Politehnica Prelucrarea Prin Electroeroziune

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti
Prof. Dr. Ing. Aurelian VIAN, Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU, Tehnologii de Prelucrare prin Electroeroziune 2 Partea a treia Tehnologii de prelucrare a suprafeelor prin electroeroziune, Cap. 07 16, Rezumat
Capitolul
NOIUNI PRIVIND PRELUCRAREA SUPRAFEELOR PRIN ELECTROEROZIUNE

7.1. PRINCIPALELE CATEGORII DE SUPRAFE E CARACTERISTICE PRELUCRATE PRIN ELECTROEROZIUNE
Prof. Dr. Ing. Aurelian VI AN, Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU

Avand in vedere dezvoltarea realizrii pana in prezent din punct de vedere al elaborarii unor metode de generare si ndeosebi al dezvoltarii sistemelor tehnologice de prelucrare prin EDM toate tipurile de piese din carburi metalice. Avand in vedere ponderea lor, cele mai importante suprafete la care se poate aplica EDM sunt: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Suprafete plane orizontale, verticale, inclinate interioare / exterioare; Suprafete tip canal simple, complexe; Suprafete tip ghidaje simple, complexe; Suprafete de rotatie: cilindrice, conice, sferice, profilate interioare / exterioare; Suprafete elicoidale filete interioare / exterioare; Suprafete de tip danturi exterioare / interioare; Suprafete complexe orificii complexe si cavitati; Suprafete de tip arbore complex exterioare / interioare.
TEHNOLOGII DE PRELUCRARE PRIN ELECTROEROZIUNE

Pentru uzul studen ilor

Partea a treia TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A SUPRAFE ELOR PRIN ELECTROEROZIUNE

Practic orice fel de suprafata folosind echipamente complexe de generare cu electrod masiv si / sau filiform pe masini unelte complexe (centre de prelucrare). 7.2. METODE, PROCEDEE SI SCHEME DE PRELUCRARE A SUPRAFE ELOR
Capitolul
Cap. Cap. Cap. Cap. Cap. Cap. Cap. Cap. Cap. Cap.
7 16
07. Noiuni de baz privind prelucrarea suprafeelor prin electroeroziune 08. Tehnologia prelucrrii suprafeelor plane prin electroeroziune 09. Tehnologia prelucrrii canalelor prin electroeroziune 10. Tehnologia prelucrrii ghidajelor prin electroeroziune 11. Tehnologia prelucrrii suprafeelor de rota ie prin electroeroziune 12. Tehnologia prelucrrii suprafeelor elicoidale - filetelor prin electroeroziune 13. Tehnologia prelucrrii canelurilor prin electroeroziune 14. Tehnologia prelucrrii danturilor prin electroeroziune 15. Tehnologia prelucrrii suprafeelor complexe prin electroeroziune 16. Tehnologia prelucrrii cavitilor complexe prin electroeroziune
Ca orice procedeu si prelucrare prin electroeroziune se aplica din punct de vedere al generarii suprafetelor pe baza unor metode, procedee dupa caz variante sau tipuri si in final pe baza unor scheme tehnologice de prelucrare, in sens de generare a suprafetelor. Metodele de generare nu trebuie confundate cu metoda de generare careia ii apartine EDM: metoda eroziunii. Din punct de vedere al metodelor, EDM se realizeaza prin mai multe metode: 1. 2. Metoda generarii prin copierea formei profilului sau suprafetei electrodului (metoda copierii simple) Metoda prelucrarii prin copiere cu miscare suplimentara data de electrod, respectiv: Miscare de rotatie; Miscare orbitala sau planetara; Miscare de rotatie si planetara; Miscari complexe, indeosebi in cazul prelucrarii cu electrod filiform. Metoda prelucrarii prin generare prin rulare.
3.
Rezumat

In acest caz electrodul sau piesa sau amandoua realizeaza miscari complexe, de rulare care se identifica de cele mai multe ori cu miscari realizate de piesele carora le apartin suprafetele prelucrate in timpul functionarii produsului, exemplu: generarea suprafetelor complexe, filetate sau a danturilor prin rulare (similar metodelor si miscarilor aplicate in cazul prelucrarii acestora prin diferite procedee ale metodelor aschierii: - strunjire, frezare, rectificare -).
Bucure ti, UPB, Catedra TCM
Fiecare student poate realiza o singur copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice alt multiplicare / utilizare fr acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright i poate fi pedepsit n baza acestora.
7.3. PRINCIPALELE CATEGORII DE PRELUCR RI REALIZATE PRIN ELECTROEROZIUNE Conform definitiei, tehnologie inseamna proces tehnologic + sistem tehnologic de prelucrare. Concret referindu-ne la EDM, tehnologiile care se pot aplica au in vedere elementele esentiale ale procesului: I. Metode de generare a suprafetelor; Tipul electrodului, masiv sau filiform; Tipul suprafetelor prelucrate; Sistemul tehnologic, cu deosebire masina unealta utilizata; Tipul pieselor carora le apartin suprafetele care se prelucreaza. Din punctul de vedere al obiectivului prelucrrii: 1. 2. Tehnologii de prelucrare a suprafeelor; Tehnologii de prelucrare a unor piese caracteristice.
VI. Din punct de vedere al tipului caracteristic de piesa careia ii aparine suprafaa prelucrat: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 1. Tehnologia de prelucrare a suprafetelor placilor active si poansoanelor stantelor si matritelor; Tehnologia de prelucrare a filierelor; Tehnologia de prelucrare a matritelor de agregare, de pulberi; Tehnologia de prelucrare a matritelor de forja; Tehnologia de prelucrare a cochilelor de turnare; Tehnologia de prelucrare a matritelor pentru mase plastice; Tehnologia de prelucrare a tarozilor.
Concluzii: Tehnologia de prelucrare a unei suprafete se aplica pe baza: Unei metode de generare a suprafetelor; A unui procedeu de generare sau varianta sau tip; Unei echipari tehnologice. Metoda de generare e modalitatea globala care defineste modul de prelucrare din punct de vedere al masinii, electrodului si miscarilor principale Procedeul de generare e modalitatea mai concreta prin care se aplica metoda. Exemplu: Prelucrarea cu electrod masiv = metoda; prelucrarea cu electrod masiv cu copierea simpla = procedeu Schema tehnologica este modalitatea concreta prin care se aplica o metoda si un procedeu de generare.
Pe baza acestui punct de vedere, principalele categorii de tehnologii care se pot realiza prin EDM sunt: 2. 3. 4.
In general pe baza acestui punct de vedere cele mai raspandite sunt tehnologiile de prelucrare a suprafetelor deoarece in realitate, datorita locului si rolului EDM in realizarea produselor sunt putine piese care se pot prelucra integral prin EDM si care sa justifice existenta unei tehnologii de prelucrare a pieselor. II. Din punct de vedere al tipului construciei electrodului: 1. 2. Tehnologii de prelucrare cu electrod masiv; Tehnologii de prelucrare cu electrod filiform.
Stabilirea schemei tehnologice este cea mai importanta activitate tehnologica care trebuie realizata pentru precizarea structurii unei operatii tehnologice in cadrul unui proces tehnologic de prelucrare. Reprezentarea grafica a schemei tehnologice a unei operatii este schita operatiei. Aceasta trebuie sa cuprinda cele mai importante elemente ale modalitatii de prelucrare: Piesa in poziia de lucru pe maina unealta intr-o singura proiecie sau mai multe, functie de suprafata prelucrata astfel incat sa se precizeze prin reprezentarea grafica forma suprafetei completa, sau suprafetele in cazul in care se prelucreaza mai multe. Pentru evidentierea grafica a suprafetelor, profilul acestora se reprezinta cu o linie groasa sau / si culoare; Inscrierea tuturor caracteristicilor care se realizeaza suprafetei in operatia considerata (dimensiuni, forma, rugozitate, pozitie relativa); Nu trebuie sa lipseasca schema de pozitionare si orientare a piesei in operatia considerata; Evidentierea sculelor (evidentierea si numerotarea lor in ordinea fazelor pe care le realizeaza); Evidentierea miscarilor realizate de scule si piesa; Alte elemente caracteristice operatiei.
In general cele doua tehnologii se aplica distinct, dar in ultimul timp se recomanda tot mai mult EDM a unor suprafete complexe prin participarea celor doua. III. Din punct de vedere al miscarilor de generare, tehnologia de prelucrare cu electrod masiv: 1. 2. Tehnologii de prelucrare cu copierea simpla a formei electrodului; Tehnologii de prelucrare cu miscari suplimentare: Cu miscare de rotatie; Cu miscare orbitala; Cu miscare de rotatie si orbitala; Cu miscari complexe. Tehnologia de prelucrare cu electrod filiform prin copiere dupa sablon; Tehnologia de prelucrare cu electrod filiform pe masini unelte cu comanda numerica; Cu miscari simple de generare; Cu miscari complexe de generare (vezi cap. 6 la scheme tehnologice de prelucrat cu electrod filiform) Tehnologia de prelucrare a suprafetelor plane; Tenhologia de prelucrare a canalelor; Tehnologia de prelucrare a ghidajelor; Tehnologia de prelucrare a suprafetelor de rotatie; Tehnologia de prelucrare a suprafetelor elicoidale; Tehnologia de prelucrare a danturilor si canelurilor; Tehnologia de prelucrare a suprafetelor complexe: Interioare: orificii complexe, gauri curbe, cavitati; Exterioare: arbori complecsi.
IV. Din punct de vedere al miscarii de generare, tehnologia de prelucrare cu electrod filiform: 1. 2.
Rezulta ca in urma realizarii schemei tehnologice a unei operatii se pot cunoaste cu precizie fazele operatiei (degroare, finisare, semifinisare), suprafeele ce se prelucreaza in operatie si sculele corespunzatoare fiecarei faze.
V.
Din punct de vedere al suprafetelor prelucrate: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
Capitolul
8.2. PRELUCRAREA SUPRAFE ELOR PLANE VERTICALE Piesa de prelucrat
TEHNOLOGIA PRELUCRRII SUPRAFEELOR PLANE PRIN ELECTROEROZIUNE

n funcie de tipul suprafetei plane, de tipul electrodului folosit, de maina unealta si de miscarile de generare, prelucrarea prin electroeroziune a suprafeelor plane se poate face pe baza mai multor scheme, dup cum urmeaz. 8.1. PRELUCRAREA SUPRAFE ELOR PLANE ORIZONTALE A. Prelucrarea cu electrod masiv Piesa cu suprafata de prelucrat Schema de prelucrare
Figura 8.3. Piesa cu suprafaa plan vertical de prelucrat
A. Prelucrarea cu electrod masiv Prelucrarea se realizeaza prin copierea simpla a formei electrodului aplicand singura miscare de generare I miscare de avans a electrodului pe verticala Vz a electrodului.
Figura 8.4. Schema de prelucrare a suprafeelor plane verticale cu electrod masiv prismatic Figura 8.1. Piesa i schema de prelucrare a suprafeelor plane orizontale cu electrod masiv prismatic
Generarea suprafetelor plane se face pe baza acestor scheme prin combinarea celor doua miscari ale electrodului, respectiv ale piesei: micarea de avans pe verticala, I, care permite patrunderea electrodului pe o anumita adancime in piesa; micarea de rotatie II, care permite maturarea suprafeei piesei astfel incat sa elimine de pe suprafata obtinuta eventualele abateri de forma si pozitie a suprafetei active a electrodului in raport cu traiectoria miscarii de avans. B. Prelucrarea cu electrod filiform, cu suprafaa de prelucrat in pozitie verticala Se realizeaz punnd practic piesa intr-o pozitie care sa permit ca prin traiectoria electrodului filiform sa se genereze suprafata orizontala a piesei. Presupunand ca traiectoria electrodului filiform este pe direcia verticalei, schema de prelucrare este:
B. Prelucrarea cu electrod filiform: - se realizeaza dupa schema 8.1.b 8.3. PRELUCRAREA SUPRAFE ELOR PLANE NCLINATE Piesa de prelucrat
Figura 8.5. Piesa cu suprafaa plan nclinat de prelucrat
A. Prelucrarea cu electrod masiv
Figura 8.6. Schema de prelucrare a suprafeelor plane nclinate cu electrod masiv prismatic
Prelucrarea suprafeelor nclinate cu electrod masiv se realizeaz utiliznd o singura micare, de avans pe verticala I, dup caz piesa putnd fi fixa sau mobila.
Figura 8.2. Schema de prelucrare a suprafeelor plane orizontale cu electrod filiform
Aceasta schema de prelucrat are dezavantajul ca erorile de forma si de pozitie relativa ale suprafetei active a electrodului se copiaz fidel pe suprafaa prelucrata, motiv pentru care aceste erori trebuie limitate la valori foarte mici pe electrod.
B. Prelucrarea cu electrod filiform Suprafeele nclinate plane se obtin prin pozitionarea corespunzatoare a piesei in raport cu traiectoria electrodului filiform (in mod deosebit cand acesta are pozitie verticala - figura 6.1.b). In funcie de tipul suprafetei plane (orizontala, inclinata sau verticala, exterioara sau interioara) se pot aplica si alte scheme de prelucrare. Exemplu: Prelucrarea suprafeelor nclinate cu electrod filiform pe masini unelte cu comanda numerica.
Capitolul
TEHNOLOGIA PRELUCRRII CANALELOR PRIN ELECTROEROZIUNE

Canalele sunt de obicei suprafete complexe interioare strapunse pe lungime. Piesa cu suprafata de prelucrat
Figura 9.1. Piesa cu suprafaa de prelucrat tip canal
n funcie de complexitatea canalului si de mijloacele existente, se pot practic aplica, n funcie de tipul electrodului, trei scheme caracteristice de prelucrare, dup cum urmeaz. 9.1. PRELUCRAREA PRIN COPIERE CU ELECTROD MASIV A. Prelucrarea prin copiere simpl cu electrod masiv prismatic
Figura 8.7. Schema de prelucrare a suprafeelor plane nclinate cu electrod filiform
Dupa aceasta schema, prelucrarea se poate face cu comanda CNC, electrodul avand o miscare complexa, respectiv: Micare de rulare derulare pe verticala pentru compensarea uzurii; O micare dup o traiectorie rectilinie (pentru generarea suprafetelor plane) cu viteza ; O micare complexa compusa din doua miscari elementare si pentru generarea unei suprafete ce are generatoarea inclinata cu unghiul al suprafetei de prelucrat; Aceasta posibilitate de micare a firului se realizeaz la unele maini unelte cu ajutorul dispozitivelor speciale care se adapteaz si se instaleaz pe maini; Pe maini unelte cu comanda numerica in care cele trei miscari ale electrodului se realizeaza in comanda numerica.
Schema de prelucrare
Figura 9.2. Schema de prelucrare a suprafeelor tip canal cu electrod masiv prismatic
citeza
Aceasta prelucrare cu electrod prismatic se face utilizand o singura miscare: cea de avans pe directie verticala cu realizata de obicei de electrod.
Schema are dezavantajul ca erorile de forma si pozitie relativa ale suprafetei active ale electrodului se copiaza fidel pe suprafata prelucrata.
Figura 8.8. Schema micrii electrodului filiform pentru prelucrarea suprafeelor nclinate
Din acest punct de vedere, pentru eliminarea erorilor se pot aplica schemele prezentate n continuare.
10
B. Prelucrarea prin copiere cu electrod masiv disc cu mi care de rota ie
9.2. PRELUCRAREA PRIN GENERARE CINEMATIC CU ELECTROD FILIFORM PE MUCN
Prelucrarea cu electrod disc masiv cu miscare de rotatie se realizeaza imprimand electrodului doua miscari principale: I Micarea de avans pe verticala II Micarea de rotaie cu . ;
Pentru generarea canalului se imprima electrodului o micare de rulare intre role i dup caz . In acest fel profilul (cu electrodul / piesa sau electrodul si piesa o micare cu viteza de prelucrare sectiune transversala) suprafetei de prelucrat rezultnd prin generarea cinematica in comanda numerica cu precizia masinii unelte. In cadrul acestei scheme pot aprea erori de prelucrare in lungul piesei . In funcie de profil si se poate obtine o abatere de forma de la perpendicularitate a suprafetei prelucrate sub forma unei convexiti (spre in afara) sau concavitati (spre nuntru). Reducerea acestei abateri de forma se face aplicnd regimuri de prelucrare mici si deci, functie de este necesar sa se realizeze prelucrarea in doua faze: degroare + semifinisare (1), finisare (2). Observaii: 1. Aa cum s-a precizat referitor la locul si rolul prelucrarii prin EDM, toate tehnologiile prezentate mai sus si cele care vor urma se aplica numai in cazul in care sunt indeplinite cele doua conditii: 2. Materiale cu proprieti nalte; Suprafeele care se prelucreaza sa aib forme complexe.
Schema are avantajul ca in lungime profilul canalului este generat de traiectoria verticala a electrodului disc, iar ca profil ntr-o seciune perpendiculara pe aceasta, ce rezulta n funcie de profilul electrodului disc.
Pentru suprafeele plane si cele tip canale, prelucrarea prin EDM se justifica numai daca materialul este greu sau foarte greu prelucrabil (carbura metalica sau alte materiale).
Fig. 9.3. Schema de prelucrare a suprafeelor tip canal cu electrod masiv disc n micare de rotaie
Cu o precizie si mai mare, prelucrarea canalelor se poate face pe baza unei scheme tehnologice cu electrod filiform.
Figura 9.4. Schema de prelucrare a suprafeelor tip canal cu electrod filiform pe maini unelte cu comand numeric
11
12
Capitolul
10
Capitolul
11
TEHNOLOGIA PRELUCRRII GHIDAJELOR PRIN ELECTROEROZIUNE

Definiie: Ghidajele sunt suprafee ntotdeauna exterioare, rectilinii, curbe sau cu profil complex oarecare care au un rol foarte important in structura unor echipamente, sisteme sau alte elemente complexe componente. Piesa de prelucrat
TEHNOLOGIA PRELUCRRII SUPRAFEELOR DE ROTAIE PRIN ELECTROEROZIUNE

Tehnologia acestor suprafee si respectiv schemele de prelucrare pentru fiecare varianta se diferentiaza din mai multe puncte de vedere: I. Din punct de vedere al tipului suprafetei de rotaie, exista: 1. Tehnologii de prelucrare a arborilor suprafee exterioare de rotaie; 2. Tehnologii de prelucrare a alezajelor suprafee interioare. II. Din punct de vedere al tipului mainii si electrodului folosit, exista: 1. Tehnologii de prelucrare cu electrod masiv; 2. Tehnologii de prelucrare cu electrod filiform. III. Din punct de vedere al micrilor electrodului masiv exista: 1. Tehnologii de prelucrare prin copiere simpla. 2. Tehnologii de prelucrare prin copiere cu micare orbitala planetara; 3. Tehnologii de prelucrare cu micri complexe a electrodului; IV. Din punct de vedere al construciei electrodului masiv exista: 1. Tehnologii de prelucrare cu electrod in construcie monobloc; 2. Tehnologii de prelucrare cu electrod in construcie asamblata. 11.1. TEHNOLOGIA PRELUCR RII SUPRAFE ELOR DE ROTA IE EXTERIOARE ARBORILOR A. Prelucrarea cu electrod masiv Prelucrarea cu electrod masiv prin copiere a suprafeelor de tip arbore se realizeaz pe baza mai multor scheme tehnologice, in funcie de construcia electrozilor, dintre cele mai importante fiind: a. Prelucrarea cu electrod masiv prismatic cu piesa n mi care de rota ie
Figura 10.1. Piesa cu suprafaa de prelucrat tip ghidaj
Principalele scheme tehnologice de prelucrare prin EDM a suprafetelor: Schemele tehnologica care se poate aplica la prelucrarea suprafetelor de tip ghidaj sunt practic identice cu cele aplicate pentru prelucrarea suprafeelor de tip canale. 10.1. PRELUCRAREA PRIN COPIERE CU ELECTROD MASIV A. Prelucrarea cu electrod prismatic B. Prelucrarea cu electrod disc profilat cu mi care de rota ie Schemele de prelucrare sunt identice cu cele prezentate la suprafeele tip canal. 10.2. PRELUCRAREA PRIN GENERARE CINEMATIC CU ELECTROD FILIFORM PE MUCN
Figura 11.1. Schema de prelucrare a suprafeelor de rotaie exterioare cu electrod masiv prismatic
Figura 10.2. Schema de prelucrare a suprafeelor tip ghidaj cu electrod filiform pe maini unelte cu comand numeric
Generarea suprafeelor exterioare de tip arbore complexe ca in exemplul prezentat cu electrod masiv prismatic, se aplica cu rezultate foarte bune, avand in vedere ca exista posibilitatea reconditionarii repetate, usoare a electrodului al carui profil este rectiliniu. Pentru generare se aplica o miscare de avans II electrodului cu viteza pentru imprimarea profilului suprafetei arborelui si o miscare de rotatie piesei I cu turatia pentru obinerea profilarii piesei pe toata circumferinta sa, aceasta fiind de fapt o miscare de avans circular.
13
14
Schema de prelucrare are avantajul unei aplicari simple, dar are dezavantajul ca la aparitia unor scurtcircuite, in general inevitabile electrodul se ridica, parasind procesul de prelucrare in timp ce piesa continua sa se roteasca determina care rmn neprelucrate la aparitia pe suprafata prelucrata a unor zone de lungime corespunzatoare unor arce adancime initiala reglata. Acest inconvenient este rezolvat prin realizarea unui sistem de urmarire a procesului de prelucrare care la aparitia scurtcircuitelor si la ridicarea electrodului sa comande oprirea piesei din miscarea de rotatie si la reluarea ciclului de prelucrare prin coborarea electrodului in punctele aflate inaintea momentului in prelucrare revenind in aceeasi pozitie. In general schema este mai putin aplicata datorita uzurii pronuntate care se realizeaza pe electrod intr-o singura sectiune si anume cea axiala de prelucrare. Pe baza acestei consideratii cea mai utilizata schema de prelucrare a suprafetelor de rotatie exterioare este cea cu electrod masiv sub forma de disc cu piesa si electrodul in miscare de rotatie. b. Prelucrarea cu electrod masiv disc - cu piesa i electrodul n micare de rotaie
11.2. TEHNOLOGIA PRELUCR RII SUPRAFE ELOR DE ROTA IE INTERIOARE A ALEZAJELOR 11.2.1. PRELUCRAREA ORIFICIILOR G URILOR STR PUNSE A. Prelucrarea orificiilor cilindrice Prelucrarea orificiilor cilindrice se diferentiaza in functie de tipul electrodului, marimea orificiilor si miscarile care se pot imprima sau nu dupa caz electrodului sau piesei, dupa cum urmeaza: a. Prelucrarea cu electrod masiv prin copiere simpl
Figura 11.3. Schema de prelucrare a orificiilor cilindrice cu electrod masiv prin copiere simpl
Figura 11.2. Schema de prelucrare a suprafeelor de rotaie exterioare cu electrod masiv disc
Prelucrarea cu electrod masiv disc cu piesa si electrodul in miscare de rotatie se bazeaza pe generarea profilului si prin rotirea piesei si electrodului care determina o miscare electrodului prin avansul vertical al acestuia cu viteza I de avans circular pentru purtarea profilului (a generatoarei materializata pe electrod de-a lungul directoarei care in cazul de fata este un cerc). Schema de prelucrare are acelai dezavantaj legat de uzura pronuntata in sectiunea longitudinal-axiala a procesului dar are avantajul distribuirii uniforme a uzurii pe profilul circular al electrodului, astfel incat intr-un proces aproximativ similar ca la prelucrarea cu electrod filiform influenta uzurii este mai mica. Analiza schemei determina concluzia conform careia caracteristicile schemei (productivitate, precizie, uzura) sunt n funcie de: Turatia piesei, ; Turaia electrodului, ; Diametrul electrodului care cu cat este mai mare determina o infuenta a uzurii mai mica. In schimb cresterea diametrului electrodului determina cresterea abaterilor de forma ale piesei (vezi figura 8.16).
Prelucrarea gurilor cilindrice prin copierea simpla a electrodului se aplica numai suprafetelor pieselor greu prelucrabile (niciodata nu prelucram prin EDM gaura rotunda decat daca materialul este greu prelucrabil). Prelucrarea conform schemei se face doar cu avansul vertical al electrodului (sau piesei) si are marele dezavantaj ca forma suprafetei prelucrate este data de precizia formai electrodului. Pe baza acestei scheme toate abaterile electrodului (de forma de circularitate, de pozitie etc) se copiaza identic pe suprafata prelucrata. Pe aceasta baza se recomanda ca schema sa se aplice doar la prelucrarea de degrosare unde precizia suprafetei prelucrate nu este principalul obiectiv. Spalarea interstitiului se face conform metodei cunoscute, dupa caz prin injectie sau absorbtie prin electrod sau prin piesa , cnd este posibil (cand nu se prelucreaza din plin). b. Prelucrarea cu electrod masiv cilindric cu mi care de rota ie Caracterizare. Schema se aplica identic celei de prelucrare cu electrod cilindric masiv ( a ) cu deosebirea ca in acest caz electrodului i se imprime in afara de viteza de avans I - VZE si o miscare de rotatie II cu turatia nE. Rotirea electrodului in jurul axei sale determina eliminarea dezavantajelor schemei precedente in sensul ca se elimina influentele abaterilor de forma si de pozitie ale electrodului care prin rotirea electrodului nu se mai copiaza pe piesa.
Evident cele doua scheme prezentate se recomanda numai la prelucrarea suprafetelor de rotatie ale pieselor din materiale dure si foarte dure (carburi metalice, oteluri refractare, fonte albe). B. Prelucrarea cu electrod filiform Dei in literatura se prezinta unele scheme teoretice de generare a suprafetelor de rotatie chiar de tip arbore cu electrod filiform, practic aceast variant a prelucrrii se aplic foarte greu.
Figura 11.4. Schema de prelucrare a orificiilor cilindrice cu electrod masiv prin copiere simpl
Schema se recomanda pentru prelucrrile de semifinisare sau finisare pentru obinerea unor precizii mari a orificiilor.
15
16
c. Prelucrarea cu electrod cilindric masiv n micare de rotaie i micare planetar
Daca se noteaza cu: V volumul de material indepartat in cazul prelucrarii cu electrod masiv netubular; V volumul de material indepartat in cazul prelucrarii cu electrod tubular, evident ); frontala a electrodului tubular = t timpul cat dureaza prelucrarea cu electrod netubular; t timpul cat dureaza prelucrarea cu electrod tubular. , cum si se concluzioneaza (V = aria
ntre aceste mrimi, exista dependenta: ca , care determina o productivitate mai mare.
Practic pentru dimensionarea unui electrod tubular, se parcurg paii urmtori: 1. Realizarea conditiei de productivitate maxima care este indeplinita atunci cand se prelucreaza cu o densitate : in functie de cuplu E P). optima de curent ( (11.1) 2. 3. Rezulta ca aria necesar, = Se alege din tabelele tehnologice ale masinii intensitatea productivitati maxime pentru cuplul electrod piesa ales, iar masinii; Pentru determinarea grosimii optime a electrodului tubular, electrodului i rezult grosimea oprim, . , a electrodului tubular este (11.2) , care determina obtinerea unei este de asemenea cunoscut din tabelele se egaleaza de mai sus cu a
Figura 11.5. Schema de prelucrare a orificiilor cilindrice cu electrod masiv n micare de rotaie i micare planetar
Prelucrarea dup aceasta schema se realizeaza pe baza urmatoarelor miscari: , pe verticala; I. Viteza de avans a electrodului ; II. Rotaia electrodului in jurul axei proprii cu viteza II, care determina turatia III. Rotirea intregului electrod pe traiectoria circulara a suprafetei prelucrate, pastrand constant interstitiul de lucru cu viteza III care determina turaia de avans circular . Caracterizare 1. Schema se aplica cu rezultate foarte bune in cazul orificiilor circulare foarte mari atat la prelucrarile de degrosare din plin (cand diametrul electrodului trebuie sa fie puin mai mare ca raza orificiului generat pentru a nu ramane miez), cat si in deosebi la prelucrrile de semifinisare si finisare; 2. Schema are toate avantajele celei de mai sus in plus cel referitor la posibilitatea realizarii diametrelor mari; d. Prelucrarea cu electrod masiv tubular Pentru prelucrrile din plin, de degroare, mai ntotdeauna schemele de mai sus au dezavantajul realizarii unor timpi mari de prelucrare. Prelucrarea cu electrod tubular determina utilizarea foarte eficienta a instalatiei de EDM in sensul obtinerii unei productivitati maxime corespunzatoare valorilor existente pentru parametrii electrotehnici pe masina. 4.
Pe aceasta baz, in catedra TCM s-a dezvoltat o teza de doctorat care a urmarit determinarea grosimii optime ale electrozilor tubulari la prelucrarea diferitelor materiale din piese cu diferite materiale de electrod. Cercetarile experimentale au validat relatia fundamentala a acestei scheme , iar valorile obtinute au fost practic foarte apropiate identice cu cele obtinute in cazul tuturor prelucrarilor prin EDM cand regimul de prelucrare este ales pornind . De altfel, toate fisele tehnologice puse la dispozitie de firmele producatoare de masini de EDM de la respectarea indica pentru fiecare cuplu electrod piesa si mai mult chiar in functie de sectiunea prelucrata (proiectia suprafetei B. Prelucrarea orificiilor conice Ca si la orificiile cilindrice, orificiile conice se pot prelucrara prin electroeroziune numai atunci cand proprietatile materialului piesei o impun pe baza schemelor tehnologice prezentate n continuare. a. Prelucrarea cu electrod masiv conic prin copiere simpl - f r mi care de rota ie a electrodului prelucrate intr-un plan perpendicular pe directia de avans).
Figura 11.6. Schema de prelucrare a orificiilor cilindrice cu electrod masiv tubular
Caracteristici ale schemei Prelucrarea cu electrod tubular se utilizeaza intotdeauna la prelucrarea orificiilor mari si foarte mari, rotunde (dar si de profil oarecare) din necesitatea de a nu prelucra suprafata frontala egala cu cea a unui electrod masiv care fiind foarte mare s-ar realiza intr-un timp foarte lung.
Figura 11.7. Schema de prelucrare a orificiilor conice cu electrod masiv conic fr micare de rotaie
17
18
b. Prelucrarea cu electrod masiv conic prin copiere simpl cu micare de rotaie a electrodului in jurul axei sale
11.2.2. PRELUCRAREA ORIFICIILOR DE ROTAIE PROFILATE Orificiile de rotaie profilate sunt suprafete de rotatie interioare cu un profil longitudinal altul decat cilindric / conic, respectiv sferic toroidal / combinatii. In cazul acelor orificii profilate schemele de prelucrare se pot distinge din punct de vedere al pozitiei electrodului, existand: A. Prelucrarea cu electrod masiv disc cu ax orizontal
Figura 11.8. Schema de prelucrare a orificiilor conice cu electrod masiv conic cu micare de rotaie
c.
Prelucrarea cu electrod masiv conic cu micare de rotaie a electrodului i micare planetar
Figura 11.10. Schema de prelucrare a orificiilor de rotaie profilate cu electrod masiv disc cu ax orizontal
Prelucrarea pe baza acestor scheme are in vedere utilizarea unui electrod disc de cele mai multe ori in constructie asamblata de forma tubulara pentru a permite injectia prin intermediul sau. In acest sens treptele electrodului sunt prevazute cu orificii circulare gauri sau canale alungite (inclinate fata de axa electrodului) prin care se injecteaza (sau dupa caz se absoarbe) dielectricul impurificat din interstitiu. Pentru prelucrare, miscarile de generare sunt: I. Micarea cu viteza de avans vertical a electrodului: ; , pentru II. Micarea de rotaie a electrodului in jurul axei proprii cu o viteza care determina turatia, distribuirea uniforma a uzurii pe toata circumferinta electrodului; III. Micarea de rotaie a piesei in jurul axei proprii considerata de avans circular pentru generarea intregului profil circular pe directoarea circulara a piesei si obtinerea orificiului profilat. Schema de prelucrare se realizeaza in general pe masini de prelucrat prin EDM cu electrod masiv universale prin folosirea unor dispozitive speciale pentru actionarea in miscare de rotatie atat a piesei cat si a electrodului. B. Prel uc ra rea cu el e c tro d ma siv di sc cu a x ve rti c al Aceasta schema se utilizeaza in situatiile in care, asa cum se va vedea, masinile de EDM au prevazute sisteme de avans nu numai pe directie verticala, dar si pe directie laterala. Dupa caz schema se poate folosi si pentru electrodul cu miscare planetara orbitala: a. Prelucrarea cu electrod f r mi care planetar
Figura 11.9. Schema de prelucrare a orificiilor conice cu electrod masiv conic cu micare de rotaie i micare planetar
Caracteristicile acestor scheme sunt practic identice cu cele ale orificiilor rotunde cu deosebirea ca suprafata prelucrata si electrozii sunt conici. Deasemenea, raman valabile avantajele, dezavantajele si recomandarile legate de caracteristicile celor 3 scheme si in cazul orificiilor conice.
Figura 11.11. Schema de prelucrare a orificiilor de rotaie profilate cu electrod masiv disc cu ax vertical fr micare planetar
19
20
Prelucrarea fr micare orbitala cu ax orbital a electrodului consta in introducerea electrodului profilat pe toata inaltimea piesei, in pozitie verticala de lucru si imprimarea electrodului si piesei a unor miscari de rotatie, iar in plus electrodului si o miscare de translatie in planul orizontal data de un sistem automat de reglare a interstitiului de lucru pentru avansul electrodului in vederea obtinerii unui anumit diametru prevazut pe fiecare portiune cu canale alungite inclinate fata de axa de rotatie pentru spalarea interstitiului de lucru. b. Prelucrarea cu electrod masiv disc cu mi care planetar a electrodului Aceasta schema se aseamn cu cea precizata la punctul (a), dar are urmatoarele deosebiri, conform figurilor 8.22 i 8.21: 1. 2. Piesa numai are micare de rotaie in jurul axei proprii; Electrodul realizeaz in afara de micarea de rotaie in jurul axei proprii, cu turaia si o miscare planetara, in lungul profilului circular a piesei, adica realizeaza si miscarea de avans circular, care in varianta (a) era realizata de piesa.
Capitolul
12
TEHNOLOGIA PRELUCRRII SUPRAFEELOR ELICOIDALE FILETELOR PRIN ELECTROEROZIUNE

Prelucrarea suprafeelor elicoidale prin electroeroziune, adic a filetelor, se difereniaz n funcie de mai multi factori, dintre care cei mai importani sunt: Tipul filetului, interior / exterior; Tipul electrodului folosit; Micrile de generare utilizate. Pe aceasta baza, schemele tehnologice de prelucrare a filetelor sunt cele prezentate n continuare. 12.1. PRELUCRAREA FILETELOR INTERIOARE A PIULIELOR In funcie de metoda de generare aplicata, cele mai utilizate scheme de prelucrare sunt prezentate n continuare. A. Prelucrarea cu electrod masiv prin copiere simpl
Figura 11.12. Schema de prelucrare a orificiilor de rotaie profilate cu electrod masiv disc cu ax vertical fr micare planetar
Figura 12.1. Schema de prelucrare a filetelor interioare cu electrod masiv prin copiere simpl
In general, schema de prelucrare a filetelor (interioare / exterioare) prin metoda copierii simple a profilului electrodului, dupa caz, de forma unui arbore urub pentru prelucrarea filetelor interioare si de forma unui alezaj piulita pentru prelucrarea filetelor exterioare, se bazeaz pe realizarea miscarilor de generare necesare prelucrarii unei suprafete elicoidale cu ajutorul unor dispozitive de generare care prin funcionare determina obtinerea celor doua miscari, respectiv de translatie i de rotaie, conform figurii 12.2
Figura 12.2. Micrile necesare pentru generarea filetelor

Fiecare student poate realiza o singur copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice alt multiplicare / utilizare fr acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright i poate fi pedepsit n baza acestora. Fiecare student poate realiza o singur copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice alt multiplicare / utilizare fr acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright i poate fi pedepsit n baza acestora.
21
22
Caracteristica generrii suprafeelor filetate este data de raportul vitezelor de prelucrare: (12.1) Pe aceast baz rezult generarea unei suprafee elicoidale cu unghi de inclinare . Realizarea condiiilor necesare prelucrrii suprafeelor elicoidale reprezint in cazul prelucrarii
B. Prelucrarea cu electrod masiv cu mi care orbital - planetar Prelucrarea prin copiere cu miscare orbitala are drept caracter fundamental faptul ca electrodul folosit este mai mic decat in cazul copierii simple (cand prelucreaza alezaje) si mai mare pentru cazul prelucrarii arborilor, diferenta fiind compensata printr-o miscare suplimentara a electrodului / piesei intr-un plan perpendicular pe directia de avans astfel incat electrodul sa se apropie pe rand de suprafetele prelucrate compensand diferenta de dimensiune si permitand ajustarea suprafetelor la dimensiuni foarte precise asa cum se realizeaza prelucrarea prin oricare procedeu clasic. Varianta 1 Varianta 2
prin EDM se face cu ajutorul unui dispozitiv care se interpune intre capul de lucru a masinii universale si piesa care realizeaza miscarea de filetare in felul urmator: Pe axul principal al dispozitivului se monteaz un model al electrodului cu care se realizeaz prelucrarea. Acesta are aceleai caracteristici ca si electrodul filetat. Pentru aceasta se recomanda ca electrodul sa se prelucreze in aceeasi prindere (pozitionare, orientare, fixare) cu electrodul 3. Pe acelai ax se monteaz electrodul 3, din material de electrod (rezistent la uzura); Obinerea celor doua miscari de ctre dispozitiv se face luand in considerare miscarile de avans a dispozitivului (cu model si electrod) cu viteza care forteaza modelul 2 sa se insurubeze intre palpatoarele 5, obtinandu-se astfel si viteza de rotatie a ansamblului care satisface relatia . Practic modelul 2 se poate insuruba pentru a obtine rotirea si trecerea sa printr-o piulita. Dar in acest caz in funcie de unghiul al filetului care trebuie prelucrat exista restricii de obinere a miscarii de rotaie datorita frecrii. insurubarea modelului prin 3 palpatoare dispuse la 120 reduce frecarea si permite prelucrarea unor filete cu un unghi mai mare, dar oricum limitat. Electrodul 3 fiind solidar cu modelul 2 pe acelasi ax al dispozitivului realizeaza aceleasi doua miscari, respectiv: ; I. Micarea de avans II. Micarea de rotire cu turatia .
n acest fel se imprim pe pies, prin copiere simpl, generatoarea i directoarea filetului realizat pe electrod, adic suprafaa elicoidal interioar prescris. Generarea prin copiere a suprafetelor filetate (prin copiere simpla) se aplica cu rezultate foarte bune la filete cu unghi mic la materiale dure, precum carburi metalice.
Figura 12.3. Schema de prelucrare a filetelor interioare cu electrod masiv cu micare orbital
Cazul prelucrrii orbitale
Figura 12.4. Reprezentarea caracteristicilor unei micri orbitale
La micarea orbital, fiecare punct de pe electrod realizeaza o miscare circulara descriind un cerc, dar fara ca electrodul sa se roteasca in jurul axei proprii ci acesta mtura intr-un plan perpendicular pe directia de avans intreaga suprafata prelucrata. Utilizarea prelucrrii cu micare planetar la realizarea filetelor are marele avantaj ca de exemplu la prelucrarea filetelor interioare, electrodul fiind mai mic permite evacuarea usoara a particulelor si pe aceasta baza defineste cresterea productivitatii, reducerea uzurii si cel mai important transformarea prelucrarii de copiere prin EDM in prelucrare clasica obisnuita in care este posibil sa ajustam suprafata prelucrata, dupa dorinta pana la obtinerea preciziei impuse, fara ca aceasta sa fie legata de dimensiunile electrodului.
23
24
12.2. PRELUCRAREA FILETELOR EXTERIOARE - A URUBURILOR Prelucrarea filetelor exterioare se realizeaz practic prin metoda copierii prin cele doua mari variante: Prin copiere simpl; Prin copiere cu micare orbital, de cele mai multe ori a electrodului. A. Prelucrarea filetelor exterioare prin copiere simpl Schema de prelucrare este practic identica cu cea de la prelucrarea filetelor interioare cu deosebirea ca in locul electrodului care era un arbore in aceeai schema este piesa care este tot un arbore, dar care trebuie prelucrat cu filet exterior. In locul piesei care era o piulia care trebuia filetata in aceeai schema este un electrod sub forma de piulia, deci alezaj care prelucreaz piesa care este arbore.
Capitolul
13
TEHNOLOGIA PRELUCRRII CANELURILOR PRIN ELECTROEROZIUNE

VEZI: Capitolul 14: Tehnologia prelucrrii danturilor prin electroeroziune - IDEM.
Capitolul
14
TEHNOLOGIA PRELUCRRII DANTURILOR PRIN ELECTROEROZIUNE

In acest caz schemele de prelucrare se difereniaz in funcie de electrodul utilizat, micrile de generare si tipul danturii, respectiv interioara sau exterioara, dup cum urmeaz. 14.1. PRELUCRAREA DANTURILOR INTERIOARE PRIN ELECTROEROZIUNE A. Prelucrarea cu electrod masiv prin copiere simpl
Figura 12.5. Schema de prelucrare a filetelor exterioare cu electrod masiv cu copiere simpl
B. Prelucrarea filetelor exterioare prin copiere cu miscare planetar a electrodului

Figura 14.1. Schema de prelucrare a danturilor interioare cu electrod masiv prin copiere simpl
Generarea danturii interioare prin copiere simpla are avantajul ca electrodul se realizeaz usor fiind arbore si dezavantajul ca pentru obtinerea unei precizii mari a danturii se impun 2 3 seturi de electrozi (degrosare, semifinisare si finisare). In acest caz erorile profilului danturii electrodului se copiaza fidel pe piesa. Din aceste motive metoda prelucrarii prin copiere se aplica prin bune rezultate prin copiere cu micare orbitala. B. Prelucrarea prin copiere cu mi care orbital - planetar a electrodului Schema este identica cu schema din figura 14.1, dar cu luarea in considerare a subdimensionarii.
Figura 12.6. Schema de prelucrare a filetelor exterioare cu electrod masiv cu micare orbital - planetar
Prelucrarea filetelor exterioare se realizeaz la fel ca i filetele interioare schemele de prelucrare avnd aceleai caracteristici eseniale. Ca si in cazul filetelor interioare, mai ales, filetele exterioare se pot genera prin electroeroziune si prin alte scheme nu numai prin copiere. Alegerea lor este intotdeauna in functie de necesitatea existentei utilajelor care sa genereze miscarea respectiv.
Figura 14.2. Schema de prelucrare a danturilor interioare cu electrod masiv cu micare orbital planetar
25
26
C. Prelucrarea danturilor interioare cu electrod filiform Schema are cel mai mare avantaj, si anume acela de a genera cinematic profilul danturii dorite cel mai usor fiind danturile cu dinti drepti elicoidali deoarece se realizeaza pe masini cu comanda numerica cu calculatorul. Precizia danturii in acest caz este data de precizia interpolarii cu care se realizeaza prelucrarea.
b. Prelucrarea cu electrod masiv tip plac - fix
Figura 14.5. Schema de prelucrare a danturilor exterioare cu electrod masiv tip plac fix
B. Prelucrarea cu electrod filiform Prelucrarea danturilor exterioare cu electrod filiform se realizeaz foarte greu datorit formei piesei n poriunea de ieire a canelurilor (vezi fig. 14.6)
Figura 14.3. Schema de prelucrare a danturilor interioare cu electrod filiform pe maini unelte cu comand numeric
Aplicarea practic a prelucrrii danturilor interioare cu electrod filiform a determinat obtinerea unor precizii foarte nalte pentru dantura prelucrata. 14.2. PRELUCRAREA DANTURILOR EXTERIOARE A PINIOANELOR La prelucrarea prin copiere cu sau fr miscare orbitala electrodul este un alezaj, deci este o placa. A. Prelucrarea cu electrod masiv tip plac prin copiere simpl a. Prelucrarea cu electrod masiv tip plac - mobil
Figura 14.6. Schema de prelucrare a danturilor exterioare cu electrod filiform pe maini unelte cu comand numeric
Figura 14.4. Schema de prelucrare a danturilor exterioare cu electrod masiv tip plac - mobil
Aceasta schema se numeste schema prelucrarii suprafetelor de tip arbore cu electrozi masivi tip plac mobili.
27
28
Capitolul
15
C.
Prelucrarea cu electrod filiform
TEHNOLOGIA PRELUCRRII SUPRAFEELOR COMPLEXE PRIN ELECTROEROZIUNE

15.1. TEHNOLOGIA PRELUCRRII ORIFICIILOR CU PROFIL COMPLEX Orificiile complexe sunt definite avnd in vedere doua categorii de puncte de vedere, respectiv: 1. 2. Profilul orificiului intr-un plan perpendicular pe direcia de avans (ptrat, dreptunghiular, hexagonal, oarecare); Profilul orificiilor in seciune longitudinala (seciune care conine direcia de avans).
Principalele scheme care se aplica la aceste orificii, n funcie si de complexitatea celor doua profile, sunt prezentate n continuare. A. Prelucrarea cu electrod masiv prin copiere simpl f r mi care orbital
Figura 15.3. Schema de prelucrare a orificiilor complexe cu electrod filiform pe maini unelte cu comand numeric
15.2. PRELUCRAREA GURILOR CURBE Ca scheme pentru prelucrarea gaurilor curbe se pot aplica variante care se pot diferentia prin modalitatea practica de obtinere a miscarii a electrodului profilat (cu profil identic cu cel al gaurii curbe). De exemplu, micarea dup o traiectorie curba a electrodului se poate obtine cu un dispozitiv cu cremaliera i roti dintate.
Figura 15.1. Schema de prelucrare a orificiilor complexe cu electrod masiv prin copiere simpl fr micare orbital
B. Prelucrarea cu electrod masiv prin copiere cu micare orbital
Figura 15.4. Schema de prelucrare a gurilor curbe cu electrod masiv prin copiere
Prelucrarea gurilor curbe se poate face cu acelasi dispozitiv care transforma miscarea principala de avans pe verticala I cu viteza prin intermediul rotilor dintate, , intr-o miscare circulara a electrodului care functie de raza R la care este reglat genereaza o gaura curba cu profilul transversal identic cu cel al electrodului (patrat, hexagonal, dreptunghi). Una din probleme este spalarea interstitiului de lucru care la adancimi mari de lucru ridica mari probleme. Prelucrarea gurilor curbe se cere a fi realizata in industria distribuitoarelor si a semiformelor de matritare, turnate unde la placa de separatie intre cele doua semiforme se cer de multe ori semisuprafete cu urme lasate in fiecare dintre cele doua parti ale matritei.
Figura 15.2. Schema de prelucrare a orificiilor complexe cu electrod masiv prin copiere simpl cu micare orbital
29
Capitolul
16
TEHNOLOGIA PRELUCRRII CAVITILOR COMPLEXE PRIN ELECTROEROZIUNE

Cavitile sunt alezaje mrginite ntotdeauna inferior sau superior i ele ridica ntotdeauna probleme n funcie de complexitatea lor. Principalele scheme de prelucrare a cavitilor sunt prezentate n continuare. A. Prelucrarea prin copiere simpl cu electrod masiv Prelucrarea prin copiere simpl cu electrod masiv se aplic cel mai mult, deoarece prelucrarea cu micare orbital nu se poate aplica cu precizie mare decat la caviti care au suprafee inferioare, denumite de fund, ca suprafee plane.
Figura 16.1. Schema de prelucrare a cavitilor simple prin copiere cu electrod masiv
ntotdeauna la prelucrarea cavitatilor prin copiere simpla electrodul 1 este in constructie asamblata. B. Prelucrarea cavitilor de rotaie
Figura 16.2. Schema de prelucrare a cavitilor de revoluie prin copiere cu electrod masiv disc n micare de rotaie
Prelucrarea se face cu electrod masiv disc, in construcie asamblata (vezi prelucrarea suprafeelor de rotaie interioare si exterioare).

Politehnica Prelucrarea Prin Electroeroziune

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Politehnica Prelucrarea Prin Electroeroziune

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

NOIUNI PRIVIND PRELUCRAREA SUPRAFEELOR PRIN ELECTROEROZIUNE

TEHNOLOGII DE PRELUCRARE PRIN ELECTROEROZIUNE

Partea a treia TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A SUPRAFE ELOR PRIN ELECTROEROZIUNE

Bucure ti, UPB, Catedra TCM

Din punct de vedere al suprafetelor prelucrate: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

8.2. PRELUCRAREA SUPRAFE ELOR PLANE VERTICALE Piesa de prelucrat

TEHNOLOGIA PRELUCRRII SUPRAFEELOR PLANE PRIN ELECTROEROZIUNE

Figura 8.3. Piesa cu suprafaa plan vertical de prelucrat

Figura 8.5. Piesa cu suprafaa plan nclinat de prelucrat

A. Prelucrarea cu electrod masiv

TEHNOLOGIA PRELUCRRII CANALELOR PRIN ELECTROEROZIUNE

Figura 9.1. Piesa cu suprafaa de prelucrat tip canal

Figura 8.7. Schema de prelucrare a suprafeelor plane nclinate cu electrod filiform

B. Prelucrarea prin copiere cu electrod masiv disc cu mi care de rota ie

9.2. PRELUCRAREA PRIN GENERARE CINEMATIC CU ELECTROD FILIFORM PE MUCN

TEHNOLOGIA PRELUCRRII GHIDAJELOR PRIN ELECTROEROZIUNE

TEHNOLOGIA PRELUCRRII SUPRAFEELOR DE ROTAIE PRIN ELECTROEROZIUNE

Figura 10.1. Piesa cu suprafaa de prelucrat tip ghidaj

c. Prelucrarea cu electrod cilindric masiv n micare de rotaie i micare planetar

Figura 11.6. Schema de prelucrare a orificiilor cilindrice cu electrod masiv tubular

Prelucrarea cu electrod masiv conic cu micare de rotaie a electrodului i micare planetar

TEHNOLOGIA PRELUCRRII SUPRAFEELOR ELICOIDALE FILETELOR PRIN ELECTROEROZIUNE

Figura 12.2. Micrile necesare pentru generarea filetelor

Cazul prelucrrii orbitale

Figura 12.4. Reprezentarea caracteristicilor unei micri orbitale

TEHNOLOGIA PRELUCRRII CANELURILOR PRIN ELECTROEROZIUNE

TEHNOLOGIA PRELUCRRII DANTURILOR PRIN ELECTROEROZIUNE

B. Prelucrarea filetelor exterioare prin copiere cu miscare planetar a electrodului

b. Prelucrarea cu electrod masiv tip plac - fix

Prelucrarea cu electrod filiform

TEHNOLOGIA PRELUCRRII SUPRAFEELOR COMPLEXE PRIN ELECTROEROZIUNE

B. Prelucrarea cu electrod masiv prin copiere cu micare orbital

TEHNOLOGIA PRELUCRRII CAVITILOR COMPLEXE PRIN ELECTROEROZIUNE

You might also like