Sisteme de Bord Si Punte

'\ .i~cnl.
_
UNIVERSITATEA MARITIMA
'\M\flK
1'" -kc-. eo",,\
DIN CONSTANTA
SPECIALIZAREA: ELECTROMECANICA
S.B.P
ANUL IIIIFR
EDITIA 2008-2009 ,
...,
(CONFORM CU EDITIA 2007,REVIZUITA SI COMPLETAT A IN ACORD CU STeW)
Conf.univ.dr.ing.Iordan
NOVAe
CUPRINS
Capitolul 1 1.1 1.2 1.3 1.3.1 1.3.2 l.3.3 l.3.4 l.3.5 l.3.6 1.4 1.4.1 1.4.2 1.4.2.1 1.4.3 Instalatia de ancorare ............................................................... 9
Consideratii generale.,
..
.
. . . . .
Aneorarea navelor. Elementele liniei de aneorare .. Aneore Legaturi flexibile Elemente pentru eonducerea lanrului la bord Stope 2r; Meeanismele instalatiei de ancorare Puturi de lant..................... . .
9 10
13 13 17 18 22 23 25 27
: ,..~
~.
1.4.4
1.4.5
Dimensionarea liniilor de ancorare . Metoda statistics . Metoda determinista . Detenninarea fortelor introduse de mediu . Calculul fortelor care solicits nava in ancora. . Calculul fortelor din instalatia de ancorare ., Solicitarile dinamice introduse de linia de ancorare datorate fortelor introduse de valuri . Instalatii de acostare-Iegare :.._ . . '. . .
27 28
29
33 36 41
II
!
"tCapitolul 2 2.1 2.2 2.2.1 2.2.2 2.2.3 2.2.4 2.2.5 2.2.6 2.2.7 2.2.8 2.3 2.4
44
44 45
Considerarii generale
~ Elementele instalatiei de acostare Elernente flexibile pentru manevra si legare Babale Ureehi si role de ghidare. Nan de parapet..
46 46 48
50 50
II
'I
I; II
II
2.5 ( Capitolul3 3.1 3.2 3.2.1 3.2.2 3.2.3 3.2.4
Stope pentru cabluri . Tamburi de parame . Amortizori ~i brauri de acostare . Mecanismele instalatiei de acostare . Calculul instalatiei de aeostare . Ca\culul mecanismelor instalatiei de ancorare-acostare.. .. Calculul instalatiei de legare ..
SO
51
52 53 55 60 . 64
64
Instalatia de guvernare
Consideratii generale..... .. .. . Clasifiearea instalatiilor de guvernare Carme active......... .. Duze rotitoare (ajuraje orientabile) Carme speciale . lnstalatii de guvernare activa cu jeturi transversale . ,
67 69 70
71 71
- .... ~ ...- ..-.-- ..
---~-'~"~'~'~.'-~.'~"'~.'~.========~--~~-==---,~.-----------~.
3,2,5 3,3
3.4 3.4,1 3.4,1.1

3.4.2 3.5 3.5.1 3.5.2 3.5.3 3.5.3.1
lnstalatii de guvemare activa ell propulsoare speciale Sisteme de comanda a instalatiilor de guvernare Components instalatiilor de gllvemare Transrnisii , ,
~:;i:1~~ ~:~~.:.'.' ~::: '.:.:.' iC~~~~l~~ ..~'.:.:~ ::' ' ..:' :::'. ~ : '
. . . .
71
72
74
CapitolulS
Instalatll
pentru
acopertrea
gurilor
de magazii
143
\43
3.503.1
3.6 3.7 3.7.1 3.7.1.1 3.7.l.2 3.7.2 Capitolul4 4.1 4.1.1
Calculul instalatiei de guvemare . Calculul solicitarilor organului activ . Calculul transmisiilor de fortii. , . Calculul masinilor de carma . Calculul servomotorului eu cilindri. . Calculul masinilor de canna cu servomotor rotativ . '.;. Sisteme hidrostatice de actionare a instalatiilor de guvemare . Calculul instalatiilor de guvemare activa . Calculul fortelor ', , , . Metoda analitica.. : . Metoda statistica . Calculul impingerii propulsorului.. .
Instalatia de incarcare .............................................................. Consideratii generale .
74 74 76 80 80
86 86
5.1 5.U
5.1.2
5.1.3 5.1.4 5.l.5 5.2 5.3

~ ~apitolu16 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5
j;..
Consideratii generate Capace mecanice rulante " Capace mecanice pliante (tip folding) Capace mecanice rabatabile "." Sisteme de cap ace cu Infasurare pe tambure Capace rulante suprapuse (sistem telescopic) Actionarea capacelor . Calculul sisternelor de actionare acapacelor mecanice
Instalatia de salvare
.to
,.. . .
. .
144
146
. .
.
147 148 148

148 150
88
93 96
157
157 157:X
159 160 163 163 164 \{14
100
100
100
101 102
~,
6.5.1 6.5.2
6.5.2.1
lQ1l
107 108
110 110 III
i'
4.1.2 4.1.2.1 4.1.2.2

4.1.2.3
4.1.3
4.1.4
4.1.4.1 4.1.4.2 4.2

4.2.1 4.2.2 4.2.2.1
4.2.2.2 4.2.3
4.2.3.1 4.3 4.3.1
Instalatii de incarcare eu bigi simple (c1asice) ;. . Instalatii de incarcare ell bigi mecanizate ~ . Bigi mecan izate electrohidraulice . Bigi mecan izare grele . Bigi mecanizate de constructie speciala . Instalatii de ridicat cu macarale navale . Instalatii de incarcare speciale : . Instalatii de lncarcare pe orizontala . Instalatii de incarcare speciale pentru operatii de manevra 'in mare deschisa . Calculul instalatiilor de incarcare . Calculul elementelor geometrice ale unei instalatii de lncarcare cu bigi . Calculul fortelor care solicita elementele instalatiei . Metode grafice de calcul... . Metodaanalities de calcul a instalatiilcr de incarcare- descarcare eu bigi . Calculul de rezistenta a elementelor instalatiei de incarcare .. Calculul bigilor . Mecanismele instalatiei de incarcare , . Vinciuri electrice .
6.5.2.2
6.5.3 Capitolul7 7.1 7.2 7.3 Capitolul8
Consideratii genera Ie . Barci de salvare , , , . Constructia barcilor de salvare . Gruie pentru barci . Calculul instalatiei de manevra a bare ilor de salvare . Determinarea sarcinilor de calcul.. . Calculul fortelor care solicita instalatia de lansare in conditiile cele rnai defavorabile care pot apare la lansare . Gruie negravitationale . Gruiegravitationale cu miscare plan-paralela.. . Calculul rnecanisrnului ell care se face manevra barcilor., .
Instalatia de remorcare Consideratii generaie Particulari tali ale rernorcarii prin tractiune Ca\culul instalatiei de remorcare .
165 1..67 li.~

172
112
115
. . .
174~
P7~
116
116
8.1
119
8.2
8.3
Instalatia de traulare , 181 Consideratii generale .............................................................. : . 181Dotarile instalatiei de trauiare . 182,. Actionarea hidraulica a vinciurilor de traul :~:::!:1.. 187,: .. .
~. 191
;i~
119 119
121 121
Bibliografie ....................................................................,
126 129
129
136 137
4.3.2
Vinciuri electrohidraulice
6
141
7
INSTALATIA DE , ANCORARE
:":. ~'~; .
Consideratii generale Ancorarea navelor Elementele liniei de ancorare Dimensionarea liniilor de an cor are
1.1 CONSIDERA TII GENERALE

Dezvoltarea actuala a tehnologiilor marine ~ia navigatiei impun pozitionarea precise in raport cu fundul marii a diversilor plutitori sau nave. Calitatea ~iperforrnantele pozitionarii devin esentiale pentru uneledomenii ale cercetarii si exploatarii resurselor marine, cum ar fi cazul platforrnelor plutitoare de foraj, al navelor de cereetare, al doeurilor plutitoare ancorate, al navelor tehnice care executa lucrari pe fundul apei sail care monteaza conducte submarine. Extinderea explorarilor marine in zone cu adancirni mari ale apei 9i eu conditii clirnatice dificile a irnpus perfectionarea sistemelor de fixare a navelor sau plutitorilor. Aceasta perfectionare este una continua ~i are drept obiectiv principalimbunatiitirea preciziei de pozitionare, in conditiile cresterii adancimi i apei 9i a fortelor' active care tind sa abats plutitorul de Ia punctul de aneorare. Fixarea p lutitorului in raport eu fundul marii se realizeaza cu ajutorul elementelor instalatiei de ancorare. In general, sunt utilizate doua modalita]] de aneorare: ancorarea pasiva si ancorarea dinamica. Ancorarea pasiva utilizeaza legaturi mecanice intre nava ~ifundul ac-vatoriului, prin care transmit fundului fortele ce solicits plutitorul si tind sa-l deplaseze. Legatura dintre plutitor si fund formeaza 0 linie de ancorare. Liniile de ancorare sunt formate din: ancore, care se fixeaza de fund, clemente flexibile (lan turi sau cabluri), care transmit fortele de la plutitor la ancora ~i clemente de conducere a legaturilor flexibile carre mecanismele ~i spatiul de depozitare de pe nava (nar] de ancora, stope, vinciuri sau cabestane, puturi de lant, etc.). Numarul de ancore ~i dispunerea lor la bord se coreleaza
11\\\ 1\
II
10
Instalatii navale depunte
Capitolul 1 - Instalatia de ancorare
II
eu marimea plutitorului, destinatia lui ~i precizia de pozitionare ceruta. In reprezentarea schernatizata din Fig. 1.1 este exernplifieat cazul utilizarii instalatiei de ancorare pasiva pentru fixarea ell aneore fixe a unui plutitor.
,
t'
! 5 ~ .... ,,/
permita desprinderea usoara in orice conditii c\imatice. ~ezulta ell navele sunt dotate eu linii de ancorare mobile, care se pot Iansa sau ridica dupa necesitate, precizia pozrtionarii avand 0 importanta mai mid. In porturi special amenajate, ancorarea navelor se poate faee Ia geamanduri prinse de fund prin linii de ancorareJi;xe, fig, 1(b). In acest caz, procesuI de ancorare se simplifies multdeoarece nu -se mai manipuleaza linia de ancorare mobila, fixarea de geamandura Iacandu-se eu,qlegqtUra flexibilauzuala (cablu). Instalatia de ancorare se amplaseaza la extremitatile.navei, iar numarul liniilor de anoorare ~i dispunerea lor la cele doua extremitati se face recomandarile registrelor de clasificatie in functie de zona de navigatie, tipul ~imarimea navei. La nave se deosebesc: instalatia de ancorare prova, formata din liniile de ancorare care se manevreaza cu mecanismele aferente; .<: instalatia de ancorare pupa format~~dix1,liniile de ancorare manevrate de mecanismele aferente. :,;
,d.~p~
':
Fig. 1.1 a) Geamandura eu linii de ancorarefixe b) Linie de'ancorare mobila

I -ancora;
'.
2 - Ian]de ancora; 3 - nava; 4 - ancorafixa; 5 - geamandurii de acostare;6 - legaturi flexibile (cablur! sau lanturi).
- -fT-.
z ~ ..
,,,,:
t
~.
Plutitorul poate fi 0 geamandura de aneorare, fig. l.l(a), sau 0 platforma plutitoare. In tirnpul navigatiei linia de ancorare se trage compiet la bord, singurul element ce ramane in afara plutitorului este ancora, eafiind lnSa foarte bine fixata pe pozitie, Pentru nave, ca plutitori care W schimba pozitia de aneorare, se utilizeaza ancore care se pot desprinde relativ usor de fund, fig. l(b). Ancorarea pasiva cu lanturi se utilizeaza pentru adancimi de ancorare mici si medii, pana la circa 120 m. La adancimi mal mari de 1SO m se recomanda utilizarea eablurilor drept elemente de legatura, sau a instalatiilor de ancorare dinamica. Ancorarea dinamica consta In pozitionarea plutitorului in raport cu fundul, tara interpunerea un or legaturi mecanice intre p!utitor si acesta si preluarea tuturor fortelor exteme care tind 8a-\ deplaseze. Preluarea acestor forte se face excIusiv prin , mijloace aflate la bordul navei. Ca mijloace active, sunt utilizate propulsoare a carer interactiune cu apa determine dezvoltarea fortelor necesare mentinerii echilibrului navei de pozitionat, In fig. 1.2 este exemplificat sistemul de ancorare dinamica la 0 nava destinata explorarii fundului marin. Propulsoarele 1.si 2 asigura rnentinerea pozitiei de echilibru deasupra punctului de ancorare in sens longitudinal, iar propulsoarele 3 ~j 4 menpn echilibrul in sens transversal. Comanda propulsoarelor se face automat printr-un calculator de proces, in functie de abaterea navei fala de un reper initial ales pe fundul marii. Ancorarea dinarnica impune dotari speciale, de aceea ea nu se justifies decat in cazurile cand ancorarea pasiva nu se poate face (in cazul adancimilor mari). Mai mult, performantele ei de pozitionare nu SLU1t intotdeauna satisfacatoare.
)....
Fig. 1.2 Instalatia de ancorare activa
1.2 ANCORAREANAVELOR
Ancorarea navelor se noate considera ea un caz oarticular al ancorarii nlntitorilor.
La navele maritime de transport, instalatia de ancorare prova este formats, de regula, din doua linii de ancorare eu mecanismele respective, In timp ce ancorarea pupa are 0 singura linie deancorare. In mod frecvent, candnu este necesarapozitionarea navei, ancorarea se face cu instalatia din provaprin lansarea unei singure linii de ancorare sau a ambelor. Daca apare necesitatea pozitionarii navei, de exemplu la ancorarea pe fluviu sau in rade aglomerate, se lanseaza si linia de ancorare din.pupa; In acest fel nava este fixata la ambele capete, iardeplasarile ce pot apare au valori reduse. La impingatoarele fluviale, datorita particularitatilor navigatiei eu convoiuI, impingatorul are instalatia de ancorare pupa mai dezvoltata, fermata fiind din doua sau trei linii: de ancorare. In fig. 1.3 este prezentat modul de amplasare a instalatiei de ancorare la 0 nava maritima de transport, Ancorarea prova, fig. 1.3(a), este formats din doua linii de ancorare, reprezentate in pozitie de mars. Elementele liniei de aneorare sunt: ancora 6 amplasata in nara 5, lantul 4, stopa fixa 2, vineiul de ancora I, tubul de ghidare 9, putul lantului 10. Yn pozitie de mars, ancora are ghearele inexteriorul corpului, iar tij a este introdusa in nara, Aceasta pozitie permite fix area ancorei de corp prin tensionarea lantului prin intermediul vinciului de ancora I, 111 timpul marsului efortul din la.n] fiind preluat de stopa 2 creandu-se astfel posibilitatea lansarii rapide a ancorei sub actiunea greutatii proprii, prin slabirea stopei. Instalatia de ancorare de Ja pupa navei, fig, l.3(b) consta in mod frecvent dintr-o
...... ~.:! : ~.
I"' 1
.
ghidare a lantului 7, purul de lant 8. Aneora din pupa se amplaseaza de obicei in planul diametral, iar ghearele ancorei se protejeaza prin introducerea acesteia intr-o ni~iL ;'Element~le liniei de aneorare se aleg sau se calculeaza considerand tipul si dimensiunile navei, conditiile de ancorare, adancili~ea de ancorare, Adancimile de ancorare se impart, conventional, in urmatoarele categorii: - adancirni miei, pana la 25 rn; - adancimi medii, pana la 50 m; - adancirni mari, pana la 150 m; - adancimi foarte mari, peste ISO m.
.L2__._
I ~
~
j
I
smulgerea rapida a ancorei la plecarea din ancora, iar
dad aceasta S-3 pe fund, renuntarea la ea printr-o manevra usoara; fixarea sigma a Iiniei de ancorare 1a bord 111 cazul in care nava se atla if
1
~ , ,
t
r
-~
Adancimea de ancorare h[m 1 11 < 25
Ta Lungimea lantului lansat

L
r m]
7'l&--,~1iHt-.s
! l
!
1 !
I
25 < h < 50 50<h<150 h> 150
411 3h 2,511 ( 1,5 -7- 2 ) : h
I
t1
1
jq
,I!..
t'
t
5
Fig. 1.3(a) Instalatia de ancorare prova

6 7
'I
"
~
Fig. 1.3(b) Instalatia de ancorare pupa
il
I
!
J
l'
Performantele instalatiilor de ancorare se caracterizeaza prin: . abaterile plutitorului ancorat fata de un reper amplasat pe fundul rnarii; marimea fortelor exterioare preluate de sistemul de ancorare; consurnul energetic, gabarituI ~igreutatea instalatiei; Performantele care se cer instalatiilor de ancorare :depind de tipul ]1, plutitorului care trebuie ancorat. In cazul naveIor clasiee, de exernplu, pre pozitionare nu este prea importanta, nava putandu-se roti in jurul puncrului de an. schirnbarea directiei vantului. Raman importante performantele energetiee si eel de rnarimea fortelor care trebuie preluate. La platfonnele marine aneorate, care re foraje, precizia de pozitioriare este determinants pentru exploatarea platformei. D pentru determinareaabaterilor maxime de la pozitia de foraj, este necesara 0 dinamica sistemullil platforma-linie de ancorare sub actiunea fortelor perturbato de vant, eurent, val- Acea'sta ~nalizii se [ace considerand schema de interactiu elementele sisternului.Tig. 1.4. Plutitorul, sub actiunea fortelor date de mediu fortelor date de instalatia "dE: ancorare Fa, ocupa 0 pozitie XC' Dad apar per introduse prin modificarea fortelor F; date de mediu, pozitia plutitorului se 111 putand depasi valorile impuse Xi. in acest caz apare marimea de comanda, e = x, prin instalatia de ancorare (pasiva sau activa) modi fica Fa in sensul micsorari Determinarea concreta a abaterilor plutitorului pentru 0 structura a sistemului I linie de ancorare si pentru anumite forte perturbatoare se face prin modelarea mat, a sistemului si prinrezolvarea ecuatiilor diferentiale care definesc mode lul.
Practica exploatarii instalatiilor de ancorare a aratat ca pentru fixarea sigura a navei In ancora, lungimea minima a: lantului lansat functie de 'adancimea de ancorare h trebuie sa fie conform tabelului 1.1.' Alegerea sau calcuJul instalatiei de ancorare se face astfel. Incit' s'~ se indeplineasca urmatoarele cerinte: ' " fixarea ~igura a navei in conditiile In care asupra ei actioneaza simultan fortele externe date de vant, curent, val; . . lansarea rapida a ancorei la apa si controlul permanent a1vitezei de coborare cu
1.3 ELEMENTELE LINIEI DE ANCORARE

1.3.1 ANCORE
Au rolu! de a fixa capatul legaturii flexibile (Iant sau cablu) de fund. ~ diverse tipuri si trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte constructive si functio sa realizeze forte mari de
fixare;
apei;
ajutorul franei mecanismuluide
manevra a linieide ancorare;
sa se fixeze rapid de fundul

.;\
-- ..~
14
Instalatii navale de punte
CapitolulI
- Instalatia de ancorare
15
usor de fund Ia smulgere prin interrnediul elementului flexibil; sa se fixeze din nou de fundul apei daca, accidental, s-a produs desprinderea de pe fund; sa se mentina fixata de fund daca nava se roteste in jurul punctului de ancorare; " sase poata fixa usor la bord, In narile de ancora; .. ;pa aiba a constructie sirnpla, sa fie rezistente ~i usor de intretinut.
Perturbatii introduse de mediu;
sa se desprinda
. grupa III-a: aneore cu tija articulata In raport eu ghearele, care tnsa realizeaza forte
1
INSTALATIE
Fm
vant
val
curent
Pozitie
F.
PLUTITOR
~~
DE
ANCORARE
mari de fixare datorita geometriei particulare a ghearelor. Ancorele din grupa I sunt cu una, doua, sau mai multe gheare, Ancorele cu 0 gheara sunt utilizate pentru ancorarea navelor de banchizede gheata sa}.! pentru fixarea docurilor plutitoare cu linii de ancorare fixe si ele se pozitioneaza pe-fund in vederea prinderii cu legaturi suplimentare. Cele eu doua gheare sunt reprezentate prin an cora tip amiralitate ale carei forma ~i mod de fixare rezulta din fig. 1.5 si 1.6. Pentru a detennina ghearele sa vina in pozitia de prindere, fig. 1.5, inainte de lansare traversa 1 se fixeaza perpendicular pe tija. Sub actiunea lantului, aneora se roteste In jurul capetelor traversei ~i ajunge cu ghearele in pozitia de prindere. Manevrarea greoaie a acestor ancore Ie recomanda pentru instalatiile de ancorare la marl adancimi pe perioade lungi de timp. La ancorele cu mai mult de doua gheare, prinderea de fund se realizeaza indiferent de pozitia in care ancora cade pe fundul apei.
1
XC
..
Fig. 1.4 Bucla de controla instalatiei de ancorare Fixarea ancorei de fundul marii se face prin ghearele acesteia, Legatura dintre gheare si lant sau cablu este realizata prin tija ancorei. Cel mai important indicator de performanta al ancorei il reprezinta fortade fixare. Ea depinde de masa ancorei, de parametrii ei geometrici ~i de natura solului in care se fixeaza. Parametrii geometrici mai importanti, care influenteaza forta de fixare ~i diferentiaza tipurile de aneore, sunt: nnmarul ~iconfiguratia ghearelor, suprafata acestora, unghiul dintre gheare ~itija, etc. Forta de. fixare a ancorei, masurata pe directia tijei cand aceasta este asezata pe fund, se defineste prin coeficientul de fixare, care reprezinta raportul dintre forta maxima de fixare ~i greutatea ancorei. Forta de fixare poate fi considerata pentru urmatoarele cazuri de prindere a ancorei de fund: prinderea Tara deplasarea ancorei; . prinderea in cazul cand ghearele ancorei incep sa are fundul, ancora deplasandu-se fala de punctul initial; prinderea periodica. Fortele care solicits ancora fiind mari, ghearele se desprind si apoi se infig din nou, realizan d 0 fixare intermitenta care solicita dinamic linia de ancorare. Practica exploatarii navelor a impus cateva tipuri de ancore care intrunesc cerintele enuntate, sau corespund unor conditii function ale specifice. 0 clasificare conventionala a ancorelor permite gruparea lor astfel: ,. grupa I-a: ancore ell gheare fixe, care se fixeaza, in general, printr-o singura gheara, cu ajutorul unor dispozitive de arnorsare a prinderii de fund;
II
~lrl
Fig. 1. 5 Aneora tip amiralitate
~ ..
:-~ -.~~,
f.
Fig. 1.6 Fixarea ancorei dp amiralitate . Ancorele din grupa a II-a au ghearele articulate fata de tija, iar prinderea pe fundul marii se face cu ambele gheare, asa cum rezulta din fig .. I.7. Forta de fix are este data de rezistenta opusa de catre fundul apei ghearelor si aceasta depinde de forma acestora cat si de natura fundului. Pentru desprinderea ancorei este suficient ca tija sa fie actionate prin Ian] dupa 0 directie 'inc1inatafata de fundul apei. Are toe 0 retire a ghearelor in jurul capatului tijei, care disloca zona de fund nasurata ~i permite smulgerea ~i lidicarea ancorei cu 0 fot1a mult mai mica dedit cea de fixare, Acest lucru evita supraso1ieitarea liniei de ancorare, In special a mecanismului. In fig. J.8 sunt reprezentate careva tipl.lri de
grupa ll-a; ancore
ell
ghearele aliiculate
fata
de tije, care se flxeaza

t()rt~l()rnp. fiY~l'P'
ell
ambele
gheare de fund. Realizeaza val ori mici si medii ale
.Li: __
K
5
4
L"
Tabelul 1. 2 Coeficientii
de fixare medii pentru ' Farra de iix: transr
(;
~!
I
------I I
GRUPA
Forta de fixare tara dep1asarea ancorei

(I)
FOI1a de fix are la care ancora incepe sa are

(I)
"
maxima
pnn soc
CI)
U)
10
IS
20 -
f3
<ii3
o
U)
Fig. 1. 7 Modul de fix are a aneorei eu ghearele articulate
'*
Grupa I Grupa II
'0
CI}
'2
3,0 1,5
'en
Ul 0 p..
<fJ
o b
;cd
CI} .~
8
'0
CI}
o
CI) .
0.
'2
4,3 8,1
Vi
v> 0 0..
- ...
U)
o ~
Q)
0 <Cd
'5.
E '0
U)
en 0 p..
CI} .;;;
'2
2,2 2,2
3,1
4,1
5,2
9,0
2,5
2,8
3,1
1,7
3,8
6,8
45
:t
4f
45
~.
Tabelul J. 3 Ancore din grupa

Tipul ancorei
I
males
-
Tipul fundului nisipos
marii
CD pietri
~'t
Danforth
'I"
'i
ACI4 c) Ancora tip Union Matrosov
a) Ancora tip Hall;

I I
b) Ancors tip Speck; Fig. 1.8 Aneore cu ghearele articulate
. !
Ancorele eu forte mari de tinere au ghearele dispuse in apropierea tijei, astfel incat sa poata luera impreuna, iar suprafata ghearelor este manta fata de eea a aneorelor din grupa a II-a. La baza, ghearele aeestor aneore au unele prelungiri 1, fig. l.9, care asigura stabilitatea ancorei fixate, cand forta care solicita tija se inclina Tn plan orizontal. Amorsarea prinderii de fund se face, ca si la ancorele din grupa precedents, prin umerii 2, care, 111 deplasare, creaza un moment ce roteste ghearele in jurul boltului de fixare. In fig. 1.9 sunt reprezentate cateva ancore din grupa a III-a. Fortele sunt prezen tate in tabelele l.2 si 1.3. medii de fixare a ancorelor
~ ~ ~
jl
6 6,8
8 -;- 10 8
7,9
14
8 8
1.3.2 LECATURI FLEXIBILE

Sunt elernente care fac legatura intre nava si ancora, transmi tand forte solicita nava In procesul de ancorare. Se utilizeaza doua tipuri de legaturi: \31 cabluri. La adancimi de ancorare pana la 150 m se utilizeaza lanturi care, avand ! pe unitatea de lungime mari, realizeaza si 0 amortizare buna a oscilati ilor longin ale navei. Lanturile se caracterizeaza dimensional prin calibrul zalei d,fig. 1.1 0, lungimea sa. Zalele sunt de doua tipuri: puntate si nepuntate. La capetele lann prinderea de ancora si de corpul navei, sunt utilizate zale vartej care permit ancorei, fig. 1.11. De-a lungul lantului se rnonteaza, din loc in lac, zale demontab 1.12. Lungimea de lan] cuprinsa intre doua zale demontabile se numeste cheie de la navele comerciale, are valori intre 25 si 27 m, fig. 1.14. Inrroducerea
f,I
I ~
a
"~
~ ~ ~ e ~ , ~
I
I
!
fa
*
a) Ancora tip Danforth; b) Ancora tip AC 14; c) Ancora tip Matrosov Fig. 1.9 Ancore ell coeficienti de tinere mari
demontabile protejeaza a parte din lant deoarece dad a za se uzeaza sau se defor se inlocuieste numai cheia care contine zaua respectiva. Dupa poziti ile pe c ocupa pe lungimea lantului, cheile de lant pot fi: chei de capat. Cuprind zale de capat 4, fig. 1.14, zale intarite 2, zale obisnuite 1 si zale de impreunare 3. Pozitionarea tipurilor de zale acord cu schema din fig. 1.14; chei intermediare. Cuprind zale obisnuite 1 si zale de impreunare 3; de vartej este p
chei
ancora Cuprind chei
de
capat
6,
fig.
1.14,
zale de capat 4, zale rnt

3.
zale varte] 5, zale obisnuite
1 $i zale de impreunare
18
.Instalatii navale de punte
Capitolul 1 - Instalatia
de ancorare
19
:!~.I
B~B12
~ (a)
d~
~
Fig. 1.11 Za varte]
d~
,t.
Fig. 1.10 Za obi~nuitii a) cu ramuri rectilinii; b) ovalii; c) puntatii.
'C~eie
, ffil'b)
~fJ
Fig. 1.12 Za de impreunare (za Kerner)
W~~ ~W
d~
Fig. 1.13 Za de capat (cheie tachelaj)
lie capOI
~heie iIJlermediarii. Chelf inlfrmediar~
,Cluie d! ancnrli
~TIfff~
~ ~ V/ ~ 'Y~ VJ ~
W ~ W~ W~ W~ ~
Fig. 1.14 Chei de lant Forma zaJelor lantului trebuie sii se incadreze In tolerante stranse lntruca: lanturilesunt antrenate prin vinciuri sau cabestane ale caror elementele de antrenare trebuie 'sa corespunda dimensional eu forma zalelor. Pentru adancirni mai mari de 150 In, greutatea lantului devine prea mare si de aceeasuntutilizate eabluri. Acestea sunt manevrate de mecanisme cu tamburi speciali. Lungirnea legaturilor flexibile utilizate in instalatiile de ancorare se poate stabili prin calcul, ins a ea nu trebuie sa fie rnai mica decat cea recomandata de registrele de clasiflcatie. Caraeteristicile lanturilor si eablurilor utilizate In instalatiile de ancorare ~i acostare sunt precizate In standarde,
II I,
:I!:: \ ,I'
, 1.3.3 ELEMENTE PENTRU CONDUCEREA LANTULUI LA BORD

Conducerea lantului din exterior catre meeanismul instalatiei de aneorare si spre locul de depozitare, se face prin nara de ancora, care uneste bordajul eu puntea teuga sau punteaduneta. tn cazul tragerii aneorei la post, tija intra in nara iar ghearele raman in afara bordajului, fixandu-se de acesta prin tensionarea lantului. Nara are 0 sectiune circulara, iar diametrul ~ilungirnea ei se aleg in functie de dimensiunile ancorei, asa inca! sa permita introducerea eompletii a tijei ancorei. Pozitionarea narii in raport eu bordajul si puntea este esentiala atat pentru tragcrea corecta a ancorei la post, dit ~i pentru lansarea gravitationala a acesteia, Din
acest punct de vedere, 0 importanta mare 0 are inclinarea niirii fala de orizontals. In fune~e de aceasta lnclinare se deosebesc: nari cu lDclinare mica, lntalnite la navele eu lnaltime de constructie mica; nari eu lnclinare mare, intalnite la nave eu IniillilIli mari de constructie, cu forme pline la prova ~i eu bulb.' , Inclinarea narii are doua consecinte asupra manevrarii ancorei: poate face ea ancora sa nu vina normal la post, dad inclinarea este prea mica; la iesirea din nara, lantul poate avea frangeri mari eeea ee po ate conduce la 0 uzura pronl)nlata a acestuia. In figura 1.15 este prezentat cazul cand ancora nu se trage normal la posi. Se observii ea ghearele ancorei in 10C sa alunece pe bordaj i sa inehidli unghiul dintre gheare ~itija, mentin acest unghi la valoarea maximai atunei clnd tija atinge partea superioara a narii, ancora se bloeheazii eu ghearele in borda]. Pentru a se evita acest lueru, se poate alege inclinarea narii astfel lncat, atunci csnd aneora vine la post ell ghearele spre bordaj, aces tea sa alunece ~isa se roteasca in pozitia de fixare, A~a eum rezulta din fig. 1.16(a), pentru ea gheaFig. 1.15 Tragerea la post anormala rele, care vin in contact ell bordajul la ridiearea ancorei, sa alunece ~iin acelasi timp se roteasca in jurul tijei, trebuie ea unghiul din tre directia ghearelor si normala la bordaj B, sa fie mai mare dedit unghiul de freeare lp, Considerand unghiurile din figura, conditia de mai sus se sene sub forma:
sa
8>qJ
Functie de elementele triunghiului ABC, fig. I, 16(b) se poate deduee: 90 -
e = I.. + f3
(I)
IIII!
lI
lt,
8= 90' - it - f3 > !p f3 < 90' - .l - If' unde:
IIi'
I~II
~.
II
~~
11
20
:a
Instalatii navale de punte Capitolull - lnstalatia de ancorare
21
.A. unghiu! maxim dintre gheare si tija, caracteristic
fiecarui tip de ancora; 6
f3 - unghiul de inclinare a niirii fata de bordaj.
~
11
V{!j!);D
..
(b) Fig. 1.17 Ni~a confectionata pentru tragerea corecta a ancorei Ja post
n
<,
(a)
<,
Fig. 1.16 Arnplasarea corecta a narii de ancora Satisfacerea conditiei (l) asigurii ridicarea norma Iii a ancorei la post, chiar cand vin In contact en bordajul. Realizarea de nari care sa respecte aceste conditii TIU posibila, deoarece configuratia bordajului nu permite realizarea unor un-
ghearele
este intotdeauna
ghiuri f3 miei. In acest caz se modifica local configuratia bordajului, prinrealizarea unor nise In locul in care nara iese din bordaj, fig. 1.17. Forma niselor in punctul in care ghearele ating bordajul se alege astfel incat an cora sa se poata trage normal la post,chiar daca este ridicata cu ghearele spre bordaj. Nisa protejeaza mai bine ancora la post, tnsa realizarea ei implies cornplicatii constructive si tehnologice. Tot in aceasta categorie trebuie incadrate si solutiile care prevad montarea unor adaosuri de 0 forma bine determinata, pe bordaj, in loeul in c;:areghearele ating bordaju!. Rolul acestora este de a rasuci intreaga ancora arunci cand ea vine la post eu ghearele spre bordaj. Solutia se aplica In special cand, la nave deja construi te, se constata cii tragerea ancorei la post nu se face nonna!. .0 aWi solutie, adoptata la nave le modeme mari cu partea superioara a provei evazata, este aceea de a elimina contactul dintre gheare si bordaj prin interpunerea unor piese suplimentare. Dupa cum rezulta din fig. 1.18, piesa I din capatul narii iese In afara bordajului ~i face posibila fixarea ancorei la post lira ca ghearele sa atinga bordaju!. Pentru ca ancora sa vina la post corect, trebuie ca forma piesei 1 sii fie corelata eu geometria aneorei si eu pozitia narii, Solutia este mai simpla din punet de vedere tehnologic indeparteaza de planuldiametral punctul de iesire a lantului din nava, si are avantajul ca
'G/
A-A
"
Fig. 1.19 Rola de deviere .
Fig. 1.18 Adaugarea de piese pentru a se real iza tragerea corecta a ancorei la post
In plus, la navele cu forme pline la prova si cu bulb, aeeste elemente evita si atingerea bulbului eu ancora In timpul manevrei de ridicare sau coborare (virare sau molarej. Pozitia nacii mai este deterrninata $i de conditia realizarii unor frangeri mici ale lantului 1a iesirea din nara, Pentru a realiza acest lueru, trebuie ca nara sa aiba 0 inc\inare midi fatii de orizontala, chiar daca tragerea normala la post a ancorei impune inclinari marl fala de orizontala. Compromisul se realizeaza prin respectarea conditiei tragerii nonnale la post, iar frangerile man ale lantului la iesire, dacii apar, vor
fi
preluate
prin
role montate prm inlocuirea
pe punte la iesirea din nara, fig.
1.19. In
aces! fel,
se evi!a
uzura
lantului,
frecarii de alunecare eu cea de rostogolire.
Rolele de deviere mai prezinta
::.5 ..
22
Capitolul
I - Instalatia
de ancorare
23
de manevrii a lantului In orice loe de pe amplasarea acestuia introduse de conditia rea lizarii unor friingeri rninime ale lantului, Pozitionarea narii reprezinta 0 problema corrplexa In proiectarea instalatiilor de ancorare, iar verificarea solutiei finale se po ate face aproape exclusiv prin testarea tragerii normale ~ia fixarii ancorei la post pe macheta la scars naturals (sau apropiata) a provei navei.
pumea
avantajul
di permit montarea mecanisrnului teuga, eliminiind restrictiile privind
stope lor de linie se face la forta transmisa de linia de ancorare, tinand seama de reeomandiirile registrelor de clasificare. Stopele de linie cu lant, fig. 1.22, sunt constituite dintr-o bucata de lant, care se fixeazli cu un capat de punte iar cu celalalt, printr-o gheara special ii, de una din zalele lantului de ancora, Fixarea de lantul de ancora este demonrabila. Sropele sunt rec~mandate pentru calibre palla la 43 rnm.
1.3.4 STOPE
Stope Ie instalatiei de ancorare sunt de doua categorii, determinate de functiunile indeplinite: stope care asigura ancorajul: fixeaza lantul, transmitsnd corpului navei fortele din linia de ancorare, descarcand in acest fel mecanismul; stope care fixeaza cora la post, Inlaturand bataile ei in nara in timpul marsului. Din punct de vedere constructiv, stopele din prima categorie - numite stope de linie - sunt fixe sau ell lant, iar cele din categoria a doua, numite stope pentru ancora _ SUIlt prevazute cu gheare care se fixeaza de Ian] ~i intinzetori pentru tensionarea lantului care se prind de punte direct sau prin lanturi, Rolul stopelor pentru ancora poate fi indeplinit de stopele de linie daca, din faza de montaj, se are in vedere 0 pozitionare a acestora astfel incat ancora sa se fixeze corect pe bordaj .
~
1
an
a
3
. ,
, I
-:.~ 4tU$M
2~'
.Ril
Fig. 1.21 Stopa eu traverse I - talpa stopei; 2 - articulatia traversei; 3 - travers a
k.=l~
~.~~~~~~~~~~~~~~.~~. ~
Fig. 1.22 Stopa cu Ian! I - ocher pentru fixarea de corpul navei ; 2 - lntinzator; 3 - za intaritii; 4 - ochet de fixare a ghearei; 5 - gheara compusa din doua piif1i articulate
1.3.5 MECANISMELE INSTALA TIEl DE ANCORARE

Fig. 1.20 Stopa eu fiilcehi 2 - falei; 3 - boll articulatie; 4 - surub; 5 - piuli!ii articulata; Au rolul de a realiza manevra liniei de ancorare, In cazul in care linia de are ca element flexibil lantul, transmiterea fortelor de la rnecanism la Iant printr-un tambur prevazut la periferie eu a1veole in care intra zalele lantului, A.cest poarta denumirea de barbotinii. Daca linia de ancorare utilizeaza cabluri, acestora se face cu un mecanism special cu tam bur, amplasat sub puritea Mecanismele prin care se manevreaza liniile de ancorare cu lant se clasifica astfel: dupa criterii constructive: mecanisme cu barbotina asezara III plan vertical, numite vinciuri; ancorare se face tambur manevra teuga.
1- talpa stopei;
6 - indo
Sto pele de Iinie, fixe, se recomanda pentru calibre de la 73 mrn in sus ~i sunt diversiftcate din punet de vedere constructiv. La noi sunt utilizate mai frecvent stope Ie eu falcele, fig. 1.2~, care blocheaza zaua orizontala incadrand-o pe cea verticala intre doua bare nurnite falcele, cat ~i stopele cu traverse (se mai numesc si stope cutit), [a care zaua verticals estc blo eata eu ajutorul unei traverse amplasate intre umerii stopei, fig. 1.21. Dimensionarea
---.~.-----
li...
.,,7
24
t_ r
i
Capitolul 1 - Instalatia de ancorare 25 mecanisme cu barbotina asezata in plan orizoutal, numite cabestane. care manevreaza
0
dupa nurnarul liniilor de ancorare manevrate:

mecanisme singurii linie de ancorare; 6
5
mecanisme care manevreaza doua sau rnai multe liliii de ancorare. Uzual, cabestanele manevrb'ia 0 singura linie de ancorare, pe cand vinciurile pot manevra una sau mai multe linii de ancorare, dupa modul de antrenare, cu actionare cu actionare mecanismele pot fi: prin eleetromotor; electrohidraulica;
,1
.~
cu actionare prin masina cu abur. La navele miei, registrele de clasificatie admit pentru manevra ancorelor, folosirea mecanisme lor Cll actionare manuala sau a mecanisme lor aitor instalatii.
dupa modul in care se face comanda, mecanismele

cu comanda locala; cu cornanda de la distants.
pot fi:
Fig. 1,23 Vinci de ancorare
Functiunile mecanisme lor care manevreazii liniile de ancorare sunt urmatoarele:

---'---------~Ia1fsarea ancorelor cu ajutorul motorului reglarea vitezei de coborare prin franii; stationarea in ancora, cand barbotina forta din linia de ancorare; ridicarea (virarea) ancorei, ancorare, srnulgereaancorei ridicarea
i
mecanismuJui
sau gravitational, .:
cu
Fig, 1.24 Cabestan 1 - motor de antrenare;2 - mecanism reductor;3 - barbotinii;4 - frilnii;5.- mecanisrn pentru actionarea franei.c - tamburul pentru manevra pararnelor instalatiei de acostare
,!
I'
~i Frana mecanismului
trebuie sa preia
..
La navele mari, eu forme pline in prova, narile de an cora sunt depiirtate de planul diametral pentru a evita atingerea bulbului eu ancora in timpul manevrei cat si pernru a realiza tragerea normals a ancorei la post. Din acest motiv, se prefera vinciurimontate individual pe fiecare linie de ancorare, amplasarea lor putandu-se face in stransa corelare cu arnplasarea narilor ~ia puturilor de Iant. La petroliere, antrenarea mecanismelor instalatiei de ancorare-acostare din prova si pupa se face cu masini eu abur sau eu motoare hidrostatice. rapida a pescajului in timpul manevrei de incarcare-descarcare, instalatii de acostare cu vinciuri automate, functic de pescaj, mentinand
0 tensiune
care consta din apropierea si ridicarea ei la bard;
navei de punctul de cuplate la acelasi
sirnultana
a ancorelor de pe liniile de ancorare
mecanisrn, de la jumatatea adancimii de ancorare, in conditiile in care smulgerea ancorelor s-a :facut succesiv. in mod frecvent, mecanismele instalatiei de ancorare sunt utilizate ~i pentru rnanevra pararnelor de la instalatia de acostare. In acest sens, atat vineiurile cat si _ cabestanele au tamburi special i pentru a realiza manevrele instalatiei de acostare. Deci mecanismul va trebui sa satisfaca, pe lantul cinematic care antreneaza tamburii de manevra, ~i conditiile impuse de instalatiilede acostare. In fig. 1.23 este reprezentat un vinci de all cora cu tamburi de rnanevra pentru acostare, iar in fig. 1.24 este reprezentat un cabestan pentru ancorare-acostare. Diversitatea mare a navelor pe care se monteaza mecanismele de ancorare-acostare, cat si a conditiilor de amplasare, a determinat foarte multe variante constructive ale acestora. In acest sens, se impun cateva recornandari privind utilizarea mecanisme lor pe diverse tipuri de nave. Pentru navele maritime mici si medii si pentru navele fluviale se recomandii utilizarea vinciurilor eu doua linii de lij ancorare si tamburi de rnanevra in prova, iar in pupa cabestane peritru ancorare si acostare sau numai pentru acostare. Vinciurile de ancorain aeest caz, au prin constructie distanta dintre barbotine fixa, ceea ce impune pozitia punctelor de iesire ale narilor pe pun tea teuga, care trebuie sa fie egala Cll distanta dintre barbotine. Aceasta conditie reprezinta 0 restrictie in montarea corecta a narilor.
A vand in vedere variatia petrolierele moderne au pararnei de acostare nave De regula, la aceste
care modi fica lungimea in parama.
constanta
vinciurile de acostare automate de la extremitatile navei utilizeaza acelasi mccanism CLi al vinciurilor de manevra a liniilor de ancorare. In acest fel se micsoreaza spatiul aferent instalatiei de ancorare-acostare, cat ~i greutatea ei.
1-3-6 PUTURI DE LANT

Reprezinta locurile unde se depoziteaza lanturile de ancora in timpul marsului. Fiecare linie de ancorare are cate un put de Ian! arnplasat sub barbotina vinciului sau a cabestanului care manevreaza linia de ancorare. lntrarea si iesirea lantului din put se face prin nara putului de lant. Capatul dinspre barbotina al narii trebuie arnplasat astfel ca lantu! sa intre ~i sa iasa corect din barbotina acest seop, caparul putului se arnplaseaza se evite bataia lantu lui in nara, In timpul manevrei liniei de ancorare. in ciit mai aproape de barbotina in asa fel incdt sa
26
Instalarii navale de punte
Capitolul
1 -Jnstalatia
de ancorare
27
r"~I,II' ~~:; .. ,
1"li' : 'i",1
11'1 !
~J~ '-~~
unde Veste volumul putului de lan], lara considerarea portiunii eonice, [mJj; he reprezinta inaltimea piirtii conice a putului, he= (0,5 -i- 0.6) Dp; iar h, este inll.l\irnea suplimentara, data functie de lungimea totala a zalei h,= 2,5 . L, eu L exprirnat in metri. Calculul volumului V se face pe bazii de formule empirice care dau volumul a lOa ru de lant, functie de calibrul d al acestuia. In acest scop, se poate utiliza relatia: Vioo =0,0009
d2
[1113]
:1",'1
(4)
,;: II:
,.I" :! "I' ~I!; : ! i "I:;i
lll:'I~I:
Fig. 1.25 Nara de Ian! penlru cabestane
Fig. 1.26 Cioe de papagal

I - ciocul de papagal propriu-zis; 2 . piirghie;3 postament surub; 4 - rnanivela;5 - surub; 6 -
Avand in vedere cli din lungimea totala cunoscutii a lantului L; 0 parte, L; se dispune in partea conics, iar restul L, - L,. revine pliqii cilindrice, rezulta volumul piirtii cilindrice a putului de lant: V=O,0009. d2. (L/ - Le) 100 (5)
eclise; 7 - inel fixat de putul lantului; 8 - piulilii . Daca se utilizeazacabestane, fig. 1.25, barbotinaorizontala 1 complica introducerea lantului In pu], In astfel de situatii se utilizeaza 0 nara eu un cot 2, la 90, care pennite intrarea orizontala a lantului, lntre barbotinii ~i nara se monteaza un ghidaj de lant 3, care preia sageata datorita greutatii proprii ~i rnentine lan~l in planul barbotinei. _ ._. . Purunie de .lan\--SLa~plaseaza-la-extI:emlt~fl~e navel In afara zonei compartimentelor etanse care sunt 2 delimitate de pereteie de coliziune, la prova, i peretele de presetupa, la pupa, Trebuie sa se acorde 0 atentie deosebila amplasarii pe verticals a puturilor deoarece ele, CODtinand greutll.li mari, afecteaza slabilitatea navei. De regula, se recomanda amplasarea lor cat mai jos. Structura navei In zona puturilor de Ian] va fi consolidata pentru a prelua sarcinile locale introduse de greutatea lantului. Forma puturilor de Ian] trebuie sa asigure asezarea ordonatii a lantului astfel inca~ la coborarea ancorei, zalele sa nu se innoade ~i sa se blocheze in nara putului de Ian]. Din acest punet de vedere, se recomandii forme cilindrice sau apropiate acestora. Capatul lantului se fixeaza in put printr-un dispozitiv numit cioc de papagal, fig. 1.26, dispus in partea superioara a pu tului ~i care poate fi action at din exterior peritru eliberarea la dorinta a lantului, Eliberarea lantului se face ciind se scoate pentru intretineri curente sau cand se renllnlii la linia de ancorare, daca aneora ramane blocata, Diarnetrul putului de lant se recomandii a avea valoarea: Dp=(30+35)d [m] (2) /- AI t unde d este calibrul lantului [mmjInaltimea H
p
Lungimea aferenta plif\ii conice, Leo se calculeaza determinand vclumul lantului eorespunzator acestei lungimi eu relatia (5) si egalandu-l eu volumul conulu i cu baza de diametru D, si iniil~ime he:
Lc=J,6J04.
d2
(6)
Calcullli puturilor eu secfiune dreptunghiuiara se face in acela i n-:\od, ale and ana sectiunu rep:ung iulare astfel ineat ea sa fie echivalenta ell aria sectiu nii circulate corespunzatoare diametrului D dedus cu relatia (2).
P
1.4 DIMENSIONAREA
Dimensionarea elementelor douacai: statistics sau dererminista,
LINIILOR DE ANCORARE
instalatiei de aneorare se face folosind una din cele
1.4.1 METODA STATISTIC).

Permite aiegerea dimensiunilor elementelor instalatiei de ancorare Luandu-se in considerare rezultatele exploatarii acestei instalajii la nave de diferite marimi. Rezultatele sunt cuprinse in norme de dotare, elaborate de diverse societati de clasificare, norme ce prevad dotiirile mini me eu mijloacele de aneorare ~i acostare la navele de di ferite tipuri si dimensiuni. Registrul Naval Roman foloseste pentru caracteristica de dotare urmatoarea
Ilw: III ill I i~

'/!:!I':,
1111, 1'1'1
'!IIIT
! j:ll ,,!i'l '
relatie: N a = !J2/3 + 2 . B . h + 0, I . A
(7)
1~lrI
1
putului de lant, fig. 1.27, este data de:

(3)
1,27';- + he + lis Dp
undc 6. este deplasamentul navei [tj, Beste Hitimen navei [m}, " - inll.liimea de la linia de plutire pana la puntea celui mai inalt roof [m], iar A . suprafata vel ica, definit5 eonfonn R.N.R. partea A.I1IJ.2, [nl).
i..
i'l' 1_1 .. ---------==~~~:/

..
;...
,_.
"_
TW"
'II
---l'W""
..1("
r~
I
28
Capitolul
I - Instalatia de ancorare
29
Cu earacteristica
de dotare No se aleg din tabelul 3.1.4.-1 R.N.R. urmatoarele elemente: - numarul si rnasa ancorelor principale; - rnasa ancorei ,de curent (a aneorei pupa); - lungimea si calibrul lanturilor de la ancorele prineipale; - lungimea si fOI1a de ruperea lantului sau eablului aneorei de curent; - lungimea si forta de rupere a paramei de remorcare; - numarul, lungimea ~i fOI1a de rupere a fiecarei pararne de legare. La navele construite sub supravegherea R.N.R., liniile de ancorare trebuie sa aiba eel putin caraeteristieile cerute de caracteristica de dotare No. Registrul Lloyd utilizeaza, pentru earacteristiea de dotare, formula: N = (B + d) L + 0,85 L (D - d) + 0,75 (h + l) (8) timoneriei,
~ ~
'I
statistics se poate utiliza cand se pune problema dimensionarii unei instalatii de ancorare care trebuie sa realizeze perforrnante deosebite de pozitionare a navei. Metoda determinists apreciaza fortele exterioare care solicits nava sau plutitorul, cu care se calculeaza liniiie de ancorare, punand conditia realizarii performantelor de pozitionare necesare. In metoda, care este de [apt una analities, considerarea unor forte exterioare (aero- si hidrodinamice) se face totusi pe baze statistice, tinand seama de particularitatile c1imatice ale zonei geografice unde se realizeaza aneorarea. Dirnensionarea analitica a liniilor de ancorare implies urmatoarele etape: determinarea fortelor eu care mediul actioneaza asupra navei sau pluti torului aflat la ancora; ealcululiiniilor de ancorare care simultan fixeaza nava; studiul dinamieii plutitorului aflat la ancora, in performantelor de pozitionare,
I
i
'~
II
p.
In care: L, B, D sunt dimensiunile principale ale navei; iar d este pescajul navei. Registrul Germanische Lloyd utilizeaza relatia:
h. I sunt dimensiunile
vederea
stabilirii
I
;!
. ,.
1.4.2.1 DETERMINAREA (9) ,.. -Ycllurlc-toate-acestea-a'ctmrreazli

Efectul mediului
FORTELOR INTRODUSE DE MEDIU
N = 0,75 L . B . D + 0,5 (l + 0,25 . B) . ID N k V' ti I I . et ors e entas oose te re ana: R e g istru "
:1, .
15. L. B. D +
po ate fi considerat prin fortele introduse de vant, curent si . .. .. slmuttan asupra pluhtoru[U\ sau navel,. solicitand linia de
(k . Q)
<
(10)'
ancorare i tinzand sa schimbe pozitia corpului res~ectiv.
;;
I ,
FORTELE DATORATE ACTIUNII VANTULUI

Aeestea actioneaza folosind asupra partii emerse a plutitorului sau navei si se determina rezultatele obtinute pe modele simetrice in raport eu suprafata de plutire, incercate in tunele aerodinamice, fig. 1.28. Rezultatele sunt publieate sub forma unor
unde d este coeficientul bloc al earenei, iar S. k, Registrul URSS recomanda relatia :
Q sunt
corectii pentru suprastrueturi.
N . k . m [L
In care k este un coefieient
(8 +
D) +
2::S]
propulsate
(II)
albume in care se dau, grafie sau tabelar, variatiile coeficientilor de incidenta, pentru diferite tipuri de nave, fig. 1.29.
C/p '~
0,
0, r
aerodinamici
cu unghiul
care diferentiaza
navele
de cele nepropulsate,
m este un coeficient ce line searna de rnodificarea conditiilor de ancorare, la navele ell diferite zone de navigatie, iar .IS reprezinta corectia pentru suprastructuri.
Din analiza forrnulelor de definire a caraeteristieilor de dotare, rezulta ca unele au 0 forma patratica, iar altele au 0 forma cubica, Cele cu forma patratica considera elementele de dotare ca fiind determinate de fortele introduse din exterior prin suprafata velica ~i cea udata; eele cubiee considera predominant pentru dotarea navelor, efectul fortelor de inertie transmise de nava, prin legatura elastica, ancorei.
o~~
Fig. 1.28 Model simetrie
e- ".......
0, f
o. 1
-0, 1 -0, r -0,61
*';\
,
o: I I
\.1\.
'r-... ~
IP
I I I I 1'1
20' 40" 60' 80'/00"110'/40'/6!f'/80
--
fata de suprafata
de plutire
Fig. 1.29 Coeficientii aerodinamici
1.4.2 METODA DETERMINISTA.

Solicitarile date de vant se calculeaza cu relatiile: Se aplica 'in cazul navelor care ies din c1asificarea registrelor navale, sau atunci
csnd instalatia de ancorare trebuie fixeze nava in conditii de adancime sau la forte exterioare mai mari decat eele considerate In mod statistic. De asemenea, metoda
sa
F/ (fJ)
= ~'
Poer . vt ' Ax
c; (fJ)
(12)
~I
Ii
I i~'I' ! ,ill I I"

I
::~ :
I' m-
~!\I
.
30
Capitolul 1 - lnstalatia de ancorare
Jl
I!!'
FJ' (fJ) = M v ( {i) in care:
...,il:':' I"
, I
,
,
t' =t'
FORTELE DATORATE ACTIUNII CURENTULVI Pacr . v3 ' Ay
,ct
(fJ)
(13) Fortele datorate caleuleaza eu relatia: (14) curentului Lc Fe= fCDO,SP,vl(z}dz care actioneaza asupra unui plutitor cilindric, se
P aer ' v~ , Ay , L . c~ ( f3)
I,ll.
;: I;; :
I'!
II':' "
I,
I";'"
I
Ij"i,:,
II.
I,':\.il, L :::.. :'!
'jl:! ,
F/(f3).Fv}(fJ). M.(f3) - fortele ~i momentul datorate actiunii vantului; clfJ). cvM (f3)- coeficientii aerodinamici ai fortelor ~i momentului, fig. 1.29; Ax - suprafata velica frontala; . Ay - suprafata velica laterala; v, - viteza de calcul a vantului; L - lungimea navei,
(18)
o
unde:
CD -
coefieientul hidrodinamie
vlz) - spectrul vitezei pe adancime, maxima (z=LJ,
al plutitorului de forma cilindrica; de la suprafata (z=O) pana la
adancimea
Pentru alegerea vitezei de calcul a vantului trebuie sa se ~inii seama de tipul plutitorului ~i e zona climatica in care acesta este aneorat. De asemenea, in calcul trebuie d sa se ia viteza rafalelor ~i nu viteza medie. a vantului, Rafalele reprezinta intensificari de ~ scurta durata ale vantului, vitezele lor sunt date de seara Beaufort, impreunii eu vitezele Fig. 30 Modelul simetric al piiT\ii , medii, la diverse tiirii ale vanmlui, Consideraimerse rea rafalelor se face printr-un .coeficient .de . majorare 'a vitezei,-eare-se-arlopta--diferen1iat,-rrri'urrcfiede gradul de seeuntate impus plutitorului, Astfel pentru ancorarea platformelor de foraj marin sau a altor plutitori similari, viteza de caleul se obtine eu relatia:
In cazul navelor, fortele date de curent eare actioneaza asupra carenei se determine utilizand coeficientii hidrodinamiei ai carenei, determinati pe modele ale piirtii imerse, simetrice falii de suprafata de plutire, fig, 1.30, incercate in tunele hidrodinamice la diferite unghiuri de intrare a curentului fatii de planul diametral. Solicitarile liniei de ancorare datorate curentului se determina eu relatiile: F/
=
P . v~ , A f'
cf (a)
(19)
F!
= ~.
P' v~, AI' cUa)
(20)
Me
Vv
= ~ . p . v2 .
AI .
= clvrm
. (15) unde:
cr
(a) . L
(21)
unde: CI = 1,17, iar v"" este viteza maxima a rafalelor cu 0 durata minima de eel putin . zece minute, inregistrate in ultima sutii de ani in zona in care se face ancorarea. Pentru nave care au posibilitatea de a se deplasa ~i adaposti sau iesi in Iarg, in caz de furtuna, taria maxima a vanmlui la care se dimensioneaza instalatia de ancorare se recomanda a fi de 6 dupa seara Beaufort. In acest caz, viteza de' calcul a vantului sc calculeaza eu relatia:
Vv
F/ ,F/. Me - fortele si momentul, introduse de actiunea curentului asupra

earenei; . Ar aria frontala a suprafetei de deriva; A t : aria laterala a suprafetei de deri va; L - lungimea navei; c/(a). c/ (a).c,M(a) - coeficientii hidrodinamiei ai fortelor ~i momontului, stabiliti pe modele de earene, simetriee fa~a de plutire, prevazute ell tor: apendicii (cavaleti, carme, elice, etc.); Vc - viteza curentului, apreeiatii statistic intre 1,5 ~i 1,9 m/s atunci cand prin tema de proiectare nu se impun valori mai mari,
= C2
Vm
(16)
unde: 2 zlv =,/1+-,-+0,5

1r
c2
vm
('LlV)2 vm
(17)
in care zlv este suplirnentul de viteza datorat rafalei, fa!ii de viteza medie pentru vantul eu taria de 6 Beaufort, iar v,. este viteza medie, corespunzatoare tariei viintului la care se face caleulul instalatiei.
In mod obisnuit, cand nava ancoreaza in curent, forte Ie eu care curentul actioneaza asupra earenei au ponderea cea mai mare ~i de aeeea nava se dispune aproximativ eu planul diametral dupa directia curentului, In acest caz, forta hidrodinamica se poate caleula in acelasi mod in care se determine rezistenta La inaintare, considerand viteza relativa dintre corp ~ieurent, v,..
>"'M';'
II!!!!
ifffffiH
32
Instalatii navale de punte FORTELE DATE DE VALURI
r !
:!
Capitolul
I - Instalatia
de aneorare
33
Efectul valurilor asupra plutitorilor ancorati poate fi considerat prin doua componente: 0 components statica, ce incarca linia de ancorare si 0 componentaij dinamica ce solicits periodic pIutitorul, determinand rniscari oscilatorii in plan orizontaI ~ in jurul unei pozitii ce corespunde echilibrului static al sisternului linie de ancorare _I plutitor. Din studiile efectuate pentru determinarea solicitiirilor introduse de valuri asupra.1 .' navei aflate in ancora, s-au gas it componentele in sens longitudinal si transversal ale fortei statice introduse de valuri, sub forma: "
I :1
! i
It - adancimea apei;
q, - adancimea
centrului maselor aditionaiefata
de suprafata
apei.
(FJ
= Cw .
h3 . (1 + X)
. B
I COs,l~
J.L) . (l
. coe u
(22)
CtJY
In care:
= Cw' h~ . (L . sin z,
+ B . cos
+ X) . sin
(23)
Fig. 1.31 Fortele statiee datorate actiunii valurilor Fortele statiee datorate valuriJor se dispun, in general, dupa directia vantului ~i impreuna cu celelalte forte solicita linia de ancorare. Momentul dat de forta statica a valurilor se neglijeaza, considerandu-se ca rezultanta F; actioneaza la jurnatatea navei, fig. 1.31. Fortele dinamice se considera cand se face analiza stationarii navei In ancora pe valuri si cand intereseaza echilibrul dinamic, pentru a stabili performantele de pozitionare sau solicitarile variabile suplimentare ale liniei de ancorare introduse de deplasarea oscilanta a acesteia fata de pozitia de echilibru static. Unii autori considers efectul vaJurilor prin forte periodice suplimentare care se adauga fortelor date de vant ~i curent. Pentru a gasi amplitudinea lor, se analizeaza oscilatiile longitudinale ale navei pe valuri considerand rniscarea sub actiunea valurilor si a fortelor introduse de linia de ancorare, care se modifica odata eu miscarea provei de care este fixat capatul lantului. In acest caz, se pot rezolva ecuatiile de miscare ale navei In plan longitudinal, introducand fortele din Ian], determinate din echilibrul dinamie al acestuia. ~
c., - coeficientul
fortei de actiune a valurilor; pe baze statistice In cazul
h;
J -
inaltimea medie a valurilor, determinata
I
)1
valurilor neregulate;
X - coeficient care considera efectul adancimii; L,B - lungimea, respectiv latimea navei; ,ll- directia valului fatii de planul diametral.
Amplitudinile componentelor transversala se calculeaza cu relatiile:
fortei dinamice
dupa directiile longitudinala
si
(r{f
= (F;'6
w2 .
hvlcos pl
(mx . cosa + LI si~a)-
J.L3
(24)
= w2 . h;(sin
J.L)' (my
+ LI)
'f13
(25)
unde:
W 4 - pulsatia medie a valurilor in cazul valurilor neregulate; m., my - masele aditionale de. apa considerate in cazul miscarilor respeetiv transversale ale navei;
longitudinale
1.4.3 CALCULULFORTELOR
CARE SOLICITA
NAVAIN
ANCORA
6. - deplasamentul
navei; Se considera eel mai simplu caz de ancorare, ancorarea unei nave eu 0 singura ancora, cand se cere ea nava sa fie fixatii sigur In raport eu fundul, Tara a fi necesara 0 pozitionare riguroasa. Nava se poate deplasa in jurul punetului de ancorare in functie de directia rezult8:ntei fortelor exterioare. Se presupune nava raportata la sistemul x,y de axe,
a =
7f .
L-
I eos Jil '

Iv
tv 113
lungimea medie a valului; sinh 27f (11 _ ~I )
fig. 1.32, supusa actiunii fortelor date de vant Fv ' curent Fe si a eomponentei .
valurilor
statiee a lui
I"
Sinh( 21f . It) II'
PJ.
De regula,
F;,
si
F,~ au
aceeasi directie,
unghiul care da directia reactiunea
Fe
In
raport eu F; se cunoaste de Iinia de aneorare,
din conditiile de mediu. Considerand
TN introdusa
sistemuI de ecuatii care da echilibrul
static al navei este:
34
Instalatii navaJe de punte
Capitolul I - Instalatia
de ancorare
35
FV + Fe + Fj, + Tit { Mv+Mc+MH=O
0 (26) unde:
TH = R
F; + Fe
(28)
Sub actiunea fortelor exterioare, nava se va deplasa in jurul punctului de ancorare ocupand pozitia pentru care rezultanta lor se dispune pe directia liniei de ancorare. Sistemul (26) permite determinare a lui TH' fl$i rcand'sistemul fortelor exterioare este complet definit. Pentru a putea utiliza ecuatiile fortelor hidro- $i aerodinamice deduse anterior, reducem sistemul de forte in punctul O. fig. 1.33.j{ .
F v = Paor' in care: v, - viteza vantului; S e = 8 I sin /3 + 8 I cos /3 ;
S. Cv
(29)
1;; if F/
+
~..-
x 1;:
in care:
SI - suprafata velicii laterala a navei; 8, - suprafata velica transversals a navei; Cv - 0,8 - coeficient aerodinamic global.
~~r~
Fe
= Fe.o + FeP
(30)
F c,0 = 1. p 2
Fch -
. v~ c 'c.
0 .
n + LlF
Fig. 1.32 Nava sub actiunea fortelor date de van! val si curent
Fig. 1.33 Fortele ~imornentele ce ac\ioneaza asupra navel reduse la mijlocul acesteia
Considerand fortele $i momentele care actioneaza asupra navei, reduse in centrul acesteia ca In fig. 1.33, sistemul de ecuatii (26) exprimat pentru cazul general, se poate particulariza astfel:
F,.. - rezistenta la inaintare eorespunziitoare vitezei eurentului; o cresterea rezistentei datorita unghiului de deriva j3; C C.O = '7 r; f + r; r ;
17 - coeficient de forma '7== 1,01 - 1,04, pentru
Fl + (F~r - Tff = 0
!if-
UB = 6+12; eoeficient de freeare calculat cu formula IITC - 57:
r;
(27)
f
Om5
F! + F/ + (F,$)r -
Th = 0
a
(logRe-
2? '
'
M v + Me - M~ + Tfi . b - T'iJ 1 = III sistemul (27) neliniare respectiv a carer valoare
Q- suprafata carenei calculate eu relatia lui Taylor:
n=...s..-J~L
5,92 sunt functii .;, - coefieientul de frecare sup limen tar datoritli rugozitatii provocate de vege tatie: = ( 0,2 + 0,3 ) . 10.3 la carena proasplit vopsita; = ( 0,5 + 0,6 ) . 10.3 pentru carene la 7+ 8 luni dupa andocare; LlF. rezistenta suplimentara datorita elicei nemiscate: L1F = 50 . .A.. . D2 . v~ ; Ad unde: AlAJ - raportul de disc; D - diametrul elicei;
F/, F/, F/, F/. (F~Y. (F~Y, u; M,., (Mfr)
depinde de unghiul de incidenta, /3, dintre directia lui Fv din sistemul (27) sunt: TI/, T/, fl. introduse de
FJ
eu planul diametral. Necunoscutele
';r ';r
Rezolvarea sisternului F/, F/,
(27) este dificilii din eauza neliniaritatilor M" Me.
F/, F/,
(FJY, (FJt.
(Mfr).
De regula el se rezolvii printr-o metoda
nurnerica iterative. Pentru calcule mai rapide se fac ipoteze simplificatoare, Astfel, se poate neg lija efectul cornponentei stationare a valurilor, iar fortele date de vanl ~ide curent se pot presupune pe aceeasi directie. Cu aceste ipoteze caleulele se simplifies, insa structura ecuatiilor (27) nu se rnodifica, fiind necesara rezolvarea iterativa a sistemului pentru definirea pozitiei si a fortelor din legaturi, la echilibru. Pentru cazurile cand se pune problema calculului imediat al fortelor din instalatia de ancorare, se poate considers ca, Is eehil ibru, 8=0, ;=/3=20..,. 30, functie de raportul biB. In acest caz, vom avea:
F
eft
=.!..p.v2.(CCJfl))
2
c
LBd 0/3
jJ=O
in care:
(acr f3))
0/3
jJ=O
= 0,0015
-i-
0,002
pentru
/3 = 20 + 30 ;
",]"
36 Instalatii navale de punte Capitolul I - Instalatia de aneorare
37
Utilizand metodele exacte sau pe cele simplificate, se po ate determina rnarimea componentei orizontale care so licita capatul superior al lantului. Cu aceasta componenta se pot determina solicitarile in linia de ancorare. Pentru dimensionare, se VOl' considera numai componentele statice ale fortelor exterioare, iar pentru analiza cornportarii sisternului nava-lant-ancora se vor considera si fortele perturbatoare oscilante introduse de valuri.
TH
T,
(46) (47)
Tv = q. I Forta T, se compune
din forta de tinere a aneorei si din forta de frecare a lantului de fund:
TI=kQ+mfq
(48)
1.4.4 CALCULUL FORTELOR DIN INSTALATIA DE ANCORARE

Plecand de la forta TH' se pune problema ealculului fortelor din lan] care se transmit vinciului si aneorei. Consideram lantul in echilibru. in fig. 1.34(a) lantul se dispune sub forma de lantisor, 'intre punctele 1 si 2 iar pe portiunea A -1 este asezat pe fund. Configuratia lantului liber va fi determinate de marirnea fortelor exterioare, definite prin reactiunea pe care 0 introduc in punctul 2 pe directie orizontala, TH. In acest caz, vom avea:
unde k este coeficientul fortei de fixare, dat de tipul ancorei; Q este masa ancorei, iar f reprezinta coeficientul de freeare a lantului de fund (( '" 7 I). Pentru dimensionarc se impune conditia ca forta de [inere TI sii fie mai mare dedit forta Tu, pentru 0 singura linie de ancorare:
TI2TH
sau:
kQ +mfq
de unde:
> r;
(49)
- tensiunea in cablu la ordonata y (conform teoriei firelor): T=qy

unde q este greutatea specifica
::1'
(43)
Q-~~ k+mfSL in care SL = k

(50)
a lantului, exprimata
in unitati de rnasa pe metru liniar.
~~Tz
y
Tv, T
j:;'
!
t;
(51)
masa Q < 2000 kg; kg.
..
k, = l/40 k; = 1/48
x [/48 pentru nave maritime cu ancore.cu 1/50 pentru nave maritime eu ancore eu masa Q 22000 Lungimea lantului liber se deterrnina seriind expresia lui T2:
T} =T~ + T~ Tinand seama de relatiile (46) si (47), rezulta:

y c (a) x
(52)
TculC
T,
Tl =
Yo
(b)
l/2 + T?
(53)
Consideriind apoi ecuatia (45), se obtine:
Tl = To? +2 TI
Cornparand relatiile (53) si (54) rezulta:
qh + q2
(54)
Fig. 134 Schema de caicul al fortelor din instalatia de ancorare

Pentru punctull:
T, = q y, = qc
unde c este parametrul lantisorului. Pentru punctul 2 se poate serie cii:
(44)
1= h)2 qh + I T,
Forta care se transmite vinciului sau stopei de fixare va fi: T2 = Tl + qli = kQ + mfq
(55)
T2 = q(c + h)
Din echilibrullantului
,;;
i ':'
TJ + qh
(45)
+ qh
(56)
izolat de legaturi rezulta:
'!.I.
"
! :'
'!:::
38
lnstalatii navale de punte
Capitolull - lnstalatia de ancorare
19
Considerand folia arhimedica a lantului suspendat si freearea din nara, forta la barbotina va fi:
s
X2 - a
= Xz
(l - h )
2T[ . = q arg sinh V21f -
({qh) (~ Vqh
h
+ 1- 1
(61)
T2b
(1 - Pm )k,,(kQ Pa
mfQ + qh)
= 0,87kn(kQ
+ mfq + qh)
(57) Ecuatia (61) reprezinra legarura dintre forta T, care se poate transmite prin ancors fundului si deplasarea s fata de pozitia ocupata de linia de ancorare In absenta fortelor externe. Reprezentand Ts. = f(s), fig. 1.36, si trasand TlntU, care este forts maxima care poate fi transrnisa prin ancora fundului, rezulta Slm", adica deplasarea maxima a navei pentru care fixarea de fund a ancorei conform ecuatiei (56), cii: T2=TI+qh (59) se poate reprezenta ~i variatia lui T) care reprezinta forta din capatul de sus al larrtului, func~e 'de s. Adoptand T/,'V" functie de rezistenta lantului, a barbotinei, etc., se poate determina din grafic S2m". Daca SI max < S2llX inseamna ca va ceda int1ii prinderea de fund a am:orei. Daca S2m ax > SIma>: se va rupe lantul inainte ca ancora sa se desprinda de fund. Deoarece valoarea lui s nu se poate determina prin masurare, un indiciu pentru indircarea Iiniei de ancorare iI prezinta unghiul f} . Din ecuatia (60) avem: este sigura. Avand In vedere,
unde k; este un coeficient care line eont de frecarile in nara (k, I). Forma de echilibru a lantului liber este data de ecuatia lanti~orului: y = ceoshL c unde constanta c se determine scriind ecuatia (43) pentru punctull: c
=
(58)
D.
q
Luand sistemul de axe cu ccntrul in punctul 1 ~iaxa x dispusa pe fundul apei, ecuatia de echilibru a lantului va fi: y =
Ii(COSh qx
q
T[
-I)
sau y =
iT,
q
sinh2 ~ 2T\
(60)
'/;.7;
TH
(:)X=X2
= (~nBh
= sinh(
q~2)
= Sinh[argeOSh(~
I)]
(62)
sau, folosind exprimarea functiilor hiperbolice inverse prin logaritmi:
{tanO)' = ,'n{n[
Sf'1U
t'"
(t,
,rIll
a-
(63)
m
/
a
X1
Folosind relatia (63) se poate stabili 0 dependents inrre masurabil ~i TI eu care se apreciaza solicitarea instalatiei de ancorare. Simaria analizata corespunde cazului cand lantul de ancora se dispune Iiber in apa, avand in punctul de asezare pe fund tan genta orizontala, In cazul in care lungimea se micsoreaza, asa cum se arata in fig. 1.34(b) in punctul de contact cu fundul apar unghiul f}o~i componenta verticals Tov care solicita ancora pe 0 directie pe care capacitatea de fixare a ancorei este red usa. Aceasta si ruatie apare cand lantul de ancora este prea intins, din cauza lungimii insuficiente lans ate in apa si.a fortelor mari care solicita nava, in aceste conditii, ancora se poate smulge, apoi se prinde din nou. De asemenea, situatia amintita mai apare la virarea ancorei, cand lungimea lamulu i este micsorara cu ajutorul vinciului, sau in cazul ancorarii cu aneore fixe a unor plutit ori la
Fig. 1.35 Echilibrul navei in lantul instalatiei de ancorare pentruy
Fig. 1.36 Dependenta T=f(s}
= A:
X2
-argSIll
2TI q
hMih
-
2TI
(60')
___ L
r----
:7!!p?
",
40
Instalatii
navale de punte
adancirne. Relatiile de baza reprezentata in fig. 1.34 (b), sunt: mare
care
caracterizeaza
situatia
lantului
intins,
i
~
Capitolul
I - lnstalatia
de ancorare
41
.
redus. In metoda de calcul prezentata, s-a considerat ancorare care preia intreaga fOrJ:aTH. Daca ancorarea de ancorare se va ca1cula cu forta THI2. nava ancorata cu 0 singura linie de se face cu doua ancore, fiecare linie
X2 - cosh h = yo - Yo = c( cosh c c
xo)
(64)
1.4.5 SOLICITARlLE DINAMICE INTRODUSE DE UNlADE ANCORARE DATORATE FORTELOR INTRODUSE DE VALURI
I = 102 = 112 , "
II 0 = c(sinh
2 -sinh~) c c
Din sistemul (64) rezulta, dupa transformari
simple:
.JTh2 =2csmh-=2-sm . x TH 12 h2
2c q
'h~ 2
TH
(65) jl
11
XO=TH1JI[_q
q
l~
(I+h)]2+I+h
1- h
__
2T H
q 2T H
(I+h))
este necesara analiza dinarnicii ansamblului format din nava si instalatia de ancorare, pentru a stabili amplitudinea oscilatiilor In jurul pozitiei de echilibru date de fortele exterioare statice sub actiunea valurilor. in cele ce urrneaza, se va considera eel mai general caz, cand nava se ancoreaza prin intennediul unei geamanduri. Sistemul echivalent celui din fig. 1.1 (a) se poale reprezenta ca In fig. 1.37. (66)
x2
= TH
q
Utilizand
IJ I[_q l~'
(t
+h
2TH
)]2 + ~I-h
qx TH
.s: (t + ~
2TH
lj
e.D
1
==F.S
2
pD
I
F/:=="
navii
ecuatia de echilibru a lantului, fig. 1.34( b)

Y = -cos.hq
TH
Sf
S1
(67)
fUlldlllmiirii
Yo, Yl,
pentru punctele careprin punctele 0 si 2 nentele verticale
0 si 2 date de abscisele xo . .xl calculate cu relatiile (66), rezulta ordonatele relatia (43), determina tensiunile din Ian], Cunoscand tensiunea totals in
si componenta orizontala se calculcaza imediat: TH aceeasi pe toata lungimea lantului, compo-
Fig. 1.37 Modelarea dinarnica a ansamblului nava- instalatie de ancorare- geamandura de ancorare Se fac notatiile:
P,=F/+P/
(70)
Tov =
)T6 - TL
T2V
JT} -
TA
(68)
.j:
P}=F/+P/
unde:
Cazurile prezentate acopera siruati ile care apar la ancorarea navel or, putandu-se detennina fortele In linia de ancorare In vederea dimensionarii acesteia. In calcule s-a neglijat influenta curentului asupra Iantului, intrucat fortele hidrodinamice care se transmit lantului cornplica modelul matematic de calcul, iar efeclul acestor forte este
F/. F/ -
componentele stat ice orizonlale ale fortelor exterioare asupra corpului I, respectiv 2; componentele dinamice introduse de valuri respectiv 2.
care actioneaza corpului I,
P/, pp -
asupra
'.,:
~
42
Proprietatile
Instalatii
navale de punte
Capitolul
I - Instalatia de ancorare
43
elastice ale legaturilor se caracterizeaza
prin kl respectiv
k2, care
reprezinta constantele elastice ale legaturilor obtinure in urma liniarizarii dependentei intre x ~i TI (relatia 60') pentru lanturi libere, respectiv (65) pentru lantul intins, prin considerarea primilor doi termeni ai dezvoltarii in serie Taylor in jurul punctelor x = X2 si
x a functiilor (60') ~i respectiv (65). Ecuatiileechilibrului sunt: dinamie pentru corpurile 1 ~i 2
T23= k,~
-:;:;-)+k2s2
-alm2
P1k,k2 + P2k2 - atliJ2 + iliJbl + k,) +imbl +kl -a2m2 +;/(J)bz +k, +k2)-kf
a'SI + + kl(sj - S2) = l'! { a2 2 + b2 2 + k,(S2 ~ 81) + k2S2 = P2 .
b,s, s
(71)
Neglijand amortizarea, cele doua free vente proprii se determine din condi~a ea numitorul relatiilor' (7'3).sii fie zero, Considerand' pulsatiile proprii ale fiecarui corp care fom1eaza sistemul din fig. 1.37, eu legatura sa elastica:
Se considers cii aneorarea dinarnica este corespunzatoare numai dacii se indeplinesc urmatoarele conditii: 1 - amplitudinea s 1 a oscilatiilor navel in jurul pozitiei de echilibru este sub 0 valoare considerata admisibila; 2 - forta Tn din lcgatura elastica dintre nava ~i geamandura de ancorare nu depaseste valoarea admisa; 3 - forta T2J intre geamandura de ancorare ~i fund nu depaseste valoarea
admisa,
m]
=V;J
iV
(k;
r;;; ml=V~
~2
(75)
~ieonsiderand di CtJIIm/, rezulta cele doua puls~~ii proprii ale sisternului:

=
(I)r
---
k, + k'l . :;
(76)
~~
iV,
. Sistemul de ecuatii diferentiale (7l) poate fi abordat direct, reducandu-se la 0 ecuatie de ordinul patru care se poate rezolva numeric, sau se pot utiliza metode frecventiale care dau rezolyari imediate'onsideraml-ln--sistemti!-din-fig:-l.31 un semnal de intrare de forma
= mIl
,+
k2
k
2;
xdt) =
A,sinCtJt
(cu AI"'I)
din expresia atenuarii
(72) rezulta
si aplicand metodele frecventiale pentru SI ~i S1 expresiile:

SI =
din teoria sistemelor,
pd(-alm2 +iliJbl
a2m2+
iiVb2
+ kl + k2) + P2kl
+i~
+kl
+kIX-a2m2
+k2)-kr
(73)
82
-k,
Modulul expresiilor complexe (73) da ampIitudinea raspunsului sistemului la sernnalul de intrare, iar argumentul expresiilor defineste defazajul raspunsului fatii de semnalul de intrare. Fortele din legaturi se calculeaza eu relajiile:
Pe baza datelor obtinute se poate face 0 analiza completa a comportiiri i instaladei de ancorare care este fejrffialii din doua corpuri, in cazul solicitarii eu forte constante sau variabile, in scopul calculului amplitudinii deplasarii plutitorilor fala de pozilia de .echilibru, ~ia amplitudinilor fortelor din lanturi, Componentele statice ale fortelor exterioare se vor considera \a calcu 1ul fortelor si deplasarilor statice, iar cornponentele dinamiee din relatiile (69), (70) vor da amplitudinile deplasarilor oscilante provocate de va Juri (71) $i amplitudinile fortelor dinamice din lan], care se suprapun deplasarilor ~i fortelor statice. Pentru instalatii de ancorare simple, fadi gearnanduri sistemele (73) ~i (74) se transforms punand xr=O, az=O, b1=(), ceea ce reduce problema la cazuJ unui sistem elastic eu 0 singura masa. Analiza instalatiei de ancorare in conditiile solicitarilor dinamiee date de valuri permite stabilirea comportarii navei la rezonanta, cand fortele perturbatoare .esu aceeasi pulsatie eu una din pulsatiile proprii ale sistemului nava, geamandura, lantori. Datele obtinute din aceasta analiza pot fi utilizate de proiectant pentru aprecierea perfcarmanlelor instaiatiei de ancorare sau pentru a se modi fica elernentele instalatiei sail schema de ancorare pentru a se evita rezonanta.
;;;- _ k
"12 j
r: - -) _ \S, s2 -
P1k) {- a2m~ - Qlm2
+ imb2 + k2 + P2kl
(- alm2
+ imb1)
( 74)
+ imb) + kl
- a2CtJ2 + itp~+
kl + k2 - kr
.'--
---------_
...
--
rI
-----------------w .. -----------------
Capitolul
2 - Instalatia
de acostare-Iegare
45
INSTALATIIDE , ACOSTARELEGARE
Consideratii generale Elementele instalatiei de acostare Calculul instalatiei de acostare Calculul mecanismelor instalatiilor de ancorare-acostare Calculul instalatiei de legare
.~
de babalele malului. Dupa legare, nava se trage spre cheu cu ajutorul tamburilor de rnanevra ai vinciului de ancora prova. In momentul in care nava este apropiata de cheu, capetele paramelor de la bord se leaga de babalele instalatiei de acostare. In final, nava se aduee si eu pupa catre mal, folosindu-se rnecanismul instalatiei din pupa. Dupa apropierea pupei, nava se leaga de mal eu ajutorul parameter longitudinale pupa I si 2, a pararnei travers pupa 3 si a springului pupa 4. In afara aeestor legaturi, de la nava se rnai trimit catre cheu parfimele travers 5, asigurandu-se astfel 0 legare solida, mai ales In conditiile existentei unor curenti mari. Intre bordajul navel si cheu se dispun e1emente de
protectie,
8
:i-
Fig. 2.1(a) Acostare laterals 1,2 - parame longitudinale pupa; 3 - pariima tra:v~rspupa; 4 - spring pupa; 5 -travers centru; 6spring prova; 7 - pararna travers prova; 2 -Iongitudi nala prova
2.1 CONSIDERATII GENERALE
<'.
Instalatia de acostare cuprinde un ansamblu de dotari care serveste la fixarea -navei de cheu, de altii nava, de diverse constructii plutitoare sau hidrotehnice, In conditiile stationarii navei pentru operatiuni diverse (incarcare - descarcare, reparatii etc.). In general, sunt posibile urmatoarele tipuri de acostari: -Iaterale la cheu, fig. 2.1 (a); - eu pupa, fig. 2.1(b); - la docuri speciale (In cazul ferryboat-urilor sau a nave/or roll-on roll-off). Acostarea laterala este eea mai des utilizata deoarece ea deschide un front larg de lucru instalatiilor de incarcare si descarcare ale navei sau ale portului. Prezinta totusi dezavantajul cii nava ocupa mult spatiu la cheu, lucru care poate deveni esential in conditiile unor porturi eu un trafie mare de rnarfuri. Nava vine catre locul de acostare sub un unghi anumit si cu 0 viteza suficient de mica, astfel incat operatia se desfasoare in deplina siguranta. In apropierea locului de acostare rnasinile principale se pun usor inapoi. Cand distanta de la nava la mal permitc aruncarea bandulei, se trimit din prova . navei pe cheu pararnele Iongirudinala prova 8 si springul prova 6, fig. 2.1 (a), care se leaga
Fig. 2.1(b) Aeostare eu pupaj longitudinala) Acostarea cu pupa, fig. 2.1 (b), se realizeaza aducandu-sc nava cu pupa catre cheu, Acest tip de acostare se foloseste mai ales la navele mici ~i care in plus nu Incarca sau descarca, Este mai dificila dedit cea laterala, prezentand ins~ avantajul ocuparii unui spatiu minim la dana, Dad la acostarea laterala manevra cu aneora nu este obligatorie, ea facandu-se numai atunei cand spatiul de acostare este limitat sau in conditiile unor zone in care este vant de intensitate mare, la acostarea cu pupa nava se fixeaza cu prova In ancora, In fig. 2.2 sunt prezentate diverse variante de aeostare, atat lateral a, cat si longitudinala (eu pupa sau cu prova) sau Ia docuri speciale.
sa
2.2 ELEMENTELE INSTALATIEI DE ACOSTARE

lnstala\iile de acostare cuprind: elemente flexibile pentru manevra ~i legare;
46
Capitolui 2 - Instalatia de acostare-legare - simple, fig. 2.3 (b); - dubIe, fig. 2.3 (a); -in cruce, fig. 2.3 (b), (d); - duble in cruce, fig. 2.3 (h). din punet de vedere al tehnologiei de executie: . - tumate, fig. 2.3 (a), (b), (e), (f); - sudate, fig, 2.3 (c),(d), (g). (h). - din punct de vedere al prinderii de puntea navei:. - cu placa de baza sudata de punte, fig. 2.3 (a), (b), (c), (d), (e), (f), (h); - incastrate in punte, fig. 2.3 (g). .
(a) (e)
47
babale; urechi si role de ghidare.Isomare) dispuse pe parapet, avand rolul dea dirija cablul catre punctul deJegarura de pe mal; nari de parapet; tamburi de parame; stope pentru cabluri; amortizori ~i brauri de acostare; mecanismele instalatiei de acostare.
2.2.1ELEMENTE FLEXIBILE PENTRU MANEVRA ~I LEGARE

Elernentele flexibile asigura legatura navei (prin inlermediul restului elementelor instalatiei de aeostare) eu malul, In general se folosesc eabluri metalice, parame vegetale Ii parame din fibre sintetice. Elementelor flexibile li se impun 0 serie de conditiuni pe care trcbuic sa le indeplineasca ~i care sunt determinate de necesitatea realizarii un or manevre sigure ~i simple: - sa fie rezistente la uzura; - sa fie rezistente la actiunea coroziva a apei de mare ~i la actiunea razelor solare; - sa aibii 0 bunii elasticitate care sa asigure protejarea mecanismelor ~ia elemenielor instalatiei de acostare; - sa aibii greuts]] ~i gabarite mici, in scopul manipularii eomode. Cablurile metalice sunt confecponate din toroane de sarma de otel cu nichel, cu rezistente de pana la 1600 N/mm. Pot fi cu, sau lara inima vegetala. Cablurile rara inima vegetala sunt mai putin e1astice ~i au 0 rezistenta rnai mica. Pararnele vegetale sunt confectionate din canepa, sizal sau Manilla. Sunt caraclerizate printr-o buna elasticitate, utilizarea lor excluzand posibilitatea aparitiei scanteilor. Din acest motiv, se folosesc mai ales la navelede tip petrolier(in special la cele care Iransporta produse usoare), Paramele vegetale au 0 rezistenta mecanica mai mica dedit a celor metalice, in plus folosirea lor indelungata In conditii de soare sau umezeala poate produce deteriorarea lor. Paramele din fibre sintetice sunt confectionate din fibre de nailon, kapron sau propilen, fiind earaeterizate de 0 rezistenta mecanica buna, Au, de asemenea, proprietati elastice bune, lucru care Ie face utilizabile eu bune rezultate la acostarea in conditiile unor zone cu vaJuri. Fata de cele vegetale, prezinta avantajul ca datorita structurii fibrelor din care sunt confectionate, nu sunt expuse deteriorarii rap ide la lucrul in atmosfera.
,v, ~AV4/
(t)<-'Ki:~
'Jf:
(c) (g)~.-.~
(II)
(II) ~
..:r:
1
in
Wi
(i)
Fig. 2.2 Variante de acostare
2.2.2 BABALE
Sunt elemente ale instalatiei de acosrare care servesc la prinderea paramelor pe navii sau pe cheu. Functie de forma lor, de procedeul de executie, de materialul din care sunt confectionate, se pot clasifica dupa urmatoarele criterii, fig. 2.3: - din PUIlCtde vedereconstructiv:
Babalele se amplaseaza pe punteaprincipala sau pe puntea teuga. Sub punk, in corespondenta babalelor, se prevad intaiituri suplimentare pentru osatana care sa preia eforturile ce apar in liniile de acostare. La navele de tip petrolier, fixarea babalelor de punte nu se face direct (ea in cazul restului de nave), ci prin mtermediut unor postamenti care trebuie sa Ie asigure 0 inaltime de minimum 300 m.rn deasepra puntii, Legarea pararnei de baba se face prin voltarea In opt. Pentru limitarea momcntului incovoietor din coloane, precurn si pentru impiedicarea. aJunecirii paramei, majoritatea babalelor se prevad eu limitatoare (urneri) pentru lirnitarea superioara a infasurarii.
..~,.-,
L.
i'
'iii
48
Instalatii
navale de punte
Capitolul
2 - Instalatia
de acostare-legare
49
pot fi:
2.2.3 URECHI SI ROLE DE GHIDARE

Au rolul de a ghida si schimba directia pararnelor de legare care pleaca de la ;\ nava la cheu. Au forme special definite, In scopul de a evita deteriorarea parapetilor, a balustradelor precurn si a pararnelor de legare. .
Ureehile desehise, din punct de vedere eonstruetiv, eu role verticale, fig. 2.4 (e);
tara role, fig. 2.4 (a). Cele eu role vertieale pot fi: eu 0 rola; eu doua.role; eu trei role; eu patru role. Cele tara role pot fi: drepte, fig. 2.4 (a); oblice (pot fi pe dreapta sau pe stanga), fig. 2.4 (b). Urechile inchise pot fi eu rolede ghidare sau cu balama, De obieei, ureehile inchise role se eonstruiese in doua variante: : eu doua role vertieale ~i una orizontala, fig. 2.4 (e); eu
$
~
__
,.,
.:
W
(e)
it
(b)
.
___
I.: .
I
#(f)
I
~
.
:')
~
eu dona role vertieale ~i dona orizontale. Ureehile inchise cu balama sunt: eu role; tara role, fig. 2.4 (d). Urechile de ghidare se monteaza fie pe parapet; fie in nise ale acestuia, asa incat unghiul paramelor care merg la role sa fie de maximum 6 in plan vertical. Urechile de ghidare ell una si doua role servese la ghidarea unei singure parame, in timp ee urechi1e .de ghidare eu trei si palm role se utilizeaza la directionarea a doua parame.
i: (d)
.,
iit:
.(~ .
,'
..'
:.
(h)
Fig. 2.3 Variante constructive de babale
1r7>,
,J7J'lVk
f*-)~~~1'
(b) (d)
'~_
Clasificare:
a. .~, \(a) ~m
({ tiL(C)$
'j\
II . ;: ~;
~'
..
~:!.
e)
Fig. 2.4 Urechi de ghidare
(b)
(c)
dupa forma deschise, fig. 2.4 (a), (c); inchise, fig. 2.4 (b), (d), (e).
Fig. 2.5 Role de ghidare
Ureehile eu role prezinta avantajul unci frecari de rostogolire, falii de cele tara role la care freearea paramei este de alunecare, Urechile eu role orizontale se folosesc
50
indeosebi la nave care acosteaza la cheiuri inalte sau care se leagii la nave cu inlil!imi de constructie mici si cand parama este lnclinata in plan vertical. Rolele de ghidare, fig. 2.5, servesc aceluiasi scop pentru care sunt destinate ~i urechile de ghidare, prezennnd fata de acestea avantajul unor greutali mai mici. Rolele de ghidare se pot monta pe nava fie singulare, fie in grupuri de cate doua sautrei, Se pot dispune pe punte, fig, 2.4(a), sau pe postamenti (colonete), fig, 2.4( c), putandf previizute cu un brat superior sau inferior, fig. 2.4(b), (e) pentru a impiedica caderea paramei cand aceasta se slabeste, 2.2.4 NARI DE PARAPET Au rolul de a schimbadirectia cablului de legare intre babaua de la bord ~i puncrul de legare de pe mal. Au 0 constructie turnata, fixarea lor de parapet tacandu-se prin sudura sau prin nituire, In partea lor interioara (dinspre planul diametral al nave i), pot avea uneori manere pentru fix area cablului sau a paramei vegetale, Narile de parapet au, in general, forma din figura 2.6.' .
pneumatice portative 1n cazul celor de gabarite mari. In general, tamburelesunt previizute eUdispozitive mecanice de fiiinare a miscarii precum si' de blocare in poziaa. de pastrare. pentrU paramele nemetalice, indeosebi pentru cele de: origine vegetala ~i de diametre relativ mici, pentru pastrare se folosese platfonne din lemn, fig. 2.\0. Datoritii spa\iului mare pe care it ocupa la bord, aceste platforme au lncelJUt sa fie folosite totmai rar.
Capitolul 2 - lnstalatia
de acostare-legare
51
2.2.7 AMORTIZORI
~I BRAURI
DE ACOSTARE
c-. ... ~ ...

..
..
...
,,;
- -,
",'"
,,'"
Chiar daca acostarea este 0 manevra care se desfasoara, asa cum s-a ariitat, la vitezli mica, totusi in timpul efectuarii ei pot aparea socuri datoriHi carora corpul navei se poate defonna. Zonele cele mai expuse deformarii sunt in general bordajele. Pentru protectia corpului navei se folosesc 6 serie de rnijloace speeifice, care pot fi permsnente sau temporare. Mijloacele protectie permanente sunt constituite din briurile de acostare, care sunt folosite in special la navele rnici si de tip fluvial. Aceste brauri sunt confectionat.e, fie din tabla sudata, fie din Iernn, cu sau flirli ciiptu~eala exterioars cauciucat1i. Brsurile de acostare metalice.uu realizeaza 0 amortizare pro priu-zisa ci numai 0 distribuire ra eforturilor ~piiMe in timpul ciocnirii, in. tbata:' structura bordajului. Braurile din lernn realizeaza d buna amortizare, ins a se deterinrea2ii repede. In aeeste conditii cele mai bune brauri de aeostare sunt cele din cauciuc.:
de
Fig. 2.6 Nara de parapet
Fig. 2.7 Stopa-cu'pene. conice.. .
Fig. 2.8 Stopa eu falcii ~isurub
2.2.5 STOPE PENTRU CABLURI

Stopele pentru cabluri au rolui de it prelua momentan fortele din pa~iimii, in vederea asiguriirii posibilitalii manipularii capatului liber, Stopelepentru parame asigura deci, preluarea tensiunii din cablu in timpul dit acesta este trecut de pe tamburul mecanismului instalatiei de ancorare - acostare, pe baba. Dintre variantele constructive eel mai des intalnite sunt: eu falci si surub, fig. 2,7; eu strangerea eablului prin doua pene conice, fig. 2.8. La ambele tipuri de stope fixarea pariimei se face prin strangerea' eablului fie intre falci, fi e intre penele conice, dispozitivele lucrand prin frecare. Fig. 2.9 Tamburi de pararne
Fig. 2.10 Plalforula
"
~
de lemn
2.2.6 T AMBURI DE PARAME, fig. 2.9

Servesc la depozitarea pararnelor metal ice ~i vegetale la bordul navel. Actionarea acestor tarnbure se poate face fie manual, arunci cand au dimensiuni mid, sau eu motoare
Mijloacele de protectie temporare se monteaza pe partile expuse ale riavei numai in timpul operatiilor de acostare. Ca rnijloace temporare de protectie se folose.sc tranchetii de acostare ~i baloanele de acostare, Tranchetii sunt, in fapt, niste stalpi de lermn de esente tari, suspendati pe bordaje eu ajutorul unor lanturi, cabluri sau parame. Baloanele de acostare pot fi obisnuite sau pneumatice. Cele obisnuite sunt formate din sad de vela umpluti cu pluta si protejati la exterior cu 0 lesiitura salida de ciinepa. gudronata. Baloanele pneurnatice sunt constituite din camere de panza cauciucata, in1bJilcate ill anvelope din cauciuc ~i urnflate la 0 presiune de pana la I atm. De multe ori, baloallele de acostare pneurnatice sunt inlocuite cu anvelope auto uzate, suspendate pe bordaj ell lanluti sau parsme.
_.;
~-
~;',';:
j~
ii'
52
ili
Capitolul Z - Instalatia de acostare-legare

-.----
53
.{!
Ii
:~
"
(0)
tl(
Fig. 2.11 Baloane de acostare
(0) (b) (e) (d)
~
,1m 'I'
Vinciurile normale se asearnana foarte mult ell vinciurile instalatiei de ancorare, deja prezentate, eu deosebirea ea aces tea nu mai au In cornponenta barbotina, intiilnita la vinciuriJe de ancorare, fig. 2, \3, La fel ca ~iin cazul vinciurilor instalatiei de ancorare, vinciurile de acostare pot exista si In varianta eu tambur ampJasat la distanta fata deviuci, fig. 2.14. Vinciurile automate se caracterizeaza prin aceea ca rnentin tensiunea dinpariima aproximativ constants, intre niste limite' anterior precizate. In figura 2.15 este prezentata schema bloc a unui vinci automat de acostare. TraductoruJ de forta, care poate fi montat pe cablu, In reduetor sau In motor, compare forta la iesirea din vinci cu forta prescrisa si daca apar diferente se transmite cornanda motorului pentru infasurareasau desfasurarea tarnburului. ' '
6 ,2 3
[]
I(tm pm'
1
Fig. 2.12 Brauri de acostare (a) brau de acostare din lemn; (b),(d) brauri de acostare din tabla sudata; (c) brau de acostare din cauciuc.
.~
~=~
\5
Fig. 2.13 Vinci de acostare simplu I tambur; 2 reductor; 3- tambur principal; 4- arbore motor; 5- frana; 6- cuplaj cu gheare
2.2.8 MECANISMELE INST ALATJEI DE ACOSTARE

-:'.-
Mecanismele instalatiei de acostare sunt reprezentate din vinciuri si cabestane. in prova navei, mecanismul instalatiei de aeostare este, uzual, comun cu eel al instalatiei de ancorare. In pupa, se foloseste fie mecanismul instalatiei de ancorare pupa (dad exists), fie un eabestan de acostare separat. La partea centrals, manevrele pararnelor de legare se pot face fie eu ajutorul tamburelor vinciurilor instalatiei de incarcare-descarcare, daca aeestea nu sunt prea solicitate, fie eu ajutorul unor vinciuri speciale, In conditiile descarcarii rapide a navelor (caz des intalnit mai ales la petroliere ~j rnineraliere), cand variatia pcscajului in timp este foarte rapida, apare neeesitatea dotarii instalatiei eu vinciuri automate, care permit scurtarea sau Jungirea paramei l mentinand 0 tensiune constants In aceasta. Cabestanele de acostare sunt asernanatoare cu cele de ancorare. Pot fi actionate fie cu motoare electriee, fie (mai rar) eu abur. Cele cu actionare electrica pot avea motorul montat fie pe punte, fie sub punte, fie chiar In interiorul tamburuJui " (cabestane capsulate). Vinciurile de aeostare sunt de doua tipuri: normale si automate.
mt-f
Fig. 2.14 Vinci de acostare cu tamburi arnplasati la distants
2.3 CALCULUL INSTALATIEIDE
ACOSTARE
Calculul se poate face prin doua metode: metoda statistica; metoda determinists. Potrivit metodei statistice, stabilirea elementelor instalatiei de acostare se face pe baza caracteristicii de dotare, definita prin nonnele de registru Elementele precizate pentru 0 anurnita caracteristica de dotare sunt considerate ca dotari mini me, Daca se pune
jii!!!::ij:j:';i
I i~l!i;i ' ,: !!:~! }r.
:jl. 1,!HiU;:;'
~.
54
de acostare-Iegare
. ,:i~'"
~5
problema
calculului instalatiei de acostare la nave care.ies din prevederile registrelor de clasificatie, atunei aeesta se face analitic (prin metoda. determinists). in acest caz, se considers nava intr-o situatie de aeostare dintre cele mai dezavantajoase, cand vantul bate travers cu viteza v.~i tinde sa. departeze nava de chei. Nava se presupune legata de chei cu parame prin mecanismele instalatiei de aeostare, care realizeaza apropierea navei de mal eu viteza v data de viteza de virare, recomandata de registre. In parame apar fortele Tpp si Tp., corespunzatoare legaturilor din pupa ~irespeetiv din prova. Nava este solicitata de urmatoarele forte: forta Fhdatii de rezistenta hidrodinamicii;
Fi= (M. +m.)a
(79)
unde M; este masa navei, ma este rnasa de apa aditionala antrenata de nava, care considera la valoarea m, = (0,8 ... I) Mn iar a reprezinta acceleratia navei.
sepeate
v a=t
.,
'(80)
forts de inertie Fj; forta data de van! F.
in care teste timpul de apropiere apreciat la valoarea t = (90 ... 200) see, iar v este viteza de apropiere de cheu exprirnata in rrJs. Avdnd acum aceste forte cunoscute, se pot determlna tensiunile din parame Tpp si Tp. Tensiunea la care se face calculul paramei este:
T=max(Tpp,Tpv) (81)
FoJ1ade rupere din pariima va fi: T,=c T

5
(82)
unde c este un coeficient de siguranl/i la rupere. Uzual, c = 4 ... S. Cu forta de rupere data de relatia (82) se poate alege din STAS diarnetrul d aJ pararnei.
2.4 CALCULUL MECANISMELOR INST ALATIILOR ANCORARE-ACOSTARE

7
'/
DE
Fig. 2.15 Schema cinematics a unui vinci automat actionat eu aburi
Fig. 2.16 Schema fortelor care soli.~ instalatia de acostare
Forta de inertie actioneaza in centrul. de greutate al navei~!'f~hde se aproximeaza cii actioneazasi componenta hidrodinamicii. Forta data de vantfse presupune ca acponeaza 1n centrul suprafetei velice. Valoarea ei este d~tli. de: F
v=t
PCv v~ Av
(77)
unde A. este aria velica, iar v, reprezinta viteza medie pentru
0 anumita tiicie a vantului, la care se proiecteazii instalatia. Uzual, Vv = (20 - 22) rrJs. C. este coeficientul aerodinamic al suprafetei velice luat pentru un unghi /J deincidenta, egal cu 90, la taria vantului de 6B. Porta hidrodinamica data de curent'este:
FII=t p
c. v2 Ae
(78)
in care C( este coeficientul hidrodinamic al fortei date de curent considerate pentru unghiul a = 90 (c<!': 0,8); v este viteza de apropiere a navei de cheu exprimata in m/s. Uzual, \I = (8,12) mlmin, iar A. este aria planului de deriva alnavei. Mai departe, forta de inertie se calculeaza ell relatia:
Vinciurile instalatiei de ancorare trebuie sa indeplineascii conditiile: - sa realizeze tragerea navel pe lant; - sa realizeze smulgerea unei ancore; - sa realizeze ridicarea unei aneore de la adancimea de aac orare fa-post. Vinciurile care lucreaza eu doua linii de ancorare trebuie sa realizeze smulge rea succesivii a ancorelor ~i ridicarea lor simultana de la jurnatatea adancimii de aneorare. . - sa bloeheze linia de aneorare in perioada stationarii navei 111 aneorii; sa permits fundarisirea gravitationala. Din punct dt')ledere cinematic. vinciurile de ancorare trebuie sa realizeze manevra liniilor de ancorare eu urmatoarele viteze: - 10 mlrnin pentru ridicarea ancorei la post; - (1 ... 2) rnlmin pentru introducerea ancorei in nara. Date fiind aceste conditii cinematice, rezultii ea vinciurile de ancora trebuie sa aiba minimum doua trepte de viteza, Vinciurile insralatiei de aeostare trebuie sa indeplineasca conditiile: - sa permits filarea sau tragerea paramei pentru efectuarea acostiirii; - sa preia fonele care solicita nava In faza de acostarc (Ia apropierea de chell); - sa realizeze tragerea cablului rara sarcina ell 0 viteza de pam la (25 .. .30) mlmin ~i de panii la 12 m/min, in eazul tragerii eablului sub sarcina.
, v., :~ -
L,.
.... -
mms
==&&4_
: iAWAa:;
sua
.,Ddiiilt
... ..
15_!
56
Instalaiii navale de punte
de acostare-legare
57
La vinciurile automate se impun, suplirnentar, urmatoarele conditii: .~ la cresterea tensiunii In cablu peste valoarea prescrisa, vinciul s5 intre] automat in regim de filare; , - la.scaderea tensiuuii trebuie sa recupereze parama; - lungimea maxima filata de vinci in regim automat trebuie sa set Iimiteze la 0 valoare dinainte stabilita ~i reglata. Daca se depaseste lungimea reglata] pentru filare, vinciul trebuie sa se blocheze automat si In acelasi timp sa aiba posibilitatea. transmiterii unui semnal ciitre comanda navei.
IV
[[J
Regimull
Tbl =0,87 kn(kQ sau Tb, = k.[O, 87(kQ + mfq)+ O,87qh] unde: 0,87 (kQ + mfq)= R; k; = coeficient ce ~ne cant de frecarea din nara; Q - greutatea ancorei; h - coeficientul de tinere al ancorei; /11 -Iungimea lantului asezat pe fund;f II 1 coeficientul de freeare dintre Ian! ~i fund; q - greutatea pernetru Iiniar a lantului; h - adancirnea de ancora. Pentru caiculul vinciului, R se apreciaza diferit rala de calculul liniei de ancorare. Pentru calculul Iui R, forta vantului se (84)
+ mfq+qh)
(83)
II
~
-<Fw
~I
I
I
..if
Fig. 2.18 F0I1ele care actioneaza nava
-J
I
I
1,1
/
I
/
/ /
considera corespunzator tariei 6 Beaufort, iar eomponenta hidrodinamica data este de viteza v, calculata cu relatia:
1;, ~:
V=V(..+Vv ,ill
(85)
Fig. 2.17 Regirnurile de caleul 31 mecanismelor instala tiei de ancorare-acostare Prima etapa aceea a determinarii a calcuJului mecanismelor instalatiei de ancorare-acostare, incarcarii acestora. In general, se accepts ca mecanismele
ii ~
este:~ sunt~!
unde v,. este viteza curentuIui, iar v, viteza de virare a lantului, in aceasta situatie, eele trei fOI1e ale mediului actioneaza pe aceeasi directie si fac un unghi de 200-30cu planul diametral.
solicitate Ia fOI1e rnai mici dedit fortele pe care le pot suporta liniile de ancorare. Pentru j calcul se considera regimurile functionale ale vinciurilor In timpul manevrei de! desprindere a navei din punctul de ancorare, fig. 2.17.
Regimul II
Este un regim tranzitoriu in care valoareatensiunii micsorarea Iungimii lantului, Ea se poate calcula eu relatia:
2 :2 ; 2'
din barbotina
Tbn creste cu
:li'l
Regimul I - este regimul de tragere a navei. Vinciul recupereaza lantul ~ preia] . rezistenta R care se transmite navei de mediu. in aceasta faza, tensiunea la barbotina este constanta. .
Tbl;
T2 = TZH +TZv In care TI =
q (101 +i
ll).
-Regimul II - incepe in momentul cand nava se afla in pozitia in care lantul este tangent Ia punctul de ancorare. In acest caz, tensiunea la barbotina creste, putand fi .. ~ determinata din echilibrul firelor. Tensiunea din barbotina creste paua in momentul smulgerii ancorei. ij
RegimulllI
Tensiunea corespunzatoare TbIll=kll(TbJ unde fazei de smulgere este datade relatia: (86)
0 apreciere
1~
Q
este greutatea smulgere (cumuleaza
+2Q+Q)O,87
statistica a fortelor
Regimul III - este un regim dinamic care defineste smulgerea ancorei.,' Smulgerea se produce datorita inertiei navei aflata in rniscare si datorita acceleratiei pel care 0 capata ancora $i lantul cand Incepe rniscarea acestora pe verticala. Tensiunea din 1 barbotina are ovaloare maxima, In acest regim, datorita fortelor de dislocare a ghearelor din fund si.datorita fortelor de inertie.
c
ancorei,
iar 2Q reprezinta
de
fortele de inertie si fOJ1eIeopuse de sol).
Regimul IV
Tb IV = kn (Q + ql)O,87 l~h (87)
Regimul IV - este regimul care corespunde situatiei de dupa smuIgerea ancorei. Dupa smulgere, forta din Ian] seade !iniar. Duratele fiecarui regim sunt: T/, T/b Till, Tiv. iar fortele din barbotina pot fi calculate pentru fiecare regim de funC\ionare.11
II
Pentru vinciurile care manevreaza doua linii de ancorare, se rnai considera $i regimul de ridicare al ambelor ancore sirnultande la jumatatea adancimii maxirne de ancorare:
r
58
Tbv = 2kn 0,87 (Q + q hmax ) 2 Instalatii navale de punte Capitolul 2 - =nstalatia de acostare-Iegare
59
--------------------------------------------------------(88)
In care
rib
v = IZ' Db
'lIb
[rn/mrn] In aceste conditii:

(92)
precum si regimul de functionare corespunzator ridicarii lantului de la 0 adancime care corespunde lungimii maxime ale sale, caz care poate apare accidental cand se scapa la ~! apa toata lungimea lantului, rara ca ancora sa atinga fundu!' Tbvl = 0,87 k n (Q + q1max) (89)
este turatia barbotinei exprimatii in rot/min.

lib
=~
J(
Db
[rot/ruin]
La navele rnari, datorita greutatilor rnari ale liniilor de ancorare, (ale lanmrilor $i ale ancorelor), fortele Tby, rezulta foarte mari ~i conduc la supradimensionarea vinciului de ancora. In acest caz se renun\a la regimul VI, iar daca totusi in exploatare apar situatii in care ancora se lanseaza accidentalla 0 adancime egala cu imax, se va renunta la linia de ancorare, vinciul neputand-orecupera. Pentru dimensionarea vinciului instalatiei de ancorare trebuie cunoscuta forta maxima care solicita nava in ancora. Aceasta se stabileste la valoarea: Tbmax = max(Tbl, TbIJ. TblJJ, Tb/V. Tbv)
(90)
(a) (b)
Se considers apoi schema de mecanism din figura 2. 19.
Fig. 2.20 Schema .de ealeul a I diarnetrului barbotinei
F=
relatie (92) se calculeaza
~,~
.- ill
.., .1')/;'
._ ._.J.,. , ! H ~ 1./'
rrr .rn
. '::1 I .
'l8l'r81
Cu diametrul barbotinei dat de relatia (91) si eu turatia calculata cu vinciul de ancorii procedandu-se ca Ia reduetoare. In cazul ramburilor de manevra a iastalatiei de acostare, care se ataseazs vinciului de ancora, diametrul D, se adoptii in functie de grosimea pararnei ~i e natura acesteia. Asrfel: d - pentru para me vegetale: .
D, =( 5 ... 8)dp
- pentru parame metalice: D, =(l5 ...22)dp
(93a)
(93b)
Functie de diametrele tamburului ~i paramei, se calculeaza turatia tamb urului.

1l'=_V_ T!
Fig. 2.19 Mecanism barbotinii - fdina - cupJa
Dc
[rpm] iar D, este dat de relatia:
(94).
Virarea ancorei se face prin antrenarea barbotinei B, avand frana F decuplata ~i cupla C cup lata. Se realizeazii In acest mod legatura intre barbotina i lantul cinematic al vinciului pe traseul figurat pe schema cu linie intrerupta. Fundarisirea se poate face fie eu vinciul, fie gravitational eu ajutorul franei F, dupa decuplarea cuplei C. ell T s-a sirnbolizat tamburul cu care se face manevra instalatiei de acostare. Barbotinele vinciurilor de ancorare sunt de forma pentagonala, fig. 2.20(a) sau hexagonala. Pe latura barbotinei trebuie sii se dispuna un pas de Ian] p= Db sin 36, unde p = 8d ..Prinurmare: (91) Db= 13;6d
Turatia barbotinei se determine din conditia realizarii vitezei de virare a ancorei, impusa prin prescriptiile de registru,
unde veste viteza de virare exprimata in (mlmm], D, = D, + dp Rapoartele de transmitere il si ii aletreptelor
(95)
care cupleaza barbotina

;}==Il,
si tamburul
sunt:
(96)
n" ;,=Ilb
nm
unde n", este turatia motorului de antrenare a vinciului. Puterea mecanismului P, in cazul vinciului de ancora se calculeaza in funcue de momentulla barbotina Mb:
_k......
60
Instalatii
navale de punte
Capitolul
2 . Instalatia de acostare-Iegare
61
sb Mb=Tb2
lfllb
lIv=-W-
If
D,,
(101)
Pv =M
=~
1000 1] v
1000 17 v 30
_ 60 vv
lll1f
D;
(102)
In ecuatia de mai sus, 1]v este randamentul transmisiei pe lantul cinematic 1 reprezentat In figura 2.19 cu linie intrerupta. Deoarece forta la barbotina Tb din relatia puterii vinciului, determinata pe baza relatiei (98), este In fapt forta Tblll corespunzatoare regimului III de smulgere, puterea P, va rezulta la valori foarte mari. Cum solicitarea corespunzatoare .' regimului III este de foarte scurta durata, inseamna ca motorul electric adoptat peotru actionare ar trcbui sa lucreze supraincarcat la 0 putere mai mica inainte ~i dupa depasirea I acestei faze. Din acest considerent, puterea nominala se calculeaza considerand un coeficient de suprasarcina al motorului I. p
"1/
raportul de transmitere pentru lantul cinematic

. I; _ 11m -
al tarnburului c1fplat la vinci este:

(103) definirii regimului de lucru, de virare este foarte redusa putere mai mica. in legatura in Iioia de legare, pot exista
n,
=~+
10001]v
[kW), cu Tbdat In[N) si V in [m/s)

11.
(99) iar h; reprezinta
in situatia functionarii pe automat, se pune problema cand tensiunea In cablu se mentine constants ~i cand viteza v=(O,2 ... 0,5) m/rnin, in acest caz, sursa de energie va avea cu posibilitatile constructive de a realiza teosiuni constante multe variante.de . vinciuri dintre care mai des intalnite sunt: .;:
Vinci' electric automat
unde: A. = Mm",/Mnom = 1,5 ... 2,0 (din catalogul motoarelor electrice), randarnentul vinciului pe Iantul cinematic de antrenare a barbotinei. Puterea mecanismului la manevra de acostare va fi:
M,"
unde 'lac este randamentul transmisiei
II,
Tv
PYa = 10001]ac30
1000 'l ac
2, reprezentat
(100)
In figura 2.19 cu
pe lantul cinematic
linie punct. In final, pentru motor se va considera
puterea P m=max(P"",
P",J.
Forta T din linia de legare, care se transmite la tambur, induce prin lantul cinematic de""hritrena:re, un moment rezistent la motor M" Cum motorul este alimentat la o tensiuneredusa, momentul motor M; realizatde campul invartitor al electromotorului echilibreaz~ cuplul Mr. Cand tensiunea T din' linia de legare transmisa Ia tambur creste, creste rnornentul rezistent si cablul se desfasoara. Invers, cand T scade, momentul rezistent scade sub valoarea momentului motor si cablul se infasoara. Motarul electric I are 0 constructie specials, avand doua in~uriiri statorice I si Il. Cele doua lnfa~uriiri asigurii pentru motor doua regimuri de functionare: a)regim propriu operatiei de acostare; b) regim de functionare automata.
2.5 CALCULUL INSTALATIEI DE LEGARE

unei pozitii fixe a navel la cheu in timpul operatiilor de incarcare-descarcare. La navele mari, la care pescajul variaza rapid atat timp cat nava se afla sub operatii, instalatiile sunt echipate cu vinciuri automate V.A., fig. , 2.21. Daca nava se deplaseaza pe verticals datorita modificarii pescajului, tensiunile din j parama se modi fica, putandu-se produce fie ruperea legaturilor, fie slabirea acestora, deci ] departarea navei de cheu. Vinciurile automate eliminii aceste neajunsuri, realizandj V.A. rnentinerea tensiunii in parama la 0 valoarel aproximativ constants. La vinciurile de acostare grupul BFC (barbotina-frana-cupla) nu mai apare. 'j Pentru calculul acestor mecanisme, se pleaca de la :, conditiile de realizare a fortelor T, la tambur si a: vitezei v; Fig. 2.21 Instalatie de legare cu
vinci automat
Alimentarea circuitului de functionare In regim automat se face printr-un releu de Instalatia de legare asigura mentinerea
limp in care perioada de alimentare cu energie electrica este lit = (30 .. .40) see la intervale ,1 ;:: 5 min., fig. 2.23, determinate de miirimea navei si de dinamica operatiunilor de lncarcare-descarcare. In timpul In care infasurarile motorului electric nu sunt alimentate eu energie, rotorul este mentinut blocat printr-o friinii electrornagnetica.
;:;w
]
Cunoscandu-se viteza v, impusa de modificarea pescajului in timp:
.,
Fig. 2.22 Vinci electric automat. I . motor electric; 2 - reductor; 3 - tambur
Fig. 2.23 Schema de alimentare a circuitu lui de funcrionare in regim automat
62
~8
Vedere din A 5 3
<I
.;. .. II. i!I~11 ii

:,' H
I
... ; .. !. I,
~o--I~
- I
- daca tensiunea efectiva T, seade sub valoarea tensiunii T prcscrise, presiunea efeetivii va fi ~i ea mai mica dedit presiunea p de lueru la care by-passu] se deschide. Curn p,<p by-passul se inchide, deei QB = 0, debitul pompei 7 fiind diriiat 'in intregirne catre motorul hidraulic (Qt = Qu), care va produce recuperarea cablului la tambur pana cand'T. = T.
CapitoJul 2 - lnsta latia de acostare-legare
63
't':i!,:'
'.
','
r :::;
::1 m:m
'.]
kJ
-
"l~~
l~~Ilt_:.
Fig. 2.24 Vinci automat cu traductor mecanic I - motor electric; 2 - reductor; 3 - carcass danturatii la interior; 4 ..brat port-satelit; 5'. .satelit; 6 - roatii centralii; 7 - tambur; 8 - franii care blocheazll carcasa mecanismului diferential; 9 - sistem mecanic cu resoarte al traductorului de moment; 10'- relee pentru cuplarea'electromotorului in lantul cinematic motor de antrenare-tambur se monteaza un thi'~uctor de moment care incorporeeza un mecanism difefential cu 'satelili. Acestmecanism diferential este antrenat in miscare pe 0 corcana danturata la interior 3, fiXatli prin i\l.t~~ril'~diul colieruJui cu rol de frana 8. Momehtul'M inlrodus in sisterri de tensiunea dinlinia de acostare se regase~te la nivelul franel intr-un moment propottib~i!l M1',care ac\ioneaza prin intermediul unui sistem de resoarte 9, asupta'releelor'lO.~~dtensiune,~. Tatirige valoarea minima, traduetorul de moment ',nchide" contactul 'f, 'care comands inta~urarea cablului pe tambur. lnvers, cand tensiunea T atingevaloarea ma:xima; traductorul inchide contactul Jl comandand desfasurarea paramei. Traduetorul diferential se monteaza 10 lantul cinematic cat mai aproape de tamburul vinciului pe~trU 'a se limita (elimina) histerezisul introdus in sistem prin frecare sijocuri. .' " Vinci
Fig. 2.25 Vinci automat hidraulic 1- pompa principals; 2 - distribuitor principal; 3 - distribuitor secundar; 4 - motor hidraulic; 5 by-pass; 6 - reductor; 7 - pornpa pentru functionarea in regim automat; 8 - tambw; 9 - circuit de lucruin faza de acostare; to - circuit de lucru In regim de reglare automata a tensiuni i din parami - dad Te>T. att:nci P.>P, motorul hidraulic se v~ roti in sens invers sub actiunea tensiunii din cablu, by-passu I se deschide mai mult, in acest caz Q8 = QA + Qu (motoruJ hidraulic 4 lucreaza ea pompa datorita rotirii lui, cauzate de momentul de la tambur produs de tensiunea din cablu. Considersndu-se cele doua diagrarne Sankey corespunzatoare celor doufi regimuri de lucru, vezi figura 2.25, se poate face caleulul puterilor vinciului pentru aceste regimuri:
automat hidraulic
La aceste vinciuri momentul la tambur (deci tensiunea din eablu) .se transpune intr-o presiune in circuitul hidraulic, iar cinematicaeste determinata de debitul de fluid de pe instalatie, Menpnerea constanta a tensiunii din cablu se face prin rnentinerea constanta a presiunii din circuitul hidraulic. in conditiile acostarii, motorul hidraulic este alimentat . de pompa principala I din fig. 2,25. Dupa acostare ~i legare, daca se urmareste mentinerea tensiunii di parama la 0 valoare constants, functionarea instalatiei este realizata prin circuitul 10. in, acest caz, pompa 7 alimenteaza motorulhidraulic :al vinciului, Circuitul are intercalat un by-pass 5, regia I la 0 presiune care eorespunde tetisityiii din cablul vinciului care trebuie mentinuta constants, Functionarea instalatiei este urrriatoarea: - daca tensiunea efectiva din paramii T, este egala eu tensiunea T prescrisa, debitul pompei auxiliare 7 trece In intregime prin by-pass (Ia 0 presiune p, QB=QA), debitul prin motorul hidraulic fiind Qu=O.
PAC= t .; PA =
TVA
(103) (104)
unde1'" = (8 ... 12) m/min, VA = (0,2 ... 0,5) mlmin. In practica proiectarii instalatiilor de acostare, In locul pompei 7 se poate utiliza 0 pompa ell debit variabil, la care reglajul se face printr-un semnal de presiurre luat din punctul W, fig. 2,25. Utilizarea variantei cu pornpa cu debit variabi! permite re rnmtarea la by-passu I 5 ~ila distribuitorul 3.
L-
._._...
.-
~------
Capitolul
3 - Instalatia
de guvernare
tiS
anumita traiectorie.
Aceste
douii aspecte ale guvernarii
determina
pentru
functionarea
instala(iei dona regimuri
distincte:
regimul de mars, caracterizat prin schimburi rare ale directiei. in acest caz, instalatia de. guvernare este solicitata numai pentru compensareajnstabilitatii de drum;
INSTALATIA DE , GUVERNARE
regimul de manevra, care se caracterizeaza prin schimbarea de drum. Problema asiguriirii unei bune rnanevrabilitati este 0 una de maxima irnportanta indeosebi in conditiile actuale ale navigatiei, cand datorita cresterii destul de rap ide a numarului de nave,
senalele
navigabile siacvatoriile
porturilorsunt
din ce in ce mai de
aglornerate. Caracterizarea
manevrabilitatii
navei se poate face pe baza unor parametri
performanta care se definesc dupii constructia navei:
Consideratii generale Clasificarea instalatiilor de
3
Guvemarea navei asigura: de drum; stabilitatea
guvernare
Sisteme de comanda a instalatiilor de guvemare Componenta instalatiilor de guvemare Calculul instalatiei de guvemare Sistemele hidrostatice de actionare a instalatiilor de guvemare Calculul instalatiilor de guvernare activit
diametrul de giratie. Oii rnarimea cercului pe care \I descrie nava cand i se bandeaza canna intr-un bord sau altul (dupa ce rniscarea se stabilizeaza). Cu cat diametrul de giratie la 0 nava este mai mic, cu atat manevrabilitatea este mai buna. proba in zig-zag. Consta in inregistrarea citit la axiometru simultana a unghiului
Ii al inclinarii
!p, citit la
carmei (unghiul
de bandare)
si a unghiului
de deriva
girobusola. Se bandeaza la inceput canna cu un unghi Ii = 20 intr-un bordo Se lasa canna Laacest unghi si se urmareste evolutia navei, La un moment dat se constata ca unghiul de banda devine egal cu unghiul de deriva (punctul A - figura 3.1). Timpul scurs de la bandarea carmei pana la momentul egalarii celor doua unghiuri se noteaza cu (/. Dupa atingerea punctului A, canna se bandeaza cu 20 in bordul opus. Unghiul de deriva continua sa creases din punctul A pana la 0 valoare ipmn dupa care seade rapid pana cand in punctul B, la /1 secunde de Laprima bandare, se obtine din nou egalarea unghiurilor de banda ~i de deriva ~i se inclina canna cu unghiul Ii in bordul opus. Proba continua prin bandari succesive, facute alternativ in cele doua borduri, aprecierea manevrabilitalii f'iiciindu-se pe baza timpilor 1/, 12, IJ precum ~i a unghiului de deriva maxim !P",u 0 diagramii de acest tip mai poate servi la identificarea coeficientilor A,B,C care caracterizeaza ecuatia diferentiala (I) a miscarii navei in jurul unei axe verticale, pe baza raspunsului sistemului la un sernnal exterior.
3.1 CONSIDERATII GENERALE
Ad(j) + Bai =CO dt
(I)
proba in spirals. Se bandeaza carma intr-un bord (de ex. in tribord) si nava intra in giratie. La unghiul 8max de bandare, nava are 0 miscare de rotatie stabilizata eu viteza unghiularii WI' Micsorandu-se unghiul de banda pana la 0 valoare 0], viteza unghiulars Scade La Wl. Continuandu-se scaderea unghiului de banda, se va observa ca la 0 = 0 (carma in planul diametral) nava totusi gireaza (QJA"oO). Pentru ca giralia sa inceteze, trebuic sa se bandeze unghiulare QJ=O. canna In bordul punctelor opus la va loa rea definite prin
manevrabilitatea. Stabilitatea de drum reprezinta proprietatea navei de a-si mentine drumul pe 0 directie irnpusa, iar manevrabilitatea reprezinta proprietatea navei de a se rnisca sub actiunea fortelor exterioare, a fortelor propulsive ~i a fortelor de guvemare dupa oj.
0/
corespunziitoare carmei in
vitezei tribord
Succesiunea
bandarea
."$
---.........
,
t
00
instatajii
navale de punte
Capitolul
3 - Instalatia de gUYem are
667
determina curba a, fig. 3.2, iar a aeelora definite de bandarea in babord determine eurba b. Aria euprinsii intre eceste doua curhe detenninii posibilitatea instalatici de guvemare de a coreeta stabilitatea de drum, In sensul ca, eu cat aceasta arie este mai mare, cu atat corectarea drumului se face mai greu, deci cu unghiuri de inclinare a carmel mai mari.
3.2 CLASIFICAREA INSTALATIILOR DE GUVERN~

a) Din punctul de vedere al naturii guvemarii, insralatiile de guvemare pot fi: active; pasive. forte lor ce se transmit navei in V\lsde~(!n
Tendinta navei de a se abate de la drumul impus apare daioritii fortelor exteme introduse
de vant ~i valuri si datorita fortelor hidrodinamiee neuniforme care apar pe palele elicei ~and aceasta functioneaza in siajul navei, fig. 3.3. Uzual, pal a situata la unghiul ffJ = 0
rp = 1800, incarcarea este mai mare. Variatia ciclica a rezultantei fortelor hidrodinamiee pe paUl dii' 0 componenta transversals
este incarcata mai putin, in timp ce la
. (perpendiculars pe planul diametral) care tinde care trebuie compensat prin inclinarea carmei.
sa
abatii nava de la directia de mars, efeet
La instalatiile de guvemare active, fortele necesare guvemarii se ob~ Pfjilln propulsoare speciale care implica consurn de energie de la bord. La instalatiile~P/Msi~j1e, fortele necesare guvernarii se obtin prin interactiunea dintre organul de lucru (e~lW~i cureotul apei, energia consumandu-se numai pentru pozitionarea organului de I~.liiil curen!. b) guvemiirii: Dupa natura organului de lucru prin care se creeaza fort;ele ~fe
Tb 20'
eu carme simple; cu carme active; cu duze rotitoare; eu carme speciale; eu jeturi transversale; eu propulsoare speciale. c) Dupa modul de actionare a organului activ: cu actionare manuala, cu actionare electromecanics: eu actionare eleetrohidraulica; eu actionare eu abur. d) Functie de modul Incare se realizeaza eomanda, sistemele de guvemartl:~li: in circuit desehis; in circuit inchis, e) Dupa tipul instalatiei de comanda: eu transmisii mecanice, electrice, hidraulice, electrohidraulic e . . Carmele: pasive sunt profile hidrodinamice simetrice, supuseacfiurai i cur~~lii rezultat din deplasarea navei, Din punet de vedere al formei, pana carme i poate I!!l%H fonna dreptunghiularii, trapezoidalii sau orice aWi forma lnscrisa in arhitectura ~ navel,Dupa forma profilului, se deosebesc carme plate ~i carme profilate. Cele mai des mtalnite profile de canna sunt: NACA: .NASA); Fig. 3.2 Proba in spirala National Advisory . Committee for Aeronautics Institut; din G6ttingen; din Hamburg. (actual_~
Bb
Fig. 3.1 Proba In zig-zag
co
ORb
o,HIIX
8Th
TAG!: Tentralnii Aero-Gidrodinamiceskii Go, dupa. denumirea bazinului de cercetari NEJ, Nikolai Egoroviei Jukovski;
IFS, Institutul de constructii navale al Universitatii
_ .._---_
_-----
i L..
69 68
I nstalatii navale de punte
Capitolul3 - lnstalaua de guvemare
seroisuspendate au partea superioara asemanatoare, ca mod de prindere, carrnelor simple, fiind fixata de pintenul dirmei, in timp ce partea inferioara ramane libera, exact ca La 'V carmele suspendate,
In figura
35 sunt prezentate principalele tipuri de carme:
3.2.1 CARME ACTIVE

Sunt carme care au montara In zona bordului de fuga, 0 elice actionata de la un motor electric sau hidraulic, amplasat in interiorul sau In exteriorul safranului, fig, 3.6, sau printr-o transmisie mecanica de la un motor amplasat in afara safranului. Rolul elicei de pe carma este de a crea 0 'impingere TD , a carei directie se poate'jnodifica odata cu rotirea carmei, obtinandu-se astfel 0 componenta perpendiculara pe plariul diametral, care da moment de giratie, fig. 3.7, chiar dad nava stationeaza.
I
,~ (a) (b) (c) (if)
Fig. 3.3 Schema de arnplasare a propulsorului
Fig. 3.4 Profile de ca,rma
In figura 3.4 sunt prezentate prineipale1e profile de carme: a - profil IFS; b - profil TAGI; c - profil Go; d - profil NACA. Compariind profilele hidrodinamice prezentate, se observa ca parametrii care lei diferentiaza sunt: pozitia pe coarda a grosimii rnaxime, precum si forma profilului laj bordul de fuga. Functie de pozitia pe care 0 ocupa axul, carmele pot fi: compensate ~ij necompensate. Carmele compensate au axul deplasat fata de bordul de' atac, iar carrnelej necompensate momentulla a ape!.
CC::::::::::..
(a) (c) (d)
aproape de acesta. Compensarea are rolul de a micsoraj arborele carmei prin apropierea pozitiei axului carmei de centrul de presiunel
11 au foarte
Teoretic, se poate vorbi de moment nulla arb ore (In cazul cand axul trece prin centrul de presiune), practic insa, s-a constatat aceasta situatie trebuie sa fie evitata dinl
ca
urmatoarele
doua motive: bandare;
'"
pozitia centrului de presiune a apei pe pana carmel variaza cu unghiul decl

echilibrul indiferent al carmei nu este recomandabil deoarece, daca se . iveste vreo defectiune la instalatia de guvernare, canna trebuie sa i urmareasca siajul navei pentru a nu anihila irnpingerea elicei. Din punct de vedere al prinderii de corpul navei, carmele pot fi: suspendate ; ; semisuspendate Ji'
(i
Fig. 3.5 Tipuri de carme (a) . canna suspendata, compensate, trapezoidal1i; (b) . canna semisuspendata, compensatii, trapezoidala; (e) . canna semisuspendata, cornpensata, trapezoidal a, cu arbore de ac\ionare curbat; (d) carma simplex, dreptunghiulara. compensata; (e) - carma simplex, dreptunghiulara, compensata, cu arbore de actionare eurbat; (I) _ carma simplex, dreptunghiulara, necompensat1i, cu arbore de actionare curbal. Conform fig. 3.7, momentul de giratie Mg apare ea 0 suma a momentului dat de forta P ce actioneaza pe safranul carmei si a momentului dat de proiec\ia perpendiculara pe planul
cu ax balama (simplex) etambreu. Carrnele suspend ate sunt fixate de ax, jar acesta, prin etambreu ~i lagarele din 1 etambreu, se fixeaza de corpul navei. Carmele simplex au axul d~ rotatie, care preia fortele hidrodinamice pe canna, fixat la partea superioara de pupa navei, iar la partea inferioara In calcaiul etamboului, care preia si toata greutatea carmei, Carmele simplex mai au un ax, coaxial eu axul de sprijin, actionat de masina carmei. Carmele
diametral al navei:
Mg=Mc+Ma
Pe de
alta
(2)
parte,
70
Insralatii navale de punte
Capirolul 3 - Instalatia de guvernare
71
-----------------------------------------------------------------------------.
Me;
CycScZP-r
v2
(3)
ji
.8&
(a) (b)
Fig. 3.8 Duza rotitcare (a)-simplii, (b)- eu stabilizator
Fig. 3.9 Canna eu volet
3.2.3 CARME SPECIALE

L
Fig. 3.6 Canna activa
Fig. 3.7 Fortele hidrodinamice care se dezvolta la guvernarea ell c'anna activa
Din eategoria carmelor speciale, eele mai reprezentative sunt carmebe eu veleti, Voletul reprezinta un profil hidrodinarnic cu aceeasi inaJ\ime eu a carmei, articulat spre bordul de fuga al acesteia. EI se po ate inclina ell un unghi suplimentar fata de carma, marind astfel componenta normala'pe planul diarnetral al navei (fig. 3.9).
L. M a - Ta2"smo
Cand motorul este oprit (v;O) i deci, rezulta cii: M g ; Ta
s:
(4)
3.2.4 INSTALATII DE GUVERNARE ACTIV.A CU JETURI TRANSVERSALE

Instalatiile de guvernare activa eu jeturi transversale constau din l,'1j~te tunele amplasate in prova, in pupa, sau In prova si pupa navei, tuneJe in care sunt montate propulsoare. Propulsoarele pot fi reversibile sau eu pas reglabil, asa incat irnpingerea creata de ele. sa poata fi orientata atat intr-un bord cat i in celalalt, iar marimea impingerii poate fi ajustatii eontinuu fie prin modificarea turatiei propulsorului, fie prin rrrodificarea pasului. La navele la care se impune 0 manevrabilitate buna la viteze mic i', pe \anga instalatia de guvemare cu carme, este rationale utilizarea $i a unei instalatii de" guvernare activa care mareste mult posibilitatile de rnanevra In porturi, la viteze ale navei intre zero ~i einci noduri. Pentru mars, drui vitezele navei cresc, devine eficienta instalalia de guvemare clasica cu carme, In figura 3.1 0 sunt prezentate cele mai rep rezentative variante constructive de instalatii de guvemare cu jeturi.
sin 0
(5)
unde T, este impingerea elicei carmei active. Pentru a obtine un moment de giratie dat de canna activa cat mai mare, trebuie ca unghiul t5 sa fieaproape de 90. Din acest motiv, la carmele active rnasinile de carma trebuie sa realizeze unghiuri de band are Ii mai mari def!at la carrnele obisnuite unde b':<32.
3.2.2 DUZE ROTITOARE (AJUTAJE ORIENTABILE)

La navele cu pescaje miei, 0 buna manevrabilitate se realizeaza in general cu ajutorul insralatiltor de guvernare cu duze rotitoare. Acestea prezinn ~i avantajul c1i prcduc cresteri ale impingerii ~i randamentului de propulsie la viteze miei. Guvemarea navei se face prin rotirea duzei intr-un bord sau in celalalt, rotire ce conduce la aparitia unei componente transversale a impingerii, perpendicularii pe planul diametral. In scopul redueerii momentelor negative la arborele duzei, cat ~j pentru marirea fortei transversale, in planul de simetrie al duzei, la iesirea curentului, se rnonteaza un stabilizator (profil hidrodinamic simetric), fig. 3.8.
3.2.5 INST ALATII DE GUVERNARE ACTIV SPECIALE
A CU PROP,(]LS OARE
Aceasta class de instalatii de guvemare este reprezentatii de propulsoarele de tip Vclght-Schneider si de cele cu coloana. Prime le sunt constituite dintr-o retea de profile verticale avsnd forma unor jumatiti de elipsa, care se pot roti in jurul unui ax vertical, fiind fixate pe 0 placa antrenata in miscare de rotatie, Orientarea palelo r' se poate schimba, producandu-se variatia Impingerii, impingerca poate fi dirijata ca dircctie si
_ ... .. __ ._. _._ .. __ ~ _ ~. d
_..
..
72
lnstalatii
navale de punte
CapitoJuJ 3 - Instalatia
de guvemare
73
astfel ~i une calitati b de manevrabilitate. Unghiul de atae al palelor se poate modifiea cu ajutorul unui sistem cu excentric actionat . hidraulic. Marirnea excentricitatii "e", fig .. 3. dii marimea Irnpingerii, iar directia excentricitatii defineste directia irnpingerii. Aceste propulsoare pot fi folosite ~iin cadrul instalatiilor de guvernare cu jet, prin montarea lor in tunele
marime, fara a se modifica turatia rnasinii de antrenare, obtinandu-se
g,_
2. Masina de canna este actionata si transmite miscarea prin intermediul transmisiei de for!a 4, la canna 5, pana cand rnarimea de iesire X" transrnisa la axiornetrul I atinge vaJoarea dorita.
transversale
prova,
fig. 3.12, a carer sectiune este una dreptunghiulara.

I
tit
(a)
'III
Fig. 3.11 Propulsor Voight-Schneider
.,
(d)
I (eJ
j(f)
Fig. 3.10 lnstalatii de guvernare activa cu jetuei transversale (a) cu doua elice; (b),(e) ell elice orizontala si tunel frant; (d) eu tunel drept ~i eu transmisie de colt; (e) ell tunel drept eu transmisie de colt ~i eu elice verticala; (I) eu elice verticals ~i prize de refulare . si admisie la diferite nivele.
Fata de instalatia eu jeturi transversale care utilizeazii elice cu pas reglabil.] sistemele cu propulsor Voight-Schneider prezinta avantajul unor randamente ma~}' ridicate, lueru deterrninat de mai bun a utilizare a sectiunii canalului, Sunt utilizate la' turatii rnai mici dedit ale elicelor, pericolul de aparitie a cavitatiei fiind, prin urmare'~11 mult mai mic, iar nivelul vibratiilor induse de functionarea instalatiei mai scazut, " Prezinta dezavantajul unor gabarite si greutati mari In raport Cll instalatiile cu elice, precum si a unei complexitati constructive mai mari.
(a)
(b)
A-A
3.3 SISTEME DE COMANDA. A INSTALATIILOR GUVERNARE

Asa cum 5-a aratat mai 5US,sistemele de comanda a instalatiilor
DE
(c) Fig. 3.12 Instalatii
(d)
de guvernare pot
fi de tip in circuit deschis si in circuit Inch is.
de guvemare activa eu propulsoare Voight-Schneider
Sisteme de cornanda in circuit deschis

in figura 3.13 este prezentata schema unui sistem de cornanda In circuit deschis la care marimea de intrare X; se transmite la rnasina de canna 3, prin intermediul timonei
Sisteme
de comanda in circuit inchis
La sisteme1e de comanda In circuit inch is, fig. 3.14, timona 2 introduce unghiuJ dOlit (rnarimea de intrare X;). X; se transmite elementului de cornparatie 6, unde se com para cu marimea de iesire X" transmisa prin legatura de reactie. Daca intre Xi ~iX,
it
74
exista diferente, atunci se transmite 0 marirne de comanda C la masina de canna 3. care va actiona asupra organului activ panli cand X; devine egal eu Xe.
--
capitolul 3 -vlnstalatia
de guvemare
75
Xl
5
'4
'5 Fig. 3.14 Sistem de comandii in circuit inchis
Fig. 3.15 Transmisie de fortA elltrot~

I carma; 2 eehea earmei;3 - raiuri; 4 -
Fig. 3.16 Transmisie de forla eu sector
Fig. 3.13 Sistem de comanda in circuit deschis
limonii.; - resoarte; 6 - trote; 7 tambur 5
3.4 COMPONENTA INSTALATIILOR DE GUVERNARE

3.4.1 TRANSMlSII
Transmisiile instalatiei de guvemare transmisii de forti; se pot clasifica in: " ' ,""
transmisii de comanda, Transmisiile de forta realizeaza transferal de putere de la ma~ina la axul carmel. Aceste transmisii pot fi: cu eche; eu sector. Transmisiile vor primi miscarea de la ~ina carmei prinlr-un reductor sau printr-un sistem hidraulic. Echea sau sectorul, pot fi actionate de la distanta (de obieei la actionarea rnanuala) prin arbori, lanturi ori bare. Transmisiile de comanda leaga postul de cornanda a instalatiei de guvernare (timona) ell masina carmei, comandand miscarea carrnei ~i transmiterea continua a poaitiei carmei la axiometru. Aeeste transmisii pot fi: meeanice (cu arbori, cu bare, eu lanturi), eleetriee sau hidraulice.
Fig. 3.17 Transmisie de forta eu culise.Variants actionarii mecanice
Fig. 3.18 Transmisie
de fortii cu culisa. Varianta actiomrii hidraulice
3.4.1.1 TRANSrvusfi DE FORTA

Echea este 0 parghie fixata pe arborele carmel, prin care se transrnite rniscarea de la masina la pana carmel. Cea mai simpla instalatie de guvemare este prezentata in figura 3.15. Aceasta instalatie prezinta dezavantajul eli la bandarea carrnei, trotele se slabesc, fenomen care conduce rnai departe 'Ia aparitia socurilor in exploatare. Pentru evitarea acestui neajuns, pe trote, in apropierea echei se monteaza rcsoartele 5. lnconvenientul de mai sus dispare daca in loc de eche se utilizeazii varianta de transmisie eu sector, fig. 3.16. Din punct de vedere constructiv, transmisiile pot fi ~i'de tipui eu culisa, utilizate atat In cazul actionsrilor mecanice, ca in fig. 3.17, cat ~iin eel al actionarilor hidraulice, ca in fig. 3.18.
b cazul actionarilor electrice, sau in cazul actionarilor cu masin i cu aburi a iastalatiilor de guvemare, sunt utilizateseetoare eu coroana dintata aelionate de un pinion, fig. 3.19. In figurli este sugerata ideea unei actionari manuale, insa tamburul de Inta~urare a trotei (barbotina) poate f actionat ~i electric, hidraulie sau cu abur. Transmis:a eu sectordintat se compune din: sectorul dintat I. echea 2 fixata. pe arborele carmei, resoartele 3 prin care se transmit fortele de: la sector la eche si reductorul 4 prin care se actioneaza transmisia. Masina carmei poate fi dispusa in interioru I compartimentului echei sau in exterior, transmiterea miscarii, In acest ultim caz, putilndu-se face prin arbon. In situatia unor nave cu eompartimente ale echei mici (cazui submarinelor, de exemplu) transmisiile se pot face cu eche dubla, solutie des intalnita ~in cazul navelor cu i inslala\ii de guvernare electrohidrauliee mari ~i foarte mari (fig. 3.20). La navele modemc este foarte importantii problema gabaritului ~i a suprafetei instalatiilor de gllvemare. Cu cat aceste mecanisme sunt mai reduse, cu alat compartimentul echei poate fi micsorat si deci c1\~tigulde velum utilla bord va fi mai mare.
I
i"'";
... .----
-----------.-=
76
Instalatii navale depunte
Capitolul 3 - Instalatia de guvernare
77
c:=, ,
sa fie reversibile pentru a permite rotirea carmei in arnbele borduri; directia in eare se roteste timona trebuie sa corespunda directiei in care se lIilmlllllrrl!illnmm /' III! roteste canna; la oprirea timonei, masina carmei trebuie sa se opreasca; duma nu trebuie sa revina in planul diametral sub actiunea fortelor hidrodinamice; in pozitiile extreme, corespunziitoare nnghiurilor de bandare maxime, masinile carmei trebuie sa se opreasca automat; sa poam fi pomite din mai rnulte locuri de pe nava, pentm a se mari in acest fel vitalitatea instalatiei; sa lucreze tara zgomot $i sa aiba 0 siguranta mare in exploatare. Din punct de vedere al modului cum se face actionarea ma$inilor de canna, acestea pot fi:
I
o~
a) Masini de carma actionate electric

Actionarea instalatiilor de guvemare cu rnasini electrice este utilizata mai ales in cazul navelor mici, fluviale, Actionarile electriee pot fi cu motoare electrice de curent continuu sau en motoare de curent alternativ. In cazul actionarilor electrice, transmisiile de cornanda sunt tot electrice, lncru care simplifica foarte mult structura instalatiei. Transmisiile de for(a sunt, de obieei, de tipul cu sector dintat. Dezavantajul mare al acestor instalatii este acela ca siguranta in exploatare este destul de mica, orice defect de natura electrica aparut putand pune nava In imposibilitate de rnanevra. Din acest motiv, la actionare se folosesc intotdeauna cate doua motoare. Cuplarea motoarelor se face de obieei prin intermediul unor cuplaje mecanice diferentiale, fig. 3.24. Aceste cuplaje prezinta avantejul ca pot dubla vitezele de bandare ale carmei daca sunt pomite ambele motoare in acelasi sens. Motoarele electrice de actionare, indiferent de tipul lor, trebuie sa fie reversibile. Pozitiile lirnita ale cannei trebuie sa fie protejate prin doua pereehi de limitatori electrici care, cu (2...3t inainte de atingerea unghiului maxim de bandare de catre canna, decupleaza motorul de la sursa de energie.
I
Fig. 3.19 Transmisiede fortaellsector ell coroana din\fltaactionatdeun pinion
Ii
1'111
III
I.
!!
!I!i,:!
Fig. 3.20Transmisiede forta ell eehedublii
:i,l:
Iii'
11: il.
:;!
Ii
'I.
:i"
.Cele mai bune rezultate insa, din punctul de vedere al reducerii gabaritul instalatiilor de guvernare, s-au obtinut in cazul instalatiilor hidraulice eu palet (servomotoarele rotative), la care echea dispare si ia aspeetul unui rotor eu palepiradial Statorul masinii are de asemenea paleti radiali, intre cele douapaletaturi formanduvolumele de lueru. in situatiile in care nava are iIi dotarea instalatiei de guvernare do sau mai multe carme, transmisia trebuie executata astfel incat toate carmele sa se miste' sincron, actionate fiind de aceeasi masina de canna (fig. 3.23). La transportul' fluvial in sistemul barje-impingator, instalatia de guvernare a impingatorului trebuie sa asigure rnanevra intregului sistem barje-irnpingator. Din acest motiv se folosesc carme speciale, care dirijeaza lateral curentul elicelor in scopul obtinerii fortelor laterale de guvemare. In acest caz, se utilizeaza carme multiple actionate de masini de canna care realizeaza inclinari diferite ale organelor active (Balabal, Enkel, etc.) fig. 3.21.
~\~ ~I~
a
90'-
3.4.2 MA$INI DE CARMA

(a)
(b)
Masinile de canna all rolul de a fumiza energia necesara rotirii carmei. In functionare, rnasinile de canna trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa poata fi pornite din timonerie;
II),
Fig. 3.21 Instalatiede guvemarecu C3I111C multiple
I!'
78
Instalatii
navale de punte
--
CapiroluJ 3 - Instalatia
de guvernare
79
LA
11
Fig. 3.22 Ma~ill5 de canna de tip servomotor rotativ b) Masinl de
Fig. 3.23 Transmisie de forta pentru instalatia de guvemare ell carme multiple electrohidraulic Fig. 3.26 Instalatie de guvemare eu pompe cu debit constant
Fig. 3.27 Instalatie de guvernarecu
carma acrionate
debit variabil
pompe eu .
Actionarea electrohidraulica 'a cunoscut 0 mare raspandire ca unnare a avantajelor rnari pe care le prezinta: sunt silentioase, permit transmiterea ,unor momente foarte 'man (pana la 800 tfm), au sensibilitate mare, intra infunctiune lara pregatiri prealabile, se preteaza la automatizare, au gabarite ~i greutiili reduse, etc. I
C~"
o
Fig. 3.24 Ma~ina de carma electrica aClionatii prin intermediul euplajelor meeanice diferentiale
Fig. 3.25 Ma~inii de carma electrohidraulica
actionata eu pornpa eu debit constant 1- distribuitor de comanda; 2- distribuitor principal; 3pompa cu debit constant
Se deosebese doua clase de instalatii: instal alii eu pistoane; instalatii cu servomotoare rotative; In functie de schema hidraulica de actionare, instalatiile de guvemare pot fi: actionatc cu pornpe cu debit constant, fig. 3.25, fig. 3.26; actionate cu pompe eu debit variabil, fig. 3.27, Pompa volurnica se cupleaza, prin distribuitorul principal 2, actionat prin distribuitorul de cornanda 1, la camerele de lucru ale masinii de carma. Aeestea pot fi fie eilindri hidraulici, fie carnerele unui servomotor circular.
Pcntru cornanda distribuitorului principal, se ia presiune de pe refular'ea pompei. lnilial, cand se comanda distribuitorul principal, presiunea in curentul de co rnanda este mica ~i ea va actiona asupra droselului reglabil 4, care mareste presiunea de refulare a pompei paua cand distribuitorul principal poate fi actionat. 0 variants care foloseste un circuit de cornanda separat, alimentat de 0 servopompa 4 pentru comanda distr-ibuitorului principal 2, este prezentat in figura 3.26. Semnalul de la timona eomancfii bobinele electromagnetice 5 ale distribuitorului de comanda, care la randul lui, comarida pozitia distribuitorului principal 2. Cand semnalul de cornanda dispare, distribuitorul de cornanda ia pozitia "zero", la felsl distribuitorul principal. In aces! caz, camerele masin i i de carma raman blocate, pompa Iucrand in circuit inchis pe rezervor. In varianta de actionare electrohidraulica eu pompa eu debit variabil, debitul poate lua valori cuprinse intre -Qma.r ~i +Qmax datorita circuitului de corn~ndii care actioneaza asupra elementului de reglare a debitului.( excentricitatea, in cazul unor pompe cu pistonase radiale, sau unghiul dintre blocul cilindrilor ~i discul rotitor , in eazul pompelor eu pistonase ax.iale). Elementul C situat pe parghia CE primeste corraanda de la tirnona ~i se deplaseaza, prin sistemul surub-piulita in C/ ,.efectuand cursa S_ Odata cu pirghia CE, punctul de articulatie dintre parghie si tija de comanda a exc.:::entricitii!ii pornpei se va deplasa din D in Di, distant a DDJ fiind proportionala cu valoarea excentricitatii. Modificarea aeesteia conduce la modificarea debitului pompei (DDJ este rnarimea de comandii). Presupunem ca, in acest caz, pompa refuleaza ulei in camera de lucru A, rotiudechea In sensul acelor de ceasomic. In acest fel, punctui E de pe bara de legatura se va deplasa in Bi, determinand punctul D/ sa revina In D. In acest caz, excentricitatea pompei se anuleaza. Transmiterea pararnetrului de intrare (deplasarea punctului C) se: face cu ajutorul unar elemente rnecanice, electrornecanice sau hidraulice. In figura 3.28 este reprczentatii 0 transmisie mecanica, iar in figura 3.29, schema de actionar e printr-o transmisie electrornecanica prevazuta eu selsine.
--------------------------
....,
/"T'
80
Instalatii
navale de punte
~
j
--------------------.~
Capitolul
3 - Instalatia de guvernare
81
r
II
ii
~ii
;1
'#;1
':foI'"
~! 'III
:l.=~ b
l;
(7)
t :J~
lr
~ LU ';
pentru carme dreptunghiulare, fig. 3.30, in care h este inii.ltimea penei carmei, iar b reprezinta latirnea penei carmei, Pe de alta parte,
1=~
(8)
Fig. 3.28 Transmisie mecanicii
fU
.' h
.ill
il
pentru carme trapezoidale, fig. 3.30, In care bmed este latimea me die a penei carmel. Cele , . mai avantajoase carme din punet de vedere hidrodinarnic, sunt acelea eu anvergura relativa mare. Adoptarea unor valori mari pentru I este insa conditionata de amplasarea carmelor In spatiul disponibil de la pupa navei . Dupa stabilirea dimensiunilor penei carmel, se alege profilul hidrodinamic al acesteia. Profilul este caracterizat prin grosimea relativa t, care reprezinta raportul dintre ~i coarda profilului b, sau lungimea medie a profilului trapezoidale. Carmele plate au grosimea constants de-a lungul corzii, In timp ce carmele profilate au grosimea variabila dupa 0 lege care asigura 0 grosimea maxima
tmax a profilului
!~i
:1.1
II
bmtJ in cazul ciirmelor
T-~ Fig. 3.29 Transmisie electromecanicii

cu selsine
.;'
portanta maxima si 0 rezistenta la inaintare minima. Considerand a~ezat in c~ent, fortele hidrodinamice care actioneaza asupra
rezultanta
un profil hidrodinamic luise pot reduce
la
Fig. 3.30 Dimensiunile geometrice ale penelor de carma
aplicata
in centrul de presiune.
Aceasta
rezultanta
se poate descompune tangential a pe si In
dupa axele 7]O(in componentele

acesta. Dupa sisternul rezislenla de profil
p,
tangentiala
a profilului
si P" normala. Componenta

iar cea normals
3.5 CALCULUL INSTALATIEI DE GUVERNARE

Calculul instalatiei de guvemare se face respectil.ndu-se I. Calculul solicitarilor organului activ; 2. Calculul transmisiei de forta; 3. Calculul masinii de canna; urmatoarele etape: ~,
este continuta in planul de simetrie
este perpendiculara In portanta
de axe xOy, rezultanta
se descompune
X.
lntre aceste proiectii exista relatiile:
P; PI
Rezultanta fortelor
= =
Ycosa+Xsina Y sin a - X cos a
(9) (to)
momentul incovoietor al
4. Studiul regimurilor
functionale,
3.5.1CALCULULSOLICITA..R.ILOR ORGANULUI ACTIV,

Interaqiunea dintre apa ~i organul activ se manifestii prin dezvoltarea unor fortJ hidrodinamice care realizeaza guvemarea. tnaintea stabilirii fortelor pe pana carrnei, s~ determina aria safranului, care se defineste statistic, In functie de aria suprafetei de deriva.:ii
hidrodinamice,
P,
cu care se calculeaza
arborelui carmei se obtine din insurnarea proiectiilor
de pe cele doua sisteme de axe: (ll) prin componentele
P=Jp~+p;=~p;,+pi
Obiectul calculului hidraulic este acela al determinarii fortei normale sale precum si a momentului fata de axul carmei. Astfel:
A=So
~ unde So este aria suprafetei de deriva, iar m este un coeficient functie de tipul navei. Se adoptii pozitia ~i forma carmei, relativa A.(alungire relativa).
(6~
a stabilit pe cale statistica l~!li definindu-se si anvergurf
}
ex ~v~ Ac
(12)
(13)
Y = Cy2VcAc
'::,
'::!"
82
Instalati inavale de punte
Capitolul3 ell It;,
lnstalatia
de guvemare
83
c.
I
/ 11
t.I~
,o".r.
~:~ o.B
,.o~
/_1
0.'
/t=:j 0" ~o~"~=~:;tCt::;:t;:

0"
0 . ,,1 /
L~
1 .
II d [1-11
0.)0.1, 0.3 .0)

0.1
.'
I~'
~
o
a
.
~~
U 20 13 )0 ))
10
Fig. 3.31 Schema fortelor care acjioneaza pe pana carmel Pn
Fig. 3.32 Coeficieutii hidrodinamiei ai carmei

(14)
Fig. 3.33 Carma semisuspendata
= Y cos a + X sin a = C,
M = C In
f v~
Ac
v~ Ac bmed
(15)
Cele prezentate mai sus sunt valabile in cazul cand organul activ este o pena de, <carma clasica. In cazul In care instal alia de guvernare este dotata eu carme cu voleti~ atunci mersul de ealcul este in general acelasi eu acela de la carmele clasice, numai cii' ~alorile coeficientilor hidrodinamici C.r, C)'>Cm Cm, date fie grafic, fie tabelar, sunt functie{ $! de unghiul fJ dintre de axa penei carmei ~i axa voletului, fig. -3.34. !
C)'= C)' (a,t,l,.,j3)
unde vceste viteza curentului de intrare a apei In pana carmei, Ac reprezinta aria de calcul a safrarului carmei, iar a este unghiuJ de bandare a carmel. Cx>CY' COo C; sunt coeficientii hidrodinamici ai profilului, unde:
C, = C, (a, (,1,.,j3) em = em (a,t,l,.,j3)
(19)
c,
= Cy
cosa+Cysina
(16)
Cceficientii hidrodinamici ai profilului se dau fie sub forma tabelara, fie sub forma grafica, ca functii de tipul profilului, unghiul de bandare ~i de anvergura relative. (tabelull, fig. 3.32). Ei se determine. experimental, prin incercari pe modele in bazinul de probe. Coeficientii au 0 anumita valoare pentru mars inainte ~i alta valoare pentru mars inapoi, Cand la nave. exista carma semisuspendata, la giratie participa, pe ]anga carrna propriu-zisa prin aria safranului Alo ~i etamboul carmel 'prin aria A), fig. 3.33. Asa eum se poate observa din sectiunile facute prin pana carmei, carmele de tip semisuspendat sunt asemanatoare celor eu voleti, Luerul acesta explica eficaeitatea lor hidrodinarnica superioara eelor de tip suspendat, Facand suma de momenle in report cu bordul de atae al carmei egala cu zero, se obtine valoarea eotei punctului de aplicatie al rezultantei fortelor exterioare pe pana carmel: M=ePr Mai departe, se poate calcula mornentul fala de axul carmei: Ma
= (17)
. I'
In cazul In care organul aetiv al instalatiei de guvernare este 0 duz~ (ajutaj orientabil), determinarea fortelor ~i momentelor introduse de mediu asupra organului activ se face. dupa cum urmeaza, Considerand 0 duzii eu stabilizator ea in figura 3.35, se pot defini; in functie de diametrele de intrare, de iesire, respeetiv eel ln lumina, coeficientii de eVBzare. ClJ ~i Ct2:
ai :
I
:
I:
_ DJ Dd
(20)
a)-Dd
_ D)
(21)
.t
Apoi, iungimea relativa a duzei este data de raportul dintre lungimea duzei s i diarnetntl de mijloc (in lumina):
I ld=-d Dd (22)
M - Pnd
(18)
in mod similar se defineste grosimea relative, ca raport dintre grosimea maxima ~i

lungimea duzei:
-
unde d este distanta de la bordul de atae al carmei la axul ei, considerat mai departe ca moment de caJcul pentru rnasina de carma. Calculul masinii de canna se face atat la mars inainte cat $i la mars inapoi.
t=--
(lIIa.t'
i,
(23)
l~ r
-,.
---.,-
il
._ ..
--.
- .... -
iiF
-~ .. :--------
r"
),
85
84 Tabelul3.1 Coef
r:f
Capitolul 3 - Instalatia de guvemare
II
I:
Coeficientii
hidrodinamici pentru profile NA CA cu 1=6 Profil NA(cA ,.; 0015 0012

-
Cy 0018 -0,13 0,3 0,61 .089 1,14 1,42 13.0 0,95 1,5 Ja 22,5
= =
CyOd,{,al.a2,a,a) (24)
,.Ii
t: :1
l.
006
-0,13 0,32 061 0,8 0,89 0,85 0,83 0,82
008
-0,15 0 0,32 0,61 0,91 1,20 1,04 0,90 . 0,81 1,28 la 18 -0,04 0,08 0,15 0,225 0,30 0,33 0,345 0,341 0,42 la 18
-
Cx = Cx{/d,{,aj,az,a,a) Cm Cm(/d,t,aj,az,a,a)
-2 0
4
Cy
."
,-.
8 12 16 20 24 30 rnax -2 0 4 8 12 16 20 24 30 max -4 -2
0 0,3 0,61 0,91 1,20 [,43 1,12 0,90 1,52 la 22,2

-
0,3 0,61 0,91 1,19 1,40 1,20 0,90 1,531a 22,5"

-
unde a este eoefieientul de incarcare a duzei: a =

Tf
II
TfP
---IT.
I'z D~
navei.
-4-TP
D~il
(25)
in care T reprezinta impingerea Ja elice, iar v este viteza
-0,03 0,08 0,15 0,20 0,30 0,27 0,26 0,245
0 0,075 0,15 " 0,22 : ~. 0,85 0,36 . 0,375 0,34 0,3751a 22,2
'0,075 0,15 0,225 0,30 0,36 0,36 0,335 0,38 la 22,2 0,018 0.012 0,010 0,018 0,037 0,059 0,098 0,140 0,320 0,400
Cm
0,075 0,15 0,225 0,30 0,36 0,36 0,335 0,38 1a 22,2 0,018 0,015 0,010 0,019 0,037 0,059 0,098 0,140 0,279 0,380
.;p
Fig. 3.34 Canna eu valet D D
I d
O,DlS 0,015 0,018 0,036 0,060 0,098 0,141 0,240 0,400
v,
.-,~, H-.!r .._l ::I i!.._ ~1~

~)I.J:
" 1 I J \
',I
" ~ '\ . 'j i : ..-1
I ' ..
.. :'
II
0,005 0,008 0,017 0,039 0,150 0,260 0,320 0,395
0,010 0,008 0,017 0,032 0,060 0,098 0,270 0,390
8 12 16 20 24 28
).~I
'I' l }
\ '.1
'I
!I II
t,
(a) simpla (b) eu stabilizator Fig. 3.35 Instalatie de guvemare eu eIicein duza
Pentru duzele caracterizate de acesti pararnetri adimensionali, s-au trasat in unna ,~ incercarilor In bazine hidrodinamiee, grafice care dau dependents coeficientilor hidrodinamiei de acesti parametri:
Coeficienti] hidrodinamici servesc la calculul fortelor si momentului pe duza, c~ relatii de tipuI celor prezentate la carrne (ecuatiile 12...16). Se observa ca, incazul aJutajelor orientabile, coeficientii hidrodinamici, de fortele pe duza, depind nu nurnai de parametrii geometrici ai duzei, ci si de incarcarea propulsorului deoarece duza, rotindu-se, schirnba directia curentuJui dat de elice si cu cat viteza jetului dat de elice este mai mare, creste coeficientul de incarcare ;'an, deci cresc fortele pe duza. Pentru a rnari unghiul de inclinare a jetului dat de elice, la iesirea din duza se rnonteaza
86
Capitolul3 - lnstalatia de guvemare Se poate apoi calcula

0
87
stabilizatori. In cazul In care exista stabilizator, dupa efeetuarca calculului duzei simple se introduce ~i efectul stabilizatorului. Pentru aceasta, se determina la inceput unghiul de atae al stabilizatorului in raport eu curentul de lichid. Acest unghi este recomandat sub forma analities in literatura de specialitate, in functie de unghiul de rotire al duzei, il, si de coefieientul de incarcare al elicei "a". as =a.(a;a)
(26)
vilezii unghiulara conventionala (echivalenta) la axul carmel:

(t)
= -1I- 2
a
amax
180
(30)
Cu aceasta viteza unghiulara se fac calculele cinernatice, determinsndo-sesiun report de transmitere echivalent:
i,=-
Cunosciind valoarea unghiului de atac al stabilizatorului.se determine coeficientii hidrodinamici ai acestuia; Cu. Cys. Cn", considerandu-se stabilizatorul drept 0 carma dreptunghiularii dispusa in curentul care iese din elice. Stabilizatorul realizeaza, In raport cu axul de rotatie, un moment:
Ms=p',(e+m) (27)
nm no
(t) .
(31)
= 30
7f
(32)
La calculul fortelor pe stabilizator, trebuie considerate viteza In jet dupa elice:

vj
unde n., este turatia motorului de antrenare. Avand momentul maxim din pana carmel, se .poatedetermina momentulla axul motorului:
M
m
v..}'l'+;
(28)
= Mamax
ie
n;
{t)a
(33)
3.5.2 CALCULUL TRANSMISIILOR DE FORTA

Transmisiile de forta se calculeaza Ja solicitarile maxime introduse de mediul exterior asupra organului activo Aceste solicitari maxime pot apiirea la mars inapoi, in regimul de manevra, sau la navigatia prin gheatii. Reprezentarea regimurilor de lucru periculoase pentru instalatiile de guvemare in forme analitice este mai greu de realizat datorita faptului cll organul activ este supus unor forte aleatoare generate de curenti, valuri, gheata, etc., In general, greu de prevazut. Din aceasta cauza, transmisia de forta se dimensioneaza dupa prescriptiile societatilor de clasificare, ce au stabilit pentru calculul de rezistentii coeficienti de siguranla care tin seama de solicitarile la oboseala ~i posibilitatea supraincarcarii carmelor falii de fortele hidrodinamice stationare care Ie solicita atat' pe ele cat si transrnisiile de fOrla. In acest caz, elementele constructive ale instalapei se vor adopta cel putin la valorile indicate de societatile de clasiticare. 3.5.3 CALCULUL MA~INILOR DE CARMA Calculul se face diferentiat, in functie de tipul de rnasina de carma folosita in instalatie, Ca date de intrare se considera: . curba de variatie a momentului ealculat in raport eu axul carmel, functie de unghiul de band are M.=Mia); unghiul maxim de bandare a carmei, Acest unghi este prescris de registrele navale, de regula la valoarea: a"."=32,,.35 timpul corespunziitor rotirii carmel de la unghiul -am la +0; uax(29)
cu care, mai departe, se poate calcula puterea motorului de antrenare:

Pm = M m {J)nJ=
Mamax
n;
Pmax
(34)
unde 7]treste randamentul total al transmisiei.

Pm 1M .
Fig. 3.36 Diagrama de variatie a momentului hidrodinamic cu unghiul de banda.re Analizand diagrama de variatie a momentului hidrodinamic cu unghiul de baridare, fig. 3.36, se poate observa cii momentul este maxim la un anumit unghi de band are. Deci masina carmei este j'ncarcati\ la momentul maxim numai pentru 0 perioada scurfa de timp ~i a 0 dimensiona la aeest moment, inseamna 0 supradimensionare a motorului de antrenare. Din aceasta cauza, se va adopta un moment nominal:
-. ~.=!C'.: .. 1iTl!if2I!! ..:
L.
~
Ii
...--
....
SF'
---- ..
tU
,~~ ~ ~~
u' ~.,
88
;1
j i1 ~
(35)
Capitolul
3 - lnstalatia
de guvemare
89
'I ;1Il:;
:i"
AI
un de /l. = 1,5 ...2 este un cceficient
nom
Mamax -..1.-
it
(Ox) T p
/11 N - 113 T p
/12 Fsinamax
- ~
/14 Fsinamx
F cos amx
= 0
II! " ~
'I" ,~
(39)
'~'i\1
"'1
de supraincarcare.
La fel, atunci cand se alege motorul va fi tot

0
:,1'
(Oy) N +
/12
electric de antrenare, puterea nominala a acestuia determinata anterior prin calcul, ecuatia (34):
fractiune din puterea Pm '
F cas amx
+1. /14
H
F cos am., - F sin am.,
=0
li"
(40)
P"=-:l
Pm
,,\\, (36) ,
\11.
lW.'
Deoarece servornotoarele electrohidraulice sunt eel mai des intalnite la bordul~; navelor, in cele ce urmeaza, se va prezenta calculul de dimensionare nurnai pentru aceste .~I; tipuri de masini. Calculul servomotoarelor hidraulice se face pentru fiecare tip constructiv iil in parte $i are drept scop deterrninarea parametrilor actionarii hidraulice. (~,
8J
In
3.5.3.1 CALCULUL SERVOMOTORULUI
CU CILINDRI
Urmareste stabilirea diametrului pistoanelor cilindrilor hidraulici, a curselor lor ~i~, a debitului pompei, atunci cand presiunea de lucru se presupune cun~sc';lta. Consideramj cazul general al unei instalatii cu doua pistoane, care actioneaza echeaprintr-o articulatie] cu culisa, fig. 3.37. .
METODA ANALITICA
.
'3\1
Fig. 3.37 Masina de canna eu doua pistoane care actioneaza echea printr-o articulatie cu culisa Se rezolva ecuatia (40) In raport cu N care se introduce In ecuatia (39):
\1
Pentru detenninarea dimensiunilor principale ale rnasinii din schema consideratiii In figura 3.37, se observe ca momentul la axul carmei M; introduce in sistem reac!iunilej' ce actioneaza
-
in piatra de culisa: reactiunea

-:
patinelor
N,
Tp
,1
/11 F sin am.,

-
+.i /11 f14

7r
F cos amx + /11112 F cos amx

/14
forta de frecare de alunecare
al
(41)
patinelor
pN , forta tangentiala forta din piston

Presupunem
F, forta de frecare de alunecare a pietrei de culisii
\~lad~
,~
- 113 T p
/12
F sin amx
_.i
H
F sin amax
F cos amax
= 0
eche 112F, culisa
Tp , forta de frecare de alunecare In articulatie a pietrei d~

ca la unghiul maxim de bandare distanta dintre axul dlrmei
~
Din ecuatia (4 J) se seoate mai departe expresia
fortei din piston, Tp: sm

amax
1. 114F,
H
' Tp
si axa cilindrilor este m, iar raza instantanee a echei R. in aceste conditii, modulul fortei F ce transrniteprin
F f( --l /11 + 112 + -4). 114 1-/13 r
+
(42)
se
eche este data de relatia} (371
(I-
/11 .
f12
-;.
/11 . /14) cas amax ]
F=Ma
unr~J? cos a = m. Distants
=M Ram
cosamax
Tinand cant de faptul ca: T

= H D2
max
m se poate adopta la valoarea

m=(1,S,.3)da=kda
1 ~,
-4
(43)
(3&'
introducand pe Tp dat de relatia (43) In ecuatia (42), se poate obtine diametrul pistonului , servomotolUlui hidraulic cu cilindri, Ecuatia (43) este valabila pentru cilindrii cu simpla aCllune. Daca instalatia este prevazuta eu cilindri cu dubla actiune, atunci expresia fortei dlO piston va fi:
In cele ce urrneaza, se pune problema determinarii diametrului pistonului servomotorulJ~ Pentru aceasta se scriu ecuatiile de echilibru ale proiectiilor fortelor enumerate mai sll~' pc sistemul de axe xPl': '
~~
.~.\t.~
90
Instalatii
navale de punte
Capitoiul3
- Instalatia
de guvemare
91
. T = [reD1 + _P
p
1(( Dl P
1 )]
p=-p 4
2 1(D2.[ 2-- J p=-_P d nD2
D2 p
[ 1-- ] P d2 2 2D2 p
(N)
(43')
@Il
90
Sepresupune Dp
in eontinuare
instalatia echipata eu cilindri eu simpla actiune. Ii
=
r'!-~~[(~~-I-+--~-2-+--;--~-4~)-S-in-a-m-a-x-+~(-I---~-1-~~2--~;--~-1-~-4~)-C-OS-a--m-ax~](44)
Uzual, pentru coeficientii de frecare se iau valorile,uI=O,08; ~2=O,2; ,i1)=0,05 si j/i=O,09. Dupa calculul ~iadoptarea diarnetrului pistonului se determina:
.IF!
a
(b)
(a)
mlLC
lungimea echei: Ro =
CDS
Fig. 3.38 Schema de calcul prin metoda grafica m a;;;;u' (45) METODAGRAFICA Potrivit metodei grafice, sistemul se considers initial ideal, deci freceri, Se directia si marimea pentru Ip precum grafic, marimea lor, fig. 3.38 (a). Mai
unde m = (l,5 ... 3)da in care da este diametrul capului axului carmel. cursa unei perechi de pistoane care lucreaza simultan:
tara
considera a fortii din pi~n.: unitara

(46)
tp=
1. Cunoscand
Sp
= 2R sin amax
~idirectiile vectorilor unitara:
J, n
se poate determina,
.departe, se poate calcula momentul teoretic M generat in axul carmei 'de forta de presiune '.!Jrr,o = jR dar,
viteza medie a pistoanelor: v In --- r
_ Sp _ 2R sin amax
r (47)
(50)
i~ timpul
bandarii ciirmei de la un bord la alrul, pompa va trebui volumul dislocat de pistoane: V
sa
aspire si sa refuleze
tp
Sp .
T
-f
rd)2
7dJ2
f
pentru
0 pereche
= cas a
mex
1 cas ama
(51)
de pistoane, (48)
deci:
V = Sp
zp
pentru z p pistoane
~o
R cas a rnax
(52)
in aceste
conditii, debitul pompei va fi: Q

p
lntroducand
in relatia (52) pe R dat de relatia (45), se obtine:
= _v_ r TJvi
2 = S p Z P 7r D p =
m I!JI[, = - -2--Z p 1l
41' qvi
Z p 7r
_ 2R sin amax
.41'TJvi
D~ = 2mtanamax
D~
(49)
cas
amx
(53) real (care line cant si de
4r17vi
Acest moment creste eu cresterea lui a, fig. 3.38 (b). Momentul existenta frecarilor) se determine eu relatia: ~ipresiunea pe care unde q este randamentul definesc unghiurile:
unde 1Jvi este randamentul volumic al instalatiei, Avand debitul trebuie sa Ie asigure instalatia, se poate alege pompa din catalog.
~=~q ~ rnecanic al rnasinii de carma. Avand in vedere ~i freearile, se
---------
~-- --.
---------
-_ ..-
92
Capitolul
3 -Instalatia
de guvcrnare
\Ot
= arctan zq 4 + - fi4)
7[
(55)
93
uni tara
~ ~
i
fortelor, fig. 3.39. In aceste conditii: eos \01 => 0rf,.a=---:2:----'--'cos amax fortei din piston: rn CDS
\OJ
Se scrie, apoi, momentul
generat In axul carmei de f0I1a de presiune
(p
,
~i.
\02 = arctan(,u2 \01 = Pe baza acestora, se po ate eonstrui

~a=
si de forta I pk pentru canna rotita eu a"".,:
arctanr.,
poligonul m eosamax
~ = OB( I; + /
D,)
se poate determina
(60) apoi [011a
jR
CDS \Ot
I cos amax
(56)
.J1
,
Cu acest moment ~i eu rnomentul maxim M dat de canna, de presiune ce actioneaza pe capul pistonului:
M Tp
un de 77 este randamentul
= l!J[a'17
Cunoscand
momentele
M; '(a)
si M,.,( a) se poate calcula marirnea
1
(57)
(61)
"",f,
M'a=-1)
Ma
tr
mecanic al rnasinii de carma.
p =
'1:m.ra
Dupa
transmisiei mecanice de Ia determinarea acestei
u';
n :.J
fn
.IiU
rff1r
., -=I~-
~-~()
--:-B)
0in4.f' I
/7\ J Br
\ \
unde 77" reprezinta randamentul canna la mecanismul acesteia.

<7}
In,
I
- --
,I
I
forte, mai departe. ca1culul rnasinii se face exact ca la metoda analiticaprezentata mai sus. In cele ee 'urrneaza se va prezenta mersul de calcul pentru 0 instalatie de guvemare eu doi cilindri, fig. 3.40. Se adopta biela AS separat, considerata Intr-o pozitie oareeare si se reprezinta grafic eehilibrul ei, presupunandu-se forta din piston unitara, fig. 3.41. Unghiul If/ facut de biela eu axa cilindrilor este variabil. El se alege astfeJ meat la bandarea
f
:~ '1
I[}--==t~~ ,~
Schema de calcul prezentata instalatiei, Astfel, fortele FB si FD permitdimensionarea
-',
;.1
carrnei
eu unghiul
maxi~"amax'
Fig. 3.39 Poligonul fortelor
puncteJe A si B, respeetiv C si D, sa fie eoJiniare (bielele sa se situeze in prelungirea tijelor pistoanelor). In acest caz:
tp=/B Forta fa, determinate

descompune pe cale grafica,
(58) actioneaza
8,
pe directia radial,
bielei AB. Ea se tangential. Se
I
I
~ ~ ~
I
I
--
/ .... 7
Fig. 3.40 Masina de carrna cu doi cilindri poate servi ~i la calculul legaturilor mecanice ale
bolturilor.
Forta radiala
FR =FB,,-FDn
solicita capul axului carmei. La acest tip de rnasini de canna, capul axului carmei, dupa cum se vede, trebuie sa suporte actiunea unei forte radiale. Din acest motiv, la partea de sus a axului carmei este obligatorie rnontarea unui [agar radial.
I. .
3.5.3.2 CALCULUL MASINILOR DE CARMA CU SERVOMOTOR ROTATlV

Dimensionarea se face in ipoteza cii se cunosc: cu unghiul de bandare,
in doua componente apoi partea
j 8n
si
dispuse
respeeliv
0
considera
de jos a mecanismului.
In punctul
D apare
forta
fD =
tpk, fig.
- legea de variatie a momentului
Ma( a);
3.42, unde k este un coeficient
ce line cent de alia a ocupata
de tija pistonului:
- timpul r de bandare Bb-Tb; (59)

- unghiul maxim de bandare a carmel. Se scrie ecuatia de eehilibru pentru momente in raport eu axul carmei, presupunand cii intr-o camera exists presiunea p. In aceste conditii pe paletii mobili apar fortelc: .
k=I-EA unde a este aria tijei pistonului, gasesc componente1e / o, ~i iar A este aria pistonului. Procedand
ca mai Inainte, se
~ ')
..
f Dn
iJI
,!
.'\;
F=pBH
(62)
il
94
Capitolul 3 - Instalatia de guvemare
9S
(64)
unde Beste la\imea paletului, fig. 3.43 (b), iar H reprezinta inillrimea lui. Admitand ca diametrul statorului la baza paletilor cste D2 $i ell diametrul rotorului, exprirnat de asemenea la baza paletilor este DI, se poate serie cil:
B= D2 - DI
Introducand in expresia momentului teoretic (65), expresia fortei F, data de relatia expresia razei medii, data de (66), se obtine: M(=pHD2 -D, 2
Z
~i
-2-
(63)
D2 +D, --4-'
zpHDi -Dt
8
If! raportul
(67) dintre iniillimea H
ip=l
Dacilse seoate fortat in factor comun Di ~ise noteaza eu a paletului ~idiametrul D, al statorului, se obtine: D) ( D2) M, =zP'IIT 1- D~
/8
(68)
Fig. 3.41 Schemade ealcul al fortelor din biela AB
Se adopta apoi diametrul D/ in functie de valoarea diametrului capatului axului cannel d.: D/=kda (69)
Fig. 3.42 Schemade calcul al fortelor din biela CD
unde k este un coeficient eu valoarea minima presorisa de registru,stabilit din conditia realizarii unei imbinari eu pan a a axului carmei cu rotorul servomotorului, capabila sa transmita momentul. Se adopta apoi raportul If! la valori euprinse intre 0,5...3 (If determina sveltetea motorului) ~i se adopta presiunea p. Tinand eont de faptul ea Intre momentul real ~i eel teoretic exista relatia:
M, =M,
H
n:
(70)
unde 7] =0,85 ...0,9 este randamentul mecanic al masinii de canna. Pe baza ecuatiilor (68), (69) si (70) se poate serie ea:
M r = zp
If!
-8- I - Di
Di (
k dJ)
M a rnax
(71)
(a)
(b)
Fig. 3.43 Servomotorrotativ Introducand pe B dat de relatia (63) in relatia (62) se obtine: F=p
H Dz -D, -2-
(64)
Bcuatia (71) este una de gradul al treilea in D2 ~ireprezinta relatia de dimensionare a servomotoarelor rotative, In conditiile cunoasterii presiunii p. Presiunea din interiorul camerelor de lucru ale servomotorului rotativ este diferita de la 0 masina la alta, fiind funclie de generatia de fabricatie din care acestea fae parte, tabelul 3.2. Obisnuit, la rnasinile de dirma, nurnarul Z al paletilor rotorului (deci numarul carnerelor de lucru) este trei.
Tabelul3.2
Momentul tearetie pe care masina de carma il .poate realiza, in ipoteza in care se neglijeaza frecarile este: (65) M,=Fz R", unde z este numarul de paleti ai rotorului, iar Rm reprezinta raza medie la care se aplica rezultanta F a fortelor de presiune
Rill
Generatia l-a a II-a a III-a a IV-a
Presiunea de lueru [bar] 25
40 60 90
= R,
+ R2 2
= D2
+ D, 4
(66)
Momentul Ma max se determinii pe baza calculului hidrodinamic al cBnnei efectuat pentru mars inainte ~i inapoi. Deoarece servomotoarele rotative sunt masini cu cilindree
'if lit!
li!i
96
Instalatii navale de punte Capitalul3 - Instalatia de guvemare
97
,i.II
~::.i J
~
R
il
mare, pentru actionarea lor se folosesc eu sueees pompe eu surub, caracterizate debite mari. Alegerea pompei se face adoptand presiunea p si calculiind debituI:
prin
~;'~:
t~:
I~.
Q, = -=zAvm r
unde A este suprafata unui palet:
(72)
r,.
ii}
IJ it;.
ff.1
D2 2 DI H= B. H A = iar
Vm
ff'" i~:'
(73)
illL
iHI
icl .~
.~,
-~~
reprezintii. viteza medie a rotorului:

VI/J
wRm
debitului devine:
(74)
Aviind In vedere relatiile (73) ~i (74), expresia
Q(
= z D2 - DI Hco R
= z D2 - Dt Hca D2
m
+ DI
(75)
:~l In ecuatia (75) viteza unghiulara
,i
t
f
i !
~ ~-" I I "1--'~1 /'A.-.
-r-c-I
'T'-
po,
L_
,'r
II II
w este exprimata
prin:
w=T80
Cu .aceste observatii,
7T
2amax
t teoretic:
':Ii
rJ6)
.~
Fig. 3.44 Schema de actionare cu pornpa cu debit constant
se gaseste expresia debitului
Q =
, Z
Dl - Dr
8
.s: 2amax
180 t si debitul real al pompei:
(77)
.:;..:.
$ q.
Pe baza debitului
teoretic,
se poate deterrnina
l! l
"l!
.f
.:~'
'1t .n,
Q,= Q,
1'Jv
(78)
unde
IJv
este randamentul
volurnic.
3.6 SISTEMELE HIDROST ATICE DE ACTIONARE A INSTALATIILOR DE GUVERNARE

Comanda instalatiilor de guvemare trebuie sa satisfaca cerintele irnpuse de asigurarea unei fiabilitati ridicate, precum si de realizarea unor miscari ale carmelor, care
Fig. 3.45 Schema de actionare eu pornpa cu debit variabil
~1'
:.';r
'.{
Scheme\e
de actionare
pat utiliza pompe eu debit variabil,
fig. 3.45 sau
ell
debit
sa se incadreze
in parametrii cinematici si in precizia irnpusa de registrele de clasificatie, Asa cum s-a aratat la paragraful 3.2, pentru comanda se pat utiJiza scheme fie in circuit inchis, fie In circuit deschis.
.~
{
~~
constant, fig. 3.44 si 3'.46. Presupunem schema hidraulica de actionare en pampe eu debit constant a unui servomotor circular SC, ce contine doua distribuitoare: unul principal, DP si celalalt de cornanda, DC, fig. 3.44. Pompa PP, aspira uleiul din tancul T si 11refuleazii prin distribuitorul principal; actioriat prin intermedin I distribuitorului de cornanda, care este actionat de la timona printr-un circuit electric de urmarire. Uleiul eircuitului de comanda a distribuitoruluiprincipal este preluat din instalatie, droselul D realizand 0 cadere de presiune necesara actionarii. 0 varianta de alirnentare a distribuitorului este
98
Capitolul 3 - lnstalatia de guvemare
99
reprezentats in figura eu Iinie intrerupta, eu circuit de comanda separat, in acest caz, droselul D poate lipsi, . Supapele de siguranta deblocabile SSD asigura blocarea carmei intr-o anum ita pozitie, retinand uleiul in masina, deci 9i pozipacarmelor, atunci cand tubulatura instalatiei hidraulice se defecteaza pierzandu-se etanseitatea. Daca se analizeaza variajia debitului pompei eu debit constant in timpul actioniirii:carmei, atunci se observa eli, pana la atingerea debitului maxim, instalatia trece printr-un regim tranzitoriu de functionare, corespunzator actionarii distribuitorului principal, care dureazii LIt, secunde, timp In care se realizeaza cuplarea pompei la servomotorul rotativ prin actionarea distribuitoarelor, La decuplare, apare simultan un fenomen tranzitoriu de duratii LIt}. Timpii LIt, si Lit} sunt foarte rnici si de aceea, in perioadele tranzitorii de cuplare ~i decuplare a pompei la servomotor, apar efecte dinamiee care produc socuri in 'iastalatia de guvemare. Reducerea aces tor socuri se realizeaza prin eontrolul vitezelor de deplasare a distribuitoarelor principale, astfel incat prin rnarirea lui L1t, ~i &2 sa se reduce solicitarile dinamice.
debiteze, aspirand uleiuI din cilindrul IJ ~i refulandu.l in cilindrul J. In felul acesta, pistoaneIe se deplaseaza spre stanga. Deplasarea pistoanelor se transmite echei, determinand deplasarea punctului A de pe eche in A, si a punctului B de pe bara a In B,. Marimea segmentului BB, este determinata din conditiile geometrice de anulare a comenzii data prin timona, respectiv ace lea de revenire a punctului C, in C. Cand segmentuI CC,=O (deci cand C=C,), pompa inceteaza din nou sa mai debiteze, masina de carma oprindu-se din functionare, Daca se presupune ca deplasarea lui C in C, se face astfe! ineiit CC,<Cma:x, pompa lucreaza cu debite partiale. Masina de canna se dimensioneaza astfel incal viteza de cornanda VD sa fie egala eu viteza de reactie introdusa prin punctul B. Daca debitul pompei nu se coreleaza In acest sens, mecanisrnul se blocheaza. Fiicand 0 reprezentare In limp a modului in care pompa lucreaza la comenzi rnici ale unghiului de retire, se obtine diagrarna de lucru din figura 3.47. Pe diagrama, eurba OA reprezinta portiunea care ceracterizeaza regimul tranzitoriu de la darea "comenzii pana la atingerea egalitiitii eCI = Cm ax
adica pana cand pompa cu debit variabil ajungc sa lucreze la debit maxim. Durata acestui regim este relativ mare fa!ii de cazul cornenzii 'prin distribuitoare (PPC) asa incat acceleratiile unghiulare ~i deci solieitarile dinarnice sunt mult diminuate. Segmentul AB din fig. 3.47 defineste portiunea functionaril stabile la care viteza punetului C este egala cu zero ~i pentru care debitul pompei este eel maxim. Curba BC repr ezinta zona regimului tranzitoriu, care caracterizeaza faza de oprire a masinii de ciirrna, din momentul in care s-a anulat comanda panii cand rnasina se opreste. Faza de oprire este un proces asimptotic in care debitul se anuleaza dupa un timp destul de mare.
Q
Q".JA
a ",
IB
Fig. 3.46 Schema de actionare eu pompa eu debit constant In schemele de comanda eu pompe cu debit variabil, organul prin care se modifies debitul este, de obieei, 0 parghie, Pompa se cupleaza pe eircuitul de comandii a instalatiei prin intermediul barelor a, b, c. Atunci cand masina de carma nu functioneaza, sistemul este tn repaus, parametrul care produce modificarea debitului este egal cu zero, debitul pompei fiind de asemenea mil. Presupunem ca de la timonerie se comanda rotirea carmei cu un unghi a intr-un anurne bordo In aceste conditii, miscarea de rotatie a timonei comanda pomirea electromotorului de antrenare a surubului I. Rotirea surubului determine deplasarea piulitei din D in D, cu 0 viteza Vj constanta, Spatiul x parcurs de piulitii din D pana In D/ este proportional eu unghiul de rotatie a tirnoneisi el determine deplasarca punctului C in C,. In acest fel, pompa incepe sa a
aJ
~~) 0, OJ
tit.
(/)
Fig. 3.47 Variatia in limp a debitului pompei care lucreaza Ia comenzi mici ale unghiului
de retire
rnasina atinge se face debitul
Fiecarei faze de fune\ionare Ii corespund diverse unghiuri cu care se roteste de carma, Cand instalatla luereazii Ia unghiuri de bandare rnici, pompa nu debitul maxim ci lucreaza la debite partiale, In mars cand corectarea drurnului prin inclinari ale carmei de 5 pad la 7 grade, pompa nu ajunge sii-:;;i foloseasca maxim. Acest lucru prezinta doua aspecte:
,.1.:..
....,..
.. ~
f
\~
'd ;;"
100
Instalatii
navale de puntc
CapitoIul
3 - Instalatia de guvernare
101
unul pozitiv, datorat variatiilor line ale debitului pompei, variatii ce evita aparitia solicitarilor dinamiee in regimurile tranzitorii de cuplare ~i de deeuplare a pompei la rnasina de canna, Pentru realizarea timpului t impus de registrele de clasificatie, in eazul eu pompelor eu debi te variabile trebuie utilizate agregate eu debite mai mari decat daca s-ar utiliza pompe eu debit constant; lntrucat pe 0 zona irnportanta corespunzatoare partiale, inferioare celui maxim; unul negativ, unghiurilor
x,
~i JI
= C.w -2- Ad
pv~
fa =
c.; c.;
pv~ -2- Ad pv~ -2- AdL

(79)
r
I
f, ,
:1:r
~;~ .
a, si a3 instalatia
lucreaza la debite
datorat unei einematici
a instalatiei
destu! de complicate.
,
1.1
Ma =
fI:
pv3 Xv = Cxv -2- Av
,!
3.7 CALCULUL INSTALATIILOR ACTIVA

jeturi Presupunem a nava prevazuta la prova transversale, fig. 3A8, aflata in manevra.
DE GUVERNARE
i: ,
(I ~i
r, =
Cyv TAv pv3
PVt
~;
. tT
!'i'
~i
Mv = Cmv -2-AvL eu 0 instalatie de guvernare activa cu Asupra navei actioneaza urmatoarele pe pana carmel,
unde Cx", C)"" Cma sunt coeficientii hidrodinamici
forte: Tp
- de impingere, data de elice, Fc - care actioneaza
Fv forta
de
data de vant, guvemare
de propulsorul instalatiei a instalatiei se face punand conditia ca forta
date de curent, determinati 'in bazine hidrodinamice pe modele duble, simetriee in raport eu linia de plutire. Sunt functie de unghiul facut de directia curentului cu planul diametral al navei. C"
ai fortelor ~i momentului
I
~,~
'~r
I~J:'
Fa - forta din curent si F - forta realizata
activa. Calculul de dimensionare
C)"" Co.. sunt coeficientii aerodinamici ai fortelor ~i momentului date de vant, determinati in tuncle acrodinamiee pe modele duble, simetrice, ale suprafetei veliee a navei, in raport
eu linia de plutire. Acestia sunt functie de unghiul facut de directia vantului cu planul diametral al navei. Ad este suprafata de deriva a navei, iar A. este suprafata velica.
F realizata sa anuleze efectul fortelor externe, astfel incdt nava sa ramana pe traiectorie.' Pe de alta parte, instalatia de guvemare activii trebuie s~ iitdeplineasca ' condili,{
desprinderii mediului de la cheu. In acest caz, se presupu~ travers, inspre cheu. Forta data de vant nava acostata, fig.
3.49,
si ca fortele
actioneaza
forta
F data de propulsorul prova trebuie sa Fa si fortele de inertie ~i sa
~
p
compenseze
F"
forta
din curent
desprinda nava de cheu pana la un unghi 'IF (4:5-50). De obicei, aceasta conditie se considers atunci cand se urmareste dimension area instalatiei de guvernare activa. Calculul implies etapele: i., determinarea fortelor care trebuie preluate prin instalatie; calculul fortei care trebuie realizata de propuIsor; calculul propulsorului.
;;
F,
f"
E c
3.7.1 CALCULUL FORTELOR

Calculul fortelor pe care Ie preia instalatia analitica, cealalta statistics: 3.7.1.1 METODA se poate face prin doua metode, una
~
Fig. 3.48 Schema forte/or care actioneaza nava cu instalatie de guvemare activa prova Fig. 3.49 Schema fortelor care actioueaza nava acostata, prevazuta cu instalatie de guvemare activa prova STATlSTlCA.
ANALITlCA. 3.7.1.2 METODA
Se considera nava sub actiunea fortei date de propulsorul instalatiei de guvernare activa si sub actiunea fortelor introduse de mediu. Actiunea fortelor exterioare se poate concretiza prin doua rezultante R; si Ra, care se reduc in punctul de origine a sistemului
de axe de eoordonate x()y, fig. 3.50, prin componenteIe lor. Aceste componentc ca/cu/a pe baza coeficientilor aero- si hidrodinamici, determinati experimental:
se pot
Are la baza analiza unui nurnar mare de nave dotate eu instalatii de guvernare. Pentru aceste nave s-au calculat presiuni conventionale date de forta laterala dezvoltata de instalatia de guvernare activa, rapcrtata la suprafata de deriva: Pd
= F/ Ad
(80a)
.~
102
Capitolul
3 -Instalatia
de guvemare
103
~l
uncle k Pv=F/Av (80b)
este un coeficient
ce
line cont de pierderile prin frecare in jet, se poate sene:

F= pk2
v; A
(83)
unde A. este aria velica a navei. Valorile presiunilor conventionale p, ~i Pd pentru care s-a constatat 0 buna manevrabilitate sunt date in literature de specialitate pe tipuri de nave, tabelul 3.3. Tabelul3.3
relatie din care se scoate viteza
V,
de circulatie a apei prin tunel:
=(;A)'
{J112
+/'
(84)
Considerlim, apoi, patru planuri de referinta, situate In diferite zone ale curentulu; de lichid, intre care vom serie ecuatia lui Bernoulli. pentru un fir de fluid, sub forma: Pe baza datelor statistice se poate calcula guvemare aetiva. Fv=p,,'Av forta ce trebuie realizata de instalatia de intre 0 si I Po = PI +_S 2
2 2 p112 ':>1- -
Fd=Pd'A" in eare4."1 de elicei.

PV2
(85)
F = max ( F v' F d) Cu aceastli forta se face alegerea sau ca\culul instalatiei guvernare activa.
= MI' reprezinta pierderile hidraulice
in tunel de la intrare palla In dreptul
r-- ----~I~F
II
II I I~ ~ _ '1" 1 2
-----l
1 2' 2_3 I
3.7.2 CALCULUL iMPINGERII PROPULSORULUI

x Presupunem cii avem 0 instalatie de guvernare activa cu 0 elice amplasata intr-un tunel din prova navei, fig. 3.51. in functionare, elicea genereaza un jet de fluid, care determine aparitia unei forte F ce actioneaza asupra navei. La randul sau, elieea se incarca eu impingerea f diferita de F datoritli suctiunii din caparul tubului prin care apa intra in tunel. Problema proiectarii instalatiei de guvemare activa consta In a detennina valoarea impingerii f realizate de propulsor, atunci cand se cunoaste F ~i datele de proieetare a propulsorului. Se considera un contur C pentru care se scrie teorerna irnpulsului, obtinandu-se pentru F, in conditiile in care se neglijeaza frecarile, expresia: F= pV]A unde A reprezi
IIta
I I II~
I I ~
Id
~il
1 31.J
l..:i
\
:;:1
~~t
1
~
Fig. 3.50 Schema de calcul pentru 0 nava sub actiunea fortei date de propulsorul insialatiei de guvernare aeliva ~i a fortelor introduse de mediu
Fig. 3.51 Schema de calcul a Impingerii propulsorului la 0 instalatie de guvemare activa eu 0 elice amplasata in tunelul din p:ova navei Distributia de presiuni pe lungimea canalului 3.52. Caderea de presiune 401 va avea expresia:
LlPI = Po - PI
Fig. 3.52 Disrributia de presiuni pe lungimea canalului are alura eelei prezentate . in figura
= p-L
2
\1
+ .dhl
(86)
(81 )
intre 2 ~i3:
sectiunea de trecere a canalului in care este montala elicea. Cum insa:

Vj
P2 +_$
2
pv2
= P:
+_.-' + .d1l2
2 iar Llhl reprezinta
pl'2
(87) pierderile
k v,
(82)
in care PJ = p este presiunea lichidului neperturbat, hidraulice de la discul elicei pana la iesirea din ruuel.
._
104
Instalatii
navale de punte
Capitolul
3 - Instalatia de guvemare
\05
- VS I J12=C,2P2
In ipoteza cii nu avern pierderi in jet, k:= I si din relatia (82) va rezulta: observatie, ecuatia (87) devine:
Yj=v
Cu aceasta (88)
ideal (k = I, (I = 1,2 = 0, fJ = 2) forta de suctiune este egala cu impingerea elieei astfe! indit forta care se transmite corpului este F = 2T. In conditiile reale ale curgerii jetului de fluid prin tunel, cand nu se mai negli-
jeaza pierderile
configuratia
JP2 = P2 - PJ = dll2
. Caderea totala de presiune din discul elicei este:
locale, coeficientul jJ seade sub valoarea 2, valoarea lui depinzand de tunelului. Pentru tunele drepte, de lungime mica si avand pierderi numai
in gratarele de protectie de la capetele
Ap
Jp, + Jp2
0
tubului, coeficientul f3 poate atinge valorile 1,5... 1,6. Daca instalatia de guvernare activa are tubul cu coturi, astfel incat Si=(2= 0,5, fig. 3.53, atunci jJ=1 ~i elicea se incarca cu 0 forta egala cu forta transrnisa
0
(89) parte:
corpului, hidraulice ealculului
parte
din
impingere
consumandu-se
pentru
invingerea
pierderilor
sau, [inand seama ca 40) = Po- p, si 402= Pr Ph se obtine pe de L1p = Po - P, + P2 - Po

si pe de alta parte: Jp=-+Jh,
=
sup limen tare induse de forma canalului. Reeapituliimj,suscl'Isi\lllea,et'l-pelor instalatiei de guvemare activa este urmatoarea: deterrninarea fortei F necesare operatiei de guvernare, introduse de mediu; determinarea coeficientului care circula apa; deterrninarea
P2 - p, pv;
(90) +(2)
pe baza fortelor a canaluluiprin
pv;
+Llh2 =-+-((,
pv;
jJ, analizand forma
constructiva
(91)
;In final, sepoate
determina
valoarea
impingerii
2
la elice:
vitezei de circulatie a jetului de fluid in discul elicei.

.j-'
T=AL1p=
in care
PVs (1+(, +(2)A

2
(~2,)
este aria discului
elicei.
In
ipoteza inexistentei
elicei, iar Dp reprezinta pierderiior In jetui
caderea totala de presiune pe discul de fluid (vs=Vj, k=l) se defineste Fig. 3.53 Geometria transversals a canalului instalatiei de guvemare activa (93) Fig. 3.54 Arnplasarea canalului instalatie ide guvernare activa
coeficientut:
jJ=~=
T
Daca nu se neglijeaza
pAy;
pAv;(l+(,
;t
= __
+(2)
1+(, +(2
,~
frecarile In jet, k
I , iar coeficientul
jJ are
valoarea:
Ultima etapa este aceea a calculului propulsorului ce trebuie sa realizeze impingerea T ~i viteza v, pentru jet (calculate anterior). Calculul se poate fate pe )aza diagramelor de elice. Daca, de pilda, se folosesc diagrame K,J, fig. 3.55, pentru ddl~irea
jJ =
in cazul in care se neglijeaza si pierderile
2k2 k2 +(, +(2

dill tunel,
Z)=Z2=0,
(94)
atunci:
coeficientului impingerii Kr ~i a avansului relativ, trehuie adoptat diarnetrulpropulsorului, la valoarea maxima adrnisa de conditiile de amplasare a tubului pecorpulriavei, fig.
3.54. Cu cat diametrul propulsorului este rnai mare, cu atiita randamentul ip:stHati~iesle mai. bun. Pe de alta parte Insa, alegerea unui diametru mare este condiiionata de asigurarea unei cote minirne, h, intre partea de sus a canalului ~i linia de plutire, din conditia de evitare a cavitatiei de suprafata (aspirarea aerului din exterior). Rezultii: coeficientul irnpingerii
fJ=F
T
=2
(95)
ceea ce inseamna di forta care se exercita asupra navei si care genereaza guvernarea este egala cu dublulimpingerii elicei. Acest fapt se explica prin efeetul de suctiune, care apare datorita scaderii presiunii pe bordaj in zona intrarii apei in tunel, ca urrnare a cresterii vitezelor. Sectiunea de intrare in tub poate fi asimilata cu 0 sursa negativa, spatiala, care
KT =-2-4 pn D
avansul relativ
(96)
genereaza cresteri ale vitezelor de-a lungul peretelui si scaderea presiunii. o forta suplirnentara - de suctiune - care are acclasi sens eu irnpingerea Ta
Asta
provoaca
J=~
(97)
elicei. Tn cazul
nD
)~

Sisteme de Bord Si Punte

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Sisteme de Bord Si Punte

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

'\ .i~cnl.

1'" -kc-. eo",,\

(CONFORM CU EDITIA 2007,REVIZUITA SI COMPLETAT A IN ACORD CU STeW)

2.5 ( Capitolul3 3.1 3.2 3.2.1 3.2.2 3.2.3 3.2.4

- .... ~ ...- ..-.-- ..

3.4 3.4,1 3.4,1.1

5.1.3 5.1.4 5.l.5 5.2 5.3

147 148 148

4.1.2 4.1.2.1 4.1.2.2

4.1.4.1 4.1.4.2 4.2

165 1..67 li.~

1.1 CONSIDERA TII GENERALE

Instalatii navale depunte

Capitolul 1 - Instalatia de ancorare

Fig. 1.1 a) Geamandura eu linii de ancorarefixe b) Linie de'ancorare mobila

smulgerea rapida a ancorei la plecarea din ancora, iar

Adancimea de ancorare h[m 1 11 < 25

Ta Lungimea lantului lansat

25 < h < 50 50<h<150 h> 150

411 3h 2,511 ( 1,5 -7- 2 ) : h

Fig. 1.3(a) Instalatia de ancorare prova

1.3 ELEMENTELE LINIEI DE ANCORARE

ajutorul franei mecanismuluide

manevra a linieide ancorare;

sa se fixeze rapid de fundul

Instalatii navale de punte

grupa ll-a; ancore

de tije, care se flxeaza

gheare de fund. Realizeaza val ori mici si medii ale

de fixare medii pentru ' Farra de iix: transr

Forta de fixare tara dep1asarea ancorei

FOI1a de fix are la care ancora incepe sa are

Fig. 1. 7 Modul de fix are a aneorei eu ghearele articulate

Tabelul J. 3 Ancore din grupa

Tipul fundului nisipos

ACI4 c) Ancora tip Union Matrosov

a) Ancora tip Hall;

b) Ancors tip Speck; Fig. 1.8 Aneore cu ghearele articulate

1.3.2 LECATURI FLEXIBILE

ancora Cuprind chei

zale de capat 4, zale rnt

zale varte] 5, zale obisnuite

.Instalatii navale de punte

Fig. 1.13 Za de capat (cheie tachelaj)

~heie iIJlermediarii. Chelf inlfrmediar~

, 1.3.3 ELEMENTE PENTRU CONDUCEREA LANTULUI LA BORD

Functie de elementele triunghiului ABC, fig. I, 16(b) se poate deduee: 90 -

8= 90' - it - f3 > !p f3 < 90' - .l - If' unde:

.A. unghiu! maxim dintre gheare si tija, caracteristic

fiecarui tip de ancora; 6

f3 - unghiul de inclinare a niirii fata de bordaj.

role montate prm inlocuirea

pe punte la iesirea din nara, fig.

frecarii de alunecare eu cea de rostogolire.

Rolele de deviere mai prezinta

Instalatii navale de punte

di permit montarea mecanisrnului teuga, eliminiind restrictiile privind

Fig. 1.21 Stopa eu traverse I - talpa stopei; 2 - articulatia traversei; 3 - travers a

1.3.5 MECANISMELE INSTALA TIEl DE ANCORARE

dupa nurnarul liniilor de ancorare manevrate:

dupa modul in care se face comanda, mecanismele

Fig. 1,23 Vinci de ancorare

Functiunile mecanisme lor care manevreazii liniile de ancorare sunt urmatoarele: