Slidul 1 Poluarea apelor din Delta Dunrii Slidul 2 cuprins Slidul 3

Localizarea geografic Delta Dunrii cea mai tnr i dinamic unitate geografic din Romnia, rezultatul interaciunii logice dintre componentele naturale ale fluxurilor de materie i energie (n principal climatice i hidrologice), pe de o parte i intervenia uman (sporind n intensitate i consecine din ce n ce mai mult n ultimile decenii) pe de alt parte (Driga 2004). Poziia geografic, la nivel planetar i continental prezint o importan aparte din aceasta decurgnd o serie de caracteristici, proprii att unitii deltaice, ct i bazinului hidrografic al crei rezultat este, n principal. Prima coordonat geografic a Deltei Dunrii este situarea n emisfera nordic, la intersecia paralelei de 450 N (deci la jumtatea distanei dintre Ecuator i Polul Nord) cu meridianul de 290 E, aproximativ ntre delta propriu-zis i Complexul lacustru Razim Sinoie, pe Dealurile Tulcei (figura1). O caracteristic important este i aceea c Dunrea, pe cei 2 860 km lungime i 817 000 km2 bazin hidrografic, are o desfurare latitudinal, de la influene uor oceanice, n vest, la cele continentale, ambele fcnd parte din climatul temperat. Delta Dunrii se afl amplasat: - la 4502430 latitudine nordic i 2801050 longitudine estic la Cotul Pisicii; - 450930 latitudine nordic i 2904245 longitudine estic la est de localitatea Sulina - 4402040 longitudine estic la Capul Midia - 45027 latitudine nordic i - 2901920 longitudine estic la Chilia Veche (Gtescu i alii, 2006) Delta Dunarii, cea mai joasa si mai noua regiune de cmpie, este situata n partea de est a tarii la varsarea Dunarii n Marea Neagra. n partea de nord, dincolo de bratul Chilia se afla Cmpia Bugeacului, n partea de sud si sudvest Podisul Dobrogei, iar n est Marea Neagra. n Delta este inclusa si laguna Razim-Sinoe, avnd o suprafata cumulata de 4.340 kmp. Ea este cuprinsa intre bratul Chilia la nord, bratul Sulina prin centru Deltei si bratul Sf. Gheorghe la sud. Delta Dunarii este o unitate cu proprietati de tranzitie ntre Cmpia Romna, a carei continuare este, Dunarea (prin hidrografie si functionalitatea sistemului hidric) si Marea Neagra (raportul ntre Dunare-Mare fiind variabil n timp). Delta inainteaza in mare in dreptul gurilor de varsare a Dunarii: la gura Chiliei se formeaza o delta secundara; la gura bratului Sf.Gheorghe a aparut insula Sacalin. Fenomenul de inaintare a Deltei in detrimentul marii se datoreaza cantitatii mari de aluviuni (58,7 milioane tone) transportate anual de Dunare, din care o parte se varsa in mare, iar restul se depune in cuprinsul Deltei contribuind la aluvionarea continua a ei.

Delta Dunarii s-a format ntr-un fost golf maritim ce includea teritoriul Deltei si al lagunei Razim-Sinoe, prin aluviunile aduse de Dunare sau resedimentate de curentul circular al Marii Negre, care a creat n Pleistocen sistemul de grinduri conjugate din Delta (Letea, Caraorman). Dupa formarea acestui sistem de grinduri, care au nchis golful initial, teritoriul Deltei a devenit un liman. Apoi Delta a evoluat n strnsa legatura cu cele trei brate, n ordinea existentei lor: Sfntu Gheorghe (cel vechi), Sulina si Chilia (cel mai recent). n prezent ( in ultimul secol), Delta se afla ntr-un proces de retragere n rest. Relieful Deltei Dunarii cuprinde n regim natural terenuri joase si terenuri nalte. Altitudinea medie a reliefului Deltei este de 0,5 m, iar altitudinea maxima de 13 m. n grindul Letea. Circa 3/4 din suprafata Deltei este situata la altitudini pozitive si 1/4 sub nivelul de 0 m. Relieful pozitiv constituie cca. 13 % din suprafata Deltei. Tipurile de grinduri care il formeaza: - grinduri fluviale (longitudinale) - insotesc bratele principale; - grinduri fluvio-maritime (transversale) constituite pe vechi linii ale tarmului de catre curentii marini: Grindul Letea; Grindul Caraorman; Grindul Saraturile; Grindul Ivancea. - grinduri continentale (portiuni ale vechiului uscat pre-deltic): Grindul Chilia; Grindul Stipoc. a) Terenurile joase cuprind mlastini, lacuri (Isac, Obretin, Matita, Merhei etc.), grle, canale (de exemplu: Litcov, Dranov, Dunavat), brate secundare (Tataru, Cernovca), ostroave (Tataru, Babina, Cernovca); sunt terenuri inundabile si partial, n partea de vest, ndiguite si desecate. b) Terenurile nalte sunt neinundabile (13 % la cele mai mari ape) si n general grinduri. Exista grinduri longitudinale (fluviale), transversale (fluvio-maritime) si continentale. Grindurile longitudinale sunt create de aluviunile depuse de fluviu. Grindurile fluvio-maritime au fost formate n timpuri istorice, de aluviunile aduse de fluviu si de curentii circulari ai Marii Negre; aceste grinduri sunt Letea, Caraorman, Saraturile, Ivancea si Crasnicol. Grindul Letea are altitudinea maxima din Delta (13 m) si reprezinta o mare acumulare de nisip, dispus n fsii aproape paralele sub forma unui evantai, cu un relief de dune; pe acest grind se

afla padurea Hasmacu Mare-Letea, monument al naturii (rezervatie de flora. Grindul Caraorman (cu o altitudine maxima de 8 m) reprezinta de asemenea o mare acumulare de nisip; grindul Saraturile, situat la varsarea bratului Sfntu Gheorghe n mare, formeaza, pe tarm, cea mai lata plaja din tara. Grindul Chilia (cu altitudinea de 9 m) este o portiune a uscatului predeltaic (Cmpia Bugeacului, de la nord) inclusa Deltei datorita formarii si evolutiei bratului Chilia; este acoperit cu loess. Grindul Stipoc (3 m) este mult erodat (genetic este tot un grind continental). Solurile predominante sunt solurile aluviale, solurile hidromorfe (lacovisti), nisipoase (pe grinduri) si, pe mica portiune (grindul Chilia), cernoziom. Pe ansamblu, nvelisul de soluri este relativ sarac, predominnd solurile cu fertilitate dusa, partial inundabile. Incepand cu anul 1991, Delta Dunarii este, in intregime, REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII. SLIDEUL MEU La punctul de recoltare Dunare Mm 38+500, pentru calitatea apelor Dunrii se constat conform O 161/2006 depiri fa de clasa a I a de calitate, pentru indicatorii: substante organice, cloruri, azot din azotiti, azot din azotati, calciu, magneziu, produse petroliere si fractiunile dizolvate ale metalelor cupru, cadmiu si nichel. La puctul de recoltare Dunare Isaccea, , pentru calitatea apelor Dunrii se constat conform O 161/2006 depiri fa de clasa a I a de calitate, pentru indicatorii: substante organice, cloruri, azot din azotiti, calciu, magneziu si fractiunile dizolvate ale metalelor cupru.

Slidul 4
Calitatea apelor Compozitia chimica pentru Dunare pe teritoriul RBDD este relativ omogena, fara variatii sensibile de-a lungul cursului sau. Influenta fluentilor Siret si Prut, care au o mineralizare mai ridicata, 89 nu este resimtita datorita debitului mare al Dunarii. De asemenea, in zona de varsare in Marea Nagra nu se resimte o influenta majora a apei marine saline asupra apelor fluviului. Mineralizarea apelor Dunarii (continutul de saruri dizolvate) variaza intre 299 496 mg/l, aceasta fiind influentata de modificarile sezoniere ale debitului de apa.

Variatia nivelului mediu al apei (H cm) si a sarurilor dizolvate (mg/l) la Tulcea (1984-2004)

In perioada 1984-2004 concentratia diferitilor ioni in apele Dunarii variaza astfel: bicarbonati 80208 mg/l, calciu 40-67mg/l, magneziu 10 29 mg/l, sodiu 15-36 mg/l, potasiu 3-9 mg/l,sulfati 19 142 mg/l, cloruri 18-56 mg/l. In aceeasi perioada concentratiile elementelor biogene in apele Dunarii au avut valori cuprinse intre 0,7 3,6 mgN/l (azot mineral) si 0,03 0,2 mgP/l (fosfor din ortofosfati). Se remarca o scadere a elementelor biogene dupa anul 1989 ca urmare a reducerii fertilizatorilor in agricultura si altor activitati industriale, producatori de astfel de substante. Variatia continutului de azot mineral si fosfor din ortofosfati in apele Dunarii la Sulina (1984-2004)

Gradul de mineralizare al apelor in interiorul deltei difera in raport cu distanta fata de bratele principale, de apele marine si de gradul de vehiculare al apelor in cursul unui an (ex. canalul Crisan Caraorman, lacurile Rosu si Merhei)

Variatia continutului de saruri dizolvate (mg/l) in interiorul deltei (1982-2004)

Variatia bicarbonatilor si a calciului in apelor din interiorul deltei este in stransa legatura cu pHul apei. Primavara si toamna cand valoarea acetuia este mai mica apa lacurilor este bogata in bicarbonati solubili, iar in perioadele calduroase acestia se trensforma partial in carbonati greu solubili ca urmare a proceselor de fotosinteza. Concentratia clorurilor din apele lacurilor a avut valori cuprinse intre 25 230 mg/l in lacul Rosu, iar in lacul Merhei a avut valori cuprinse intre 27 110 mg/l.

Slidul 5,6,7
n seciunea Dunre Mm.38+500, calitatea fluviului este de clasa a-II-a, exceptnd indicatorul azotiti (clasa a III-a) si fierul (clasa a-III-a). n celelalte seciuni de potabilizare, calitatea fluviului se ncadreaz n clasa a-II-a de calitate. Din punct de vedere biologic, fluviul Dunrea se incadreaz in clasa a II-a de calitate. Pe parcursul anului 2008, pentru seciunea Dunre Mn38+500 cele mai multe depasiri s-au inregistrat la indicatorii: pH, oxigen dizolvat, consum biochimic de oxigen, substante organice, cloruri, calciu, magneziu, azot amoniacal, fenoli, detergenti, produse petroliere, fractiune dizolvata a metalelor, azot din azotii, azot din azotai. Graficele urmatoare prezint evoluia calitii apei Dunrii, n anul 2008, n punctul de prelevare Mm 38+ 500:
indicator CCO-Mn 2008
Val.med. Val.max. CMA
50 40
10 8 6 4 2 0
ian febr. mart. apri. mai iunie iulie august sept. oct. noiem. dec.

indicator CC O-C 2008 r

30 20 10 mart. ian 0 mai iulie Val.m ed.

Val.m ed. Val.m ax. C A M sept. noiem.

cloruri 2008
40 35 30 25 20 15 10 5 0 ian febr. mart. apri. mai iunie iulie august sept. oct. noiem. dec.

Val.med. Val.max. CMA

Indicator N-NH4 2008

1 0,5 0 ian febr. mart. apri. mai iunie iulie augustsept. oct. noiem.dec. Val.med. Val.max. CMA

Indicator Fe noli 2008

Val.med. Val.max. CMA

0,3 0,25 0,2 0,15

Indicator Pb 2008

0,03 0,02 0,01 0 ian mart. mai iulie s ept. noiem.

0,1 0,05 0 ian febr. mart. apri. mai iunie iulie augustsept. oct. noiem. dec.

Val.med.

Val.max.

CMA

Avnd n vedere parcursul Dunrii pn la intrarea n jude i deversrile care au loc pe acest traseu precum i debitul mare de diluie al Dunrii, nu se poate preciza cu exactitate aportul n poluani pe care l au unitile economice de pe raza judeului Tulcea, uniti care evacueaz apele uzate n fluviu. Se poate ns aprecia c apa fluviului este afectat de evacurile de la marile uniti industriale, de transportul naval i de evacurile de ape menajere de la localitile riverane (ape ce sunt deversate far o epurare prealabil) dintre care menionm n mod special evacuarea menajer a municipiului Tulcea .

Slidul 8
Surse de poluare a apelor Conform rezultatelor monitorizrii la nivelul anului 2007 efectuate de Administraia Naional,,Apele Romne-Direcia de ape Dobrogea Litoral- Constana; SGA Tulcea) s-au inregistrat depiri la concentratiilor maxime admise: Consumul biochimic de oxigen (CBO5) : Aquaserv - ora Tulcea, industrial S.C. Aker SA Tulcea, sursele agricole S.C. Carniprod S.A. Tulcea i S.C. Pigcom Satul Nou Nutrienti : a) - azot amoniacal : Aquaserv - ora Tulcea, industrial S.C. Aker S.A. Tulcea, surse agricole S.C. Carniprod S.A. Tulcea i S.C. Pigcom Satul Nou. b) - azot total : industrial S.C. Aker S.A. Tulcea, agricole S.C.Carniprod S.A. Tulcea si S.C. Pigcom Satul Nou. c) - fosfor total : Aquaserv - ora Tulcea; industrial S.C. Aker S.A.Tulcea d) - cloruri : agricole S.C. Carniprod S.A.Tulcea i S.C. Pigcom Satul Nou. Ioni generali, salinitate : a)- reziduu filtrabil 1050C : industriale S.C. Aker S.A. Tulcea, i S.C. Alum S.A. Tulcea, agricole S.C. Carniprod S.A.Tulcea i S.C. Pigcom Satul Nou. b) - sulfati : Aquaserv - ora Tulcea, industriale S.C. Aker S.A. Tulcea i S.C. Alum S.A. Tulce c)- sodiu : industriale S.C. Aker S.A. Tulcea i S.C. Alum S.A. Tulcea.

 Metale: fier : industriale S.C. Alum S.A. Tulcea, i S.C. Aker SA, Tulcea. - mangan : industrial S.C. Alum S.A. Tulcea. Substante toxice a) - detergeni sintetici : Aquaserv - ora Tulcea, agricol S.C. Carniprod S.A. Tulcea. b) - fenoli antrenabil cu vapori de ap : Aquaserv - ora Tulcea, agricole S.C. Carniprod S.A.Tulcea i S.C. Pigcom Satul Nou. Poluarea cu substane organice a apelor de suprafa n conformitate cu ICPDR (Joint Danube Survey 2001), poluarea organic n bazinul hidrografic al Dunri variaz de la moderat la valori critice i se datoreaz apelor industriale netratate sau insufficient tratate i apelor menajere provenite din zonele urbane. Rezultatele analizelor efectuate pe parcursul a apte ani n perioada 2001-2007 arat c dei au fost nregistrate variaii mari ntre valorile minime i maxime nregistrate, clasele de calitate pentru parametrul CCO-Mn, n cazul apelor de suprafa din Deltei Dunrii se ncadreaz n baza valorilor medii multianuale n clasele I i II Poluarea cu nutrieni a apelor de suprafa Cantittea de nutrieni transportat spre Marea Neagr este extrem de mare, s-a constatat c rolul Deltei Dunrii n stocarea i reinerea nutrienilor raportat la ncrcrile totale ale Dunrii este nesemnificativ, fiind estimat la 2-3 %. Aproximativ 90% din debitul Dunrii este transportat prin cele trei brae (Chilia, Sulina i Sf. Gheorghe) ctre Marea Neagr, numai 10% din debitul Dunrii ajungnd n complexele acvatice ale Deltei Dunrii (ICPDR-Roof report, 2004) Poluarea cu nutrieni raportat la modul de utilizare al apei Rezultatele obinute n urma includerii apelor de suprafa monitorizate n clase de calitate, n cazul acestui parametru inta se remarc starea bun a apelor de suprafa este atins n toate cazurile analizate. In cazul fenomenului de eutrofizare, s-a constatat c nu apar modificri semnificative ale tendinelor de evoluie Poluarea cu substane prioritare a apelor de suprafa - pentru aceti parametrii nici una din staiile monitorizate nu ating clasa II sau III de calitate

Slidul 9
Substante poluante Reziduurile de pesticide organoclorurate (HCH si DDT) se gasesc in apele Dunarii in concentratii medii anuale ce depasesc maximile admise cu 30% si respectiv 45%. Aceste depasiri se datoreaza in principal deverssarilor apelor uzate industriale in apa Dunarii precum si antrenarii pesticidelor de pe terenurile agricole. Se observa o tendinta de crestere a concentratiei de Lindan si HCH incepand cu anul 1996, tendinta datorata aprobarii in 1995 a folosirii in agricultura a produselor LINDAN 400 SC si LINDAN75 TS . Din analiza cantitativa a produselor petroliere prezente in apa Dunarii si in interiorul Deltei in anul 1996 s-au inregistrat depasiri ale concentratiilor admise in special pe canalele si lacurile cu circulatie turistica sau industriala. Alte substante poluate cu impact toxicologic sunt considerate metalele ce inregistreaza concentratii mari in special la fier, cadmiu si plumb. Aceste metale provin in special din deversarea in Dunare a apelor uzate orasanesti si industriale. .

Slidul 10
Substante radioactive Din masuratorile efectuate in perioada 19681993 rezulta ca activitatea specifica beta globala a apei nefiltrate de Dunare este in medie de 133,4 Bq/m3, cu o valoare maxima de 510,6 Bq/m3. In acelasi interval de timp sedimentele de pe fundul albiei Dunarii au avut activitatea specifica beta globala medie de 677 Bq/m3. Din analiza datelor se constata o corelatie intre debitele de apa si activitatea specifica beta globala. Se estimeaza ca apa Dunarii la intrarea in delta are o activitate beta globala de circa 648,8 Ci, iar pentru transportul de aluviuni 633 Ci, iar insumat transportul radioactiv al Dunarii este de 1282,8 Ci. Pentru apa potabil, in anul 2008, au fost nregistrate valori imediate situate mult sub limita de atenionare, maximele nregistrate pentru cele dou staii RA din judeul Tulcea fiind de 0,2 Bq/l (18.09.2008)la RA Tulcea i de 0,41 Bq/l (11.02.2008) la RA Sf.Gheorghe. Evoluia activitii specifice beta global pentru probele de ap potabil n anul 2008, ct i media anual 2008 comparativ cu media multianual 2003-2008 este prezentat in graficele i tabelul de mai jos: Dunre - Activitatea specific beta global(Bq/l)
2,5 2 1,5 1 0,5 0 2003

Statia RA-Tulcea Limita de atentionare

2004

2005

2006

Statia RA-Sf.Gheorghe Serie4

2007

2008

Slidul 11
Capacitatea de tamponare Variatia pH-ului apelor din RBDD atat pe brate, canale si lacuri este constanta situandu-se intre 7,7-8,5 fiind astfel corespunzatoare in concordanta cu cerintele impuse de Normativul 1146/2002 privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata. In perioada dezvoltarii maxime a vegetatiei, cand procesele de fotosinteza sunt mai intense, valoarea pH-ului este crescuta iar in perioada cand vegetatia incepe sa se descompuna, acest indicator are valori mai mici. Poluri accidentale Polurile accidentale care ajung n Delta Dunrii sunt produse de sursele din amonte (avnd n vedere c pe teritoriul Deltei nu exist surse punctiforme semnificative) precum i din cauza circulaiei navelor.

Slidul 12
Alte surse cu impact semnificativ asupra rezervaiei: apele uzate provenite din reeaua de colectare a apelor pluviale de pe platforma societilor; pulberile de pe haldele de zgura care sunt mprtiate de vnt; procesul tehnologic de obinere a aluminei calcinate; antierul naval Tulcea, datorit deversrilor accidentale de produse petroliere i deeuri grosiere; poluarea cu amoniac provenit de la diverse societi comerciale dotate cu centrale frigorifice pe baz de amoniac etc. Activitile agricole pot constitui surse de poluare a mediului prin: folosirea n exces a ngrmintelor chimice, dar mai ales a pesticidelor; activitatea de pompare a apei pentru irigaii. Datorit lipsei unor instalaii de protecie a materialului piscicol la sorburile staiilor de pompare sunt absorbite i dispersate cantiti mari de puiet de pete odat cu apa pentru irigaii;

Slidul 13
Surse semnificative punctiforme de poluare a apelor de suprafa din Delta Dunrii n conformitate cu un set de criterii, n anul 2004 au fost identificate cinci surse locale de poluare punctiforme semnificative selectate pe baza criteriilor recomandate de ICPDR. Aceste surse au fost: o zona urban - Aquaserv - mun. Tulcea ; doua zone industriale - S.C. Alum S.A.Tulce - S.C. Aker SA. Tulcea doua zone agricole - S.C. Carniprod S.A. Tulcea ( fabrica de mezeluri, complex porci) - S.C. Pigcom Satul Nou. iunile i impactul asupra apelor de suprafa . Presiunile hidromorfologice semnificative asupra apelor de suprafa din Delta Dunrii Presiunile hidromorfologice sunt datorate forelor de aciune de tipul barierelor fizice n albia rului (baraje, stvilare), modificarea albiei i anumite lucrri hidrotehnice pentru ntreinerea cursului (dragri, despotmoliri).

Slidul 14
Efectele impactului antropic asupra regimului hidrologic i sedimentologic 1. Amenajarile hidrotehnice din secolul trecut pentru navigatia maritima pe bratele Deltei Dunarii, au influentat cel mai puternic regimul de scurgere a apei si aluviunilor pe bratele principale si in interiorul Deltei, precum si circulatia costiera a apelor si aluviunilor marine. S-a produs o cretere de circa 2,5 ori a capacitatii de scurgere a apei si aluviunilor pe bratul Sulina regularizat, care a condus la o schimbare radicala a repartitiei debitelor de ap pe celelalte brate ale Deltei Dunarii. Datorita amenajarii cu diguri a gurii de varsare in mare a bratului Sulina, s-au produs schimbari profunde

ale circulatiei apei si aluviunilor de-a lungul coastei Deltei, la nord si la sud de gura Sulina, care s-au soldat, in cea mai mare parte, cu eroziuni ale tarmului. 2. Amenajrile piscicole, stuficole i agricole executate in trecut si recent in Delta Dunarii, au influentat nefavorabil circulatia apei si aluviunilor in lungul Dunarii maritime, a bratelor principale ale Deltei si in interiorul Deltei Dunarii. Impactul incintelor indiguite, a avut ca efect cresterea nivelurilor pe traseele bratelor principale. 3. Construirea retelei interioare de canale pentru navigatia in interiorul Deltei Dunarii fara fundamentare hidrologica, a condus la o circulatie haotica a apei pe intregul cuprins al Deltei, cu repercursiuni negative de supraalimentare cu apa si tranzit rapid al apei prin interiorul Deltei Dunarii. 4. Amenajarile hidrotehnice agricole din amonte de Delt (indiguirile si irigatiile) au produs un impact negativ asupra scurgerii apelor Dunarii prin albie, determinnd modificari ale regimului de scurgere a apei, cresterea duratei de scurgere a acestora la nivele mari si cresterea volumelor de apa scursa. O reducere sensibila a scurgerii de apa pe Dunare, se produce in lunile de vara-toamna cand cresc folosintele de irigare agricola. 5. Amenajarile hidroenergetice si de navigatie pe albia Dunarii au avut ca efect, modificarea regimului de scurgere, in aval, a apei si aluviunilor, producnd un regim pulsatoriu al vitezelor de scurgere a apei si o reducere a debitelor de aluviuni, insotite de eroziuni ale albiei. Diminuarea scurgerii de aluviuni pe Dunare, a avut efecte negative asupra proceselor sedimentologice la gurile Dunarii si asupra proceselor morfologice litorale. 6. Actiunile tehnologice de chimizare ale agriculturii, de industrializare si de urbanizare a bazinului hidrografic al Dunarii s-au repercutat cu efecte puternice de impurificare a apelor Dunarii, cresterea mineralizarii si modificarea compozitiei sarurilor solvite in apa Dunarii. 7. Exploatarea navelor ca si activitatea de constructii navale au condus la o puternica impurificare a apelor Dunarii cu produse petroliere i ape de santin. Delta Dunrii a suferit de-a lungul timpului o serie de intervenii hidromorfologice att de partea romneasc ct i de cea ucrainian prin care apele de suprafa deltaice au fost supuse unor presiuni majore.

Slidul 15
Activiti antropice care au modificat configuraia sistemului de circulaie al apei cu urmtoarele consecine majore: a. rectificarea de pe braul Sf Gheorghe a dus la creterea pantei de scurgere a apei i a vitezei de eroziune, precum i a unei noi redistribuiri a debitului pe braele Dunrii, b. realizarea unor canale pentru a deservi un scop economic (canal M35, canal cordon litoral, canal Crian-Caraorman) au avut ca efect modificarea sensului de circulaie a apei, intensificarea proceselor de colmatare a lacurilor Puiu, Rou, Uzlina i Gorgov, precum i intensificarea proceselor de eutrofizare n lacurile Uzlina, Isac, Gorgova, Puiu i Rou, c. construirea digului litoral a determinat acumularea unui surplus de ap n depresiunea RouPuiu concomitent cu modificarea sensului de evacuare al apei care nu se mai realiza prin canalul Sondei, ci prin canalul paralel cu digul (Driga, 2004). d. consolidarea braului Sulina a dus la modificarea malului corpului de ap

Este important ns de remarcat faptul c n perioada 1994-2003, 15% din suprafata ndiguit a fost reconectata la circuitul natural.

Slidul 16
Probleme ecologice ale Deltei Dunrii Cu o suprafa de aproape 600 000 ha, Delta Dunrii este cea mai mare zon umed din Europa. Structura foarte divers a ecosistemelor naturale, n cea mai mare parte nc neafectate de activitile antropice, a fcut ca Delta Dunrii mpreun cu complexul lagunar Razim-Sinoe s fie declarate Rezervaie a Biosferei i s fie nscrise n Convenia de la Ramsar i pe lista Patrimoniului Mondial Cultural i Natural. Ca urmare a eliminrii luncii inundabile, capacitatea Deltei Dunrii de a reine nutrieni a fost depit ncepnd cu anii 80, iar astzi este afectat de o puternic eutrofizare, care a dus la: 1 reducerea sau chiar pierderea macrofitelor submerse, schimbarea spectrului specific algal, perifitic i epifitic i proliferarea speciilor competitive n condiii de exces de nutrieni (algele verzi-albastre), datorit eliminrii efectului de filtrare a nutrienilor provenii din practicarea agriculturii intensive i din deversrile neepurate ale oraelor riverane, efect posibil numai prin existena unor lunci inundabile; 2 modificarea spectrului specific piscicol i scderea populaiilor de peti cu valoare economic ridicat datorate dispariiei zonelor cu ap puin adnc din zona inundabil, propice depunerii icrelor i hrnirii puietului; 3 modificarea vegetaiei de stuf (de exemplu, prin distrugerea iremediabil a unei suprafee de 60 000 ha, datorit unui plan de exploatare intensiv din anii 50). n afara efectelor negative cauzate de eutrofizare, diversitatea biologic a Deltei este afectat de modificarea sau distrugerea unor habitate prin modificarea regimului hidrologic datorat deschiderii unor canale artificiale sau tierii meandrelor (de exemplu Braul Sfntul Gheorghe), prin transformarea unor mari suprafee n zone agricole (Pardina) sau piscicole (Ceamurlia, Popina etc.) sau prin schimbarea calitii apei (de exemplu, transformarea lagunei salmastre Razim n lac cu ap dulce). Pentru viitor, se propune reconstrucia ecologic a Deltei, de refacere a biotipurilor iniiale, de refacere a biocenozelor, de eliminare pe ct posibil a interveniei umane, cu excepia exploatrii exercitate prin mijloace tradiionale de ctre populaia autohton. Trebuie gndit o exploatare raional a resurselor, n limitele unei economii durabile i fr afectarea mediului natural.11