MAINI I INSTALAII NAVALE

conf.univ.dr.ing. NICOLAE FLORIN

CAPITOLUL 11 INSTALAIA DE ANCORARE

11.1. Destinaie i cerine generale Instalaiile navale de ancorare, legare i remorcare au rolul de a asigura fixarea navei fa de un punct fix (ancor, cheu i respectiv, fa de nava de propulsare). Linia de legtur (lanul sau parma) suport licitarea dat de rezultanta forelor exterioare, care tind sa deplaseze nava, cazul instalaiilor de ancorare i legare, sau se opun deplasrii acesteia, n cazul instalaiei de remorcare. Studierea mecanicii instalaiilor de ancorare i legare, cnd nava se afl la un punct fix sau instalaiei de remorcare cnd nava se deplaseaz, se poate face identic, considernd corpul navei supus forelor exterioare: curenii de ap, curenii atmosferici, efectul loviturilor de val, forele de inerie. Legtura dintre nav si elementul de fixare (ancora, bintade cheu) sau remorcher se realizeaz cu ajutorul lanurilor sau parmelor,care datorit raportului mic dintre grosime i lungime, precum si flexibilitii lor, pot fi considerate fire grele, omogene i flexibile. 11.2. Echilibrul lanurilor de ancor i parmelor de legare 11.2.1. Echilibrul lanurilor de ancor

Fig. 11.1. 1

MAINI I INSTALAII NAVALE

conf.univ.dr.ing. NICOLAE FLORIN

unde: ds- elementul de lan; qg- greutatea proprie; T- tensiunea axial; b- unghi local de nclinare. dx Deci: = cosb (11.1.) ds dy = sinb ds Conditile de echilibru static: d(Tcosb) - Xds = 0 d(Tsinb) Yds = 0 unde X,Y sunt componentele fortei qg dupa axele Ox si Oy (X=0, Y=qg). Prin urmare :
d (Tcosb)=0 ds d (Tsinb)=qg ds

(11.2)

Integrand prima ecuaie din (11.2 ) se obtine:

d (Tcosb)=0 ; Tcosb =T0 =ct (11.3) ds din care se pot desprinde urmtoarele concluzii: a) proiecia orizontal a tensiunii T este constant n orice punct al lanului ; b) n punctul de tangen cu fundul apei b=0 iar T=T0; c) n nara de ancor avem unghiul b max iar Tcosbmax = T0 .

n urma nlocuirii relaiei (11.3) in relatia (11.2) se obtine :

d (T0 sin b )=qg ds cos b Cum din relaiile (11.1) avem : sin b dy = cos b dx n final obinem: dy qg d( )= ds dx T0 Pe de alt parte elementul de lan ds se exprim sub forma: dy ds= (dx) 2 + (dy ) 2 = 1 + ( ) 2 dx dx iar relaia (11.4) va cpta forma:

MAINI I INSTALAII NAVALE

conf.univ.dr.ing. NICOLAE FLORIN

dy qg dx = dx (11.5) dy 2 T0 1+ ( ) dx Din punct de vedere matematic aceasta este o o ecuaie diferenial cunoscut n teoria firelor (ecuaia lniorului) i care permite obinerea curbei liniei de ancorare sub formele: d

qg dy = sh ( x - x o ) (11.6) T0 dx T qg (11.7) y - y 0 = 0 ch ( x - x0 ) qg T0 Pentru a uura demonstraia relaiei urmtoare vom preciza cteva elemente referitoare la funciile hiberbolice (sinus hiberbolic- sh x si cosinus hiberbolic- chx):

ex - e-x (sh x)=ch x 2 ex + e-x ch x = (ch x)=sh x 2 ch2 x-sh2 x=1 Prin urmare relatia (11.7) mai poate fi scrisa sub forma:
sh x=
- ( x- x 0 ) ( x - x0 ) T0 (11.8) + e T0 [e T0 ] 2qg n care x0 ,y0 , T0 sunt constante care pot fi obinute prin impunerea condiilor n capetele A(xA, yA), B(xB , yB) iar lungimea firului este L. qg qg

y-y0 =

Fig11.2.

MAINI I INSTALAII NAVALE

conf.univ.dr.ing. NICOLAE FLORIN

T0 qg ch ( x A - x0 ) qg T0 T qg yB-y0= 0 ch ( x B - x0 ) qg T0 Totodata relatia (11.6) devine:

yA-y0 = 1+ ( iar

(11.9)

qg dy 2 ) = ch 2 ( x - x0 ) T0 dx
(11.10)

dy 2 qg ) dx=ch ( x - x0 )dx dx T0 Aceasta ultima forma poate fi integrata intre capetele A ,B si se obtine:
ds= 1 + ( L= ds =
A B

T0 qg qg (11.11) [sh ( x B - x 0 ) - sh ( x A - x 0 )] qg T0 T0 Relatiile (11.9) si (11.11) vor permite obtinerea necunoscutelor x0,y0,T0.

11.2.2. Echilibrul paramelor de legare si de remorcare neimerse Pornind de la ecuatia (11.2) scris sub forma: d(Tsinb) = qgds menionm c n cazul parmelor de legare i de remorcare neimerse, acestea se comport ca fire omogene grele foarte intinse (cu sgeat redus), astfel nct se poate considera c: ds=dx Deci: dy dy d(T ) = d (T0 ) = qgdx ) ds dx Care prin integrare succesiv devine:

dy qg = ( x - x0 ) 2 dx T0 qg y-y0 = ( x - x) 2 2T0 care reprezint ecuaia unei parabole. ntr-un punct oarecare al parmei tensiunea T este:
T=

T0 dy q2 g 2 = T0 1 + tg 2 b = T0 1 + ( ) 2 = T0 1 + ( x - x0 ) 2 2 cos b dx T0

MAINI I INSTALAII NAVALE

conf.univ.dr.ing. NICOLAE FLORIN

sau :

qg T=T0 1 + 2 ( y - y 0 ) T0

(11.15)

A b/2

f b/2

C a C Fig 11.4 Pentru sistemul din fig.11.4 vom nota segmentul CC'=a=

x
T0 . qg
dy =0 obinem c x0=0. dx

Cum n punctul C(x=0,y=y0=a) avem un punct de minim,adic Deci: y=a+

x2 (11.16) 2a Daca sageata maxima a paramei este f iar coarda AB=b atunci punctul B are coordonatele: b B( , a + f ) . 2 Cum punctul B verifica relatia (11.16) avem: b2 a+f=a+ 8a 2 T b De unde: a= = 0 8 f qg
T0 = (11.17)

Iar T0 este :

qgb 2 8f Tensiunile din punctele A si B vor fi:

qgb 2 qgb 2 f2 TA =TB= T0 + ( ) = 1 + 16 2 2 8f b
2

(11.18)

MAINI I INSTALAII NAVALE

conf.univ.dr.ing. NICOLAE FLORIN

11.2.3. Echilibrul paramelor de remorcare imerse Tsinb+d(Tsinb) T+dT

y 0 x Tcosb+d(Tcosb)

b Tcosb T Tsinb Fig. 11.5 Ipoteze: - parma tracteaz un convoi ; - R, forta de rezisten pe care o opune apa la nclinarea parmei ; - tronsonul analizat are lungimea unitara ds b Rprds qgds

R = c 'pr

unde: c'pr - coeficientul de rezisten la naintarea a parmei de remorcare rwv 2 - presiunea dinamica a curentului de apa 2

rwv 2 d sin 2 b 2

(11.23)

c pr = c 'pr
Cu aceste notatii relatia (11.23) devine:

rwv 2 d 2

Rpr=cprsin2b

(11.24)

Pornind de la sistemul de fore reprezentat n fig. 11.5 proieciile pe cele dou axe conduc la relaiile: Tcosb+d(Tcosb)-Tcosb+Rprsinbds=0 Tsinb+d(tsinb)-Tsinb-qgds-Rprcosbds=0 (11.25) 6

MAINI I INSTALAII NAVALE

conf.univ.dr.ing. NICOLAE FLORIN

Prima relaie se poate scrie sub forma: -Tsinbdb+cosbdT+Rpr sinbds=0 care prin substituirea relatiilor (11.1), (11.12) i dup efectuarea simplificrilor conduce la expresia: Tdb=(cprsinb+qgctgb)dy (11.26) Cum dT=qgdy forma finala a ecuatiei diferentiale este:

db c pr qg sin b + ctgb
c pr qg

dT T

db dT = s sin b + ctgb T

(11.27)

Daca notam cu s =

tensiunea va avea forma: 2s cos b - 1 - 4s 2 + 1 2s cos b - 1 + 4s 2 + 1

1

T=C2[

4s 2 +1

(11.28)

C2 fiind o constant ce se poate determina din condiiile la limit. Din relaia (11.28) se obtine b=f(y) iar b=f(x) se poate obine, dac inem cont c: dx=dy ctgb Pentru rezolvarea ecuaiei difereniale (11.27) vom determina o primitiv pentru funcia: 1 f ( x) = s sin x + ctgx Functia se poate scrie: sin x f(x)= 2 s sin x + cos x

sin xdx dt dt = - = 2 2 2 s sin x + cos x s (1 - t ) + t st - t - s Notam: cos x=t care prin diferentiere conduce la -sinx dx=dt sin2x=1-t2
I= Aducem ecuatia de gradul doi: La forma canonica: Deci:

st2-t-s = 0
1 2 4s 2 + 1 st -t-s = s(t- ) 2s 4s
2

MAINI I INSTALAII NAVALE I= dt 1 4s + 1 s (t - ) 2 2 4s

2

conf.univ.dr.ing. NICOLAE FLORIN = 1 s

dt 1 2 4s 2 + 1 ) (t - ) - ( 2 4s 2

Dac notm: r(t) = t-

1 r'(t)=1, atunci 2 1 r ' (t )dt I = s 4s 2 + 1 2 ) ] [ r 2 (t ) - ( 4s 2

4s 2 + 1 1 2s cos b - 1 - 4s 2 + 1 1 2s s 2 I= ln ln = s 2 4s 2 + 1 4s 2 + 1 4s 2 + 1 2s cos b - 1 + 4s 2 + 1 r (t ) + 2s Integrnd ecuia diferetial: dT db = T s sin b + ctgb atunci:

r (t ) -

ln T =

1 4s 2 + 1

ln

2s cos b - 1 - 4s 2 + 1 2s cos b - 1 + 4s 2 + 1

Cu observaia c: Se obtine:

s=

c pr qg
1 c pr qg

[2 T=

c pr qg [2

cos b - 1 - 4( c pr qg

c pr qg

) + 1]
2

4(

) 2 +1

cos b - 1 + 4(

c pr qg

) 2 + 1]

MAINI I INSTALAII NAVALE

conf.univ.dr.ing. NICOLAE FLORIN

11.3. Mecanisme de ancorare, legare si remorcare Mecanismele de ancorare, legare i remorcare au rolul de a realiza fora necesar virrii ancorei sau tragerii navei pentru acostare sau remorcare, atunci cand asupra corpului navei sau convoiului actioneaza rezultanta fortelor exterioare Fe. 11.3.1. Mecanisme de ancorare si legare cu comanda manuala Cand pentru ancorare se folosete un lant, aceste mecanisme au ca organe de lucru una sau doua roi cu canal profilat (barbotine), care angreneaza pe lanul de ancor tensionat. Pe acelasi arbore principal, pentru legare exista tamburi de capat, pentru manevra paramei cu capat liber. Dac pentru ancorare se folosete o parm metalic sau nemetalic, aceasta se infoar pe un tambur cilindric montat n locul barbotinei. Mainile cu ax orizontal sunt denumite vinciuri iar cele cu ax vertical, cabestane. n prova navelor vinciurile sunt de obicei duble, dispunnd de dou barbotine, pentru cele doua ancore prova i de doi tamburi de capt pentru manev. In fig. 11.6. este reprezentat schema cinematic a unui vinci de ancor dublu, cu acionare electromecanic (1 electromotor; 2 frana cu panglic; 3 tambur de capt pentru manevr; 4 barbotin; 5 reductor; 6 actionare manual de avarie; 7 cuplaj cu gheare).

Fig. 11.6. Modul de nfurare a lanului pe barbotin este reprezentat n fig.11.7 : 1 lantul de ancora; 2 barbotina; 3 nara de punte.

Fig. 11.7. 9

MAINI I INSTALAII NAVALE

conf.univ.dr.ing. NICOLAE FLORIN

Tamburul cilindric inlocuieste barbotina la vinciurile de ancora la care se utilizeaza parame metalice sau nemetalice si se folosesteintotdeauna la vinciurile de legare sau de remorcare. Capatul neactiv al paramei este fixat de tambur, spirele infasurandu-se alaturat, in unul sau mai multe straturi. Pentru a nu provoca frecare excesiva a toroanelor paramelor, diametrele tamburilor Dt se limiteaza inferior in functie de diametrul paramei cu ajutorul relatiei: Dt = ad [mm] - pentru parame metalice a = 1520; - pentru parame nemetalice a = 58. Notand v = viteza de virare a paramei [m/min], turatia tamburului cilindric este: nt = v/ (Dt + zd), unde z este numarul de straturi de parama infasurate pe tambur ( zmax = 3).

Fig. 11.8. Spre deosebire de vinci, un cabestan, fig. 11.8., are doar un capat liber al axului principal, pe care se pot monta barbotina si tamburul de manevra (1 electromotor; 2 reductor; 3 puntea navei; 4 cuplaj cu gheare; 5 barbotina; 6 arbore principal; 7 tambur de capat pentru manevra). Cabestanele au intotdeauna tamburi de capat pentru manevra, pot avea barbotina si nu pot avea tamburi cilindrici.Capatul inferior al arborelui principal al unui cabestan poate traversa puntea, permitand amplasarea sub punte a reductorului si electromotorului de actionare, ceea ce prezinta avantaje in privinta economiei de spatiu la orice nava si a protejarii masinii, la navele militare. In cazul actionarii electrohidraulice, masina de ancora dispune pe punte de un hidromotor, restul instalatiei fiind amplasat centralizat. n fig.11.9a. este prezentat un cabestan cu actionare hidrostatica (1- tambur de manevra ; 2- arbore principal; 3hidromotor rotativ; 4- punte; 5- conducte de actionare hidrostatica), iar in fig.11.9b. este prezentat un vinci hidrostatic cu tambur cilindric, care poate servi pentru ancorare cu parama, pentru legare si pentru remorcare (1- tambur cilindric; 2- hidromotor rotativ; 3frana cu panglica; 4- conducte de actionare hidrostatica). Schema de actionare hidrostatica a unui vinci de ancorare-legare si a unui cabestan pentru parame este reprezentata in fig.11.10. (1- vinci de ancorare-legare; 2- cabestan; 3- distribuitor hidrostatic; 4- hidromotor rotativ; 5- pompa hidrostatica; 6- electromotor).

10

MAINI I INSTALAII NAVALE

conf.univ.dr.ing. NICOLAE FLORIN

Fig. 11.9a.

Fig. 11.9b.

Pentru virarea paramelor de legare pot fi utilizate atat mecanisme de manevra special instalate in acest scop (vinciuri sau cabestane de manevra), cat si alte mecanisme de punte 9 de exemplu vinciul de ancora sau vinciuri de incarcare), avand tamburi de manevra. Alegerea numarului si tipului mecanismelor de legare se lasa la aprecierea armatorului si proiectantului cu conditia ca: T Fr / 3,

Fig. 11.10. Unde T este fora nominal de tractiune a mecanismului de legare; Fr = forta totala de rupere a paramelor de legare adoptate pentru dotarea navei. La navele cu numar mare de ancorari (navigatie interioara, cercetari oceanografice etc.) exista posibilitatea actionarii de la distanta a mecanismului de ancorare. La navelecomerciale mari destinate transportului de mrfuri, la care calibrul lantului este de ordinul a 80 mm se folosesc cabestane i n prova. Un mecanism de ancorare i legare trebuie s asigure: - tragerea navei pe lant sau parama pana la verticala ancorei fundarisite; - smulgerea ancorei din fund si ridicarea ei cu viteza de minim 9 m/min; la apropierea ancorei de nara viteza de virare trebuie sa fie de maxim 10 m/min, iar viteza de intrare a ancorei in nara trebuie sa fie de maximum 7 m/min; - ridicarea ambelor ancore de la jumatatea adancimii de ancorare cu viteza de minim 9 m/min; - ridicarea unei ancore de la lungimea maxima de lant fundarisit;

11

MAINI I INSTALAII NAVALE -

conf.univ.dr.ing. NICOLAE FLORIN

manevrarea paramelor de legare pe tamburi de capat pentru manevre la forta periferica maxima; fundarisirea ancorei cu ajutorul franei sau a mecanismului. Instalatia manuala de cationare a ancorei trebuie sa asigure o viteza de ridicare de minim 2,5 m/min. pentru fiecare om care lucreaza la manivele efortul nu trebuie sa depaseasca 150 N. Vinciurile de manevra cu tambur cilindric trebuie sa asigure: infasurarea sau desfasurarea paramei sub sarcina cu tamburul decuplabil; functionarea in suprasarcina la acostarea navei, avand insa limitatori de moment maxim; mentinerea cablului tensionat cu ajutorul franei si atunci cand mecanismul nu este actionat.

11.3.2.Vinciuri de remorcare i legare cu comand manual Conform cerintelor unor registre de clasificare, remorcherele de puteri peste 400 kW trebuie sa aiba vinciuri de remorcare cu actionare mecanica si conducere de langa mecanism precum si din timonerie. Toate operatiile de conducere a vinciului trebuie sa fie comandate manual si cu ajutorul a cel mult doua organe de conducere. Toate celelalte tipuri de nave de puteri peste 300 kW care au instalatii de remorcare si nu sunt dotate cu vinciuri de remorcare se prevad cu mijloace de prindere si aranjare sub sarcina a paramelor de remorcare. Vinciurile de remorcare sunt destinate sa pastreze sub sarcina paramele de remorcare si sa execute urmatoarele operatii de baza: - remorcarea navelor cu fixarea paramei de remorcare prin franarea tamburului; - asezarea paramei de remorcare de lungime corespunzatoare inainte de remorcare si infasurarea sau desfasurarea ei in gol; - schimbarea lungimii paramei de remorcare in timpul manevrelor cu convoiul in legatura cu schimbarea vremii, a acvatoriului sau a altor conditii care influenteaza navigatia (in acest caz tensiunea din parama poate ajunge la valoarea maxima a tractiunii remorcherului); - reducerea la minim a operatiilor manuale. Cerinte impuse vinciurilor de remorcare cu comanda manuala: - posibilitatea extragerii paramei din dispozitivul de aranjare a paramei atunci cand sunt necesare desfasurarea sau infasurarea paramei cu evitarea acestui dispozitiv; - in constructia dispozitivului de aranjarea a paramei trebuie sa existe o actionare manuala pentru fixarea dispozitivului intr-una din pozitiile limita si pentru reglarea infasurarii paramei pe tambur; - vinciul trebuie sa mentina parama pe tambur sub sarcina si atunci cand actionarea lui este anulata;

12

MAINI I INSTALAII NAVALE

conf.univ.dr.ing. NICOLAE FLORIN

Fig. 11.11. vinciul de remorcare poate avea tamburi de capat pentru manevre amplasati direct pe arborii sai; - vinciul trebuie sa aiba o functionare sigura pentru inclinari ale paramei de remorcare de 30o in plan orizontal si 10o in plan vertical; - vinciul trebuie sa fie dotat cu indicator de lungime a paramei eliberate; - sa asigure desfasurarea paramei de remorcare netensionate cu ajutorul actionarii principale; - tamburul vinciului trebuie sa fie decuplabil din lantul cinematic de actionare pentru a permite, la nevoie, desfasurarea libera a paramei odata cu deplasarea remorcherului. Dispozitivul de fixare pe tambur a paramei de remorcare trebuie sa fie calculat pentru solicitare cu forta F = 0,8 Fn ( F fiind forta de rupere a paramei de remorcare). Tamburul vinciului si arborii sai trebuie sa fie dimensionati la forta Fn chiar daca exista dispozitive de siguranta. Pe tamburul vinciului trebuie sa fie infasurate cel putin 2530 spire de parama. Operatii similare remorcarii sunt traularea la navele de pescuit si dragarea la navele militare. Vinciurile de traulare sau dragare au cate doi tamburi cilindrici, cate unul pentru fiecare din cele doua brate ale traulului sau aparatului de dragat (fig.11. 11: 1 reductor; 2 tamburi cilindrici; 3 tambur de capat pentru manevra; 4 cuplaj cu gheare; 5 dispozitiv de aranjare a cablului). Forta periferica la tamburii acestor vinciuri este determinata de rezistenta la inaintare a sculei de pescuit sau aparatului de dragat. 11.3.3. Vinciuri de legare sau remorcare cu comanda automata Exista situatii de exploatare a navelor in care lungimea paramei trebuie sa varieze pentru a nu permite depasirea fortei maxime de intindere sau pentru a amortiza eforturile aplicate dinamic. In cazul navei legate la cheu, datorita variatiei de pescaj la incarcare-descarcare sau datorita mareelor, lungimea paramei de legare trebuie sa varieze, mentinand in parama tensiunea nominala. In cazul remorcarii pe mare agitata, pentru amortizarea socurilor de val, lungimea paramei de remorcare trebuie sa varieze in functie de frecventa valurilor, dupa o lege armonica: lt = l0 +lr cos t unde lt este lungimea paramei in momentul t, l0 lungimea nominala a paramei; lr amplitudinea de variatie a lungimii paramei pentru a realiza efectul de amortizare. 13 -

MAINI I INSTALAII NAVALE

conf.univ.dr.ing. NICOLAE FLORIN

Viteza instantanee de virare a paramei este: Vv = dlt / dt = - lr sint, cu valoarea maxima: Vvmax = lr . Pentru ca vinciul s poat funciona n aceste conditii este nevoie de un sistem automat a crui mrime de intrare s fie tensiunea de parama iar comanda de executie sa fie data pentru infurarea sau desfasurarea paramei la tamburul vinciului. In diagrama R,T= f (v) din fig. 12, situatia de echilibru remorcher parama convoi este reprezentata de punctul A pentru care ansamblul se deplaseaza cu viteza vo , la vinciul de remorcare avand tensiunea To . Daca, datorita deplasarii pe valuri, viteza remorcherului vr scade fata de cea a convoiului vc , vinciul automat trebuie sa infasoare parama, pentru a asigura tensiunea T1 intre remorcher si convoi. Viteza de virare a paramei este egala cu viteza relativa dintre convoi si remorcher: Vv = Vc Vr iar puterea vinciului automat va fi: N = T1Vv / t In diagrama din fig. 11.12 , puterea utila de virare automata este reprezentata de aria haurat .

Fig. 11.12. Functionand la valori mari ale tensiunii periferice la tambur si la viteze apreciabile, vinciurile de manevra automate au puteri de actionare mult mai mari decat ale vinciurilor cu comanda manuala. Actionarea vinciurilor de legare si remorcare cu comanda automata este realizata electromecanic sau electrostatic. Conditiile impuse acestor vinciuri sunt enumerate in continuare.In lantul cinematic al vinciului automat trebuie sa existe un dispozitiv care, in cazul cresterii bruste a tensiunii din parama, sa permita desfasurarea acesteia cu o lungime determinata, astfel incat sa nu depaseasca cu mai mult de 10 % valoarea nominala. Lungimea paramei de remorca desfasurate datorita cresterii sarcinii trebuie sa fie limitata astfel : lr = (10.150) m pentru nave fluviale ; lr = (50..150) m pentru nave maritime. Valoarea exacta lr depinde de valoarea lo . Dupa desfasurarea paramei cu lungimea lr dinainte impusa, functionarea automata a vinciului trebuie sa inceteze complet. Conducerea vinciului trebuie sa se poata realiza atat automat, cat si manual, dupa dorinta. In fig.11.13 este reprezentat un vinci electromecanic cu comanda automata (1electromotor de actionare; 2- reductor mecanic; 3- colierul traductorului de moment; 4sateliti; 5- carcasa danturata interior libera pe ax; 6- brat port-sateliti; 7- tambur de capat, 14

MAINI I INSTALAII NAVALE

conf.univ.dr.ing. NICOLAE FLORIN

pentru manevre manuale; 8- frana cu panglica; 9- tamburul cilindric al vinciului automat; 10- cuplaj cu gheare; 11- roata dintata de antrenare a satelitilor; 12- arc ). Datorita lantului cinematic cu brat port-sateliti, colierul 3 preia momentul de torsiune, care poate fi masurat cu ajutorul arcului 12. Cand se ajunge la tensiunea T min in parama, traductorul de moment inchide contactul k2 care comanda desfasurarea paramei pana cand Tmax < T ; T < Tmin , cu conditia ca lungimea desfasurata sa fie lr cosQ t < lr .

Fig. 11.13.

Fig. 11.14.

15

MAINI I INSTALAII NAVALE

conf.univ.dr.ing. NICOLAE FLORIN

Vinciul este prevazut si cu dispozitiv de aranjare a paramei, reprezentat in figura 11.14. Un vinci de legare si remorcare cu comanda automata, actionat electrostatic este reprezentat in fig. 14 iar traductorul sau de moment in fig.11.15. Pentru aceste figuri au fost utilizate notatiile : 1- reductorul vinciului; 2,3- tamburi cilindrici de manevra automata; 4,5- frane electromagnetice; 6- bloc comutatori electrici; 7- hidromotor liniar de comanda; 8- pupitru de comanda; 9- distribuitor hidrostatic; 10- electromagnet de actionare distribuitor; 11- supapa de descarcare; 13- electromotor circuit de comanda; 14pompa circuit de comanda; 15- rezervor agent de lucru; 16- filtru de ulei; 17electromotor circuit de actionare; 18- reductor; 19- pompa circuit de actionare; 20colector traductoare de presiune; 21- hidromotoare de actionare a vinciului; 22- traductor hidrostatic de moment mecanic; 23- reductor sumator; 24- transmisie planetara (fig. 14); 25- coroana dintata la exterior; 26- coroana danturata la interior, libera pe ax si legata de bratul 29 al traductorului de moment; 27- sateliti; 28- brat port-sateliti; 29- brat de preluare moment mecanic. Traductorul hidrostatic de moment mecanic 22 masoara tensiunea din parama vinciului cu ajutorul presiunii uleiului din colectorul 20. manometrele cu contacte electrice montate pe acest colector transmit semnalele electricede comanda la pupitrul 8. Vinciul functioneaza cu forta periferica maxima de 250 kN, asigurand viteza de virare a paramei 10 m/rai.

Fig. 11.15.

16