TEMA PROIECTULUI

UTILIZAREA MOTOARELOR LINIARE IN ACTIONARILE PNEUMATICE

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

CUPRINS
1.ARGUMENT 2.INTRODUCEREA IN PNEUMATICA 3.MOATORE PNEUMATICE 4.MOTOARE PNEUMATICE LINIARE 5.COMANDA CILINDRILOR 5.1.COMANDA UNUI CILINDRU PNEUMATIC CU SIMPLU EFECT 5.2.COMANDA UNUI CILINDRU PNEUMATIC CU DUBLU EFECT 6.SCHEME DE ACIONARE A MOTOARELOR PNEUMATICE LINIARE 7.BIBLIOGRAFIE

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

1.

ARGUMENT

Mecatronica este o combinaie sinergetica intre mecanica de precizie, sistemele electronice de control si comanda, si informatica, ce servete proiectrii, realizrii, punerii in funciune si exploatrii de sisteme automate inteligente. Cu timpul, noiunea de mecatronica si-a schimbat sensul si si-a extins aria de definiie: mecatronica a devenit tiina inginereasca bazata pe disciplinele clasice ale construciei de maini, electrotehnicii, electronicii si informaticii. Scopul acestei tiine este imbunatatirea functionalitatii utilajelor si sistemelor tehnice prin unirea disciplinelor componente intr-un tot unitar. Totui, mecatronica nu este acelai lucru cu automatica sau cu automatizarea produciei. Acetia sunt termeni care apar si in afara domeniului MECATRONICA, dar sunt si inclui in el. Mecatronica poate fi definita ca o concepie novatoare a tehnicii de automatizare pentru nevoile ingineriei si educaiei. Mecatronica s-a nscut ca tehnologie si a devenit filosofie care s-a rspndit in ntreaga lume. In ultimi ani, mecatronica este definita simplu: tiina mainilor inteligente. La nceput, mecatronica a fost neleasa ca o completare a componentelor mecanicii de precizie, aparatul de fotografiat cu blitz fiind un exemplu clasic de aplicaie mecatronica. Dezvoltarea informaticii la nceputul anilor 1970 a fost marcat de apariia microscopului, caracterizat printr-o nalt fiabilitate i o fexibilitate deosebit, oferind n acelai timp gabarit i pre sczut; toate acestea au permis nlocuirea elementelor electronice analogice i de decizie clasice, sistemele electronice devenind astfel mai complexe dar i n acelai timp i mai uor de utilizat. Aceast etap poate fii numit a doua generie a mecatronicii. Mecatronica a nceput s se dezvolte n mod dinamic n anii 80 , perioad n care era deja proaspt definit, iar conceptul suferea permanent perfecionri.

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

Utilajele macaronis sunt ansambluri care integreaza elemente componente simple sau complexe ce indeplinesc diferite functii,actionand in baza unor reguli impuse . Principala lor sarcina este funcionarea mecanica , dei producerea de lucru mecanic util , iar in esena lor este posibilitatea de a aciona inteligent ,printr-un sistem de senzori , la stimuli exteriori care acioneaz asupra utilajului lund decizii corespunztoare pentru fiecare situaie. Avnd in vedere avantajele pe care le prezint utilizarea de maini si scule pneumatice fata de cele electrice,marii productori din diverse domenii de activitate au regndit organizarea fluxurilor de producie,trecnd de la utilizarea de maini ,unelte,scule electrice la scule pneumatice . Productorii de automobile creeaz tot mai des autovehicule mecatronice dotate cu sisteme de execuie complicate, programate i comandate prin calculator. n prezent cel mai complex sistem mecatronic din lume este cel care asigur nchiderea i deschiderea canalului de acces ctre podul Rotterdam, elementele sistemului avnd o ntindere de peste 300 de metri. Utilajele mecatronice sunt asamblri care integreaz elemente componente simple sau complexe care ndeplinesc diferite funcii, acionnd n baza unor reguli impuse. Principala lor sarcin este funcionarea mecanic, deci producerea de lucru mecanic util, iar n esena lor exist posibilitatea de a reaciona inteligent, printr-un sistem de senzori la stimulii exteriori care acioneaz asupra utilajului lund decizii corespunztoare pentru fiecare situaie. Printre produsele mecanice ntlnite se numrul imprimantele,copiatoarele din noua generaie, mainile de cusut i de tricotat cu comand numeric, motorul cu ardere intern controlat electronic, sistemele antifurt, sistemele antiderapante (ABS) i pernele cu aer din tehnica automobilistic, inclusiv protezele de nalt tehnologie. Tot produse mecatronice sunt i camerele video miniaturale, Cdplayerele i alte micromaini, dar i mainile agricole mari i cele stradale din noua generaie, sistemele de gabarit mare i liniile de producie automate. Dintre aceste avantaje menionam:

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

Independenta fata de sursele reelelor electrice ,aerul comprimat putnd fi obinut si prin utilizarea motoarelor cu ardere interna; Generarea unei puteri mari comparativ cu volumul mic si greutate redusa a mainii; Durata de lucru continuu mare ,datorita faptului ca partea motrica a uneltelor pneumatice nu se incalzeste in sarcina; in majoritatea cazurilor ,motorul uneltei pneumatice este o turbina ce poate funciona ore in sir fora oprire; Durata mare de datorita riscului redus de deteriorare in condiii de funcionare corecta ; Eliminarea pericolelor de scurt circuit ,electrocutare ,incendiu; ntreinere si reparaii uoare ,care pot fi efectuate la nivelul atelierelor mecanice proprii ale utilizatorului; Manevrabilitatea sporita datorita greutii mici si volumului redus. Aerul comprimat folosit n sistemele pneumatice poate fi produs local, cu ajutorul unui compresor, sau centralizat, ntr-o staie de compresoare. n staia de compresoare, aerul este aspirat din atmosfer i comprimat cu ajutorul compresoarelor, dup care este tratat i nmagazinat n rezervoare tampon, de unde este distribuit consumatorilor. Fiabilitatea, durata de via i performanele unui sistem pneumatic de acionare depind n mare msur de calitatea agentului de lucru folosit. Avnd n vedere faptul c aerul intr n contact cu elementele mobile (sertare, plunjere, pistoane, supape etc.) sau fixe (corpuri, plci, capace etc.) ale echipamentelor, confecionate din cele mai diverse materiale (oel, aluminiu, bronz, alam, cauciuc, material plastic etc.) i c nu de puine ori traverseaz seciuni de curgere, uneori de dimensiuni foarte mici, calibrate, acestuia i se impun urmtoarele cerine: s fie ct mai curat posibil; un aer contaminat cu particule mai mari sau egale cu jocurile funcionale existente ntre elementele constructive mobile i cele fixe (de exemplu sertar buc la un distribuitor, piston carcas la un cilindru) poate duce la blocarea (griparea) elementelor mobile, dar i la uzura lor prin abraziune i la mbcsirea filtrelor; fineea de filtrare (cea mai mare dimensiune de particul strin exprimat n m care se accept n masa de fluid) este un parametru ce

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

caracterizeaz din acest punct de vedere aerul; firmele productoare de echipamente pneumatice de automatizare garanteaz performanele acestora numai dac aerul folosit are o anumit finee de filtrare; cu ct fineea de filtrare este mai mic cu att cheltuielile de exploatare ale sistemului sunt mai mari; s asigure lubrifierea sistemului de acionare; deoarece aerul nu are proprieti de lubrifiere, n acest scop se folosesc ungtoare, care pulverizeaz n masa de aer particule fine de ulei; s conin ct mai puin ap; n aer exist ap sub form de vapori, iar prin condensarea acestora se obine apa care va coroda piesele de oel, iar la temperaturi sczute poate nghea; s aib o temperatur apropiat de temperatura mediului ambiant pentru a evita modificrile de stare care la rndul lor ar duce la modificri ale parametrilor funcional ai sistemului; s intre n sistem la presiunea i debitul corespunztor bunei funcionri a sistemului; o presiune prea mic nu asigur fora de apsare necesar, iar una prea mare poate duce la avarii.

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

2.INTRODUCEREA IN PNEUMATICA

Aerul comprimat folosit ca agent purttor de energie si informatie in sistemele pneumatice de acionare poate fi produs local , cu ajutorul unui compresor , sau centralizat, intr-o staie de compresoare. Ultima varianta este cea mai utilizata. De altfel,producerea aerului este unul dintre serviciile de baza (alturi de alimentare a cu energie electrica ,apa,gaze naturale) de care dispune un stabiliment modern . In staia de compresoare aerul este aspirat din atmosfera si comprimat cu ajutorul unor compresoare si dup ce este tratat si nmagazinat intr-un rezervor tampon , este distribuit consumatorilor prin intermediul unei reele de distribuie. Generarea energiei pneumatice se face dup un ciclu deschis. Un asemenea ciclu presupune aspirarea din atmosfera,comprimarea ,tratarea ,distribuia la utilizatori si refularea in atmosfera. Fiind un ciclu deschis ,aerul care alimenteaz sistemul de acionare se reimprospateaza continuu , fiind supus de fiecare data unui proces complex de filtrare . Avantajul acestui tip de sistem consta in simplificarea sa . Fiabilitatea ,durata de viata si nu in ultimul rnd performantele unui sistem pneumatic de acionare depind in cea mai mare msura de calitatea agentului folosit . Avnd in vedere ca aerul intra in contact cu elementele mobile sau fixe ale echipamentelor ,confecionate din cele mai diverse materiale(otel,bronz,alama,cauciuc ,material plastic,etc.) si ca nu de puine ori traverseaz seciuni de curgere , uneori de dimensiuni foarte mici,calibrate,acestuia i se impun urmtoarele cerine: -sa fie cat mai curat posibil ;un aer contaminat cu particule mai mari sau egale cu jocurile funcionale existente intre elementele constructive mobile si cele fixe poate duce la blocarea elementelor mobile , dar si uzura lor prin abraziune si la mbcsirea

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

filtrelor din sistem;fineea de filtrareeste un parametru ce fixeaz din acest punct de vedere aerul ;firmele productoare de echipamente pneumatice de automatizare garanteaz performantele acestora numai daca aerul folosit are o finee de filtrare;cu cat fineea de filtrare este mai mica cu att cheltuielile de exploatare ale sistemului sunt mai mari ; -sa asigure lubrifierea sistemului de acionare;deoarece aerul nu are proprietati de lubrefiere , in acest scop se folosesc echipamente speciale numite ungatoare ,care pulverizeaza masa de aer particole fine de ulei ;trebuie avut in vedere faptul ca o ungere abundenta poate conduce naclireaelementelor constructive ale

echipamentelor, iar o ungere insuficienta poate conduce la scoaterea prematura din functionare a sistemului respectiv; -sa contina cat mai putina apa ;in aer exista sub forma de vapori , iar prin condensarea acestora se obtine apa care va coroda piesele de otel ;la temperaturi mai scazute poate sa apara fenomenul de inghetare a apei , care poate impiedica functionarea sistemului la parametri normali ; -sa aiba o temperatura apropiata de temperatura a mediului ambiant pentru a evita modificarile de stare care la randul lor ar duce la modificari ale parametrilor functionali ai sistemului; -sa intre in sistem avand presiunea si debitul corespunzator bunei functionari a sistemului ; o presiune mai mare decat cea recomandata de producator poate duce la avarii , iar o presiune mai mare decat cea recomandata de producator poate duce la avarii,iar o presiune mai mica nu asigura forta sau momentul cerute de aplicatia respectiva;in ceea ce priveste debitul ,abaterile acestuia influenteaza viteza de deplasare a sarcinii antrenate de sistem.

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

3. MOTOARE PNEUMATICE

Motoarele pneumatice au rolul funcional de a transforma energia fluidului (aici aer comprimat) ntr-o energie mecanic pe care o transmit prin organele de ieire mecanismelor acionate. Dup tipul procesului de transformare a energiei pneumatice n energie mecanic motoarele pneumatice se mpart n: - motoare pneumostatice sau volumice; la aceste motoare procesul de transformare are loc pe baza modificrii permanente a unor volume delimitate de prile mobile i prile fixe ale camerelor active ale motorului; - motoare pneumodinamice, cunoscute i sub denumirea de turbine pneumatice; la aceste motoare energia pneumostatic a mediului de lucru este transformat ntr-o energie mecanic. n sistemele de acionare pneumatice n marea majoritate a cazurilor motoarele folosite sunt motoare volumice. Motoarele pneumatice au rolul funcional de a transforma energia fluidului (aici aer comprimat) ntr-o energie mecanic pe care o transmit prin organele de ieiremecanismelor acionate. Dup tipul procesului de transformare a energiei pneumatice nenergie mecanic motoarele pneumatice se mpart n: motoare pneumostatice sau volumice ; la aceste motoare procesul de transformareare loc pe baza modificrii permanente a unor volume delimitate de prile mobile i prilefixe ale camerelor active ale motorului; motoare pneumodinamice, cunoscute i sub denumirea de turbine pneumatice; laaceste motoare energia pneumostatica a mediului de lucru este transformat ntr-o primaetap n energie cinetic, care apoi este la rndul ei transformat n energic mecanic.n sistemele de acionare pneumatice n marea majoritate a cazurilor motoarele folositesunt motoare volumice.Organul de ieire al unui motor pneumatic poate fi o tij sau un
9

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

arbore. n primul cazorganul de ieire are o micare rectilinie alternativ (cazul cilindrilor i camerelor membran), n timp ce n cel de-al doilea caz micarea acestuia este fie de rotaiealternativ (cazul motoarelor oscilante), fie de rotaie pe unghi nelimitat (cazul motoarelor rotative).Un alt criteriu de clasificare a motoarelor pneumatice l reprezint modul n care serealizeaz micarea organului de ieire; dup acest criteriu se disting: motoare cu micarecontinua i motoare cu micare incremental.Tot n aceast familie, a motoarelor pneumatice, se pot ncadra i motoarele pneumohidraulice, la care micarea organului de ieire este controlat prin intermediul unui circuithidraulic auxiliar.n general mainile pneumatice sunt reversibile, adic pot funciona ca gnerator (pomp) ica motor. Din cauza randamentului, ca motoare se folosesc n special cele cu piston, dar sefolosesc i cele rotative. Organul de ieire al unui motor pneumatic poate fi o tij sau un arbore. n primul caz organul de ieire are o micare rectilinie alternativ (cazul cilindrilor i camerelor cu membran), n timp ce n cel de-al doilea caz micarea acestuia este fie de rotaie alternativ (cazul motoarelor oscilante), fie de rotaie pe unghi nelimitat (cazul motoarelor rotative). Un alt criteriu de clasificare a motoarelor pneumatice l reprezint modul n care se realizeaz micarea organului de ieire; dup acest criteriu se disting: motoare cu micare continu i motoare cu micare alternativ. n general mainile pneumatice sunt ireversibile, adic pot funciona ca generator (pomp) i ca motor. Din cauza randamentului, ca motoare se folosesc n special cele cu piston, mai rar cele rotative.

10

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

4.MOTOARE PNEUMATICE LINIARE

Motoarele pneumatice liniare efectueaz lucrul mecanic printr-o micare rectilinie, ele se mai numesc i cilindri pneumatici. Micarea organului de ieire are loc ntre dou poziii limit, stabilite constructiv sau funcional, ce definesc cursa motorului. Dup modul n care sunt separate cele dou camere funcionale motoarele pneumatice se pot clasifica n: - cilindri, la aceste motoare separarea se face prin intermediul unui piston 4, iar etanarea se face prin intermediul unor garnituri nemetalice; - camere cu membran, la aceste motoare rolul pistonului este preluat de o membran nemetalic, care realizeaz i etanarea celor dou camere. Intr-o instalatie pneumatica ,elemental de actionare propriu-zis este motorul pneumatic .motoarele pneumatice,denumire si elemente se executie , transforma energia de presiune a aerului comprimat in energie mecanica,pe care o furnizeaza apoi instalatiei cu ajutorul a diferite lanturi pneumatice liniare. Motoarele pneumatice liniare efectueaz lucrul mecanic printr-o micare rectilinie,ele se mai numesc i cilindri pneumatici. Micarea organului de ieire are loc ntre doupoziii limit, stabilite constructiv sau funcional, ce definesc cursa motorului ntr-o schem de acionare pneumatic, motorul pneumatic are rolul elementului de execuie. Marea majoritate a acionrilor pneumatice utilizeaz motoare liniare cu piston. Cilindri pneumatici efectueaza lucru mecanic printr-o miscare de translatie ,de obicei liniara ,ei mai fiind numiti si motoare pneumatice liniare . Exista doua tipuri de cilindri pneumatici :cu membrana si cu piston.Au aplicatii foarte largi si se construiesc gama tipodimensionala extrem de diversificata. Clasificarea cilindrilor pneumatici: 1.dupa modul de alimentare cu aer comprimat , cilindri cu piston se califica astfel:
11

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

-cilindri cu simplu efect :-cu revenire cu arc; -cu revenire sub actiunea unei forte rezistente -cilindri cu dublu efect: -cu tija unilaterala; -cu tija bilaterala. -cilindri in tandem: -cu amplificare de forte; -avand cursa in doua trepte. 2.dupa posibilitatea de franare la capat de cursa pot fi: -cilindri fara frana la capat de cursa; -cilindri cu frana la capat de cursa: -reglabila; -nereglabila.

12

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

5. COMANDA CILINDRILOR
Prin comanda pneumatica se intelege totalitatea elementelor pneumatice (si/sau electrice) de comanda si executie conectate intre ele intr-o retea de legaturi ce asigura un flux de informatie si forta; aceste elemente formeaza unul sau mai multe lanturi de comanda , care indeplinesc functii bine precizate . Clasificarea in

comenzi pur pneumatice si mixte(electrpneumatice) nu este semnificativa din punct de vedere al realizarii functiilor cerute. Conform definitiei , elementul de comanda prelucreaza informatia , iar elementul de executie transforma energia . In orice sistem de comanda o marime este influientata de prezenta sau absenta altei marimi , iar sensul acestei actiuni corespunde unui sistem in forma de bucla deschisa numit lant de comanda.

13

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

5.1. EFECT

COMANDA UNUI CILINDRU PNEUMATIC CU SIMPLU

-se poate realiza direct sau indirect . Criteriile de alegere a comenzii directe sau indirecte: -forta necesara comutarii distribuitoarelor , care este in functie de diametru nominal al acestora; -marimea solenoidului si a tensiunii electrice; -complexitztea circuitului. Este necesara comanda indirect in cazul cilindrului cu viteza si/sau diametru mare: in aceaste situatii este necesar un debit mai mare de aer , ceea ce implica sectiunea decurgere mari , deci distribuitoarelor cu diametru nominal Dn mare , adica forta de comutare mare .

5.2. EFECT

COMANDA UNUI CILINDRU PNEUMATIC CU DUBLU

-pot fi comandati cu ajutorul ventilelor de distributie cu 3 sau 4 cai .

Modificarea vitezei pistonului cilindrului pneumatic se poate face variind debitul de intrare sau de evacuare . Pentru acest lucru se utilizeaza supape de strangulare si retinere cu drosel reglabil.

14

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

6.

SCHEME

DE

ACIONARE

MOTOARELOR

PNEUMATICE LINIARE

Motoarele pneumatice liniare efectueaz lucrul mecanic printr-o micare rectilinie,ele se mai numesc i cilindri pneumatici. Micarea organului de ieire are loc ntre doupoziii limit, stabilite constructiv sau funcional, ce definesc cursa motorului ntr-o schem de acionare pneumatic, motorul pneumatic are rolul elementului de execuie. Marea majoritate a acionrilor pneumatice utilizeaz motoare liniare cu piston. De la acest aparat pneumatic se ateapt realizarea unor fore de strngere sau realizarea unor deplasri, n funcie de destinaia schemei de acionare. De asemenea, motorul va trebui s funcioneze ntr-un anumit regim de vitez i s se opreasc cu o anumit precizie. Construcia motoarelor pneumatice liniare cu piston a fost prezentat n Lucrarea nr.1, de aceea vom trece aici n revist principalele scheme caracteristice de acionare a acestor elemente (vezi tabelul 1).

15

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

Tabelul 1 Pistonul motorului se deplaseaz n micare de avans (+) att timp ct se acioneaz asupra manetei distribuitorului DP. La ncetarea comenzii distribuitorul ocup poziia 0 ceea ce conduce la legarea camerei din stnga pistonului motorului pneumatic la atmosfer i ca urmare retragerea pistonului. Distribuitorul fiind cu memorie (poziie reinut) la darea comenzii M2 distribuitorul ocup poziia 2 ceea ce permite alimentarea camerei din stnga pistonului motorului pneumatic i declanarea micrii de avans (+). Motorul se oprete n aceast poziie i se retrage doar atunci cnd vom da o comand n sens invers (M1). Droselul Dr regleaz viteza pistonului n cursa de retragere. Distribuitorul este cu poziie preferenial (nereinut) aa c pistonul motorului pneumatic se va deplasa n micare de avans doar att timp ct vom menine comanda M la maneta distribuitorului DP. La ncetarea comenzii, distribuitorul alimenteaz motorul n sens invers asigurnd micarea de revenire. Schema asigur micarea de avans i de retragere realizate cu viteze diferite reglabile. Astfel la comanda M asupra distribuitorului DP se alimenteaz camera din stnga pistonului iar aerul comprimat va trece prin supapa de sens a droselului de cale DC1 punnd n micare pistonul (+). Aerul din camera opus va fi legat prin

16

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

distribuitor la atmosfer dar prin rezistena reglabil a droselului de cale DC2, ceea ce va asigura o vitez de avans reglabil. Pentru micarea de revenire viteza poate fi reglat de la droselul de cale DC1. La comanda M2 motorul pneumatic va efectua cursa de avans (+) i va rmne la cap de curs pn la darea comenzii M1 n sens invers, ceea ce va asigura efectuarea cursei de revenire. Viteza de avans poate fi reglat de la droselul Dr2 iar cea de revenire de la droselul Dr1 montai pe orificiile de ieire n atmosfer ale camerelor motorului. Unele distribuitoare de tip 5/2 au montate din fabricaie drosele pe orificiile de evacuare n atmosfer pentru reglarea vitezelor. Montajul asigur motorului pneumatic MP o micare de avans cu vitez mic reglabil. Astfel, la darea comenzii M de la butonul pneumatic BP se asigur punerea distribuitorului principal DP pe poziia 1 ceea ce are ca efect alimentarea camerei din stnga a pistonului i iniierea deplasrii (+). Tija motorului pneumatic fiind solidar cu cea a motorului hidraulic MH, deplasarea este posibil dor prin trecerea uleiului din camera din dreapta motorului hidraulic n cea din stnga, trecere care se poate face doar prin droselul de cale DC. Viteza de avans va putea fi reglat astfel prin acest drosel. Rezervorul R are rolul de a compensa diferena de volum dintre cele dou camere.

17

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

Motorul pneumatic MP va efectua micarea de avans dac de la butoanele pneumatice BP3 i BP4 se d comanda simultan. Cele dou butoane montate n serie materializeaz funcia logic I. Pentru revenirea motorului se poate aciona unul din butoanele pneumatice BP1 sau BP2 care sunt legate la supapa selectoare de circuit S, numit i supap SAU. Comanda printr-o funcie I este specific utilajelor de producie unde exist pericol de accidentare a operatorului (prese), prin aceast comand se asigur ndeprtarea minilor din zona periculoas. Deplasarea n micare de avans i de retragere este asigurat de un distribuitor 5/3 pilotat de ctre butonul pneumatic BP tip 4/3. Atunci cnd butonul este pus pe poziia central, camerele de comand ale distribuitoarelor vor fi legate la atmosfer iar arcurile distribuitorului l vor plasa pe poziia de mijloc, ceea ce va asigura tierea alimentrii i evacurii aerului din motorul pneumatic i oprirea lui ntr-o poziie intermediar. Pentru realizarea cursei de avans se d comanda M2 ceea ce va permite legarea la atmosfer a camerei din dreapta pistonului motorului pneumatic. Comanda M1 asigur deplasarea pistonului n cursa de revenire. Dac nu se d nici o comand pistonul motorului va fi sub aciunea a dou presiuni, mai mic pe partea stng i mai mare pe partea dreapt, reglate astfel de la regulatorul de presiune RP, nct s dezvolte fore egale pe cele dou fee ale pistonului. Acest lucru

18

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

asigur oprirea n for a pistonului. Este o schem de funcionare automat cu impuls de iniiere la care se folosete un limitator de curs LC care odat acionat de cama k de pe tija pistonului va asigura comutarea distribuitorului DP pe poziia de retragere. Comanda de pornire a ciclului avans-revenire se d de la butonul pneumatic BP. Schema asigur realizarea integral a cursei motorului deoarece limitatorul de curs va fi montat la captul cursei de avans de aceea soluia este utilizat de fiecare dat de cte ori se dorete confirmarea realizrii cursei de avans. Este tot o schem automat cu ciclu automat i impuls de iniiere la care nu se mai utilizeaz limitator de curs ci o supap de succesiune SP. Dup darea comenzii M de la butonul pneumatic BP distribuitorul va alimenta camera din stnga pistonului ceea ce va conduce la pornirea lui n micare de avans. La epuizarea cursei motorului, pistonul se va opri la cap de curs ceea ce va conduce la creterea presiunii pe conducta de intrare n supapa SP. Supapa se va deschide i va permite accesul aerului la camera de comand a distribuitorului DP care va ntoarce motorul. Schema este similar cu cea precedent cu deosebirea c dup oprirea pistonului la captul cursei de avans va trece un timp reglat cu droselul de cale DC pn la umplerea rezervorului C i comutarea distribuitorului DP pentru revenirea pistonului n poziia iniial. Deci rentoarcerea pistonului se va face dup un anumit timp (reglat)

19

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

de la atingerea cursei maxime. Este o schem tipic de funcionare a unei snii de main-unealt, n sensul c se asigur funciile: apropiere rapid AR, avans de lucru AL i retragere rapid RR. Limitatorul de curs LC1 asigur evacuarea aerului prin droselul de cale DC i prin asta o vitez reglat a pistonului, iar limitatorul LC2 revenirea pistonului la poziia iniial. Limitatorul LC1 este acionabil doar ntrun singur sens pentru a deveni inactiv la cursa de revenire a pistonului. Este o schem care asigur dou cicluri de funcionare: automat i manual. Astfel dac distribuitorul D0 primete comanda automat el va alimenta limitatoarele de curs LC1 i LC2 ceea ce va permite funcionare motorului n curse de avans-retragere repetate continuu. Dac n schimb se va selecta poziia manual vor fi activate butoanele BP1 i BP2 care vor asigura avansul i retragerea n mod individual n funcie de comanda dat la cele dou butoane. Schema asigur un ciclul de funcionare automat (ciclu repetat continuu) prin alimentarea cu aer comprimat a limitatoarelor de curs LC1 i LC2, ca urmare a comenzii M3. Dac ns se d comanda M2 cele dou distribuitoare D1 i D2 vor fi puse pe poziia nchis ceea ce va avea ca efect tierea alimentrii cu aer a motorului i oprirea lui. Oprirea va nchide camerele de lucru ale motorului dar datorit compresibilitii aerului pistonul se va putea deplasa n limite reduse sub aciunea unor

20

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

fore exterioare. Cele dou limitatoare de curs LC1 i LC2 asigur funcionarea n regim automat cu ciclu repetat continuu a motorului. Dac se d comanda oprit de la butonul BP acesta va alimenta cu aer sub presiune cele dou camere de comand ale distribuitorului i ca urmare distribuitorul va ocupa poziia central legnd camerele motorului la presiune. Dat fiind c ariile pistonului sunt egale pe cele dou pri (motor cu tij bilateral) acesta se va opri stabil, sub efectul forelor de presiune egale. Schema asigur funcionarea automat fr limitator de curs prin folosirea unui temporizator (drosel de cale DC plus rezervor C) pentru cursa de revenire i a unui distribuitor DP1 cu arc reglabil sau a unei supape de succesiune pentru cursa de avans. Oprirea motorului este posibil doar n poziia iniial la cap de curs (poziia retras). complet

21

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

7. BIBLIOGRAFIE

1. DESEN TEHNIC DE SPECIALITATE Autori: GHEORGHE HUSEIN, M. TUDOSE 2. CULTUR DE SPECIALITATE Autor: POPESCU RODICA 3. UTILAJUL I TEHNOLOGIA LUCRRILOR MECANICE. Autori: GHEORGHE ZGUR, GHEOGHE PEPTEA 4. INTERNET Site-urile: www.google.ro www.yahoo.com

22