmlkj
4. Cu pompa cu roti dintate nmlkj
Page 332 of 394

666.Care dintre urmatoarele metode este utilizata frecvent pentru
ungerea lagarelor motorului diesel semirapid de putere redusa:

667.Cele doua conditii importante pentru realizarea unei ungeri
corespunzatoare a motorului diesel sunt: livrarea unei cantitati
suficiente de lubrifiant si:

668.Schimbatoarele de caldura se afla instalate, cel mai frecvent pentru
sistemele auxiliare ale unui motor diesel auxiliar in:

669.Motoarele de propulsie au, uzual, subsisteme separate de ungere a
motorului si mecanismelor de distributie, deoarece:
1. 6- pompa alimentare separator de MDO; 7- incalzitor de HFO; nmlkj
2. 3- Tanc de depozit; nmlkj
3. tanc de decantare HFO; 12- pompa de alimentare MDO; nmlkj
4. 13-valvula cu trei cai pentru automatizarea separatorului ; Tancurile nu
sunt prevazute cu robineti de purja
nmlkj
1. Barbotaj; nmlkj
2. Ungere sub presiune; nmlkj
3. Picurare; nmlkj
4. Ungatori mecanici nmlkj
1. Cifra cetanica; nmlkj
2. Punctul de curegere; nmlkj
3. Vascozitatea la temperatura corespunzatoare; nmlkj
4. Calitatea uleiului nmlkj
1. Sistemul de alimentare cu combustibil; nmlkj
2. Sistemul de lansare cu aer comprimat; nmlkj
3. Sistemul de ungere; nmlkj
4. Sistemul de comanda si protectie a motorului nmlkj
Page 333 of 394

670.Separatorul de ulei este montat:

671.Pompele separatoarelor centrifugale din figura SA 11:

672.Figura SA 12 prezinta subsistemul de ungere al:

1. Pentru a doua categorie nu sunt necesare racitoare de ulei; nmlkj
2. Impuritatile si particulele rezultate din ungerea motorului pot provoca
deteriorari ale mecanismului de distibutie;
nmlkj
3. In ambele subsisteme se utilizeaza uleiuri neaditivate; nmlkj
4. Cele doua subsiteme reclama tipuri si metode diferite de separare a
uleiului
nmlkj
1. Dupa racitorul de ulei; nmlkj
2. Inainte de racitorul de ulei; nmlkj
3. In circuit separat; nmlkj
4. Dupa pompa de circulatie ulei nmlkj
1. Aspira din tancul de alimentare ulei motor auxiliar MA si refuleaza in
tancul de circulatie ulei motor principal MP;
nmlkj
2. Aspira uleiul din tancul de circulatie ulei de sub motorul principal MP si
il refuleaza tot in acesta;
nmlkj
3. Aspira uleiul din tancul de ulei lucrat din dublul fund si il refuleaza in
tancul de circulatie ulei MP;
nmlkj
4. Realizeaza functia de la punctul b), sau, prin comutarea corespunzatoare a
flanselor trece-nu trece de pe aspiratia/refularea acestora se pot dubla,
realizand si separarea uleiului din baia de ulei a motorului auxiliar MA
nmlkj
1. Lagarelor palier; nmlkj
2. Lagarelor de sprijin de pe linia axiala; nmlkj
3. Cilindrilor; nmlkj
4. Turbosuflantelor nmlkj
Page 334 of 394
673.Pozitionarea ungatorilor si a orificiilor de ungere pe suprafata
camasii cilindrului se poate face:

674.Canalele de ungere practicate in bratele arborelui cotit al unui
motor in patru timpi sunt destinate furnizarii de ulei catre:

675.Debitul pompei de circulatie ulei este:

676.Subsistemul de ungere al motoarelor auxiliare prezinta
urmatoarele particularitati:

1. Uni-level (pe un singur rand), si anume high-level, la partea superioara a
camasii, ungere utilizata la motoarele mai vechi;
nmlkj
2. Uni-level (pe un singur rand), si anume low-level, la distanta mai mare de
partea superioara decat modelul consacrat high-level:;
nmlkj
3. Multi-level (pe mai multe nivele): ungere utilizata la motoarele moderne
si care confera flexibilitatea necesara prevenirii uzurii corozive in partea
superioara a camasii si a celei adezive in partea inferioara,
nmlkj
4. Toate variantele anterioare se afla inca in exploatare nmlkj
1. Lagarele palier; nmlkj
2. Lagarelor maneton; nmlkj
3. Bucsei boltului pistonului; nmlkj
4. Tuturor elementelor de mai sus nmlkj
1. Proportional cu cantitatea de caldura degajata prin arderea
combustibilului si preluata de uleiul de ungere;
nmlkj
2. Invers proportional cu cantitatea de caldura degajata prin ardere si
preluata de ulei;
nmlkj
3. Invers proportional cu volumul tamcului circulatie ulei; nmlkj
4. Invers proportional cu cantitatea de caldura degajata prin ardere si
preluata de ulei si proportional cu diferenta de temperatura intre intrarea
si iesirea uleiului din motor
nmlkj
1. Este de tipul cu carter umed, locul tancului de circulatie fiind preluat de
baia de ulei;
nmlkj
Page 335 of 394

677.Figura SA 11 prezinta schema sistemului de ungere a unui motor
auxiliar. Precizati destinatia pompelor de ungere:

678.Racitoarele ulei RU din figura SA 13 sunt alimentate cu:

679.Figura SA 14 indica modul de realizare a ungerii unui motor in
patru timpi. Acesta se bazeaza pe principiul:

2. Este de tipul cu carter uscat, avand un tanc circulatie ulei sub motor; nmlkj
3. Este de tipul cu carter umed, avand un tanc circulatie ulei sub motor; nmlkj
4. Este de tipul cu carter uscat, locul tancului de circulatie fiind preluat de
baia de ulei
nmlkj
1. PUA-pompa de circulatie ulei, articulata pe motor; PPU-electropompa de
preungere; PM-pompa manuala, care dubleaza PPU, utilizata si pentru
manipularea uleiului;
nmlkj
2. PUA-pompa de preungere; PPU-pompa de circulatie ulei; PM-pompa
manuala pentru cazuri de avarie;
nmlkj
3. PPU-pompa de avarie; PUA-pompa de circulatie; PM-pompa de circulatie
de rezerva;
nmlkj
4. PUA-pompa de circulatie, uzual cu actionare individuala (electropompa);
PPU-pompa de preungere, articulata pe motor si utilizata la pornirea
acestuia; PM-pompa manuala ce dubleaza PPU
nmlkj
1. Apa de mare, pentru racirea uleiului; nmlkj
2. Apa tehnica pentru racirea uleiului si tricloretilena pentru curatarea
racitoarelor;
nmlkj
3. Apa de mare pentru racirea uleiului si tricloretilena pentru spalarea
racitoarelor;
nmlkj
4. Tricloretilena pentru racirea uleiului si apa tehnica pentru curatarea
racitoarelor
nmlkj
1. Ungerii prin stropire; nmlkj
Page 336 of 394

680.Ungerea arborelui de distributie din figura SA 14 se realizeaza:

681.Figura SA 15 prezinta schema subsistemului de ungere a
agregatului de turbosupraalimentare a unui motor naval principal MP
lent. Pozitia 6 este:

682.In figura SA 15, pozitia 9 este dispozitivul de protectie a motorului
principal. Valvula 8 este pozitionata pe tubulatura 10 de la apa de
racire pistoane a dispozitivului de protectie, astfel incat:

2. Ungerii gravitationale; nmlkj
3. Ungerii mixte sub presiune prin barbotare si stropire; nmlkj
4. Ungere de inalta presiune nmlkj
1. Prin stropire; nmlkj
2. Prin barbotare; nmlkj
3. Prin canalele 4; nmlkj
4. Prin canalele 8 nmlkj
1. Tancul de circulatie ulei MP, situat sub motor; nmlkj
2. Tanc ulei lucrat situat sub cel de la punctul a); nmlkj
3. Tanc alimentare ulei motoare auxiliare MA; nmlkj
4. Rezervor tampon pentru evitarea socurilor hidraulice si alimentarea de
avarie a agregatului
nmlkj
1. Daca presiunea in subsistemul de racire mentionat scade, se intrerupe
alimentarea cu combustibil a motorului;
nmlkj
manevra de lansare a motorului;
nmlkj
manevra de inversare a motorului;
nmlkj
4. Daca presiunea in subsistemul de racire mentionat creste, se intrerupe
alimentarea cu combustibil a motorului
nmlkj
Page 337 of 394

683.Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa referitor la sistemul de
ungere:

684.In figura SA 16 transferul uleiului din tancul 2 in tacul 6 se poate
face cu:

685.In figura SA 17-instalatiade ungere mecanism motor:

686.In figura SA 17 -instalatiade ungere mecanism motor:

1. Are tanc de compensa; nmlkj
2. Are tanc de circulatie; nmlkj
3. Are valvula termoregulatoare in circuit; nmlkj
4. Are racitoare in circuit nmlkj
1. Numai cu pompa actionata electric; nmlkj
2. Numai cu pompa actionata manual; nmlkj
3. Cu pompa actionata electric sau cu pompa actionata manual; nmlkj
4. Transfer gravitational nmlkj
1. 1-motor; 3-filtru; 4-pompa de alimentare separator; nmlkj
2. 1-motor;2-tanc ulei; 8-priza intrare ulei pentru cap de cruce; nmlkj
3. 3-filtru; 5-incalzitor de ulei; nmlkj
4. 7-filtru; 9- pompa pentru ungere cap de cruce; 10- priza intrare ulei
ungere cap de cruce
nmlkj
1. 1-motor; 3-filtru; 4-pompa de circulatie; 6-valvula termoregulatoare; nmlkj
2. 1-motor; 2-tanc ulei; 8-priza intrare ulei pentru cap de cruce; nmlkj
3. 3-filtru; 5-incalzitor de ulei; nmlkj
ungere lagare palier
nmlkj
Page 338 of 394

687.In figura SA 17 -instalatiade ungere mecanism motor:

688.Pompa PPU din figura SA 11, care prezinta sistemul de ungere a
motoarelor auxiliare si sistemul de separare ulei, este destinata:

689.Pompele separatoarelor de ulei din figura SA 11:

690.Uzual, numarul rezervoarelor de ulei pentru ungerea cilindrilor
motorului principal lent este de doua, deoarece:

1. 1-motor; 3-filtru; 4-pompa de circulatie; 6-valvula termoregulatoare cu
doua cai;
nmlkj
2. 1-motor;2-tanc ulei ; 8-priza intrare ulei pentru cap de cruce; nmlkj
3. 3-filtru; 5-racitor de ulei; nmlkj
ungere lagare paliere
nmlkj
1. Ungerii in functiionarea normala a DG-ului respectiv; nmlkj
2. Ungerii de avarie; nmlkj
3. Preungerii DG-ului inainte de pornirea acestuia; nmlkj
4. Dublarii pompei de ulei articulate pe motor nmlkj
1. Aspira uleiul din tancul de decantare si il refuleaza in tancul de consum
ulei;
nmlkj
2. Aspira ulei din tancul de ulei lucrat si il refuleaza in tancul de circulatie
ulei de sub motorul principal;
nmlkj
3. Aspira ulei din tancul de ulei circulatie si il refuleaza in tancul de ulei
lucrat de sub motorul principal;
nmlkj
4. Aspira ulei din tancul de ulei circulatie si il refuleaza tot in acesta. nmlkj
Page 339 of 394

691.Uleiul de ungere cilindri:

692.Pentru retinerea impuritatilor din lubrifiant, se utilizeaza filtre
fine, montate:

693.Volumul tancului de circulatie ulei este dependent de:

1. Unul este de rezerva; nmlkj
2. Fiecare contine cate un sort special de ulei, destinat ungerii motorului la
functionarea pe combustibil greu, respectiv usor;
nmlkj
3. Debitul pompelor de ungere este prea mare; nmlkj
4. Presiunea uleiului refulat de pompele de ungere este mare. nmlkj
1. Este distribuit de ungatori si partial dispersat intr-o pelicula foarte fina de
catre segmenti pe oglinda camasii, iar cealalta parte este consumat
inevitabil in procesul de ardere;
nmlkj
2. Este trimis apoi capului de cruce, pentru ungerea lagarelor acestuia; nmlkj
3. Este utilizat complet in procesul de lubrificare a camasii cilindrului, fiind
apoi scurs in carter;
nmlkj
4. Este complet consumat in procesul de ardere nmlkj
1. Inainte de racitoarele de ulei; nmlkj
2. Dupa racitoarele de ulei, datorita debitelor mari ce trebuie vehiculate,
pentru a nu mari exagerat dimensiunile;
nmlkj
3. Indiferent, inainte de intrarea in motor; nmlkj
4. Inaintea pompelor de circulatie ulei nmlkj
1. Debitul pompei de uei ungere; numarul de recirculari ale uleiului intr-o
ora;
nmlkj
2. Gradul de reducerea volumului util, prin depunertea de impuritati pe
peretii tancului, ca si datorita aparitiei zonei de spumare la suprafata
libera a tancului, datorita sedimentarii impuritatilor din ulei; debitul
pompei de uei ungere; numarul de recirculari ale uleiului intr-o ora;
nmlkj
3. Puterea si sarcina motorului; nmlkj
4. Autonomia navei nmlkj
Page 340 of 394
694.Figura SA 18 prezinta:

695.Figura SA 19 prezinta sistemul de ungere controlat electronic al
cilindrilor motorului lent modern. Acesta:

696.In figura SA 20 este prezentata:

697.Figura SA 14 indica modul de realizare a ungerii unui motor in
patru timpi. Pozitia 13 unsa cu lubrifiant este:

1. Un racitor dublu cu placi; nmlkj
2. Un racitor dublu cu tevi; nmlkj
3. Un filtru magnetic; nmlkj
4. Curatirea unei baterii de filtre, realizata prin inversareacurgerii in
elementul ce urmeaza a fi inversat
nmlkj
1. Permite controlul ratei de ungere a cilindrilor, ca si al momentului si
duratei adecvate pe ciclul motor ale ungerii cilindrului;
nmlkj
2. Este astfel conceput incat sa permita ungerea fortata a fiecarui nivel de
orificii de ungere;
nmlkj
3. Functionarea se realizeaza fara defectiuni pentru un numar mare de cicluri
de incarcare;
nmlkj
4. Toate raspunsuri anterioare nmlkj
1. O pompa de ungere cilindri, pentru care miscarea de rotatie a camelor,
obtinuta de la un mecanism cu clichet actionat prin intermediul unui brat
reglabil in functie de sarcina de la arborele de antrenare;
nmlkj
2. Pompa de circulatie ulei, antrenata de motorul auxiliar; nmlkj
3. Pompa de circulatie ulei cu actionare individuala, pentru motorul in doi
timpi;
nmlkj
4. Pompa individuala de ungere turbosuflanta nmlkj
Page 341 of 394

698.Apa de mare aspirata de peste bord in scopul racirii motorului
naval lent de propulsie este utilizata in racirea urmatoarelor:

699.Apa de mare aspirata de peste bord in scopul racirii motorului
naval lent de propulsie este utilizata in racirea urmatoarelor:

700.Apa tehnica utilizata la racirea cilindrilor motorului de propulsie
este utilizata in procesul de generare a apei tehnice

701.Camasa cilindrului din figura SA 21 prezinta inele de etansare la
1. Tija supapei; nmlkj
2. Tachetul; nmlkj
3. Orificiile lagarelor culbutorului; nmlkj
4. Cama nmlkj
1. Aerul de supraalimentare, racitoarele de ulei si apa tehnica, generatorul de
apa tehnica, lagarele liniei axiale, electrocompresoarele si apoi este
deversata peste bord;
nmlkj
2. Cele de la punctul a), dar este introdusa apoi in motor; nmlkj
3. Doar partile calde ale motorului: cilindrii, chiulasa, turbosuflanta,
pistoane si injectoare;
nmlkj
4. Doar a agentilor de lucru in racitoarele specifice nmlkj
1. Aerul de supraalimentare, racitoarele de ulei si apa tehnica, generatorul de
apa tehnica, lagarele liniei axiale, electrocompresoarele si apoi este
deversata peste bord;
nmlkj
2. Cele de la punctul a), dar este introdusa apoi in motor; nmlkj
3. Doar partile calde ale motorului: cilindrii, chiulasa, turbosuflanta,
pistoane si injectoare;
nmlkj
4. Doar a agentilor de lucru in racitoarele specifice nmlkj
1. Ca agent de racire a distilatului; nmlkj
2. Ca agent de racire a apei de mare; nmlkj
3. Ca agent de incalzire a apei de alimentare a generatorului de apa tehnica; nmlkj
4. Agent principal de obtinere a vacuumului in distilator nmlkj
Page 342 of 394
partea inferioara (O-ring). Acestea servesc la:

702.Tancul de expansiune aferent sistemului de racire al unui motor
principal este destinat mentinerii constante a presiunii in sistem si:

703.Presiunea maxima in oricare din subsistemele in circuit inchis cu
apa tehnica ale motorului este atinsa:

704.Tancul de compensa al unuia dintre subsistemele de racire in
circuit inchis cu apa tehnica este localizat:

1. Etansarea la apa intre camasa si blocul cilindrilor; nmlkj
2. Usoara centrare a camasii; nmlkj
3. Impiedicarea patrunderii uleiului de ungere in carter; nmlkj
4. Asigurarea unei distributii corespunzatoare a temperaturii dintre camasa
si blocul cilindrilor
nmlkj
1. Reducerii temperaturii apei; nmlkj
2. Reducerii turbulentei apei de racire; nmlkj
3. Evitarii socurilor hidraulice; nmlkj
4. Cresterii volumului de apa pe masura intensificarii regimului termic al
motorului
nmlkj
1. La iesirea din subsitemul racire cilindri nmlkj
2. La intrarea in tancul de compensa; nmlkj
3. La intrarea in racitorul aferent; nmlkj
4. La refularea pompei de circulatie apa racire nmlkj
1. In pozitia cea mai inalta din subsistem; nmlkj
2. In pozitia cea mai de jos; nmlkj
3. La nivelul paiolului din compartimentul de masini; nmlkj
4. Indiferent in ce pozitie nmlkj
Page 343 of 394
705.Valvula termoregulatoare cu trei cai din subsistemele de racire in
circuit inchis ale motorului regleaza temperatura apei de racire prin
by-passarea unei cantitati de apa:

706.In figura SA 22 se prezinta amplasarea si pozitionarea prizelor de
fund si a magistralei de apa de mare. Pozitiile 1 si 2 reprezinta,
respectiv:

707.Volumul tancului de compensa din unul dintre subsistemele de
racire in circuit inchis se determina in functie de:

708.Figura SA 23 indica modul de realizare a racirii capului pistonului
unui motor naval lent modern. Precizati valabilitatea uneia dintre
afirmatiile urmatoare, referitoare la solutia in discutie:

1. In raport cu motorul; nmlkj
2. In raport cu racitorul; nmlkj
3. In raport cu tancul de compensa; nmlkj
4. Si deversarea acesteia peste bord nmlkj
1. Chesoanele Kingston si purjele acestora; nmlkj
2. Chesoanele si filtrele Kingston; nmlkj
3. Filtrele de namol si tubulaturile de curatire si suflare cu aer; nmlkj
4. Filtrele de namol si tubulaturile de curatire si suflare cu abur nmlkj
1. Zona de navigatie; nmlkj
2. Temperatura gazelor de evacuare din motor; nmlkj
3. Numarul de recirculari ale apei; nmlkj
4. Temperatura apei la iesirea din motor nmlkj
1. Racirea pistonului se face cu ulei, circulat prin tije telescopice; nmlkj
2. Racirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului; nmlkj
3. Racirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului, prin actiunea nmlkj
Page 344 of 394

709.Racirea injectoarelor se poate face:

710.Temperatura de vaporizare a apei de mare in generatorul de apa
tehnica este mai mica decat apa de racire cilindri si se modifica functie
de vacuumul din generatorul de apa tehnica:

711.In figura SA 24- instalatia de racire cu apa de mare:

712.In figura SA 25 instalatia de racire:

predominanta a jetului de ulei in orificiile din capul pistonului;
4. Racirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului, prin actiunea
predominanta a jetului de ulei in orificiile din capul pistonului, urmata de
efectul agitator al agentului de racire
nmlkj
1. Cu apa tehnica; nmlkj
2. Cu combustibil; nmlkj
3. Variantele a) si b); nmlkj
4. Doar varianta a) nmlkj
1. Da; nmlkj
2. Da, in functie de temperatura apei de mare si nu se modifica cu vacuumul
generator;
nmlkj
3. Nu; nmlkj
4. Nu, deoarece agentul de racire isi modifica temperatura nmlkj
1. 4- filtru ; 5-pompa de circulatie; 12-tubulatura de surplus; nmlkj
2. 9-racitor de ulei; nmlkj
3. 6-traductor de temperatura; 7-racitor de aer; nmlkj
4. 12-tubulatura de recirculare; 14- diafragme pentru reglarea presiunii apei nmlkj
1. Racirea uleiului cu apa de mare; nmlkj
Page 345 of 394

713.Figura SA 26 prezinta sistemul de racire cu apa de mare aferent
unei instalatii de propulsie ce motor in doi timp. Rolul valvulei
termoregulatoare VTR-MP comandate pneumatic de o instalatie de
automatizare este:

714.Figura SA 26 prezinta sistemul de racire cu apa de mare aferent
unei instalatii de propulsie ce motor in doi timp. Valvula
termoregulatoare VTR-MP este comandata de:

715.Ordinea in care este realizata in racitoare racirea agentilor de
lucru ce asigura functionarea motorului de propulsie este:

2. Racirea aerului de supraalimentare cu apa tehnica; nmlkj
3. Racirea condensatorului cu apa de mare; nmlkj
4. Pompele de racire cilindri sunt paralel nmlkj
1. De a permite trecerea apei refulate de pompele principale de apa de mate
PR spre generatorul de apa tehnica, daca apa nu mai dispune de capacitate
de racire;
nmlkj
2. De a refula agentul de racire peste bord, daca acesta nu mai dispune de
capacitate de racire;
nmlkj
3. De a reintroduce agentul de racire pe aspiratia pompelor PR, daca acesta
mai dispune de capacitate de racire;
nmlkj
4. De a refula agentul de racire peste bord, daca acesta nu mai dispune de
capacitate de racire si de a reintroduce agentul de racire pe aspiratia
pompelor PR, in caz contrar
nmlkj
1. Pneumatic de instalatia de automatizare; nmlkj
2. Hidraulic de uleiul din sistemul de protectie a motorului; nmlkj
3. De apa tehnica ; nmlkj
4. De apa de mare nmlkj
1. Racitoarele cilindri, racitoarele injectoare, racitoarele pistoane, racitoarele
de ulei
nmlkj
Page 346 of 394

716.Conform schemei sistemului de racire cu apa de mare din figura
SA 26, se constata interceptia dintre acest sistem si instalatia de balast,
explicatia acesteia fiind urmatoarea:

717.In schema din figura SA 26, este indicata si racirea motoarelor
auxiliare. Prin subsistemul respectiv se realizeaza:

718.Motoarele auxiliare sunt alimentate cu apa de mare, conform
schemei din figura SA 26, de catre:

2. Racitoaterele de ulei, racitoarele cilindri, racitoarele injectoare, racitoarele
pistoane;
nmlkj
3. Racitoaterele de ulei, cele ale apei de racire pistoane, racitoarele cilindri,
racitoarele injectoare;
nmlkj
4. Racitoaterele de ulei, cele ale apei de racire pistoane, racitoarele cilindri nmlkj
1. Pentru cazuri deosebite, de regula la navigatia in zone foarte reci, in ape
cu gheata sparta care poate infunda prizele de fund, exista posibilitatea
folosirii unui tanc de balast ca tanc de circulatie;
nmlkj
2. Aspiratia din magistrala Kingston si refularea peste bord sunt cuplate la
tancul de balast, sistemul deschis transformandu-se intr-unul inchis;
nmlkj
3. Sunt valabile ambele formulari de la punctele anterioare; nmlkj
4. Situatia se justifica atunci cand pompele de balast sunt avariate nmlkj
1. Racirea lagarelor motorului auxiliar; nmlkj
2. Racirea aerului de supraalimentare al motorului auxiliar; nmlkj
3. Racirea injectoarelor motorului auxiliar; nmlkj
4. Aliomentarea pe ramificatii independente a racitoarelor aerului de
supraalimentare, racitoarele de ulei RU si racitoarele de ulei cilindri RC,
acestea fiind inseriate
nmlkj
1. Pompele de serviciu port PS, in stationare la cheu, iar in mars, prin
ramificatia de legatura prevazuta cu o valvula de retinere VUL, din
nmlkj
Page 347 of 394

719.Pompele PG din schema sistemului de racire in circuit inchis din
figura SA 27 sunt destinate:

720.Figura SA 28 indica schema globala de racire controlata de sarcina
motorului naval lent modern. Caracteristicile de baza sunt
urmatoarele:

721.Sistemul din figura SA 29 este cel aferent:

subsistemul de racire al motorului principal;
2. Pompele principale de apa de mare PR, in stationare la cheu si de catre
pompele de serviciu PS in mars;
nmlkj
3. Pompele PG in stationare si PS in mars; nmlkj
4. Pompele PS in stationare la cheu si PG in mars nmlkj
1. Alimentarii racitoarelor motorului principal; nmlkj
2. Alimentarii racitoarelor motoarelor auxiliare; nmlkj
3. Alimentarii generatorului de apa tehnica; nmlkj
4. Racirii electrocompresoarelor si lagarelor intermediare LI si a lagarului
etambou
nmlkj
1. Fluxul agentului de racire este divizat intr-un circuit primar, care ocoleste
camasa in scopul racirii chiulasei si un circuit secundar dedicat racirii
cilindrului;
nmlkj
2. Debitul agentului de racire este controlat prin sarcina motorului, in scopul
evitarii coroziunii la orice regim de functionare;
nmlkj
3. Noul sistem este presurizat, pentru evitarea fornarii vaporilor datorita
atingerii unor temperaturi mai ridicate ale camasii decat in sistemul
conentional;
nmlkj
4. Sunt valabile toate afirmatiile anterioare nmlkj
1. Racirii cilindrilor motorului semirapid; nmlkj
2. Racirii pistoanelor motorului semirapid; nmlkj
Page 348 of 394

722.Racirea pistoanelor motorului lent de propusie sugerata in figura
SA 29 se realizeaza:

723.In figura SA 44- instalatia de racire:

724.La un motor in patru timpi cu opt cilindri in linie, distanta
unghiulara dintre camele de admisie este:

725.Sistemul de evacuare a motorului in doi timpi trebuie sa asigure:

3. Racirii pistoanelor motorului lent; nmlkj
4. Racirii injectoarelor motorului lent nmlkj
1. Cu apa de mare; nmlkj
2. Cu apa tehnica circulata prin tije telescopice; nmlkj
3. Cu ulei vehiculat prin tija pistonului; nmlkj
4. Cu ulei vehiculat prin tije telescopice solidare cu pistonul nmlkj
1. Racitor de ulei cu apa de mare; nmlkj
2. Racitor de aer in doua trepte cu apa tehnica; nmlkj
3. Racirea motoarelor auxiliare cu apa de mare; nmlkj
4. Doua trepte de racire cu apa de mare nmlkj
1. 90 grd RAC, 90 grd RAD; nmlkj
2. 90 grd RAC, 45 grd RAD nmlkj
3. 45 grd RAC, 90 grd RAD; nmlkj
4. 45 grd RAC, 45 grd RAD nmlkj
1. Furnizarea de energie turbinei de supraalimentare; nmlkj
2. Reducerea nivelului de zgomot in compartimentul de masini; nmlkj
3. Eliminarea gazelor de ardre din cilindrul motor; nmlkj
Page 349 of 394

726.Durata procesului de evacuare la un motor in patru timpi este:

727.Prin folosirea supapei de evacuare se obtine asimetrizarea
diagramei de schimb de gaze la motoarele in doi timpi?

728.Pentru motoarele in doi timpi cu inaltimea ferestrelor de evacuare
mai mare decat a celor de baleiaj:

729.Practicarea unor ferestre de baleiaj cu un anumit unghi de
incidenta pe camasa cilindrului are drept scop:

4. Toate cele anterioare nmlkj
1. Mai mare de 90 grd RAD; nmlkj
2. Mai mare de 180 grd RAC; nmlkj
3. Ambele raspunsuri de la a) si b); nmlkj
4. Mai mica decat 90 grd RAD si decat 180 grd RAC nmlkj
1. Da; nmlkj
2. Nu, pentru ca se respecta fluxul de functionare; nmlkj
3. Nu, pentru ca aceasta este actionata hidraulic; nmlkj
4. Nu, pentru baleiajul este in echicurent nmlkj
1. Nu se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze nmlkj
2. Se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze, daca se
instaleaza clapeti pe traseul de evacuare;
nmlkj
3. Se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze, daca se
instaleaza clapeti pe traseul de admisie;
nmlkj
4. Raspunsurile b) si c). nmlkj
1. Reducerea turbulentei incarcaturii proaspete; nmlkj
2. Inducerea miscarii de swirl; nmlkj
3. Usurarea evacuarii gazelor de ardere; nmlkj
4. Opunerea fata de miscarea de squish nmlkj
Page 350 of 394

730.Cresterea jocului dintre tija supapei si bratul culbutorului are
drept consecinta:

731.Sistemul de actionare al arborelui cu came este destinat mentinerii
raportului corespunzator intre acesta si arborele cotit, scop in care
arborele cu came este antrenat:

732.Reperul A din figura Sa 30 reprezinta:

733.Reperul notat cu E din figura SA 31 este:

1. Marirea intarzierii la inchiderea supapei; nmlkj
2. Marirea avansului la deschiderea supapei; nmlkj
3. Reducerea duratei de deschidere a supapei; nmlkj
4. Marirea duratei de deschidere a supapei nmlkj
1. Jumatate din turatia arborelui cotit, pentru motorul in doi timpi; nmlkj
2. Cu turatia arborelui cotit, pentru motorul in doi timpi; nmlkj
3. Cu turatie dubla fata de cea a arborelui cotit, pentru motorul in patru
timpi;
nmlkj
4. Cu un sfert din turatia arborelui cotit, pentru motorul in patru timpi nmlkj
1. Tija impingatoare din sistemul de actionare a supapelor; nmlkj
2. Axul culbutorului; nmlkj
3. Surubul de reglaj al jocului termic; nmlkj
4. Tija supapei nmlkj
1. Teava de dirijare a apei de racire a pistonului; nmlkj
2. Tija impingatoare din sistemul de distributie; nmlkj
3. Conducta de inalta presiune; nmlkj
4. Conducta de ungere a culbutorului nmlkj
Page 351 of 394

734.Figura SA 32 prezinta chiulasa armata a motorului in patru timpi
Wartsila 26; specificitatea sistemului de actionare a supapelor consta
in:

735.In figura SA 33 se prezinta:

736.La un motor in 4 timpi cu 8 cilindri in linie distanta unghiulara
dintre camele pompei de injectie este:

1. Culbutorul actioneaza simultan asupra cate unei supape de admisie si a
uneia de evacuare;
nmlkj
2. Culbutorul este unic pentru ambele tipuri de supape si actioneaza separat
asupra supapelor de admisie si de evacuare, situate pe doua randuri
diferite, dar simultan asupra celor doua supape de acelasi fel, prin
intermediul unui taler;
nmlkj
3. Culbutorul actioneaza consecutiv asupra celor doua supape de admisie,
apoi tot consecutiv asupra celor de evacuare, prin intermediul unui taler;
nmlkj
4. Existenta a cate unui sistem de actionare pentru fiecare tip de supape,
culbutorii corespunzatori actionand simultan asupra celor doua supape de
acelasi fel, prin intermediul unui taler
nmlkj
1. Sistemul mecanic de actionare a supapei de admisie a unui motor in patru
timpi;
nmlkj
2. Sistemul hidraulic de deschidere a supapei de evacuare a unui motor in
patru timpi;
nmlkj
3. Sistemul pneumatic de inchidere a supapei de evacuare a unui motor in
doi timpi cu baleiaj in echicurent;
nmlkj
4. Sistemul hidraulic de deschidere a supapei de evacuare a unui motor in
doi timpi cu baleiaj in echicurent si de inchidere mecanica a acesteia.
nmlkj
4. 90 grd RAC; 180 grd RAD nmlkj
Page 352 of 394

dintre camele de evacuare este:

dintre camele de admisie este:

739.Pentru ferestre de baleiaj (FB) si ferestre de evacuare (FE) se
poate hFB = hFE:

740.Pentru ferestre de baleiaj (FB) si ferestre de evacuare (FE) cu hFB
> hFB se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze:

741.Baleiajul in contracurent poate fi in bucla inchisa:
4. 90 grd RAC; 180 grd RAD nmlkj
2. 900 RAC; 950 RAD; nmlkj
3. 1800 RAC; 900 RAD; nmlkj
4. 900 RAC; 450 RAD nmlkj
1. Da, dar se folosesc clapeti pe traseul de baleiaj; nmlkj
2. Da, dar se folosesc clapeti pe traseul de evacuare; nmlkj
3. Nu; nmlkj
4. Nu, deoarece baleiajul este in echicurent nmlkj
1. Nu; nmlkj
2. Da, dar se pun clapeti pe traseul de evacuare; nmlkj
3. Baleiajul nu poate fi in contracurent; nmlkj
4. Da, numai daca presiunea de supraalimentare ramane constanta nmlkj
Page 353 of 394

742.Pe camasa cilindrului sunt practicate FB si FE, iar in cilindru se
misca doua pistoane. Cum se considera baleiajul:

743.In figura SA 5 caldarina recuperatoare de pe traseul de evacuare
al unui motor principal are:

744.Rolul sistemului de distributie este urmatorul:

1. Da; nmlkj
2. Da, numai pentru motoare in 2 timpi cu supapa de evacuare; nmlkj
3. Nu; nmlkj
4. Nu, deoarece se modifica avansul la injectie nmlkj
1. Echicurent; nmlkj
2. Nu se poate considera baleiaj; nmlkj
3. In bucla inchisa; nmlkj
4. In bucla deschisa nmlkj
1. Doua suprafete de schimb de caldura; nmlkj
2. Trei suprafete de schimb de caldura; nmlkj
3. suprafata de schimb de caldura; nmlkj
4. Un debit constant de abur saturat nmlkj
1. Asigurarea distributiei optime a peliculei de lubrifiant pe oglinda camasii
cilindrului in regim hidrodinamic;
nmlkj
2. Asiguararea distibutiei uniforme a dozei de combustibil injectate intre
cilindrii motorului;
nmlkj
3. Asigurarea introducerrii incarcaturii proaspete si evacuarea gazelor la
viteze si momente convenabil alese;
nmlkj
4. Asigurarea introducerii incarcaturii proaspete si evacuarea gazelor la
viteze si momente convenabil alese si inlesnirea producerii la timp a
injectiei de combustibil in cilindrii motorului, ca si a pornirii motorului cu
aer comprimat si, eventual, a inversarii sensului de mars
nmlkj
Page 354 of 394
745.Dupa tipul organului care controleaza orificiile sau luminile de
admisie si evacuare se disting:

746.La motoarele in patru timpi se aplica, in mod predominant,
distributia cu supape, datorita:

747.Mecanismul de distributie la motoarele in patru timpi este format
din:

748.Principiul de functionare a sistemului de distributie a gazelor la
motoarele in patru timpi este urmatorul:
1. Distributie prin supape la motoarele in doi timpi si ferestre la motoarele in
patru timpi;
nmlkj
2. Distributie prin supape la motoarele in patru timpi si ferestre la motoarele
in doi timpi;
nmlkj
3. Distributie prin supape la motoarele in patru timpi; cu ferestre la
motoarele in doi timpi cu sistem clasic de distributie si cu ferestre de
baleiaj plus supapa de evacuare la motoarele in doi timpi cu baleiaj in
echicurent;
nmlkj
4. Distributie prin supape la motoarele in doi timpi; cu ferestre la motoarele
in patru timpi cu sistem clasic de distributie si cu ferestre de baleiaj plus
supapa de evacuare la motoarele in patru timpi cu baleiaj in echicurent
nmlkj
1. Constructiei sale simple si bunei etansari a cilindrului, care se restabileste
rapid dupa schimbarea gazelor;
nmlkj
2. Posibilitatilor sporite de asimetrizare a fazelor; nmlkj
3. Imposibilitatii executarii de ferestre datorita gabaritelor mai reduse; nmlkj
4. Maririi perioadei de evacuare fortata a gazelor nmlkj
1. Supape, arbore de distributie (arbore cu came), organe de transmitere a
miscarii si arcurile supapelor;
nmlkj
2. Supape, arbore cotit, organe de transmitere a miscarii si arcurile
supapelor;
nmlkj
3. Supape, arbore de distributie (arbore cu came), culbutori si si arcurile
supapelor
nmlkj
4. Arbore de distributie (arbore cu came), culbutori si si arcurile supapelor nmlkj
Page 355 of 394

749.In figura SA 34 sunt indicate cateva sisteme de distributie a
gazelor la motoarele in patru timpi. Solutia SA 34,a este specifica:

1. Supapa are doua parti: talerul, prin care se sprijina, in timpul repausului,
pe un locas numit scaunul supapei, mentinand inchis orificiul de
distributie; tija, ce receptioneaza comanda: in timpul miscarii supapei, tija
ei culiseaza, de obicei, intr-un organ numit ghidul supapei, iar orificiul de
distributie este inchis;
nmlkj
distributie este inchis; camele arborelui de distributie comanda ridicarea
supapelor prin intermediul organelor de transmitere a miscarii; arcul
supapei o mentine pe scaun pe durata repausului, asigurand contactul
permanent cu organele de transmitere a miscarii pe parcursul ridicarii si
comanda coborarea supapei;
nmlkj
3. Supapa are doua parti: tija, prin care se sprijina, in timpul repausului, pe
un locas numit scaunul supapei, mentinand inchis orificiul de distributie;
talerul, ce receptioneaza comanda: in timpul miscarii supapei, tija ei
culiseaza, de obicei, intr-un organ numit ghidul supapei, iar orificiul de
distributie este inchis; camele arborelui de distributie comanda ridicarea
supapelor prin intermediul organelor de transmitere a miscarii; arcul
supapei o mentine pe scaun pe durata repausului, asigurand contactul
permanent cu organele de transmitere a miscarii pe parcursul ridicarii si
comanda coborarea supapei;
nmlkj
distributie este inchis; culbutorul comanda ridicarea supapelor prin
intermediul organelor de transmitere a miscarii; arcul supapei o mentine
pe scaun pe durata repausului, asigurand contactul permanent cu organele
de transmitere a miscarii pe parcursul ridicarii si comanda coborarea
supapei
nmlkj
1. Mecanism de distributie cu supape suspendate (montate in chiulasa), al
carui arbore de distributie este plasat lateral;
nmlkj
2. Mecanism de distributie cu supape cu traversa, cu arbore de distributie
este plasat lateral;
nmlkj
3. Mecanism cu supape laterale; nmlkj
Page 356 of 394

750.Montajul supapelor in chiulasa este urmatorul:

751.In figura SA 35 este prezentat:

752.Dispozitivul de rotire a supapelor (rotocap) prezentat in figura SA
35 se bazeaza pe:

4. Mecanism fara supape nmlkj
1. Permite folosirea doar a cate unei supape de admisie si evacuare la un
cilindru, in special la motoarele de putere mare;
nmlkj
2. Permite folosirea mai multor supape de admisie si evacuare la un cilindru,
in special la motoarele de putere mica;
nmlkj
3. Permite folosirea mai multor supape de admisie si evacuare la un cilindru,
in special la motoarele de putere mare;
nmlkj
4. Permite folosirea doar a cate unei supape de admisie si evacuare la un
cilindru, in special la motoarele de putere mica
nmlkj
1. Talerul supapei unui motor in patru timpi, avand suprafata de reazem
executata dintr-un inel de material refractar;
nmlkj
2. Dispozitiv de rotire al supapei; nmlkj
3. Tija cu elasticitate spotita a supapei; nmlkj
4. Solutia de racire a tijei supapei nmlkj
1. Cand supapa 8 se ridica de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite
arcului-disc 5, care obliga bilele 4 sa se deplaseze pana in zona mediana a
locasurilor, unde se inverseaza inclinarea suprafetei pe care se sprijina
bilele, comprimand arcurile de echilibrare (poz. a); din momentul
respectiv, incepe rotirea corpului 1 impreuna cu supapa, care este
antrenata prin sigurantele 2; la asezarea suprafetei pe scaun, arcurile-disc
sunt descarcate si bilele revin in pozitia initiala, sub actiunea arcurilor de
echilibrare 3 (poz. b); viteza de rotatie imprimata supapei creste cu turatia
motorului si cu elasticitatea arcului-disc;
nmlkj
nmlkj
Page 357 of 394

753.Figura SA 36 indica sistemul de distributie a gazelor pentru un
motor in doi timpi. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii sunt
valabile:

754.In figura SA 36 se utilizeaza un sistem de supraalimentare mixt,
caracterizat prin:

bilele, comprimand arcurile de echilibrare (poz. b); din momentul
echilibrare 3 (poz. a); viteza de rotatie imprimata supapei creste cu turatia
bilele, comprimand arcurile de echilibrare (poz. b); din momentul
echilibrare 3 (poz. a); viteza de rotatie imprimata supapei scade cu turatia
nmlkj
bilele, comprimand arcurile de echilibrare (poz. a); din momentul
echilibrare 3 (poz. b); viteza de rotatie imprimata supapei scade cu turatia
motorului si cu elasticitatea arcului-disc
nmlkj
1. Baleiaj este simetric in bucla deschisa; nmlkj
2. Baleiaj in echicurent; nmlkj
3. Baleiajul este asimetric, pistonul cu fusta lunga obturand ferestrele de
evacuare;
nmlkj
4. Baleiajul este simetric in bucla inchisa nmlkj
Page 358 of 394

755.Schema de baleiaj din figura SA 37 pentru un motor in doi timpi
prezinta solutia:

756.Daca in racitorul de aer de supraalimentare temperatura aerului
scade sub temperatura mediului ambiant, apare condensarea apei din
aer?

757.In figura SA 5 racitorul aerului de supraalimentare este compus
din:

1. Existenta unei suflante antrenate mecanic, necesare supraalimentarii la
regimuri partiale;
nmlkj
2. Existenta unei turbine de presiune (sistem turbocompound), care, la
regimuri mici, antreneaza motorul, pentru reducerea consunului de
combustibil;
nmlkj
3. Existenta unei electrosuflante pentru supraalimentarea la regimuri
partiale;
nmlkj
4. Existenta uni pompe de baleiaj nmlkj
1. Asimetrizarea evacuarii, datorita clapetilor rotitori prin care se elimina
postevacuarea;
nmlkj
2. Asimetrizarea admisiei, datorita clapetilor rotitori; nmlkj
3. Asimetrizarea evacuarii, datorita pistonului cu fusta scurta; nmlkj
4. Asimetrizarea admisiei, datorita pistonului cu fusta scurta nmlkj
1. Da; nmlkj
2. Nu; nmlkj
3. Numai in zone temperate; nmlkj
4. Numai in zone tropicale nmlkj
1. Doua trepte, ambele racite cu apa tehnica; nmlkj
2. Doua trepte, ambele raccite cu apa de mare; nmlkj
3. Doua trepte din care una racita cu apa de mare iar cealalta cu apa tehnica; nmlkj
4. Doua trepte, ambele racite cu aer nmlkj
Page 359 of 394

758.Manevra de lansare cu aer comprimat a motoarelor lente de
propulsie navala este initiata:

759.Aerul de lansare produce deplasarea pistonului:

760.Un motor diesel in doi timpi necesita o cantitate de aer de lansare
mai redusa decat cel pentru un motor in patru timpi cu aceeasi
cilindree, deoarece motorul in doi timpi:

761.Pentru lansarea cu aer comprimat a motorului lent de propulsie,
supapele de lansare (fig. SA 38) montate pe chiulase sunt de tipul:

1. Prin actionarea manetei de lansare, fiind posibila doar atunci cand virorul
este decuplat;
nmlkj
2. Prin actionarea manetei de lansare, fiind posibila doar atunci cand virorul
este cuplat;
nmlkj
3. Prin actionarea distribuitorului de aer, dupa ce aerul din partea inferioara
a valvulei principale de lansare a fost drenat;
nmlkj
4. Prin actionarea manetei de lansare, dupa ce aerul din partea inferioara a
valvulei principale de lansare a fost drenat
nmlkj
1. In cursa de admisie; nmlkj
2. In cursa de comprimare; nmlkj
3. In cursa de destindere; nmlkj
4. In cursa de evacuare nmlkj
1. Prezinta frecari interne mai reduse; nmlkj
2. Are un raport de comprimare efectiv mai redus; nmlkj
3. Functioneaza cu aer de baleiaj avand presiune pozitiva; nmlkj
4. Functioneaza fara consum de energie pentru realizrea admisiei si
evacuarii
nmlkj
1. Comandate, aerul de comanda provenind direct de la buteliile de aer; nmlkj
2. Comandate, aerul de comanda provenind de la distribuitorul de aer, iar cel nmlkj
Page 360 of 394

762.Volumul total al buteliilor de aer lansare aferente sistemului de
pornire a unui motor principal reversibil trebuie sa asigure urmatorul
numar de lansari consecutive:

763.Figura SA 39 prezinta urmatoarele variante de sisteme de lansare:

764.Inversarea sensului de rotatie al sistemelor de propulsie navala se
face prin mai multe metode:

de lansare din buteliile de lansare, dupa ce a trecut prin valvula principala
de lansare;
3. Comandate, aerul de comanda provenind de la distribuitorul de aer, iar cel
de lansare direct de la buteliile de lansare;
nmlkj
4. Automate, aerul de comanda provenind de la butelia de aer, respectiv
distribuitor
nmlkj
1. 6; nmlkj
2. 8; nmlkj
3. 10; nmlkj
4. 12; nmlkj
1. Sistem de lansare cu supape automate (a) si sistem de lansare cu supape
comandate (b);
nmlkj
2. Invers fata de varianta a); nmlkj
3. Sistem de lansare cu demaror electric; nmlkj
4. Sistem de lansare cu demaror pneumatic nmlkj
1. Utilizand un reductor inversor prevazut cu mecanism de cuplare, solutie
aplicata la navele antrenate de motoare nereversibile si elice cu pas fix;
nmlkj
2. Cu elice cu pas reglabil si motoare nereversibile, inversarea realizandu-se
utilizand o masina pas, care modifica unghiul de atac al palelor elicei;
nmlkj
3. Cu sisteme de inversare a sensului de rotatie al motorului principal de
propulsie;
nmlkj
4. In exploatare pot exista toate vriantele anterioare, acestea depinzand de
tipul motorului de antrenare si de modul de cuplare al motorului cu
nmlkj
Page 361 of 394

765.Figura SA 40 prezinta:

766.Figura SA 41 prezinta demarorul electric cu mecanism inertial de
actionare, utilizat la pornirea motoarelor navelor fluviale si a
generatoarelor de avarie. Precizati miscarea pinionului 3 si greutatii 6,
solidare cu acesta:

767.Precizati rolul arcului 5 montat cu cate un capat pe fiecare ax al
pinionului si electromotorului din figura SA 41, corespunzatoare unui
demaror electric cu mecanism inertial de actionare:

propulsorul
1. modul in care trebuie repozitionate camele mecanismului de distributie, in
cazul inversarii sensului de rotatie al motorului, prin deplasarea axiala a
arborelui de distributie;
nmlkj
2. modalitatea de utilizare a aceleiasi came a mecanismului de distributie si
rotirea arborelui de distributie intr-o pozitie simetrica;
nmlkj
3. modalitatea de inversare a clapetilpor rotitori din sistemul de evacuare; nmlkj
4. servomotorul de inversare a sensului de rotatie nmlkj
1. Miscare de rotatie la pornire si miscare axiala pe arborele cu filet elicoidal
4, pana se cupleaza cu coroana dintata 2 a volantului 1;
nmlkj
2. Miscare axiala la pornire si miscare de rotatie pe arborele cu filet elicoidal
4, pana se cupleaza cu coroana dintata 2 a volantului 1;
nmlkj
3. Miscare de rotatie la pornire si miscare axiala prin efect inertial pe
arborele cu filet elicoidal 4, pana se cupleaza cu coroana dintata 2 a
volantului 1, dupa cresterea turatiei devenind condus si executand o
miscare in sens invers, decuplandu-se;
nmlkj
4. Miscare de rotatie la pornire si miscare axiala pe arborele cu filet elicoidal
4, fiind antrenat de coroana dintata 2 a volantului 1
nmlkj
1. Reducerea socului mecanic la intrarea in angrenare; nmlkj
Page 362 of 394

768.Figura SA 42 prezinta schema sistemului de inversare a sensului de
rotatie pentru un motor lent reversibil. Inversarea este initiata prin
actionarea manetei telegrafului din postul de comanta si control, prin
actionarea parghiei K. Precizati natura agentului hidraulic care
alimenteaza servomotorul A si distribuitorul de siguranta B:

769.Figura SA 42 prezinta schema sistemului de inversare a sensului de
rotatie pentru un motor lent reversibil. Sistemul mai realizeaza si
protectia motorului prin intermediul dispozitivului E, care are
interceptii cu instalatia de ungere, apa de racire pistoane si apa de
racire cilindri. Reducerea presiunii intr-unul din sistemele anterioare
are drept consecinta:

770.In figura SA 45 -instalatia de aer de lansare MP:
2. Antrenarea in miscare axiala a coroanei dintate 2 a volantului 1; nmlkj
3. Antrenarea in miscare de rotatie a coroanei dintate 2 a volantului 1; nmlkj
4. Reducerea nivelului vibratiilor torsionale ale sistemului nmlkj
1. Apa de racire pistoane conectata cu dispozitivul de protectie E; nmlkj
2. Apa de racire cilindri conectata cu dispozitivul de protectie E; nmlkj
3. Uleiul livrat de dispozitvul de blocare a lansarii D, dupa deblocarea
acestuia de catre agentul hidraulic ce iese din distribuitorul de siguranta
B;
nmlkj
4. Uleiul din sistemul de ungere MP debitat de pompele de ulei L nmlkj
1. Intreruperea debitarii de ulei prin distribuitorul F spre dispozitivul G de
blocare a alimentarii cu combustibil a MP
nmlkj
2. Intreruperea debitarii de combustibil prin distribuitorul F spre dispozitivul
G de blocare a alimentarii cu ulei a MP
nmlkj
3. Intreruperea debitarii de aer prin distribuitorul F spre dispozitivul G de
blocare a alimentarii cu combustibil a MP
nmlkj
4. Intreruperea debitarii de apa tehnica prin distribuitorul F spre dispozitivul
G de blocare a alimentarii cu combustibil a MP
nmlkj
Page 363 of 394

1. 1. 2. 3. 4.
2. 1. 2. 3. 4.
3. 1. 2. 3. 4.
4. 1. 2. 3. 4.
5. 1. 2. 3. 4.
6. 1. 2. 3. 4.
7. 1. 2. 3. 4.
8. 1. 2. 3. 4.
9. 1. 2. 3. 4.
10. 1. 2. 3. 4.
11. 1. 2. 3. 4.
12. 1. 2. 3. 4.
13. 1. 2. 3. 4.
14. 1. 2. 3. 4.
15. 1. 2. 3. 4.
16. 1. 2. 3. 4.
17. 1. 2. 3. 4.
18. 1. 2. 3. 4.
19. 1. 2. 3. 4.
20. 1. 2. 3. 4.
1. 2-electrocompresor; 4-compresor auxiliar; nmlkj
2. 1-motor; 4-supapa de lansare; nmlkj
3. 3-butelii de aer de lansare; nmlkj
4. 3-butelii fara supape de siguranta nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj nmlkj
Page 364 of 394
21. 1. 2. 3. 4.
22. 1. 2. 3. 4.
23. 1. 2. 3. 4.
24. 1. 2. 3. 4.
25. 1. 2. 3. 4.
26. 1. 2. 3. 4.
27. 1. 2. 3. 4.
28. 1. 2. 3. 4.
29. 1. 2. 3. 4.
30. 1. 2. 3. 4.
31. 1. 2. 3. 4.
32. 1. 2. 3. 4.
33. 1. 2. 3. 4.
34. 1. 2. 3. 4.
35. 1. 2. 3. 4.
36. 1. 2. 3. 4.
37. 1. 2. 3. 4.
38. 1. 2. 3. 4.
39. 1. 2. 3. 4.
40. 1. 2. 3. 4.
41. 1. 2. 3. 4.
42. 1. 2. 3. 4.
43. 1. 2. 3. 4.
44. 1. 2. 3. 4.
45. 1. 2. 3. 4.
Page 365 of 394
46. 1. 2. 3. 4.
47. 1. 2. 3. 4.
48. 1. 2. 3. 4.
49. 1. 2. 3. 4.
50. 1. 2. 3. 4.
51. 1. 2. 3. 4.
52. 1. 2. 3. 4.
53. 1. 2. 3. 4.
54. 1. 2. 3. 4.
55. 1. 2. 3. 4.
56. 1. 2. 3. 4.
57. 1. 2. 3. 4.
58. 1. 2. 3. 4.
59. 1. 2. 3. 4.
60. 1. 2. 3. 4.
61. 1. 2. 3. 4.
62. 1. 2. 3. 4.
63. 1. 2. 3. 4.
64. 1. 2. 3. 4.
65. 1. 2. 3. 4.
66. 1. 2. 3. 4.
67. 1. 2. 3. 4.
68. 1. 2. 3. 4.
69. 1. 2. 3. 4.
70. 1. 2. 3. 4.
Page 366 of 394
71. 1. 2. 3. 4.
72. 1. 2. 3. 4.
73. 1. 2. 3. 4.
74. 1. 2. 3. 4.
75. 1. 2. 3. 4.
76. 1. 2. 3. 4.
77. 1. 2. 3. 4.
78. 1. 2. 3. 4.
79. 1. 2. 3. 4.
80. 1. 2. 3. 4.
81. 1. 2. 3. 4.
82. 1. 2. 3. 4.
83. 1. 2. 3. 4.
84. 1. 2. 3. 4.
85. 1. 2. 3. 4.
86. 1. 2. 3. 4.
87. 1. 2. 3. 4.
88. 1. 2. 3. 4.
89. 1. 2. 3. 4.
90. 1. 2. 3. 4.
91. 1. 2. 3. 4.
92. 1. 2. 3. 4.
93. 1. 2. 3. 4.
94. 1. 2. 3. 4.
95. 1. 2. 3. 4.
Page 367 of 394
96. 1. 2. 3. 4.
97. 1. 2. 3. 4.
98. 1. 2. 3. 4.
99. 1. 2. 3. 4.
100. 1. 2. 3. 4.
101. 1. 2. 3. 4.
102. 1. 2. 3. 4.
103. 1. 2. 3. 4.
104. 1. 2. 3. 4.
105. 1. 2. 3. 4.
106. 1. 2. 3. 4.
107. 1. 2. 3. 4.
108. 1. 2. 3. 4.
109. 1. 2. 3. 4.
110. 1. 2. 3. 4.
111. 1. 2. 3. 4.
112. 1. 2. 3. 4.
113. 1. 2. 3. 4.
114. 1. 2. 3. 4.
115. 1. 2. 3. 4.
116. 1. 2. 3. 4.
117. 1. 2. 3. 4.
118. 1. 2. 3. 4.
119. 1. 2. 3. 4.
120. 1. 2. 3. 4.
Page 368 of 394
121. 1. 2. 3. 4.
122. 1. 2. 3. 4.
123. 1. 2. 3. 4.
124. 1. 2. 3. 4.
125. 1. 2. 3. 4.
126. 1. 2. 3. 4.
127. 1. 2. 3. 4.
128. 1. 2. 3. 4.
129. 1. 2. 3. 4.
130. 1. 2. 3. 4.
131. 1. 2. 3. 4.
132. 1. 2. 3. 4.
133. 1. 2. 3. 4.
134. 1. 2. 3. 4.
135. 1. 2. 3. 4.
136. 1. 2. 3. 4.
137. 1. 2. 3. 4.
138. 1. 2. 3. 4.
139. 1. 2. 3. 4.
140. 1. 2. 3. 4.
141. 1. 2. 3. 4.
142. 1. 2. 3. 4.
143. 1. 2. 3. 4.
144. 1. 2. 3. 4.
145. 1. 2. 3. 4.
Page 369 of 394
146. 1. 2. 3. 4.
147. 1. 2. 3. 4.
148. 1. 2. 3. 4.
149. 1. 2. 3. 4.
150. 1. 2. 3. 4.
151. 1. 2. 3. 4.
152. 1. 2. 3. 4.
153. 1. 2. 3. 4.
154. 1. 2. 3. 4.
155. 1. 2. 3. 4.
156. 1. 2. 3. 4.
157. 1. 2. 3. 4.
158. 1. 2. 3. 4.
159. 1. 2. 3. 4.
160. 1. 2. 3. 4.
161. 1. 2. 3. 4.
162. 1. 2. 3. 4.
163. 1. 2. 3. 4.
164. 1. 2. 3. 4.
165. 1. 2. 3. 4.
166. 1. 2. 3. 4.
167. 1. 2. 3. 4.
168. 1. 2. 3. 4.
169. 1. 2. 3. 4.
170. 1. 2. 3. 4.
Page 370 of 394
171. 1. 2. 3. 4.
172. 1. 2. 3. 4.
173. 1. 2. 3. 4.
174. 1. 2. 3. 4.
175. 1. 2. 3. 4.
176. 1. 2. 3. 4.
177. 1. 2. 3. 4.
178. 1. 2. 3. 4.
179. 1. 2. 3. 4.
180. 1. 2. 3. 4.
181. 1. 2. 3. 4.
182. 1. 2. 3. 4.
183. 1. 2. 3. 4.
184. 1. 2. 3. 4.
185. 1. 2. 3. 4.
186. 1. 2. 3. 4.
187. 1. 2. 3. 4.
188. 1. 2. 3. 4.
189. 1. 2. 3. 4.
190. 1. 2. 3. 4.
191. 1. 2. 3. 4.
192. 1. 2. 3. 4.
193. 1. 2. 3. 4.
194. 1. 2. 3. 4.
195. 1. 2. 3. 4.
Page 371 of 394
196. 1. 2. 3. 4.
197. 1. 2. 3. 4.
198. 1. 2. 3. 4.
199. 1. 2. 3. 4.
200. 1. 2. 3. 4.
201. 1. 2. 3. 4.
202. 1. 2. 3. 4.
203. 1. 2. 3. 4.
204. 1. 2. 3. 4.
205. 1. 2. 3. 4.
206. 1. 2. 3. 4.
207. 1. 2. 3. 4.
208. 1. 2. 3. 4.
209. 1. 2. 3. 4.
210. 1. 2. 3. 4.
211. 1. 2. 3. 4.
212. 1. 2. 3. 4.
213. 1. 2. 3. 4.
214. 1. 2. 3. 4.
215. 1. 2. 3. 4.
216. 1. 2. 3. 4.
217. 1. 2. 3. 4.
218. 1. 2. 3. 4.
219. 1. 2. 3. 4.
220. 1. 2. 3. 4.
Page 372 of 394
221. 1. 2. 3. 4.
222. 1. 2. 3. 4.
223. 1. 2. 3. 4.
224. 1. 2. 3. 4.
225. 1. 2. 3. 4.
226. 1. 2. 3. 4.
227. 1. 2. 3. 4.
228. 1. 2. 3. 4.
229. 1. 2. 3. 4.
230. 1. 2. 3. 4.
231. 1. 2. 3. 4.
232. 1. 2. 3. 4.
233. 1. 2. 3. 4.
234. 1. 2. 3. 4.
235. 1. 2. 3. 4.
236. 1. 2. 3. 4.
237. 1. 2. 3. 4.
238. 1. 2. 3. 4.
239. 1. 2. 3. 4.
240. 1. 2. 3. 4.
241. 1. 2. 3. 4.
242. 1. 2. 3. 4.
243. 1. 2. 3. 4.
244. 1. 2. 3. 4.
245. 1. 2. 3. 4.
Page 373 of 394
246. 1. 2. 3. 4.
247. 1. 2. 3. 4.
248. 1. 2. 3. 4.
249. 1. 2. 3. 4.
250. 1. 2. 3. 4.
251. 1. 2. 3. 4.
252. 1. 2. 3. 4.
253. 1. 2. 3. 4.
254. 1. 2. 3. 4.
255. 1. 2. 3. 4.
256. 1. 2. 3. 4.
257. 1. 2. 3. 4.
258. 1. 2. 3. 4.
259. 1. 2. 3. 4.
260. 1. 2. 3. 4.
261. 1. 2. 3. 4.
262. 1. 2. 3. 4.
263. 1. 2. 3. 4.
264. 1. 2. 3. 4.
265. 1. 2. 3. 4.
266. 1. 2. 3. 4.
267. 1. 2. 3. 4.
268. 1. 2. 3. 4.
269. 1. 2. 3. 4.
270. 1. 2. 3. 4.
Page 374 of 394
271. 1. 2. 3. 4.
272. 1. 2. 3. 4.
273. 1. 2. 3. 4.
274. 1. 2. 3. 4.
275. 1. 2. 3. 4.
276. 1. 2. 3. 4.
277. 1. 2. 3. 4.
278. 1. 2. 3. 4.
279. 1. 2. 3. 4.
280. 1. 2. 3. 4.
281. 1. 2. 3. 4.
282. 1. 2. 3. 4.
283. 1. 2. 3. 4.
284. 1. 2. 3. 4.
285. 1. 2. 3. 4.
286. 1. 2. 3. 4.
287. 1. 2. 3. 4.
288. 1. 2. 3. 4.
289. 1. 2. 3. 4.
290. 1. 2. 3. 4.
291. 1. 2. 3. 4.
292. 1. 2. 3. 4.
293. 1. 2. 3. 4.
294. 1. 2. 3. 4.
295. 1. 2. 3. 4.
Page 375 of 394
296. 1. 2. 3. 4.
297. 1. 2. 3. 4.
298. 1. 2. 3. 4.
299. 1. 2. 3. 4.
300. 1. 2. 3. 4.
301. 1. 2. 3. 4.
302. 1. 2. 3. 4.
303. 1. 2. 3. 4.
304. 1. 2. 3. 4.
305. 1. 2. 3. 4.
306. 1. 2. 3. 4.
307. 1. 2. 3. 4.
308. 1. 2. 3. 4.
309. 1. 2. 3. 4.
310. 1. 2. 3. 4.
311. 1. 2. 3. 4.
312. 1. 2. 3. 4.
313. 1. 2. 3. 4.
314. 1. 2. 3. 4.
315. 1. 2. 3. 4.
316. 1. 2. 3. 4.
317. 1. 2. 3. 4.
318. 1. 2. 3. 4.
319. 1. 2. 3. 4.
320. 1. 2. 3. 4.
Page 376 of 394
321. 1. 2. 3. 4.
322. 1. 2. 3. 4.
323. 1. 2. 3. 4.
324. 1. 2. 3. 4.
325. 1. 2. 3. 4.
326. 1. 2. 3. 4.
327. 1. 2. 3. 4.
328. 1. 2. 3. 4.
329. 1. 2. 3. 4.
330. 1. 2. 3. 4.
331. 1. 2. 3. 4.
332. 1. 2. 3. 4.
333. 1. 2. 3. 4.
334. 1. 2. 3. 4.
335. 1. 2. 3. 4.
336. 1. 2. 3. 4.
337. 1. 2. 3. 4.
338. 1. 2. 3. 4.
339. 1. 2. 3. 4.
340. 1. 2. 3. 4.
341. 1. 2. 3. 4.
342. 1. 2. 3. 4.
343. 1. 2. 3. 4.
344. 1. 2. 3. 4.
345. 1. 2. 3. 4.
Page 377 of 394
346. 1. 2. 3. 4.
347. 1. 2. 3. 4.
348. 1. 2. 3. 4.
349. 1. 2. 3. 4.
350. 1. 2. 3. 4.
351. 1. 2. 3. 4.
352. 1. 2. 3. 4.
353. 1. 2. 3. 4.
354. 1. 2. 3. 4.
355. 1. 2. 3. 4.
356. 1. 2. 3. 4.
357. 1. 2. 3. 4.
358. 1. 2. 3. 4.
359. 1. 2. 3. 4.
360. 1. 2. 3. 4.
361. 1. 2. 3. 4.
362. 1. 2. 3. 4.
363. 1. 2. 3. 4.
364. 1. 2. 3. 4.
365. 1. 2. 3. 4.
366. 1. 2. 3. 4.
367. 1. 2. 3. 4.
368. 1. 2. 3. 4.
369. 1. 2. 3. 4.
370. 1. 2. 3. 4.
Page 378 of 394
371. 1. 2. 3. 4.
372. 1. 2. 3. 4.
373. 1. 2. 3. 4.
374. 1. 2. 3. 4.
375. 1. 2. 3. 4.
376. 1. 2. 3. 4.
377. 1. 2. 3. 4.
378. 1. 2. 3. 4.
379. 1. 2. 3. 4.
380. 1. 2. 3. 4.
381. 1. 2. 3. 4.
382. 1. 2. 3. 4.
383. 1. 2. 3. 4.
384. 1. 2. 3. 4.
385. 1. 2. 3. 4.
386. 1. 2. 3. 4.
387. 1. 2. 3. 4.
388. 1. 2. 3. 4.
389. 1. 2. 3. 4.
390. 1. 2. 3. 4.
391. 1. 2. 3. 4.
392. 1. 2. 3. 4.
393. 1. 2. 3. 4.
394. 1. 2. 3. 4.
395. 1. 2. 3. 4.
Page 379 of 394
396. 1. 2. 3. 4.
397. 1. 2. 3. 4.
398. 1. 2. 3. 4.
399. 1. 2. 3. 4.
400. 1. 2. 3. 4.
401. 1. 2. 3. 4.
402. 1. 2. 3. 4.
403. 1. 2. 3. 4.
404. 1. 2. 3. 4.
405. 1. 2. 3. 4.
406. 1. 2. 3. 4.
407. 1. 2. 3. 4.
408. 1. 2. 3. 4.
409. 1. 2. 3. 4.
410. 1. 2. 3. 4.
411. 1. 2. 3. 4.
412. 1. 2. 3. 4.
413. 1. 2. 3. 4.
414. 1. 2. 3. 4.
415. 1. 2. 3. 4.
416. 1. 2. 3. 4.
417. 1. 2. 3. 4.
418. 1. 2. 3. 4.
419. 1. 2. 3. 4.
420. 1. 2. 3. 4.
Page 380 of 394
421. 1. 2. 3. 4.
422. 1. 2. 3. 4.
423. 1. 2. 3. 4.
424. 1. 2. 3. 4.
425. 1. 2. 3. 4.
426. 1. 2. 3. 4.
427. 1. 2. 3. 4.
428. 1. 2. 3. 4.
429. 1. 2. 3. 4.
430. 1. 2. 3. 4.
431. 1. 2. 3. 4.
432. 1. 2. 3. 4.
433. 1. 2. 3. 4.
434. 1. 2. 3. 4.
435. 1. 2. 3. 4.
436. 1. 2. 3. 4.
437. 1. 2. 3. 4.
438. 1. 2. 3. 4.
439. 1. 2. 3. 4.
440. 1. 2. 3. 4.
441. 1. 2. 3. 4.
442. 1. 2. 3. 4.
443. 1. 2. 3. 4.
444. 1. 2. 3. 4.
445. 1. 2. 3. 4.
Page 381 of 394
446. 1. 2. 3. 4.
447. 1. 2. 3. 4.
448. 1. 2. 3. 4.
449. 1. 2. 3. 4.
450. 1. 2. 3. 4.
451. 1. 2. 3. 4.
452. 1. 2. 3. 4.
453. 1. 2. 3. 4.
454. 1. 2. 3. 4.
455. 1. 2. 3. 4.
456. 1. 2. 3. 4.
457. 1. 2. 3. 4.
458. 1. 2. 3. 4.
459. 1. 2. 3. 4.
460. 1. 2. 3. 4.
461. 1. 2. 3. 4.
462. 1. 2. 3. 4.
463. 1. 2. 3. 4.
464. 1. 2. 3. 4.
465. 1. 2. 3. 4.
466. 1. 2. 3. 4.
467. 1. 2. 3. 4.
468. 1. 2. 3. 4.
469. 1. 2. 3. 4.
470. 1. 2. 3. 4.
Page 382 of 394
471. 1. 2. 3. 4.
472. 1. 2. 3. 4.
473. 1. 2. 3. 4.
474. 1. 2. 3. 4.
475. 1. 2. 3. 4.
476. 1. 2. 3. 4.
477. 1. 2. 3. 4.
478. 1. 2. 3. 4.
479. 1. 2. 3. 4.
480. 1. 2. 3. 4.
481. 1. 2. 3. 4.
482. 1. 2. 3. 4.
483. 1. 2. 3. 4.
484. 1. 2. 3. 4.
485. 1. 2. 3. 4.
486. 1. 2. 3. 4.
487. 1. 2. 3. 4.
488. 1. 2. 3. 4.
489. 1. 2. 3. 4.
490. 1. 2. 3. 4.
491. 1. 2. 3. 4.
492. 1. 2. 3. 4.
493. 1. 2. 3. 4.
494. 1. 2. 3. 4.
495. 1. 2. 3. 4.
Page 383 of 394
496. 1. 2. 3. 4.
497. 1. 2. 3. 4.
498. 1. 2. 3. 4.
499. 1. 2. 3. 4.
500. 1. 2. 3. 4.
501. 1. 2. 3. 4.
502. 1. 2. 3. 4.
503. 1. 2. 3. 4.
504. 1. 2. 3. 4.
505. 1. 2. 3. 4.
506. 1. 2. 3. 4.
507. 1. 2. 3. 4.
508. 1. 2. 3. 4.
509. 1. 2. 3. 4.
510. 1. 2. 3. 4.
511. 1. 2. 3. 4.
512. 1. 2. 3. 4.
513. 1. 2. 3. 4.
514. 1. 2. 3. 4.
515. 1. 2. 3. 4.
516. 1. 2. 3. 4.
517. 1. 2. 3. 4.
518. 1. 2. 3. 4.
519. 1. 2. 3. 4.
520. 1. 2. 3. 4.
Page 384 of 394
521. 1. 2. 3. 4.
522. 1. 2. 3. 4.
523. 1. 2. 3. 4.
524. 1. 2. 3. 4.
525. 1. 2. 3. 4.
526. 1. 2. 3. 4.
527. 1. 2. 3. 4.
528. 1. 2. 3. 4.
529. 1. 2. 3. 4.
530. 1. 2. 3. 4.
531. 1. 2. 3. 4.
532. 1. 2. 3. 4.
533. 1. 2. 3. 4.
534. 1. 2. 3. 4.
535. 1. 2. 3. 4.
536. 1. 2. 3. 4.
537. 1. 2. 3. 4.
538. 1. 2. 3. 4.
539. 1. 2. 3. 4.
540. 1. 2. 3. 4.
541. 1. 2. 3. 4.
542. 1. 2. 3. 4.
543. 1. 2. 3. 4.
544. 1. 2. 3. 4.
545. 1. 2. 3. 4.
Page 385 of 394
546. 1. 2. 3. 4.
547. 1. 2. 3. 4.
548. 1. 2. 3. 4.
549. 1. 2. 3. 4.
550. 1. 2. 3. 4.
551. 1. 2. 3. 4.
552. 1. 2. 3. 4.
553. 1. 2. 3. 4.
554. 1. 2. 3. 4.
555. 1. 2. 3. 4.
556. 1. 2. 3. 4.
557. 1. 2. 3. 4.
558. 1. 2. 3. 4.
559. 1. 2. 3. 4.
560. 1. 2. 3. 4.
561. 1. 2. 3. 4.
562. 1. 2. 3. 4.
563. 1. 2. 3. 4.
564. 1. 2. 3. 4.
565. 1. 2. 3. 4.
566. 1. 2. 3. 4.
567. 1. 2. 3. 4.
568. 1. 2. 3. 4.
569. 1. 2. 3. 4.
570. 1. 2. 3. 4.
Page 386 of 394
571. 1. 2. 3. 4.
572. 1. 2. 3. 4.
573. 1. 2. 3. 4.
574. 1. 2. 3. 4.
575. 1. 2. 3. 4.
576. 1. 2. 3. 4.
577. 1. 2. 3. 4.
578. 1. 2. 3. 4.
579. 1. 2. 3. 4.
580. 1. 2. 3. 4.
581. 1. 2. 3. 4.
582. 1. 2. 3. 4.
583. 1. 2. 3. 4.
584. 1. 2. 3. 4.
585. 1. 2. 3. 4.
586. 1. 2. 3. 4.
587. 1. 2. 3. 4.
588. 1. 2. 3. 4.
589. 1. 2. 3. 4.
590. 1. 2. 3. 4.
591. 1. 2. 3. 4.
592. 1. 2. 3. 4.
593. 1. 2. 3. 4.
594. 1. 2. 3. 4.
595. 1. 2. 3. 4.
Page 387 of 394
596. 1. 2. 3. 4.
597. 1. 2. 3. 4.
598. 1. 2. 3. 4.
599. 1. 2. 3. 4.
600. 1. 2. 3. 4.
601. 1. 2. 3. 4.
602. 1. 2. 3. 4.
603. 1. 2. 3. 4.
604. 1. 2. 3. 4.
605. 1. 2. 3. 4.
606. 1. 2. 3. 4.
607. 1. 2. 3. 4.
608. 1. 2. 3. 4.
609. 1. 2. 3. 4.
610. 1. 2. 3. 4.
611. 1. 2. 3. 4.
612. 1. 2. 3. 4.
613. 1. 2. 3. 4.
614. 1. 2. 3. 4.
615. 1. 2. 3. 4.
616. 1. 2. 3. 4.
617. 1. 2. 3. 4.
618. 1. 2. 3. 4.
619. 1. 2. 3. 4.
620. 1. 2. 3. 4.
Page 388 of 394
621. 1. 2. 3. 4.
622. 1. 2. 3. 4.
623. 1. 2. 3. 4.
624. 1. 2. 3. 4.
625. 1. 2. 3. 4.
626. 1. 2. 3. 4.
627. 1. 2. 3. 4.
628. 1. 2. 3. 4.
629. 1. 2. 3. 4.
630. 1. 2. 3. 4.
631. 1. 2. 3. 4.
632. 1. 2. 3. 4.
633. 1. 2. 3. 4.
634. 1. 2. 3. 4.
635. 1. 2. 3. 4.
636. 1. 2. 3. 4.
637. 1. 2. 3. 4.
638. 1. 2. 3. 4.
639. 1. 2. 3. 4.
640. 1. 2. 3. 4.
641. 1. 2. 3. 4.
642. 1. 2. 3. 4.
643. 1. 2. 3. 4.
644. 1. 2. 3. 4.
645. 1. 2. 3. 4.
Page 389 of 394
646. 1. 2. 3. 4.
647. 1. 2. 3. 4.
648. 1. 2. 3. 4.
649. 1. 2. 3. 4.
650. 1. 2. 3. 4.
651. 1. 2. 3. 4.
652. 1. 2. 3. 4.
653. 1. 2. 3. 4.
654. 1. 2. 3. 4.
655. 1. 2. 3. 4.
656. 1. 2. 3. 4.
657. 1. 2. 3. 4.
658. 1. 2. 3. 4.
659. 1. 2. 3. 4.
660. 1. 2. 3. 4.
661. 1. 2. 3. 4.
662. 1. 2. 3. 4.
663. 1. 2. 3. 4.
664. 1. 2. 3. 4.
665. 1. 2. 3. 4.
666. 1. 2. 3. 4.
667. 1. 2. 3. 4.
668. 1. 2. 3. 4.
669. 1. 2. 3. 4.
670. 1. 2. 3. 4.
Page 390 of 394
671. 1. 2. 3. 4.
672. 1. 2. 3. 4.
673. 1. 2. 3. 4.
674. 1. 2. 3. 4.
675. 1. 2. 3. 4.
676. 1. 2. 3. 4.
677. 1. 2. 3. 4.
678. 1. 2. 3. 4.
679. 1. 2. 3. 4.
680. 1. 2. 3. 4.
681. 1. 2. 3. 4.
682. 1. 2. 3. 4.
683. 1. 2. 3. 4.
684. 1. 2. 3. 4.
685. 1. 2. 3. 4.
686. 1. 2. 3. 4.
687. 1. 2. 3. 4.
688. 1. 2. 3. 4.
689. 1. 2. 3. 4.
690. 1. 2. 3. 4.
691. 1. 2. 3. 4.
692. 1. 2. 3. 4.
693. 1. 2. 3. 4.
694. 1. 2. 3. 4.
695. 1. 2. 3. 4.
Page 391 of 394
696. 1. 2. 3. 4.
697. 1. 2. 3. 4.
698. 1. 2. 3. 4.
699. 1. 2. 3. 4.
700. 1. 2. 3. 4.
701. 1. 2. 3. 4.
702. 1. 2. 3. 4.
703. 1. 2. 3. 4.
704. 1. 2. 3. 4.
705. 1. 2. 3. 4.
706. 1. 2. 3. 4.
707. 1. 2. 3. 4.
708. 1. 2. 3. 4.
709. 1. 2. 3. 4.
710. 1. 2. 3. 4.
711. 1. 2. 3. 4.
712. 1. 2. 3. 4.
713. 1. 2. 3. 4.
714. 1. 2. 3. 4.
715. 1. 2. 3. 4.
716. 1. 2. 3. 4.
717. 1. 2. 3. 4.
718. 1. 2. 3. 4.
719. 1. 2. 3. 4.
720. 1. 2. 3. 4.
Page 392 of 394
721. 1. 2. 3. 4.
722. 1. 2. 3. 4.
723. 1. 2. 3. 4.
724. 1. 2. 3. 4.
725. 1. 2. 3. 4.
726. 1. 2. 3. 4.
727. 1. 2. 3. 4.
728. 1. 2. 3. 4.
729. 1. 2. 3. 4.
730. 1. 2. 3. 4.
731. 1. 2. 3. 4.
732. 1. 2. 3. 4.
733. 1. 2. 3. 4.
734. 1. 2. 3. 4.
735. 1. 2. 3. 4.
736. 1. 2. 3. 4.
737. 1. 2. 3. 4.
738. 1. 2. 3. 4.
739. 1. 2. 3. 4.
740. 1. 2. 3. 4.
741. 1. 2. 3. 4.
742. 1. 2. 3. 4.
743. 1. 2. 3. 4.
744. 1. 2. 3. 4.
745. 1. 2. 3. 4.
Page 393 of 394
746. 1. 2. 3. 4.
747. 1. 2. 3. 4.
748. 1. 2. 3. 4.
749. 1. 2. 3. 4.
750. 1. 2. 3. 4.
751. 1. 2. 3. 4.
752. 1. 2. 3. 4.
753. 1. 2. 3. 4.
754. 1. 2. 3. 4.
755. 1. 2. 3. 4.
756. 1. 2. 3. 4.
757. 1. 2. 3. 4.
758. 1. 2. 3. 4.
759. 1. 2. 3. 4.
760. 1. 2. 3. 4.
761. 1. 2. 3. 4.
762. 1. 2. 3. 4.
763. 1. 2. 3. 4.
764. 1. 2. 3. 4.
765. 1. 2. 3. 4.
766. 1. 2. 3. 4.
767. 1. 2. 3. 4.
768. 1. 2. 3. 4.
769. 1. 2. 3. 4.
770. 1. 2. 3. 4.
Page 394 of 394

Examen Brevet Ofiter Mecanic - Mai

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Examen Brevet Ofiter Mecanic - Mai

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

1.

Rolul pistonului este urmatorul

Page 114 of 394

M - momentul motor; m-masa de

1. Raportul de disc al elicei; nmlkj

You might also like