1.4.

Calculul instalatiei de balast

1.4.1. Consideratii generale
Nava este de tipul mineralier, cu o singura punte continua de la pupa la
prova, prevazuta cu 7 magazii. Propulsia este asigurata de o singura elice,
compartimentul masini si amenajarile pentru echipaj sint situate la pupa. Dublul
fund se extinde de la picul pupa. In afara compartimentului masini, dublul fund
are partea neorizontala inclinata la 45 si este amenajata pentru apa de balast.
Pe toata zona magaziilor sint prevazute doua tunele centrale cu latimea de 1880
mm pentru tubulaturi de balast, santina, combustibil incalzire tancuri, etc.
Picurile pupa si prova sint amenajate pentru apa de balast.
In cele 7 magazii sint amenajate la partea superioara tancuri destinate
transportului de minereuri sau a apei de balast.
Magaziile nr. 3 si 5 sint amenajate pentru a transporta si apa de balast.
Tubulatura magistrala pentru drenarea magaziilor este teava cu Dn = 200
mm din OLC 35 conform STAS 404/2-80 si se va zinca, stratul de zinc fiind minim
50m. Conexiunile se vor face in sensul curgerii fluidului.
Strippingului tancurilor de balast se face printr-o magistrala cu Dn = 200
mm. Valvulele au corpul din fonta cu organele de inchidere din otel inoxidabil. In
tunel tubulatura este prevazuta cu compensatori de dilatatie de tip C.I.T.
Instalatia de balast asigura balastarea si debalastarea tancurilor din dublul
fund, balastarea si debalastarea picului pupa si picului prova, balastarea si
debalastarea tancurilor superioare, balastarea si debalastarea magaziei nr. 3 sau
5.
Instalatia de balast este deservita de doua electropompe centrifuge
verticale neautoamorsabile de tip SIRET 400 cu debitul de Q = 1000 m
3
/h si
inaltimea de refulare H = 30 mCA, amorsarea lor se face cu un sistem separat de
amorsare. Timpul de balastare al tancurilor de balast este de 10 ore. Pompele de
balast aspira din magistrala Kingstone. Pentru balastarea si debalastarea
tancurilor cu dublu fund, a picului prova si a magaziei nr. 3 sau 5 in tunelul de
tubulatura sint doua magistrale, cite una pentru fiecare bord. Magistralele se
unesc la capatul tunelului formind un inel. Dupa inel pleaca ramificatia pentru
picul prova.
Tancurile laterale superioare se balasteaza prin doua tubulaturi aplasate
pe puntea principala in borduri cu ramificatii in fiecare tanc. Valvulele de pe
ramificatie sint actionate de la distanta hidraulic. Debalastarea tancurilor se face
direct peste bord prin valvulele cu ventil montate in interiorul tancurilor sau cu
pompe de balast. Valvulele pentru debalastare sint actionate manual de pe
puntea principala.
Sistemul de amorsare a pompelor de balast include doua electropompe de
vid cu
Q = 150 m
3
/h si cu vacuum 500 - 600 mmHg fiecare. O electropompa de balast,
cea din tribord este folosita ca pompa de racire, iar cealalta face drenarea de
avarie a compartimentului masini. Pompele sint prevazute cu actionare locala si
actionare de la distanta din panoul de comanda al instalatiei de balast - santina.
Tubulatura pentru magistrala de balast din dublul fund are Dn = 400 mm si este
din tabla de otel sudata elicoidal, tubulatura de la tancurile superioare are Dn =
400 mm si este din otel tras. Toata tubulatura este zincata, stratul depus nefiind
mai mic de 50m. Pe tubulatura din inel si pe cea de pe puntea principala sint
montati compensatori de dilatatie de tip C.I.T.
In tunelul compartimentului masini imbinarile sint demontabile, iar in
tancuri de tip nedemontabil.
Pe conducta ce duce la forepeak in interiorul tancului se monteaza
armatura de inchidere actionata de pe puntea peretilor etansi pentru
preintimpinarea inundarii navei prin tubulatura de balast atunci cind in forepeak
apare gaura de apa. Umplerea tancurilor de sub linia de plutire poate fi realizata
gravitational. Cantitatea de apa din tanc se controleaza cu nivelmetre ale caror
indicatii sint transmise la postul de comanda. Tubulatura instalatiei de balast
trebuie sa fie amplasata astfel incit sa functioneze si la inclinari transversale si sa
nu fie expuse inghetarii.
Dupa constructia navei, instalatia de balast se verifica si se receptioneaza
definitiv in timpul probarii navei la cheu.
La plecarea in probele de mars nava trebuie sa aiba instalatia de balast
impreuna cu tancurile in predare si receptionare definitiv.
In exploatare trebuiesc urmarite mavovacuumetrele si manometrele.
Se recomanda ca armaturile sa nu functioneze decit complet inchise sau
complet deschise dupa necesitate.
La terminarea balastarii sau debalastarii cu pompele centrifugale trebuie
inchisa armatura de pe ramura de aspiratie.
1.4.2. Rolul instalatiei de balast
Instalatia de balast se utilizeaza pentru corectarea pozitiei centrului de
masa al navei prin ambarcarea, transportarea si evacuarea peste bord a
balastului lichid.
Instalatia de balast si instalatia de santina sint formate din circuite de
balastare si circuite de drenare, interdependente intre ele, putind avea pompe
comune si portiuni comune de conducte. Aceasta grupare de doua instalatii
diferite ca destinatie este permisa de agentul comun de lucru, apa de mare si de
amplasarea ambelor instalatii la nivelul fundului navei.
Se obtine astfel utilizarea unui numar mai mic de pompe, tubulaturi cu
lungime mai redusa si deci se reduc masa si volumul instalatiei.
Instalatiei de balast i se impun urmatoarele cerinte:
- sa asigure corectarea pozitiei centrului de masa al navei, conform
necesitatilor impuse de stabilitatea navei, in timp util.
- sa umple complet tancurile atit pentru nava cu asieta dreapta cit si
pentru inclinari indelungate, transversale de maximum 15 si longitudinala de
maximum 5.
- sa functioneze astfel incit sa fie excluse posibilitatile inundarii arbitrare a
navei, degradarea de catre apa a marfurilor sau patrunderea apei in combustibil.
- sa nu polueze acvatoriile cu apa amestecata cu reziduuri petroliere sau
alte produse prevazute in conventiile internationale.
- sa raspunda cerintelor impuse de registrele de clasificare la construirea
navelor si echipamentelor lor, in vederea prevenirii poluarii cu hidrocarburi ca si
regulilor internationale privind poluarea, cum ar fi MAROL din 1973 cu protocolul
din 1978.
- sa dispuna de mijloace de actionare locala si de la distanta a pompelor.
- sa fie executate din materiale rezistente la actiunea apei de mare.
- sa aiba cit mai putine armaturi de manevra si fitinguri demontabile.
Instalatia de balastare a navei deplaseaza centrul de greutate al navei,
pentru a o duce la asieta dorita, prin ambarcarea, deplasarea sau debarcarea
balastului constituit din apa de mare. In acest scop instalatia de balast dispune
de tancuri de balast unite prin tubulaturi prin care apa este deplasata cu pompe
de balast.
Prin descarcarea marfurilor, inaltimea metacentrica a navei se reduce,
inrautatinind stabilitatea. Pentru a asigura stabililatea suficienta in conditiile de
navigatie pe mare libera, in tancurile de balast se ambarca apa de mare de
greutate B, care se adauga deplasamentului navei goale
g
.
In diagrama de carene drepte ale navei se intra cu valoarea
deplasamentului navei balastate
1
=
g
+ B si pe curba T si se obtine pescajul
navei balastate T
1
= T + T.
Intersectia curbei T
1
= cst. cu curba Z
c
(T) da cota centrului de carena Z
c1
,
iar intersectia cu curba r(T) se obtine noua raza metacentrica r
1
.
Cota centrului de greutate dupa balastare Z
g1
este:
Z
G1
= (
g
Z
G
+ B Z
B
) /
1
in care:

g
- deplasamentul navei goale;
Z
G
- cota centrului de greutate de balastare;
B - greutatea apei de mare;
Z
B
- cota centrului de greutate al apei de balast;

1
- deplasamentul navei balastate.
Dupa ambarcarea apei de balast, inaltimea metacentrica finala creste cu
valoarea:
h
1
= r
1
+ Z
c1
- (
g
Z
G
+ B Z
B
) /
1
in care:
h
1
- inaltimea metacentrica finala;
r
1
- raza metacentrica finala;
Z
c1
- cota centrului de carena; celelalte elemente din formula sint identice
cu cele din formula precedenta.
Pentru ca aceasta crestere sa fie maxima, cota Z
B
trebuie sa fie maxima,
deci tancurile de balastare transversala trebuie asezate sub puntea dublului fund.
La mineraliere datorita densitatii mari a marfii ( = 4 t / m
3
), odata cu
incarcarea, centrul de greutate coboara mult, inaltimea metacentrica transversala
scade si deci stabilitatea transversala a navei devine prea excesiva cu urmari de
disconfort pentru echipaj. Prin exceptie la acest tip de nave se utilizeaza tancuri
de balast aripa plasate sub puntea principala (cota Z
B
mare), care fiind umplute
odata cu incarcarea navei, provoaca ameliorarea stabilitatii navei. Aceasta solutie
este aplicata si la unele nave de marfuri generale.
Pentru corectarea pozitiei in plan a centrului de greutate al navei, se
procedeaza la transferarea balastului intre tancuri. Pentru a nu se afecta
inaltimea metacentrica si deci stabilitatea navei, transferarea pe nava a balastului
trebuie facuta, pe cit posibil in plan orizontal.
Pentru a utiliza, cantitativ, cit mai putin balast, tancurile de balastare
transversala si longitudinala, trebuie asezate cu distantele dintre ele cit mai mari,
deci spre bordaje si in extremitatile pupa si prova.
Navele maritime de marfuri generale, mineraliere, petroliere, nave
frigorifice etc. dispun de instalatii centralizate de balastare a navei, pentru
reglarea pescajului in diverse situatii de exploatare, pentru corectarea asietelor
transversala si longitudinala a navei si pentru reglarea stabilitatii.
Cantitatea necesara de balast lichid B este:
B = (0,2 0,3) pentru nave de marfuri generale;
B = (0,3 0,5) pentru petroliere.
in care:
B - cantitatea de balast lichid;
- deplasamentul navei goale.
Instalatia de balast a unei nave este independenta de celelalte instalatii,
dar pentru marirea sigurantei de functionare, ea se instaleaza impreuna cu
instalatia de santina. Sorburile conductelor din tancurile de balast nu au filtre,
armaturile lor de inchidere nu sint cu retinere, pentru ca in tubulatura de balast
apa circula in ambele sensuri.
Manevrarea armaturilor de inchidere poate fi facuta manual, precum si de
la distanta, prin comanda hidraulica, pneumatica sau mecanica, solutia folosita
depinzind de amplasarea echipamentului si de gradul necesar de mecanizare sau
automatizare a functionarii acesteia.
Toate armaturile de reglaj si casetele de valvule se amplaseaza de obicei
in zona
compartimentului in care se monteaza si pompele de balast. Fiecare tanc este
deservit de o conducta independenta, in sistem centralizat, iar toate conductele
ajung in compartimentul masini printr-un coridor central, special construit in
acest scop, sub puntea dublului fund. Umplerea tancurilor de sub linia de plutire
poate fi realizata si gravitational.
Sorburile, executate ca ajutaje convergente (pilnii de aspiratie) se
plaseaza in pupa fiecarui tanc, in zona planului diametral. In scopul golirii
complete a tancului se pot utiliza si sorburi plasate in zona gurei.
Instalatia de balast foloseste tevi din otel zincate sau tevi captusite la
interior cu polietilena, imbinate cu flanse. Armaturile de inchidere sint din fonta,
bronz sau otel.
O constructie deosebita are valvula de ambarcare a apei, denumita valvula
Kingstone care poate fi de fund sau de bordaj montata pe un cheson.
Cantitatile de apa din tancurile de balast se controleaza cu nivelmetre ale
caror indicatii sint transmise la postul de comanda, unde se executa sau se
compara si se comanda manevrele de exploatare a instalatiei de balast.
Tubulatura instalatiei de balast trebuie sa fie amplasata astfel incit sa
functioneze si la inclinari transversale de maximum 5 si sa nu fie expusa
inghetarii. De asemenea, ea trebuie sa aiba mijloace de golire (armaturi, dopuri).
Tevile sint probate hidraulic impreuna cu armaturile de inchidere la cel putin 4
bar.
In instalatiile de balast se utilizeaza pompe centrifuge dotate cu mijloace
de autoamorsare. Pentru dublarea pompelor de balast pot fi utilizate pompe de
serviciu general, pompe de incendiu si pompa circuitului exterior de racire a
motorului principal.
In cazul folosirii pompei de incendiu pentru umplerea tancurilor de balast,
presiunea de probare a tubulaturii de balast este data de presiunea de
functionare a pompei de incendiu. Este interzisa folosirea pompelor de incendiu
in instalatia de balast ale carei tancuri sint mixte, servind si pentru depozitarea
combustibilului.
Diametrul tubulaturii magistralei de balast trebuie sa fie cel putin egala cu
diamentrul tubulaturii celui mai mare tanc de balast. De asemenea, diametrul
necesar al tevilor trebuie sa fie stabilit pe baza calcularii pierderilor de sarcina in
tubulatura verificind posibilitatea de aspirare a apei din cel mai indepartat tanc,
pentru inaltimea de aspiratie a pompei, care nu depaseste de obicei 5 6 m.
Pe navele cu destinatie speciala se utilizeaza pentru salvare pompe
submersibile sau un astfel de aranjament incit una din pompe sa poata deservi
orice compartiment inundat.
De asemenea, armaturile sint telecomandate dintr-un loc dispus deasupra
puntii peretilor etansi, iar pentru masurarea de la distanta a nivelului de apa
compartimentele sint inzestrate cu mijloacele pentru teleindicarea acestora.
Pentru drenarea compartimentelor mici departate de compartimentul masina, se
utilizeaza sisteme automate cu ejector apa - apa, pompe cu piston transportabile
actionate manual sau racorduri flexibile legate la tubulatura de aspiratie a apei
din compartimentele invecinate.
Ca pompa de balast poate fi utilizata cea de santina sau alta pompa cu
destinatie speciala sau destinatie generala actionata mecanic cu conditia ca
debitul si inaltimea ei de aspiratie sa fie suficiente pentru drenarea celui mai
indepartat compartiment.
Pomparea balastului si cantiatea acestuia se coreleaza si cu tipul navei:
- la navele comerciale apar tancuri amplasate in extremitati cu ajutorul
carora se regleaza asieta longitudinala si tancuri amplasate in extremitatile
dublului fund cu ajutorul carora se regleaza pescajul mediu.
O parte din tancuri din dublul fund se dispun lateral ajutind la reglarea
asietei transversale.
Instalatia de balast este cuplata centralizat la pupa la pompele cu care se
regleaza umplerea, golirea si transferul balastului.
- la mineraliere exista si tancuri superioare pozitionate sub punte si tancuri
de balotaj. Toate aceste tancuri se cupleaza centralizat la pompele de balast.
Golirea balastului se face gravitational prin armaturile de bordaj.
- la petroliere instalatia de balast realizeaza stabilitatea cind nava circula
fara marfa. La acest tip de nave normele I.M.O. impun existenta tancurilor de
balast curat care se realizeaza fie din tancurile de marfa, fie din tancurile
amplasate in dublu fund.
- la port-containere instalatia de balast uneori poate fi realizata astfel incit
sa conecteze inclinarea navei in timpul operatiei de incarcare-descarcare.
Manevra containerelor provoaca inclinari ale navei in timpul operatiei de
incarcare-descarcare.
- la spargatoare de gheata instalatia de balast se imparte in doua instalatii
distincte cuplate la pompe separate:
a) instalatia de asieta longitudinala cuplata la tancurile din extremitati,
utilizata si la spargerea ghetii;
b) instalatia de asieta transversala cuplata la tancurile din bordaj, fiind
proiectata astfel incit sa realizeze automat oscilatii transversale cu perioada
mare.
- la nave speciale de tip port-barje introducerea barjelor in nava se face
intr-una din variantele existente prin balastarea nevei, iar cele de tip docuri
plutitoare ridicarea si coborirea navelor se face prin balastarea docului.
- la submarine exista cea mai complexa instalatie de balast fiind si
automatizata.
Calculul hidraulic al instalatiei de balast
Determinarea cantitatii de balast si a debitului pompelor
Un parametru important in calculul instalatiei de balast este debitul
pompelor de balast, care se calculeaza cu formula:
in care avem:
V - volumul total al tancurilor de balast ale navei, in m
3
;
n - numarul de pompe ale instalatiei de balast;
T - timpul de balastare - debalastare in ore.
Se alege pentru deservirea instalatiei de balast un numar de doua pompe,
iar timpul de balastare - debalastare conform Registrului Naval Roman este
cuprins intre 8 -10 ore.
Volumul total al tancurilor de balst ale navei este de: 18449,5 m
3
.


Determinarea sarcinii pompei H
Pentru a determina sarcina pompei H [N m
2
], se ine cont c viteza
recomandat a fluidului pe magistrala instalaiei de balast este ca valoare ntre
(2-2,5) m s
h ) z g(z H
1 2
+
unde: - densitatea apei de mare 1025 Kg m
3
.
z2-cota geodezic a gurii superioare de refulare, n raport cu
un reper oarecare;
z1- cota geodezic a nivelului mrii n raport cu acelai reper;
h-totalitatea pierderilor hidraulice (pe aspiraie i refulare) .
Se alege un diametru standardizat ca multiplu de 25,4 mm, care
reprezint valoarea de un ol (1;1,5;2;2,5;3,4,5, etc.)
04 , 234 18
3
max
V d
R
25,4
234,04(mm)
d
STAS

=9,2 toli
dSTAS= numrul de oli ales25,4 (mm)
dSTAS=9,525,4=241.3(mm)
) /
3
( h m
T n
V
Q

Dup determinarea diametrulului tubulaturii instalaiei de balast se poate

recalcula viteza apei de mare n instalaia de stins incendiu.
4
V d
Q
min
2
STAS
=102,18 m
3
/h
Calculul pierderilor de sarcin h.
Pierderile de sarcin apar n funcionarea instalaiilor navale datorit
frecrilor particulelor de lichid cu tubulatura (pierderi liniare de sarcin), dar i
datorit trecerii vnei de fluid prin coturi, vane, robinei , diafragme, etc. (pierderi
locale de sarcin). La modul cel mai general se poate scrie:
h=
2
v

d
l

2
rec c
- este coeficientul de frecare hidrodinamic (adimensional);
lc- lungimea tubulaturii prin care circul lichidul [m] (apa de mare);
d-diametrul tubulaturii dSTAS [m].
Lungimea tubulaturii l, se determin direct pe desenul instalaiei n care
este inclus i pompa centrifug ce urmeaz a fi proiectat.
( )
6 , 383
8 , 37 5 , 2 10 8 , 0 16 . 10 . 16
8 , 345 17 5 . 205 6 , 1 6 , 1

+ +
+ +
+
c
e
pp
e c
l
Cot Valv l
D L l
l l l
Coeficientul de frecare hidrodinamic , se determin n funcie de regimul
de curgere a lichidului pe conduct, care poate fi: laminar (numrul adimensional
Reynolds Re<2330) sau turbulent (Re>2330). Pentru curgerea turbulent
coeficientul de frecare hidrodinamic , se poate determina cu ajutorul a dou
numere Re propuse de Altul:
Re1= 10 =24,390 Re2= 500 =1250000
n zona micrii turbulente, se poate calcula coeficientul de frecare
hidrodinamic , prin compararea numrului Re cu numerele Re1 i Re2, conform
celor trei cazuri, dup cum urmeaz:
Pentru Re1< Re < Re2; conduct semirugoas hidraulic: =(Re,) ;
.
conduct semirugoas hidraulic:
0,25
Re
0,68
0,11

,
_

+
rugozitatea relativ se determin n funcie de tipul tubulaturii aleas pentru
instalaia ce urmeaz a fi proiectat, i se calculeaz cu relaia:
d
k
=0.00041
unde: k-reprezint nlimea asperitilor n mm; d-diametrul tubulaturii n mm.
Lungimea tubulaturii se ia direct de pe desenul instalaiei n funcie de
configuraia acesteia iar pierderile locale se calculeaz cu metoda lungimilor
echivalente, unde elementele ce introduc aceste pierderi sunt nlocuite cu o
lungime echivalent de tubulatur
Pentru curgerea laminar coeficientul de frecare hidrodinamic , se
determin cu formula lui Stokes:
25 , 0
68 , 0
11 , 0

,
_

+
e
R
unde:
442201

d v
Re
STAS rec
unde:
- reprezint vscozitatea cinematic a apei de mare [m
2
s]
=0,0156
h=
2
v

d
l

2
rec c
=50902
4 , 227874 h ) z g(z H
1 2
+ N/m
2
Se aleg in consecinta doua electropompe centrifuge monoetajate V.D.F. (verticale
cu dublu flux) de tip SIRET 400 cu debitul Q= 100 m
3
/h.
1.4.3.2. Calculul diametrelor tubulaturilor
Diametrul necesar al tubulaturii pentru vehicularea balastului, se
calculeaza tinind cont de volumul de balast necesar a fi transportat si se
calculeaza utilizind formula data de R. N. R.:
in care:
V - volumul de balast al tancului deservit de tubulatura pentru care se
calculeaza
diametrul.
Debitul minim este:
s) / (m
3600 g
B
Q
3
W

unde:

w
= 1025 (Kg/m
3
) - densitatea apei de mare
g = 9,81 (m/s
2
) - acceleratia gravitationala
= 2 (h) - timpul de umplere / golire a tancului
B = greutatea balastului din tanc
) (
3
max
18
mm
V r
d

s) / (m
3600
V
Q V; g B
3
min w

Timpul total de umplere - golire a tuturor tancurilor este de 8-10 h.
deci:
s) / (m
n
V
Q
3

in care:
n = numarul de pompe
Recalculez timpul de umplere - golire:
) h (
ales total debitul
balast de total volumul
Q
V

Diametrul calculat al tubulaturii este:
(mm)
V 3600
V 4
V g 3600
B 4
d
w
c

unde:
V = volumul tancului

w
= 1025 (Kg/m
3
) - densitatea apei de mare
g = 9,81 (m/s
2
) - acceleratia gravitationala
V
min
= 2 (m/s) - viteza in tubulatura
= 2 (h) - timpul de balastare
Este necesar ca: d
calculat
=> d
STAS
Recalculez viteza in tubulatura:
(m/s) 2
3600 ) (d
Q 4
V
2
STAS

Calculul tubulaturii picului - prova

Volumul tancului numarul 1 este: V
1
= 1067,08 (m
3
),
deci:
(mm) 307,16
V 3600
V 4
d
(mm) 183,93 V 18 d
1
c
3
1 R

d
c
> d
R.N.R
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform STAS
404/2 - 80 o teava cu dimensiunile:
D
n
400 x 8 din OLT 35
Recalculez viteza in tubulatura:
) s / m ( 2 21 , 2
3600 ) (d
Q 4
V
2
STAS
>

Calculul tubulaturii tancului 1B

Volumul tancului numarul 1B este: V
1B
= 420 (m
3
),
deci:
(mm) 192,7
V 3600
V 4
d
(mm) 134,85 420 18 V 18 d
B 1
C
3
3
B 1 R

d
c
> d
R.N.R
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform STAS
404/2 - 80 o teava cu dimensiunile:
D
n
400 x 9 din OLT 35
Recalculez viteza in tubulatura:
) s / m ( 21 , 2
3600 ) (d
Q 4
V
2
STAS

Calculul tubulaturii tancului 2

Volumul tancului numarul 2 este: V
2
= 515,47 (m
3
),
deci:
(mm) 48 , 213
V 3600
V 4
d
(mm) 32 4, 4 1 47 , 515 18 V 18 d
2
C
3 3
2 R

d
c
> d
R.N.R
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform STAS
404/2 - 80 o teava cu diametrul:
D
n
400 x 9 din OLT 35
Recalculez viteza in tubulatura:
) s / m ( 21 , 2
3600 ) (d
Q 4
V
2
STAS

Calculul tubulaturii tancului 3

Volumul tancului numarul 3 este: V
3
= 524,95 (m
3
),
deci:
(mm) 44 , 215
V 3600
V 4
d
(mm) 20 , 45 1 95 , 524 18 V 18 d
3
C
3 3
3 R

d
c
> d
R.N.R
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform STAS
404/2 - 80 o teava cu diametrul:
D
n
400 x 9 din OLT 35
Recalculez viteza in tubulatura:
) s / m ( 21 , 2
3600 ) (d
Q 4
V
2
STAS

Calculul tubulaturii tancului 4

Volumul tancului numarul 4 este: V
4
= 1555,48 (m
3
),
deci:
(mm) 85 , 370
V 3600
V 4
d
(mm) 55 , 208 48 , 1555 18 V 18 d
4
C
3 3
4 R

d
c
> d
R.N.R
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform STAS
404/2 - 80 o teava cu dimensiunile:
D
n
400 x 9 din OLT 35
Recalculez viteza in tubulatura:
) s / m ( 21 , 2
3600 ) (d
Q 4
V
2
STAS

Calculul tubulaturii tancului 5

Volumul tancului numarul 5 este: V
5
= 1555,48 (m
3
),
deci:
(mm) 85 , 370
V 3600
V 4
d
(mm) 55 , 208 48 , 1555 18 V 18 d
5
C
3 3
5 R

d
c
> d
R.N.R
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform STAS
404/2 - 80 o teava cu dimensiunile:
D
n
400 x 9 din OLT 35
Recalculez viteza in tubulatura:
) s / m ( 21 , 2
3600 ) (d
Q 4
V
2
STAS

Calculul tubulaturii tancului 6

Volumul tancului numarul 6 este: V
6
= 1897,4 (m
3
),
deci:
(mm) 5 , 409
V 3600
V 4
d
(mm) 84 , 222 4 , 1897 18 V 18 d
6
C
3 3
6 R

d
c
> d
R.N.R
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform STAS
404/2 - 80 o teava cu diametrul:
D
n
400 x 9 din OLT 35
Recalculez viteza in tubulatura:
) s / m ( 21 , 2
3600 ) (d
Q 4
V
2
STAS

Calculul tubulaturii tancului 7

Volumul tancului numarul 7 este: V
7
= 1875,83 (m
3
),
deci:
(mm) 25 , 407
V 3600
V 4
d
(mm) 99 , 221 83 , 1875 18 V 18 d
7
C
3 3
7 R

d
c
> d
R.N.R
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform STAS
404/2 - 80 o teava cu diametrul:
D
n
400 x 9 din OLT 35
Recalculez viteza in tubulatura:
) s / m ( 21 , 2
3600 ) (d
Q 4
V
2
STAS

Calculul tubulaturii tancului 8

Volumul tancului numarul 8 este: V
8
= 850,55 (m
3
),
deci:
(mm) 23 , 274
V 3600
V 4
d
(mm) 54 , 170 55 , 850 18 V 18 d
8
C
3 3
8 R

d
c
> d
R.N.R
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform STAS
404/2 - 80 o teava cu diametrul:
D
n
400 x 9 din OLT 35
Recalculez viteza in tubulatura:
) s / m ( 21 , 2
3600 ) (d
Q 4
V
2
STAS

Calculul tubulaturii tancului 9

Volumul tancului numarul 9 este: V
9
= 850,55 (m
3
),
deci:
(mm) 23 , 274
V 3600
V 4
d
(mm) 54 , 170 55 , 850 18 V 18 d
9
C
3 3
9 R

d
c
> d
R.N.R
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform STAS
404/2 - 80 o teava cu diametrul:
D
n
400 x 9 din OLT 35
Recalculez viteza in tubulatura:
) s / m ( 21 , 2
3600 ) (d
Q 4
V
2
STAS

Calculul tubulaturii tancului 10

Volumul tancului numarul 10 este: V
10
= 689,10 (m
3
),
deci:
(mm) 83 , 246
V 3600
V 4
d
(mm) 98 , 158 10 , 689 18 V 18 d
10
C
3 3
10 R

d
c
> d
R.N.R
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform STAS
404/2 - 80 o teava cu dimensiunile:
D
n
400 x 9 din OLT 35
Recalculez viteza in tubulatura:
) s / m ( 21 , 2
3600 ) (d
Q 4
V
2
STAS

Calculul tubulaturii tancului 11

Volumul tancului numarul 11 este: V
11
= 689,10 (m
3
),
deci:
(mm) 83 , 246
V 3600
V 4
d
(mm) 98 , 158 10 , 689 18 V 18 d
11
C
3 3
11 R

d
c
> d
R.N.R
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform STAS
404/2 - 80 o teava cu dimensiunile:
D
n
400 x 9 din OLT 35
Recalculez viteza in tubulatura:
) s / m ( 21 , 2
3600 ) (d
Q 4
V
2
STAS

Calculul tubulaturii tancului 12

Volumul tancului numarul 12 este: V
12
= 628,43 (m
3
),
deci:
(mm) 72 , 235
V 3600
V 4
d
(mm) 17 , 154 43 , 624 18 V 18 d
12
C
3 3
12 R

d
c
> d
R.N.R
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform STAS
404/2 - 80 o teava cu dimensiunile:
D
n
400 x 9 din OLT 35
Recalculez viteza in tubulatura:
) s / m ( 21 , 2
3600 ) (d
Q 4
V
2
STAS

Calculul tubulaturii tancului 13

Volumul tancului numarul 13 este: V
13
= 232,94 (m
3
),
deci:
(mm) 51 , 143
V 3600
V 4
d
(mm) 75 , 110 94 , 232 18 V 18 d
13
C
3 3
13 R

d
c
> d
R.N.R
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform STAS
404/2 - 80 o teava cu dimensiunile:
D
n
400 x 9 din OLT 35
Recalculez viteza in tubulatura:
) s / m ( 21 , 2
3600 ) (d
Q 4
V
2
STAS

Calculul tubulaturii tancului 14

Volumul tancului numarul 14 este: V
14
= 232,94 (m
3
),
deci:
(mm) 51 , 143
V 3600
V 4
d
(mm) 75 , 110 94 , 232 18 V 18 d
14
C
3 3
14 R

d
c
> d
R.N.R
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform STAS
404/2 - 80 o teava cu dimensiunile:
D
n
400 x 9 din OLT 35
Recalculez viteza in tubulatura:
) s / m ( 21 , 2
3600 ) (d
Q 4
V
2
STAS

Calculul tubulaturii tancului 15

Volumul tancului numarul 15 este: V
15
= 789,46 (m
3
),
deci:
(mm) 20 , 264
V 3600
V 4
d
(mm) 3 , 166 46 , 789 18 V 18 d
15
C
3 3
15 R

d
c
> d
R.N.R
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform STAS
404/2 - 80 o teava cu dimensiunile:
D
n
400 x 9 din OLT 35
Recalculez viteza in tubulatura:
) s / m ( 21 , 2
3600 ) (d
Q 4
V
2
STAS

Calculul tubulaturii tancului 16

Volumul tancului numarul 16 este: V
16
= 789,46 (m
3
),
deci:
(mm) 20 , 264
V 3600
V 4
d
(mm) 3 , 166 46 , 789 18 V 18 d
16
C
3 3
16 R

d
c
> d
R.N.R
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform STAS
404/2 - 80 o teava cu dimensiunile:
D
n
400 x 9 din OLT 35
Recalculez viteza in tubulatura:
) s / m ( 21 , 2
3600 ) (d
Q 4
V
2
STAS

Calculul tubulaturii tancului 17

Volumul tancului numarul 17 este: V
17
= 842,07 (m
3
),
deci:
(mm) 86 , 272
V 3600
V 4
d
(mm) 01 , 170 07 , 842 18 V 18 d
17
C
3 3
17 R

d
c
> d
R.N.R
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform STAS
404/2 - 80 o teava cu dimensiunile:
D
n
400 x 9 din OLT 35
Recalculez viteza in tubulatura:
) s / m ( 21 , 2
3600 ) (d
Q 4
V
2
STAS

Calculul tubulaturii tancului 18

Volumul tancului numarul 18 este: V
18
= 842,09 (m
3
),
deci:
(mm) 86 , 272
V 3600
V 4
d
(mm) 01 , 170 09 , 842 18 V 18 d
18
C
3 3
18 R

d
c
> d
R.N.R
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform STAS
404/2 - 80 o teava cu dimensiunile:
D
n
400 x 9 din OLT 35
Recalculez viteza in tubulatura:
) s / m ( 21 , 2
3600 ) (d
Q 4
V
2
STAS

Calculul tubulaturii tancului 19

Volumul tancului numarul 19 este: V
19
= 420,87 (m
3
),
deci:
(mm) 90 , 192
V 3600
V 4
d
(mm) 89 , 134 87 , 420 18 V 18 d
19
C
3 3
19 R

d
c
> d
R.N.R
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform STAS
404/2 - 80 o teava cu dimensiunile:
D
n
400 x 9 din OLT 35
Recalculez viteza in tubulatura:
) s / m ( 21 , 2
3600 ) (d
Q 4
V
2
STAS

Calculul tubulaturii tancului 20

Volumul tancului numarul 20 este: V
20
= 420,87 (m
3
),
deci:
(mm) 90 , 192
V 3600
V 4
d
(mm) 89 , 134 87 , 420 18 V 18 d
20
C
3 3
20 R

d
c
> d
R.N.R
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform STAS
404/2 - 80 o teava cu dimensiunile:
D
n
400 x 9 din OLT 35
Recalculez viteza in tubulatura:
) s / m ( 21 , 2
3600 ) (d
Q 4
V
2
STAS

Calculul tubulaturii tancului 21

Volumul tancului numarul 21 este: V
21
= 379,58 (m
3
),
deci:
(mm) 2 , 183
V 3600
V 4
d
(mm) 32 , 130 58 , 379 18 V 18 d
21
C
3 3
21 R

d
c
> d
R.N.R
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform STAS
404/2 - 80 o teava cu dimensiunile:
D
n
400 x 9 din OLT 35
Recalculez viteza in tubulatura:
) s / m ( 21 , 2
3600 ) (d
Q 4
V
2
STAS

Calculul tubulaturii tancului 22

Volumul tancului numarul 22 este: V
22
= 379,58 (m
3
),
deci:
(mm) 2 , 183
V 3600
V 4
d
(mm) 32 , 130 58 , 379 18 V 18 d
22
C
3 3
22 R

d
c
> d
R.N.R
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform STAS
404/2 - 80 o teava cu dimensiunile:
D
n
400 x 9 din OLT 35
Recalculez viteza in tubulatura:
) s / m ( 21 , 2
3600 ) (d
Q 4
V
2
STAS

Nr.
Crt.
Denumirea Tancului Volumul Diametrul
Interior
Calculat
Diametrul
Adoptat
Diametrul
Adoptat Al
Magistralei
1. Pic prova nr. 1. 1067,08 307,16 D
n
400 D
n
400
2. Tanc prova nr. 1B 420,00 192,7 D
n
400 D
n
400
3. Tanc DF Bd nr. 2. 515,47 213,48 D
n
400 D
n
400
4. Tanc DF Tb nr. 3. 524,95 215,44 D
n
400 D
n
400
5. Tanc DF Bd nr. 4. 1555,48 370,85 D
n
400 D
n
400
6. Tanc DF Tb nr. 5. 1555,48 370,85 D
n
400 D
n
400
7. Tanc DF Bd nr. 6. 2242,40 409,5 D
n
400 D
n
400
8. Tanc DF Tb nr. 7. 1857,83 407,25 D
n
400 D
n
400
9. Tanc DF Bd nr. 8. 850,55 274,23 D
n
400 D
n
400
10. Tanc DF Tb nr. 9. 850,55 274,23 D
n
400 D
n
400
11. Tanc DF Bd nr. 10. 689,10 246,83 D
n
400 D
n
400
12. Tanc DF Tb nr. 11. 689,10 246,83 D
n
400 D
n
400
13. Tanc DF Bd nr. 12. 628,43 235,72 D
n
400 D
n
400
14. Pic pupa nr. 12. 628,43 235,72 D
n
400 D
n
400
15. Tanc superior Bd nr.
13.
232,94 143,51 D
n
400 D
n
400
16. Tanc superior Tb nr.
14.
232,94 143,51 D
n
400 D
n
400
17. Tanc superior Bd nr.
15.
789,46 264,20 D
n
400 D
n
400
18. Tanc superior Tb nr.
16.
789,46 264,20 D
n
400 D
n
400
19. Tanc superior Bd nr.
17.
842,9 272,86 D
n
400 D
n
400
20. Tanc superior Tb nr.
18.
842,9 272,86 D
n
400 D
n
400
21. Tanc superior Bd nr.
19.
420,87 192,90 D
n
400 D
n
400
22. Tanc superior Tb nr.
20.
420,87 192,90 D
n
400 D
n
400
23. Tanc superior Bd nr.
21.
379,58 183,2 D
n
400 D
n
400
24. Tanc superior Tb nr.
22.
379,58 183,2 D
n
400 D
n
400