You are on page 1of 19

MASURAREA INTENSITATII CURENTULUI ELECTRIC

CURPINS

ARGUMENT .......................................................................................... CAP. I. MASURAREA INTENSITATII CURENTULUI

ELECTRIC...................................................................................................... I.1. AMPERMETRUL ............................................................................ I.2. MONTAREA AMPERMETRULUI IN CIRCUIT.......................... I.3. EXTINDEREA DOMENIULUI DE MASURARE LA AMPERMETRU ............................................................................................. I.4. AMPERMETRU CU MAI MULTE DOMENII DE MASURARE .................................................................................................. CAP. II. NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII ................. BIBLIOGRAFIE .....................................................................................

ARGUMENT Descoperirea i studierea legilor i teoremelor electromagnetismului n urm cu un secol i jumtate au deschis o er noua a civilizaiei. Mecanizarea proceselor de producie a constituit o etap esenial n dezvoltarea tehnic a proceselor respective i a condus la uriae creteri ale productivitii muncii. Datorit mecanizrii s-a redus considerabil efortul fizic depus de om n cazul proceselor de producie, ntruct mainile motoare asigur transformarea diferitelor forme de energie din natur n alte forme de energie direct utilizabile pentru acionarea mainilor, uneltelor care execut operaiile de prelucrare a materialelor prime i a semifabricatelor. Prin automatizarea proceselor de producie se urmrete asigurarea tuturor condiiilor de desfurare a acestora fr intervenia operatorului uman. Aceast etap presupune crearea acelor mijloace tehnice capabile s asigure evoluia proceselor ntr-un sens prestabilit, asigurndu-se producia de bunuri materiale la parametri dorii. Etapa automatizrii presupune existena proceselor de producie astfel concepute nct s permit implementarea mijloacelor de automatizare, capabile s intervin ntr-un sens dorit asupra proceselor asigurnd condiiile de evoluie a acestora n deplin concordan cu cerinele optime. Pentru determinare unor constante fizice ale unor elemente de circuit, de exemplu rezistena electric a unui rezistor sau pentru determinarea variaiei unei mrimi fizice de exemplu intensitatea curentului electric printr-un rezistor in funcie de tensiunea aplicat pe rezistor, se realizeaz in laborator diferite montaje electrice. Principalele instrumente de msur utilizate sunt ampermetrul pentru msurarea intensitii curentului electric i voltmetrul pentru msurarea tensiunii electrice.

Aa cum am artat, ampermetrul se conecteaz in serie cu elemental respectiv (rezistorul), iar voltmetrul se conecteaz in derivaie cu acel element. Odat introduse in montajul electric atat ampermetrul cat i voltmetrul devin elemente ale montajului respectiv. Prin introducerea instrumentelor de msur in montaj, acesta se modific din punct de vedere electric. In mod tacit, pan acum, am considerat atat ampermetrul cat i voltmetrul ca elemente ideale, elemente care nu modific starea electric a sistemului prin introducerea lor in montaj. Pentru ca s se realizeze aceast condiie, ampermetrul trebuie s aib rezistena electric nul iar voltmetrul trebuie s aib o rezisten electric enorm de mare, teoretic infinit. Instrumentele reale nu pot indeplini aceast condiie. Fiecare instrument de msur se apropie de condiia ideal dac sunt folosite pentru anumite intervale de valori. Ampermetrul real are rezistena electric (RA) diferit de zero, dar mult mai mica decat rezistena electric (R) a rezistorului cu care se inseriaz (RA << R). Pentru a indeplini aceste condiii instrumentele de msur se utilizeaz pentru anumite domenii de valori msurate. Aceste domenii sunt indicate de scala instrumentului respectiv. In montajul respectiv trebuie sa folosim un instrument corespunztor. De exemplu dac intensitatea curentului care trebuie determinat este de ordinul catorva amperi se utilizeaz un ampermetru cu scala 0-10 A. De asemenea dac estimm c tensiunea msurat este de ordinul volilor utilizm un voltmetru cu scala 0-12 V. Aceste restricii au consecine practic nedorite, conducand la necesitatea de a dispune de o mare varietate de instrumente de msur. Intensitatea curentului electric. n corpurile conductoare exist electroni liberi care se pot deplasa n tot volumul corpurilor. n regim electrostatic, ntr-un conductor ncrcat cu sarcin electric (avnd surplus sau deficit de

electroni) electronii liberi se distribuie astfel c n interiorul conductorului cmpul electric este nul, sarcina conductorului fiind repartizat pe suprafaa lui, n repaus. Dac se aplic ntre dou puncte ale unui conductor o diferen de potenial (prin legarea acestuia la bornele unei baterii) n conductor ia natere un cmp electric care antreneaz electronii liberi din conductor de la borna negativ spre cea pozitiv. Micarea ordonat a sarcinilor electrice se numete curent electric. n mod convenional se atribuie curentului electric un sens, cel n care se mic sarcinile pozitive (contrar celui n care se mic electronii) n cmpul aplicat. Se numete intensitate a curentului electric sau current mrimea:

n care dq este sarcina electric ce strbate n timpul dt o seciune normal a conductorului. n cazul unui curent continuu, pentru care intensitatea i sensul nu variaz n timp, se poate scrie:

Distribuia curentului electric printr-o sectiune a unui conductor este caracterizat prin vectorul densitate de current : un vector dirijat n sensul de micare al sarcinilor pozitive i care are mrimea dat de

n care dSn este proiecia elementului de suprafa dS, traversat de curentul dI, pe planul perpendicular pe . Se observ c se poate scrie: Cnd curentul este distribuit uniform n seciunea conductorului, normal pe direcia curentului, se poate scrie: I = jS n SI, curentul electric se msoar n amper, A, care este unitate fundamental a acestui sistem; densitatea de curent se msoar n A/m2

Pentru un conductor cu aria seciunii transversale S, avnd concentraia electronilor liberi n, se poate scrie:

Si unde e este sarcina elementar iar Vd este viteza medie de antrenare (drift) a electronilor de ctre cmpul aplicat. n general: n care q este valoarea algebric a sarcinii purttorului.

CAPITOLUL I. MASURAREA INTENSITATII CURENTULUI ELECTRIC Msurarea intensitii curentului electric se face cu ajutorul metodelor de msurare directe sau indirecte intr-o gama de valori cuprins intre 10-12 i 104A. Pentru msurarea intensitii curentului electric dintr-o latur a unui circuit electric este necesar introducerea in latura de circuit respectiv, a unui ampermetru sau a unui traductor de curent rezultand o perturbare a funcionrii circuitului respectiv. Metodele i mijloacele de msurare a intensitii curentului electric prezint particulariti in funcie de nivelul semnalului (intensiti mici sau mari) i de forma curentului electric msurat (curent continuu sau alternativ, de joas sau inalt frecven). Msurarea curenilor electrici de intensitate mic in c.c. se face cu ajutorul galvanometrelor magnetoelectrice cu bobin mobil, avand constanta de curent mai mic decat 10-6A/div. In curent continuu, in domeniul 10-6...10-1A, se folosesc ampermetre magnetoelectrice. Deoarece indicaia acestora este proporional cu valoarea medie a curentului ce strbate bobina instrumentului, ele nu pot fi folosite direct i in c.a. Intensitatea curentului electric poate fi exprimat matematic prin relaia:

Intensitatea curentului electric este o mrime fizic scalar egal cu sarcina electronic transportata in unitatea de timp printr-o seciune transversal a circuitului. Unitatea de msur pentru intensitatea curentului electric, in sistemul SI, este amperul [A]. Multiplii i submultiplii amperului sunt: - microamperul A; - miliamperul mA; - kiloamperul kA.

Intensitatea curentului electric se msoar prin metode directe, cu aparate indicatoare numite, in tehnic, ampermetre. Indicaia ampermetrului depinde de intensitatea curentului electric, ca atare se impune ca aparatul de msurat s fie montat in serie cu circuitul respectiv. Indiferent de natura curentului care trece prin circuit (continuu sau alternativ), schema echivalent de msurare a intensitii curentului electric va ine seama de tensiunea U (E) i rezistena consumatorului R (fig.1):

Fig. 1

Conectarea ampermetrului in circuitul de msurare nu trebuie s influeneze valoarea mrimii de msurat i, implicit, regimul de lucru al circuitului. Practic, oricat de precise ar fi aparatele de msurat folosite, acestea vor introduce erori de msurare. Intre valoarea mrimii indicate de aparatele de msurat i cea real, care exista inainte de conectarea acestora in circuitul de

msurare, este o diferen determinat de rezistena aparatului de msurat (Ra rezistena ampermetrului nu este zero). In concluzie, eroarea introdus este cu atat mai mare cu cat consumul aparatelor de msurat este mai mare. Se impune o corecie care depinde de rezistena intern a aparatului de msurat. Aceasta trebuie s fie mult mai mic decat rezistena consumatorului, pentru a nu influena msurarea: RA < R (mult mai mic). In curent continuu, msurarea intensitii curentului electric se face cu ajutorul ampermetrelor, care au in compunerea lor dispozitive magnetoelectrice (metod des uzitat) (fig. 3), feromagnetice, electrodinamice sau ferodinamice (fig.4), ampermetrele ferodinamice (electrodinamice) sunt realizate ca aparate de laborator de clasa 0,1; 0,5. Ca atare aceste aparate sunt mai rar utilizate in msurrile industriale.

In curent alternativ, msurarea intensitii curentului electric se face cu ajutorul ampermetrelor feromagnetice, electrodinamice sau ferodinamice (fig.4). Ampermetrele ferodinamice (electrodinamice) sunt realizate ca aparate de laborator de clasa 0,1; 0,5. Ca atare aceste aparate sunt mai rar utilizate in msurrile industriale.

In funcie de principiul de funcionare, exist mai multe tipuri de ampermetre. Pentru a exemplifica, amintim doua dintre cele mai intalnite tipuri de ampermetre analogice: ampermetre a cror funcionare este bazat de efectul magnetic al curentului electric (ampermetrul magnetoelectric sau cel feromagnetic); ampermetre a cror funcionare este bazat pe efectul termic al curentului electric (ampermetrul termic). Ampermetrul magnetoelectric este unul dintre cele mai folosite instrumente pentru msurarea intensitii unui curent electric continuu. Componenta principal a acestui instrument este o bobina plasat intre polii unui magnet in forma literei U. La trecerea curentului electric prin spirele bobinei, va aciona asupra acesteia un cuplu de forte determinat de aciunea campului magnetic asupra conductoarelor parcurse de curent. Echilibrul de rotaie este asigurat prin aciunea unui alt cuplu de forte, de natura elastic, ampermetrul fiind prevzut cu un sistem de arcuri. Prin deformarea acestora, la rotirea cadrului de care este fixat bobina, cuplul forelor elastice va aciona ca un cuplu rezistent. In ultimii ani, instrumentele digitale au aprut i in componenta truselor colare, precizia acestora fiind superioar instrumentelor analogice (pot fi puse in eviden i micile variaii ale valorii intensitii unui curent electric acceptat ca fiind continuu). Mai mult, achiziionand un multimetru vei avea la dispoziie mai multe instrumente de msur intr-un singur aparat care va incape in palma. I.1. Ampermetre Intensitatea curentului electric este definite drept cantitatea de electricitate ce trece in unitatea de timp printr-o sectiune a unui circuit. Unitatea de masura, amperul, este o unitate fundamental a sistemului SI. In general, intensitatea curentului electric se masoara prin metode cu citire directa, cu aparate indicatoare ce se numesc ampermetre.

Ampermetre magnetoelectrice Deviatia de regim permanent este proportional cu curentul de masurat I ce trece prin bobina mobila:

Indicatia in curent alternativ a acestor aparate este nula deoarece valoarea medie a cuplului activ instantaneu pe o perioada este zero. Sensibilitatea de curent SI a ampermetrelor magnetoelectrice este invers proportionala cu cuplul rezistent specific D. La aparatele destinate masurarii curentilor de ordinul amperilor si miliamperilor cuplul rezistent este dat de unul sau doua resorturi spirale care se opune miscarii de rotatie. In cazul masurarii unor curenti de valori foarte mici cresterea sensibilitatii se realizeaza prin: - Asigurarea suspensiei pe benzi tensionate sau fire de torsiune; - Utilizarea unor magneti permanenti de inductie mare si a unor bobine cu numar mai mare de spire; - Utilizarea unui dispozitiv optic pentru citirea deviatiilor. Datorita sensibilitatii ridicate, consumului propriu redus, clasei de preciziei bune, ampermetrele magnetoelectrice se utilizeaza cu precadere ca aparate de laborator. Ele se construiesc pentru domenii cuprinse intre 0,1 si 100 A cu sunturi interioare si pana la 10 kA cu sunturi exterioare. Daca Ra este rezistenta bobinei mobile a ampermetrului magnetoelectric, Ia domeniul de masura al acestuia, I curentul ce se masoara, de n ori mai mare decat Ia (I = nIa), rezistenta Rs a suntului simplu se calculeaza cu relatia:

Schema electrica a suntului este prezentata in figura 5,a, iar a unui sunt multiplu, in figura 5.b.

Fig. 5 Cele n sectiuni ale suntului multiplu, de valori R1, R2, , Rk, , Rn pot fi determinate prin rezolvarea unui system de n ecuatii care pot fi scrise pentru cele n domenii stabilite initial: I1, I2, Ik, , In. Una din ecuatii de exemplu ecuatia pentru domeniul k se obtine apeland la caderea de tensiune pe sunt cu caderea de tensiune la bornele aparatului:

Rezistenta RT (in serie cu bobina mobila) realizata in general din manganina, serveste la compensarea erorilor de temperatura. Ampermetre electrodinamice Ampermetrele electrodinamice sunt aparate precise (clasa de precizie 0,2 si 0,1) construite de regula ca aparate de laborator si pot fi utilizate atat pentru masurarea curentului continuu cat si a celui alternativ. Pentru valori reduse ale curentilor (sub 0,5 A) bobina mobila 2 inseriata cu bobinele fixe 1-1 se alimenteaza prin resorturile spirale. Pentru valori mai mari ale curentului bobina mobila se conecteaza in paralel cu un sunt legat in serie cu bobina fixa, asa cum se observa in figura 6.

Fig. 6 Functionarea ampermetrelor electrodinamice este influentata de campurile magnetice exterioare, temperatura mediului ambiant si in c.a. de frecventa curentului masurat. Reducerea erorilor determinate de prezenta campurilor magnetice exterioare se poate realiza prin ecranarea dispozitivului de masurat. Erorile de temperatura sunt nesemnificative pentru ampermetrele ale caror bobine sunt legate conform schemei din figura 6.a. In cazul legarii bobinelor dupa schema din figura 6.b, eroarea de temperatura determinata in principal de variatia rezistentei bobinei mobile se poate diminua considerabil prin conectarea in serie cu aceasta a unui rezistor R din manganina. La functionarea in curent alternativ a ampermetrelor electrodinamice, modificarea frecventei curentului este o posibila sursa de eroare. Daca la ampermetrele cu schema serie, influenta frecventei asupra rezultatului masurarii este neglijabila (pana la 1-2 kHz), la ampermetrele cu schema in paralel compensarea erorilor de frecventa se realizeaza prin suntarea unei parti din rezistenta aditionala a bobinei mobile cu un condensator de capacitate C, care compenseaza reactanta inductiva a circuitului (intr-un interval restrans de variatie a frecventei). Ampermetre electromagnetice (feromagnetice) Ampermetrele feromagnetice sunt aparate de masura analogice folosite pentru masurarea curentului alternativ de frecventa industriala, putand insa fi folosite si pentru masurarea curentului continuu. Deviatia a sistemului mobil este proportionala cu patratul curentului: = kI2. Functionarea in c.c. a acestor

ampermetre este influentata de histerezisul magnetic al piesei mobile, iar in c.a. de curentii turbionari indusi, care conduc la cresterea pierderilor in miezul feromagnetic. Se construiesc in general ca aparate de tablou avand clasa de precizie 1,5 sau 2,5 dar printr-o constructie adecvata (piese feromagnetice realizate din aliaje cu permeabilitate mare si camp coercitiv redus), erorile determinate de histerezis si curentii turbionari sunt reduse considerabil, ceea ce permite realizarea ampermetrelor portabile de precizie, cu indice de clasa 0,5 sau 0,1. Ampermetrele feromagnetice se construiesc pentru curenti de la 10 mA pana la 100 A, cu unul sau mai multe domenii de masurare. La ampermetrele cu domenii multiple, bobina este realizata din mai multe sectiuni, schimbarea domeniului de masurare realizandu-se fie prin schimbarea conexiunii serie sau in paralel a sectiunilor fie prin schimbarea bornei de utilizare (figura 7, in care este reprezentata schema extinderii domeniului de masurare). Pentru masurarea unor curenti de valori mari si foarte mari, ampermetrele ferodinamice se conecteaza in secundarul unor transformatoare (reductoare) de curent, care au curentul secundar nominal I2n = 5 A. Din aceste considerente, ampermetrele de tablou (legate prin reductoare de curent) se construiesc pentru curentul nominal de 5 A. De obicei insa, la etalonarea scarii se are in vedere raportul de transformare al curentilor Ki, astfel incat indicatia aparatului da direct curentul din primarul transformatorului de curent, inseriat in circuitul de utilizarea.

Fig. 7

Aparatele ferodinamice se caracterizeaza prin robustete, fiabilitate ridicata, capacitate de supraincarcare relativ ridicata. Ele au insa un consum propriu destul de ridicat, iar precizia este relativ modesta. Ampermetre cu redresoare Ampermetrele cu redresoare se obtin prin asocierea uni dispozitiv magnetoelectric cu unul sau mai multe dispozitive de redresare. Se pot masura astfel curenti alternativi beneficiind de performantele aparatelor

magnetoelectrice (precizie si sensibilitate ridicata, consum propriu scazut). In figura 8, este prezentata schema electrica a unui aparat magnetoelectric cu redresor.

Fig. 8 In functie de pozitia comutatorului K, schema permite masurarea curentului alternativ sau a tensiunii alternative. Sunturile (R S1, RS2) si rezistentele aditionale (Rad1, Rad2, Rad3) sunt realizate din materiale cu coeficienti de temperatura de semne contrare, in scopul eliminarii erorilor de temperatura. Alte surse posibile de eroare (care influenteaza negativ functionarea aparatelor) sunt forma si frecventa semnalului masurat. Daca se folosesc diode cu germaniu, eorarea aparatului este de 3% pana la frecventa de 10 kHz, iar peste aceasta frecventa eroarea creste cu 1% pentru fiecare kHz.

Compensarea erorilor de frecventa se poate realiza prin conectarea unui condensator in paralel cu o parte a rezistentei aditionale sau prin utilizarea unor diode cu germaniu si carbura de siliciu. Pentru masurarea curentilor alternativi de inalta frecventa se recomanda utilizarea ampermetrelor cu termocuplu. Ampermetre cu termocuplu Ampermetrele cu termocuplu se utilizeaza cu precadere la masurarea valorii efective a curentilor de radiofrecventa, masurand valoarea efectiva a acestora, indiferent de forma de unda si de frecventa. Functionarea acestora se bazeaza pe efectul Seebeck care consta in aparitia unei tensiuni continue (tensiune termoelectrica) la capetele reci ale unui termocuplu format din doi electrozi cu proprietati termoelectrice cat mai diferite, atunci cand capelte calde (sudate) ale acestuia sunt incalzite la o anumita temperatura. Astfel, daca T este temperatura capetelor sudate, T0 temperatura capetelor reci, tensiunea termoelectromotare ET, masurata cu ajutorul unui dispozitiv magnetoelectric, este data de o relatie de forma:

Daca variatia de temperatura este determinta de efectul termoelectric al curentului alternativ care parcurge o rezistenta inseriata in circuitul de utilizare, se poate aprecia ca intre tensiunea termoelectromotoare ET si valoarea efectiva a curentului (care strabate firul incalzitor) exista o corespondenta univoca (in conditiile mentinerii rezistentei firului incalzitor si a temperaturii T0 la valori constante). Dupa modul in care se transmite caldura de la firul incalzitor la termocuplu deosebim: - Termocupluri cu incalzire directa; - Termocupluri cu incalzire indirecta.

La termocupluri cu incalzire directa (figura 9.a) capetele calde ale acestora sunt in contact direct cu firul incalzitor realizat din material magnetic cu o mare rezistivitate (constantan, crom-nichel, platin-cromel). Aceste termocupluri au dezavantajul de a nu putea fi etalonate in c.c. deoarece in acest caz indicatia este dependenta de sensul curentului (o parte a curentului de etalonare trecand prin aparat).

Fig. 9 Acest fenomen dispare la termocuplurile cu incalzire indirecta (fig. 9.b) deoarece aici nu exista nici o legatura galvanica intre termocuplul propriu-zis si firul incalzitor. Cresterea sensibilitatii termocuplurilor se poate realiza prin introducerea acestora intr-un balon de sticla vidat, balon ce se introduce la randul sau intr-o cutie realizata dintr-un material izolant termic umpluta cu vata de sticla (in scopul reducerii pierderilor de caldura). Precizia etalonarii este de 0,05 % la 1 MHz si 0,5 % la 50 MHz, principalele surse de eroare fiind efectul pelicular si impedantele parazite ale firului incalzitor. Domeniul de masurare este cuprin intre cativa mA si zeci de A. Ampermetre bazate pe efectul Hall Sunt ampermetre care utilizeaza ca element de detectie o sonda Hall. Sonda Hall consta dintr-o placuta semiconductoare de forma paralelipipedica de grosime foarte mica in comparatie cu celelalte dimensiuni, parcursa de un

curent de comanda IC si aflata intr-un camp magnetic de inductie perpendicular pe acesta. In aceste conditii, intre punctele A si B (fig. 10), pe o directie perpendiculara pe planul format din IC si B, apare o tensiune UH (tensiunea Hall) care este direct proportionala atat cu IC cat si cu B:

Unde k1 este o constanta care depinde de materialul si dimensiunile placii. Daca curentul IC este constant, dependenta dintre UH si inductanta B este liniara:

Pe portiunea liniara (liniarizata) a caracteristicii de magnetizare, B = k 2H (H intensitatea campului magnetic). Presupunand campul magnetic creat de o bobina parcursa de un curent I si de o dependenta liniara intre intensitatea campului magnetic H si curentul care l-a determinat, rezulta:

Fig. 10 O schema principala a unui ampermetru cu sonda Hall este prezentata in figura 11.

Generatorul Hall este dispus in interiorul unui transformator care, pe o coloana are dispusa o infasurare parcursa de curentul de masurat, iar pe cealalta coloana o infasurare parcursa de curentul de la iesirea amplificatorului A1, la intrarea caruia se aplica tensiunea Hall. Prin solutia adoptata serealizeaza masurarea unei game largi de curenti pana la cativa amperi fara a satura miezul, deoarece fluxurile eterminate de cele doua infasurari opuse. Semnalul dezvoltat pe R este amplificat de amplificatorul A2 si aplicat la intrarea unui osciloscop sau a unui voltmetru. Indicatia ampermetrului a carui functionare se bazeaza pe efectul Hall este independenta de forma de unda si de frecventa, asa incat aceste aparate pot fi utilizate deopotriva pentru masurarea curentului continuu (f=0) cat si a celui alternativ (pana la frecvente de ordinul sutelor de MHz).

Fig. 11 Deoarece la variatiile de temperatura se modifica atat constanta k 1 cat si conductivitatea materialului semiconductor, pentru reducerea erorilor de temperatura se utilizeaza scheme speciale de compensare cu termorezistente legate in serie sau paralel in circuitul curentului de comanda.

You might also like