ACADEMIA NAVALA MIRCEA CEL BATRAN

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA

SPECIALIZAREA: ELECTROMECANICA






PROIECT

CALCULUL DE ALEGEREA SI VERIFICARE A
MOTORULUI ELECTRIC DE ACTIONARE A INSTALATIEI
DE ANCORARE ACOSTARE A UNEI NAVE DE 2000 TDW









DISCIPLINA: STUDENT:
Actionari Navale Muratcea Enis
Grupa: 461 FR

Calculul preliminar si alegerea motorului electric de
actionare a vinciului de ancorare

Din datele tehnice ale navei pentru care se calculeaza instalatiile de ancorare, legare si
remorcare se determina caracteristica de dotare a navei ,Na, folosind relatia:

2/ 3
2 0.1
a
N B h A = V + +

Cunoscand caracteristica de dotare , din tabelele 3.1. sau 3.2. rezulta:numarul ancorelor
principale,masa fiecarei ancore,lungimea totala a lantului de ancora,calibrul lantului, lungimea
paramei de remorca si forta de rupere, numarul paramelor de legare si forta de rupere.
In continuare se prezinta etapele de calcul pentru mecanismele de ancorare-legare.

1 Calculul fortei nominale de tractiune in lant la barbotina.

Puterea motorului de actionare a mecanismului de ancorare trebuie sa asigure tragerea
neintrerupta timp de 30 de minute a unui lant de ancora impreuna cu ancora cu farta de tinere
normala, cu viteza de cel putin 9m/min si cu o forta de tractiune la barbotina P1 cel putin egala
cu cea determinata cu formula:

2
1
P =9.8 a [N] d

Unde: a=3.75 pentru lanturi de categoria 1;
a=4.25 pentru lanturi din categoria 2;
a=4.75 pentru lanturi din categoria 3;
d diametrul(calibrul) lantului in [mm].

2
1
9, 8 3, 75 30 33, 075 P KN = =


Pentru lantul de calibru 28mm si mai mic ,cu acordul R.N.R. se admite reducerea
valorii coeficientului a.
Pentru navele de aprovizionare forta de tractiune la barbotina

nu trebuie sa fie mai

mica decat cea determinate cu formula:

=11,1 (qh+G); [N]

in care:
q masa unui metro liniar de ancora lant in kg/m;
h adancimea de ancorare prevazuta in m,dar nu mai putin de:
200m pentru navele cu caracteristica de dotare 720 sau mai putin,
250m pentru navele cu caracteristica de dotare mai mare de 720;
G masa ancorei,[kg]
Viteza de virare de lantului de ancora trebuie masurata pe lungimea a doua chei de
lant,incepand din momentul in care trei chei de lant sunt complet scufundate in apa.
La apropierea ancorei de nava,viteza de virare a lantului trebuie sa fie de cel mult
10m/min.Se recomnada ca viteza de intrare a ancorei in nara sa fie de cel mult 7m/min.
Pentru desprinderea ancorei de fund ,mecanismul de actionare al instalatiei de ancorare
trebuie sa asigure timp de 2 minute crearea in lant pe o barbotina a unei forte de tractiune de cel
putin 1,5 P.
Mecanismele de ancorare cu actionare manuala trebuie sa asigure o viteaza de ridicare
de cel putin 2,5 m/min.Efortul la manivela ,in cazul actionarii manuale a mecanismului de
ancorare ,nu trebuie sa depaseasca 150Npentru fiecare om care lucreaza la manivele.


2.Calculul cuplului nominal la axul electromotorului.

1
M calc=
2
b
n
i
P D
i q


in care:
b
D este diametrul barbotinei.
Barbotinele au de regula pe circumferinta 5 locasuri pentru lant,iar pasul lantului sau lungimea
unei verigi este de 8d.De aici rezulta ca:

b
D =13.7 d
13, 7 30 411
b
D mm = =

in care d este calibrul lantului
i=0.420.82 randamentul transmisiei mecanice a actionarii.Valorile inferioare
corespund mecanismelor cu melc-roata, melcata cu autofranare, iar limitele superioare pentru
transmisii cu roti cilindrice fara autofranare.

Alegem :
i
q =0.7;

i= raportul de transmisie

i=100200;

Alegem: i=100;

rezulta:

33, 075 411
97, 09
2 0, 7 100
n
M calc Nm = =


3 Calculul turatiei care asigura viteza necesara la ridicarea ancorei

Turatia electromotorului in rot/min necesara pentru a asigura viteza nominala de sarcina
la ridicarea lantului de ancora:

n [ / min]
n
N
b
v i
neces rot
D t
=

in care
n
v [m/min] este viteza nominala de ridicare a lantului.Viteza nominala de ridicare
a lantului de ancora se alege avand in vedere cerintele registrului de clasificare si parametrii
mecanismelor de ancorare-legare prezentate: (
n
v =10m/min)

10 100
775,193[ / min]
3,14 0, 411
N
n neces rot = =

4 Calculul puterii nominale a motorului

Puterea electromotorului in kW necesara pentru ridicarea ancorei cu viteza si sarcina
nominala:

n / 9556[ ]
n n N
Pneces M calc neces kW =

97, 09 775,19
7,87
9556
n
Pnec kW = =


5 Verificarea conditiei de asigurare a cuplului de pornire

Cuplul de pornire al motorului trebuie sa depaseasca cel putin de doua ori cuplul
nominal.La motoarele de curent alternativ aceastaconditie trebuie sa fie realizata pantru
caracterisitca turatiei de baza iar la motoarele de curent continuu pentru caracteristica artificiala
destinata pornirii:

M 2
p n
neces M calc >

6 Calculul cuplului la axul electromotorului in perioada de tragere a paramei
de acostare cu forta de tragere nominala

-pentru parame de otel:

M
2
c c
c
i
F D
i q
=

in care:
c
F [N] forta nominala de tractiune determinata conform relatiei

c
F =
1
3
r
F

1
74 24, 6
3
c
F KN = =


c
D [m] diametrul cabestanului:

c
D =
b
D +0.1
b
D

411 41,1 452,1
c
D mm = + =

i,i raportul si randamentul transmisiei;

24, 6 452,1
79, 44
2 0, 7 100
c
M Nm = =



7 Calculul cuplului necesar al franei electromagnetice la axul electromotorului

Forta de franare la barbotina pentru mentinerea franata a axului electromotorului in cazul
disparitiei tensiunii de alimentare:

1
F [ ]
FE
calc k P N =

in care coeficientul k=1,3;1.6;2

Alegem k=1.3

1, 3 33, 075 42, 99
FE
F calc N = =

Cuplul necesar al franei electromagnetice la axul electromotorului :

F
M
2
FE b
FE
i
calc D
calc
i q
=

42, 99 411
126, 20
2 0, 7 100
FE
M calc Nm = =








8 Alegerea motorului electric dupa catalogul constructorului

Alegem un motor asincron trifazat cu rotor in scurtcircuit de tip ASFN 200L-8/4 cu
regimul de lucru de 30 de minute la turatia de baza,conform tabelului:


n
P
[kW]
Tur
sinc
Durata
de serv
(%) cos
P
N
M
M

MAX
N
M
M

P
N
I
I

n
N
[rot
/min]
MAX
J
Fr
max
Put
abs
masa
4 375
2
S -
5min
45 0,30 1,53 23 4 285

0,8


200


100


400
8 750
2
S -
30min
74 0,64 1,53 23 6 660
8 1500
2
S
-
10min
76 0,82 1,53

1,6 6 1335


La alegerea electromotoarelor se au in vedere urmatoarele cerinte:
a.Cuplul nominal al motorului pentru regimul de scurta durata, 30 minute, la turatia de
baza pentru mecanismele din grupa intai si a treia trebuie sa fie mai mare decat cuplul nominal
calculat:

60
2
n n
n
i
P P
M
n q
= =
O


7870 60
113, 92
2 3,14 660
n
M Nm = =

n
M >
n
M calc

113, 92 97, 09 >
si de asemenea mai mare decat cuplul din perioada de tregere a paramei de legare:

n
M > M
c


113, 92 79, 44 >

Pentru mecanismele din grupa a doua:

n
M >
0,7 n
M calc si
n
M > M
c


b. Cuplul de pornire al electromotorului pentru turatia de baza (in cazul motoarelor de
curent alternativ) sau pe caracterisitca destinata pentru pornire (in cazul motoarelor de curent
continuu), trebuie sa fie:

M
p
=2.2
n
M

2, 2 113, 92 250, 624
p
M Nm = =

2 250, 624 2 97, 09 194,18
p n
M M calc > > =







9 Calculul si prezentarea cracteristicilor mecanice naturale pentru
electromotorul ales M=f(n)

Pentru orice motor asincron, constructia caracteristicii se face pe baza ecuatiei:

2
k
k
k
M
M
S S
S S
=
+
-numita relatia Kloss

Cu conditia sa cunoastem puterea nominal
n
P , turaria nominal si coeficientul de
suprasarcina .
Alura caracteristicii naturale este de forma:



Punctele cele mai importante de pe caracteristica mecanica M=f(s) sunt:

k
A (
k
S ,
k
M )

n
A (
n
S ,
n
M )

p
A (
p
S ,
p
M )

-punctul
k
A corespunde alunecarii critice
k
S si cuplului maxim pe timpul functionarii in regim de
motor.
Daca alunecarea critica
k
S este mai mica in raport cu alunecarea
1
S , corespunzatoare
momentului de pornire a motorului , caracterisitca este rigida, iar daca
k
S este mai mare decat
1
S , caracterisitca devine moale.
De valoarea cuplului maxim de sarcina depinde coeficientul de suprasarcina:

k
n
M
M
=

-punctul
n
A corespunde functionarii motorului cu cuplul sau nominal
n
M i ,cu cat alunecarea
nominala este mai mica ,cu atat mai mici sunt pierderile in alunecarea rotorului si deci
randamentul este mai mare.
-punctul
p
A corespunde alunecarii
1
S , deci viteza este nula n=0, este punctul de functionare a
motorului in momentul pornirii.
Constructia caracteristicii mecanice naturale se face pe baza relatiei lui Kloss:

2
k
k
n
M
M
S S
S S
=

, unde:

k
M =
n
M

=1,52,7-coeficient de suprasarcina a motorului asincron;

Alegem: =2

2 113, 92 227,84
k
M Nm = =

1
1
N
n
n n
S
n

= -alunecare nominal

750 660
0,12
750
n
S

= =

unde:
n=
1
n (1-S)

k
S =
n
S ( +
2
1 + )- alunecare critica

0,12(2 5)
k
S = +

0, 50
k
S =
Dam valori lui S:0,05;0,08;0,15;0,3;0,35;0,6;1;

S=0,04

n=
1
n (1-S)=1500(1-0,04)=1440[rot/min]

k
S =0,76

2
k
k
n
M
M
S S
S S
=

2 227,84
45,11
0, 5 0, 05
0, 05 0, 5
Nm =
+


S=0,08

n=
1
n (1-S)=750(1-0,08)=690[rot/min]

k
S =0,50

2
k
k
n
M
M
S S
S S
=

2 227, 84
72, 96
0, 5 0, 08
0, 08 0, 5
Nm = =
+


S=0,15

n=
1
n (1-S)=750(1-0,15)=637,5[rot/min]

k
S =0,5

2
k
k
n
M
M
S S
S S
=

2 227, 84
125, 34
0, 5 0,15
0,15 0, 5
Nm = =
+


S=0,30

n=
1
n (1-S)=750(1-0,30)=525 [rot/min]

k
S =0,5

2
k
k
n
M
M
S S
S S
=

2 227, 84
201, 32
0, 5 0, 3
0, 3 0, 5
Nm = =
+


S=0,35

n=
1
n (1-S)=1750(1-0,35)=487,5[rot/min]
k
S =0,5

2
k
k
n
M
M
S S
S S
=

2 227, 84
214, 62
0, 5 0, 35
0, 35 0, 5
Nm = =
+


S=0,6

n=
1
n (1-S)=750(1-0,6)=300[rot/min]

k
S =0,5

2
k
k
n
M
M
S S
S S
=

2 227, 84
224,13
0, 5 0, 6
0, 6 0, 5
Nm = =
+


S=1

n=0

k
S =0,5

2
k
k
n
M
M
S S
S S
=

2 227, 84
182
1
0, 5
0, 5
Nm = =
+


S 0 0,05 0,08 0,15 0,30 0,35 0,6 1
n[rot/min] 750 712,5 690 637,5 525 487,5 300 0
M[Nm] 0 45,11 72,96 125,34 201,32 214,62 224,13 182
In figura de mai jos s-a trasat caracteristica mecanica naturala pentru electromotorul ales.


0
100
200
300
400
500
600
700
800
0 50 100 150 200 250
Caracteristica mecanica naturala M=f(n)
Caracteristica mecanica
naturala M=f(n)