Scopul lucrarii: De studiat constructia generala, principiul de functionare, deosebirile constructive si reglarile a pompei de injectie de presiune inalta.

Timpul de efectuare 4 ore. Utilaj: Placate de studii, motoare pentru studii, standuri, agregate si conducte sistemului de alimentare a motorului cu aprindere prin comprimare, carti si agregate a sistemului de alimentare cu motorina. Metodica de indeplinire a lucrarii de laborator Lucrarea de laborator presupune studierea constructiei generale, principiul de lucru, destinatia generla a partilor componente a sistemului de alimentare a motorului diesel si metode de eliminare a aerului din magistrala de presiune inalta. 2. Rezervoarele de combustibil, filtrele, pompele de combustibil si conductele sistemului de alimentare a motorului diesel. Destinatia, constructia, scheme de constructii si principiul de functionare. Rezervorul de combustibil 1 (fig.6.12) se foloseste la inmagazinarea unei cantitati de combustibil (benzina sau motorina), asigurind un parcurs de 300-600 km. Capacitatea este de 40-60 l pentru autoturisme si 150-200 l pentru autocamioane (pentru motorina 500-800 l). Se confectioneaza din tabla de otel, avand pereti despartitori 2 pentru amortizarea socurilor provocate de combustibil la viraje si la denivelarile drumului. Uneori, in conducta de alimentare 3, se gaseste o sita de filtrare. Conducta este astupata de un buson special 4 prevazut cu o supapa (dubla de aer) care pune rezervorul in legatura cu atmosfera (de vapori) impotriva suprapresiunii. De asemenea, rezervorul este prevazut cu racordul 6 de legatura cu pompa de alimentare si un racord de retur 8 al surplusului de combustibil. In interior este amplasat traductorul de nivel 5, iar in partea inferioara, un buson de golire 7. Rezervorul 1 poate avea diverse forme geometrice, de obicei paralelipipedice, dupa posibilitatea de amplasare pe automobil lateral sau sub scaunul conducatorului auto.

Filtrele ele combustibil (fig. 6.15, a, b, c) retin impuritatile d i n combustibil. - F i l t r u l de filtrare fina a benzinei (fig. 6.15, a) functioneaza astfel: benzina intra prin racordul 1 i n corpul filtrului 2, d i n material plastic, trece prin orificiile exterioare ale elementului filtrant cu hartie micronica 3, iese p r i n tubul perforat central si este trimisa in carburator prin racordul 4 ( i m p u r i t a t i l e fiind retinute in filtru). - Filtrul de motorina folosit la MAC (fig. 6.15, h, c) este sub forma unei baterii de doua filtre inseriate, de aceeasi constructie, diferind doar cupa, care la primul filtru este d i n sticla si are rol de pahar decantor, iar la al doilea filtru este d i n tabla; primul filtru are rol de filtrare bruta (retine particule a caror marime depaseste 50-150 m), desi are acelasi t i p de element filtrant, in timp ce al doilea are rol de filtrare fina. Elementul de filtrare trebuie sa opuna o rezistenta hidrodinamica mica. De obicei el se construieste din discuri metalice montate sub forma de pachet cu interstitii intre ele, din sita de sirma, tesaturi de bumbac sau din hirtie sub forma de cartus. Motorina trimisa de la pompa de alimentare intra prin racordul capacului filtrului 1, trece prin elementul filtrant 2 din exterior spre interior, apoi prin tubul perforat central si capac este condusa spre filtrul fin, impuritatile grosiere si apa decantandu-se in cupa de sticla 3. Elementele sunt asamblate intre ele prin suruburi de prindere 4. In filtrul fin (retine impuritati cu dimensiuni de pina la 2-2,5 m), circuitul este acelasi, dar sunt retinute impuritatile ce au trecut de primul filtru, iar de aici motorina este trimisa la pompa de injectie. Bateria de filtre de tipul acesta este folosita la motorul D 797-05. Elementul filtrant se confectioneaza din fire de bumbac, pasla, material plastic sau hartie. Filtrul fin este prevazut cu o supapa de siguranta pentru ca in cazul in care apare o suprapresiune in conducta de alimentare sa dirijeze surplusul de motorina spre rezervor. La motorul D 2156 HMN 8, se poate utiliza fie o baterie cu doua filtre, descrise mai sus, fie combinatie dintr-un filtru de tipul filtrului grosier (fig. 6.15, b) si un filtru cu elementul filtrant 2 din pasla, inchis intr-un corp metalic (fig. 6.15, c). Fixarea filtrelor pe motor se face prin suportul 6, iar purjarea prin supapa 5. La unele MAC, de pe autocamioane se poate ut i l i za o baterie de doua filtre de tipul prezentat in fig. 6.15, c (MAN, DAF. IVECO). Filtrul de

motorinapoate fi prevazut cu pompa de amorsare 7 (fig.6.15, d) cu membrana, cind pompa de injectie rotativa este de tip Bosch (BMW, Mercedes etc.). Pompele de combustibil. Pompe de alimentare. Pompa de alimentare are rolul de a deplasa combustibilul de la rezervor la carburator sau la pompa de injectie. In scopul unei alimentari constante, pompa de alimentare trebuie sa furnizeze un debit de combustibil mai mare decat consumul orar, de 6...8 ori la M.A.C. Presiunea de refulare a pompelor de alimentare este de 0,12...0,25 MPa la M.A.C, intrucat aparatura de injectie impune prezenta unor filtre fine cu o mare rezistenta hidrodinamica. Pompele de alimentare sunt de mai multe feluri: cu membrana, cu piston, cu roti dintate, cu palete. Pompa cu diafragma (membrana) (fig. 6.13) este de tip aspirorespingatoare si se compune din: corpul 1 cu diafragma 3, arcul de actionare 4, tija 5 si mecanismul de comanda (pirghia 6, arcul de readucere 7 si parghia de amorsare manuala 8) si capacul 2, care contine camera de combustibil pentru amorsarea pompei, sita de filtrare si supapele de aspiratie 9 si evacuare 10. Pompa este pusa in functiune de excentricul 11 de pe arborele cu came.

F i g . 6.13. Pompa de alimentare cu diafragma. a schema; b - sectiune. Functionare: cand excentricul II ataca parghia 6, tija 5 trage membrana 3 in jos, creand depresiune in camera de combustibil 2 si deschide supapa de aspiratie 9, absorbind benzina din rezervor; dupa ce excentricul s-a rotit, arcul 4 readuce membrana si parghia 6 in pozitia initiala, refuland combustibil prin supapa de refulare in circuit prin conducta de legatura la carburator (pentru MAS) sau la filtrele de combustibil (pentru D 797-05). Arcul membranei este tarat la o presiune de refulare de 1,2-1,5 bari.

Pompa de alimentare cu membrana se autoregleaza, astfel la un consum redus in conducta din circuitul de refulare a pompei de alimentare se creaza o suprapresiune, care se transmite in camera de deasupra membranei, deformind-o. Ca urmare cursa activa se micsoreaza si debitul se reduce. Pompa de alimentare cu piston se realizeaza cu simplu efect (fig 8.95, a) sau cu dublu efect (fig. 8.95, b). Pompa de alimentare cu piston cu simplu efect se compune din corpul pompei 1 in care se deplaseaza pistonul 2. Pistonul este actionat de tija 4, solidara cu tachetul cu rola 5 asupra caruia actioneaza cama 6. Cand tachetul este pe partea neactiva a camei 6, pistonul 2 coboara sub actiunea arcului 3 si refuleaza spre pompa de injectie combustibilul aflat sub piston. In acelasi timp in camera de deasupra pistonului se produce o depresiune, supapa de aspiratie se deschide si permite umplerea pompei. Cand tachetul se afla pe portiunea activa a camei, combustibilul de deasupra pistonului este comprimat si supapa de refulare se deschide, o parte din combustibil trece in spatiul C de sub piston si o parte - in conducta de refulare a pompei de alimentare. Fig. 8.95. Schema si principiul de functionare a pompei de alimentare cu piston: a) cu simplu efect; b) cu dublu efect

a)

Pompa cu piston este autoreglabila. Cand consumul pompei de injectie este mic in conducta de refulare se creaza o suprapresiune, care mentine pistonul in echilibru, astfel ca pompa lucreaza in gol. Acest tip de pomp realizeaz presiuni (0,3...0,45)MPa i echipeaz instalaiile de alimentare a M.A.C. cu pompa de injecie n linie. Pompa de alimentare cu palete (fig 8.96) este folosita ca pompa de transfer in constructia pompei de injectie cu distribuitor rotativ. Pompa

functioneaza in modul urmator: rotorul 1 montat in corpul excentric 2 contine paletele 7. In miscarea de rotatie a rotorului paleta 5 creaza o depresiune in spatiul II sub influenta careia este aspirat combustibilul pana in momentul in care paleta 4 inchide comunicarea cu spatiul de aspiratie. Volumul aspirat 11 este antrenat spre refulare care incepe in momentul in care paleta 5 deschide orificiul canalului de refulare. Deoarece pompa cu palete nu-si autoregleaza debitul functie de consumul pompei de injectie, ea este prevazuta cu o supapa de amorsare si reglare a presiunii de transfer. Pentru alimentarea motoarelor cu turatie mare, precum si pentru alimentarea motoarelor care au rezervorul departe de pompa de injectie si plasat cu mult sub nivelul acestuia, se utilizeaza pompe de alimentare electrice. Acestea pot fi cu motor electric sau cu un vibrator electromagnetic.

Fig. 8.96. Principiul de funcionare a pompei cu palete. Pompa de injectie. Pompa de injecie trebuie sa indeplineasca urmatoarele functii in instalatia de alimentare: sa asigure alimentarea cilindrilor cu o cantitate de combustibil precis dozata in functie de sarcina motorului; momentul inceputului injectiei sa fie precis determinat si variabil in functie de turatie si sarcina; sa asigure o lege optima de debitare a combustibilului; sa asigure debitarea uniforma a combustibilului pe cilindri; momentul de inceput si sfarsit de injectie sa fie brusc. Avand in vedere satisfacerea acestor cerinte, s-au propus diferite tipuri de pompe de injectie care, in general, functioneaza pe principiul interactiunii cama-piston. Constructiv pompele de injectie sunt realizate in doua feluri:

 cu element de pompa de injectie (cu plonjoare); cu distribuitor rotativ. Pompele de injectie cu element sunt realizate la randul lor in doua variante constructive: cu elemente grupate intr-un ansamblu formand un agregat; cu elementul cuplat cu injectorul, formand un ansamblul numit pompainjector. Conducte. Conductele folosesc la conducerea combustibilului intre elementele componente ale instalatiei de alimentare. Conductele de joasa presiunesunr confectionate din teava de cupru, alama sau din material plastic, fiind prevazute cu terminati de racordare. Intre pompa de injectie si injectoarele sunt conducte de inalta presiune din teava de otel cu grosimea peretilot mare, pentru rezistenta; lungimea lor este egala. 3. Pompe de presiune inalta in linie si pompe de tip distribuitor. Destinatia, scheme constructive, principiul de functionare, progresivitatea constructiei, locuri si metode de reglare. POMPE DE INJECIE. Pompa de injectie are rolul de a debita combustibilul sub presiune nalta, in cantitati bine determinate si intr-o anumita ordine la injectoare, in funcrie de sarcina motorului. Cele mai utilizate sunt pompele cu injecrie cu distribuitor rotativ si cele cu piston sertar. Pompa de injectie cu distribuitor rotativ (rotativa). Pompa de injectie, rotativa (fig. 6.20), utilizata la instalatia motorului D 797-05 si la autoturisme echipate cu MAC, distribuie motorina la injectoare prin intermediul unui rotor distribuitor comun pentru toti cilindrii, care descopera succesiv orificiile corespunzatoare spre racordurile conductelor de inalta presiune.

Functionarea: motorina este admisa prin racordul de intrare 1 si preluata de pompa de transfer 3, presiunea regland-o supapa de reglare 2, de unde trece prin canalizatia din capul hidraulic 7 la supapa de dozaj 4, care determina cantitativ motorina ce se va injecta; este trimisa apoi prin canalul special al rotorului distribuitor 5. Cand arborele de antrenare 12 primeste micarea de la comanda mecanismului de distributie si o transmite la rotor, cele doua pistoane 6 ale elementului de injectie sunt atacate de inelul cu came 8 prin rolele galetilor 9, astfel incat motorina este trimisa prin canalul de refulare la unul din racordurile de debitare spre injectoarele 10, care, prin conducta de inalta presiune, ajunge la injectorul respectiv, ce o pulverizeaza in cilindru. O parte din motorina asigura ungerea si racirea pompei, dupa care iese prin racordul pentru teava de retur 11. Regulatorul de turaie 13 asigura automat, prin bratul 14, tija cu arc 15 si arcul I6, pozitionarea supapei de dozaj 4 si deci cantitatea de motorina ce se va injecta, corespunzatoare sarcinii motorului, la o anumita pozitie a pedalei de acceleratie. Prin actionarea pedalei de acceleratie si deci a parghiei 17, arcului 16, bratului 14 si tijei cu arc 15, se modifica pozitia supapei de dozaj, pentru un debit de injectie comandat. Dispozitivul de avans automat 19 cu actionare hidraulica, prin motorina debitata de pompa de transfer, roteste cu un anumit unghi inelul cu came pentru a obtine o variatie a avansului de injectie corespunzator turatiei motorului. Oprirea motorului se face prin parghia 18, care roteste, in pozitia de debitare nula, supapa de dozaj. Toate componentele sunt montate in corpul pompei de injectie 20. Cursa pistoanelor rotorului-distribuitor, deci debitul de motorina se re gleaza prin pozitionarea fantelor excentrice de la placile de reglaj ce se fixeaza pe butucul de antrenare (care face legatura intre arborele de antrenare 12 si rotorul distribuitor 5). Regulatorul de turatie este de t i p u l cu colivie si greutati

nearticulate, care basculeaza si mansonul glisant de la arborele de antrenare 12: acesta actioneaza prin intermediul bratului asupra supapei de dozaj. Regulatorul asigura functionarea automata a pompei de injectie la orice turatie a motorului. Racordurile pentru conductele de inalta presiune sunt prevazute cu supape de refulare. Pompele de injectie rotative actuale echipeaza autoturisme cu motoare Diesel de diferite marci. Acestea au o constructie simplificata incluzand in acelasi corp si alte componente. Cea mai raspandita este pompa V.E. Bosch (fig. 6.21) formata dintr-o pompa de alimentare cu palete, pompa de injectie propriu-zisa cu distribuitor a carui piston are miscare combinata (de rotatie si axiala - fig. 6.22), regulator de turatie hidromecanic sau vacuumatic si electrovalva distribuitorului (care asigura si intreruperea alimentarii cu motorina la oprirea motorului). Functionare: motorina este aspirata din filtru de catre pompa de alimentare si trimisa prin canal interior la distribuitor, care realizeaza presiunea de injectie, in cantitatea reglata de limitatorul de cursa a pistonului; acesta este deplasat fie automat de catre regulatorul de turatie, fie de catre parghia comandata de pedala acceleratie. Prin aerisirea instalatiei, filtrul de motorina este prevazut cu o pompa de aerisire de tip cu membrana. Unele pompe rotative Bosch, au o capsula vacuumatica care actioneaz cand iese din functiune turbina de supraalimentare cu aer (limitator de fum la motoarele turbo).

La alte pompe, se mai gaseste un termostat care regleaz pozittia de ralanti marit, la rece. Pompa de injectiein linie (cu piston-sertar). Pompa cu piston (fig. 6.23) folosita la motorul D 2156 HMN 8 are sase elementi de injectie si este antrenata de

la comanda mecanismului de distributie printr-un arbore intermediar. Pe corpul pompei de injectie se monteaza pompa de alimentare cu piston, antrenata de excentricul de pe arborele ei cu came. Exista pompe cu patru, opt sau mai multi elementi de injectie, in functie de numarul de cilindri ai motorului. Functionarea: motorina venita prin pompa de alimentare 9 intra in camera longitudinala 26, de unde, prin orificiul de admisie, intra in cilindrul 20; pistonul 21 este actionat de arborele cu came 13, prin intermediul tachetului cu rola 16; in cursa sa ascendenta, pistonul refuleaza motorina cu presiune prin supapa de refulare 23 din racordul 25, care este trimisa prin conducta de inalta presiune 11 la injector; dupa ce cama nu mai ataca tachetul, arcul readuce pistonul in pozitia initiala. Reglarea debitului pompei de injectie se face prin rotirea pistonului cu ajutorul cremalierei 19, care angreneaza cu sectorul dintat 22. Acesta este fixat pe mansonul regulator, prevazut cu o degajare in care intra un pinten al pistonului. Rotirea face ca muchia elicoidala a pistonului sa fie pozitionata fata de orificiul de refulare al cilindrului si sa regleze debitul elementului, returnand o parte din motorina in camera longitudinal 26. Arborele cu came primeste miscarea de la comanda mecanismului de distributie prin intermediul cuplajului 8, iar calarea (punerea la punct) a pompei se face cu ajutorul dispozitivului 8 a. Regulatorul de turatie 2 limiteaza turatia minima si maxima a motorului, fiind de tip centrifugal cu contragreutati si arcuri. Surplusul de motorina de la pompa de injectie merge la rezervoarele termoinjectoarelor. In partea inferioara a corpului pompei de injectie 1 si a regulatorului se gaseste ulei, care asigura ungerea tachetilor, a arborelui cu came si a pieselor regulatorului de turatie. Unele pompe de injectie au regulator pneumatic sau vacuumatic pentru toate regimurile, a carui comanda este asigurata de depresiunea de la colectorul de admisie, asigurand o functionare mai precisa. Exista si pompe cu regulator hidraulic. Variatia cantitatii de combustibil se face in mod automat de catre regulatorul de turatie centrifugal 2, la o pozitie constanta a pedalei de acceleratie, de la care se comanda cremaliera 19 pentru marirea sau micsorarea turatiei motorului in functie de sarcina. La unele motoare se utilizeaz pompe de injectie individuale, numite pompe injector.

Fig. 6.23. Pompa de injectie in linie cu piston sertar pentru motorul 2156 HMN8: 1 - corpul pompei; 2 - corpul regulatorului de turatie; 3 - parghie acceleratie; 4 - parghie oprire; 5 - pompa alimentare; 6 pompa amorsare; 7 - pahar, decantor; 8 - cuplaj pompa; 9 - conducta alimentare pompa; 12 - urub fixare bucsa clement pompare; 13 arbore cu came; 15 tija pistonului pompei; 16 - tachet cu rola; 17 - surub reglaj moment inceput injectie; 18 arcul elementului de pompare; 19 - cremaliera; 20 - buca (corp) clementului de pompare; 21 - pistonasul elementului de pompare; 23 supape de refulare; 25 racordul conductei de inalta presiune; 26 canal comun alimentare elemente de pompare; 27 corpul pompei de injectie. 4. Pompa de presiune inalta, sectia pompei. Constructia, principiul de functionare, schema a sectiei pompei in regimuri de pompare minimal, maximal si mediu a combustibilului. Pompa de injecie cu piston-plonjor distribuitor unic. Avantajul acestei pompe consta in simplitatea constructiva si pret redus. Pompa de presiune inalta (fig.2. 14) este constituita, in general, din doua parti: capul pompei si pistonul pompei cu dispozitivul de antrenare. Pompa de injectie de presiune inalta cuprinde elementul de injectie format din capul pompei cu montarea supapelor de refulare si stuturilor de conexiune cu injectoarele cilindrilor, regulatorul de turatie, format din axul de antrenare 13, rotile dintate conice 12, axul regulatorului 9, contragreutatile 10, rotile dintate de angrenare 8 a plonjonului in miscarea lui rotativa, tijele 16, 17 si bratul bifurcat 18 de dirijare cu debitarea combustibilului, canalele de admisie 15 si evacuare 14 a combustibilului, pompa manuala 19 si pompa de alimentare montata si actionata de axul regulatorului 9. Pompa de alimentare cu combustibil este antrenata de axul regulatorului prin roti dintate. Pompa manual 19 este destinata pentru umplerea sistemului cu combustibil.

Fig. 2. 14. Pompa de injecie de presiune nalt cu piston distribuitor unic. 1 - ax de antrenare; 2 - rulment; 3 corp; 4 - tachet; 5 - arc; 6 bucsa dintata; 7 - cap al pompei; 8 - pinion de actionare a pistonului; 9 axa al regulatorului; 10 - greutati; 11 - saiba de reglare; 12 angrenaj cu roti conice; 13 - ax; 14 - stut de scurgere; 15 - stut de admisie a combustibilului; 16 - brat; 17 - tija; 18 - bratul regulatorului; 19 - pompa manuala; 20 cama. Debitarea motorinei spre cilindrii motorului se efectueaza cu un piston distribuitor cu orificii de umplere si refulare ale combustibilului, care este actionat in miscarea rotativa, pentru distribuirea combustibilului spre cilindri prin intermediul rotilor dintate 5 si 8 de la axul regulatorului de turatie 9, iar in miscarea alternativa de translatie, pentru refularea combustibilului de cama 20 a axului 1. La o rotatie al arborelui cu cama 1, piston-distribuitorul efectueaza atatea curse cate injectoare sunt pe motor, debitand combustibil spre toti cilindrii. Miscarea alternativa de translatie a pistonului plonjor este asigurata de cama 20, fixata pe axul 1, prin activarea tachetului 4 cu rola, apasata pe cama 20 prin intermediul arcului 4. Plonjorul, in zona fixarii sectorului dintat 6 angrenat cu roata dintata 8, are sectiunea patrata, cu posibilitatea de a ghida plonjorul pe aceasta portiune. Debitul de combustibil este reglat dupa metoda de aspiratie totala si descarcare partiala. Capul pompei de injectie (fig.2.15) contine in corpul 1 un canal cilindric, in care se deplaseaza pistonul plonjor 2. Canalul este inchis in partea superioara cu un surub - dop 5. In partea superioara a corpului sunt montate supapele de refulare 5 cu stuturile 6 de racordare cu injectoarele motorului.

Dirijarea cu cantitatea de combustibil debitata pe ciclu, se efectueaza prin variatia pozitiei delatorului 10, care este actionat prin-o tija si un brat bifurcat 18 cu regulatorul de turatie (fig. 2.14). Fig. 2. 16. Capul pompei de presiune nalt: 1 corp; 2 - piston distribuitor; 3 - canal de distribuire; 4 - canal de refulare; 5 - surub dop; 6 stut; 7 - arc; 8 - supapa de refulare; 9 - canal de admisie al combustibilului; 10- distribuitor; 11 - canal de scurgere; 12 - inel de etansare; 13 - arc; 14- taler de reazem; 15 - bucsa dintata; 16 - saiba; 17-supapa de dozare; 18 - inel; 19- bucsa; 20 - supapa de refulare; 21 - arc.

Umplerea cavitttii A se face prin canalul 9 cand pistonul distribuitor se deplaseaza spre punctul mort inferior. La deplasarea pistonului 2 spre punctul mort superior presiunea in cavitatea A creste impunand unei parti de combustibil, prin canalul 9, sa se scurga in cavitatea de presiune joasa. Din momentul, cand plonjonul 2 inchide total canalul 9, se va incepe cursa activa a plonjonului, care concomitent rotindu-se face ca orificiul B al plonjonului sa coincida cu canalul 3, prin care se incepe refularea combustibilului din cavitatea A, sub presiune inalta, prin canalul 4 spre injectorul cilindrului, conectat la supapa de refulare 8. Astfel, refularea are loc pana cand orificiul 11 este inchis de distribuitorul 10. Plonjonul 2, continuandu-si deplasarea spre punctul mort superior, deschide canalul de scurgere 11, astfel, punand capat refularii, iar combustibilul ramas este returnat in rezervorul de combustibil. Variatia debitului pe ciclu este efectuata prin culisarea dozatorului 10 de-a lungul pistonului 2. Deplasarea dozatorului spre P.M.S. mareste debitul de combustibil pe ciclu si, invers deplasarea dozatorului spre P.M.I. micsoreaza debitul pe ciclu, micsorand cursa activa a plonjonului. Pompele de acest tip sunt nzestrate cu o supapa de refulare 8 care nglobeaza supapa principal 17 si de blocare 20 (fig. 2.15). Supapa principala 17 este apasata pe sediul 19 cu arcul 7, iar supapa de blocare 20 este apasata spre supapa 17 cu arcul 21. Cavitatea de presiune joasa este ermetizata din partea inferioara cu inelul 12. Pompa cu distribuitor rotativ. Odata cu aparitia MAC de cilindree mica si turatie ridicata, s-a pus problema asigurarii de catre instalatia de alimentare a unor debite mici de combustibil cu frecventa ridicata intr-un timp foarte scurt. Aceasta a

dus la adoptarea pompelor cu distribuitor rotativ care, spre deosebire de pompa de injectia in linie, prezinta o singura sectiune de pompare, iar combustibilul este distribuit la injectoarele cilindrilor printr-un distribuitor rotativ. Pompa cu distribuitor rotativ reprezinta un ansamblu compact. Injectia este obtinuta de un sistem cama - piston, insa la aceste pompe pistonul nu mai dozeaza cantitatea de combustibil pe ciclu. Numarul camelor este egal cu numarul cilindrilor asigurandu-se egalitatea debitului pe fiecare cilindru. Pompa de transfer, regulatorul si dispozitivul de avans fac parte din constructia pompei. Caracteristic acestor pompe este faptul ca ungerea si racirea se realizeaza prin intermediul combustibilului. Pompele cu distribuitor rotativ nu necesita corector de debit, intrucat functioneaza dupa principiul de aspiratie variabila si refulare totala. Autoturismele cu motor Diesel folosesc trei tipuri de pompe de injectie: pompa-distribuitor de tip VE a firmei germane BOSCH sau firmei nipone (japoneze) Diesel KJKJ. pompa cu plonjor M sau MW a firmei BOSCH;

pompa - distribuitor DPC a firmei franceze ROTO-Dtesel sau DPS a firmei engleze LUCAS-CAV.

Principiul de funcionare: Constructia sistemului de refulare a pompei de injectie difera, in dependenta de tipul pompei. Sistemul de injectie al pompei VE dispune de un piston-distribuitor, care indeplineste miscari alternative de translatie si rotatie: miscarea alternativa - pentru refularea combustibilului, iar miscarea rotativa - pentru distribuirea combustibilului spre fiecare injector. Miscarea alternativ-rotativa a pistonului este determinata de actiunea flansei cu came. Arborele pompei, acionat de motor, roteste discul cuplajului regulatorului de turatie. La o rotatie totala a pistonului se indeplinesc, atatea curse (cicluri de refulare) cate injectoare sunt pe motor. La pompele cu rotor distribuitor de tip DPC sau DPS sistemul de refulare este format din doua pistoane care se rotesc intr-un inel cu lobi si concomitent, indeplinesc midcari alternative datorita atacarii lor de lobii inelului . Refularea combustibilului are loc la deplasarea pistoanelor, atacate de lobii inelului. Distribuirea combustibilului spre injectoare, in momentele corespunzatoare, se efectueaz de rotor-distribuitorul, deschizand sau inchizand comunicarea pompei cu injectorul prin canalul. Admisia si dozarea combustibilului se efectueaza in urma coincidentei canalului de dozare cu canalul al rotorului. Toate pompele de injectie sunt dotate cu supape de refulare si, ca regula, numarul de supape corespunde numarului de injectoare. Pompa de injectie, pe langa functia principala de refulare a combustibilului spre injector si dozarea combustibilului, determina momentul inceperii refularii(injectarii) combustibilului in camera de ardere. In scopul formarii condiiilor normale de ardere si rezervarii timpului, necesar pentru pregatirea amestecului aer-combustibil, injectarea se efectueaza cu avans fata de PMS, reprezentind parametrul reglabil de baza pentru fiecare motor.

Fig. 2.19. Pompa de injecie cu distribuitor rotativ i regulator mecanic de turaie: 1 - pompa de combustibil; 2 - actionare a regulatorului; 3 - mecanism de reglare al unghiului de avans; 4 - disc cu came; 5 - inel de reglare a dozei cu lobi si role; 6 - piston distribuitor; 7 - supapa de refulare; 8 - supapa solenoid de intrerupere si dozare a combustibilului; 9 - mecanism cu tija; 10 - drosel retur; 11 - mecanism mecanic de intrerupere a admisiei de combustibil; 12 - arc al regulatorului; 13 - levier de monitorizare a turatiei; 14 - manson de reglare; 15 - contragreutati; 16 - supapa de limitare a presiunii. Pompa cu distribuitor rotativ de tip LUCAS. Firma engleza LUCAS CAV produce pompe de injectie de presiune inalta cu distribuitor rotativ de tip DPA, DPC, DPS si cu comanda electronica EPIC. Pompele DPA sunt destinate pentru motoarele Diesel cu cilindreea mai mica de 2 l; pompele DPC sunt elaborate si se instaleaza pe motoarele Diesel pentru autoturisme, microbuze si autocamionete cu patru cilindri si cilindreea mai mica de 2,5 l; pompele de tip DPS sunt proiectate pentru motoarele Diesel prioritar cu injectare directa a combustibilului in camera de ardere, instalate pe automobile, tractoare masini agricole, precum si pentru motoarele Diesel stationare si instalatii maritime. Pompa DPS poate fi utilizata pentru motorul Diesel cu 3,4 si 6 cilindrul cu cilindreea mai mica de 1,6 l. Pompele cu comanda electronic EPIC sunt destinate motoarelor Diesel cu injectie directa si cu camera de ardere divizata.

In acest manual se vor analiza particularitatile constructive ale pompei LUCAS DPC si principiul de functionare ale pompelor cu comanda electronica. Constructia unei pompe LUCAS DPC este prezentata in (fig. 2.22) care este alcatuita din urmatoare parti componente: automatul avansului la injectare 5; supapa electromagnetica de blocare a combustibilului 8; pompa de presiune joasa (de alimentare) 9; supapa de refulare a combustibilului spre injectorul cilindrului 10; mecanismul de dozare, debitare si refulare; mecanismul de debitare suplimentara 11 la sarcina maximala a pompei 1.

Fig. 2.22. Pompa de presiune nalt LUCAS DPC: 1 - arbore de antrenare; 2 - brat al regulatorului; 3 - brat mers in gol; 4 - arc al regulatorului; 5 - dispozitiv al avansului la injectie; 6 - brat de dirijare; 7 - supapa de dozare; 8 - supapa electromagnetica; 9 - pompa de presiune joasa; 10 - stut de refulare; 11 - dispozitiv de marire a dozei de combustibil; 12 - inel cu lobi interiori; 13 - greutati; 14 - port-greutati. Imbogatirea amestecului, necesara la pornirea si functionarea motorului la sarcini maximale, se efectueaza cu un mecanism special de imbogatire al amestecului, prin debitarea unei doze suplimentare de combustibil. Mecanismul de imbogatire deplaseaza pistoanele 11 (fig. 2.22), astfel, incit la pornirea motorului doza suplimentara sa fie mai mica, iar la la regimul normal mai mare.

3.1. Partea practica a lucrarii de laborator.

In partea practica a lucrarii de laborator e preconizat, indeplinirea lucrarilor de inlaturare a aerului din sistemul de alimentare cu motorina de la rezervor pina la pompa de presiune inalta. Lucrarea e rational de efectuat la intreprinderile de transport auto. Pentru inlaturarea aerului sin sistemul de alimentare se desurubeaza dopul pompei manuale. Se desurubeaza stuterul, care vine de la filtrele de curatire fina si intra in pompa de presiune innalta, si se pune intr-un vas cu combustibil. Dupa aceasta manual pompam si atent urmarim combustibilul care iesa din conducta.

Bibliografie.

1) Gh. Fratila si altii, Automobile.Cunoastere, intretinere si exploatare. Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 2001, pag.455. 2) V. Ene, T. Russu si altii, Tehnologii avansate la alimentarea motoarelor auto. Editura Tehnica, Chisinau 2003, pag.306. 3) G. Bobescu si altii, Motoare pentru automobile si tractoare.Vol.2. Editura Tehnica, Chisinau 1998, pag.409.