1

CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG

AVIZAT,
PRIMAR

KLINGEIS ARNOLD - GUNTER

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI

DE LUCRARI
PRIN PROCEDURA CERERE DE OFERTA

Obiectul contractului: Achizitie lucrari de constructie in cadrul proiectului ECO-

SISTEM AVRIG - Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de
gestionare a deşeurilor municipale, PHARE,Programul de Coeziune Economicã
şi Socialã, „Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în
sectoarele prioritare de mediu” (Schema de granturi: Investiţii publice în sectoarele
de mediu), Linia de Buget: RO 2005/017-553.04.01.04.01, cod proiect 62

PHARE 2005 CES, „Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului

public în sectoarele prioritare de mediu” (Schema de granturi: Investiţii publice în
sectoarele de mediu)

CPV 45000000-7 Lucrări de construcţii

 2

OPIS

I. Prezentare generala

II. Fisa de date achizitiei

III. Specificatii tehnice

IV. Formulare
 3

Secţiunea I – INFORMATII GENERALE

A. Introducere

Nerespectarea de catre ofertanti a instructiunilor si prevederilor din Documentatia de Atribuire atrage, dupa
caz, descalificarea ofertantilor respectivi sau respingerea ofertei prezentate.

A.1. Informatii privind autoritatea contractanta

A.1.1. Informatiile privind autoritatea contractanta, precum si sursele de finantare asigurate pentru
indeplinirea contractului sunt prezentate in Fisa de date a achizitiei.
A 1.2. Autoritatea contractanta, prin compartimentul intern specializat in atribuirea contractelor de achizitie
publica are urmatoarele atributii principale:
a)elaborarea programului anual al achizitiilor publice, pe baza necesitatilor si prioritatilor comunicate de
catre celelalte compartimente din cadrul autoritatii contractante;
b)elaborarea si coordonarea activitatii de elaborare a documentatiei de atribuire;
c)indeplinirea obligatiilor referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevazute in OUG
34/2006(anuntul de participare la licitatia deschisa; anuntul de atribuire);
d) aplicarea si finalizarea procedurilor de atribuire;
e) constituirea si pastrarea dosarului achizitiei publice.
A 1.3. Autoritatea contractanta are dreptul de a initia aplicarea procedurii de atribuire daca sunt indeplinite
cumulativ urmatoarele conditii:
a)lucrarile sunt cuprinse in programul anual al achizitiilor publice, cu exceptia cazului in care necesitatea
atribuirii contractului este determinata de aparitia unei situatii de forta majora sau unui caz fortuit;
b)sunt identificate sursele de finantare prin care se asigura fondurile necesare in vederea indeplinirii
contractului de achizitie publica;
c)este intocmita documentatia de atribuire.

A.2. Scopul aplicarii procedurii

A.2.1. Autoritatea contractanta invita persoanele juridice sau fizice interesate sa depuna oferta, in scopul
atribuirii contractului pentru executarea lucrarilor descrise in Fisa de date a achizitiei si in Specificatiile
tehnice.
A.2.2. Pentru atribuirea acestui contract de achizitie publica se aplica procedura indicata in Fisa de date a
achizitiei.

A.3. Principii care stau la baza atribuirii contractului de achizitie publica

A.3.1. Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achizitie publica sunt:
a) nediscriminarea;
b) eficienta utilizarii fondurilor publice;
c) transparenta;
d) tratamentul egal;
e) recunoasterea reciproca;
f) proportionalitatea;
g)asumarea raspunderii.

A.4. Legislatie aplicabila

A.4.1. Intocmirea documentatiei de atribuire, precum si atribuirea contractului de achizitie publica se

realizeaza in conformitate cu prevederile actelor normative indicate in Fisa de date a achizitiei.

B. Criterii de calificare si selectie a ofertantilor.

 4

B.1. Eligibilitate
B.1.1. Orice persoana juridica sau fizica, romana ori straina, are dreptul de a participa la procedura pentru
atribuirea contractului de achizitie publica.
B.1.2. Poate fi exclus dintr-o procedura pentru atribuirea contractului de achizitie, respectiv nu este eligibil,
orice ofertant care se afla in oricare dintre urmatoarele situatii:
a) este în stare de faliment ori lichidare, afacerile îi sunt administrate de un judecător-sindic sau
activităţile sale comerciale sunt suspendate ori fac obiectul unui aranjament cu creditorii sau
este într-o situaţie similară cu cele anterioare, reglementată prin lege;
b) face obiectul unei proceduri legale pentru declararea sa în una dintre situaţiile prevăzute la lit.
a);
c) nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plata a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale
către bugetele componente ale bugetului general consolidat, în conformitate cu prevederile
legale în vigoare în România sau în ţara în care este stabilit;
c¹) in ultimii 2 ani nu si-a indeplinit sau si-a indeplinit in mod defectuos obligatiile contractuale, din
motive imputabile ofertantului in cauza, fapt care a produs sau este de natura sa produca grave
prejudicii beneficiarilor acestuia;
d) a fost condamnat, în ultimii trei ani, prin hotărârea definitiva a unei instanţe judecătoreşti, pentru
o fapta care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greşeli în materie
profesională;
e) prezintă informaţii false sau nu prezintă informaţiile solicitate de către autoritatea contractantă,
în legatura cu situaţia proprie aferentă cazurilor prevăzute la lit. a)-d).

Observaţie:
Impozitele si taxele pentru care s-au acordat inlesniri la plata (amanari, esalonari etc.) de catre
organele competente nu se considera obligatii exigibile de plata, in masura in care s-au respectat
conditiile impuse la acordarea inlesnirilor.

B.1.3. Ofertantul trebuie sa prezinte documentele care dovedesc eligibilitatea, astfel cum se precizeaza in
Fisa de date a achizitiei.
B.1.4. Persoanele fizice sau juridice, care au participat in orice fel la intocmirea documentatiei pentru
elaborarea si prezentarea ofertei sau care fac parte din comisia de evaluare constituita pentru atribuirea
contractului de achizitie publica, nu au dreptul sa aiba calitatea de ofertant, ofertant asociat si nici de
subcontractant (inclusiv angajat al acestora, cu carnet de munca sau pe baza de conventie civila), sub
sanctiunea nulitatii contractului in cauza.
B.1.5. Mai multe persoane juridice sau fizice au dreptul de a se asocia in scopul depunerii unei oferte
comune, conform pct. D7.
B.1.6. Filialele agentilor economici, cu personalitate juridica si inregistrate in conformitate cu prevederile de
la B.2.1., au dreptul de a participa la procedura pentru atribuirea contractului de achizitie publica in nume
propriu si, in acest scop, trebuie sa prezinte documente care dovedesc eligibilitatea, inregistrarea,
capacitatea tehnica si capacitatea economico-financiara, proprii filialei. Sucursalele neinregistrate au dreptul
de a participa la procedura pentru atribuirea contractului de achizitie publica si de a incheia contractul
respectiv numai in numele societatii-mama, prin imputernicire. In acest caz documentele prezentate, care
dovedesc eligibilitatea, inregistrarea, capacitatea tehnica si capacitatea economico-financiara, trebuie sa fie
cele ale societatii-mama.
B.1.7. La procedura aplicata pentru atribuirea contractului de achizitie publica, nu au dreptul de a participa
doua sau mai multe filiale/sucursale ale aceleiasi societati-mama.Pot participa, in schimb societati
comerciale autorizate conform CAEN (clasificarea activitatilor din economia nationala), consortii/asocieri de
societati comerciale , care sunt autorizate individual conform CAEN, precum si subcontractanti ai acestora.
Atat societatile comerciale asociate, cat si asocierile/consortiile de societati comerciale vor prezenta in oferta
tehnica contracte ce pot atesta subcontractantii sau/si consortiile(asocierile) de societati comerciale.

B.2. Inregistrare

B.2.1. Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita oricarui ofertant sa prezinte dovada din care sa
rezulte o forma de inregistrare ca persoana juridica sau de inregistrare/atestare ori apartenenta din punct de
vedere profesional, in conformitate cu prevederile legale din Romania sau din tara in care este stabilit, dupa
caz.
B.2.2. Ofertantul trebuie sa prezinte documentele care dovedesc inregistrarea, astfel cum se precizeaza in
Fisa de date a achizitiei.
 5

B.3. Capacitate tehnica si economico-financiara

B.3.1. Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita ofertantilor ca acestia sa faca dovada capacitatii
tehnice si capacitatii economico-financiare de care dispun pentru indeplinirea contractului.
B.3.2. Ofertantul trebuie sa prezinte documentele care dovedesc capacitatea tehnica si capacitatea
economico-financiara, astfel cum se precizeaza in Fisa de date a achizitiei.

B.4. Criterii minime de calificare si selectie

B.4.1. Fiecare ofertant trebuie sa faca dovada ca indeplineste cerintele minime de calificare privitoare la :
a) situatia personala a candidatului sau ofertantului;
b) capacitatea de exercitare a activitatii profesionale ;
c) situatia economica si financiara;
d) capacitatea tehnica si profesionala;
e) standarde de asigurare a calitatii.
Aceste cerinte minime sunt prevazute in Fisa de date a achizitiei.
Comisia de evaluare are obligatia verificarii modului de indeplinire a acestor criterii de catre fiecare ofertant
in parte.
B.4.2. In cazul asocierii mai multor persoane juridice sau fizice, cerintele privind eligibilitatea, inregistrarea si,
daca sunt solicitate, lichiditatea generala si solvabilitatea patrimoniala trebuie sa fie indeplinite de fiecare
asociat, iar celelalte cerinte privind capacitatea tehnica si capacitatea economico-financiara trebuie sa fie
indeplinite prin cumul de grupul de asociati.

C. Elaborarea ofertelor

C.1. Costul asociat elaborarii si prezentarii ofertei

C.1.1. Ofertantul va suporta toate costurile asociate elaborarii si prezentarii ofertei sale, precum si
documentelor care o insotesc, iar autoritatea contractanta nu va fi responsabila sau raspunzatoare pentru
costurile respective.

C.2. Limba de redactare a ofertei

C.2.1. Oferta si documentele care o insotesc trebuie sa fie redactate in limba specificata in Fisa de date a
achizitiei. Documentatia tehnica (pliante, prospecte, manual de utilizare etc.) si documentele emise de
institutii/organisme oficiale din tara in care ofertantii straini sunt rezidenti pot fi prezentate in alta limba, cu
conditia ca acestea sa fie insotite de o traducere autorizata in limba specificata in Fisa de date a achizitiei.

C.3. Perioada de valabilitate a ofertelor

C.3.1. Ofertantul are obligatia de a mentine oferta valabila pe toata perioada de valabilitate prevazuta in Fisa
de date a achizitiei. Orice oferta valabila pentru o perioada mai mica decat cea prevazuta in Fisa de date a
achizitiei va fi respinsa de comisia de evaluare ca fiind necorespunzatoare.
C.3.2. Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita ofertantilor, in circumstante exceptionale, inainte de
expirarea perioadei de valabilitate a ofertei, prelungirea acestei perioade. In cazul extinderii perioadei de
valabilitate a ofertei perioada de valabilitate a garantiei pentru participare va fi prelungita in mod
corespunzator. In orice situatie autoritatea contractanta nu are dreptul de a solicita prelungirea perioadei de
valabilitate a ofertei cu mai mult de 30 de zile.
C.3.3. Ofertantul are obligatia de a comunica autoritatii contractante daca este sau nu este de acord cu
prelungirea perioadei de valabilitate a ofertei.
C.3.4. Ofertantul care nu este de acord cu prelungirea perioadei de valabilitate a ofertei se considera ca si-
a retras oferta, fara ca acest fapt sa atraga pierderea garantiei pentru participare.
 6

C.4. Documentele ofertei

C.4.1. Oferta elaborata de ofertant trebuie sa cuprinda:

a) Propunerea tehnica
Ofertantul va elabora propunerea tehnica astfel incat aceasta sa respecte in totalitate cerintele
minime prevazute in Specificatiile Tehnice.
b) Propunerea financiara
Ofertantul va elabora propunerea financiara astfel incat aceasta sa furnizeze toate informatiile
solicitate cu privire la pret, precum si la alte conditii financiare si comerciale legate de obiectul
contractului de achizitie publica.Propunerea financiara trebuie sa se incadreze in limita
fondurilor care pot fi disponibilizate pentru indeplinirea contractului de achizitie respectiv.
Comisia de evaluare are obligatia de a verifica si analiza fiecare oferta, atat din punct de vedere al
elementelor tehnice propuse, cat si din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implica.

C.5. Documentele care insotesc oferta

C.5.1. Scrisoarea de inaintare

Ofertantul trebuie sa prezinte scrisoarea de inaintare in conformitate cu modelul prevazut in sectiunea IV.
C.5.2. Imputernicirea
Oferta trebuie sa fie insotita de imputernicirea scrisa prin care semnatarul ofertei este autorizat sa angajeze
ofertantul in procedura pentru atribuirea contractului de achizitie publica.
C.5.3. Garantia pentru participare
Ofertantul trebuie sa prezinte garantia pentru participare in conformitate cu prevederile referitoare la
cuantumul si forma de prezentare a acesteia, astfel cum sunt precizate in Fisa de date a achizitiei.
C.5.4. Documentele de calificare
Ofertantul trebuie sa prezinte documentele care dovedesc eligibilitatea, inregistrarea, respectiv capacitatea
tehnica si capacitatea economico-financiara, dupa cum se precizeaza la B.1.3, B.2.2 si B.3.2.

C.6. Propunerea tehnica

C.6.1. Ofertantul are obligatia de a face dovada conformitatii executiei lucrarii cu cerintele prevazute in
Specificatiile tehnice. In acest scop propunerea tehnica va contine, in functie de cerintele prevazute in Fisa
de date a achizitiei, un comentariu, articol cu articol, al specificatiilor tehnice continute in Specificatiile
tehnice, prin care sa se demonstreze corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile respective.
C.6.2. Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita ofertantilor, precizand aceasta in Fisa de date a
achizitiei:
a) o descriere detaliata a metodologiei si a planului de lucru conceput pentru executia lucrarilor;
b) activitatile si sarcinile concrete care vor fi incredintate personalului implicat in indeplinirea
contractului, precum si graficul de timp prevazut pentru indeplinirea activitatilor si sarcinilor
respective;
c) alte informatii considerate semnificative pentru evaluarea corespunzatoare a propunerii tehnice.
C.6.3. Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita ofertantilor, precizand acest lucru in Fisa de date a
achizitiei, completarea unor formulare-tip care permit, in functie de particularitatile achizitiei sau ale tipului de
contract, sintetizarea informatiilor referitoare la elementele propunerii tehnice.

C.7. Propunerea financiara

C.7.1. Ofertantul trebuie sa prezinte formularul de oferta indicat in sectiunea IV, care reprezinta elementul
principal al propunerii financiare.
C.7.2. Ofertantul va evidentia, daca in Fisa de date a achizitiei nu se prevede altfel, pretul total ofertat pentru
executia lucrarilor, defalcat pe faze, dupa cum urmeaza:
a) pretul total pentru executia lucrarii,
b) taxa pe valoarea adaugata.
C.7.3. Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita ofertantilor, precizand aceasta in Fisa de date a
achizitiei, completarea unor formulare-tip care permit, in functie de particularitatile achizitiei, de durata si tipul
contractului, furnizarea de informatii suplimentare referitoare la preturi, tarife, conditii financiare si comerciale
specifice, grafice de esalonare a platilor etc.
C.7.4. In scopul monitorizarii procedurilor pentru atribuirea contractelor de achizitie publica ofertantul va
exprima pretul total ofertat pentru executia lucrarilor atat in lei, cat si in euro. Echivalentul in euro al valorii
exprimate in lei se va determina corespunzator cursului inforeuro precizat in Fisa de date a achizitiei.
 7

C.8. Garantia pentru participare

C.8.1. Ofertantul trebuie sa constituie garantia pentru participare in cuantumul si pentru o perioada de
valabilitate, astfel cum sunt prevazute acestea in Fisa de date a achizitiei.
C.8.2. Garantia pentru participare este necesara pentru a proteja autoritatea contractanta fata de riscul unui
eventual comportament necorespunzator al ofertantului, in sensul prevederilor de la C.8.5., pe intreaga
perioada derulata pana la semnarea contractului de achizitie publica.
C.8.3. Garantia pentru participare se exprima in lei si poate fi constituita in urmatoarele forme:
a) scrisoare de garantie bancara in favoarea autoritatii contractante; in acest caz se va utiliza
modelul indicat in sectiunea IV;
b) ordin de plata in contul autoritatii contractante, vizat de banca ofertantului, sau fila CEC cel
tarziu in preziua depunerii ofertei;
c) plata in numerar la casieria Primariei Avrig.
Garantia pentru participare trebuie sa fie prezentata cel mai tarziu la deschiderea ofertelor.
C.8.4. Ofertele care nu sunt insotite de dovada constituirii garantiei pentru participare vor fi respinse si
returnate la deschidere.
C.8.5. Autoritatea contractanta are dreptul de a retine garantia pentru participare in bugetul propriu,
ofertantul pierzand suma constituita, atunci cand acesta din urma se afla in oricare dintre urmatoarele
situatii:
a) isi retrage oferta in perioada de valabilitate a acesteia;
b) oferta sa fiind stabilita castigatoare, nu constituie garantia de buna executie in perioada de
valabilitate a ofertei si, oricum, nu mai tarziu de 15 zile de la semnarea contractului;
c) oferta sa fiind stabilita castigatoare, refuza sa semneze contractul de achizitie publica in
perioada de valabilitate a ofertei.
C.8.6. Garantia pentru participare, constituita de ofertantul a carui oferta a fost stabilita ca fiind castigatoare,
se returneaza de catre autoritatea contractanta in cel mult 3 zile lucratoare de la data semnarii contractului
de achizitie publica.
C.8.7. Garantia pentru participare constituită de ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind castigatoare
se restituie de către autoritatea contractantă în cel mult 3 zile lucrătoare de la data constituirii garanţiei de
bună execuţie
Garantia pentru participare, constituita de ofertantii ale caror oferte nu au fost stabilite ca fiind castigatoare,
se returneaza de catre autoritatea contractanta dupa semnarea contractului de achizitie cu ofertantul
castigator, dar nu mai tarziu de 3 zile lucratoare de la data expirarii perioadei de valabilitate a ofertei.

C.9. Dreptul de a solicita clarificari

C.9.1. Orice operator economic care a obtinut un exemplar din documentatia pentru elaborarea si
prezentarea ofertei are dreptul de a solicita in scris clarificari despre elementele cuprinse in aceasta.
C.9.2. Autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde, în mod clar, complet şi fără ambiguităţi, cât mai
repede posibil, la orice clarificare solicitată, într-o perioadă care nu trebuie să depăşească, de regulă, 3 zile
lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări din partea operatorului economic, si, daca este posibil, cu
cel putin 6 zile inainte de data limita pentru depunerea ofertelor.
C.9.3. Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite răspunsurile - însoţite de întrebările aferente -
către toţi operatorii economici care au obţinut un exemplar din documentatia pentru elaborarea si
prezentarea ofertei, luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea celui care a solicitat clarificările respective.

D. Prezentarea ofertelor

D.1. Data limita si modalitati pentru depunerea ofertei

D.1.1. Ofertantul trebuie sa ia toate masurile astfel incat oferta sa fie primita si inregistrata de catre
autoritatea contractanta pana la data limita pentru depunere, stabilita in anuntul de participare.
D.1.2. Ofertele pot fi transmise prin posta sau depuse direct de catre ofertant la adresa indicata in anuntul
de participare. Indiferent de modalitatea de depunere/transmitere ofertantul isi asuma riscurile transmiterii
ofertei, inclusiv forta majora.
 8

D.2. Modul de prezentare

D.2.1. Ofertantul trebuie sa prezinte un exemplar al ofertei si al documentelor care o insotesc, in original, si
un numar de copii de pe acestea conform prevederilor cuprinse in Fisa de date a achizitiei. In eventualitatea
unei discrepante intre original si copii va prevala originalul.
D.2.2. Originalul si copia/copiile trebuie sa fie tiparite sau scrise cu cerneala neradiabila si vor fi semnate pe
fiecare pagina de reprezentantul/reprezentantii autorizat/autorizati corespunzator sa angajeze ofertantul in
contract. In cazul documentelor emise de institutii/organisme oficiale abilitate in acest sens documentele
respective trebuie sa fie semnate si parafate conform prevederilor legale.
D.2.3. Orice stersatura, adaugare, interliniere sau scris peste cel dinainte sunt valide doar daca sunt vizate
de catre persoana/persoanele autorizata/autorizate sa semneze oferta.

D.3. Sigilarea si marcarea ofertei

D.3.1. Ofertantul trebuie sa sigileze originalul si fiecare set de copii in plicuri separate, marcand
corespunzator plicurile cu "ORIGINAL" si, respectiv, "COPIE". Plicurile se vor introduce intr-un plic exterior,
inchis corespunzator si netransparent.
D.3.2. Plicul exterior trebuie sa fie marcat cu adresa autoritatii contractante si cu inscriptia "A NU SE
DESCHIDE INAINTE DE SEDINTA DE DESCHIDERE", aşa cum este specificat în fişa de date a achiziţiei.
D.3.3. Daca plicul exterior nu este marcat conform prevederilor de la D.3.2, autoritatea contractanta nu isi
asuma nici o responsabilitate pentru pierderea ofertei.

D.4. Modificarea si retragerea ofertei

D.4.1. Orice ofertant are dreptul de a-si modifica sau de a-si retrage oferta numai inainte de data limita
stabilita pentru depunerea ofertei si numai printr-o solicitare scrisa in acest sens.
D.4.2. In cazul in care ofertantul doreste sa opereze modificari in oferta deja depusa, acesta are obligatia de
a asigura primirea si inregistrarea modificarilor respective de catre autoritatea contractanta pana la data
limita pentru depunerea ofertelor. Pentru a fi considerate parte a ofertei modificarile trebuie prezentate in
conformitate cu prevederile de la D.1 - D.3, cu amendamentul ca pe plicul exterior se va marca, in mod
obligatoriu, si inscriptia "MODIFICARI".
D.4.3. Ofertantul nu are dreptul de a-si retrage sau de a-si modifica oferta dupa expirarea datei limita pentru
depunerea ofertelor, sub sanctiunea excluderii acestuia de la procedura pentru atribuirea contractului de
achizitie publica si a pierderii garantiei pentru participare.

D.5. Oferte intarziate

D.5.1. Oferta care este depusa/transmisa la o alta adresa a autoritatii contractante decat cea stabilita in
anuntul sau in invitatia de participare ori care este primita de catre autoritatea contractanta dupa expirarea
datei limita pentru depunere se returneaza nedeschisa.

D.6. Oferte alternative

D.6.1. Ofertantul nu are dreptul de a depune, oferte alternative.

D.7. Oferta comuna

D.7.1. Mai multe persoane juridice sau fizice au dreptul de a se asocia si de a depune oferta comuna, fara a
fi obligate sa isi prezinte asocierea intr-o forma legalizata. Fiecare dintre acestea isi asuma obligatia pentru
oferta comuna si raspunde pentru orice consecinte ale viitorului contract de achizitie publica.
D.7.2. Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita ca asocierea sa fie legalizata inainte de semnarea
contractului, in cazul in care oferta comuna este declarata castigatoare.
D.7.3. Asociatii desemneaza din randul lor pe cel care, in cazul atribuirii contractului de achizitie publica, ii
reprezinta in raporturile cu autoritatea contractanta, in calitate de lider de asociatie.
 9

D.8. Interdictia de a depune mai multe oferte

D.8.1. Ofertantul nu are dreptul de a depune decat o singura oferta de baza. Ofertantii asociati nu au dreptul
de a depune alte oferte, in mod individual, pe langa oferta comuna.
D.8.2. Persoanele juridice sau fizice nominalizate ca subcontractanti in cadrul uneia sau mai multor oferte
nu au dreptul de a depune oferta in nume propriu sau in asociere.
D.8.3. Orice oferta pentru care se constata nerespectarea prevederilor de la D.8.1 sau D.8.2 va fi respinsa.

E. Deschiderea si evaluarea ofertelor

E.1. Deschiderea ofertelor

E.1.1. Deschiderea ofertelor se va face de catre comisia de evaluare la data si in locul indicate in anuntul de
participare. Orice ofertant are dreptul de a fi prezent la deschidere.
E.1.2. Nici o oferta nu poate fi respinsa la deschidere, cu exceptia ofertelor care se returneaza nedeschise,
conform prevederilor de la D.5 sau a celor care nu fac dovada constituirii garantiei pentru participare.
E.1.3. Comisia de evaluare va intocmi un proces-verbal de deschidere care urmeaza sa fie semnat atat de
catre membrii comisiei,de expertii cooptati cat si de catre reprezentantii ofertantilor care sunt prezenti la
deschiderea ofertelor. Fiecare membru al comisiei de evaluare si fiecare ofertant care a semnat procesul-
verbal de deschidere au dreptul de a primi o copie de pe acesta.Comisia de evaluare are obligatia de a
trimite o copie a procesului-verbal de deschidere a ofertelor si operatorilor economici ce nu au fost prezenti
la sedinta de deschidere.

E.2. Confidentialitate

E.2.1. Autoritatea contractanta are obligatia de a pastra confidentialitatea asupra continutului ofertei, precum
si asupra oricarei informatii privind ofertantul, a carei dezvaluire ar putea aduce atingere dreptului acestuia
de a-si proteja proprietatea intelectuala sau secretele comerciale.
E.2.2. Comisia de evaluare nu are dreptul de a dezvalui ofertantilor sau altor persoane neimplicate oficial in
procedura de atribuire a contractului de achizitie publica informatii legate de propria activitate pana cand nu
a fost comunicat rezultatul aplicarii procedurii respective.

E.3. Frauda si coruptie

E.3.1. Ofertantul nu are dreptul de a influenta sau de a incerca sa influenteze comisia de evaluare in
procesul de examinare si evaluare a ofertelor sau in decizia de stabilire a ofertei castigatoare, sub
sanctiunea excluderii acestuia de la procedura aplicata pentru atribuirea contractului de achizitie publica.
E.3.2. Nici un ofertant nu are dreptul de a contacta comisia de evaluare asupra nici unei probleme legate de
oferta sa, din momentul deschiderii ofertelor pana in momentul atribuirii contractului de achizitie publica.
Ofertantul are dreptul de a aduce clarificari la oferta si/sau la documentele care insotesc oferta numai ca
urmare a unei solicitari scrise din partea comisiei de evaluare.
E.3.3. Comisia de evaluare are obligatia de a exclude orice ofertant in cazul in care se dovedeste ca acesta
a fost sau este angajat in practici corupte ori frauduloase in legatura cu procedura aplicata pentru atribuirea
contractului de achizitie publica.

E.4. Examinarea documentelor care insotesc oferta

E.4.1. Fiecare ofertant trebuie sa indeplineasca conditiile referitoare la eligibilitate si inregistrare, precum si
cerintele solicitate privind capacitatea tehnica si capacitatea economico-financiara. Orice ofertant care
indeplineste cerintele minime corespunzatoare criteriilor de calificare este considerat ofertant calificat.

E.5. Examinarea ofertelor

E.5.1. Ofertele vor fi examinate de catre comisia de evaluare.

E.5.2. Comisia de evaluare va stabili care sunt clarificarile necesare pentru evaluarea fiecarei oferte, precum
si perioada acordata pentru transmiterea clarificarilor.
 10

E.5.3. In cazul unei oferte care are un pret aparent neobisnuit de scazut in raport cu ceea ce urmeaza sa fie
executat comisia de evaluare are obligatia de a solicita, in scris si inainte de a lua o decizie de respingere a
acelei oferte, detalii si precizari pe care le considera relevante cu privire la oferta, precum si de a verifica
raspunsurile care justifica pretul respectiv.
E.5.4. Comisia de evaluare are dreptul de a respinge o oferta(ca fiind neconforma sau inacceptabila,
dupa caz) in oricare dintre urmatoarele situatii:
a) oferta nu respecta cerintele prevazute in documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei;
b) ofertantul nu transmite in perioada precizata de catre comisia de evaluare clarificarile solicitate;
c) ofertantul modifica, prin clarificarile pe care le prezinta, continutul propunerii tehnice si/sau al
propunerii financiare, cu exceptia situatiei in care modificarea este determinata de corectarea
erorilor aritmetice;
d) oferta contine propuneri referitoare la clauzele contractuale, propuneri care sunt in mod evident
dezavantajoase pentru autoritatea contractanta;
e) explicatiile solicitate conform E.5.3 nu sunt concludente si/sau nu sunt sustinute de
documentele justificative cerute de comisia de evaluare.
f) oferta care este depusa/transmisa la o alta adresa a autoritatii contractante decat cea stabilita in
anuntul sau in invitatia de participare ori care este primita de catre autoritatea contractanta dupa expirarea
datei limita sau a celor care nu fac dovada constituirii garantiei pentru participare.
g)oferta nu indeplineste cerintele minime de calificare.
h)constituie o alternativa la prevederile Specificatiile tehnice, alternativa care nu poate fi luata in
considerare din urmatoarele motive:
-in invitatia de participare nu este precizata posibilitatea depunerii unei oferte alternative.
I) pretul inclus in propunerea financiara depaseste valoarea fondurilor care pot fi
disponibilizate pentru indeplinirea contractului de achizitie publica;
II) in urma verificarilor intreprinse de autoritatea contractanta privind pretul ofertat (conform
art.202 si 203 din O.U.G.34/2006) se constata ca oferta prezinta un pret neobisnuit de
scazut in raport cu ceea ce urmeaza a fi executat (un pret mai mic cu mai mult de 50% fata
de cea mai mica oferta depusa);preturile nu sunt rezultatul liberei concurente si nu pot fi
justificate.

E.6. Corectarea erorilor

E.6.1. Singura modificare permisa in oferta, fara a atrage implicatiile de la E.5.4 lit. c), este corectarea
eventualelor erori aritmetice.
E.6.2. Erorile aritmetice se corecteaza dupa cum urmeaza:
f) daca exista o discrepanta intre pretul unitar si pretul total (care este obtinut prin multiplicarea
pretului unitar cu cantitatea totala), se va lua in considerare pretul unitar, iar pretul total va fi
corectat in mod corespunzator;
g) daca exista o discrepanta intre litere si cifre, se va lua in considerare valoarea exprimata in
litere, iar valoarea exprimata in cifre va fi corectata in mod corespunzator.
E.6.3. Comisia de evaluare are dreptul de a corecta erorile aritmetice numai cu acceptul ofertantului. Daca
ofertantul nu accepta corectarea acestor erori, oferta sa va fi considerata necorespunzatoare si, in
consecinta, va fi respinsa de catre comisia de evaluare.

E.7. Criteriul aplicat pentru atribuirea contractului

E.7.1. Criteriul pe baza caruia se atribuie contractul de achizitie publica este prevazut in Fisa de date a
achizitiei si nu poate fi schimbat pe toata durata de aplicare a procedurii de atribuire a contractului respectiv.

E.8. Evaluarea ofertelor

E.8.1. Evaluarea ofertelor si, in urma acestei evaluari, stabilirea ofertei castigatoare se realizeaza de catre
comisia de evaluare, avand in vedere incadrarea in perioada de valabilitate a ofertelor, precum si criteriul
aplicat pentru atribuirea contractului de achizitie publica.
E.8.2. Preturile care se compara in scopul intocmirii clasamentului sunt preturile ofertate pentru executia
integrala a lucrarii, exclusiv T.V.A.
 11

E.9. Stabilirea ofertei castigatoare

E.9.1. Oferta care este declarată câştigătoare trebuie să îndeplinească specificaţiile tehnice minime
considerate obligatorii, astfel cum au fost acestea stabilite în Specificatiile tehnice, si sa aiba cel mai mic
pret.

F. Atribuirea contractului de achizitie publica

F.1. Comunicarea privind rezultatul aplicarii procedurii

F.1.1. Autoritatea contractanta va comunica tuturor ofertantilor rezultatul aplicarii procedurii in cel mult 3 zile
de la data la care comisia de evaluare a stabilit oferta castigatoare.
F.1.2. In cazul ofertantilor a caror oferta nu a fost declarata castigatoare comunicarea va preciza daca oferta
a fost respinsa si care sunt motivele respingerii, care a fost oferta admisa, va indica numele ofertantului
castigator, precum si caracteristicile si avantajele relative ale ofertei castigatoare fata de oferta respectivului
ofertant necastigator.
F.1.3. Autoritatea contractanta are dreptul de a nu furniza anumite informatii referitoare la atribuirea
contractului de achizitie publica care ar putea fi cuprinse in ansamblul informatiilor pe care autoritatea
contractanta trebuie sa le furnizeze in acord cu prevederile de la F.1.2, si anume in situatia in care aceasta
furnizare:
a) ar conduce la neaplicarea unei prevederi legale si, implicit, ar fi contrara interesului public; sau
b) ar prejudicia interesele comerciale ale ofertantilor, inclusiv cele ale ofertantului a carui oferta a
fost declarata castigatoare; sau
c) ar prejudicia concurenta loiala intre ofertanti.
F.1.4. In cazul ofertantului castigator comunicarea va preciza faptul ca oferta sa a fost declarata
castigatoare si ca acesta este invitat in vederea incheierii contractului.

F.2. Dreptul autoritatii contractante de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie
publica

F.2.1. Autoritatea contractanta are dreptul de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de
achizitie publica numai daca ia aceasta decizie inainte de data transmiterii comunicarii privind rezultatul
aplicarii procedurii respective si numai in urmatoarele circumstante:
1. nici unul dintre ofertanti nu este eligibil sau nu a indeplinit conditiile de calificare prevazute in
documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei;
2. au fost prezentate numai oferte necorespunzatoare, respectiv oferte care:
i. fie sunt depuse dupa data limita de depunere a ofertelor;
ii. fie nu au fost elaborate si prezentate in concordanta cu cerintele prevazute in
documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei;
iii. fie contin in propunerea financiara preturi care par in mod evident a nu fi rezultatul
liberei concurente;
iv. fie contin propuneri referitoare la clauzele contractuale, propuneri care sunt in mod
evident dezavantajoase pentru autoritatea contractanta;
v. fie, prin valoarea inclusa in propunerea financiara, fiecare dintre ele a depasit
valoarea fondurilor alocate pentru indeplinirea contractului de achizitie publica
respectiv;
a) circumstante exceptionale afecteaza procedura pentru atribuirea contractului de achizitie
publica sau este imposibila incheierea contractului.
F.2.2. Decizia de anulare nu creeaza vreo obligatie a autoritatii contractante fata de ofertanti, cu
exceptia returnarii garantiei pentru participare.
F.2.3. In cazul in care anuleaza aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica,
autoritatea contractanta are obligatia de a comunica in scris tuturor ofertantilor atat incetarea obligatiilor pe
care acestia si le-au creat prin depunerea de oferte, cat si motivul anularii.

F.3. Actualizarea pretului contractului de achizitie publica

 12

F.3.1. Pretul contractului este in lei si NU se actualizeaza

F.4. Incheierea contractului de achizitie publica

F.4.1. Autoritatea contractanta are obligatia de a incheia contractul de achizitie publica cu ofertantul a carui
oferta a fost stabilita ca fiind castigatoare de catre comisia de evaluare.
F.4.2. Autoritatea contractanta are obligatia de a incheia contractul de achizitie publica in perioada de
valabilitate a ofertelor, dar nu mai devreme de 11 zile de la data transmiterii comunicarii privind rezultatul
aplicarii procedurii.
Preturile unitare prevazute in oferta care a fost stabilita castigatoare sunt ferme (exprimate in lei, la un curs
prezentat in Fisa de date a achizitiei), contractantul neavand posibilitatea de a modifica oferta care va
constitui parte integranta a contractului de achizitie publica.
F.4.3. In cazul in care oferta care a fost stabilita castigatoare este oferta depusa in comun de mai multi
ofertanti, autoritatea contractanta are dreptul de a impune, inainte de incheierea contractului, legalizarea
asocierii ofertantilor respectivi.
F.4.4. In cazul in care autoritatea contractanta nu ajunge sa incheie contractul cu ofertantul a carui oferta a
fost stabilita ca fiind castigatoare, aceasta are dreptul:
a) de a invita ofertantii, in ordinea descrescatoare a clasamentului, in vederea incheierii
contractului; sau
b) de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica.
F.4.5. Ofertantul invitat de catre autoritatea contractanta sa incheie contractul de achizitie publica are
obligatia de a constitui garantia de buna executie in forma/formele si in cuantumul precizate in Fisa de date
a achizitiei.
F.4.6. Scrisoarea de garantie bancara prin care se constituie garantia de buna executie trebuie sa fie
intocmita in conformitate cu modelul prevazut in sectiunea IV .

PRIMAR

KLINGEIS ARNOLD - GUNTER

 13

AVIZAT,
PRIMAR

KLINGEIS ARNOLD - GUNTER

Secţiunea II – Fişa de date a achiziţiei

I.1. Autoritatea contractantă
Denumire: Consiliul Local al Orasului Avrig

Adresa: str. Gheorghe Lazar, nr 10

Localitatea: Avrig, jud Sibiu Cod postal: Ţara: România
555200
În atenţia: Primar KLINGEIS ARNOLD GUNTER Telefon: 0269/ 523101
Persoană de contact: Aldea Cristina
E-mail: primariaavrig@yahoo.com Fax: 0269/ 524401
Adresa/ele de internet (dacă este cazul): www.primaria-avrig.ro
Adresa Autorităţii contractante: Str. Gheorghe Lazar nr. 10

I.2. Principala activitate sau activitaţi ale Autorităţii contractante

□ ministere ori alte autorităţi publice centrale ■ servicii publice centrale (locale)
inclusiv cele subordonate la nivel regional sau local □ apărare
□ agenţii naţionale □ ordine publică/siguranţă naţională
■ autorităţi locale □ mediu
□ alte instituţii guvernate de legea publică □ economico-financiare
□ instituţie europeană/organizaţie internatională □ sănătate
□ altele (se specifică) □ construcţii şi amenajarea teritoriului
□ protecţie socială
□ cultură, religie şi activităţi recreative
□ educaţie
□ altele (se specifică)
Autoritatea contractantă achiziţionează în numele altei autorităţi contractante Da □ Nu■

Alte informaţii şi/sau clarificări pot fi obţinute:

■ la adresa mai sus menţionată
□altele: (se specifică / adresa / fax / e-mail / interval orar / nume persoana de contact)
Date limită de primire a solicitărilor de clarificări Data limită de transmitere a răspunsului la
Data: 13.05.2009 clarificări:
Ora limită : 16.00 Data: 15.05.2009
Adresa : Str. Gheorghe Lazar nr. 10, Avrig, jud Ora limită : 16.00
Sibiu
Instituţia responsabilă pentru soluţionare contestaţie: Consiliul Naţional de Soluţionare a
Contestaţiilor
Adresa: Str. Stravopoleos nr. 6, Sector 3
Localitatea: Bucureşti Cod postal: 030084 Ţara: România
E-mail: office@cnsc.ro Telefon: 021 / 310 4641
Adresa internet: Fax: 021 / 310 4642

I.3. Sursa de finantare :

 14

Se specifică sursele de finanţare ale
contractului ce urmează a fi atribuit :
Fonduri UE, fonduri de la bugetul de stat şi
fonduri de la bugetul local
După caz, proiect/program finanţat din fonduri
comunitare DA ■ NU □
Daca DA, se face referire la proiect/program
Program ”Phare CES 2005, Schema de investiţii
pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în
sectoarele prioritare de mediu (Schema de
granturi: Investiţii publice în sectoarele de mediu)”
Linia de buget RO 2005/017-553.04.01.04.01
Proiect titlu „ECO SISTEM AVRIG - Proiect pentru
implementarea unui sistem eficient de gestionare a
deşeurilor municipale”
Cod proiect: 62

II. Obiectul contractului

II.1. Descriere
II.1.1. Denumire contract:
Achizitionare lucrari de constructie
II.1.2. Denumire contract şi locaţia lucrării, locul de livrare sau prestare
„Achizitionare lucrari de constructie in cadrul proiectului „ECO SISTEM AVRIG - Proiect pentru
implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor municipale”, Orasul Avrig, Judetul
Sibiu
(a) Lucrări (b) Produse □ (c) Servicii □
■
Execuţie ■ Cumpărare □ Categoria serviciului 2A □
Proiectare şi execuţie □ Leasing □ 2B □
Realizare prin orice mijloace Închiriere □
corespunzătoare cerinţelor Cumparare in rate □
specificate de autoritate
contractantă □
Principala locatie a lucrarii Principalul loc de livrare Principalul loc de prestare
Oras Avrig, Judet Sibiu ____________________ ____________________
________________ Cod CPV/CPSA Cod CPV/CPSA
Cod CPV □□□□□□□□/□□□□□□ □□□□□□□□/□□□□□□
45000000-7
Lucrări de construcţii
II.1.3. Procedura se finalizează prin :
Contract de achiziţie publică: ■
Încheierea unui acord cadru □
II.1.4. Durata contractului de achiziţie publică : 3 luni de la semnarea contractului
II.1.5. Informaţii privind acordul cadru: nu e cazul
Acordul-cadru cu mai multi operatori nr.□□□ sau, Acordul-cadru cu un singur
Daca este cazul, nr. □□□ maxim al participantilor operator □
la acordul cadru avizat
Durata acordului-cadru:
Durata in ani □□ sau luni □□□
Posibilitatea de a relua competitia cu semnarii acordului cadru da □ nu ■
II.1.6. Divizare pe loturi da □ nu ■
Ofertele se depun pe:
un singur lot □ unul sau mai multe □ toate loturile □

Alte informatii referitoare la loturi:.................................................................................................................

II.1.7. Oferte alternative sunt acceptate da □ nu ■

II.2. Cantitatea sau scopul contractului

II.2.1. Total cantitati: conform specificatiilor tehnice din Specificatiile tehnice (Sectiunea III):
platforma betonata, imprejmuire gard,instalatii – in cadrul Platformei de compost
platforma betonata, imprejmuire gard, instalatii – in cadrul Platformei de transfer
Rampa de incarcare – in cadrul Statiei de Transfer

Valoarea estimată fără TVA: 278.262,26 EURO curs inforeuro din luna mai 2009 : 1 euro = 4,1883lei
 15

II.2.2. Opţiuni (dacă există) da □ nu ■

III. Condiţii specifice contractului

III.1. Alte condiţii particulare referitoare la
contract DA □ NU ■
III 1.1. Contract rezervat DA □ NU ■
III.1.2. Altele

IV. Procedura
IV.1. Procedura selectată
Licitatie deschisa □ Negociere cu anunt de participare □
Licitatie restransa □ Negociere fara anunt de participare □
Licitatie restransa accelerata □ Cerere de oferte ■
Dialog competitiv □ Concurs de solutii □
IV.2. Etapa finală de licitaţie electronică DA □ NU ■
IV.3. Legislatia aplicata
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006,privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a
contractelor de concesiune delucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii
Legea 337/2006 pentru aprobarea OUG nr 34/2006, privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a
contractelor de concesiune delucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii
Hotararea Guvernului nr. 925/2006, pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la
atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune delucrari publice si a contractelor
de concesiune de servicii
Legea 273/2006,privind finantele publice locale
Hotararea Guvernului nr. 782/2006, pentru aprobarea regulamentului de organizare si functionare a
Consiliului National de Solutionare a contestatiilor
OUG 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a
contractelor de achizitie publica
HG 942/2006 Norme de aplicare a OUG 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale
aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica
OUG 94/2007,privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind
atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor
de concesiune de servicii
OUG 143/2008 privind modificarea OUG 34/2006.
OUG 228/2008 privind modificarea OUG 34/2006.
OUG 19/2009 privind unele masuri in domeniul legislatiei referitoare la achizitiile publice.
Ordinul 915/465/415/2008 pentru aprobarea conditiilor contractuale generale si speciale la incheierea
contractelor de lucrari

V. Criterii de calificare şi selectie

Neprezentarea oricărui document de calificare în conformitate cu solicitările cuprinse mai jos atrage după
sine descalificarea ofertantului, fără să fie posibilă completarea ulterioară a respectivelor documente.

V.1. Situaţia personală a ofertantului

Declaraţie privind eligibilitatea Cerintă obligatorie: completare formular conform
Solicitat ■ Nesolicitat □ Formular 12 A
Declaratie privind neincadrarea in prevederile Cerintă obligatorie: completare formular conform
art.181 din ordonanta Formular 12 B
Solicitat ■ Nesolicitat □
Certificate constatatoare privind îndeplinirea Cerinţa obligatorie:
obligaţiilor de plată a taxelor si impozitelor la - Certificat constatator privind plata obligaţiilor către
bugetul general consolidat bugetul general consolidat de stat eliberat de D.G.F.P.
din care să reiasă faptul că ofertantul nu are datorii
Solicitat ■ Nesolicitat □ către Bugetul general consolidat valabil la data
deschiderii, în original sau copie legalizată
- Certificat privind plata obligaţiilor către bugetul local
eliberat de către direcţia de specialitate din cadrul
Primăriilor în a căror rază teritorială activează

V.2. Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale (înregistrare)
Persoane juridice române
Persoane fizice române
Persoane juridice / fizice străine
V. 3. Situaţia economico – financiară
Bilanţ contabil
Solicitat ■
Informaţii privind cifra de afaceri
Solicitat ■
V.4. Capacitatea tehnică si/sau profesionala
Informatii privind capacitatea tehnica
Solicitat ■ Nesolicitat □
16
ofertantul din care să reiasă că ofertantul nu are
obligaţii restante la bugetul local valabil la data
deschiderii, în original sau copie legalizată.
- alte documente echivalente emise de autoritatile
competente din tara in care isi are sediul ofertantul, in
cazul in care Certificatul constatator privind plata
obligaţiilor către bugetul general consolidat de stat si
Certificatul privind plata obligaţiilor către bugetul local,
nu se elibereaza in tara respectiva. Documentele
echivalente trebuie sa fie valabile la data depunerii
ofertei si sa fie insotite de traducere legalizata.
Cerinţa obligatorie:
- Certificat constatator emis de Oficiul Registrului
Comerţului în copie conformă cu originalul semnata si
parafata de reprezentantul ofertantului, nu mai vechi
de 60 de zile
- Copie dupa cetificatul de inregistrare
Autorizaţie de funcţionare / altele echivalente
Documente care dovedesc o forma de înregistrare /
atestare ori apartenenţa din punct de vedere
profesional din ţara de origine a ofertantului traduse
legalizat în limba română.
Toate celelalte acte cerute pentru ofertanti, din
capitolele prezentei fise, vor fi depuse de catre
ofertantul strain sub forma de copie+traducere
legalizata.
Cerinta obligartorie : prezentarea în copie a bilanţului
Nesolicitat □ legal înregistrat pe anul de referinta 2006, 2007,
30.06.2008 – în extras
Condiţie obligatorie : bilanţ pozitiv (active
circulante nete > 0)
completare formular B2;
Nesolicitat □ - cifra de afaceri in domeniul de activitate aferent
obiectului contractului pe anii 2005, 2006, 2007 sa fie
de minim 800.000 Euro
- Declaratie privind lista principalelor lucrari, executate
in anii 2006, 2007, 2008 pentru care exista viza
Inspectoratului de Stat in Constructii. (formular 12 F).
Lista trebuie se contina cel putin o lucrare finalizata
privind executia de lucrari de constructie statii de
sortate si transfer deseuri
Procese verbale de recepţie la terminarea
lucrărilor
- Declaratie privind utilajele, instalaţiile, echipamentele
tehnice de care dispune operatorul economic pentru
îndeplinirea corespunzătoare a contractului de lucrări
(formular 12 H);
- Declaraţia privind efectivele medii anuale ale
personalului angajat şi al cadrelor de conducere
(formular 12 I). Declaratia va contine informatii privind
numarul mediu al personalului angajat in ultimii 2 ani,
asigurarea cu personal de specialitate, numarul si
pregatirea cadrelor de conducere, precum si
persoanele responsabile direct de indeplinirea
contractului. Declaratia trebuie sa fie insotita de CV-uri
ale persoanelor responsabile direct cu indeplinirea
contractului, precum si ale oricaror alti specialisti cu
sarcini „cheie” in indeplinirea contractului.
Cerinţe minime de calificare: Studii superioare de
 17

specialitate şi minim 6 ani vechime în specialitate

pentru şeful de şantier, atestare prevăzută de lege
(MTCT, MLPAT, PLPTL) pentru responsabil tehnic cu
execuţia, cu valabilitate în momentul depunerii ofertei.
Experienta similara Cerinta obligatorie : doua contracte similare cu valoare
Solicitat ■ Nesolicitat □ minima cumulata de 100.000 euro insotite de proces
verbal la finalizarea lucrarilor, recomandare si
contract, realizate în ultimii 5 ani
Se va completa Formularul F1
Alte autorizări specifice domeniilor de activitate
Solicitat □ Nesolicitat ■
Schiţe tehnice / fişe tehnice / mostre / fotografii
Solicitat □ Nesolicitat ■
Informaţii privind subcontractanţii Completare formular 12G, daca este cazul.
Solicitat ■ Nesolicitat □
V.5. Standarde de asigurarea calităţii - ISO 9.001 sau echivalent care sa ateste existenta
Solicitat ■ Nesolicitat □ sistemului de management de calitate

V.6. Standarde de protecţia mediului - ISO 14001 sau echivalent care sa ateste existenta
Solicitat ■ Nesolicitat □ sistemului de management de mediu
V.7. Standarde de asigurare a condiţiilor de muncă Certificat ISO 18001 care sa ateste existenta
şi de sănătate sistemului de management al sanatatii si securitatii
Solicitat ■ Nesolicitat □ ocupationale
V.8. Informatii privind asigurarea calitatii Ofertantul va prezenta Planul de asigurare a calitatii
pentru lucrarile supuse licitatiei

VI. Elaborarea ofertei

VI.1. Limba de redactare a ofertei
VI.2. Perioada de valabilitate a ofertei
VI.3. Garanţia de participare
VI.4. Modul de obtinere a documentatiei de
atribuire
VI.5. Modul de prezentare a propunerii tehnice
Română
90 zile
- Cuantumul garanţiei de participare: 3.000 lei
- Perioada de valabilitate a garanţiei pentru
participare: 90 zile
Modul de constituire a garanţiei de participare:
Garantia de participare se exprimă în lei şi poate fi
constituită în următoarele forme:
• scrisoare de garantie bancara prezentata in original
(se completeaza Formularul nr.11)
• In cazul scrisorilor de garantie bancara emise de o
banca din strainatate, se va prezenta in anexa
traducerea autorizata si legalizata a acesteia
• depunerea la autoritatea contractantă cu cel puţin 24
de ore înainte de data deschiderii ofertelor a unui ordin
de plata în contul deschis la
RO97TREZ5815006XXX000023– Trezoreria Avrig;
• numerar, la caseria autoritatii contractante.
Modul de restituire a garanţiei pentru participare :
Garantia de participare se restituie :
• ofertantului castigator: în cel mult 3 zile lucrătoare de
la data constituirii garanţiei de bună execuţie ;
- ofertantilor necastigatori: după semnarea
contractului de achiziţie publică cu ofertantul a cărui
ofertă a fost desemnată câştigătoare, dar nu mai
târziu de 3 zile lucrătoare de la data expirării
perioadei de valabilitate a ofertei.
Documentatia se poate ridica de la sediul Primariei
orasului Avrig, Str. Gheorghe Lazar Nr. 10, in baza unei
solicitari scrise.
Ofertantul va elabora propunerea tehnică detaliat,
urmând specificatiile tehnice din CAIETUL DE
SARCINI - SECTIUNEA III;

VI.6. Modul de prezentare a propunerii financiare
VI.7 Prezentarea ofertei
a) adresa la care se depune oferta
b) data limită pentru depunerea ofertei
c) numărul de exemplare
d) mod de prezentare
18
Propunerea tehnica va cuprinde cel putin :
- centralizator financiar al obiectelor
- centralizator financiar pe categorii de lucrari
- liste cu cantitati de lucrari
- liste cuprinzand preturile unitare pentru
principalele resurse ce urmeaza a fi consumate
( materiale, mana de lucru, transport, utilaje
etc.)
Ofertantul va prezenta Graficul fizic si valoric pentru
indeplinirea sarcinilor (Formular F2).
Pe parcursul îndeplinirii contractului de lucrari
ofertantul va respecta prevederile Legii nr. 319/2006 a
securităţii şi sănătăţii în muncă. Instituţia competentă
de la care operatorii economici pot obţine informaţii
detaliate privind regulile obligatorii referitoare la
condiţiile de muncă şi de protecţie a muncii, care sunt
în vigoare la nivel naţional şi care trebuie respectate pe
parcursul îndeplinirii contractului de lucrari, este
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.
Operatorii economici sunt obligaţi să indice în cadrul
ofertei faptul că la eleborarea acesteia au ţinut cont de
obligaţiile referitoare la condiţiile de muncă şi protecţia
muncii.
Completare formular de oferta - formular 10 C,
Sectiunea IV
Ofertantul trebuie să prezinte si anexa la formularul
de ofertă.
Ofertantul va prezenta acordul contractual de la
Secţiunea V, completat şi semnat de acesta.
-Atentie: oferta va fi exprimata doar in lei;
Pentru conversia lei/euro va fi folosit cursul
INFOREURO pentru luna mai: 1 euro = 4,1883 Lei
Propunerea financiarã va fi însoţită de FORMULARELE
C2, C3, C4, C5, C6, C7, C8, C9 completate
corespunzator şi de formularul de contract semnat şi
ştampilat pe fiecare pagină.
a) Str Gheorghe Lazar Nr 10, Oras Avrig, Judet Sibiu,
Serviciul Secretariat, Persoana responsabila Dobriţoiu
Mihaela.
b) 20.05.2009, ora 12.00
c) Oferta va fi prezentata intr-un exemplar original si
trei exemplare in copie. Copiile vor fi efectuate după ce
exemplarul original a fost numerotat.
d) Modul de prezentare al ofertelor şi a documentelor
de calificare
Ofertantul trebuie să sigileze originalul şi copiile în
plicuri separate, marcând corespunzător plicurile cu
“ORIGINAL” şi, respectiv, “COPIE”. Fiecare din aceste
plicuri va conţine propunerea tehnică şi propunerea
financiară.
Plicurile marcate “ORIGINAL “ şi “COPIE” trebuie să fie
inscripţionate cu denumirea şi adresa ofertantului,
 19

pentru a permite returnarea ofertei, fără a fi deschisă,

în cazul în care oferta respectiva este declarată
întârziată sau nu este însoţită de garanţia de
participare. Aceste plicuri se vor introduce într-un plic
exterior (sau colet) închis corespunzător şi
netransparent.
Plicul exterior (sau coletul) trebuie să fie inscripţionat
cu adresa Autorităţii Contractante şi cu inscripţia “A NU
SE DESCHIDE ÎNAINTE DE DATA 20.05.2009 ORA
13.00”.
Ofertantii au obligatia de a semna, stampila si a
numerota fiecare pagina a ofertei precum si de
a anexa un opis al documentelor prezentate.

Scrisoarea de înaintare (Formular 2A), garanţia de

participare şi împuternicirea de participare la licitaţie a
reprezentantului ofertantului vor fi ataşate la plicul
exterior (sau pe colet). Data şi ora prezentării
documentelor la Autoritatea Contractantă vor fi înscrise
pe scrisoarea de înaintare de către Registratura
autorităţii. Garanţia bancară de participare trebuie să
ajungă la Autoritate înainte de ora de începere a
şedinţei de deschidere a ofertelor (în cazul în care nu
există un reprezentant) sau va fi prezentată de către
reprezentantul ofertantului la începerea şedinţei de
deschidere a ofertelor.

e) Oferta se poate modifica sau retrage pana la data

e) modificarea şi retragerea ofertei limita de depunere a ofertelor

f) Ofertele care au fost depuse după ziua si ora limită

f) oferte întârziate de depunere sau au fost depuse în alt loc decat adresa
indicată in fişa de date a achiziţiei se returnează
ofertantului fara a fi deschise.
VI.8 Deschiderea ofertelor 20.05.2009 ORA 13.00
Primaria Avrig , jud Sibiu
Ofertanţi au dreptul să participe la deschiderea
ofertelor având asupra lor o împuternicire din partea
societăţilor în cazul persoanelor juridice sau o copie a
documentului de identitate în cazul persoanelor fizice

VII. Criterii de atribuire

VII.1. Preţul cel mai scăzut ■
VII.2. Cea mai avantajoasă ofertă economică □

VIII. Atribuirea contractului de achiziţie publică

VIII.1 AJUSTAREA PRETULUI

CONTRACTULUI
DA □ NU ■
Cuantumul garanţiei de bună execuţie a contractului
VIII.2. GARANTIA DE BUNA EXECUTIE A
reprezintă 5% din valoarea totală a contractului si se
CONTRACTULUI
constituie sub forma de scrisoare de garantie
bancara (Formular nr. 19, SECTIUNEA IV) sau sub
forma de retineri succesive.
DA ■ NU □
In cazul constituirii garantiei prin retineri succesive
 20

din facturile inaintate la plata, executantul are

obligatia de a deschide un cont la dispozitia
autoritatii contractante, la o banca agreata de
ambele parti. Suma initiala care se depune de catre
executant in contul astfel deschis nu trebuie sa fie
mai mica de 0,5% din pretul contractului (inclusiv
TVA).
Pe parcursul indeplinirii contractului autoritatea
contractanta urmeaza sa alimenteze acest cont prin
retineri succesive din sumele datorate si cuvenite
executantului, pana la concurenta sumei stabilite
drept garantie de buna executie. Autoritatea va
dispune ca banca sa instiinteze executantul despre
varsamantul efectuat, precum si despre destinatia
lui. Contul astfel deschis este purtator de dobanda
in favoarea executantului.
Autoritatea contractantă are dreptul de a emite
pretenţii asupra garanţiei de buna execuţie, oricând
pe parcursul îndeplinirii contractului, în limita
prejudiciului creat, în cazul în care contractantul nu
isi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract.
Anterior emiterii unei pretenţii asupra garanţiei de
buna execuţie autoritatea contractantă are obligaţia
de a notifica pretenţia contractantului, precizând
obligaţiile care nu au fost respectate.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a
elibera/restitui garanţia de buna execuţie aferentă
executiei lucrarii în termen de 14 zile de la data
intocmirii procesului –verbal de receptie si/sau de la
plata facturii finale, dacă nu a ridicat până la acea
dată pretenţii asupra ei.

PRIMAR

KLINGEIS ARNOLD - GUNTER

 21

Sectiunea III - Caiet de Sarcini

1. INFORMATII GENERALE

 DENUMIRE AUTORITATE CONTRACTANTA

o Tara beneficiara: Romania

o Autoritatea Contractanta este Consiliul Local al Orasului Avrig
o Informatii despre Autoritatea Contractanta:
o Adresa: Str. Gh. Lazar, Nr. 10, Cod postal 555200
o Telefon: 0269 / 523101
o Fax: 0269 / 524401
o Persoana de contact: Primar KLINGEIS ARNOLD GUNTER

 DENUMIRE INVESTITIE

o Achizitionare lucrari de constructie in cadrul proiectului „ECO SISTEM AVRIG - Proiect

pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor municipale”, Orasul
Avrig, Judetul Sibiu, Regiunea Centru, România.

 AMPLASAMENT

Orasul Avrig, Judetul Sibiu;

Amplasamentul investiţiei pentru realizarea proiectului este in incinta statiei de epurare a Orasului
Avrig, la iesire din Avrig spre Marsa pe DJ105G.
Suprafaţa ocupată prin realizarea investiţiei este în proprietatea domeniului public, din punct de
vedere juridic în administraţia Consiliului Local (intravilanul Orasului Avrig).

 DATE GENERALE DESPRE AMPLASAMENT

Locatia de constructie, respectiv statia de epurare a orasului, nu are vecinatati construite sau locuite
pe o raza de minim 500m.

 COD CPV

45000000-7 Lucrări de construcţii

 DESCRIEREA PROIECTULUI

„ECO-SISTEM AVRIG – Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor
municipale”

Tema
Dezvoltarea unui serviciu eficient de gestionare a deseurilor menajere in cadrul ariei administrative a
Orasului Avrig, Comunei Porumbacu, Comunei Cârţa, Comunei Turnu Roşu, Comunei Racoviţa.
Fundamentarea necesitatii si oportunitatii
Misiunea generala a institutiilor de administratie publica locala consta in gestionarea resurselor
publice in scopul dezvoltarii durabile a zonei administrate, din punct de vedere economic si social.
Protectia mediului, reprezinta unicul factor comun tuturor initiativelor si tuturor proiectelor de
dezvoltare socio-economica, in conditii durabile.
Din perspectiva prioritatilor locale de eficientizare a protectiei mediului, constructia unui sistem de
management al deseurilor reprezinta prima etapa necesara in scopul reducerii celor mai importante
riscuri actuale de mediu si in general una dintre primele etape de reducere a disparitatilor
economice si sociale intre medii administrative si regiuni.
 22

Prin prisma analizei realizate la nivel local asupra factorilor poluanti prezenti in cadrul localitatii, cel
mai important risc de mediu actual identificat este reprezentat de lipsa unei formule de gestionare a
deseurilor, care datorita amplitudinii posibilelor efecte negative asupra sanatatii populatiei si
animalelor, a devenit o prioritate stringenta.
Structura elementelor ce determina necesitatea proiectului propus:
 Cresterea gradului de protectie a mediului, prin:
 Cresterea ariei de colectare a deseurilor in cadrul localitatilor partenere;
 Reducerea cantitatii de deseuri depozitate necontrolat;
 Reducerea cantitatii de deseuri depozitate final, si cresterea astfel a duratei de
viata a depozitelor conforme din regiune;
 Reducerea generarii de deseuri;
 Reducerea impactului depozitelor de deseuri asupra mediului;
 Cresterea gradului de colectare selectiva;
 Eficienta economica.
 Reducerea costurilor totale viitoare ca necesitate obiectiva de reducere a riscului
de faliment al serviciului actual;
 Cresterea veniturilor totale pe fondul reducerii costurilor unitare;
 Reducerea costurilor indirecte privind amenzile pentru neconformarea cu
legislatia de mediu;
 Reducerea costurilor indirecte privind efectele generate de riscurile de mediu :
riscuri de sanatate a populatiei, riscuri de sanatate a animalelor, investitii
importante generate de necesitatea eventuala a decontaminarii zonelor afectate,
etc.
 Conformare legislativa.
 Folosirea unor echipamente si metode de management al deseurilor care sa fie
conforme cu legislatia de mediu;
 Contribuirea la implementarea masurilor PRGD
In prezent, serviciul de salubrizare functioneaza impropriu unei protectii complete de mediu :
colectarea se face in amestec, pe o zona restransa. Serviciul este insuficient echipat si structurat
realizarii unei colectari totale a deseurilor generate in cadrul localitatilor partenere. In cadrul ariei de
colectare nu sunt incluse toate zonele, avand in vedere ca nu exista un traseu de colectare bine
determinat, existand prin urmare zone care nu beneficiaza de acest serviciu. In prezent, toate
deseurile colectate sunt depozitate in cadrul depozitului de la Avrig (cu termen de inchidere 2010)
care genereaza riscuri importante, fapt ce determina necesitatea unei schimbari radicale a
sistemului de salubrizare.

Investitia va fi compusa din :

- Sistem de colectare si transport al deseurilor : autogunoiere 18 mc si recipienti de colectare
(eurocontainere 1,1 mc, europubele 0,24 si 0,12 mc si recipienti speciali compost 0,8 mc)
- Statie de compost:
• platforma betonata dimensionata in functie de cantitatile de deseuri de compostat,
prevazuta cu rigola colectoare a levigatului si transport la statia de epurare a
orasului;
• utilaj de macinare deseuri compostabile;
• utilaj manipulare deseuri (incarcator frontal);
• utilaj aerare compost.
- Statie de compactare si transfer: Constructia unei platforme betonate, constructia unei
rampe de incarcare a deseurilor, achizitionarea unei semiremorci autocompactoare,
achizitionarea unui cap tractor pentru semiremorca.

2. EXECUTIE LUCRARI

 CARACTERISTICI GENERALE AMPLASAMENT LUCRARI CE SE VOR EXECUTA

Lucrarile se vor executa in incinta statiei de epurare a orasului Avrig, la iesire din Avrig spre Marsa
pe DJ105G. Locatia de constructie a statiei nu are vecinatati construite sau locuite pe o raza de
minim 500m aflat in intravilanul orasului Avrig. Suprafata totala a terenului afectat prezentului proiect
este de 4200 mp. Terenul se afla in proprietatea Consiliului Local, in intravilanul orasului Avrig, este
 23

liber de orice sarcini si nu are inregistrate litigii in desfasurare. Terenul este inscris in suprafetele de
teren cu nr topo: Cc2843/5, Cc 2855/2.
Din punct de vedere seismic orasul Avrig se incadreaza in zona de grad F a intensitatilor
macroseismice, conform normativului P 100-92 valoarea perioadei punctului de colt fiind
Tc=0.7sec(Ks-0.08).Conform STAS 6054-77 adincimea de inghet este de 0.90-1.00 m.

 STRUCTURA CONSTRUCTIVA

Proiectul prevede executia lucrarilor: constructie platforma betonata in cadrul platformei de

compost, constructie platforma betonata in cadrul platformei de transfer si constructia unei rampe
de incarcare in cadrul platformei de trasfer.

Necesitatea reducerii sensibile a cantitatii de deseuri transportate la depozitul ecologic in

principal, dar care sa atinga si obiectivele de protectie a mediului si de durabilitate a proiectului, a
impus datorita structurii predominant biodegradabile a deseurilor din zona, includerea unei statii de
compostare in sistemul propus.
Elementele componente ale statiei de compost:
 platforma betonata de compostare;
 utilaj macinare deseuri compostabile;
 utilaj aerare deseuri;
 incarcator frontal pentru manipularea deseurilor in cadrul statiei;
Statia de compactare va fi amplasata pe o platforma de primire in suprafata de 1200 mp care va
permite o sortare la orizontala (manuala) a deseurilor in vederea valorificarii acestora.
Statia de compactare si transfer presupune :
 platforma betonata de 1200 mp;
 semiremorca compactoare 60 mc + cap tractor;
 rampa de incarcare a semiremorcii compactoare;
Statia de compactare si transfer va fi amplasata in continuarea platformei de compost, astfel incat
lucrarile de constructii necesare sa se desfasoare in acelasi loc, iar anumite utilaje pot fi folosite in
comun de catre cele 2 statii.

Consideratii privind situatia existenta:

Zona studiata este situata in extremitatea sudica a orasului Avrig in intravilanul acestuia.
Platforma betonata va fi construita pe amplasamentul statiei de epurare a Orasului, in locul paturilor
de uscare a namolului.
Platforma este prevazuta cu inclinatie pentru scurgerea apelor pluviale intr-o rigola
colectoare de transport a levigatului catre statia de epurare.
In prezent Consiliul Local Avrig are in vedere constructia unei noi statii de epurare, care va fi
amplasata in vecinatatea statiei actuale de epurare si implicit in vecinatatea platformei betonate.
Odata cu punerea in functiune a noii statii de epurare se va prevedea extinderea colectorului de
levigat pana la canalizarea orasului, la limita terenului studiat.
Regimul juridic -terenul pe care se vor executa lucrarile este domeniu public, in intravilan,
aflat in prorietatea Consiliului Local al Orasului Avrig.

Precizarea categoriei de importanta a constructiei:

Lucrarea ce face obiectul acestei documentatii se incadreaza la categoria de importanta
“C“.
Solutii adoptate la proiectare:
In planul de situatie:
Platforma betonata va fi amplasata in cadrul statiei de epurare existente a orasului Avrig, in
imediata vecinatate a paturilor de uscare namol. Accesul la platforma se va face pe un drum
proiectat cu latimea de 7,0 m si o lungime de 18,5 m. Platforma este compusa din 2 zone cu flux
tehnologic specific, respectiv zona de transfer a deseurilor si zona de compostare.

Zona I : Platforma de transfer

Are o suprafata de 1200 mp, sistemul rutier al acesteia fiind alcatuit din:
 20 cm beton de ciment BcR3,5
 20 cm balast stabilizat cu 6% ciment
 15 cm balast cilindrat
 24

Colectarea apelor de suprafata se va face prin intermediul pantelor amenajate pe suprafata

carosabila (prin pantele proiectate de 1 si 2,5%) si vor fi colectate in santuri trapezoidale.
Drumul de acces la platforma asigura posibilitatea circulatiei auto in ambele sensuri. Sistemul rutier
al acestuia este identic cu cel al platformei de transfer.

In zona mediana a platformei a fost proiectata o rampa de incarcare a deseurilor cu o inaltime de 4

m, o latime de 4,6 m si o lungime de 29 m, realizata prin umpluturi succesive de balast compactat in
straturi de maxim 20 cm.

Zona II : Platforma de compost

Platforma de compost are o suprafata de 3000 mp , sistemul rutier al acesteia fiind realizat din:
 18 cm beton de ciment BcR3,5
 15 cm balast stabilizat cu 6% ciment
 10 cm balast cilindrat
Colectarea apelor de suprafata se va face prin intermediul pantelor amenajate pe suprafata
carosabila (prin pantele proiectate de 1 si 2,5%) si vor fi colectate in santuri trapezoidale.
Incadrarea platformei pe latura estica se va realiza cu borduri prefabricate din beton de 20x25 cm,
pe o fundatie de beton C6/7,5. Latura vestica si sudica a platformei a fost prevazuta cu un sant
trapezoidal din beton care va prelua apele pluviale si levigatul. Aceasta a fost prevazuta in profil
longitudinal cu o panta de 2% catre rigola de scurgere si in profil transversal cu o panta de 1%.
Detalii pentru realizarea platformelor si a profilelor acestora sunt prezentate in plansele anexate.

 OBLIGATII ALE EXECUTANTULUI

1. Executarea lucrarilor:
In baza contractului de executie si anexelor sale tehnice si economice, executantul va realiza solutia
finala de punere in opera.
Pe tot parcursul punerii in opera, prevederile prezentului Caiet de Sarcini sunt obligatorii, dar
reprezinta o varianta minimala a raspunderilor sale.
Ofertantul va colabora permanent cu achizitorul la contintul si realizarea lucrarii.
Executantul va fi prezent pe santier pentru adaptari la teren, pentru clarificarile cerute de achizitor si
/ sau organele de control autorizate de lege, pentru receptia lucrarilor si eventualele completari sau
remedieri in vederea receptiei, in cadrul valorilor prezentate in oferta.
Pe tot parcusul executiei lucrarilor la obiective, executantul va avea prezent un coordonator de
lucrari, dispunand de pregatirea profesionala si autoritatea documentara legala necesara, avand
asupra sa un exemplar din documentatia scrisa si desenata anexe la contract.
Executantul va pastra confidentialitatea informatiilor furnizate de CONSILUL LOCAL AL ORASULUI
AVRIG pentru executia lucrarilor si a datelor tehnice.
In cadrul contractului de executie, executantul va derula lucrarile in urmatoarele conditii: predare de
amplasament, emiterea ordinului de incepe a lucrarilor si faza de executie.

2. Predarea lucrarilor
In baza contractului de executie si anexelor sale tehnice si economice, executantul va solicita
achizitorului receptia lucrarilor prin notificarea de receptie.
Receptia lucrarilor de executie si / sau montaj se realizeaza prin intermediul Comisiei de Receptie in
conditiile prezentului Caiet de Sarcini.
Cu ocazia receptiilor, executantul va pune la dispozitia achizitorului cel putin:
 Instructiuni de utilizare complete, in limba romana (dupa caz);
 Specificatii tehnice sau cataloage (dupa caz).
Documentatiile de mai sus vor fi insotite de certificate de calitate, certificate de conformitate,
documente de agrementare tehnica (dupa caz).
La expirarea termenului de garantie a lucrarilor, ce fac obiectul prezentului Caiet de Sarcini, se va
efectua receptia finala a lucrarilor in conformitate cu prevederile contractuale si legale.

3. Durata maxima pentru executarea lucrarilor

Lucrarile se vor executa in termen de maxim 3 luni de la data semnarii contractului.

 GRAFIC FIZIC SI VALORIC

Ofertantul va prezenta Graficul fizic si valoric pentru indeplinirea sarcinilor (Formular F2).
 25

 PROCEDURI DE LUCRU

Ofertantul trebuie sa prezinte: Programul calităţii, care concretizează sistemul de asigurare şi de

conducere a calităţii la particularităţile lucrării ce face obiectul ofertei, avizat de specialişti sau de
organisme abilitate în acest sens.
Programul calităţii trebuie să cuprindă:
- descrierea sistemului calităţii aplicat la lucrare, inclusiv listele cuprinzând procedurile aferente
sistemului calităţii;
- listele cuprinzând procedurile tehnice de execuţie a principalelor categorii de lucrări privind
realizarea obiectivului şi planul de control al calităţii, verificării şi încercării;

Ofertantul va prezenta procedurile de lucru conform standardelor si normativelor actuale.

3. CALITATE LUCRARI
 UTILIZAREA DE MATERIALE AGREMENTATE

La realizarea constructiei ofertantul va utilizat materiale agrementate.

Oferta tehnica a acestuia va cuprinde date tehnice despre toate materialele si echipamentele
propuse, inclusiv agrementele tehnice ale acestora, atestate de institutii acreditate, care sustin
calitatea acestor produse.

 CONDITII CE SE VOR RESPECTA PE PARCURSUL INVESTITIEI: CALITATEA

MATERIALELOR, RESPECTAREA LEGISLATIEI DE PROTECTIA MUNCII, A PROTECTIEI
MEDIULUI (REGLEMENTARI)

1. Criterii de calitate

Pe intreaga durata a derularii contractului, executantul va respecta toate obligatiile

prevazute de legislatia in vigoare din Romania si in mod special “Legea nr. 10/1995” – privind
calitatea in constructii si legislatia specifica de protectie a muncii.
Ofertantul , la elaborarea documentatiei de ofertare si executantul, pe parcursul executiei
lucrarilor, vor respecta prevederile legilor si normativelor din domeniul calitatii, cu precadere
cerintele generale de calitate date de Normativul NC001-99” – privind rezistenta si stabilitatea,
siguranta in exploatare si igiena si sanatatea oamenilor, protectia mediului.
In conformitate cu legislatia in vigoare si cu prevederile prezentului Caiet de Sarcini,
executanul are obligatia de a intocmi si/sau respecta documentele de calitate si in mod deosebit
Programul de Control pe Faze Determinate.
Prealabil transmiterii Notificarii de Receptie, executantul are obligatia de a pune la dispozitia
achizitorului, toate informatiile si documentele stabilite de legislatie a face parte din Cartea Tehnica
a Constructiei.
La elaborarea documentatiei si la executiei lucrarilor se vor respecta prevederile
urmatoarelor legi si normative:
Legea 10/1995 Lege privind calitatea în construcţii
Legea 440 / 2002 Calitatea lucrarilor de montaj utilaje, echipamente si instalatii tehnologice
industriale
HGR nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii
Legea 50/1991 Lege privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru
realizarea locuinţelor
 26

Legea 319/2006 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă

HGR nr.1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a pevederilor Legii
nr. 319/2006
OUG 195/2005 privind protecţia mediului
Legea 265/2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protecţia mediului
Ordin MSF nr.235/2002 pentru aprobarea normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul
de viaţă al populaţiei
I22-1999 Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de aducţiune şi a
reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare ale localităţilor
P100/1-2006 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor
STAS 6054-1997 Teren de fundare. adâncimi maxime de îngheţ
SR 11100/1-1993 Zonare seismică. macrozonarea teritoriului româniei
SR 8591-1997 Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare
STAS 10617/2-1984 Ţevi de polietilenă de înaltă densitate. Dimensiuni

2. Reglementari tehnice

Ofertantul, la intocmirea documentatiei de ofertare si executantul, pe parcursul executiei

lucrarilor, vor respecta preverile legilor si normativelor privitoare la constructii, instalatii electrice de
joasa si medie tensiune, instalatii de gaze, instalatii sanitare, instalatii termice si instalatii de ventilatii
si climatizare.
Modificarea legislatiei atrage dupa sine in mod automat si modificarea corespunzatoare a
cerintelor apartinatoare, fara ca achizitorul sa-si retina in sarcina obligatii de atentionare.

3. Reglementari de securitatea muncii si PSI

Ofertantul, la intocmirea documentatiei de ofertare si executantul pe parcursul executiei

lucrarilor, vor respecta prevederile legilor si normativelor in domeniul sanatatii, securitatii muncii,
prevenirii si stingerii incendiilor.
Modificarea legislatiei atrage dupa sine in mod automat si modificarea corespunzatoare a
cerintelor apartinatoare, fara ca achizitorul sa-si retina in sarcina obligatii de atentionare.
La elaborarea documentatiei si la executiei lucrarilor se vor respecta prevederile
urmatoarelor legi si normative:
- Normele generale de protectia muncii aprobat de N/MCIND 7/1998;
- Norme specifice de securitatea muncii elaborate de Ministerul
Muncii si Ministerul Sanatatii in 1998;
- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii
MLPAT/9/N -1993;
- Legea nr. 53 – Codul Muncii (publicata in Monitorul Oficial nr. 72
din 05.02.2003);
- Legea protectiei muncii nr. 90/12.07.1996 (publicata in Monitorul
Oficial nr. 157 din 23.07.1996);
- Legea nr. 18/04.04.1996, privind paza obiectivelor, bunurilor si
valorilor (publicata in Monitorul Oficial nr. 75 din 11.04.1996);
- Normele generale de protectia impotriva incendiilor la proiectarea si
realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate de decretul nr.
290/1977;
- Norme generale de protectia impotriva incendiilor la proiectarea si
realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate de decretul nr.
290/1977;
- Norme generale de prevenire si stingere a incediilor aprobate prin
ordinul Ministerului de Interne si Ministerului Lucrarilor Publice si
Amenajarea Teritoriului nr. 381/1994, M.C. din 1994 (publicat in
Monitorul Oficial nr. 231/1994);
- H.G.R. nr. 678/30.09.1998 al Ministrului de Interne pentru
aprobarea Normelor Generale de prevenire si stingere a incendiilor
(publicata in Monitorul Oficial nr.384/09/10.1998);
 27

- P 118 – Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor

privind protectia impotriva focului.
Ofertantul , respectiv executantul are obligatia de a semna, prealabil semnarii contractului
de executie, a unui protocl de protectia muncii, a carui respectare conditioneaza executia
contractului pana la receptia la terminarea lucrarilor.
Executantul va fi responsabil de sanatatea si securitatea muncii pentru toti salariatii sai si
pentru toate personale afectate de lucrarile executate pe teriotoriul achizitorului.
Personalul executantului va respecta instructiunile si regulile de amplasare si deplasare pe
teritoriul achizitorului.
Executantul recunoaste dreptul achizitorului de a executa inspectii periodice privind
respectarea normelor de securitate a muncii, iar executantul trebuie sa intreprinda imediat masurile
adecvate pentru indepartarea tuturor anomaliilor indentificate.
Reprezentantul executantului va infoma conducerea achizitorului despre toate accidentele /
incidentele propuse pe timpul lucrarilor.
Executantul raspunde de efectuarea instructajelor regulate si obligatorii ale personalului
propriu, pe linia securitatii si sanatatii muncii.
Nerespectarea regulilor de protectie a muncii de catre executant poate avea drept
consecinta rezilierea unilaterala a contractului de catre achizitor.

4. PERSONAL CHEIE SI DOTARI

 Cerinte de personal
Ofertantul va face dovada ca dispune de personal de specialitate (atat ca numar, cat si ca
pregatire) pentru indeplinirea corespunzatoare a contractului de lucrari. Se va prezenta declaraţia
privind efectivele medii anuale ale personalului angajat şi al cadrelor de conducere (Formular nr.
12I). Declaratia va contine informatii privind numarul mediu al personalului angajat in ultimii 2 ani,
asigurarea cu personal de specialitate, numarul si pregatirea cadrelor de conducere, precum si
persoanele responsabile direct de indeplinirea contractului. Declaratia trebuie sa fie insotita de
CV-uri ale persoanelor responsabile direct cu indeplinirea contractului, precum si ale oricaror alti
specialisti cu sarcini "cheie" in indeplinirea contractului.

Cerinţe minime de calificare: Studii superioare de specialitate şi minim 6 ani vechime în

specialitate pentru şeful de şantier, atestare prevăzută de lege (MTCT, MLPAT, PLPTL) pentru responsabil
tehnic cu execuţia, cu valabilitate în momentul depunerii ofertei.

 Cerinte echipamente
Ofertanul va face dovada ca dispune de utilaje, instalaţii si echipamente tehnice pentru
îndeplinirea corespunzătoare a contractului de lucrări (Se va completa Formularul nr. 12H)

5. CERINTE
 Experienta similara
Oferantul trebuie sa faca dovada executarii cel putin a doua contracte similare cu valoare minima
cumulata de 100.000 euro insotite de proces verbal la finalizarea lucrarilor, recomandare si contract,
realizate în ultimii 5 ani
(Se va completa Formularul F1).

 Subcontractori
Ofertantul va furniza informaţii privind subcontractanţii (Formular nr. 12G), daca e cazul.

6. LISTE DE CANTITATI
Listele de cantitati - constructii platforma betonata cuprind:

1) LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI

2) EXTRAS DE MATERIALE
3) EXTRAS DE MANOPERA
4) EXTRAS DE UTILAJE
5) EXTRAS DE TRANSPORT
 28

1) LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI

AUTORITATE CONTRACTANTA FORMULAR C5

CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG

OBIECTIV

OBIECT 01 PLATFORMA BETONATA

LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI

---------------------------------

DEVIZUL OFERTA 1111

CATEGORIA DE LUCRARI: ECO-SISTEM AVRIG

pag: 1
=========================================================================
| | | Pret unitar | Valoare |
|Nr.| Lucrare | Material | Material |
|crt| Denumire U/M Cantitate| Manopera | Manopera |
| | | Utilaj | Utilaj |
| | | Transport | Transport |
| | | ( lei/UM) | (lei) |
=========================================================================
| 0 | 1 2 3 | 4 | 5 - 9 |
=========================================================================

1 1 TERASAMENTE % 100.000

1 TSC19B1 SMC 21.000

SAPAT.CU BULDOZ.PE TRACT.81-180CP INCL.I

MPING.PAMINTULUI LA 10 M TEREN CAT.2
/ -----------------------------

2 TSC22G1 SMC 50.000

SPOR PT. FIECARE 10 M IN PLUS LA TSC20A

1 BULDOZER DE 81-180 CP TEREN CATEGORIA
1 SI 2 $/ -----------------------------

3 TRI1AA01A1 TO 1 900.000

INCARCAREA MATERIALELOR,GRUPA A-GRELE SI

MARUNTE,PRIN ARUNCARE RAMPA-VAGON CATEG
.1 $/ -----------------------------

4 TRA01A05 TO 1 900.000

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIF

ABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.=
5 KM. $/ -----------------------------

5 TSE01C1 SMP 42.000

NIVELAREA MANUALA A TERENURILOR SI A PLA

TFORMELOR CU DENIVELARI DE 10-20 CM IN T
EREN TARE / -----------------------------

6 TSE06A1 SMP 42.000

PREGATIREA PLATF.PAM.PT.STRAT IZOLATOR S

I REPARTITIE DIN NISIP SAU BALAST EXEC.I
N PAM.NECOEZ. / -----------------------------

7 DA01A1 SMP 42.000

CURATIREA SI INLAT STRAT NOROI GROS MED

5CM DE PE STRAT RUTIER
/ -----------------------------
 29

SC ALPRO CONSULT SRL / SISTEM O3.04

1111 ECO-SYSTEM AVRIG FORMULAR C5 (cont.) pag. 2

=========================================================================
| 0 | 1 2 3 | 4 | 5 - 9 |
=========================================================================

2 1 SUPRASTRUCTURA PLATFORMA % 100.000

8 TSE06A1 SMP 42.000

PREGATIREA PLATF.PAM.PT.STRAT IZOLATOR S

I REPARTITIE DIN NISIP SAU BALAST EXEC.I
N PAM.NECOEZ. / -----------------------------

9 DG06A1 MC 210.000

SPARG SI DESF BET CIM PE SUPRAF LIMIT PT

POZARE CABLE COND,POD,GURI SCURGERE L
A IMBRAC CAROSABILA / -----------------------------

10 TRI1AA01C3 TO 264.000

INCARCAREA MATERIALELOR,GRUPA A-GRELE SI

MARUNTE,PRIN ARUNCARE RAMPA SAU TEREN-A
UTO CATEG.3 $/ -----------------------------

11 TSC35C31 SMC 280.000

INCARC. AUTO CU INCARC. PE PNEURI CUPA 2

,6-3,9 MC ROCI TARI SI F.TARI<25KG/BUC
LA D. 11-20M / -----------------------------

12 TSC35B31 SMC 500.000

INCARC. AUTO CU INCARC. PE PNEURI CUPA 2

,6-3,9 MC TEREN CATEG 2 LA DIST. 11-2
0 M / -----------------------------

13 TRA01A05 TO 1 100.000

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIF

ABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.=
5 KM. $/ -----------------------------

14 DA06A1 MC 480.000

STRAT AGREG NAT(BALAST)CILINDR CU FUNCT

REZIST FILTRANT IZOL AERISIRE ANTCAP CU
ASTERNERE MANUALA / -----------------------------

15 DA10B1 MC 690.000

STRAT RUTIER MATER GRAN STAB CU CIMENT S

AU VAR SI ZGURA PRIN MET AMES IN STATII
FIXE AST MEC / -----------------------------

16 DZ01C1 MC 695.000

PREP IN STATII FIXE A AMESTEC PTR STR ST

ABILIZATE EXEC DIN BALAST CU 6 % CIMENT
/ -----------------------------

17 TRA06A10 TO 1 725.000

TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARUL

UI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. =10K
 30

M $/ -----------------------------

SC ALPRO CONSULT SRL / SISTEM O3.04

1111 ECO-SYSTEM AVRIG FORMULAR C5 (cont.) pag. 3

=========================================================================
| 0 | 1 2 3 | 4 | 5 - 9 |
=========================================================================

18 DC05C1 MP 1 400.000

IMBRAC.BET.CIM LA DR EXEC INTR-UN SINGUR

STRAT IN GROSIME DE 20 CM
/ -----------------------------

19 DC05B1 MP 2 850.000

IMBRAC.BET.CIM LA DR.EXEC.INTR-UN SINGUR

STRAT IN GROSIME DE 18 CM
/ -----------------------------

20 DZ30G1 MC 825.000

BET CIM PT DRUM PLATF PISTE AEROPORT MAR

CA 350 CU CRIBL SI NISIP BETONIERA 500 L
AMEST FORT ELECTR $/ -----------------------------

21 TRA01A10 TO 2 170.000

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIF

ABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.=
10 KM. $/ -----------------------------

22 CZ0104A1 MC 5.000

PREPARARE BETON B100 CU BALAST,GRANULATI

A<31MM CU CIMENT F25,IN INSTALATII CENTR
ALIZATE $/ -----------------------------

23 TRA06A10 TO 13.000

TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARUL

UI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. =10K
M $/ -----------------------------

24 DC03A1 BUC 863.000

ANCORE OTEL BET CU LUNG BAR 1 M CU CIOC

LA CAP PENANCOR DAL IMBR BET CIM VIBR LA
ROST DE CONT LONG $/ -----------------------------

25 DC04A1 M 700.000

TAIEREA CU MAS.CU DISC DIAMANT ROSTURI C

ONTRACTIE SI DILATATIE BETON UZURA PISTE
AEROPORTUARE $/ -----------------------------

26 TRA05A05 TO 28.000

TRANSPORT RUTIER MATERIALE,SEMIFABRICATE

CU AUTOVEHIC.SPECIALE(CISTERNA,BETON.ET
C)PE DIST.DE 5 KM.$/ -----------------------------

27 DI08A1 M 700.000

INTRET ROST SI COLMAT CRAPAT LA IMBRAC C

U LIANTI HIDRAULICI FOLOSIND MASTIC BIT
UMINOS / -----------------------------
 31

SC ALPRO CONSULT SRL / SISTEM O3.04

1111 ECO-SYSTEM AVRIG FORMULAR C5 (cont.) pag. 4
=========================================================================
| 0 | 1 2 3 | 4 | 5 - 9 |
=========================================================================

3 1 BORDURI SI SANTURI TRAPEZOIDALE % 100.000

28 DE15A1 MC 15.000

SAPAT LA PLATF DR PT CASETA DE INCADR IM

BRAC
/ -----------------------------

29 TSD01D1 MC 15.000

IMPRASTIEREA CU LOPATA A PAMINT.AFINAT,S

TRAT UNIFORM 10-30CM.GROS CU SFARIM.BULG
.TEREN F.TARE / -----------------------------

30 DE10A1 M 150.000

BORDURI PREFABRICATE DIN BETON PT TROTUA

RE 20 X 25CM,PE FUNDATIE DIN BETON 30 X
15 CM / -----------------------------

31 CZ0104A1 MC 8.000

PREPARARE BETON B100 CU BALAST,GRANULATI

A<31MM CU CIMENT F25,IN INSTALATII CENTR
ALIZATE $/ -----------------------------

32 TRA06A10 TO 19.000

TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARUL

UI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. =10K
M $/ -----------------------------

33 TSA19B1 MC 50.000

SAP.MAN.SANTURI SI RIGOLE PT.SCURGEREA A

PELOR SANT.TRAPEZ.CU ADINC.<0,50M,T.MIJL
OCIU / -----------------------------

34 TRA01A05P TO 70.000

TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOL

OZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.= 5 KM
$/ -----------------------------

35 DA06A1 MC 8.000

STRAT AGREG NAT(BALAST)CILINDR CU FUNCT

REZIST FILTRANT IZOL AERISIRE ANTCAP CU
ASTERNERE MANUALA / -----------------------------

36 IFB09A1 MP 50.000

STRAT DRENANT GROSIME 5 CM DIN NISIP

/ -----------------------------

37 PB09A1 MC 20.000

TURN.BET.ARMAT B150 IN FUND.TALPI RADIER

E MANUAL
 32

/ -----------------------------

SC ALPRO CONSULT SRL / SISTEM O3.04

1111 ECO-SYSTEM AVRIG FORMULAR C5 (cont.) pag. 5

=========================================================================
| 0 | 1 2 3 | 4 | 5 - 9 |
=========================================================================

38 0560531 MC 20.000

B250 AGREG.GRELE <16MM CIM.PA35 PREF.PRE

T. I.C.
/ -----------------------------

39 PC01A1 MP 18.000

COFRAJE PT. BETOANE FUNDATII,RADIERE EXE

CUT. DIN PANOURI CU PLACAJ TIP P
/ -----------------------------

40 TRA06A10 TO 52.000

TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARUL

UI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. =10K
M $/ -----------------------------

=========================================================================
Cheltuieli directe
| Materiale | Manopera | Utilaje | Transport | Total |
| 5 | 6 | 7 | 8 | 9 |

-------------------------------------------------------------------------
din care :
- utilaje termice
- utilaje electr.
Alte cheltuieli directe
CAS %
Somaj %
Sanatate %
Fond risc %
Alte cote %
-------------------------------------------------------------------------
TOTAL CHELTUIELI DIRECTE

-------------------------------------------------------------------------

Cheltuieli indirecte %
Profit %
=========================================================================

TOTAL GENERAL
=========================================================================

PROIECTANT : CONTRACTANT :
 33

2) EXTRAS DE MATERIALE

AUTORITATE CONTRACTANTA FORMULAR C6

CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG

OBIECTIV
PLATFORMA BETONATA

LISTA CONSUMURILOR DE RESURSE MATERIALE

cuprinse in oferta

pag. 1
=============================================================================================
Nr. Cod UM Consumuri Pret unitar Valoare Greutate
material cuprinse in oferta (lei / UM) (lei) (tone)
crt. ----------------------------------------------------------------------------------------
D e n u m i r e m a t e r i a l F u r n i z o r
=============================================================================================

1 0560531 MC 20.000 50.000

B250 AGREG.GRELE <16MM CIM.PA35 PREF.PRET. I.C.

2 2000121 KG 616.182 0.616

OTEL BETON PROFIL NETED OB37 STAS 438 D=10MM

3 2000236 KG 21.250 0.021

OTEL BETON PROFIL NETED OB37 STAS 438 D=20MM

4 2005418 KG 8.500 0.009

PLASA SIRMA NEAGRA OCHI HEXAG. 19,0 X0,8 X1000 S 2542

5 2005731 KG 148.436 0.148

SIRMA TRASA NET BET ARM STNB D= 5 OL42 S 438/2

6 2100012 KG 296175.000 296.175

CIMENT PORTLAND P 40 VRAC S 388

7 2100024 KG 438.000 0.438

CIMENT PORTLAND P 40 SACI S 388

8 2100373 KG 2613.000 2.613

CIMENT DE FURNAL CU ADAOSURI F 25 VRAC S 1500

9 2100440 KG 93130.000 93.130

CIMENT PORTLAND CU ADAOSURI PA 35 SACI S 1500

10 2200393 MC 1536.318 2611.741

BALAST NESPALAT DE RIU 0-70 MM

11 2200408 MC 15.561 26.454

BALAST SORTAT NESPALAT DE RIU 0-30 MM

12 2200513 MC 1.200 1.620

NISIP SORTAT NESPALAT DE RIU SI LACURI 0,0-3,0 MM

13 2200525 MC 699.500 944.325

NISIP SORTAT NESPALAT DE RIU SI LACURI 0,0-7,0 MM

14 2200642 MC 1.911 2.580

NISIP SORTAT SPALAT DE RIU SI LACURI 3,0-7,0 MM

15 2201907 TO 994.125 994.125

CRIBLURA DUBLU CONCASATA 3/8 8/16 16/25

16 2205680 KG 611.000 0.611

AZBEST CRISOLITIC DE ORSOVA FULGI CAL 2 S 3315

17 2600206 KG 432.050 0.432

BITUM PT DRUMURI TIP D 80/120 STAS 754

18 2600220 KG 301.000 0.301

BITUM PT DRUMURI TIP D 180/200 STAS 754

19 2601262 MP 254.950 0.255

 34

CART BIT STR ACOP FILER CALCAR CA300 120CMX10M S 138

20 2800246 M 150.750 16.583

BORDURA BETON PT TROTUARE 1000X250X200 A1 S 1139

SC ALPRO CONSULT SRL / SISTEM O3.04

Oferta FORMULAR C6 (continuare) - pag. 2
=============================================================================================
Nr. Cod UM Consumuri Pret unitar Valoare Greutate
material cuprinse in oferta (lei / UM) (lei) (tone)
crt. ----------------------------------------------------------------------------------------
D e n u m i r e m a t e r i a l F u r n i z o r
=============================================================================================

21 2901167 MC 0.011 0.007

MANELE D=7-11CM L=2-6M RASINOASE S.1040

22 2903969 MC 0.011 0.006

SCIND RASIN LUNGA TIV CLS D GR=18MM L=6,00M S 942

23 2927745 MC 0.099 0.032

PLACA PFL MOI BITUMATE CALII 2750X1220X16 S7848

24 2928347 MP 1.080 0.027

PANOU DE COFRAJ TIP P FAG G 15MM PT PERETI

25 3803166 KG 8.630 0.009

SIRMA MOALE OBISNUITA D= 1,5 OL32 S 889

26 5886954 KG 0.234 0.000

CUIE CU CAP CONIC TIP A1 3 X 80 OL34 S 2111

27 5887001 KG 17.000 0.017

CUIE CU CAP CONIC TIP A1 4 X100 OL34 S 2111

28 5891533 KG 29.750 0.030

CRAMPOANE MARIMEA 2 10X10X110 OL37 S 1447

29 6002737 BUC 2.450 0.017

DISC ARMAT CU SEGM.DIAMANT CREST.LARG.D=400MM 1A 1-R 55

30 6200676 KG 77.650 0.078

WHITE SPIRIT RAFINAT TIP A STAS 44

31 6200951 KG 437.000 0.437

MOTORINA PT.MOTOR DIESEL LD IARNA VARA S 240

32 6202806 MC 1023.766 1023.766

APA INDUSTRIALA PT.LUCR.DRUMURI-TERASAMENTE IN CISTERNE

33 6202818 MC 267.290 267.290

APA INDUSTRIALA PENTRU MORTARE SI BETOANE DELA RETEA

34 6311528 KG 1.314 0.001

SCOABE OTEL PT.CONSTR.DIN LEMN.LAT,65-90MM,L.200-300MM

35 6621612 KG 157.000 0.157

PUDRETA CAUCIUC CU CONTINUT DEDESEURI TEX.GRAN.0,1-5MM

36 7315789 KG 49.450 0.049

DECOFROL

37 7318315 KG 891.000 0.891

DISAN(LIGNOSULFONAT DE CALCIU+ADAOS 3%)CU 92%SUBST.USC.

38 7324962 KG 17.260 0.017

HIRTIE REZISTENTA DE AMBALAJ KRAFT TIP1 160G/MP-SULURI

SC ALPRO CONSULT SRL / SISTEM O3.04

Oferta FORMULAR C6 (continuare) - pag. 3
=============================================================================================
Nr. Cod UM Consumuri Pret unitar Valoare Greutate
material cuprinse in oferta (lei / UM) (lei) (tone)
crt. ----------------------------------------------------------------------------------------
D e n u m i r e m a t e r i a l F u r n i z o r
=============================================================================================

=============================================================================================
TOTAL 6335.008
 35

TOTAL
=============================================================================================
Nota : Prezentul extras de materiale contine consumurile aferente devizelor :
1111.

OFERTANT :
 36

3) EXTRAS DE MANOPERA

AUTORITATE CONTRACTANTA FORMULAR C7

CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG

OBIECTIV
PLATFORMA BETONATA

Lista consumurilor cu mana de lucru

cuprinse in oferta

pag. 1
=================================================================================
Nr. Cod UM Consumuri Tarif mediu Valoare Procent
manopera oferta (lei / UM) (lei)
crt. ----------------------------------------------------------------------------
D e n u m i r e m e s e r i e
=================================================================================

1 0101 H 147.492
ASFALTATOR

2 0102 H 4695.888
BETONIST

3 0107 H 16.740
DULGHER CONSTRUCTII

4 0111 H 216.483
FIERAR BETON

5 0113 H 937.356
FINISOR TERASAMENTE

6 0128 H 750.734
PAVATOR

7 0129 H 5.500
PIETRAR

8 0196 H 73.469
SAPATOR

9 0199 H 1380.705
MUNCITOR DESERVIRE CTII.

10 3197 H 1042.400
MUNCITOR INC-DESC.MAT.

=================================================================================
TOTAL 9266.767
---------------------------------------------------------------------------------
TOTAL
=================================================================================
Lucrarea se incadreaza in grupa ....
Nota : Prezentul extras de manopera contine consumurile aferente devizelor :
1111.

OFERTANT :
 37

4) EXTRAS DE UTILAJE

AUTORITATE CONTRACTANTA FORMULAR C8

CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG

OBIECTIV
PLATFORMA BETONATA

Lista consumurilor de ore de functionare a utilajelor de constructii

cuprinse in oferta

pag. 1
=============================================================================================
Nr. Cod UM Consumuri Tarif orar Valoare
utilaj oferta (lei / UM) (lei)
crt. ----------------------------------------------------------------------------------------
D e n u m i r e u t i l a j
=============================================================================================

1 2509 H 168.000
MOTOCOMPR.AER MOBIL JOASA PRESIUNE 4,0-5,9 MC/MIN

2 2801 H 168.000
CIOCAN PNEUM.(EXCLUSIV CONSUM AER) 8-15 KG

3 3302 H 53.515
ELECTROPOMPA MONOETAJ.DE JOASA PRES.PT APA 2,8-8,0KW

4 3546 H 6.120
AUTOGREDER PINA LA 175CP

5 3548 H 35.475
BULDOZER PE PNEURI 60-100CP

6 3553 H 16.167
BULDOZAR PE SENILE 65-80CP

7 3554 H 70.340
BULDOZER PE SENILE 81-180CP

8 3706 H 118.800
BETONIERA CU AMESTEC FORTAT ACT.ELECTRIC 251-500L

9 3710 H 0.559
CENTRALA DE BETON SEMIAUTOMATIZATA 21-40MC/ORA

10 3720 H 9.680
VIBRATOR UNIVERSAL CU MOTOR TERMIC 2,9-4CP

11 4004 H 100.800
COMPACTOR AUTOPROP.CU RULOUR.(VALTURI) PINA LA 12TF

12 4005 H 74.664
COMPACTOR STATIC AUTOPROP.,CU RULOURI(VALTURI),R8-14;DE 14TF

13 4007 H 53.130
COMPACTOR STATIC AUTOPROP.PE PNEURI 8-10TF

14 4008 H 53.130
COMPACTOR STATIC AUTOPROP.PE PNEURI10,1-16TF

15 4019 H 192.650
PLACA VIBRATOARE CU MOTOR ARDERE INTERNA SUB 10CP 650-700KGF

16 4027 H 53.515
INST. DE PREPARAT NISIP STABILIZAT TIP INS-60

17 4035 H 5.600
MALAXOR MANUAL DE ASFALT PINA LA 600L

18 4045 H 53.130
REPARTIZATORFINISORNIXTURIASFALTICE CU MOTOR TERMIC 65CP

19 4055 H 192.650
REPARTIZATOR DE BETON DE CIMENT 20CP
 38

20 4057 H 192.650
VIBROFINISOR DE BETON DE CIMENT CU MOT ARDERE INT 20-25CP

SC ALPRO CONSULT SRL / SISTEM O3.04

Oferta FORMULAR C8 (continuare) - pag. 2

=============================================================================================
Nr. Cod UM Consumuri Tarif orar Valoare
utilaj oferta (lei / UM) (lei)
crt. ----------------------------------------------------------------------------------------
D e n u m i r e u t i l a j
=============================================================================================

21 4058 H 112.000
MASINA DE TAIAT ROSTURI CU DISC ABRAZIV 20KW

22 5603 H 203.079
AUTOCISTERNA CU DISP.DE STROP CU M.A.J. 5-8T

23 5605 H 85.000
TRACTOR PE PNEURI CU REMORCA DE 3T 65CP

24 6751 H 85.000
AUTOMACARA 5TF,HMA=6,5M,DESCHIDERE MAX=5,5M

25 7201 H 107.030
TRANSPORTOR CU BANDA,MOBIL,15M

26 7404 H 53.515
INCARC.FRONTAL PE PN-URI PINA LA 1,0-1,49

27 7406 H 1321.800
INCARC.FRONTAL PE PN-URI PINA LA 2,6-3,9

28 7612 H 9350.000
LONGRINA METALICA 3M

29 7673 H 192.650
UMBRAR PT.PROTECTIA BETONULUI DE CIMENT LA DRUMURI

=============================================================================================
Total utilaje/en.el.
Total utilaje/comb.

TOTAL 13128.649
---------------------------------------------------------------------------------------------
TOTAL
=============================================================================================
Nota : Prezentul extras de utilaje contine consumurile aferente devizelor :

OFERTANT :
 39

5) EXTRAS DE TRANSPORT

AUTORITATE CONTRACTANTA FORMULAR C9

CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG

OBIECTIV
PLATFORMA BETONATA

Lista consumurilor privind transporturile

cuprinse in oferta

pag. 1
=============================================================================================
Nr. Fel Greutate Distanta Durata Tarif Valoare
crt. transport transportata transport transport unitar
(tone) (km) (ore) (lei/to*km) (lei)
=============================================================================================

I Transport auto - total: 7007.000

din care :
1 Autobasculante 3000.000 5.0

2 Autobasculante 2170.000 10.0

3 Autospeciale amenajate 28.000 5.0

4 Autobetoniere 1809.000 10.0

III Alte transporturi: 70.000

din care :
1 Transp.pamant autobasc. 70.000 5.0

=============================================================================================
TOTAL 7077.000
---------------------------------------------------------------------------------------------
TOTAL
=============================================================================================
Nota : Prezentul extras de transport contine consumurile aferente devizelor :
1111.

OFERTANT :
 40

7. DATE TEHNICE
 Organizarea de santier, descriere sumara

In conformitate cu legislatia in vigoare la data predarii proiectului, executantul lucrarilor are sarcina
de a analiza si fixa organizarea de santier necesara realizarea investitiei.
Alimentarea cu apa a santierului, colectarea si transportul deseurilor, transportul apelor menajere
cade in sarcina constructorului.
Dupa finalizarea lucrarilor toate deseurile de constructie ramase in urma vor fi transportate la
deponeu autorizat pentru preluarea acestora.
Drumurile care in cursul lucrarilor de executie sunt eventual avariate, dupa terminarea lucrarilor de
constructii vor fi aduse la starea initiala de catre constructor

 Caile de acces provizorii

Calea de acces la amplasament este reprezentata de DJ 105g spre Sat Marsa, iar apoi pe drumul
public pietruit care face legatura cu amplasamentul statiei de epurare a Orasului.

 Sursele de apă, energie electrică, gaze pentru organizarea de şantier şi definitive;

Se vor obtine de catre executant din resursele locale, cu acordul furnizorilor, beneficiarul lucrarii fiind
obligat sa inlesneasca accesul executantului la aceste resurse.
Alimentarea cu energie electrica se va face din reteaua publica de energie electrica, existenta in
cadrul Statiei de Epurare, pe baza avizului dat de catre furnizorul de energie electrica.
Alte utilitati nu sunt necesare.

 Programul de execuţie a lucrărilor, graficele de lucru, programul de recepţie.

Durata de executie a lucrarilor se propune, cu caracter orientativ , de 3 luni. Termenul de incepere al

executiei precum si durata de executie se vor stabili de catre investitor si antreprenor prin contract ,
avind la baza datele din oferta antreprenorului.

 Trasarea lucrarilor

Trasarea lucrarilor ce urmeaza a se executa se va face obligatoriu cu statie totala, pe baza

coordonatelor X,Y,Z prezentate in proiectul tehnic si a reperelor din teren din ridicarile topografice.

 Laboratoarele contractantului (ofertantului) şi testele care cad in sarcina sa;

Executantul va organiza laboratoarele de santier si va asigura verificarea calitatii tuturor materialelor

puse in opera precum si a calitatii lucrarilor executate, in conformitate cu cerintele beneficiarului.

 Serviciile sanitare

Pentru serviciile sanitare necesare, in caz de nevoie, se va aplela la reteaua specializata a orasului
Avrig si la trusele de prim ajutor pe care executantul lucrarii trebuie sa le detina in dotare proprie pe
santier.

 Caietul de sarcini pe volume, broşuri, capitole

Ofertantul trebuie sa respecte, pe tot parcursul punerii in opera, specificatiile tehnice din cadrul
capitolelor urmatoare de analiza:

ANEXA 1– CAIETE DE SARCINI TERASAMENTE

ANEXA 2 – CAIETE DE SARCINI FUNDATII DE BALAST SI BALAST OPTIMAL
ANEXA 3 – CAIETE DE SARCINI IMBRACAMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT
ANEXA 4 – CAIETE DE SARCINI AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT
ANEXA 5 – CAIETE DE SARCINI DISPOZITIVE PENTRU EVACUAREA APELOR DE
SUPRAFATA
 41

CAIETE DE SARCINI - CONSTRUCTII PLATFORMA BETONATA

ANEXA 1 – CAIETE DE SARCINI TERASAMENTE

GENERALITATI

ART.1. DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea,
constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa
fie indeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea si
finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.

ART.2. PREVEDERI GENERALE

2.1 La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914-84 si alte
standarde si normative in vigoare, la data executiei, in masura in care acestea completeaza si nu
contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unitati de
specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, si alte verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu
rezultatele testelor si a celorlalte cerinte.
2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul
(“Inginerul”) poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe
cheltuiala Antreprenorului.
CAPITOLUL I
MATERIALE FOLOSITE

ART.3. PAMANT VEGETAL

Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste
pamant vegetal rezultat de la curatirea terenului si cel adus de pe alte suprafete locale de teren,
cu pamant vegetal corespunzator.

ART.4. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE

4.1. Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-88 care se folosesc
la executarea terasamentelor sunt date in tabelele 1.a si 1.b.
4.2. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si
hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
4.3. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii
climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie
adecvata.
4.4. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile
hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor
STAS 1709/1,2,3-90 privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drum.
4.5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele
sau foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de
1,5 g/cmc, vor fi inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau
cu lianti (var, cenusa de furnal, etc.). Inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea
platformei, la o adancime de minimum 20 cm in cazul pamanturilor rele si de minimum 50 cm in
 42

cazul pamanturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare uscata compactata mai mica
de 1,5 g/cmc. Adancimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de
conditiile locale concrete, de catre Inginer.
 43

Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-

88 Tab 1a
Granulozitate Coeficient Indice de Umflare Calitate
materia
Continut in parti fine de neuni- plasticitate libera l
Denumirea si caracterizarea principalelor tipuri de pamanturi Simbol in % din masa totala pt: formitate Ip pentru pentru
fractiunea terasa-
d<0,005 d<0,05 d<0,25 sub 0,5
min min min Un mm UI% mente
1. Pamanturi necoezive grosiere cu foarte putine parti fine, neuniforme
fractiunea mai mare de 2 mm (granulozitate continua)
reprezinta mai mult de 50% Blocuri, insensibilitate la inghet-dezghet si la 1a >5 Foarte
bolovanis, pietris variatiile de umiditate buna
<1 <10 <20 0
idem 1a, insa uniforme (granulozitate Foarte
continua) 1b <5 buna
2. Pamanturi necoezive medii si cu parti fine, neuniforme (granulozitate
fine (fractiunea mai mica de 2 mm continua) sensibilitate mijlocie la inghet-
reprezinta mai mult de 50%) dezghet, insensibile la variatiile de umiditate
Foarte
Nisip cu pietris, nisip mare 2a >5 buna
mijlociu sau fin
<6 <20 <40 <10

idem 2a, insa uniforme (granulozitate

discontinua) 2b <5 Buna
3. Pamanturi necoezive medii si cu multe parti fine, foarte sensibile la
fine (fractiunea mai mica de 2 mm inghet-dezghet, fractiunea fina prezinta Medioc
reprezinta mai mult de 50%) cu umflare libera (respectiv contractie) redusa 3a - <40
ra
liant constituit din pamanturi
coezive. Nisip cu pietris, nisip mare, >6 >20 >40 >10
mijlociu sau fin cu liant
prafos sau argilos idem 3a, insa fractiunea fina prezinta Medioc
umflare libera medie sau mare 3b - >40
ra
NOTA: In terasamente se poate folosi si material provenit din derocari, in conditiile aratate in prezentul tabel.
 44

Materiale pentru terasamente

Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS
1243-88 Tab 1b
Indice de Umflare Calitate
Granulozitate plasticitate libera material
Denumirea si caracterizarea principalelor tipuri de pamanturi Simbol Ip pentru pentru
Conform nomogramei Casagrande fractiunea terasa-
sub 0,5 mm UI% mente
4. Pamanturi coezive: anorganice cu compresibilitate si umflare
nisip prafos, praf nisipos, libera reduse, sensibilitate mijlocie la 4a <10 <40 Mediocra
nisip argilos, praf inghet-dezghet
praf argilos nisipos,
70
praf argilos, argila prafoasa anorganice cu compresibilitate mijlocie si

Wc=50%
nisipoasa, argila prafoasa, umflare libera reduse sau medii, foarte 60

Indice de plasticitate lp
4b <35 <70 Mediocra

Wc=30%
argila, argila grasa sensibile la inghet-dezghet 50
4d )
40 20
c=
4a 3(
W
30 0, 7
anorganice (MO > 5%)* cu compresibilitate 4b lp=
20
si umflare libera reduse si sensibilitate 4c 4f <10 <40 Mediocra
10
mijlocie la inghet-dezghet 4c
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Limita de scurgere Wc%

anorganice cu compresibilitate si umflare
libera mare, sensibilitate mijlocie la inghet- 4d >35 >70 Rea
dezghet

anorganice (MO > 5%)* cu compresibilitate

mijlocie si umflare libera redusa sau medie, 4e <35 <75 Rea
foarte sensibile la inghet-dezghet

anorganice (MO > 5%)* cu compresibilitate

mare, umflare libera medie sau mare, 4f - >40 Foarte rea
foarte sensibile la inghet-dezghet
*: Materiile organice sunt notate cu MO
 Pentru pamanturile argiloase, simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor
cu var, vaar-ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau cand pamantul
din patul drumului are umiditatea relativa W o >0,55 se va executa un strat de separatie din
geotextil, rezistent si permeabil.
W - umiditate naturala
Wo =
W L - limita de curgere
4.6. Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d
(anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea,
este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie
fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.
4.7. Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile
turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub
0,75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor
introduce in umpluturi, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in
putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).

ART.5. APA DE COMPACTARE

5.1. Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa
contina materii organice in suspensie.
5.2. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul “Inginerului”, cu exceptia compactarii
terasamentelor din spatele lucrarilor de arta.
5.3. Eventuala adaugare a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face
decat cu aprobarea Clientului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare.

ART.6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE

Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile
trebuie sa aibe calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse
nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni
mai mari de 100 mm.

ART.7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR

7.1. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale
acestuia, prevazute in tabelul 2.
Tabel 2
Nr. Caracteristici care se verifica Frecvente minime Metode de
crt determinare
conform STAS
1 Granulozitate In functie de heterogenitatea pamantului 1913/5-85
2 Limita de plasticitate utilizat insa nu va fi mai mica decat 1913/4-86
3 Densitate uscata maxima o incercare la fiecare 5.000 mc 1913/3-76
4 Coeficientul de neuniformitate 730-89
5 Caracteristicile de compactare Pentru pamanturile folosite in rambleurile din 1913/13-83
spatele zidurilor si pamanturile folosite
6 Umflare libera la protectia rambleurilor, o incercare la fiecare 1913/12-88
1.000 mc
7 Sensibilitate la inghet, dezghet O incercare la fiecare: - 2.000 mc pamant pentru 1709/3-90
rambleuri
- 250 ml de drum in debleu
8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82
 46

7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de

laborator.

C A P I T O L U L II
EXECUTAREA TERASAMENTELOR

ART.8. PICHETAJUL LUCRARILOR

8.1. De regula, pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Clientului. Sunt materializate
pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin
borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o
retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului, cel
putin cate doi reperi pe km.
8.2. In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice, traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea
lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi
si a reperilor de pe teren.
8.3. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la
restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct.8.1. sau la executarea
pichetajului complet nou in cazul situatiei de la pct.8.2. In ambele cazuri trebuie sa se faca o
pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre acestea de 30 m in
aliniament si de 20 m in curbe.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati, in plan si in profil in lung,
de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
8.4. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va
materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele:
- inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului;
- punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- inclinarea taluzelor.
8.5. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si
are obligatia de a-i restabili sau de a-l reamplasa daca este necesar.
8.6. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre
Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu
notificare cu cel putin 24 ore in devans.
8.7. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si
aeriene, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora.

ART.9. LUCRARI PREGATITOARE

9.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari
pregatitoare in limita zonei expropriate:
- defrisari;
- curatirea terenului de resturi vegetale si buruieni;
- decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;
- demolarea constructiilor existente.
9.2. Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si
arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz
ca este necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de
2 m precum si la debleuri.
9.3. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe
intreaga suprafata a amprizei.
9.4. Decaparea pamantului vegetal se face pe intrega suprafata a amprizei drumului si a
gropilor de imprumut.
 47

9.5. Pamantul decapat si orice alte pamanturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi
transportate si depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a
terasamentelor drumului. Pamantul vegetal va fi pus in depozite provizorii, in vederea reutilizarii.
9.6. Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in
afara amprizei drumului. In general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare
si evacuare a apelor din ampriza drumului.
9.7. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00 m sub
nivelul platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform
indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in groapa
publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului.
9.8. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate dupa scoaterea buturugilor si
radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura, conform prevederilor art.4 si
compactate pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr.5 punctul b.
9.9. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca “Inginerul” sa constate
si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul capitol.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.

ART.10. MISCAREA PAMANTULUI

10.1. Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din
sapaturi, in profilurile cu umplutura ale proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa
prezinte Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv un
tabel de miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea
terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.).
10.2. Excedentul de sapatura si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii
rambleurilor (in sensul prevederilor din art.4) precum si pamantul din patul drumului din zonele de
debleu care trebuie inlocuite (in sensul art.4) vor fi transportate in depozite definitive.
10.3. Necesarul de pamant care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de
imprumut.
10.4. Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de
supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii “Inginerului”.
10.5. Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi
de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de
sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoare, privind calitatea si
conditiile de executie a rambleurilor, Antreprenorul trebuie sa informeze “Inginerul” si sa-i supuna
spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura, pe baza de
masuratori si teste de laborator, demonstrand existenta reala a materialelor si evaluarea
cantitatilor de pamant ce se vor exploata.
10.6. La lucrarile importante, daca beneficiarul considera necesar, poate preciza, completa
sau modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate
intocmi, in cadrul unui caiet de sarcini speciale, “Tabloul de corespondenta a pamantului” prin care
se defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut.
10.7. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor, “Tabelul
de miscare a pamantului” care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati
izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de “Tabloul de
corespondenta a pamantului” stabilit de Client, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere
obligatorii ale itinerariului de transport si de prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan
este supus aprobarii “Inginerului” in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de inceperea
lucrarilor.

ART.11. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT

11.1. In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin
proiect sau in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul
“Inginerului”. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea
exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca “Inginerul” considera ca este necesar,
cererea trebuie sa fie insotita de:
 48

• un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor
articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de
laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului;
• acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau
pentru gropile de imprumut;
• un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a
mediului.
11.2. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
• pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform
prevederilor proiectului;
• crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a
“Inginerului”, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
• taluzurile gropilor de imprumut, pot fi executate in continuarea taluzurilor de debleu ale
drumului cu conditia ca fundul sapaturii, la terminarea extragerii, sa fie nivelat pentru a
asigura evacuarea apelor din precipitatii, iar taluzurile sa fie ingrijit executate;
• sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau
sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu;
• in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului,
amenajand o bancheta de 4,00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de
imprumut;
• fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1...3% spre exterior si o panta
longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;
• taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului, se vor executa cu inclinarea
de 1:1,5...1:3; cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se
lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.
11.3. Surplusul de sapatura din zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri:
• in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind
nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului;
suprafata superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala
cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat;
• la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau ale
celor existente si in afara firelor de scurgere a apelor; in ambele situatii este necesar sa se
obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu
se provoace inzapezirea drumului.
11.4. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita
stabilitatea masivelor naturale si nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa
cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare.
In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube.
11.5. “Inginerul” se va opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor, susceptibie
de a inrautati aspectul imprejurimilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde
pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.
11.6. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele
de pamanturi ca si ale celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.

ART. 12. EXECUTIA DEBLEURILOR

12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a
amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fi fost
verificat si recunoscut ca satisfacator de catre “Inginerul” lucrarii.
Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.
12.2. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se
realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.
12.3. Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar
asemenea situatii se va trece la umplerea lor, conform modalitatilor pe care le va prescrie
“Inginerul” lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului.
 49

12.4. La saparea in terenuri sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa

progresiv, asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizarii
echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea
pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea sapaturilor,
pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape.
12.5. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile
stabilite si nu este de portanta prevazuta, “Inginerul” va putea prescrie realizarea unui strat de
forma pe cheltuiala Clientului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de
compactare de 100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al
debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal.
12.6. Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de
prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta “Inginerului” neconcordanta
constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor si modificarea
volumului terasamentelor.
12.7. Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi de
maximum 12,00 m sunt date in tabelul 3, in functie de natura materialelor existente in debleu.
Tabel 3
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZURILOR
Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, 1,0 : 1,5
nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
Pamanturi marnoase 1,0:1,0...1,0:0,5
Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1,0:0,1
Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate si 1,0:1,5...1,0:1,0
de adancimea debleurilor
Roci stancoase nealterabile 1,0:0,1
Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea de la 1,0:0,1 pana la pozitia
favorabila in ce priveste stabilitatea verticala sau chiar in consola

In debleuri mai adanci de 12,00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone
umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili
printr-un calcul de stabilitate.
12.8. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt
perfect aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.
12.9. Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile,
Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp “Inginerul”.
12.10. Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor
Normal, pe o adancime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c).
12.11. In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul
va trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa
explozii sa se obtina:
• degajarea la gabarit a taluzurilor si platformei;
• cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor.
12.12. Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in
special dupa explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se
inlatura partile de roca, care ar putea sa fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze.
Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot.
Acolo unde aceasta nu este atinsa, Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara
necesara.
12.13. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata
de 3 m sunt date in tabelul 4.

Tabel 4
Profilul Tolerante admise
Roci necompacte Roci compacte
 50

Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm

Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cm
Taluz de debleu neacoperit +/- 10 cm variabil in functie de natura rocii

12.14. Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este
lasata la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi
de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui
compactat asa cum este aratat in art.14.
12.15. Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la
umezeala, “Inginerul” va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel:
• in perioada ploioasa: extragerea verticala
• dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul al carui continut in apa va fi
superior cu 10 puncte, umiditatii optime Proctor Normal.
12.16. In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel
ca pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau
inmuiate de apele de ploaie. Va trebui, in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea
de jos a rampelor profilului in lung.
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va
trebui sa mentina o panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa execute
in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.

ART.13. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI

Lucrarile pregatitoare aratate la art.8 si 9 sunt comune atat sectoarelor de debleu cat si
celor de rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare.
13.1. Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20%, Antreprenorul
va trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru
umplutura, distantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4% spre
exterior.
Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de “Inginer”.
13.2. Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatitoare prevazute la art.8 si 9, sau pe
terenuri de portanta scazuta se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o
adancime minima de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor Normal conform
tabelului 5.

ART.14. EXECUTIA RAMBLEURILOR

14.1. Prescriptii generale
14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului,
indicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de “Inginer”.
Aceasta acceptare trebuie sa fie, in mod obligatoriu, consemnata in caietul de santier.
14.1.2. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
14.1.3. Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale
definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de
intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de “Inginer” sau reprezentantul sau, la
propunerea Antreprenorului.
14.2. Modul de executie a rambleurilor
14.2.1. Rambleurile se executa in straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului,
pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a rambleului, evitandu-se
segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie.
Daca dificultatile speciale, recunoscute de “Inginer”, impun ca executia straturilor
elementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din
benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind ca decalarea in
inaltime intre doua benzi alaturate sa nu depaseasca grosimea maxima impusa.
 51

14.2.2. Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a

platformei (sau a benzii de lucru) in grosimea optima de compactare stabilita, urmarind realizarea
unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.
Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi
plana si va avea o panta transversala de 3…5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea
panta prescrisa conform articolului 16.
14.2.3. La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza
acestora, blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima de 0,50 m cu conditia respectarii
urmatoarelor masuri:
- impanarea golurilor cu pamant;
- asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare;
- realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespuzatoare pe cel putin 2,00
m grosime la partea superioara a rambleului.
14.2.4. La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de
compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se
vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea
imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea
pana cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la
valoarea umiditatii optime.
14.3. Compactarea rambleurilor
14.3.1. Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare
Proctor Normal prevazut in STAS 2914-84, conform tabelului 5.
Tabel 5
Pamanturi
Zonele din terasamente (la care se prescrie Necoezive Coezive
gradul de compactare) Imbracam Imbracaminti Imbracami Imbracaminti
inti semipermane nti semipermane
permanen nte permanen nte
te te
a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un
rambleu, cu inaltimea: h ≤ 2,00 m 100 95 97 93
h > 2,00 m 95 92 92 90

b. In corpul rambleurilor, la adancimea sub

patul drumului: h ≤ 0,50 m 100 100 100 100
0,5 < h ≤ 2,00 m 100 97 97 94
h > 2,00 m 95 92 92 90

c. In debleuri, pe adancimea de 30 cm sub

patul drumului 100 100 100 100

NOTA: Pentru pamanturile necoezive, strancoase cu granule de 20 mm in proportie mai

mare de 50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului
compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de
compactare Proctor Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe
tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme
vizibile la controlul gradului de compactare.
14.3.2. Antreprenorul va trebui sa supuna acordului “Inginerului”, cu cel putin opt zile
inainte de inceperea lucrarilor, grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecare tip de
pamant, care poate asigura obtinerea (dupa compactare) a gradelor de compactare aratate in
tabelul 5, cu echipamentele existente si folosite pe santier.
In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de
minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi
obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce va aduce
 52

modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa
fie mentionate in registrul de santier.
In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu
va depasi 20 cm dupa compactare.
14.3.3. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton
de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de
verificare.
14.4. Controlul compactarii
In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza:
a) controlul va fi pe fiecare strat;
b) frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6.
Tabel 6
Denumirea incercarii Frecvenaa minimala a Observatii
incercarilor
Incercarea Proctor 1 la 5.000 mc Pentru fiecare tip de pamant
Determinarea continutului de apa 1 la 250 ml de platforma pe strat
Determinarea gradului de 3 la 250 ml de platforma pe strat
compactare

Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele

privind incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare
strat si sector de drum.
Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare
rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui,
in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier.
14.5 Profiluri si taluzuri
14.5.1 Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilurile din
proiect sa fie realizate cu tolerantele admisibile.
Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici excrescente, in afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt
dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale.
14.5.2 Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta
corespunzatoare vor avea inclinarea 1 : 1,5 pana la inaltimile maxime pe verticala indicate in
tabelul 7.
Tabel 7
Natura materialului in rambleu H
(max m)
Argile prafoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrisuri sau balasturi 10
Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de
compactare indicat in tabelul 5.
14.5.3. In cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7, dar numai
pana la maxim 12,00 m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1,5, iar
pe restul inaltimii, pana la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2.
14.5.4. La rambleuri mai inalte de 12,00 m, precum si la cele situate in albiile majore ale
raurilor, ale vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine,
inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de
stabilitate de 1,3....1,5.
 53

14.5.5. Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta

redusa, vor avea inclinarea 1:1,5 pana la inaltimile maxime, h max. pe verticala indicate in tabelul
8, in functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.
Tabel 8

Caracteristicile terenului de fundatie

Panta a) Unghiul de frecare interna in grade
terenului 5o 10o 15o
de fundatie b) coeziunea materialului KPa
30 60 10 30 60 10 30 60 80
Inaltimea maxima a rambleului, h max, in m
0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00
1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00
1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00
1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00

14.5.6. Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt

urmatoarele:
- platforma fara strat de forma +/- 3 cm
- platforma cu strat de forma +/- 5 cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.
Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiecta este de + 50 cm.
14.6. Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa
14.6.1. Cand la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, “Inginerul”
va putea ordona Antreprenorului urmatoarele:
- asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de imprumut cu
un grad de umiditate convenabil;
- un timp de asteptare dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in exces prin
evaporare;
- tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;
- practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu exces de
apa.
Cand umiditatea naturala este mai mica decat cea optima se vor executa stropiri
succesive.
Pentru aceste pamanturi “Inginerul” va putea impune Antreprenorului masuri speciale
pentru evacuarea apelor.
14.7. Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stancos
14.7.1. Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se
obtina o umplutura omogena si cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului
si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa
depaseasca 0,80 m in corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine
blocuri mai mari de 0,20 m.
Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi
fractionate. “Inginerul” va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in
depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena.
Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un
procentaj de goluri ridicat, este interzisa.
 54

14.7.2. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu
utilaje cu senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa,
suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:
Q- reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare;
S- reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu
viteza stabilita pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat
prin incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500
bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15.
Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi
inscrise in registrul de santier.
14.7.3. Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul
debleurilor in material stancos, art.12 tab.4.
Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin
jumatate din grosimea lor.
14.8. Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase
14.8.1. Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea
taluzurilor, in scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi
compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa corectarea
granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise.
14.8.2. Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea
unei umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar.
14.8.3. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate la art.12
tab.4. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile
nisipoase.
14.9. Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrarilor de arta
(culei, aripi, ziduri de sprijin, etc.)
14.9.1. In lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele
lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu
exceptia materialelor stancoase. Pe o latime minima de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea
maxima a materialului din cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii.
14.9.2. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 si cu asigurarea
integritatii lucrarilor de arta.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii “Inginerului” sau reprezentantului
acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.
14.10. Protectia impotriva apelor
Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si
inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi
inregistrate in cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata
statie pluviometrica.

ART.15. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR

Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se
sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu
va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele
santului sau ale rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.
La sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgari si blocuri cazute.

ART.16. FINISAREA PLATFORMEI

16.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand
cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv, in tabelul 4.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
 55

- la latimea platformei:
+/- 0,05 m, fata de ax
+/- 0,10 m, pe intreaga latime
- la cotele proiectului:
+/- 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
16.2. Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor,
platforma va fi nivelata transversal, urmarind realizarea unui profil acoperis, in doua ape, cu
inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in piesele
desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.

ART.17. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL

Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in
prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le
fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si
umectat inainte de raspandire.
Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp
de ploaie.

ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE

Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi
evacuate gravitational.
Lucrarile de drenarea apelor subterane, care s-ar putea sa se dovedeasca necesare, vor fi
definite prin dispozitii de santier de catre “Inginer” si reglementarea lor se va face, in lipsa unor alte
dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale.

ART.19. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE

In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe
cheltuiala sa lucrarile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor, si sa
repare toate zonele identificate cu tasari datorita proastei executii.
In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada, la cererea
scrisa a “Inginerului”, si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este
raspunzator.

ART.20. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

20.1. Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
- verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare;
- verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu);
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor asternute;
- verificarea compactarii umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului.
20.2. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a
verificarilor efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in
urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
Antreprenorul nu va trece la executia urmatorului strat daca stratul precedent nu a fost
finalizat si aprobat de Inginer.
Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea
acestora cu stratul urmator.
20.3. Verificarea trasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de
trasare
Aceasta verificare se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor
urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/-0,10
m in raport cu reperii pichetajului general.
20.4. Verificarea pregatirii terenului de fundatie (sub rambleu)
 56

20.4.1. Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatirea terenului, indepartarea

stratului vegetal si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si deformarea
terenului de fundatie.
20.4.2. Numarul minim de probe, conform STAS 2914-84, pentru determinarea gradului de
compactare este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.
Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutura.
20.4.3. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii
lucrarilor ascunse, specificandu-se si eventuale remedieri necesare.
20.4.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii,
conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
20.4.5. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la
max. 25 m unul dupa altul, in trei puncte (stanga, ax, dreapta).
20.4.6. La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta
necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare vehiculului etalon de 10 KN, se incadreaza in
valorile din tabelul 9, admitandu-se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile
admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie in functie de tipul pamantului de fundatie
sunt indicate in tabelul 9.
20.4.7. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face in corelatie cu
masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate
portanta scazuta.
20.5. Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi
Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale
pamantului, conform tabelului 2.
20.6. Verificarea grosimii straturilor asternute
Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului.
Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul
de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare.
20.7. Verificarea compactarii umpluturilor
20.7.1. Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat
de pamant pus in opera.
In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si baza
stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului
cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezitive se va preleva o singura
proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm3, conform STAS 2914 - 84
cap.7. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a
acestor probe cu densitatea in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor, STAS
1913/13-83.
Verificarea gradului de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate
stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat.
La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de
compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta. Aceste
puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.
20.7.2. In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute
in tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului
respectiv.
20.7.3. Nu se va trece la executia stratului urmator decat numai dupa obtinerea gradului de
compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului ne mai fiind posibila.
20.7.4. Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu
deflectometrul cu parghie.
20.8. Controlul caracteristicilor patului drumului
20.8.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei
terasamentelor si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul
deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului.
 57

20.8.2. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m
fata de prevederile proiectului. In ce priveste suprafatarea patului si nivelarea taluzurilor,
tolerantele sunt cele aratate la pct.12.13 (Tabelul 4) si la pct.14.5.6 din prezentul caiet de sarcini.
Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta.
20.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu
parghie.
Conform Normativului CD 31-2002, capacitatea portanta necesara la nivelul patului
drumului se considera realizata daca, deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei
etalon de 115 KN, are valori mai mari decat cele admisibile, indicate in tabelul 9, in cel mult 10%
din numarul punctelor masurate.
Tabel 9
Tipul de pamant conform STAS 1243 - 88 Valoarea admisibila a deformatiei
elastice 1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa
nisipoasa, argila 450

Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila,

Antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer.
In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914/4-
89, frecventa incercarilor va fi de 3 incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m
lungime.

C A P I T O L U L III
RECEPTIA LUCRARII

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze
de excutie), unei receptii preliminare si unei receptii finale.

ART.21. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

21.1. In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectueaza conform
Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform
Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si
publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de lucrari ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de normativele tehnice
in vigoare si de prezentul caiet de sarcini.
21.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma
posibitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
21.3. Receptia pe faze se efectueaza de catre “Inginer” si Antreprenor, iar documentul ce
se incheie ca urmare a receptiei va purta ambele semnaturi.
21.4. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
- trasarea si pichetarea lucrarii;
- decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare;
- compactarea terenului de fundatie;
- in cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea
umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului;
- in cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii.
21.5. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.
21.6. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la
efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:
 58

- concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini

speciale si a proiectului de executie;
- natura pamantului din corpul drumului.
21.7. Lucrarile nu se vor receptiona daca:
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect;
- nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat
in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze);
- lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare;
- nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;
- se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor,
ravinari ale taluzurilor, etc.;
- nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si
termenele de remediere.

ART.22. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform
Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu
HGR 273/94.

ART. 23. RECEPTIA FINALA

La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si
daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile
respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
 59

REFERINTE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de

publicat in MO 397/24.08.2000
NGPM/1996
NSPM nr. 79/1998
Ordin MI nr. 775/1998
Ordin AND nr. 116/1999
II. NORMATIVE TEHNICE
inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de
circulatie in vederea executarii de lucrari in zona
drumului public si/sau pentru protejarea drumului.
- Norme generale de protectia muncii.
- Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si
podurilor.
- Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea
cu mijloace tehnice de stingere.
- Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari
de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si
podurilor.

CD 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si

deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu
structuri rutiere suple si semirigide.
III. STANDARDE

STAS 730-89 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si

drumuri. Metode de incercare.
STAS 1243-88 - Teren de fundare. Clasificarea si identificarea
pamanturilor.
STAS 1709/1-90 - Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri.
Adancimea de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul.
STAS 1709/2-90 - Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de
drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor din
inghet-dezghet. Prescriptii tehnice.
STAS 1709/3-90 - Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de
drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a
pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare.
STAS 1913/1-82 - Teren de fundare. Determinarea umiditatii.
STAS 1913/3-76 - Teren de fundare. Determinarea densitatii
pamanturilor.
STAS 1913/4-86 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de
plasticitate.
STAS 1913/5-85 - Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.
STAS 1913/12-88 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si
mecanice ale pamanturilor cu umflari si contractii mari.
STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. Incercarea Proctor.
STAS 1913/15-75 - Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.
STAS 2914-84 - Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de
calitate.
 60

CAIETE DE SARCINI - CONSTRUCTII PLATFORMA BETONATA

ANEXA 2 – CAIETE DE SARCINI FUNDATII DE BALAST SI BALAST OPTIMAL

GENERALITATI

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor
de fundatie din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale
strazilor.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele de constructie
folosite, prevazute in SR 662:2002 si de stratul de fundatie realizat conform STAS 6400-84.

ART.2. PREVEDERI GENERALE

2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-unul sau mai multe
straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84,
intre 15 si 30 cm.
2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea “Inginerului”, verificari suplimentare
fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, “Inginerul” va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

CAPITOLUL I
MATERIALE

ART.3. AGREGATE NATURALE

3.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal,
cu granula maxima de 63 mm.
3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu
trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau
elemente alterate.
3.3. In conformitate cu prevederile SR 662:2002, pct. 2.3.4.2 balastul si balastul amestec
optimal, pentru a fi folosite in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative
aratate in tabelul 1.
Tabel 1
CONDITII DE ADMISIBILITATE METODE
DE
CARACTERISTICI AMESTE FUNDATII COMPLETAREA VERIFICAR
C OPTIM RUTIERE SISTEMULUI E
RUTIER LA CONFORM
INGHET-
DEZGHET
-STRAT DE
FORMA-
 61

Sort 0-63 0-63 0-63 -

Continut de fractiuni % STAS
1913/5-85
Sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3
Sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-33
0-1 mm 12-22 4-38 4-53
0-4 mm 26-38 16-57 16-72
0-8 mm 35-50 25-70 25-80 STAS
0-16 mm 48-65 37-82 37-86 4606-80
0-25 mm 60-75 50-90 50-90
0-50 mm 85-92 80-98 80-98
0-63 mm 100 100 100
Granulozitate Conform figurii
Coeficient de neuniformitate (Un) - 15 15
minim
Echivalent de nisip (EN) minim 30 30 30 STAS
Uzura cu masina tip Los Angeles 30 50 50 730-89
(LA) % max.

3.4. Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-
25, 25-63, fie direct din balast, daca indeplineste conditiile din tabelul 1.
3.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec optimal sunt
aratate in tabelul 2.
Tabel 2
Domeniu de Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ...
in mm
granulozitat 0,02 0,2 1 4 8 25 63
e
Inferioara 0 4 12 28 35 60 100
0-63
superioar 3 10 22 38 50 75 100
a

3.6. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, in depozite
intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la
locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru
a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa
aprobarea Inginerului.
3.7. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec
optimal astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.
3.8. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de
cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
3.9. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea
acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse
diferite.
3.10. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal
aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul
62
 63

1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor

calitative prevazute.

ART.4. APA
Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina
din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel
de particule in suspensie.

ART.5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A

BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE
REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre Antreprenor, prin laboratorul sau, in conformitate cu
prevederile cuprinse in tabelul 3.
A.1. Tabel 3
Frecventa minima Metoda de
Actiunea, procedeul de verificare determinare
sau caracteristici ce se verifica La aprovizionare La locul de punere in conform
opera
0 1 2 3 4
1 Examinarea datelor inscrise in La fiecare lot
certificatul de calitate sau aprovizionat - -
certificatul de garantie
O proba la fiecare lot STAS
2 Determinarea granulometrica. aprovizionat, de 4606-80
Echivalentul de nisip. 500 tone, pentru STAS
Neomogenitatea balastului fiecare sursa (daca - 730-89
este cazul pentru
fiecare sort)
O proba pe schimb (si
sort) inainte de
3 Umiditate - inceperea lucrarilor si STAS
ori de cate ori se 4606-80
observa o schimbare
cauzata de conditii
meteorologice
Rezistente la uzura cu masina tip O proba la fiecare lot STAS
4 Los Angeles (LA) aprovizionat pentru - 730-89
fiecare sursa (sort) la
fiecare 5000 tone

C A P I T O L U L II
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se
stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
du max.P.M.= greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cmc
Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.

ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe
probe prelevate din lucrare si anume:
du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc
W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
in vederea stabilirii gradului de compactare gc.
 64

d.u.ef.
gc. = ---------------- x 100
du max.PM

7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat

la art.13.

C A P I T O L U L III
PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

ART.8. MASURI PRELIMINARE

8.1. La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece
numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente, sau de strat de forma, in conformitate cu
prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
8.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare
punerii in opera a balastului sau balastului amestec optimal.
8.3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din
fundatii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole
si racordurile stratului de fundatie la acestea, precum si alte lucrari prevazute in acest scop in
proiect.
8.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este
cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat
drenant continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului,
la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
8.5. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de a
nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita,
acestea fiind consemnate in registrul de santier.

ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI

SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
9.1. Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o
experimentare pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m
(dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a
componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum si reglarea utilajelor de raspandire,
pentru realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corecta.
9.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului,
efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de
un laborator de specialitate.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui
sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare
folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de
compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q= volumul de balast pus in opera, in unitatea de timp (ora, zi, schimb), exprimat in mc
S= suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp.
In cazul folosirii de utilaje de acelasi tip, in tandem, suprafetele compactate de fiecare utilaj
se cumuleaza.
9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca
sector de referinta pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de santier, pentru a
servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.
ART.10. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI
 65

AMESTEC OPTIMAL
10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul amestec
optimal intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si de grosimea
optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in
proiect.
10.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin
stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
10.3. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu
atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului,
viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a
platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel
ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de
evacuare a apelor, conform pct. 8.3.
10.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie, sau care
raman dupa compactare, se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. Suprafetele
cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
10.6. Este interzisa folosirea balastului inghetat.
10.7. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu
pojghita de gheata.

ART.11. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI

SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
11.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face,
pentru verificarea compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 4.
Tabel 4

NR. DETERMINAREA, PROCEDEUL DE FRECVENTE MINIME LA LOCUL METODE DE

CR VERIFICARE SAU CARACTERISTICA, DE PUNERE IN OPERA VERIFICARE
T. CARE SE VERIFICA CONFORM
1 Incercare Proctor modificata - STAS
1913/13-83
2 Determinarea umiditatii de compactare si zilnic, dar cel putin un test la fiecare STAS
corelatia umiditatii 250 m de banda de circulatie 4606-80
3 Determinarea grosimii stratului compactat minim 3 probe la o suprafata de
2.000 mp de strat -
4 Verificarea realizarii intensitatii de
compactare Q/S zilnic -
5 Determinarea gradului de compactare zilnic in minim 3 puncte pentru STAS
prin determinarea greutatii volumice in suprafete < 2.000 mp si minim 5 1913/15-75
stare uscata puncte pentru suprafete > 2.000 mp STAS
de strat 12.288-85
6 Determinarea capacitatii portante la In cate doua puncte situate in
nivelul superior al stratului de fundatie profiluri transversale la distante de Normativ
10 m unul de altul pentru fiecare CD 31-2002
banda cu latime de 7,5 m

In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se

determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului pentru determinarea
prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si
semirigide, indicativ CD 31-2002.
 66

11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului

executat:
- compozitia granulometrica a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate
optima, densitate maxima uscata)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

C A P I T O L U L IV
CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE

12.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast amestec optimal este cea din
proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge
stratul, la fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.
12.2. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in
proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
12.3. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a
imbracamintii sub care se executa, prevazuta in proiect. Denivelarile admisibile sunt cu +/- 0,5 cm
diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 m distanta.
12.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.
ART.13. CONDITII DE COMPACTARE
Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana la
realizarea urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea in stare uscata maxima
determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83:
 pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III
• 100%, in cel putin 95% din punctele de masurare;
• 98%, in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de
masurare la drumurile de clasa tehnica II si III;
 pentru drumurile din clasele tehnice IV si V
• 98%, in cel putin 93% din punctele de masurare;
• 95%, in toate punctele de masurare.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca
valoarile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 5
(conform CD 31-2002).
Tabel 5
Grosimea Valorile deflexiunii admisibile
stratului de Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:
fundatie din Strat de forma Pamanturi de tipul (conform STAS 1243)
balast sau balast Conform Nisip prafos, Praf nisipos, Argila prafoasa,
amestec optimal STAS 12.253 nisip argilos praf argilos-nisipos, argila nisipoasa,
h (cm) (P3) praf argilos (P4) argila prafoasa nisipoasa (P5)
10 185 323 371 411
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227
 67

45 95 165 190 213

50 89 156 179 201

Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate din
SR 662 si STAS 6400.
Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile
Normativului CD 31-2002.
Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkerman efectuate in scopul
calitatii executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata
stratului de fundatie, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din
spate de 115 KN) si a valorii coeficientului de variatie (C v ).
Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca, la nivelul superior al stratului de fundatie,
valoarea coeficientului de variatie este sub 35%.

ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE

FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m
lungime astfel:
- in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot
fi mai mari de + 2,0 cm;
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot
fi mai mari de + 1,0 cm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se
va face corectarea suprafetei fundatiei.

CAPITOLUL V
RECEPTIA LUCRARILOR

ART.15. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA

Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform Regulamentului
privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind
controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul
Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet
terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12, 13, si
14.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul
executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal” in registrul de lucrari ascunse.

ART.16. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA

LUCRARILOR
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari, conform
Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG
273/94.

ART.17. RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si
se va face in conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
 68

CAIET DE SARCINI GENERALE

FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

REFERINTE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de

publicat in MO 397/24.08.2000
NGPM/1996
NSPM nr. 79/1998
Ordin MI nr. 775/1998
Ordin AND nr. 116/1999
inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de
circulatie in vederea executarii de lucrari in zona
drumului public si/sau pentru protejarea drumului.
- Norme generale de protectia muncii.
- Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si
podurilor.
- Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea
cu mijloace tehnice de stingere.
- Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari
de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si
podurilor.

II. NORMATIVE TEHNICE

20. CD 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si
deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu
structuri rutiere suple si semirigide.
III. STANDARDE

SR 662:2002 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera.

Conditii tehnice de calitate.
STAS 730-89 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si
drumuri. Metode de incercare.
STAS 1913/1-82 - Teren de fundare. Determinarea umiditatii.
STAS 1913/5-85 - Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.
STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. Incercarea Proctor.
STAS 1913/15-75 - Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.
STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu
lianti minerali. Metode de incercare.
STAS 6400-84 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie.
Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 12.288-85 - Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu
dispozitivul cu con si nisip.
 69

CAIETE DE SARCINI - CONSTRUCTII PLATFORMA BETONATA

ANEXA 3 – CAIETE DE SARCINI IMBRACAMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT

IMBRACAMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT

CAPITOLUL 1
GENERALITATI

ART. 1.OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile privind conditiile generale care trebuie s3
fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si a
betonului, la realizarea imbracamintii rutiere cu beton de ciment si se aplica la constructii,
modernizari sau ranforsari de:
- piste, cai de rulare si platforme aeroportuare, pentru care trebuie sa se respecte
si prescriptiile tehnice in vigoare, specifice acestor lucrari.

ART. 2. PREVEDERI GENERALE

2.1. Imbracaminti rutiere cu beton de ciment sunt alcatuite din dale, delimitate Intre ele
prin rosturi si se executa de regula intr-un singur strat, in care betonul indeplineste
caracteristicile pentru un strat de uzura.
2.2. Imbracamintile rutiere cu beton de ciment pot fi executate in cofraje fixe, conform SR
183-1 sau in cofraje glisante, conform SR 183-2. Ambele variante au rezultate satisfacatoare, iar
alegerea ramane la latitudinea Antreprenorului, care, la executarea lucrarilor va respecta si
prevederile Normativului NE 014.
2.3. Betoanele rutiere pentru realizarea imbracamintilor de beton de ciment se clasifica
dupa clase, pe baza criteriului rezistentei la incovoiere (R inc ), pe care betonul trebuie sa-1 obtina
la 28 de zile.
Rezistenta caracteristica la incovoiere Rk mc se obtine din interpretarea statistica si se
defineste ca valoare a rezistentei sub care se pot intalni statistic eel mult 5% din
rezistentele obtinute prin incercarea la incovoiere a epruvetelor de beton, la varsta de 28
zile. Epruvetele prismatice au dimensiunile 150 x 150 x 600 mm si se incearca prin
incarcare cu doua forte egale si simetrice.
Clasele de betoane rutiere se noteaza conform tabelului 1.
Tabel 1
k
Clasa de beton rutier R inc –Mpa (N/mmp)
BcR 3,5 3,5
BcR 4,0 4,0
BcR 4,5 4,5
BcR 5,0 5,0

2.4. Clasa de beton a imbracamintii rutiere este prezentata in tabelul 2.

 70

Tabel 2
Denumirea
lucrarilor

Clasa betonului
Piste , cai de rulare si BcR 5,0 (BcR 4,5) intr-un singur strat
platforme pentru
aeroporturi:
- internationale si interne BcR 4,5 (BcR 4,0) pentru stratul de uzura sau un
- de lucru strat BcR 4,0 (BcR 3,5) pentru stratul de
i t t
Note: 1. Clasa de betoane care vor fi executata este cea prevazuta in proiectul lucrarii.
2. Betoanele de clasa BcR 5,0 si BcR 4,5 se realizeaza cu ciment tip CD 40,
ciment tip 142,5 sau I 42,5 R.
3. Betoanele de clasa 4,0 si BcR 3,5 se realizeaza cu ciment tip 142,5 sau 142,5 R.
4. Alte tipuri de cimenturi vor putea fi utiiizate numai cu avizul unui institut de specialitate
rutiera cu acordul Beneficiarului si Proiectantului
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini.
2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Beneficiarul
va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

CAPITOLUL 2
NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE STANDARDE DE PRODUS

Materialele din care se executa imbracamintile de beton de ciment trebuie sa indeplineasca

conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor de materiale, dupa cum
urmeaza: agregate naturale de balastiera - SR 662; agregate naturale de cariera - SR 667;
- ciment: tipurile 142,5; 142,5R - SR 388 si CD 40 - STAS
10.092; aditiv plastifiant mixt pentru betoane — STAS
8625;
- apa - STAS 790;
- fluid de protectie P 45 - STAS 12.093;
emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida - STAS 887;
- otel beton OB 37-STAS 438/1;
- hartie rezistenta - STAS 3789;
- folii de polietilena- STAS 8171;
bitum neparafinos pentru drumuri tip D 80/100 - SR 754;
- filer-STAS 539;
alte materiale si produse pentru colmatarea rosturilor: masticuri bituminoase gata
preparate; elastice pe baza de poliuretan sau silicon sau chituri ticolice; profile de
neopren sau snururi din materiale elastice speciale; toate aceste materiale trebuie sa
fie normate sau agrementate, Beneficiarul aproband tipurile care se vor utiliza.

ART.3. CIMENTURI

3.1. La prepararea betoanelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment care
trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate indicate in tabelul 3, conform prevederilor
standardelor respective:
- ciment CD 40 pentru drumuri si piste de aeroporruri, STAS 10092;
- ciment Portland 142,5R, SR 388;
 71

Tabel 3
Caracteristicile cimentului Ciment tip
CD 40 I 42,5R
Caracteristicile fizico-mecanice ale cimentului: 2 1 10
- priza incepe dupa: min. ore 10 20
- priza sfarseste dupa: max. ore buna 42,5...6
- constanta de volum pe turte; 10
- constanta de volum pe ace Le Chatelier; max. mm (10)
- finetea de macinare exprimata prin 3,5
suprafata specifica (orientativ, rest pe 5,0
sita0,l) cmp/g 6,5
- rezistenta la intindere prin incovoiere min 15 26
- dupa 2 zile N/mmp 40
- dupa 7 zile
- dupa 28 zile
- rezistenta la compresiune:
- dupa 2 zile min.
- dupa 7 zile N/mmp
- dupa 28 zile

3.2. Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment.

3.3. Daca Antreprenorul propune utilizarea mai multor tipuri de ciment, este necesara
aprobarea Beneficiaruiui lucrarii. In acest scop, fiecare tip de ciment aprobat va fi utilizat pe
portiuni distincte ale lucrarii, conform celor stabilite impreuna cu Beneficiarul.
3.4. Cimentul se va aproviziona in vrac, utilizand autocisteme sau eontainere speciale CF
cu descarcare pneumatica, destinate exclusiv acestui produs sau in saci de hartie, transportati in
vagoane inchise sau camioane acoperite.
3.5. Transportul, manipularea si depozitarea se vor efectua in conditiile necesare pentru
ca cimentul sa fie ferit de umezeala, de impurificari (cu var, cenusa de termocentrala, filer,
carbune, pamant, alte materiale) si de amestecarea diferitelor tipuri de ciment.
3.6. Depozitarea cimentului se va efectua numai dupa constatarea existentei si analizarii
certificatului de calitate sau a certificatului de garantie (cand cimentul se preia de la o baza de
aprovizionare) si dupa verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri sau incaperi special
amenajate.
Cimentul aprovizionat in vrac se va depozita in silozuri, atat in cazul depozitelor de
rezerva cat si in cazul celor de consum.
Cimentul aprovizionat in saci se va depozita in silozuri, atat in cazul depozitelor de
rezerva cat si in cazul celor de consum.
Cimentul aprovizionat in saci se va depozita in magazii, sacii asezandu-se in stive,
suprapunandu-se maximum 10 saci si lasandu-se spatii libere de 50 cm de la peretii exteriori.
Silozurile si depozitele vor fi marcate cu tipul cimentului; pe toata durata depozitarii se va
tine evidenta loturilor de ciment, acesta utilizandu-se in ordinea datelor de aprovizionare, dupa
confirmarea prin buletine de laborator a calitatii cimentului de aprovizionare.
3.7. In cursul executiei, cand apare necesara schimbarea sortimentului de ciment
depozitat in silozuri, acestea se vor goli complet si se vor curata prin instalatia pneumatica apoi
vor fi marcate corespunzator noului sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita.
3.8. Nu se va utiliza ciment cu temperatura peste +50° C, iar durata de depozitare nu va
depasi durata prescrisa de producator pentru tipul de ciment utilizat, durata decurgand de la
data expedierii cimentului de la producator.
Cimentul cu o durata mai mare de depozitare sau cu un aspect care denota ca a fost
influentat de umiditate sau impurificat, va putea fi intrebuintat numai dupa verificarea starii de
conservare, in functie de reziduul pe sita 0 1 mm, si arezistentei la compresiune, asa cum se
indica in tabelul 4.
 72

Tabel 4
Reziduul pe sita 0 1 mm, r % Starea de conservare
0 Buna - ciment nealterat
max. 10% Ciment de inceput de alterare, putand fi utilizat in functie de
rezultatele incarcarilor fizico-mecanice la 2 (7) zile sau , in lipsa
acestora va fi considerat de tip ITI-V 32,5 si folosit la betoane de
clasa eel mult Be 5
peste 10% Ciment alterat, putand fi utilizat numai la prepararea mortarelor

3.9. In cazul in care cimentul nu indeplineste conditiile prevazute in tabelul 3 va fi declasat

si se va folosi ca atare.
3.10. Verificarea calitatii cimentului de catre Antreprenor, se va face in conformitate cu
prevederile tabelului nr. 9
3.11. Laboratorul santiemlui va tine evidenta calitatii cimentului astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;
- intr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinarilor efectuate in laborator.

ART.4. AGREGATE

4.1. Pentru prepararea betoanelor de ciment rutiere se vor utiliza urmatoarele sorturi de
agregate:
- nisip natural, sorturiie 0-4, conform SR 662;
- agregate de cariera, concasate: criblura sorturiie 8-16; 16-25 si piatra sparta (split) sort
25-40, conform SR667.
Nota: Pietrisul concasat NU se va utiliza la executarea pistelor aeroportuare, si drumurilor
cu trafic foarte greu; ca agregat de balastiera (SR 662), se va utiliza numai sortul de nisip natural
0-4.
4.2. Sorturiie de agregate utilizate in diferitele straturi ale imbracamintilor sunt indicate in
tabelul nr. 5.
Tabel 5
Imbracaminti Natura Sorturile Granulozitatea
executate agregatului agregatelor agregatului total
A intr-un singur strat Nisip natural 0-4 0-25
Criblura 8-16 si 16-25
Nisip natural 0-4 0-40
Criblura 8-16 si 16-25
Piatra sparta (split) 25-40
Nisip natural 0-4 0-25(31)

4.3. Agregatele trebuie sa provina din roci omogene in ce priveste compozitia

mineralogica, fara urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, si lipsite de pirita,
limonita sau saruri solubile.
Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci cu continut de silice microcristalina
sau amorfa, deaorece reactioneaza cu alcaliile din cimenturi.
4.4. Criblurile si spliturile trebuiesc obtinute din roci de clasa A si/sau B, conform tabelului
3 din SR 667.
4.5. Agregatele trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate indicate in tabeiul 6.
4.6. Agregatele naturale se aprovizioneaza din timp, in depozite, in cantitati suficiente,
pentru a asigura omogenitatea si constanta caracteristicilor lor precum si continuitatea
proceselor tehnologice in care sunt utilizate.
Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai dupa ce analizele de
laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
4.7. Transportul, manipularea si depozitarea agregatelor naturale se efectueaza In conditii
 73

care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare intre sorturi.

4.8. Agregatele naturale se depoziteaza, intermediar si final, pe platforme betonate, cu
pante si rigole pentru evacuarea apelor. In vederea depozitarii separate, a diferitelor sorturi, se
vor creea compartimentele necesare, cu inaltimea corespunzatoare evitarii amestecarii
sorturilor. Compartimentele se vor marca cu tipurile de sorturi depozitate.
In cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se efectueaza pe platforme din lemn, in
lazi sau folosind amenajari recuperabile. Pentru depozitele de consum, cu volum redus de
agregate, se pot folosi silozuri. Este interzisa depozitarea agregatelor direct de pamant sau pe
platforme doar balastate.
4.9. Drumurile de acces la depozite trebuie sa fie amenajate pentru a evita antrenarea de
noroi si alte materiale in depozite, de catre mijloacele de transport. In cazul aprovizionarii pe
calea ferata, rampele de descarcare vor fi betonate si dimensionate cu spatii suficiente pentru
evitarea amestecarii sorturilor. Se va asigura un spatiu (compartiment) pentru depozitarea
loturilor refuzate.
Tabel 6
Nr. Caracteristicile Conditii de ac misibilitate Determinare
crt. agregatelor nisip pietris criblura split conform
naturale conscasat
1. Continut de impuritati: nu se nu se nu se nu se STAS 4606
- corpuri straine (bucati de lemn, admit admit admit admit
frunze etc);
- argila in bucati sau argila - - nuse nu se
aderenta pe granulele adminte admite
- mica libera, % max 1 - - -
- carbune, % maxim 0,5 - - -
- humus (culoarea solutiei incolora
de hidroxid de sodiu); pana la
galbuie
- sulfati (exprimati in S0 3 ), % max 1 - - -
- parte levigabila, % max - 0,3 - -
2. Granulozitatea conform figurii 1 din SR 662 si tabei 12 si STAS 4606
figurile 1,2,3,4,5,6,7 si 8 din caietul de
sarcini
- continut de fractiuni sub 0,1 . . 1 _ STAS 730
mm:
- in sortul 16-15, % max - - 0,5 0,3 SR EN 933-2
- in sortul 25-40, % max
3. Echivalent de nisip, min 85 - - - STAS 730
4. Grad de spargere, % min - 65 - -
5. Rezistenta la strlvire a 60 STAS 4606
agregatelor in stare saturata, %,
6. Uzura cu masina tip Los 25 25 25 STAS 730
Angeles (LA), %, max
7. Rezistenta la actiunea 3 3 6
repetata a sulfatului de sodiu
(Na 2 S04) 5 cicluri, % max
8. Forma granulelor agregatelor - 0,66;0,33 - 25
cu dimensiunea minima > 7(8) 25
mm:
- raport b/a; c/a min
- continut de granule plate si
aciculare: % max
4.10. Verificarea calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu
prevederile tabelului nr. 9.
4.11. Laboratorul santieruiui va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
 74

- intr-un dosar, vor fi cuprinse certificate! e de calitate emise de furnizor;

- intr-un registru (registrul pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate
de laborator.

ART. 5. APA

5.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din
alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in
STAS 790.
Metodele de determinare sunt reglementate prin acelasi STAS 790.
5.2. Verificarea se face la inceperea lucrarilor si se repeta ori de cate ori se observa ca se
schimba caracteristicile apei.
5.3. In timpul utilizarii pe santier, se va evita poluarea apei cu detergenti, materiale
organice, uleiuri , argile, etc.
5.4. Verificarea calitatii apei se va face conform tabelului 9.

ART. 6. ADITIVI

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor rutiere se va face conform prevederilor

codului de Practica NE012.
Stabilirea tipului de aditivi sau o combinatie de aditivi se va face luand in considerare
recomandarile din tabelul 4.4 si din ANEXELE 1.3 si 1.4 ale Codului de Practica.
In general, la prepararea betoanelor rutiere se
vor utiliza: obligatoriu, un aditiv antrenor de
aer;
aditiv reducator de apa, pentru imbunatatirea lucrabilitatii (utilizarea de aditiv nu
trebuie sa conduca la reducerea dozajului de ciment); obligatoriu, aditiv accelerator
sau intarzietor de priza in cazurile indicate la punctul 6.2.
6.1. Antreprenorul poate folosi la prepararea betoanelor rutiere aditivul mixt (dispersant si
antrenor de aer) conform STAS 8625 sau alt produs agrementat tehnic pentru nivelul de calitate
cerut. Acesti aditivi vor fi aprobati de catre Beneficiarul lucrarii pe baza studiilor preliminare
efectuate in scopul stabilirii compozitiei betonului.
Caracteristicile fizico-chimice ale aditivului Disan A sunt aratate in tabelul 7.
Tabel 7
Caracteristici Conditii de admisibilitate Determinare conform
Aspect praf de culoare cafeniu deschis vizual
Continut de substanta uscata, % min 90 STAS 8625
Substante insolubile in apa, % max 2,0
Substante reducatoare, % max 5,5
Continut de cenusa, %
pH-ul solutiei cu concentratia in 1 % 4,5 ....5,5

Nota: Valorile din tabel se refera la substanta uscata la o temperatura de 105°C ± 5°C.
6.2. In conformitate cu prevederile tabemlui 4.4 din Codul de Practica NE 012, pentru
reglarea
procesului de intarziere sau accelerare de priza, in fiinctie de cerintele impuse de tehnologiile
speciale de executie, la prepararea betoanelor rutiere se vor folosi aditivi acceleratori de priza sau
intarzietori de priza, obligatorii, in urmatoarele cazuri:
- intarzietor de priza + superplastifiant (Plastifiant) la betoane turnate pe timp calduros;
- accelerator de priza + Anti-inghet la betoane turnate pe timp friguros.
6.3. Fiecare lot de aditivi, trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de
producator. Nu se admite utilizarea loturilor de aditivi pentru care nu exista certificat de calitate.
6.4. Depozitarea si pastrarea aditivilor se va face in ambalajul original si in incaperi uscate
(ferite de umiditate).
Capacitatea de stocare va fi pentru o cantitate necesara in minimum 3 zile de productie.
6.5. Recipienteletn care se prepara solutia de aditiv, vor fi bine curatatein interior, de orice
 75

impuritati (praf, grasimi, pacura, etc) inainte de utilizare si nu vor fi folosite decat in acest scop.
6.6. Solutia de Disan A se va pastra in recipiente metal ice inchise, pentru a se evita
impurificarea sau modificarea concentratiei, datorita evapoararii apei.
Pentru a evita decantarea solutiei de aditivi, mijloacele de stocare vor fi prevazute cu
dispozitive de agitare.
6.7. Verificarea calitatii aditivilor se va face conform tabelului 9.

ART. 7. OTEL BETON

7.1. Pentru executarea ancorajelor practicate m sistemul cofraje fixe sau glisante se va
folosi otelul beton rotund de 0 10 mm, respectiv 12 mm, tip OB 37, conform STAS 438/1.
7.2. Gujoanele utilizate pentru realizarea rosturilor transversale de dilatatie in sistemul
cofraje glisante vor fi din otel rotund, neted, de 0 25-30 mm si 500-600 mm lungime, conform
STAS 333.
7.3. La livrare, otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator.
7.4. Otelul beton se va depozita si pastra in conditii care sa evite favorizarea corodarii si
murdaririi acestuia cu pamant sau alte materiale.
7.5. Verificarea calitatii otelului beton se va face conform tabelului 9.

ART. 8. ADAOSURI

8.1. Nu se admit adaosuri precum cenusa de termocentrala

ART. 9. ALTE MATERIALE

Pentru realizarea imbracamintilor de beton de ciment mai sunt necesare si urmatoarele

materiale:
a) Hartie rezistenta Kraft (125 g/m) conform STAS 3789 sau folie de polietilena de joasa
densitate (0,06
mm grosime) conform STAS 8171, pentru:
- executia imbracamintilor din beton de ciment pe fundatie de balast sau piatra sparta;
- izolarea contra aderentei la beton a unei jumatati din acorele de otel ce trebuiesc fixate in
rosturile longitudinale de contact ale imbracamintilor de beton de ciment executate in cofraje fixe;
b) Produse de protectie a suprafetei betonului proaspat, contra evaporarii apei, cum sunt:
- acoperisuri mobile;
- fluid de protectie P 45, conform STAS 12093;
- emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida, conform STAS 887.
c) Produse de colmatare a rosturilor:
- la cald, cu mastic bituminos alcatuit din:
• bitum tip D 80/100, conform SR 754;
• filer de calcar, conform STAS 539;
• DANUVAL tip I, sort 13, conform reglementarilor tehnice in vigoare
- la rece, cu unul din urmatoarele produse, conforme cu reglementarile tehnice in vigoare:
• ASROBIT;
• Prefabricate din neopren sau cauciuc.
d) Aditivi superplastifianti pentru fluidizarea betonului, necesar la:
- betoane in spatii inguste (supralargiri in curbe, parcari auto, acostamente, banchete);
- inlocuirea partiala sau totala a unor dale cu defectiuni;
- repararea degradarilor imbracamintilor din beton de ciment (ruperi la margini ale dalelor,
zone faiantate, ruperi la colruri).
ART. 10. VERIFICAREA CALITATII MATERIALELOR
10.1. Controlul calitatii materialelor se efectueaza preliminar (pentru aprobarea
furnizorilor si a retetelor) si la aprovizionare si inainte de utilizare.
10.2. Verificarile la aprovizionare si inainte de utiiizarea materialelor, care trebuie
efectuate si frecventa acestora sunt cele prevazute in tabelul 9.
 76

Tabel 9
Nr. Materialul Actiunea, procedeul de Scopul actiunii Frecventa Tipul de
crt verificare, caracteristicile minima laborator
care se verifica ni
n
A. La aprovizionarea materialelor in le rezerva sau la statiile de betoane
A.l Ciment a. Examinarea datelor Constatarea La fiecare lor DA DA
inscrise in certificatul de confirmarii calitatii aprovizionat
calitate sau certificatul de catre furnizor
de garantie
b. Stabilirea si timpul Evitarea unor erori O determinare la DA DA
de priza, conform SR nesesizate la fiecare transport dar
EN 196-3/AC controlul de fabricatie nu mai putin de o
sau semnalarea unor determinare la
impurificari 1001, pe o proba
intervenite in timpul medie
transportului
c. Rezistente mecanice Aprecierea Facultativ DA -
prin metoda rapida, orientativa a marcii
conform STAS 5296 cimentului
d.l. Rezistente mecanice Confirmarea O proba la 200 t DA -
la 2(7) zile conform SR claset cimentului daca livrarea se
EN 196-1 (numai daca nu Culegere de date efectueaza in loturi
se efectueaza incercarea pentru evidenta mai mici de 100 t
prin metoda rapida sau calitatii cimentului O proba la 500 t
rezultatele obtinute prin utilizat daca livrarea se
aceasta metoda sunt efectueaza in loturi
necorespunzatoare) d.2. mai mari de 100 t
Rezistente mecanice la 28
zile, conform SR EN 196-
1 (idem, ca mai sus)
e. Prelevarea de contra- Verificari ulterioare La fiecare lot DA DA
probe care se pastreaza in caz de litigiu aprovizionat
min 45 zile (pastrate in probele se iau
cutii metal ice sau pungi impreuna cu
de polietilena sigilate delegatul
beneficiarului sau al
f. Starea de conservare Evitarea O determinare la DA DA
(numai daca s-a depasit aprovizionarii fiecare transport
termenul de garantie sau cimenturilor alterate sau la max. 100t,
au intervenit factori de pe o proba medie
alterare)
A2 Agregate a. Examinarea datelor Constatarea La fiecare lot DA DA
inscrise in certificatul de confirmarii calitatii aprovizionat
calitate de catre furnizor
b. Continutul de impuritati Confirmarea calitatii O proba la max 500 DA DA
(echivalente de nisip, lotului aprovizionat mc pentru fiecare
parti levigabile, humus, sursa (pentru humus
continut de fractiuni fine la schimbarea
sub 0,1 mm) si de corpuri sursei), iar la corpuri
straine (bucati de lemn, straine numai in
argila aderenta, continut cazurile in care se
de carbune si mica) observa prezenta lor
conform STAS 730 si
STAS 4606)
 77

c. Granulozitatea Confirmarea calitatii O proba la max. DA DA

sorturilor conform STAS lotului aprovizionat 500 mc pentru
4606 pentru nisip si fiecare sort, iar in
pietris si conform STAS cazul aprovizionarii
730 pentru criblura de la aceleasi
surse, o proba la
max. o saptamana
pentru fiecare sort
d. Caracteristici Culegere de date De fiecare data DA DA
geometrice (forma pentru evidenta cand se observa
granulelor, coeficientul calitatii agregatelor schimbari pe
de aplatizare), conform parcursul
STAS 4606 si STAS 730 aprovizionarii de la
aceeasi sursa sau
cand se schimba
e. Rezistenta la uzura Constatarea La fiecare lot DA DA
Los Angeles confirmarii calitatii aprovizionat si cand
de catre furnizor se observa
schimbari pe
parcursul
A.3 Aditivi Examinarea datelor Constatarea La fiecare lot DA DA
inscrise in certificatul de garantarii calitatii de aprovizionat
calitate catre producator
A.4 Produse de Verificarea Confirmarea La fiecare lot DA DA
colmatare a caracteristicilor fizico- caracteris- aprovizionat
rosturilor mecanice ale produselor, ticilor tehnice
comparativ cu prevederile
agementelor tehnice
A.5 Produse Verificarea Confirmarea La fiecare lot DA DA
pentru caracteristicilor tehnice caracteris-ticilor aprovizionat
protectia ale produselor, tehnice
suprafetei comparativ cu prevederile
betonului agrementelor tehnice
proaspat respective
A.6 Otel-beton a. Verificarea datelor Constatarea La fiecare lot DA DA
inscrise in certificatul garantarii calitatii de aprovizionat
de calitate catre producator
b. Verificarea Confirmarea Minim 2 probe pe lot DA DA
caracteristicilor mecanice caracteris-ticilor
(rezistenta la rupere, standardizate
limita de curgere,
alungirea la rupere, etc)
conform STAS 333
B. Inainte de utilizarea materiaielor
B.l. Ciment a. Verificarea duratei Incadrarea in La fiecare lot DA DA
de depozitare termenul de aprovizionat
b. Starea de Evitarea utilizarii Doua probe pe DA DA
conservare numai cimenturilor alterale siloz (sus si jos)
daca s-a depasit sau la interval de
termenul de max. 501 ciment
depozitare sau au consumat
 78

B.2. Agregate a. Continutul de Sesizarea Ori de cate ori apar DA DA

impuritati si corpuri eventualelor factori de
straine conform STAS impurificari impurificare, dar
4606 si STAS 730 intervenite in eel putin o data pe
depozitul de prim ire saptamana
in cursul manipularii
locale

b. Verificarea Adoptarea 0 proba la 400 mc DA DA

granulozitatii sorturilor compozitiei betonului beton dar eel putin
conform STAS 4606 si in functie de o data pe zi, si
STAS 730 rezultatele obtinute oricand apar factori
care pot modifica
granulozitatea, la
fiecare sort
c. Umiditatea, conform Adoptarea O proba la 200 mc DA DA
STAS 4606 compozitiei beton si cand se
betonului, in functie observa o schimbare
de rezultatele cauzata la conditiile
obtinute meteorologice La
peste 200 mc
beton/zi, frecventa
minima este de o
proba pe zi

B.3. Aditivi Densitatea solutiei, Corectarea dupa caz O proba la DA DA

conform reglementarilor a concentratiei fiecare sarja de
tehnicein vigoare(daca aditiv preparata
aditivul se prepara la
statia de betoane)
B.4. Apa Compozitia chimica, Utilizarea la O proba la DA -
conform STAS 790 prepararea inceperea lucrarilor,
betonului a unei daca apa nu
ape provine dintr-o

CAPITOLUL 3
STABILIREA COMPOZITIEI
BETONULUI

ART. 11. INCERCARI PRELIMINARE

11.1. Antreprenorul are obligatia de a lua masuri in vederea stabilirii, pe baza de

incercari preliminare efectuate de catre un laborator de specialitate, a compozitiei betonului
rutier care sa asigure obtinerea tuturor caracteristicilor cerute betonului in stare proaspat si
inarita, conform prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
11.2. Incercarile preliminare vor incepe cu eel putin 90 zile inainte de inceperea lucrarilor
de betonare, iar compozitia betonului adoptata pe baza rezultatelor obtinute din aceste incercari
va fi aprobata de Beneficiarul lucrarii.
11.3. Din incercarile preliminare trebuie sa rezulte variatiile admisibile ale compozitiei,
care sa permita adaptarea ei la conditiile santierului, pastrand caracteristicile betonului in ceea
ce priveste lucrabilitatea, continutul de aer oclus si rezistentele mecanice.
11.4. Dozajele admise, de ciment si aditiv si raport A/C, conform SR 183-1 tabel 3 si SR
182-2 pet. 2.3.4, sunt indicate in tabelul 10.
11.5. Caracteristicile betonului rutier intarit care trebuie indeplinite la stabilirea retelelor
prin
 79

incercarile preliminare trebuie sa fie cu 10% mai mari decat cele obligatorii la executie, pentru a
exista garantia acoperirii diferentelor intre conditiile de laborator si cele de santier.
Tabel 10
Material Clasa betonului rutier Observatii
BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0
1. Ciment CD 40, kg/mc"' - - 330-350 350-370 cofraje fixe
min. 310 cofraje glisante
2.CimentI42,5;I42,5R*; 310-330 330-350 350-70 cofraje fixe
min. 310 cofraje glisante
3. Raport apa/ciment, max 0,45 pentru betoanele cu granulozitate continua cofraje fixe
0,47 pentru betoanele cu granulozitate discontinua cofraje fixe
0,52 pentru betoanele cu adaos de cenusa cofraje fixe
0,43 pentru betoanele cu granulozitate continua cofraje glisante
4. Aditiv DISAN A% din 0,25...0,30 pentru beton cu granulozitate continua cofraje fixe
0,30...0,35 pentru beton cu granulozitate discontinua cofraje fixe
si agregate naturale concasate
masa cimentului 0,35 ... 0,40 pentru betoane cu granulozitate cofraje fixe
discontinua si agregate naturale de balastiera
0,15 pentru beton fluidifiat cofraje fixe
conform specificatiei tehnice de produs cofraje glisante

Nota; *) Cantitatile prevazute pentru dozajele de ciment nu contin si pierderile.

Valorile pentru retete sunt indicate in tabelul 11.
Tabel 11
Nr. Conditii tehnice Clasa betonului rutier
crt. (preliminar, la retete) BcR3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0
1. Rezistenta caracteristica la incovoiere (R IW 3,8 4,4 4,9 5,5
)
determinata la 28 zile pe epruvete
prismatice 150 x 150 x 600 mm MPa min
2. Rezistenta medie la compresiune 34,0 39,0 44,5 50
determinata la 28 zile pe cuburi cu latura de
150 (141) mm sau fragmente de prisme cu
latura sectiunii 150 mm (Re med) MPa
3. Gradul de gelivitate al betonului G100 G100 G100 G100
determinat conform STAS 3518

Nota: Incercarile la compresiune pe fragmente de prisma sunt informative.

ART. 12. COMPOZITIA BETONULUI RUTIER

12.1. Compozitia betonului rutier se realizeaza cu agregate naturale prelucrate, apa,

ciment, si aditivi in conformitate cu prevederile urmatoare:
12.1.1. In sistemul cofraje fixe
a) Imbracamintile ce se executa intr-un singur strat se realizeaza cu agregate concasate
0...25 mm sau 0...40mm.
b). Betonul din stratul de uzura al imbracamintei din beton de ciment se realizeaza cu
nisip natural (SR 662) si agregate concasate (criblura) (SR 667).
fn cazul locurilor cu supralargiri in curbe, se poate folosi beton rutier fluidifiat conform
prescriptiilor tehnice in vigoare.
12.1.2. In sistemul cofraje
glisante
Prevazut in SR 183-2
12.2. La stabilirea compozitiei betonului rutier se vor aplica cerintele de baza din Codul de
Practica NE 012, cap.6, adaptate la specificul betoanelor rutiere si se vor respecta prevederile
 80

anexei ELI din Normativul pentru executarea imbracamintiior rutiere din beton de ciment in
sistemele cofraje fixe si glisante, indicativ NE 014.

Tabel 12
Nr. Zonele Limite Treceri % in masa prin sita cu oc liuri patrate emm:
cr. granulometrice 0,2 0,63 1 2 4 8 16 25 31,5 40
ale agregatului
total
LPe ntru sistemul in cofraje
1. Cu granulozitate
continua
0...25mm(fig.l) min. 2 7 10 20 29 45 75 95 - -
max. 8 22 30 42 52 70 90 100 - -
0...40mm(fig.2) min. 2 6 8 17 23 40 60 75 - 95
max. 7 22 28 40 48 62 80 90 - 100
0...31,5 mm min. 2 6 8 17 23 40 60 75 95 -
(fig.3) max. 7 22 28 40 48 62 80 91 100 -

2. Cu granulozitate
discontinua
0...25 mm ffia.4) min. 2 7 12 20 28 38 38 95 - -
fara sortui 8-16 max. 8 22 29 42 48 58 58 100 - -
0...40mm(fig.5) min. 2 12 17 25 30 35 35 64 _ _
fara sortui 8-16 max. 7 22 29 40 45 56 56 78 - -
0...31,5 mm min. 2 12 17 25 30 35 35 75 95 95
(fig.6) max. 7 22 29 40 45 56 56 83 100 100
fara sortui 8-16
II. Pentru sistemul in cofraje glisante
3. Cu granulozitate
continua
0...25mm(fig.7) min. 2 13 18 30 38 55 80 95 - -
max. 8 22 30 42 52 70 90 100 - -
0...40mm(fig.8) min. 2 13 17 25 33 50 70 82 _ 95
max. 7 22 28 40 48 62 79 90 - 100

12.4. Caracteristieile betonului rutier proaspat sunt indicate in tabelul 13.

Tabel 13
Nr. Caracteristieile betonului proaspat Determinare
crt. Denumirea Valoarea conform
Sistem Sistem cofraje
cofraje fixe glisante
1. Lucrabilitatea: 3 - STAS 1759
- prin metoda tasarii, cm max.
- prin metoda gradului 1,15...1,35 1,15...1,35
de compactare
- prin metoda de - 10-15
remodelare Webe, sec.
2. Densitatea aparenta kg/mc 2400 ± 40 2400 ±50
3. Continutul de aer oclus % 3,5 ±0,5 4-6 STAS 5479
 81

12.5. Caracteristieile betonului rutier intarit sunt indicate in tabelul 14.

Tabel 14 Caracteristieile betonului intarit

Nr. Conditii tehnice care trebuie Clasa betonului rutier
crt. indeplinite de betonul intarit, la BcR3,5 BcR4,0 BcR4,5 BcR 5,0
1. Rezistenta caracteristica la 3,5 4,0 4,5 5,0
incovoiere (Rk ) determinata la 28
zile pe prisme 150 x 150 x 600 mm
Mpa min
2. Rezistenta medie la compresiune 30 35 40 45
(Re) determinata la 28 zile pe cuburi
cu latura de 150(141) mm, fragmente
de prisme cu latura sectiunii de 150
mm, conform STAS 1275 sau
carote, conform Instructiunilor C 54
3. Gradul de gelivitate al G100 G100 G 100 G100
betonului determinat conform STAS

CAPITOLUL 4
PREPARAREA BETONULUI RUTIER

Utiiajele si echipamentele necesare executarii imbracamintilor rutiere din beton de ciment,

trebuie seiectate, in conformitate cu prevederile Contractuiui, Proiectului si Caietului de Sarcini,
iar preliminar acestea trebuie prezentate Beneficiarului pentru aprobare. Antreprenorul trebuie sa
asigure functionarea pe santier a statiei de betoane si a echipamentelor pentru asternerea
betonului.
ART. 13. STATIA DE BETOANE

13.1. Prin statia de betoane se intelege orice imitate sau instalatie care produce si livreaza
beton, fund dotata cu una sau mai multe centrale de beton.
13.2. Product!vitatea practica a statiei de betoane trebuie sa fie eel putin egala cu cea a
utilajului de punere in opera a betonului, pentru a se evita stationarea acestuia.
13.3. Statia de betoane, trebuie sa fie amplasata la o distanta fata de punctul de lucru,
corespunzatoare unui timp de transport al betonului, de maximum 45 minute.
13.4. Statia de betoane trebuie sa dispuna de:
- depozite de agregate, avand compartimente amenajate pe o platforma betonata si cu
scurgerea apelor asigurata;
- silozuri de ciment, marcate, avand capacitatea corelata cu capacitatea de productie a
statiei;
- silozuri pentru cenusi si termocentrala in cazul ca se folosesc;
- instalatia de preparare, rezervoare si dozatoare;
- instalatie pentru incalzirea apei si agregatelor;
- centrala sau centrale de beton in buna stare de functionare;
- buncare de descarcare a betonului preparat;
- dotari care sa asigure spalarea malaxoarelor, buncarelor si mijloacelor de transport;
- laborator amenajat si dotat corespunzator;
- dotari privind protectia muncii si PSI.
13.5. Centrala de beton trebuie sa fie de tip discontinuu de dozare si malaxare cu
functionare automata, cu urmatoarele caracteristici:
- inregistrarea puterii de malaxare;
- dozarea agregatelor si a cimentului, se face gravimetric;
- dozarea apei si a solutiei de aditivi, se face volumetric cu dozatoare automate sau cu
 82

contoare cu debitmetru cu precizie de 1% cu totalizator si revenire automata la zero dupa fiecare

sarja;
- masurarea continua a umiditatii agregatelor, obligatoriu in palnia de alimentare;
- durata de amestecare va fi eel putin 60 secunde (90 secunde in eventualitatea utilizarii si
a cenusei de termocentrala), la betoanele imbracamintilor in cofraje fixe si de 90... 120 secunde,
la betoanele imbracamintilor in cofraje glisante.
13.6. Utilajul de dozare trebuie sa fie automat iar daca se folosesc cofrajele glisante,
productivitatea trebuie sa fie adecvata pentru a mentine o miscare uniforma a masinii de pavat de
eel putin 0,75 m pe minut. La determinarea cerintelor de capacitate a utilizajului de dozare, trebuie
sa se tina seama de raportul specific pentru constructia imbracamintilor pe timp calduros.
Agregatele, cimentul si aditivii trebuie dozati in functie de greutate, in timp ce apa se poate
doza fie in functie de greutate fie in functie de volum. Utilajele de dozat trebuie verificate si
gradate saptamanal. Cantarele agregatelor si cimenturilor de la instalatia de dozat trebuie
verificate folosind greutatile standard.
Abaterile permise de dozaj ale utilajului sunt:
± 3% pentru agregate si amestecuri;
± 2% pentru ciment, apa, var;
±5% pentru aditivi;
Tolerantele sunt exprimate in functie de greutatea teoretica a fiecarui material, protrivit
setarii utilajului de dozare.
13.7. Instalatiile de preparare vor dispune de buncare intermediare cu capacitatea egala
cu 3 sarje, iar pentru evitarea segregarii, descarcarea betonului in buncare se va face axial, prin
intermediul unui jgheab si a unei palnii de min. 0,50 m inaltime. La utilizarea simultana a mai
multor instalatii, acestea trebuie sa dispuna de conditii identice (componenti, dozare, lucrabilitate
beton, etc) pentru a asigura livrarea de betoane identice.
Nu se admite mentinerea betonului in buncar mai mult de 15 minute de la descarcarea
primei sarje, iar durata totala de incarcare a mijlocului de transport nu va depasi 20 minute.
Buncarele vor fi curatite eel putin de doua ori pe schimb sau la intreruperi mai mari de o
ora.
13.8. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare numita pentru verificarea indeplinirii
conditiilor prevazute la punctele 13.4., 13.5 si 13,6, lista reglajelor efectuate la centrala de beton,
care va cotrola daca toate punctele prevazute au fost verificate si in special:
- verificarea si etalonarea basculelor si a dozatoarelor volumetrice;
- functionarea eficace a dispozitivelor de obturare (deschidere-inchidere) a agregatelor si
cimenturilor si eventual adaosurilor;
- starea malaxoarelor, in special uzura paletilor;
- functionarea automatizata.
Toate aceste verificari se vor face fara a prepara beton.
13.9. Inainte de inceperea productiei de beton, se va efectua un test de functionare a
statiei de betoane. In timpul testului de functionare, Antreprenorul trebuie sa evalueze si sa
verifice modul de intrare al agregatelor in malaxor, dozajul materialelor, timpul de amestecare, etc
in conformitate cu specificatiile tehnice ale statiei de betoane si cu normele si reglementarile din
prezentul caiet de sarcini. In timpul productiei, statia de betoane va fi testata periodic, eel putin o
data la 3 luni, in conformitate cu normele si regulamentele existente.
Rezultatele testelor se vor introduce in declaratia de productie a betonului.
13.10. Documentatia completa, referitoare la unitatea de producere a betonului, va fi
transmisa
Inspectoratului de Stat in Constructii, pentru autorizare, conform legislatiei in vigoare. Productia
de beton poate incepe doar dupa ce statia de betoane a fost autorizata de catre ISC si aprobata
de catre Beneficiarul lucrarii.

ART. 14. EXPERDMENTAREA PREPARARII BETONULUI RUTIER IN STATIE

Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa faca experimentarea

prepararii betonului rutier in statie, pentru a verifica daca folosind mijloacele santienilui, reteta
betonului stabilita in laborator permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.
 83

Incercarile trebuiesc repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare privind: lucrabilitatea;

continutul in aer oclus; omogenitatea betonului; rezistenta la incovoiere. In cazul centralelor de
beton cu doua malaxoare incercarea de verificare a omogenitatii se va face pentru ambele
malaxoare.
Cu ocazia acestor veriflcari se va verifica si durata minima de malaxare, necesara pentru
a asigura o buna omogenizare a betonului.
Probele pentru verificari se vor lua din eel putin 6 amestecuri diferite, pe care se vor
determina caracteristicile aratate la Capitolul II, art 12, Compozitia betonului.

ART. 15. PREPARAREA PROPRIU-ZISA A BETONULUI RUTIER

15.1. Este interzisa prepararea betonului in instalatiile care nu asigura respectarea

abaterilor prevazute la pet 13.6 sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt
defecte.
Antreprenorul raspunde permanent de buna functionare a mijloacelor de dozare,
verificandu-le ori de cate ori este necesar, dar eel putin o data pe saptamana.
15.2. Cantitatea de apa corespunzatoare unui amestec se va corecta tinand seama de
umiditatea agregatelor si de solutia "Disan A", astfel incat sa se respecte raportul A/C avut in
vedere la stabilirea retetei.
15.3. Ordinea de introducere a materialelor componente in malaxor se face conform
prevederilor cartii tehnice a utilajului respectiv.
15.4. Pe parcursul prepararii betonului, Iaboratorul statiei poate modifica reteta, in functie
de rezultatele incercarilor privind umiditatea si granulozitatea agregatelor, si de densitatea
aparenta, de lucrabilitatea si volumul de aer oclus al betonului proaspat, in situatiile reale
existente, cu conditia realizarii caracteristicilor tehnice cerute prin caietul de sarcini.
15.5. La terminarea unui schimb sau intreruperea prepararii betonului pe o durata mai
mare de o ora, malaxorul va fi spalat cu jet de apa sau apa cu pietris.
15.6. Se va evita golirea malaxoarelor direct in mijloacele de transport, recomandandu-se
folosirea de buncare intermediare. Pentru evitarea segregarii betonului, buncarele vor fi incarcate
axial prin intermediul unor jgheaburi si a unei palnii de minimum 0,5 m inaltime. Nu se admite
mentinerea betonului in buncare mai mult de 15 minute.
Buncarele intermediare vor fi curatate eel putin de doua ori intr-un schimb.
15.7. Temperatura betonului proaspat masurata in mijloacele de transport inaintea plecarii
de la statie trebuie sa se situeze in intervalul +5°... +3°C, iar la punerea in opera sa nu
depaseasca 30°C.

ART. 16. CONTROLUL CALITATII BETONULUI PROASPAT PREPARAT

16.1. Pentru asigurarea caracteristicilor betonului proaspat precizate la punctul 12.4

tabelul 13, in scopul evitarii punerii in opera a unui beton necorespunzator, se vor face in
prealabil, la statia de betoane, determinari pe betonul proaspat.
16.2. Controlul operativ al calitatii betonului se va face conform prevederilor din ANEXA
1.3 la NormativulNE014.
Ori de cate ori un rezultat se situeaza in afara limitelor admise, indicate la punctul 12.4, se
va repeta imediat determinarea respectiva
Daca si la o noua determinare rezultatul nu se inscrie in limitele admise, se va sista
prepararea betonului si se vor stabili, dupa caz, masurile tehnologice ce se impun: corectarea
cantitatii de apa, a proportiilor sorturilor de agregate sau aditivi, a temperaturii componentilor si
verificarea instalatiei.
Dupa aplicarea masurilor stabilite si dupa reluarea prepararii betonului, determinarea
caracteristicilor respective se va face la fiecare amestec, adoptandu-se eventualele corectii
succesive pana cand se constata ca eel putin 3 rezultate consecutive se inscriu in limitele
admise.
16.3. In continuare, controlul se va face cu frecventa prevazuta in tabelul 15.
16.4. Calitatea betoanelor din imbracamintile rutiere, se va aprecia pe baza rezultatelor
inregistrate in evidentele de laborator si buletinele de incercare a epruvetelor confectionate la
statia de betoane, incercate si prelucrate la laboratoarele de specialitate ale Antreprenorului,
 84

care vor tine evidenta zilnica pe formularul "Registrul pentru evidenta prepararii si punerii in
opera a betoanelor rutiere", conform Anexei 1.4 din Normativul NE 014, privind betonul preparat:
- compozitia betonului realizat;
- caracteristicile betonului proaspat (lucrabilitate, densitate, continut de aer oclus,
temperatura);
- confectionarea epruvetelor de beton pentru determinarea rezistentelor mecanice.
16.5. Seful punctului de lucru va tine evidenta betonului turnat pe formularul tipizat
"Condica pentru evidenta betoanelor turnate", unde se vor consemna zilnic:
- cantitati de beton turnate;
- elemente turnate;
- confectionarea epruvetelor de control si rezultatele incercarilor mecanice pe betonul
intarit.
Tabel 15
Nr. Faza de Caracteristicile care Scopul verificarii Frecventia Tipul de
crt. executie se verifica minima laborator
II III
0 1 2 3 4 5 6
A.E> [ CWRSUL PREPARARII BETONULUI ] LA STATIA DE BETOANE
A.l Betonul a. Lucrabilitatea, Reglarea De doua ori pe DA DA
proaspat conform STAS 1759 procesului schimb de lucru,
tehnologic si pentru fiecare
b. Densitatea aparenta DA DA
respectarea tip de beton si
c. Temperatura DA DA
conditiilor tehnice betoniera Patru
(la temperaturi ale
din Tabelul 13 determi-nari
aerului sub +5° C si
Reglarea procesului pentru fiecare
peste +25°C)
tehnologic pentru tip de beton si
respectarea schimb de lucru
conditiilor tehnice
d. Granulozitatea Confirmarea Facultativ DA DA
agregatelor din amestecul respectarii
de beton conform STAS granulo-zitatii
1759 agregatelor din
e. Continutul de aer Reglarea O proba pe DA DA
oclus, conform STAS prepararii si schimb
5479 respectarea
conditiilor tehnice
A.2 Betonul a. Rezistenta la incovoiere Verificarea realiza- Cate o serie de DA DA
intarit pe epruvete prismatice de rii conditiilor de 3 epruvete
150 x 150 x 600 mm, la calitatate pentru prismatice pe
varsta de 28 zile, conform clasa de beton schimb, pentru
NE 014:2002, Anexam.l prescrisa fiecare tip de
beton si
betoniera, dar
minimum o
serie de 100 mc
b. Idem la varsta de 7 Verificarea opera- O proba pe DA DA
zile, pentru incercari tiva a compozitiei saptamana
orientative betonului
c. Rezistenta la Verificarea Cate o serie
compresiune pe fragmente realizarii de 3 epruvete
 85

latura sectiunii de 150 mm la compresiune prismatice pe DA

sau epruvete cubice a betonului schimb, pentru
cu latura de 150 mm, la fiecare tip de
varsta de 28 zile, conform beton si
STAS 1275 betoniera, dar
minimum o
serie de 100
d. Determinarea graduiui Verificarea Se determina DA -
de gelivitate, conform indeplinirii la elaborarea
STAS 3518 conditiilor din compozitiei
Tabelul 14 betonului
B, LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA
B.l Betonul a. Examinarea Constatarea La fiecare - DA
proaspat, documentului de transport garantarii calitatii de transport
la descar- catre producator si
carea din respectarea duratei
mijlocul de transport
de trans- b. Lucrabilitatea Confirmarea 0 proba pentru - DA
port (consistenta) conform caracteriscticilor fiecare tip de
STAS 1759 impuse betonului beton si schimb
de lucru, dar eel
putin o proba la
20 mc beton
c. Temperatura (la Confirmarea Patru - DA
tempera-tura aerului, sub caracteristicilor determinari
+5°C si peste +25°C) impuse betonului pentru fiecare
tip de beton si
schimb de lucru
B.2. Betonul Determinarea rezistentei la Verificarea calitatii 4 carote pe km
intarit compresiune pe betonului pus in de banda de
cilindrice (carote) lucrare imbracaminte DA -
din imbracamintea din beton sau
conform STAS 1275 min 4 carote din
fiecare zona de
imbracaminte
asupra careia
exista dubii de
calitate

CAPITOLUL 5
PUNEREA IN OPERA A BETONULUI RUTIER

ART. 17. ECHIPAMENTE PENTRU EXECUTIA BETONULUI RUTIER

17.1. Imbracamintile rutiere din beton de ciment pot fi executate in doua metode:
- cu cofraje fixe (longrine metalice);
- cu cofraje glisante (utilaj mobil, pe senile, ghidat electronic in plan orizontal si vertical,
dotat cu un senzor de directie, unul de nivel, cu doua unitati de vibratie, o curea transportoare si
cofraje).
17.2. Antreprenorul va alege metoda de lucru care va fi folosita.
Pentru aceasta, inainte de inceperea lucrarilor de executie, Antreprenorul va trebui sa
prezinte Beneficiarului spre aprobare metoda aleasa pentru executia imbracamintii din beton de
ciment.
17.3. Procedura va contine descrierea tehnologiei de executie adoptata ce trebuie
verificata la inceperea lucrarilor, pe un sector de proba (300-600 m lungime) si va contine:
 86

- descrierea detaliata a echipamentului;

- descrierea detaliata a intregului proces de executie a lucrarilor, inclusiv pregatirea
fundatiei, realizarea betonului, transportul, turnarea si conservarea;
- documentatia trebuie sa contina informatii ca viteza utilaj ului, intensitatea vibrarii
betonului, grosimea stratului de beton (inainte de vibrarea si finisarea stratului de beton),
nivelarea suprafetei, protejarea betonului fmisat, taierea rosturilor si finisarea.

ART. 18. MANAGEMENTUL TRAFICULUI PUBLIC SI DE SANTIER

Antreprenorul trebuie sa prezinte preliminar autoritatilor competente si Beneficiarului iin

plan cu managementul traficului, care sa contina descrierea detaliata a tuturor masurilor necesare
diminuarii efectelor ivite pe timpul executiei in zoneie de trafic. Managementul traficului se va face
In deplina conformitate cu normele si reglementarile in vigoare.

ART. 19. TRANSPORTUL BETONULUI

19.1. Transported betonului rutier se realizeaza cu autobasculante cu bascuiare in spate

sau lateral. Autobasculantele trebuie sa fie etanse, iar in cazurile cu temperaturi la limita ale
aerului, betonul din autobasculante se va acoperi cu prelate, astfel incat sa se evite modificarea
caracteristicilor betonului (se interzice udarea betonului pe timpul transportului).
19.2. Dupa fiecare 3-4 transporturi si ori de cate ori este nevoie, autobasculantele vor fi
curatate si spalate cu jet de apa.
19.3. Durata maxima de transport, considerata din momentul terminarii incarcarii in
mijlocul de transport si sfarsitui descarcarii acestuia la punctul de lucru, nu va depasi 60 minute la
temperaturi ale betonului < 15°C si 45 minute la temperaturi situate in intervalul 15°...30° C.
19.4. Timpul care se scurge de la prepararea betonului pentru stratul de rezistenta si pana
la completa finisare a suprafetei stratului de uzura nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de o ora
inceputul prizei cimentului.
19.5. Timpul scurs de la prepararea betonului pentru stratul de rezistenta si pana la
completa finisare a suprafetei stratului de uzura nu trebuie sa depaseasca timpul de inceperea a
prizei betonului.
19.6. Cand se transporta beton cu lucrabilitate redusa, sunt necesare autocamioane
echipate cu vibratoare pentru a descarca betonul. Camioanele trebuiesc curatate cu jet de apa la
fiecare 3-4 curse si oricand este necesar.
19.7. Fiecare transport de beton va fi insotit de un bon de transport.
19.8. Numarul autobasculantelor folosite la transportul betonului trebuie sa asigure un flux
continuu alimentarii utilajelor de punere in opera.
19.9. Circulatia autobasculantelor pe stratul de beton slab (cand acesta este stratul
suport al
imbracamintei) se va admite numai dupa atingerea a 70% din rezistenta la 28 zile a betonului
slab.

ART. 20. LUCRARI PREGATITOARE

20.1. Inainte de a incepe executarea imbracamintii din beton de ciment se va verifica si

receptiona stratul suport al acesteia (fundatia sau stratul de baza), conform STAS 6400, prin
verificarea elementelor geometrice, abaterilor limita, denivelarilor admisibile, precum si a
capacitatii portante a complexului fundatii-pat, corectandu-se toate defectiuniie constatate. Nu se
va trece la executarea imbracamintii din beton de ciment decat numai dupa efectuarea
remedierilor necesare.
20.2. Fundatia sau stratul de baza trebuie sa aiba la suprafata sa aceleasi pante in profil
transversal si aceleasi declivitati in profil longitudinal ca cele ale suprafetei imbracamintii de beton
de ciment.
20.3. Denivelarile admisibile ale suprafetei straturilor de fundatie in sens longitudinal, sub
dreptarul de 3 m lungime si a unei pene, vor fi de ± 2 cm, in cazul straturilor de fundatii din balast,
piatra sparta si din materiale granuiare stabilizate mecanic si de ± 1,5 cm, din agregate naturale
stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici.
 87

20.4. Denivelarile admisibile ale suprafetei stratului de fundatie in sens transversal, sub
lata de 3 m, vor fi cu ± 0,5 cm diferite de cele admise pentru imbracamintea din beton de ciment.
20.5. La straturile din beton slab, abaterile limita la panta transversala si la cotele in profil
longitudinal vor fi cele prevazute in caietul de sarcini intocmit pentru beton slab.
Inainte de executarea imbracamintilor din beton de ciment peste stratul de beton slab,
dupa corectarile defectiunilor constatate la acesta, se va executa o pelicula izolatoare alcatuita
din doua straturi de emulsie bituminoase cationica, pe toata suprafata acestuia.
20.6. Denivelarile admisibile in profil transversal si longitudinal al suprafetei imbracamintii
rutiere existente (bituminoase sau din beton de ciment) care se ranforseaza, vor fi cele prevazute
in standardele respective: SR 174 si SR 7970 sau SR 183.
20.7. La executarea imbracamintilor de beton de ciment, peste imbracaminti existente,
acestea vor fi tratate conform prevederilor proiectului si NormativuluiNE 014 pct.7.14...7.18.
20.8. Lucrarile de corectare si finisare a fundatiei sau a stratului de baza vor preceda
lucrarile de betonare cu 400-1000 m lungime de drum.
20.9. Pe fundatia verificata si rectificata se monteaza longrinele metalice pe benzi de
beton (C 4/5 - C 6/7,5) sau de mortar, cu latimea de minimum 30 cm, preparare cu un dozaj de
160 kg ciment la mc.
Inaltimea cofrajelor fixe trebuie sa fie egala cu grosimea imbracamintii proiectate. Se va da o
deosebita atentie pozitionarii corecte in plan a longrinelor si o asezare la cote cu ajutorul nivelei.
corespunzator elementelor geometrice in plan si in profil in lung din proiect.
20.10. Longrinele trebuie montate inaintea inceperii turnarii betonului, pe eel putin o
lungime de turaare programata zilnic.
20.11. In cazul fundatiilor de balast, piatra sparta si din materiale granulare stabilizate
mecanic, intre longrinele metalice montate pe fimdatia umezita in prealabil se va asterne un strat
de nisip de 2 cm grosime dupa compactare. Nisipul va avea echivalentul de nisip, EN > 85.
20.12. Pe stratul de nisip nivelat si compactat se va intinde hartie rezistenta (Kraft) sau
folie de polietilena.
Benzile de hartie sau folie de polietilena sa se suprapuna cu minim 5 cm in sens
longitudinal si 20 cm in sens transversal. Banda superioara va fi in sensul pantei.
20.13. Banda de hartie sau folia de polietilena trebuie sa fie intinsa cu putin timp inainte de
betonare, pentru a evita producerea de cute si trebuie sa fie asigurata contra vantului, asezand
peste ea din loc in loc bare metalice, care vor fi apoi recuperate.
Este interzisa folosirea de beton proaspat sau bolovani si nu se va calca pe hartia
rezistenta intinsa.
20.14. In situatiile in care stratul superior al fundatiei este alcatuit din materiale stabilizate
cu lianti hidraulici sau mixturi asfaltice, nu se va executa acoperirea suprafetei fundatiei cu strat
de nisip si hartie sau folie de polietilena.
In aceste cazuri, inainte de asternerea betonului, suprafata acestor fundatii se va stropi cu
apa.
20.15. In cazul in care betonul se executa cu cofraje glisante pregatirea stratului suport se
va face in conditiile specifice sistemului cofraje fixe pe fundatii noi.
20.16. Stratul suport va fi verificat si aprobat inainte de turnarea betonului pentru
imbracaminte, pe o zona corespunzatoare unei zile de lucru.
20.17. Principalele controale ce trebuiesc facute inainte de punerea in opera a betonului
sunt
urmatoarele:
- pregatirea stratului suport pe care urmeaza sa fie asternut betonul, in conformitate cu
prevederile pet.
20.1... 20.16.
Constatarile acestor verificari vor fi consemnate in procese verbale de lucrari ascunse,
care vor preciza concret verificarile efectuate, constatarile rezultate si daca se admite trecerea la
executarea imbracamintei de beton;
- pozitionarea corecta a longrinelor ( executate in sistemul cofraje fixe) sau a firelor de
ghidaj pentru palpatorii masinii cu cofraje glisante;
- pozitionarea corecta a rosturilor de dilatatie;
- asigurarea bunei functionari a utilajelor de punere in opera a betonului rutier.
 88

ART. 21. EXPERIMENTAREA PUNERU IN OPERA A BETONULUI RUTIER

21.1. Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul va realiza obligatoriu un tronson

experimental de min 300 m lungime pentru a verifica pe santier, in conditii de executie curente,
realizarea caracteristicilor cerute betonului pus in opera in conformitate cu prevederile prezentului
caiet de sarcini precum si pentru a regla utilajele si dispozitivele betonului in limitele stabilite prin
studiul preliminar.
Se vor urmari in special:
- reglarea utilajului de raspandire si vibrare pentru obtinerea grosimii necesare si o
suprafatare perfecta;
- reglarea pervibratoarelor, stabilirea distantelor dintre ele si mai ales a celor situate la
marginea imbracamintii;
- punerea la punct a operatiilor de finisare a suprafetelor de striere si de raspandire a
produsului de protectie ca si a metodelor de executie a rosturilor si a timpului de taiere.
21.2. Partea din tronsonul executat considera ca cea mai bine realizata va servi ca
tronson de referinta pentru restul lucrarii.
Carateristicile obtinute pe acest tronson de referinta se vor consemna in scris, pentru a
servi la urrnarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa in continuare.

ART. 22. PUNEREA !N OPERA PRORIU-ZISA

22.1. Punerea in opera a betonului rutier in sistemul cofraje fixe

22.1.1. Imbracamintile de beton de ciment se executa intr-unul sau doua straturi, conform
prevederilor din proiect, in functie de utilajele curente, care pot asigura compactarea prin vibrare
pana la grosimi de 23 cm. In cazul unor grosimi mai mari se vor utiliza numai vibrofinisoare dotate
cu pervibratoare, care vor trebui sa asigure o vibrare eficienta pe toata grosimea stratului.
22.1.2. La locul de punere in opera, descarcarea betonului se va face in 2-3 locuri sau in
cordon (din mers), urmarindu-se mentinerea omogenitatii betonului pe toata suprafata de
descarcare. La imbracaminti executate in doua straturi, descarcarea betonu'iui celui de-al doilea
strat se va face obligatoriu prin descarcare laterala, folosind autobasculante sau alimentatoare
speciale. Aceeasi masura se va aplica si pentru primul strat cand acesta se asterne pe fundatie
acoperita cu hartie rezistenta.
22.1.3. Asternerea betonului se va face numai cu repartizatoare mecanice, cu exceptia
unor suprafete reduse la care folosirea acestora nu este justificata din punct de vedere tehnico-
economic (supralargiri in curbe, curbe cu raze mici. La acestea, asternerea betonului ruder
proaspat, se poate face manual.
22.1.4. Compactarea si nivelarea betonului, se vor efectua cu ajutorul vibrofmisoarelor,
avand
urmatoarele caracteristici: frecventa de vibrare 50-75 Hz, amplitudinea 1,0... 1,3, viteza de
avansare: min.0,6 m/minut, prin doua treceri ale acestora pe fiecare strat de beton ce se
compacteaza. Relatia intre grosimea dalei, h si latimea grinzii vibratoare, masurata in sensul de
avansare, b este: b > h. latimea grinzii de vibrare trebuie sa fie el putin egala cu grosimea dalei.
22.1.5.Procedurile de vibrare si distanta maxima intre vibratoare vor fi ceie descrise, in
totalitate, in metoda propusa de Antreprenor si aprobata de Beneficiar, inainte de inceperea
lucrarilor de betonare.
O atentie deosebita trebuie acordata vibratoarelor in lungul marginii benzii care se
executa , pentru a realiza o compactare corespunzatoare a acesteia.
22.1.6. Timpul optim de vibrare se stabileste prin determinari de proba efectuate cu prima
sarja de beton ce se compacteaza, stabilandu-se si viteza de inaintare a vibrofinisorului, corelata
cu latimea grinzii vibratoare, care trebuie sa fie in contact cu betonul proaspat pe o lungime egala
cu eel putin grosimea dalei, masurate in directia de avansare. Durata vibrarii se recomanda sa fie
de 30.. .60 secunde.
22.1.7. Pentru a asigura vibrarea corecta a betonului pe intreaga suprafata a stratului
compactat, se va urmari ca grinda vibratoare, in timpul vibrarii, sa se afle cu 1...3 mm, mai jos
decat suprafata betonului din spatele grinzii.
22.1.8. Grosimea stratului de beton necompactat trebuie sa fie de 1,15...1,35 ori mai mare
decat grosimea finala a stratului compactat, in functie de lucrabilitatea betonului.
 89

Inainte de a incepe vibrarea betonului, se va stabili, in cadrul determinarilor de proba,

grosimea stratului de beton necompactat, necesara pentru obtinerea grosimii prescrise a stratului
finit.
22.1.9.Punerea in opera a betonului se va face fara intreruperi, iar daca acestea nu pot fi
evitate (ploaie intensa, defectarea utilajelor, intreruperi in aprovizionarea cu beton, etc) se va
executa din betonul confectionat pana la acel moment o dala mai scurta decat cea prevazuta,
terminata cu un rost transversal de contact, care va fi situat la min. 1,50 m distanta de eel mai
apropiat rost al imbracamintii rutiere.
22.1.10. Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor sau riglelor vibrante
trebuie sa fie astfel stabilita meat sa fie asigurata acoperirea succesiva a intregii suprafete de
beton compactat.
22.1.11. Intreruperea betonarii la sfarsitul unei zile de lucru se va face numai la un rost
transversal de dilatatie sau de contact.
22.1.12. Betonul gresit fabricat sau gresit turnat se va indeparta de la locul de punere in
opera.
22.1.13. Pe sectoarele cu declivitati, sensul de executie al benzii de beton va fi urmatorul:
- pentru pante de pana la 3% se lucreaza in sensul urcarii (din aval spre amonte);
- pentru pante mai mari de 3% se lucreaza in sensul coborarii (din amonte spre aval),
adaptandu-se la situatia respectiva, atat consistenta betonului cat si viteza de avansare a
utilajelor, avand in vedere totodata si necesitatea ca in fata utilajelor sa existe in permanenta un
val de beton afanat cu rol de "zid de sprijin".
22.1.14. Betonul asternut la cota si necompactat, se va verifica cu dreptarul si se vor
efectua corectarile necesare inainte de vibrare, pentru eliminarea denivelarilor suprafetei, prin
completare cu beton sau indepartarea betonului in exces. Langa longrine betonul se va indesa cu
maiul metalic asigurand totodata mentinerea ancorelor in pozitie orizontala.
22.1.15. Dupa asternerea stratului de beton pe o portiune de 5...6 m, pe toata latimea si
dupa verificarea grosimii betonului necompactat cu sablonul, se va proceda la vibrarea betonului
cu ajutorul vibrofinisorul, urmarindu-se ca in fata grinzii vibratoare sa existe permanent un val
uniform de beton de maximum 5 cm inaltime.
22.1.16. Dupa trecerea vibrofinisorul pana la circa 1 m de capatul portiunii asternute,
aceasta se retrage si se face verificarea in profil longitudinal si tranversal a suprafetei vibrate cu
dreptarul de 3 m lungime si o pana de 20 cm lungime si maximum 3 cm latime , avand inclinatia
de 10 si gradatii corespunzatoare diferentelor de inaltime de 1 mm, corectand cu beton, daca este
cazul, suprafetele denivelate sau ceie deschise (nevibrate).
22.1.17. Dupa verificarea si corectarea denivelarilor suprafetei vibrate, betonul de langa
longrine se va compacta cu maiul sau cu placi vibrante.
22.1.18. Se trece apoi pentru a doua oara cu vibrofinisorul, astfel ca suprafata obtinuta sa
fie neteda si uniforma ca aspect.
22.1.19. Timpul care se va scurge de la prepararea betonului pentru prima sarja dintr-o
dala si terminarea finisarii betonului din aceeasi dala nu va depasi cu mai mult de o ora inceputul
prizei/cimentului.
22.1.20. Finisarea suprafetei betonului pentru piste aeroportuare, se face numai cu grinzi
fmisoare. Pentru ceielalte categorii de lucrari, cand vibrofinisoarele nu au aceste dispozitive,
pentru eliminarea denivelarilor longitudinale ale suprafetei stratului de beton, se va folosi un rulou
metalic, perfect calibrat, de 3...4 m lungime, avand diametrul de 25 cm si masa de circa 150...200
kg. Cu ruloul se lucreaza pe suprafata corectata si compactata, prin rostogolirea lui in sens
perpendicular pe axa benzii, pe toata suprafata imbracamintei, prin treceri suprapuse pe cate 1,00
m. Ruloul trebuie curatat si umezit la fiecare trecere, evitandu-se udarea betonului.
22.1.21. Surplusul de mortar scos la suprafata imbracamintei de catre grinda fmisoare sau
rulou, se indeparteaza cu perii speciale, care sunt trase transversal spre marginea benzii de
beton executate.
22.1.22. Suprafata fmisata a betonului se va stria numai mecanic la piste aeroportuare si
mecanic sau manual la ceielalte lucrari, perpendicular pe axa drumului, cu ajutorul dispozitivului
de striat sau a unei perii umezite, de tip piassava, cu fibre plastice sau metalice. Pentru a miscora
zgomotul produs de rulajul autovehiculelor, distantele dintre strieri vor fi aleatorii. Metoda va fi
aprobata prealabil de Beneficiar.
22.1.23. Demontarea longrinelor se va face dupa eel putin 24 ore de la turnarea betonului.
 90

In cazul in care executarea imbracamintei se va face pe jumatate din latimea partii

carosabile si se circula pe a doua jumatate a drumului, longrinele din axa drumului se vor
demonta dupa minimum 48 ore.
Aceasta operatiune se va face dupa o perioada de timp mai mare atunci cand obtinerea
rezistentei betonului este intarziata de protectia acestuia (amanata, inadecvata) sau pe timp
friguros.
Dupa demontare, longrinele metalice vor fi pastrate curate si vor fi tratate corespunzator
pentru a evita aderarea cu betonul, folosind produse ce vor fi prezentate Beneficiarului pentru
aprobare preliminara. Nu se vor folosi longrine deteriorate.
22.1.24. Imediat dupa demontarea longrinelor, fetele laterale ale dalelor se vor acoperi cu
un strat de decofrol sau emulsie bituminoasa cationica.
22.1.25. Marcajul dalelor se va efeetua prin stantarea numarului de ordine al dalei (din 5 in
5 dale) pe suprafata betonului, la coltul dalei, la 30 cm de la margine, cifrele avand 10 cm inaltime
si 10 mm adancime).
22.2. Punerea in opera a betonului rutier in sistemul cofraje glisante
22.2.1. Masina cu cofraje glisante trebuie sa realizeze urmatoarele operatii tehnologice:
- repartizarea betonului pe toata latimea benzii de betonare cu ajutorul unui repartitor tip
snec;
- compactarea, prin vibrarea interna a betonului, cu ajutorul pervibratoarelor electrice de
interior de 70 mm diametru care produc "lichefierea" betonului;
- presarea betonului prin "extrudere" de catre greutatea proprie a masinii;
- finisarea transversala a suprafetei betonului "extrudat" cu ajutorul unei grinzi care se
deplaseaza perpendicular pe directia de avansare a cofrajelor glisante;
- finisarea longitudinala a suprafetei din beton cu ajutorul unui dispozitiv (DRISCA) care se
deplaseaza transversal mtre cofrajele glisante si longitudinal, odata cu masina.
22.2.2. Betonul in fata masinii cu cofraje glisante, trebuie astfel descarcat si repartizat
meat sa se asigure o avansare uniforma, continua si permanenta a masinii, practic fara nici o
oprire a masinii. Se va urmari permanent ca volumul de beton din fata masinii cu cofraje glisante
sa fie constant.
22.2.3. Viteza masinii cu cofraje glisante se regleaza la circa 1 m/minut in functie de ritmul
de aprovizionare a betonului, corelat cu calitatea muchiilor laterale si suprafatarea imbracamintei
ce se realizeaza.
22.2.4. In principiu, toate reglajele masinii cu cofraje glisante se efectueaza pe loc, inainte
de inceperea betonarii, dar trebuiesc efectuate verificari si ajustari ale acestora la inceputul
lucrului, pentru garantarea realizarii conditiilor de calitate ce se impun dalelor, din punct de vedere
ale grosimii, calitatii si rectangularitatii marginilor acestora. In acest scop se vor avea in vedere
prevederile Normativului NE 014 pet 10.1.6 si 10.17.
22.2.5. Betonul adus la punctul de lucru se descarca cu atentie in fata repartizorului cu
snec a masinii cu cofraje glisante dupa care repartizarea uniforma a acestuia intre cofrajele
masinii se continua cu ajutorul unui excavator.
22.2.6. Se va urmari permanent (prin observarea aspectului suprafetei betonului) modul de
functionare al tuturor pervibratoarelor.
Eventualele pervibratoare defecte trebuiesc inlocuite imediat.
22.2.7. Pervibratoarele se fixeaza la echidistante de cca. 50 cm si la mijlocul grosimii
stratului de beton.
O supraveghere mai atenta se va da celor pervibratoare laterale care trebuie sa asigure
obtinerea muchiilor benzii de beton.
Aceste doua pervibratoare se vor monta la aproximativ 15 cm de marginea cofrajelor
glisante.
22.2.8. Asternerea betonului se considera terminata cand suprafata imbracamintei nu
prezinta
denivelari si are un aspect omogen.
22.2.9. Compactarea si fmisarea se considera terminate cand suprafata betonului este
plana, inchisa si are o textura uniforma. In caz ca se observa denivelari ale suprafetei
imbracamintei ramase in zonele marginale acestea se vor corecta manual cu ajutorul unor mistrii
de 40-50 cm lungime.
22.2.10. 0 atentie permanenta se va acorda valului de beton ce se formeaza in fata grinzii
 91

masinii cu cofraje glisante care executa nivelarea transversala a imbracamintei. Acest val de
beton trebuie sa fie uniform, continuu si cu un diametru de cca. 10 cm grosime.
22.2.11. Calitatea lucrului cu masina cu cofraje glisante este conditionata de alimentarea
permanenta cu beton a acesteia, in conditiile mentinerii unei viteze constante cca. 1 m.minut.
22.2.12. In cazul opririlor (accidentale) care depasesc durata de incepere a prizei
cimentului este necesara dispunerea de rosturi transversale de contact (de lucru).
22.2.13. In timpul stationarii masinii cu cofraje glisante vibrarea betonului va fi oprita.
22.2.14. Pentru a elimina in eel mai scurt timp unele deficiente de executie, cu efect
negativ asupra calitatii suprafetei si muchiilor imbracamintei, este necesar sa se efectueze
verificarea elementelor geometrice ale acesteia, eel mai tarziu la 24 ore dupa punerea in opera a
betonului.
22.2.15. In scopul imbunatatirii aderentei rotilor autovehiculelor pe imbracamintea uda,
suprafata finisata a betonului se va stria perpendicular pe axa benzii, mecanic sau manual, cu
perii piassava.
Pentru a se permite protejarea cat mai rapida a betonului cu produs de protectie, strierea
se face eel mult 20 m in spatele masinii cu cofraje glisante.
Se va verifica vizual uniformitatea si adancimea strierii si aceasta operatiune se va repeta
daca este cazul.

ART. 23. MASURI IN CAZUL CONDITIILOR METEOROLOGICE NEFAVORABILE

23.1. Lucrarile de punere in opera a betonului vor fi intrerupte atunci cand se ivesc
urmatoarele conditii meteorologice defavorabile:
- temperaturi ale aerului mai mici de +5° C;
- ploaie intensa, care poate conduce la degradarea caracteristicilor suprafetei betonului.
23.2. in perioada de timp friguros se poate prevedea utilizarea de accelerator de priza
si/sau de inarire.
Acestea se pot folosi numai cu avizul unui laborator de specialitate si numai sub un control
competent din partea santierului.
De asemenea, se poate lua in considerare si folosirea apei calde la prepararea betonului.
Atunci cand temperatura aerului este in jur de +5°C continuarea sau oprirea betonarii se
va face pe baza prognozei meteorologice pe urmatoarele 24 ore (temperatura, vant).
In cazul cand temperatura coboara sub +5°C si exista pericol de inghet in urmatoarele 24
ore, lucrarile vor fi oprite.
Daca exista pericolul ca temperatura exterioara sa coboare sub 0°C, in primele 24 ore de
intarire a betonului deja pus in opera, se vor lua masuri de protejare a acestuia, prin pastrarea
unei temperaturi a betonului de eel putin 5°C pe o perioada de eel putin 3 zile.
Temperatura betonului proaspat inainte de a fi pus in opera trebuie sa fie mai mare de
+5°C
23.3. La betonare pe timp calduros, in vederea evitarii deshidratarii superficiale rapide,
care conduce la scaderea caracteristicilor mecanice ale mortarului de la suprafata betonului, se
va acorda o atentie deosebita aplicarii produsului de protectie.
Pentru evitarea fisurarii betonului intre rosturi, se va stabili mometul optim de taiere
rosturilor inainte de aparitia fisurilor.
Daca apare riscul deshitratarii superficiale a betonului, datorita vantului au a unei umiditati
relative scazute a aerului, se vor lua masuri de dublare a grosimii peliculei de protectie sau se va
dispune oprirea betonarii.
Temperatura betonului la punerea in opera nu va fi mai mare de 30°C.
Pentru scaderea temperaturii betonului sub 30°C, la prepararea acestuia se poate folosi
apa racita.
Atunci cand temperatura aerului este mai mare de +20°C si umiditatea relativa este mai
mica de 50%, se vor lua masuri pentru mentinerea umiditatii stratului suport al imbracamintii, iar
produsul de protectie a betonului proaspat, se va aplica in doua straturi succesive (pentru
realizarea unei bune, impermeabilizari a betonului).
Atunci cand temperatura exterioara este mai mare de +30°C (pana la maximum 35°C) si
umiditatea relativa a aerului este mai mica de 40%, betonarea se va face numai cu luarea de
 92

masuri speciale, racirea apei combinata cu protectia betonului cu emulsii bituminoase aplicate in
doua straturi succesive si acoperirea cu copertine, imediat dupa trecerea finisorului.

ART. 24. PROTEJAREA SUPRAFETEI BETONULUI PROASPAT

24.1. Intregul echipament si materialele necesare protejarii corespunzatoare a betonului

proaspat, trebuie sa fie la indemana si gata de instalare, inainte de tumarea propriu-zisa a
betonului.
24.2. Metodele si produsele necesare protectiei betonului proaspat vor fi supuse aprobarii
prealabile de catre Beneficiarul lucrarii, pe baza experimentarii si verificarilor preliminare privind
executia protectiei, cand observand uniformitatea si continuitatea peliculei se va stabili si
cantitatea de produs de protectie pe mp, determinata pe o bucata de folie de polietilena
(cantarita in prealabil) interpusa pe suprafata pe care se experimenteaza protectia.
24.3. Imediat dupa terminarea strierii suprafetei betonului, se va proceda la protejarea
betonului proaspat impotriva actiunii soarelui, vantului si ploilor, cu acoperisuri de protectie
mobile impermeabile si nedeformabile, imbinate etans intre ele, care se deplaseaza pe masura
fmisarii suprafetei betonului.
Betonul va ramane astfel protejat pana la acoperirea lui cu o pelicula de protectie
continua si impermeabila, cu grosime uniforma, aplicata prin stropirea suprafetei si partilor
laterale ale betonului cu fluid de protectie P 45 (avand caracteristicile din tabelul 16), sau alte
produse pentru care exista agremente tehnice corespunzatoare, in scopul asigurarii conditiilor
favorabile de intarire a betonului si evitarii fisurarii dalelor.
Tabel 16
Nr. Denumirea caracteristicii Unit, de Conditii de admisibilitate
crt masura
1. Aspect - lichid, omogen, maroniu
deschis
2. Densitatea g/cm 0,7-1,2
3. Vascozitatea Engler la 20°C E max. 10
4. Vascozitatea la 25°C (cupa vascometrica dupa 3 sec. max. ART
5. Vascozitatea cinematica cSt max.26
6. Punct de inflamabilitate °C min. 30
7. Timp de uscare la 25°C ore max. 3
8. Reziduu la evaporare % 43 ±3
Verificarea fluidului P 45 se va face la fiecare lot aprovizionat, prin examinarea datelor
inscrise in certificatul de calitate emis de producator.
24.4. Produsul chimic P 45 se aplica in cantitate de 0,250 ± 0,05 kg/mp, la temperaturi
peste +10°C. La temperaturi sub +10°C produsul se dilueaza cu whitespirt rafmat, in proportie de
o parte produs la 0,3 ... 0,5 parti whitespirt.
24.5. In conditii meteorologice nefavorabile, atunci cand umiditatea relativa a aerului
scade sub 50% (zile de arsita) sau temperatura creste peste ± 25CC se vor lua masuri pentru
realizarea protectiei prin marirea dozajului de produs aplicat, cu 100%.
24.6. Produsul de protectie se aplica pe suprafata betonului proaspat prin pulverizare cu
ajutorul unui dispozitiv de lucru.
Operatia de curatire a dispozitivului de lucru se face cu whitespirt si este obligatorie la
fiecare intrerupere a lucrului mai mare de doua ore.
24.7. Lucrarile de peliculizare a suprafetei betonului proaspat nu se vor executa pe timp
de ploaie. In cazul in care ploaia intervine intr-un interval mai mic de 3 ore de la aplicarea
emulsiei, operatia de protectie se repeta.
24.8. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi protejate cu acoperisuri sau folii
de polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
24.9. Dupa taierea rosturilor, zona din lungul rosturilor se va proteja cu folii de polietilena,
late de cca. 50 cm, asigurate contra vantului cu bare metalice, pana la colmatarea lor.

ART. 25. PROTEJAREA IMBRACAMINTEI PROASPAT TURNATA, DE CIRCULATIA

PIETONALA SI AUTO
 93

25.1. Este interzisa circulatia de orice fel (oameni, animale, vehicule) pe betonul proaspat.
In primele 24 ore de la executarea protectiei suprafetei imbracamintei, cu pelicule, accesul
muncitorilor se poate face numai pe dulapi sprijiniti pe longrine. Restrictiile se ridica in functie de
varsta betonului.
25.2. In cazul executarii rosturilor prin taiere, zona din lungul rosturilor se va repeliculiza
cu produse chimice similare celor folosite pe restul suprafetei dalei.
25.3. Pe perioada de intarire a betonului, stabilita in functie de anotimp, se vor lua masuri
ca autovehiculele sa nu circule pe suprafata acesteia.
25.4. Imbracamintile din beton de ciment se pot da in circulatie pentru autovehicule numai
dupa ce se constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute in tabelul 17.

Tabel 17
Temperatura atmosferica medie la pimctul de lucru (°C) +5 +10 + 15 +20 +25
Termene orientative pentru darea in circulatie a 25 19 16 14 12
imbracamintilor din beton (zile)
a. Betoane realizate cu ciment tip CD 40 special pentru
drumuri sau 142,5
b. Betoane realizate cu cimenturi tip I 42,5 R sau I 18 15 13 11 2
32,5R

ART. 26. EXECUTAREA ROSTURILOR

In conformitate cu prevederile punctelor 3.3 din SR 183-1 si SR 182-2, pentru a evita

aparitia fisurilor si crapaturilor datorita variatiilor de temperaturi si umiditate, tasarile inegale si
pentru necesitati de constructie, imbracamintile de beton de ciment se executa cu rosturi
transversale si longitudinale care le impart in dale.
26.1. Executarea rosturilor in sistemul cofraje fixe
Rosturile, in sistemul cofraje fixe, atat cele transversale cat si cele longitudinale pot fi de:
contact (de constructie);
dilatatie;
contractie .
26.1.1. Executarea rosturilor de contact
Rosturile de contact transversale se realizeaza pe toata latimea si grosimea dalei,
cand se intrerupe turnarea betonului, fie la sfarsitul zilei de lucru, fie in cazul intreruperii
accidental a betonarii (ploaie intensa, defectarea utilajelor, intreruperi in aprovizionarea cu beton,
etc) si vor executa astfel:
a. In sectiunea transversala, unde apare rostul, se monteaza un dulap de lemn avand
lungimea egala cu distanta intre longrine si latimea egala cu inaltimea imbracamintei, fixat cu
ajutorul unor tarusi metalici, batuti in fundatie;
b. la reluarea betonarii se scot tarusii metalici si dulapul, se aplica pe suprafata laterala a
imbracamintei o pelicula de emulsie bituminoasa, prin stropire de doua ori, sau se pune o fasie
de carton bitumat;
c. la pistele si platformele aeroportuare, partea superioara a rosturilor de contact, pe o
adancime de 30 mm din grosimea dalei, se taie ulterior pe o latime de 8-10 mm pentru a se
permite o introducere usoara a produsului de colmatare.
Rosturile de contact longitudinale se realizeaza intre benzile de beton, pe toata
grosimea imbracamintei, fiind prevazute cu ancore de otel-beton OB 37, cu diametral de 10 mm
si 1 m lungime (prevazute cu ciocuri), asezate la jumatatea grosimii dalei, la distanta de 1 m una
de alta. in acelasi mod se trateaza si rostul longitudinal dintre dala normala si cea supralagita sau
eel dintre benzile laterale ale pistelor sau cailor de rulare aeroportuare si acostamentele acestora,
cu precizarea ca, acest caz ancorele se vor aseza la jumatatea grosimii dalelor din aceste
acostamente.
 94

Rosturile de contact longitudinal se vor executa, astfel:

a. Acorele se indoaie la jumatatea lungimii in unghi de 90°. Jumatate din acora se
protejeaza sa nu adere de beton, prin infasurare cu hartie sau folie de polietilena, asezandu-se
lipita pe longrina, pe pozitia finala, in timpul repartizarii betonului. Dupa demontarea longrinei,
jumatatea protejata a ancorei ce a fost indoita de-a lungul longrinei se va dezgoli si intinde fara
infexiuni. Pentru lucrarile aeroportuare, ancorele se vor pozitiona conform prevederilor proiectului
respectiv.
b. Inainte de betonarea benzii a doua, pe suprafata verticala a imbracamintei benzii
tumate anterior, se va aplica in mod obligatoriu, o pelicula de protectie, prin stropire (ce eel putin
doua ori).
c. La pistele si platformele aeroportuare, la partea superioara a rostului de contact
longitudinal se va crea prin taiere (la max. 24 ore de la tumarea dalei) un lacas de 8-10 mm
latime si de 30 mm adancime care va fi colmatat la "cald" sau la "rece" cu produse speciale de
etansare.
26.1.2. Executarea rosturilor de dilatatie
Rosturile de dilatatie transversale se executa pe toata latimea si grosimea
imbracamintei, la distanta de circa 50 m lungime de banda de beton, perpendicular pe axa benzii,
in linie continua, pe toata latimea imbracamintei.
De asemenea, se vor realiza rosturi de dilatatie si in alte locuri conform precizarilor din
planurile anexate.
Rostul de dilatatie transversal se va executa astfel:
a. Se aseaza pe fundatie o scandura imbibata din Iemn de brad (pastrata in apa tiinp de
24 ore inainte de utilizare) de 20-25 mm grosime, care ramane in lucrare. Scandura va avea
lungimea egala cu distanta intre longrine si latimea in functie de inaltimea imbracamintei, astfel:
- cu 3 cm mai mica decat inaltimea imbracamintei executata intr-un singur strat;
Scandura se aseaza perfect vertical, perpendicular fata de longrine si se fixeaza astfel
incat sa-si pastreze pozitia verticala in tot timpul executarii imbracamintei din vecinatatea sa.
Scandura de rost se va aseza astfel incat sa nu permita legatura intre dalele adiacente,
pe sub scandura si pe la capetele ei.
Pozitia scandurii se marcheaza pe longrina cu creta, pentru a putea permite taierea
ulterioara a rostului, in dreptul scandurii.
b. Ulterior, stratul de beton situat deasupra scandurii este indepartat prin executarea a
doua taieri paralele, distante la 20...25 mm intre ele 5 pana la nivelul superior al scandurii.
Rosturile de dilatatie longitudinale se executa la platforme, in cazul cand imbracamintea
este mai lata de 50 m, la aproximativ jumatate din latimea imbracamintei in locul unui rost de
contact.
Rosturile de dilatatie longitudinala se vor executa cu aceleasi dimesiuni si in acelasi mod
ca si rostul de dilatatie transversala (conform pet. 26.1.5.).
26.1.3. Executarea rosturilor de contractie
Rosturile de contractie sunt rosturi aparente, care separa betonul numai in partea
superioara a imbracamintei, si astfel, prin micsorarea sectiunii dalei se asigura fisurarea in
continuare a intregii sectiuni in dreptul rostului si nu in alte locuri.
Rosturile de contractie transversala se executa pe toata latimea imbracamintei, in linie
continua, perpendicular pe axa benzii, la distante de 4...6 m, si pe o adancime de 1/4... 1/5 din
grosimea dalei la imbracamintile executate intr-un singur cu ajutorul masinii de taiat rosturi
echipata cu doua discuri diamantate concentrice alaturate, de diametre diferite sau cu un singur
disc avtnd grosimea de 8 mm.
Taierea betonului, intarit se va executa imediat ce betonul permite, intr-un interval de
timp de 6...24 ore de la punerea in opera a betonului, in functie de tipul cimentului si de
temperatura aerului, asa cum se arata in tabelul 18.
Tabel 18
Tipul cimentului Temperatura aerului
5-13°C 13-22°C 22-3 0°C
142,5 R, . 12-24 ore 8-12 ore 6-8 ore
CD 40, 142,5 18-24 ore 10-18 ore 8-10 ore
Numarul utilajelor de taiat rosturi trebuie sa fie suficient pentru ca sa asigure taierea in
maximum 8 ore, a tututor rosturilor benzii turnate intr-un schimb.
 95

Se recomanda de asemenea prevederea a 1-2 masini suplimentare, in scopul inlocuirii

rapide a celor ce se vor defecta in timpul taierii rosturilor.
In cazul defectarii masinii de taiat rosturi sau scaderii rapide a umiditatii relative a aerului,
cu masina de rezerva se va taia in primul rand fiecare al treilea rost, revenindu-se apoi pentru
taierea celorlalte rosturi.
Rosturi de contractie longitudinala se executa in cazul cand banda de beton. se toarna
cu o latime mai mare de 5,0 m realizandu-se pe axa acesteia.
Rosturile de contractie longitudinale se vor executa prin taiere in betonul intarit, cu
aceleasi dimensiuni ca si rosturile de contractie transversala.
Rosturile de contractie longitudinale se vor taia dupa terminarea taierii tuturor rosturilor
de contractie transversale.
26.1.4. Dispunerea rosturilor in plan, se va face conform proiectului, evitandu-se
formarea de colturi cu unghiuri mai mici de 75° si rosturi cu lungimea mai mica de 0,50 m.
26.1.5. Pe zonele mentionate in proiect, in care sunt posibile deformatii ale terenului de
fundatie, in momentul punerii in opera a betonului se vor introduce ancore din otel beton OB 37
de 1 m lungime, cu diametrul 0 10 mm, asezate la distante de 1 m, intre ele, la jumatatea
grosimii dalei.
26.2. Executia rosturilor in sistemul cofraie glisante
26.2.1, Rosturile longitudinale in sistemul cofraje glisante pot fi:
- de contractie;
- de constructie.
- de dilatatie
Rosturile longitudinale de contractie se executa in cazul cand banda de beton se toarna
cu o latime mai rnare de 5 m, realizandu-se pe axa acesteia..
Rosturile longitudinale de constructie se realizeaza intre benzile de beton, pe toata
grosimea imbracamintei.
Rosturile de dilatatie longitudinale se executa la platforme in cazul in care imbracamintea
este mai lata de 5.00 m, la aprox. jumatate din latimea imbracamintei, in locul unui rost de
contact.
Note:
1. Armarea cu ancorea rosturilor longitudinale de constructie se poate face automat de
catre masina cu cofraje glisante sau manual prin baterea acestora cu ciocanul, imediat dupa
trecerea masinii.
2. In cazul imbracamintilor avdnd grosimea mai mare de 25 cm, transferul de sarcini intre
benzile de beton in zona rosiului longitudinal de constructie, poate fi asigurata prin adaugarea in
interiorul cofraje lor glisante ale masinii a unor profile metalice, care sa conduca la obtinerea unor
dale cufete laterale imbinate, de tipul nut sifeder de forma, trapezoidala sau sinusoidala.
Toate rosturile longitudinale se realizeaza in linie continua; nu se admit linii frante.
26.2.2. Rosturile transversalein sistemul cofraje glisante pot fi:
- de contractie;
- de constructie;
- de dilatatie.
Nota:
La cai de rulare, platforme si piste aeroportuare, mai ales cdnd imbracamintea se
asterne pe straturi susceptibile, timp de tasari diferentiate in timp, rosturile transversale
(executate perpendicular pe axa caii) se realizeaza cu gujoane.
Rosturile transversale de contractie se executa la distante de 4...6 m, perpendicular pe
axa caii, in linie continua, pe toata latimea imbracamintei..
Rosturile transversale de constructie se realizeaza pe toata latimea si grosimea
imbracamintei, cand se intrerupe turnarea betonului, astfel incat sa rezulte o data de eel putin 3 m
lungime.
Rosturile transversale de dilatatie se executa perpendicular pe axa benzii de beton, pe
toata latimea si grosimea imbracamintei, in urmatoarele conditii:
in aliniament, la distante de circa 50 m, in cazul in care imbracamintile din beton se executa pe
fundatii din balast, piatra sparta sau materiale granulare stabilizate mecanic si la temperaturi mai
micidel5°C. Ulterior, betonul existent deasupra scandurii, este indepartat prin executarea a doua
taieturi paralele, distantele la 25...30 mm intre ele, pana la nivelul superior al acesteia.
 96

Taierea betonului intarit se executa intr-un interval de timp de 6-24 ore de la punerea
betonului in opera, in functie de tipul cimentului si de temperatura aerului, asa cum se arata in
tabelul 18.

ART. 27. COLMATAREA ROSTURILOR

27.1. Golul realizat la partea superioara a rosturilor se va umple, pana la suprafata

imbracamintei, cu mastic bituminos, sau cu orice alt material de colmatare agrementat tehnic si
aprobat de Beneficiarul lucrarii, care pot fi:
- masticuri bituminoase, monocomponente (la cald);
- chituri elastice, monocomponente sau bicomponente (amestecate inainte de utilizare) pe
baza de poliuretani, de polimer sulfidic (tiokol) sau de siliconi (la rece);
- profile de neopren.
27.2. Oricare ar fi materialul folosit pentru colmatare , se vor respecta urmatoarele
prevederi:
- identificarea materialului si verificarea caracteristicilor sale;
- curatirea rosturilor de materiale straine (praf, pamant , pietricele, etc) cu ajutorul
scoabelor si a periilor de sarma;
- sufiarea cu jet de aer comprimat;
- amorsarea rostului, daca este necesar, prin aplicarea uniforma a produsului de amorsaj
(grund) pe peretii si marginile rostului si respectarea timpului necesar pentru uscarea materialului
de amorsaj;
- respectarea temperaturii de punere in opera a produselor ce se pun in opera la cald;
- inlaturarea materialului in exces;
- darea in circulatie a sectorului colmatat numai dupa recirea produselor turnate la cald si
dupa termenul impus prin tabelul 17.

ART. 28. VERIFICAREA CALITATH BETONULUIRUTIER PUS IN OPERA

Verificarea calitatii betonului pus in opera se face conform tabelului 15 si se refera la :

28.1. Determinari efectuate pe betonul proaspat, la locul de punere in opera:
- lucrabilitatea;
- temperatura in perioada de timp friguros (sub +5°C) sau foarte calduros (peste +25°C).
Daca un rezultat al determinarii privind lucrabilitatea si temperatura betonului, nu se
inscrise in limitele admise, se vor efectua inca doua determinari pentru acelasi transport de beton.
Daca valoarea medie a celor 3 determinari se inscrie in limitele admise, se va accepta
punerea in opera a betonului. Daca este depasita limita admisa, se reftiza punerea in opera a
betonului din transportul respectiv.
28.2. Incarcari pe betonul intarit:
- rezistenta la incovoiere, pe prisme de 150 x150 x 600 mm;
- rezistenta la compresiune, pe cuburi sau fragmente de prisme cu sectiunea 150 x
150 mm;
- rezistenta la compresiune, pe carote.
Rezistentele la incovoiere si la compresiune, al varsta de 28 de zile pentru betonul pus in
opera, determinate pe fiecare serie de trei epruvete, se analizeaza de laboratorul statiei de
betoane, care efectueaza incercarea, imediat dupa inregistrare.
28.2.1. In cazul in care rezultatul sau rezultatele incercarilor sunt mai mici decat cele
prevazute pentru clasa betonului respectiv, indicate in tabelul 14, laboratorul va comunica, in
termen de 48 ore, rezultatul in cauza, conducatorului statiei, conducerii unitatii de care depinde
statia si Beneficiarului lucrarii.
Urmare comunicarii primite de la laboratorul statiei de betoane, In termen de 48 ore, sefii]
impreuna cu Beneficiarul lucrarii si conducatorul punctului de lucru, vor identifica sectorul de
imbracaminte executat (dalele turnate) in schimbul de lucru corespunzator probei, cu valoarea
rezistentei neasigurata, pe care se vor efectua verificari suplimentare, prin incarcari nedistructive
sau extragere de carote.
28.2.3. Incercarile prin metode nedistructive sau pe carote se efectueaza conform
reglementarilor in vigoare, cu precizarea ca in calcule se introduce ca valoare de calcul rezultatul
 97

mediu si sectiune, in cazul incercarilor prin metode nedistructive si valoarea individuala, in cazul
incercarilor obtinute pe carote.
28.3. Pentru statia de betoane, prelucrarea si interpretarea rezultatelor incercarilor se face
pe probele prelevate la statie, pe durata a 30 zile.
Aprecierea activitatii statiei, se face pe baza rezistentei caracteristice la incovoiere
obtinuta pentru fiecare tip de beton.
28.4. Aprecierea realizarii clasei betonului pus in lucrare se face pe baza valorii rezistentei
caracteristice la incovoiere obtinuta pe grupul rezultatelor analizate.
28.5. Conformitatea pentru rezistentele betonului la incovoiere, se verifica pe baza
criteriului care prevede limitarea rezistentei caracteristice la incovoiere, a sirului de rezultate
analizat la valoarea clasei betonului.
CRITERIUL se aplica In cazul in care conformitatea betonului utilizat la o lucrare este
verificata, considerand rezultatele a eel putin 2 probe (6 prisme 150 x 150 x 600 mm).
Conformitatea este realizata daca rezistenta caracteristica la incovoiere (R MC ) este cel
putin egala cu clasa betonului respectiv.
28.6. Interpretarea rezultatelor incarcarilor efectuate pe betonul din imbracamintea rutiera
executata se va face conform prevederilor din ANEXA III. 1 din Normativul NE 014.

CAPITOLUL 6
CONTROLUL CALITATII, CONDITII TEHNICE REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ART. 29. CONTROLUL CALITATII

29.1. Verificarile ce trebuie efectuate in diferite etape ale executiei imbracamintilor rutiere
de beton de ciment, sunt cele prevazute in ANEXA 1.2 la Normativul NE 014.
29.2. Beneficiarul va aproba preliminar:
- sursele si furnizorii de materiale;
- instalatiile si echipamentul;
- retele si sectoarele de proba;
- metodele de executie.
29.3. Pe parcursul executiei se verifica in permanenta calitatea materialelor si se vor
efectua verificarile pentru certificarea calitatii betonului si a executiei imbracamintilor din beton de
ciment, dupa cum urmeaza:
29.3.1. Respectarea operatiunilor tehnologice, care trebuie sa corespunda prevederilor din
acest caiet de sarcini, verificandu-se in special:
- respectarea proiectului;
- dalele inscrise in bonurile de transport ale betonului (daca nu s-a depasit durata de
transport);
- conditiile de punere in opera a betonului, functionarea utilajelor de punere in opera a
betonului, pregatirea platformei in vederea turnarii betonului;
- mentinerea omogenitatii betonului, in timpul transportului si punerii in opera;
- mentinerea longrinelor sau a firelor de ghidaj la cotele prevazute;
- mentinerea pozitiei ancorelor din otel-beton;
- distributia uniforma a betonului in fata utilajelor de compactare;
- compactarea uniforma si evitarea segregarii in timpul compactarii;
- luarea de masuri speciale in cazul turnarii in conditii meteorologice nefavorabile;
- executia rosturilor: pozitie, materiale utilizate , dimensiuni, finisare;
- protejarea suprafetei betonului;
- asigurarea conditiilor de finisare a suprafetei imbracamintei.
29.3.2. Caracteristicile materialelor, trebuie sa corespunda conditiilor tehnice din acest
caiet de sarcini si normele si reglementarilor in vigoare.
Caracteristicile materialelor se verifica, cu frecventele precizate in tabelul 9, la
aprovizionare si inainte de utilizare.
29.3.3. Se verifica, caracteristicile betonului proaspat si ale betonului intarit, care trebuie sa
corespunda conditiilor tehnice din tabelele 13 si 14.
Aceste caracteristici se verifica, cu frecventele precizate in tabelul 15, la statia de betoane
si la locul de punere in opera.
 98

29.4. Controlul dupa executia imbracamintei consta in :

- verificarea denivelarilor de suprafata, cu aparatura tip APL;
- verificarea rugozitatii suprafetei, prin masuratori cu metoda inaltimii de nisip;
- verificarea rezistentei betonului, pe baza de carote extrase din lucrare;
- verificarea grosimii imbracamintei, cu ajutorul carotelor.

ART. 30. ELEMENTE GEOMETRICE

30.1. Grosimea totala a imbracamintii de beton de ciment este cea prevazuta

in proiect.
Abaterea maxima admisa la grosimea totala proiectata a imbracamintei este
de:
(-10 .. .+50) mm la ranformarea imbracamintilor existente. Verificarea grosimii imbracamintii
de beton se efectueaza prin masuratori directe, la marginile benzilor de beton, la fiecare 200 m,
precum si pe carotele extrase pentru verificarea calitatii betonului.
30.2. Latimea de turnare a dalei de beton este prevazuta in
proiect.
Abaterea maxima admisa la latimea proiectata a benzii de beton
este de: ± 15 mm, la lucrari noi; ± 5 mm, la ranforsarea
imbracamintilor rutiere vechi din beton de ciment.
Verificarea latimii imbracamintei de beton, se efectueaza prin masuratori directe cu ruleta,
intre marginile benzii de beton, la fiecare 50 m.
30.3. Panta transversala a imbracamintei este cea indicata in proiect.
Abaterile limita la panta transversala ale imbracamintilor pentru piste, cai de rulare, bretele
de Iegatura si platforme aeroportuare este de ±0,2% (2 mm/m).
Vericarea pantei transversale se face in mod obligatoriu in dreptul profilelor prevazute in
proiect si intre aceste profiluri, la cererea comisiei de receptie.
30.4. in profil longitudinal, abaterile limita la cotele imbracamintei, fata de cotele din proiect,
pot fi:
• ±10 mm la piste, cai de rulare si platforme aeroportuare

ART. 31. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTII

31.1. Denivelarile maxime admisibile ale suprafetei, imbracamintei, in sens transversal sau
longitudinal, masurate sub dreptarul de 3,00 m lungime pe fiecare banda de beton sau banda de
circulatie, pe toata suprafata acesteia, sunt de:
• 4 mm, in cazul imbracamintilor ce se executa pentru lucrarile avand viteza de proiectare
mai mare de lOOkm/h;
Distanta minima intre doua puncte cu denivelari maxime admise, masurata pe axa
longitudinala a benzii de beton, este de 20 m.
31.2. Denivelarile admisibile la rostul longitudinal de contact intre doua benzi de beton,
adiacente, sunt de 2 mm in cazul pistelor aeroportuare.
31.3. Denivelarile maxime admisibile intre muchiile dalelor invecinate ale rosturilor
transversale sunt de:
• 0 (zero) mm, la rosturile de contractie ale imbracamintei ce se executa pentru lucrari
proiectate pentru viteza de circulatie mai mare de 100 km/h si pentru pista aeroportuare;
• 2 mm, la rosturile de lucru pentru piste aeroportuare indiferent de viteza de circulatie.
31.3.1. Verificarea denivelarilor suprafetei imbracamintii se efectueaza in timpul executiei,
imediat dupa prima trecere a vibrofinisorului si la receptie.
31.3.2. In profil longitudinal, masurarea denivelarilor se efectueaza pe fiecare banda de
beton sau banda de circulatie si anume pe axa acestora, cu ajutorul dreptarului de 3,00 m
lungime si a unei pene de 20 cm Iungime si max. 3 cm latime, avand o inclinatie de 1:10 si
gradatii corespunzatoare diferentelor de inaltime de 1 mm. Masuratorile se vor face la fiecare dala
realizata in timpul executiei si din 50 in 50 m la receptie, sau prin sondaj la cererea comisiei de
receptie si se vor consemna numai citirile ce depasesc denivelarile admisibile indicate la pet.
31.1.
31.3.3. In profil transversal, verificarea denivelarilor este obligatorie in dreptul profllelor
 99

aratate in proiect si la cererea comisiei de receptie si intre aceste profile. Masuratorile se fac in
mod similar cu cele prevazute la pet. 31.3.2. pentru profile in lung, folosind insa un dreptar cu
lungimea aratata la pet. 30.3.
31.4. Verificarea rugozitatii imbracamintei se efectueaza prin metoda inaltimii de nisip
conform STAS 8849, inainte de darea acesteia in circulatie. Valoarea minima a rugozitatii este de
0,6 mm, sau in curbe cu raze sub 125 m si in intersectii unde este de 0,8 mm.
31.5. Verificarea modului de realizare si de colmatare a rosturilor, a prezentei fisurilor si
crapaturilor, se efectueaza pe baza de observatii vizuale, obtinute prin parcurgerea pe jos, in
prima perioada a zilei si de preferat pe vreme racoroasa, a sectorului de imbracaminte executat.
31.6. Verificarea cotelor din axa drumului, prevazute in profilul longitudinal se face cu
ajutorul unui aparat de nivel.
31.7. In cazul in care se dispune de aparatul Viagraf pentru determinarea planeitatii in
profil longitudinal, verificarea si interpretarea rezultatelor se face cu aces aparat, conform
reglementarilor legale in vigoare.
31.8. Rezultatele verificarilor se consemneaza in evidentele de control ale santierului si
fac parte integrants din cartea constructiei.
31.9. Investitorul, prin reprezentanrul sau oficial (Beneficiarul lucrarii) va verifica periodic
datele inscrise in documentele de atestare a calitatii executiei.

ART. 32. PRESCRIPTII SPECIALE

32.1. Defectiunile aparute la imbracamintile de beton de ciment trebuiesc reparate inainte

de darea in exploatare a acestora.
Modul de reparare a lor se stabileste de comun acord cu Beneficiarul si Proiectantul.
32.2. Pentru asigurarea durabilitatii in exploatare, imbracamintile de beton de ciment se
exclud de la tratamentul cu clorura de sodiu(sare gema industriala) ce se efectueaza iarna pentru
combaterea lunecusului, timp de cinci ani de la data executiei acestora.
32.3. Rosturile de constructie se taie dupa deschiderea acestora.
32.4. Produsele utilizate ca fund (pat) de rost trebuie sa fie compresibile, neputrezibile,
rezistente la temperaturi ridicate, specifice produselor de etansare la cald a rosturilor si sa nu
interactioneze cu produsele de etansare la rece a rosturilor.

ART.33. DOCUMENTELE DE REFERINTA ALE SPECIFICATIILOR TEHNICE

33.1. Agregate
Granulozitatea naturale STAS 730 si SREN 933-2
Umiditateaagregatelor STAS 4606
Echivalent de nisip STAS 730
Continutul de impuritati la agregate STAS 4606
Parti levigabile STAS 4606
Continutul de fractiuni sub 0,1 mm STAS 730
Rezistenta la strivire a agregatelor in
stare saturata STAS 4606
Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles STAS 730
Grad de spargere la agregate concasate STAS 730
Forma granulelor (coeficient de forma;
rapoarte b/a si c/a; continutul de granule plate
si deiculare STAS 730
Rezistenta agregatelor la inghet-dezghet
- coeficient de gelivitate si sensibilitate la
inghet
-pierdere de masa STAS 4606
Coeficient de calitate STAS 730
Masa rocii la agregate concasate STAS 730
Porozitatea aparenta la temperatura normala STAS 6200/13
33.2. Ciment, beton, imbracaminte rutiera, produse de protectie si
 100

de coiamatare a rosturilor Stabilitatea si

inceputul timpului de priza la
ciment SR EN 196/3
Contraprobe ciment SR EN 196/7
Starea de conservare a cimentului C 140
Rezistente mecanice ale cimentului SR EN 196-1
Lucrabilitatea betonului si granulozitatea
agregatelor din beton STAS 1759
Densitatea aparenta STAS 1759
Rezistente mecanice ale betonului STAS 1275 si NE 014
Continut de aer oclus STAS 5479
Grad de gelivitate STAS 3518
Rugozitatea suprafetei imbracamintei STAS 8849
Extrageri, prelucrari, incercari carote STAS 1275 si C 54
Densitatea fluidului de protectie P 45 STAS 35
Vascozitatea fluidului de protectie P 45 STAS 117/STAS 2096
Punctul de inmuiere al masticului bituminos STAS 60
Penetratia Asrobitului STAS 2922
Stabilitatea Asrobitului STAS 9199

CAPITOLUL 7
RECEPTIA LUCRARILOR

Receptia imbracamintilor de beton de ciment se efectueaza in trei etape: pe faze de

executie -determinante, preliminara (la terminarea lucrarilor) si finala.

ART. 34. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE – DETERMINANTE

Receptia pe faze determinante (receptii ale lucrarilor ce devin ascunse), stabilite in proiect,
se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu
HG 273/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante,
elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volumul 4/1996, atunci cand toate
lucrarile prevazute in proiect pentru pregatirea platformei sunt complet terminante si toate
verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art. 20 din prezentul caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si de caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie "Proces verbal de receptie pe faza" in registrul de
lucrari ascunse in care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de executie a
acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor la care s-au
constatat abateri fata de prevederile prezentuiui caiet de sarcini.
In urma receptiei se incheie proces verbal defaza determinanta.

ART. 35. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR)

Receptia preliminara a imbracamintii din beton de ciment se face odata cu receptia

preliminara a intregii lucrari, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Receptia preliminara se efectueaza cand sunt terminate toate lucrarile si verificarile
prevazute in documentatia de proiectare, inclusiv remedierile neconformitatilor constatate si la eel
putin o luna de zile de la dareain circulatie.
Comisia de receptie va examina lucrarile executate privind conditiile tehnice de
calitate, fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, si fata de documentatia de
control si proceseie verbale de receptie pe faza, intocmite in timpul executiei lucrarilor.
Evidenta tuturor verificarilor efectuate in timpul executiei lucrarilor, face parte din
documentatia de control la receptia preliminara.
 101

ART. 36. RECEPTIA FINALA

Receptia finala a imbracamintii din beton de ciment se face odata cu receptia finala a
intregii lucrari, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia.
Receptia finala se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG
273/94.
 102

CAIETE DE SARCINI - CONSTRUCTII PLATFORMA BETONATA

ANEXA 4 – CAIETE DE SARCINI AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

CAIET DE SARCINI GENERALE

STRAT RUTIER DIN AGREGATE NATURALE

STABILIZATE CU CIMENT

GENERALITATI

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia straturilor
rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment si conditiile tehnice prevazute in STAS 10473/1-
87, care trebuie sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii
materialelor si a straturilor executate.
1.2. Conform tabelului anexa la STAS 6400-84, straturile rutiere din agregate naturale
stabilizate cu ciment se folosesc la:
⇒ executia straturilor superioare de fundatie la:
- drumurile de clasa tehnica I…V cu imbracaminti bituminoase, care au strat de baza din
mixturi asfaltice sau din agregate naturale stabilizate cu ciment (al 2-lea strat stabilizat;
- drumurile de clasa tehnica III si IV cu imbracaminti bituminoase, care au strat de baza din
piatra sparta impanata cu split bitumat;
- drumurile de clasa tehnica I…III cu imbracaminti din pavaje, care au strat de baza din
agregate naturale stabilizate cu ciment (al 2-lea strat stabilizat);
- drumurile de clasa tehnica I…III cu imbracaminti din beton de ciment;
⇒ executia straturilor de baza la:
- drumurile de clasa tehnica III…V cu imbracaminti bituminoase (fara strat de mixturi
asfaltice);
- drumurile de clasa tehnica III si IV cu imbracaminti din pavaj de pavele;
- drumurile de clasa tehnica I…IV cu imbracaminti bituminoase (fara strat de mixturi
asfaltice) si de clasa tehnica I…III, cu imbracaminti din pavaje, care au fundatiile alcatuite
dintr-un strat inferior de balast si un strat superior din agregate naturale stabilizate.
1.3. Straturi rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se pot folosi si la:
⇒ largirea fundatiilor rutiere existente;
⇒ amenajarea platformelor si a locurilor de parcare;
⇒ amenajarea benzilor de stationare si de incadrare;
⇒ consolidarea acostamentelor.

ART.2. PREVEDERI GENERALE

2.1. La executarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor
respecta prevederile din standardele si normativele specifice in vigoare, in masura in care acestea
completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din prezentul caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea Inginerului verificari suplimentare
fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
 103

2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Inginerul va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.

CAPITOLUL I
NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

ART.3. CIMENTURI
3.1. La stabilizarea agregatelor naturale se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment,
care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor
respective, indicate in tabelul nr.1:

CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU CIMENTURI Tabel

1
CARACTERISTICI FIZICE CIMENTUL
II/A - S 32,5 SR II/A - S 32,5 I 42,5 (P 40) CD-40
si H II/A - S 32,5 si SR
388:1995
Priza determinata pe pasta de
ciment de consistenta normala

-sa nu inceapa mai devreme de 1 ora 1 ora 1 ora 2 ore

-sa nu se termine mai tarziu de 10 ore

Constanta de volum determinata
pe: turtele sa nu prezinte incovoieri, crapaturi (fenomene de
-turte umflare)

-marirea de volum la incercarea cu < 10

inelul Le Chatelier
Rezistenta mecanica la
compresiune min la: 2 zile N/mmp - - 10 15
7 zile N/mmp 16 16 - 25
28 zile N/mmp 32,5…52,5 32,5…52,5 42,5…62,6 40

NOTA: Cimenturile la care priza incepe mai devreme de 2 ore se vor folosi in mod obligatoriu cu
intarzietor de priza.

Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise clasei
respective, vor fi declasate si utilizate numai corespunzator noii clase.
Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea
betoanelor.
* ciment II/A - S 32,5 conf. STAS 1500:1996
* ciment SR II/A - S 32,5 conf. SR 3011:1996
* ciment H II/A - S 32,5 conf. SR 3011:1996
* ciment I 42,5 (P 40) conf. SR 388:1995
* ciment CD 40 conf. STAS 10092-78.
3.2. Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment.
3.3. Daca Antreprenorul propune utilizarea a mai multor tipuri de ciment este necesar a
obtine aprobarea Inginerului in acest scop.
3.4. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimenturilor trebuie sa corespunda
prevederilor standardelor respective.
3.5. In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar), a
manipularii sau depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine.
 104

3.6. Depozitarea cimentului se va face in celule tip siloz, atat pentru depozitele de rezerva
cat si pentru cele de consum, corespunzatoare din punct de vedere al protectiei impotriva
alterarilor cauzate de fenomene meteorologice.
Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoasterea si
controlul acestuia.
3.7. In cursul executiei, cand apare necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat
in silozuri, acestea se vor goli complet si se vor curata, prin instalatia pneumatica si se vor marca,
corespunzator noului sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita.
3.8. Se interzice folosirea cimentului avand temperatura mai mare de +50°C.
3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data expedierii de
catre producator.
3.10. Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa
verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice de 2(7) zile.
3.11. Controlul calitatii cimenturilor pe santier se face in conformitate cu prevederile
tabelului nr.6.
3.12. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului, astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;
- intr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinarilor efectuate in laborator.

ART.4. AGREGATE
4.1. Conform STAS 10.473/1, pentru executia straturilor rutiere din agregate naturale
stabilizate cu ciment se utilizeaza sorturile de agregate specificate in tabelul 2.
Tabel 2
DOMENIU DE AGREGATELE FOLOSITE
APLICARE NATURA AGREGATULUI DIMENSIUNEA
GRANULELOR
STRATURI DE BAZA pentru: AGREGATE DE BALASTIERA,
1 structuri rutiere nerigide, conform: SR 662,
platforme, locuri de parcare - tabel 4, nisip 0-4
- tabel 8, pietris 8-16
- tabel 15, balast 0-16
AGREGATE CONCASATE, DE:
BALASTIERA, conform SR 662,
- tabel 8, pietris concasat 8-16
- tabel 15, balast concasat 0-16
CARIERA, conform SR 667,
tabelele 3 si 6,
- piatra sparta (split) 8-16
- savura 0-16
STRATURI DE FUNDATIE AGREGATE DE BALASTIERA,
2 pentru structuri nerigide si conform: SR 662,
rigide, platforme, locuri de - tabel 4, nisip 0-4
parcare, benzi de stationare, - tabel 8, pietris 8-25
acostamente - tabel 15, balast 0-25
AGREGATE CONCASATE, DE:
BALASTIERA, conform SR 662,
- tabel 8, pietris concasat 8-25
- tabel 15, balast concasat 0-25
CARIERA, conform SR 667,
tabelele 3 si 6
- piatra sparta (split) 8-16 si 16-25
- savura 0-16

4.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul,
apa sau la inghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
 105

4.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului
folosit la executia stratului rutier stabilizat.
4.4. Agregatele naturale folosite la executia straturilor rutiere stabilizate cu ciment trebuie
sa indeplineasca caracteristicile de calitate indicate in tabelele 3 si 4.
4.5. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face
numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
4.6. In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si in timpul depozitarii,
agregatele trebuie ferite de impurificari.
La statia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separate pe
sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecuri cu alte
sortimente.
4.7. Controlul calitatii agregatelor de catre executant se face in conformitate cu prevederile
tabelului nr.6.
4.8. Laboratorul executantului va tine evidenta calitatii agregatelor, astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
Tabel 3
NISIP, pentru straturi rutiere din agregate naturale stabilizat cu ciment, utilizate pentru executia
fundatiei structurilor rutiere nerigide sau a straturilor de baza (conform SR 662, pct. 2.3.2.1)
CONDITII DE ADMISIBILITATE
CARACTERISTICI DE CALITATE Clasa tehnica a drumului
I-II-III IV-V
SORT 0-4
GRANULOZITATE CONTINUA
COEFICIENT DE NEUNIFORMITATE (Un) % mm 8
ECHIVALENTUL DE NISIP (EN) min 50 30

Tabel 4
AGREGATE DE BALASTIERA SAU AGREGATE CONCASATE DE CARIERA SAU
BALASTIERA, pentru straturi rutiere stabilizate cu ciment
DOMENIU DE UTILIZARE
Straturi de Straturi de baza Straturi de fundatie
baza pentru pentru sisteme pentru sisteme rutiere
CARACTERISTICI DE sisteme rutiere rutiere nerigide nerigide si rigide,
CALITATE nerigide pentru pentru clasele platforme, locuri de
clasele tehnice tehnice IV-V si parcare, benzi de
I-III pentru platforme stationare, consolidare
de parcare acostamente
SORT AGREGATE 0-16 0-16 0-25
BALASTIERA/
AGREGATE CONCASATE
(mm)
CONTINUT DE FRACTIUNI
0-8 mm 50…75 50…80 50…80
GRANULOZITATE CONTINUA
Conform figurii (pagina 10 bis)
COEFICIENT DE 8 8 8
NEUNIFORMITATE (Un), min.
ECHIVALENT DE NISIP (EN)
% min. (pe fractiunea 0-4 mm) 30 30 30
UZURA CU MASINA LOS
ANGELES (LA), % max. 35 35 35
 106

NOTA: 1. Pe drumurile cu trafic foarte greu si autostrazi este indicat ca cel putin 50% din
agregate sa fie concasate.

4.9. Granulozitatea, in toate cazurile, trebuie sa fie continua si sa se inscrie in limitele

aratate in tabelele nr.4 si 5.
Tabel 5
DOMENIUL LIMITELE TRECERI PRIN SITE SI CIURURI IN % DIN MASA
GRANULOZITATII VARIATIEI 0,1 0,2 1 4 8 16 25
(mm)
0-16 inferioara 6 8 18 35 51 90 -

superioara 11 17 34 59 75 100 -
0-25 inferioara 6 8 18 35 51 72 90

superioara 11 17 34 59 75 90 100
 ART.5. APA
5.1. Apa utilizata la prepararea amestecului de agregate naturale si ciment poate sa
provina din reteaua publica sau alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile
prevazute in STAS 790.
Indiferent de sursa, la inceperea lucrarilor, se va face verificarea apei, de catre un laborator de
specialitate.
5.2. In timpul utilizarii pe santier, se va evita poluarea apei cu detergenti, materii
organice, uleiuri, argile, etc.
ART.6. ADITIVI
La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impune adesea folosirea
unui intarzietor de priza. Acesta poate fi intarzietorul de priza folosit obisnuit la prepararea betoanelor de
ciment.

ART.7. MATERIALE DE PROTECTIE

* Emulsie bituminoasa cationica, conform STAS 8877-72
* Nisip sort 0-4 mm, conform SR 662.

ART.8. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE

DE PREPARAREA AMESTECULUI STABILIZAT
Materialele destinate prepararii straturilor de baza si de fundatii din agregate naturale
stabilizate cu ciment sunt supuse la incercari preliminare si la determinari pentru stabilitatea
retetei, a caror natura si frecventa sunt date in tabelul nr.6.
Tabel 6
Materialul Actiunea, procedeul de Frecventa minima Metode de
verificare sau caracteristicile La aprovizionarea Inainte de utilizarea determinar
ce se verifica materialelor in depozit materialului e conform
0 1 2 3 4
Ciment Examinarea datelor inscrise La fiecare lot aprovizionat
in certificatul de calitate sau - -
certificatul de garantie
Constanta de O determinare la fiecare - SR EN
volum/stabilitate lot aprovizionat, dar nu
mai
Timpul de priza putin de o determinare la - 196-3
100 t, pe o proba medie
Rezistente mecanice la 2 (7) O proba la 100 t sau la - SR EN
zile fiecare siloz in care s-a
Rezistente mecanice la 28 depozitat lotul - 196-1
zile aprovizionat
Prelevarea de contra-probe La fiecare lot aprovizionat - -
care se pastreaza minim 45 probele se iau impreuna
zile (pastrate in cutii metalice cu delegatul Inginerului
sau pungi de polietilena
sigilate)
Starea de conservare numai O determinare la fiecare Doua determinari SR EN
daca s-a depasit termenul lot aprovizionat sau la pe siloz (sus si jos) 196-6
de depozitare sau au fiecare siloz in care s-a
intervenit factori de alterare depozitat lotul
aprovizionat (pe o proba
medie)
Agregate Examinarea datelor inscrise La fiecare lot aprovizionat - -
in certificatul de calitate sau
certificatul de garantie
Granulozitatea sorturilor O proba la fiecare lot - STAS 730
aprovizionat si pentru STAS
fiecare sursa 4606
 Echivalentul de nisip
Coeficient de neuniformitate
Umiditatea
Rezistenta la uzura cu
masina tip Los Angeles
Aditivi Examinarea datelor inscrise
in certificatul de calitate
Apa Compozitia chimica
Emulsie Examinarea datelor inscrise
bituminoas in certificatul de calitate
a
O proba la fiecare lot - STAS 730
aprovizionat pentru
fiecare sort si sursa
O proba la fiecare lot - STAS 730
aprovizionat si pentru
fiecare sursa
- O proba pe schimb STAS
si sort si ori de cate 4606
ori se observa o
schimbare cauzata
de conditii meteo
O proba la fiecare lot - STAS 730
aprovizionat pentru
fiecare sort si sursa
La fiecare lot aprovizionat - -
- O proba la STAS 790
inceperea lucrarii
pentru fiecare
sursa
La fiecare lot aprovizionat - -

C A P I T O L U L II
STABILIREA COMPOZITIEI AMESTECULUI DIN AGREGATE
NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

ART.9. INCERCARI PRELIMINARE

Stadiul compozitiei amestecului de agregate naturale, ciment si apa se va face de catre
un laborator de specialitate prin efectuarea unor incercari preliminare, care va determina:
- curba granulometrica a agregatelor stabilizate;
- dozajele de ciment si aditiv;
- continutul de apa;
- densitatea in stare uscata de referinta, respectiv caracteristicile de compactare.
De asemenea, testul preliminar va determina variatiile admisibile ale compozitiei, in
vederea adaptarii acesteia la conditiile de santier, pastrand caracteristicile amestecului
preparat, privind lucrabilitatea, omogenitatea si caracteristicile cerute la punctul 10.2.

ART.10. COMPOZITIA AMESTECULUI

10.1. Stabilitatea compozitiei amestecului se va face:
- la intrarea in functie a statiei de preparare;
- la schimbarea tipului de ciment sau agregate;
- ori de cate ori se apreciaza ca este necesara reexaminarea compozitiei utilizate.
10.2. Compozitia amestecului de ciment, apa si agregate naturale se va stablili numai
prin incercari de laborator atestat, in functie de indeplinirea conditiilor aratate in tabelul 7.
10.3. In tabelul 8 se indica orientativ dozajele de ciment.
10.4. Curba granulometrica a amestecului trebuie sa fie situata in limitele aratate in
tabelul 5. Curba granulometrica aleasa este cea care conduce la caracteristici fizico-mecanice
optime in conditiile compactarii standard (incercarea Proctor modificat).
10.5. In ce priveste continutul de apa, acesta trebuie sa se situeze la nivelul umiditatii
optime de compactare.
10.6. Caracteristicile de compactare respectiv densitatea in starea uscata maxima du max.
si umiditatea optima Wopt ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor

109
determina de catre un laborator de specialitate autorizat, prin metoda Proctor modificata,
conform STAS 1913/13.
10.7. O importanta deosebita in cazul agregatelor naturale stabilizate o are durata de
punere in opera. Aceasta este durata in care priza este nula sau foarte slaba si permite
punerea in opera a amestecului si comportarea lui, fara sa prejudicieze viitoarele caracteristici
mecanice ale acestuia.
Durata de punere in opera care se cere in cazul materialelor granulare stabilizate,
variaza intre 2 si 6 ore in functie de conditiile de executie. Marirea duratei peste doua ore se
poate obtine prin utilizarea unui intarzietor de priza.
Cantitatea de intarzietor de priza depinde de temperatura ambianta si ea va fi stabilita
de laborator in cadrul studiilor preliminare, cunoscand ca la 10°C durata de punere in lucru este
estimata la dublul celei obtinute la 20°C iar aceasta la randul ei este de doua ori mai mare
decat cea pentru 40°C.
Incercarea se face pentru diferite temperaturi, si se traseaza diagrama timp de punere in opera -
temperatura.
Tabel 7
Denumirea stratului si al lucrarii
Caracteristica Strat de baza Strat de fundatie pentru sisteme
pentru sisteme rutiere rigide, nerigide, consolidarea
rutiere nerigide, benzilor de stationare, a benzilor de
platforme si locuri incadrare si a acostamentelor
de parcare
Rezistenta la compresiune
N/mm2 1,5...2,2 1,2...1,8
Rc 7 zile 2,2...5,0 1,8...3,0
Rc 28 zile
Stabilitate la apa % max.
- scaderea rezistentei la
compresiune 20 25
Rci
- umflare volumica 2 5
UI
- absorbtie de apa 5 10
Ai
Pierdere de masa % max.
- saturare-uscare Psu 7 10
- inghet-dezghet Pid 7 10

Tabel 8
Denumirea stratului Agregatul Dozaj orientativ de ciment, in
%
Natura Granulozitate din cantitatea de agregate
(mm) naturale uscate
1. Strat de baza, - balast 0-16 3...7
platforme si locuri de - agregate 0-16
parcare concasate
2. Strat de fundatie, nisip 0-4 6...10
consolidarea benzilor de
stationare, a benzilor de balast 0-25
incadrare si a concasate 0-25 4...6
acostamentelor

Dozajul de ciment va fi stabilit prin incercari preliminare astfel incat sa se asigure

rezistentele (caracteristicile) prevazute in tabelul 7.

110
 C A P I T O L U L III
PREPARAREA AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE
STABILIZATE CU CIMENT

ART.11. STATIA DE PREPARARE

11.1. Prepararea amestecului din agregate naturale, ciment si apa se poate efectua in
centrale de tip continuu de dozare si malaxare sau in centrale de beton, folosite la prepararea
betoanelor rutiere.
11.2. Distanta maxima intre statia de preparare si punctul de lucru, va corespunde unui
timp de transport al amestecului de agreagate naturale, ciment si apa, de maxim 45 minute.
11.3. Statia de preparare trebuie sa dispuna de:
a. depozite de agregate cu dotari corespunzatoare pentru evacuarea apelor provenite din
precipitatii;
b. silozuri cu ciment marcate corespunzator, avand capacitatea corelata cu capacitatea de
productie a statiei;
c. instalatie de preparare, cu rezervoare si dozatoare in buna stare de functionare;
d. buncare pentru descarcarea, din utilajele de preparare, a amestecului preparat;
e. laborator amenajat si dotat corespunzator;
f. dotari care sa asigure spalarea malaxorului, buncarelor si mijloacelor de transport;
g. dotari privind protectia muncii si P.S.I.
11.4. Centralele de preparare trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici, privind
precizia de cantarire si dozare:
- agregate +/- 3%
- ciment si apa +/- 2%
- aditivi +/- 5%
Tolerantele se exprima in functie de greutatea fiecarui component si trebuie sa faca
referire la cantitatile teoretice conform calibrarii.
11.5. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare a statiei de preparare a amestecului lista
reglajelor care trebuie sa fie efectuate la instalatie pentru indeplinirea conditiilor prevazute la art.10,
comisia controland daca s-au facut aceste reglari, in special:
- etalonarea cantarelor;
- verificarea dozatoarelor volumetrice;
- functionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere-inchidere) la
introducerea agregatelor, a cimentului si a apei in malaxorul instalatiei de preparare;
- uzura paletilor malaxoarelor.
Toate aceste verificari se vor face inainte de prepararea amestecului.

ART.12. EXPERIMENTAREA PREPARARII AMESTECULUI

12.1. Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa faca teste pe statia de
preparare a amestecului pentru a verifica, folosind mijloacele santierului, daca reteta
amestecului, stabilita in laborator, permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de
sarcini.
Testele trebuie repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare privind:
- umiditatea;
- omogenitatea amestecului;
- rezistenta la compresiune;
- timp optim de punere in opera.
Cu ocazia acestor verificari se va stabili si durata minima de malaxare care sa asigure o
buna omogenitate a amestecului preparat.
12.2. Probele pentru verificari se vor recolta din amestecul preparat in timpul testarii, in
vederea verificarii obtinerii caracteristicilor cerute, aratate la cap.II, art.10.
ART.13. PREPARAREA PROPRIU-ZISA A AMESTECULUI
13.1. Este interzisa prepararea amestecului in instalatiile care nu asigura incadrarea in abaterile
prevazute la pct.11.4. sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt defecte.
Antreprenorul raspunde permanent de buna functionare a dispozitivelor de dozare,
verificandu-le ori de cate ori este necesar, dar cel putin o data pe saptamana.

111
 13.2. Cantitatea de apa necesara amestecului se va corecta in functie de
umiditatea naturala a agregatelor, astfel incat la punerea in opera sa fie asigurata umiditatea
optima de compactare stabilita in laborator, tinandu-se seama si de pierderile de apa in timpul
transportului de la statia de preparare la locul de punere in opera.
13.3. Cantitatea de ciment ce se introduce in amestec este cea prevazuta in reteta
stabilita pentru fiecare tip de ciment aprovizionat.
13.4. Amestecarea materialelor componente se va face in malaxorul instalatiei de
preparare pana la omogenizarea amestecului.
13.5. Amestecul de agregate naturale, ciment si apa se introduce in buncarul de stocare a
materialului, din care se descarca in autobasculanta, astfel incat sa se evite segregarea.

ART.14. CONTROLUL CALITATII AMESTECULUI PREPARAT

14.1. Controlul calitatii amestecului preparat precum si confectionarea epruvetelor
pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale amestecului (grad de compactare si
rezistenta la compresiune) se vor face in conformitate cu tabelul nr.9.
14.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea
amestecului:
- compozitia amestecului preparat;
- caracteristicile de compactare - Proctor modificat
- caracteristici ale amestecului preparat:
* umiditati: - la statia de preparare;
- la locul de punere in opera;
* densitatea stratului compactat;
- confectionarea epruvetelor de amestec si determinarea caracteristicilor fizico-mecanice
(rezistente la compresiune si densitate), care vor fi inscrise in evidente.
Tabel 9
Nr Actiunea, procedeul de Frecventa minima Metoda de
crt. verificare sau caracteristici determinare
ce se verifica La statia de betoane La locul de punere conform
in lucru
1 Examinarea documentului La fiecare transport
de transport - -
2 Incercarea Proctor pentru fiecare reteta - STAS 1913/13
modificata
3 Temperatura (la temperaturi la fiecare 2 ore pentru la fiecare 2 ore -
ale aerului in intervalul 0oC- fiecare instalatie
5oC si > 30oC
4 Compozitia granulometrica 1 determinare pe - STAS 4606
a amestecului schimb, dar cel putin 1
determinare la 500 mc
5 Umiditatea amestecului in cel putin o data pe STAS 1913/1
vederea stabilirii cantitatii schimb si la schimbari -
de apa necesara asigurarii meteo care pot modifica
umiditatii optime de umiditatea
compactare - Umiditatea
amestecului
6 Verificarea caracteristicilor
de compactare:
a. umiditate de compactare - doua probe la 1500 mp STAS 1913/1
b. densitatea stratului,
gradul de compactare - doua probe la 1500 mp STAS 1913/15
c. Q/S - zilnic -
7 Confectionarea de epruvete
pentru determinarea
densitatii si a rezistentelor
la compresiune
la 7 zile 2 serii a 3 epruvete - STAS 10473/2
la 28 zile cilindrice la 1500 mp

112
 C A P I T O L U L IV
PUNEREA IN OPERA A AMESTECULUI DIN AGREGATE
NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

ART.15. TRANSPORTUL AMESTECULUI

15.1. Amestecul din agregate naturale, ciment si apa se transporta la locul de punere in
opera cu autobasculante (cu basculare pe spate) care circula pe fundatia de balast.
Pe timp de arsita si ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate, pentru a
se evita modificarea umiditatii acestuia.
15.2. Durata de transport a amestecului nu va depasi 45 minute.
15.3. Capacitatea de transport trebuie sa fie corespunzatoare pentru a asigura
functionarea continua a instalatiei de malaxare si a atelierului de punere in opera.

ART.16. LUCRARI PREGATITOARE

Inainte de inceperea executiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment se va
verifica si receptiona stratul suport, conform caietului de sarcini respectiv.
De asemenea, inainte de asternere se va proceda la umezirea stratului suport, in special
daca acesta este constituit din materiale drenante (dar orice baltire va fi eliminata).

ART.17. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A AMESTECULUI

17.1. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa execute un tronson
experimental.
Lungimea tronsonului de proba va fi de cel putin 30 ml si pe intreaga latime proiectata a
drumului. Experimentarea are drept scop de a verifica pe santier, in conditii de executie curenta,
realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului pus in opera in conformitate cu prezentul
caiet de sarcini, reglarea utilajelor si dispozitivelor de punere in opera, stabilirea parametrilor
compactarii (grosimea de asternere a amestecului, conditiile de compactare si intensitatea de
compactare necesara).
Toate datele vor fi supuse aprobarii Inginerului.
17.2. Partea din tronsonul executat, considerata ca fiind cea mai bine realizata, va servi
ca sector de referinta pentru executia lucrarilor pe intregul drum.

ART.18. PUNEREA IN OPERA A AMESTECULUI

18.1. ASTERNERE SI NIVELARE
18.1.1. Asternerea si nivelarea amestecului trebuie sa fie executate astfel incat sa se
realizeze urmatoarelor obiective:
- respectarea tolerantelor de nivelment admise, la fiecare strat in parte;
- asigurarea grosimii prevazuta in proiect pentru fiecare strat, in oricare punct al acestuia;
- obtinerea unei suprafatari corespunzatoare.
18.1.2. Asternerea si nivelarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment se face cu
autogrederul sau cu repartizatoare mecanice cu vibrare.
Amestecul se descarca pe drum in cordoane si apoi, cu ajutorul autogrederului sau a
repartizatoarelor mecanice, se repartizeaza pe jumatate sau pe intreaga cale a latimii prevazuta
in proiect, in functie de tehnologia de executie adoptata si de natura lucrarilor (ranforsari sau
sisteme rutiere noi).
18.1.3. Asternerea se face de regula intr-un singur strat.
In cazul fundatiilor, prevazute cu grosimi mai mari de 22 cm si proiectate a fi realizate
din doua sau mai multe straturi, asternerea se va face conform prevederilor proiectului.
Grosimea maxima de asternere se stabileste de catre Antreprenor, pe sectorul
experimental, in cadrul testelor de compactare.
18.1.4. O atentie deosebita trebuie acordata la rosturile longitudinale de lucru. Asternerea celor
doua straturi adiacente care se executa in aceeasi zi trebuie executate in decurs de doua ore, pentru a
asigura continuitatea structurii stratului de baza sau de fundatie. Marginea stratului asternut anterior
trebuie sa fie verticala. Taierea si indepartarea marginilor interioare (catre axul drumului si/acolo unde
trebuie executate straturi adiacente suplimentare) trebuie facute astfel incat sa se asigure o compactare
omogena pe toata latimea partii carosabile a drumului.

113
 Rosturile longitudinale rezultate, trebuie protejate cu folii de polietilena sau cu un alt
material similar pentru evitarea patrunderii corpurilor straine in rost.
18.1.5. La executia rosturilor transversale de lucru, pentru a obtine o margine verticala a
stratului, materialul excedentar trebuie taiat si indepartat.
18.1.6. Asternerea si nivelarea se vor face cu respectarea cotelor de nivelment din
proiect, in care scop se va realiza un reperaj in afara suprafetei de lucru, in cazul nivelarii cu
autogrederul sau se vor pune la cota longrinele si ghidajele pentru finisoarele cu palpatori
electronici.
18.2. COMPACTAREA
18.2.1. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta
Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord
si efectuate de un laborator de specialitate autorizat.
Echipamentul de compactare stabilit in cadrul testelor de proba efectuate, trebuie
aprobat de Inginer, inainte de compactare.
Cilindrul recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment,
trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
• Cilindru Tandem cu roti tamburi metalice, lisi vibratori cu o greutate proprie minima de
10 t pe fiecare tambur;
• Cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minima de 18 t si cu o presiune minima in
pneu de 5 bari;
• Ateliere combinate (tambur metalic in fata si pneuri in spate), pot fi folosite numai cu
aprobarea Inginerului.
Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prevazut in procedura de
executie aprobata de Inginer si aceasta va fi respectata pe toata durata executiei lucrarilor.
18.2.2. In cazul executiei straturilor stabilizate cu ciment in locuri inaccesibile
compactoarelor (in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de
vizitare, largiri de drumuri, etc.), compactarea se va efectua cu placi vibratoare.
18.2.3. Calitatea compactarii este apreciata prin gradele de compactare minime
realizate, care trebuie sa corespunda valorilor aratate la pct.22.1.
18.2.4. In cazurile in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut,
Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a
utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea de asternere inainte de compactare astfel ca dupa compactare sa se realizeze
grosimea stratului si gradul de compactare cerut prin caietul de sarcini;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajului propus si a intensitatii de
compactare).
Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde “Q” este volumul pus
in opera intr-o anumita unitate de timp (ora, zi, schimb) exprimate in mc si "S" este suprafata
cilindrata in intervalul de timp dat, exprimata in mp.
Raportul Q/S este determinat experimental si se va respecta cu strictete pe tot parcursul
executiei, in care scop este indicat ca utilajul de compactare sa fie dotat cu un dispozitiv care sa
inregistreze datele pentru estimarea lui “S”.
18.2.5. Obtinerea unei densitati ridicate, impune ca, compactarea sa fie terminata
inainte de a incepe priza. Aceasta conditie poate sa conduca la necesitatea
incorporarii in amestec a unui intarzietor de priza, in special pe timp calduros. Folosirea unui intarzietor
de priza este recomandat pentru a permite executia corecta a rosturilor longitudinale.
18.2.6. Marginile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment trebuie sa fie bine
compactate, odata cu intregul strat din agregate naturale stabilizate.
Compactarea se va face astfel:
- compactorul (fara vibratii) va circula initial cu circa 1/3 din latimea sa pe acostament si
2/3 pe stratul din agregate naturale stabilizate;
- apoi compactorul (tot fara vibratii) va trece numai pe stratul stabilizat in asa fel incat sa-l
impinga sub acostament, dupa care compactarea se continua normal.

114
 Daca compactarea acostamentelor se face inainte de asternerea stratului din
agregate naturale stabilizate, se vor lua masuri pentru a asigura scurgerea apelor de pe
intreaga suprafata a drumului.
18.3. MASURI PENTRU CONDITII METEOROLOGICE
NEFAVORABILE
18.3.1. Straturile din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor executa, in mod exceptional,
la temperaturi sub +5°C, dar numai peste 0°C si cu exercitarea unui control permanent si deosebit de
exigent din partea Antreprenorului si a Inginerului.
18.3.2. Este interzisa utilizarea agregatelor naturale inghetate.
18.3.3. Este interzisa asternerea amestecului de agregate pe un strat suport acoperit cu
zapada sau cu pojghita de gheata.
18.3.4. Transportul amestecului de agregate se face cu mijloace rapide, izolate contra
frigului, si se vor se evita distantele mari de transport si stationarile pe traseu.
18.3.5. Dupa executia stratului din agregate naturale stabilizate, suprafata acestuia se
protejeaza imediat, prin acoperire cu prelata sau cu rogojini, astfel incat sa se asigure deasupra
stratului turnat un strat de aer stationar, neventilat, de 3...6 cm grosime, cu o temperatura la
suprafata, de minimum +5°C, timp de 7 zile.
18.3.6. La temperaturi mai mari de 35oC, suprafata stratului din agregate naturale
stabilizate cu ciment va fi protejata cu emulsie bituminoasa aplicata in doua straturi succesive.

ART.19. PROTEJAREA STRATURILOR RUTIERE DIN AGREGATE

NATURALE STABILIZATE CU CIMENT
19.1. Pentru evitarea evaporarii apei, suprafata stratului din agregate naturale stabilizate
cu ciment, va fi protejata cel putin sapte zile (timp in care nu se circula pe acest strat) cu nisip,
cca. 1,5…3 cm grosime mentinut in stare umeda sau cu o pelicula de protectie, care poate fi
realizata cu:
- Fluid de protectie P45, STAS 12013-83
- Polisol, conform reglementarilor tehnice specifice in vigoare
- Emulsie bituminoasa cationica STAS 8877-72.
Pelicule de protectie se va realiza imediat dupa terminarea compactarii, pe stratul
proaspat si umed.
19.2. Daca stratul de baza al structurii rutiere urmeaza sa se execute mai tarziu, dupa
protejarea stratului de fundatie realizat din agregate naturale stabilizate, conform prevederilor
pct.19.1., pentru a se asigura o legatura buna cu viitorul strat de baza, se va asterne o cantitate
de 7-8 kg/mp criblura sortul 16-25, urmata de o compactare usoara cu compactor cu pneuri
(care asigura o incastrare a criblurii in stratul de fundatie), operatiune care trebuie facuta inainte
de inceperea prizei.
19.3. Stratul de baza din agregate naturale stabilizate cu ciment, in cazul structurilor
rutiere noi prevazute cu imbracaminti bituminoase si al reabilitarilor de drumuri, se protejeaza
conform prevederilor din tabelul nr.10.
Tabel 10
Stratul urmator sau Structura rutiera noua Reabilitare drum
imbracamintea prevazuta
Fara *) Tratament superficial dublu Tratament superficial dublu
Strat bituminos ce se va executa Tratament de protectie cu Tratament de protectie cu
dupa un interval mic de timp (15 emulsie bituminoasa emulsie bituminoasa
zile)
Strat bituminos ce se va executa Tratament superficial simplu Tratament superficial simplu
dupa un interval mai mare de sau dublu
timp

*) La drumuri cu trafic usor si foarte usor si la reabilitari de drumuri

19.4. Stratul de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment, in cazul structurilor
rutiere rigide se va proteja conform prevederilor anterioare, executia imbracamintii din beton de
ciment urmand sa fie inceputa dupa o durata de minim 7 zile.

115
 19.5. Cand stratul de fundatie trebuie sa suporte un trafic de santier important,
tratamentul de protectie cu emulsie bituminoasa nu este suficient si va trebui sa se
aplice un tratament superficial, conform prevederilor din tabelul 10.
19.6. Executia stratului rutier superior poate fi inceputa numai dupa o perioada de
protectie de minim sapte zile de la executia stratului stabilizat cu ciment, perioada in care este
interzis traficul pe acest strat.
19.7. Stratul din balast stabilizat nu se va lasa neprotejat pe timp de iarna. Peste stratul
de balast stabilizat se va asterne cel putin primul strat al imbracamintii structurii rutiere
proiectate.

ART.20. CONTROLUL CALITATII AMESTECULUI DE AGREGATE

NATURALE STABILIZATE CU CIMENT, PUSE IN OPERA
Controlul calitatii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment puse in opera,
se va face in conformitate cu prevederile tabelului 11.
Tabel 11
Determinarea, metoda de Frecventa minima Metoda de
Nr control si/sau caracteristicile determinare
ce se verifica conform
1 Determinarea rezistentei la
compresiune pe probe
cilindrice 3 probe cilindrice la 1.500 mp STAS 10473/2
la 7 zile 3 probe cilindrice la 1.500 mp
la 28 zile
2 Prelevare de carote pentru 1 carota la 2.500 mp de strat (la
determinarea rezistentei la cererea comisiei de receptie sau a Normativ C 54
compresiune Beneficiarului)
3 Determinarea grosimii stratului - la fiecare 200 ml, in timpul
executiei -
- pe carote extrase
4 Densitatea stratului rutier,
pentru calculul gradului de minim doua puncte la 1.500 mp STAS 10473/2
compactare

CAPITOLUL V
CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ART.21. ELEMENTE GEOMETRICE

21.1. Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevazute
in proiect.
Abaterile limita la grosime sunt: -10 mm; +20mm.
Verificarea grosimii stratului de fundatie se efectueaza prin masuratori directe, la
marginile benzilor executate, la fiecare 200 ml.
Grosimea stratului este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector prezentat
receptiei.
21.2. Latimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevazute
in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi: +/- 2 cm.
Verificarea latimii de executie se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
21.3. Panta transversala a stratului din material stabilizat este cea a imbracamintei
prevazuta in proiect.
Abaterile limita la panta pot sa difere cu +/- 0,4% fata de valoarea pantei indicate in
proiect si se masoara la intervale de 25 m distanta.
21.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.

ART.22. CONDITII DE COMPACTARE

116
 22.1. Gradul de compactare al straturilor de baza si de fundatie din agregate
naturale stabilizate cu ciment, in functie de clasa tehnica a drumului, trebuie sa fie de:
⇒ min.100% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si min.98% in cel mult
5% din punctele masurate la autostrazi si/in toate punctele de masurare pentru
drumurile de clasa tehnica II si III;
⇒ min.98% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si de min.95% in toate
punctele de masurare pentru drumurile de clasa tehnica IV, V, platforme, locuri de
parcare, consolidari benzi de stationare, benzi de incadrare si acostamente.
22.2. Caracteristicile de compactare (densitatea in stare uscata maxima si umiditatea
optima de compactare) ale straturilor de baza si de fundatie se determina prin incercarea
Proctor modificata conform STAS 1913/13 si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei
Proctor.

ART.23. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DIN

AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT
Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime,
astfel:
a) In profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie,
toleranta admisa la denivelari fiind de +/- 10 mm.
b) In profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor prezentate in proiect,
toleranta admisa la denivelari fiind de +/- 9 mm.

C A P I T O L U L VI
RECEPTIA LUCRARILOR

ART.24. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA

Receptia pe faza determinanta stabilita in proiect, se efectueaza conform
Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si
conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de
MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile
prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in
conformitate cu prevederile art.8, 14, 20, 21, 22, 23.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si de caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal de receptie pe faza” in registrul de
lucrari ascunse, in care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de executie a
acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la
care s-au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

ART.25. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA

LUCRARILOR
Receptia preliminara a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se
face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari de drum, conform Regulamentului de
receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice
aprobate, fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmit in
timpul executiei lucrarilor.

ART.26. RECEPTIA FINALA

Receptia finala a straturilor de fundatie si de baza din agregate naturale stabilizate cu
ciment se face odata cu receptia finala a intregii lucrari de drum, dupa expirarea perioadei de
verificare a comportarii acesteia.
Receptia finala se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

117
 CAIET DE SARCINI GENERALE
STRAT RUTIER DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

REFERINTE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor

Ordinul MT nr. 45/1998
Ordinul MT nr. 46/1998
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 -
publicat in MO 397/24.08.2000
NGPM/1996
NSPM nr. 79/1998
Ordin MI nr. 775/1998
Ordin AND nr. 116/1999
de interes national.
- Norme tehnice privind proiectarea, construirea si
modernizarea drumurilor.
- Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a
drumurilor publice.
Norme metodologice privind conditiile de
inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de
circulatie in vederea executarii de lucrari in zona
drumului public si/sau pentru protejarea drumului.
- Norme generale de protectia muncii.
- Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor
si podurilor.
- Norme de prevenire si stingere a incendiilor si
dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
- Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru
lucrari de intretinere, reparare si exploatare a
drumurilor si podurilor.

II. NORMATIVE TEHNICE

C 54-81 - Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu

ajutorul carotelor.

III. STANDARDE

SR EN 196-1:1995 - Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1:

Determinarea rezistentelor mecanice.
SR EN 196-3:1995 +
+ SR EN 196-3:1995/AC:1997 - Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3:
Determinarea timpului de priza si a stabilitatii.
SR EN 196-6:1994 - Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea
finetii.
SR 662:2002 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de
balastiera. Conditii tehnice de calitate.
SR 667:2001 - Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari
de drumuri. Conditii tehnice de calitate.
STAS 730-89 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si
drumuri. Metode de incercare.
STAS 1913/1-82 - Teren de fundare. Determinarea umiditatii.
STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. Incercarea Proctor.
STAS 1913/15-75 - Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.
STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane
cu lianti minerali. Metode de incercare.
STAS 6400-84 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii
tehnice generale de calitate.

118
STAS 10.473/1-86 -Lucrari de drumuri. Straturi din agregate naturale sau
pamant stabilizate cu ciment. Conditii tehnice
generale de calitate.
STAS 10.473/2-86 - Lucrari de drumuri. Straturi rutiere din agregate
naturale sau pamanturi, stabilizate cu lianti
hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare
si incercare.

119
CAIETE DE SARCINI - CONSTRUCTII PLATFORMA BETONATA

ANEXA 5 – CAIETE DE SARCINI DISPOZITIVE PENTRU EVACUAREA APELOR DE

SUPRAFATA

GENERALITATI
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si
evacuarea apelor de suprafata si anume:
- santuri la marginea platformei;
- santuri de garda;
- rigole la marginea platformei;
- rigole la bordura trotuarului;
- rigole de acostament;
- casiuri;
- lucrari de canalizare;
- canale de evacuare;
- puturi absorbante;
- drenuri si dispozitive de colectarea si evacuarea apelor din corpul drumului.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor
dispozitive si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor
proiectelor de executie.
1.2. In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:
- podurile si podetele;
- lucrarile de amenajare si corectare a torentilor;
- lucrarile de canalizare pentru ape uzate si de suprafata.

ART.2. PREVEDERI GENERALE

2.1. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul sau efectuarea tuturor incercarilor si
determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3. In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini
Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor necesare ce se impun.

PARTEA I
NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

CAPITOLUL I
MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE

ART.3. CIMENTURI
3.1. Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in
vigoare in ROMANIA.
3.2. La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de
ciment care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate:
- ciment Portland P 40 conform SR EN 197-1/2002
- ciment Portland cu adaos Pa 35 conform SR EN 197-1/2002
- ciment metalurgic M 30 conform SR EN 197-1/2002
- ciment hidrotehnic Hz 35 conform SR 3011-1996.
3.3. Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-dezghet
in stare saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este
aratat in tabelul 1 pentru betoane si in tabelul 2 pentru mortare de ciment.
Tabel 1

120
 L CONDITIILE DE EXECUTIE CLASA TIPUL TIPUL DE CIMENT
SAU CARACTERISTICILE BETONULUI DE
crt. ELEMENTELOR BETON P40 Pa35 M30 Hz35
1 Elemente sau constructii cu C 12/15 oricare I R U I
gropi mai mici de 1,5 m C 16/20 - C 25/30 oricare U R I I
2 Elemente sau constructii
masive avand grosimea egala C 12/15 oricare I R U U
sau mai mare de 1,5 m C 16/20 - C 25/30 oricare U U I R
3 Elemente sau constructii din
betoane superioare C 28/35 armat U I I I
≥ C 32/40 armat U I I I

NOTA: R - ciment indicat a se utiliza

U- ciment utilizat in locul celui indicat
I- ciment a carui utilizare nu este recomandabila din considerente tehnice sau
economice

Tabel 2
Tipul de ciment
Nr. Tipul de mortar indicat a se utiliza utilizabil in lipsa celui indicat
1. Mortar de zidarie sau tencuiala F 25 M 30
de marca 50
2. Idem de marca 100 M 30 Pa 35
3. Mortare de completarea rosturilor
dintre elementele prefabricate Pa 35 M 30

3.4. Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul 3.

3.5. Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se
vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de
sarcini speciale in functie de lucrare.
Tabel 3
CARACTERISTICI CONDITII DE ADMISIBILITATE
P 40 Pa 35 M 30 Hz 35
Inceputul prizei 1h 1h 1h 1 h 30'
Sfarsitul prizei < 10 h < 10 h < 10 h < 10 h 30'
Constante de volume pe turte Sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi
Rezistent la intindere din
incovoiere minim N/mmp
- la 2 zile 3,0 - - -
- la 7 zile - - - 4,0
- la 28 zile 5,0 - - 5,5
Constante de volum Le Chatelier Marimea volumului < 10 mm
Rezistente la compresiune min.
N/mmp
- la 2 zile 17 10 - -
- la 7 zile - - 15 20
- la 28 zile 40 35 30 35

3.6. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda
prevederilor standardelor respective.
3.7. In timpul transportului de la fabrica la santier (sau depozit intermediar), manipularii
si depozitarii pe santier, cimentul va fi ferit de umezeala si impurificari cu corpuri straine.
3.8. Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului
de calitate.

121
 3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 zile de la data livrarii de catre
producator.
3.10. Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat
dupa verificarea starii de conservare a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii
respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator.
Cimentul care se constata ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la
prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.
3.11. Controlul calitatii cimentului de catre Executant se face in conformitate cu
prevederile tabelului 23.

ART.4. AGREGATE
4.1. Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc:
- agregate naturale - nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7
- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm
sau - agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8
- piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm.
4.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet; se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate.
4.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra
cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului.
4.4. Nisipul trebuie sa fie aspru la pipait.
4.5. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriptii speciale.
4.6. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta
trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 4.
Tabel 4
CARACTERISTICI CONDITIILE MINIME DE OBSERVATII
ADMISIBILITATE
Forma granulelor Agregatele care nu indeplinesc
b/a 0,66 aceste conditii vor putea fi folosite
numai dupa o incercare prealabila a
c/a 0,33 betonului.

4.7. Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte

prevederile din tabelul 5.
Tabel 5
Conditii de admisibilitate
Denumirea impuritatii Nisip natural sau de Pietris sau piatra
concasaj sparta
Corpuri straine - resturi animale sau vegetale, Nu se admit Nu se admit
pacura, uleiuri
Pelicula de argila sau alt material aderent pe Nu se admit Nu se admit
granulele agregatelor
Mica, % , max. 1% -
Carbune, %, max. 0,5 -
Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu) galbena galbena
Argila in bucati, %, max. 1% 0,25
Parti levigabile, %, max. 2% 0,5
Sulfati sau sulfuri Nu se admit Nu se admit

Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si

pietris verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel.

4.8. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de

admisibilitate indicate in tabelul 6.

122
 Tabel 6
Caracteristici fizico-mecanice Conditii de admisibilitate
Densitate aparenta, kg/mc, min. 1.800
Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc, min. 1.200
Porozitate totala pentru piatra sparta %, max 2
Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max 2
Volum de goluri in stare afanata pentru:
- nisip, % max. 40
- pietris, % max. 45
- piatra sparta, % max. 55
Rezistenta la strivire %
- in stare saturata, min. 60
- in stare uscata, max. 15
Coeficientul de inmuiere dupa saturare, min. 0,80
Rezistenta la compresiune a rocilor din care provin pe 90
cuburi, sau cilindri in stare saturata N/mmp, min.
Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea 10
procentuala fata de masa initiala, % max.
4.9. Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar
continutul in granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu
trebuie sa depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu
trebuie sa depaseasca 1,5 d max.
4.10. Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7.
4.11. In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa
indeplineasca conditiile din tabelul 8.
Tabel 7
Sortul de nisip Treceri, in % prin sita sau ciurul de:
0,2 0,5 1 2 3,15 7,0
0-2 min. - 10 45 90 - -
max. - 50 85 100 - -

0-3 min. 5 - 35 - 90 -
max. 30 - 75 - 100 -

0-7 min. 2 - 20 - 56 100

max. 21 - 70 - 87 100

Tabel 8
Balastul pentru betoane Treceri, in % prin sita sau ciurul de:
3,15 5 16 20 d max.
0 - 31 min. 20 - 55 - 80
max. 50 - 85 - 100

0 - 71 min. 10 - 35 - 80
max. 30 - 65 - 100

0 - 40 min. - 30 - 55 80
max. - 60 - 85 100

0 - 63 min. - 25 - 45 80
max. - 25 - 80 100

4.12. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura

omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce
analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.

123
 4.13. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si
pastrate in conditii care sa le fereasca de impurificare.
4.14. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu
prevederile tabelului 19.
4.15. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

ART.5. APA
5.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua
publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice
prevazute in tabelul 9 conform STAS 790-84.
Modelele de determinare sunt regelementate prin STAS 790-84. Verificarea se va face
de catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor.
5.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii
organice, uleiuri vegetale, argile, etc.
Tabel 9
Caracteristici chimice si fizice Conditii de admisibilitate
Continutul total de saruri gr/l max. 4
Sulfati gr. SO42 / litru max. 2
Substante organice gr/litru max. 0,5
Cloruri gr.CL/litru max. 0,5
Azotati gr. NO3/dm3 max. 0,5
Magneziu gr. Mg2/dm3 max. 0,5
Materii in suspensie gr. max. 3

ART.6. OTEL BETON

6.1. Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton
armat realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton
cu profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca
conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89.
6.2. La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator.
6.3. Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre.
6.4. Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate. Barele nu vor fi in contact cu solul, cu
materiale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea.
6.5. Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici
un element sa nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii.
6.6. Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.

CAPITOLUL II
MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII
DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI

ART.7. NISIP PENTRU PEREURI USCATE

7.1. Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care
trebuie sa aiba continut de fractiuni sub 0,09 mm de max. 12%.
7.2. Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura.

ART.8. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII

8.1. Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile
de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogene in ce priveste culoarea si
compozitia mineralogica, sa aiba o structura compacta.
8.2.Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul
10.

Tabel 10

124
 Caracteristici Conditii de admisibilitate
Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mmp min. 80

Rezistenta la inghet-dezghet:

- coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta % max. 0,3

- coeficient de inmuiere pe epruvete % max. 25

8.3. Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11.
Tabel 11
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Forma neregulata, apropiata de un trunchi de piramida
sau de o pana
Inaltimea, mm 140...180
Dimensiunile bazei, mm: - lungime egala sau mai mare ca inaltimea
- latime 80...150
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, % 15
max.

8.4. Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera
avand dimensiunea minima de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg.
8.5. Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua
fete aproximativ paralele.
8.6. Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aiba o fata vazuta
destul de mare; cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca
mai mult de 1½ dimensiunea celei mai mari.

ART.9. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII

9.1. Bolovani de rau trebuie sa provina din roci nealterate, negelative si omogene ca
structura si compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau
fete de clivaj.
9.2. Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza:
- rezistentele la sfaramare prin compresiune min. 60%
- rezistenta la uzura cu masina Deval min. 11.
9.3. Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sa varieze in limitele aratate in
tabelul 12.

Tabel 12
Dimensiuni Conditii de admisibilitate
- lungime, latime a fetei, mm 80...140

- inaltime 120..160

Piatra necorespunzatoare dimensiunilor % din masa max. 15

9.4. Bolovanii folositi la zidarii au dimensiunile in medie cuprinse in limitele 80...200 mm.

CAPITOLUL III
MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI

ART.10. MATERIAL PENTRU FILTRE

125
 10.1. Ca material drenant se foloseste balastul 0-71 mm care trebuie sa aiba un
echivalent de nisip (En) superior lui 40.
10.2. Balastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus, detritusuri.
Trebuie sa aiba o granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre
terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului. Trebuie sa se
supuna regulei filtrelor lui TERZAGHI.
D 15 > 4 d 85
unde:
D 15 - dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15% din materialul filtrant
d 85 - dimensiunea ciururilor care lasa sa treaca 85% din materialele filtrelor
10.3. Pietris ciuruit 8/25 (8/31) mm conform SR 662/2002 asezat in zona tubului perforat
al drenului de adancime.
10.4. Ca filtru invers se foloseste geotextil.
Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor “Normelor tehnice
privind utilizarea geotextilelor” aprobat de ICCPDC indicativ NP 075/2002.

ART.11. TUBURI PENTRU DRENURI

11.1. Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi:
- tuburi rigide de policlorura de vinil (P.V.C.) STAS 6675/2-92
- tuburi de polietilena (PE) STAS 10617/2-84
- tuburi ondulate riflate perforate din PE N.I. 8500-80 tip IPMP Buzau.
11.2. Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul 13.
Tabel 13
DIMENSIUNI STAS 6675/2-86 STAS 10617/2-84 NI 8500-80 IPMP
BUZAU
TUB P.V.C.rigid TUB P.E. rigid TUB PVC
Diametrul exterior mm 75 110,0 75 110,0 65,0 80,5
Grosimea nominala mm 3,6 5,3 4,3 6,3 0,6 0,7
Lungimea ml 6,0 6,0 5-12 5-12 140 170
Greutatea kg/ml 1,120 2,610 0,972 2,080 0,220 0,325
Suprafata activa cmp/ml 24-45 neperforat 24:45 neperforat 24:45 24:45

11.3. Tuburile riflate din P.V.C. (N.I 8500-80 tip Buzau) de 80,5 mm se folosesc la
drenuri sapate si la drenuri forate tubate, invelite in geotextil.
11.4. Tuburile rigide perforate P.V.C. sau P.E. de 75 mm se folosesc la drenuri forate
netubate.
11.5. Tuburile neperforate din P.E. sau P.V.C. de 110 mm se folosesc la:
- intrari si iesiri din caminele drenurilor
- la cap de dren
- la cap de aerisire
- intre chesoane pentru evacuarea apelor.
11.6. Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm
trebuie sa fie intr-un numar care sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de
24-45 cmp pe ml de tub.
11.7. Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din
beton cu sectiuni circulare cu cep si buza, fara talpa D=200 mm si lungime de 1,00 m conform
STAS 816-80 - tabel 15.

ART.12. GEOTEXTIL

12.1. Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor “Normele tehnice

privind utilizarea geotextilelor” aprobate de ICCPDC indicativ NP 075/2002.
12.2. Se va accepta materialul care prezinta defecte de cel mult 10% din suprafata.
Zonele cu defecte se vor inlatura la punerea in opera.

126
 CAPITOLUL IV
MATERIALE PENTRU CANALIZARI

ART.13. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU

13.1. Pentru canalizarea cu scurgere libera se vor folosi tuburi prefabricate din beton
simplu cu sectiune circulara cu cep si buza sau cu mufa, cu talpa sau fara talpa, de diverse
diametre conform STAS 816-80 aratate in tabelele 14 si 15.
13.2. Folosirea tipului de tub cu cep si buza sau cu mufa, pentru imbinari umede sau
uscate, cu talpa sau fara talpa se va face in functie de prevederile proiectului de executie si ale
caietului de sarcini speciale (tabelele 14 si 15).
13.3. Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare conform STAS
816-80 cu diametrul de 500 mm si 250 mm specificate in tabelul 16.
Tabel 16
SPECIFICATIA TUBULUI DIAMETRUL LUNGIMEA GROSIMEA STAS 816-80
INTERIOR
Tubul interior la care se
racordeaza canalul 500 1085 60 Fig.19
Tubul superior 700
500 900 60 Fig.20
1000
Tubul racord 200 - 26 Fig.21
Cot cu mufa 200 315 26 Fig.12-14

Toate dimensiunile sunt in mm.

13.4. Pentru caminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 si
800 mm conform STAS 816-80 precizate in tabelul 17.
Tabel 17
SPECIFICATIA TUBULUI DIAMETRUL LUNGIMEA GROSIMEA STAS 816-80
Tubul la partea superioara 1000 1000 140 Fig.22
Tubul de la partea superioara 1000 1000 120 Fig.23
Tubul racord 800 500 120 Fig.24
1000
Toate dimensiunile sunt in mm.
13.5. Pentru caminele de vizitare si gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile
sau necarosabile si gratare de scurgere din tipurile prevazute in STAS 2308-81, respectiv 3272-
80, conform precizarilor din caietul de sarcini speciale.
13.6. Tuburile si piesele de canalizare trebuie sa aiba suprafata interioara cu aspect de
beton nesclivisit.
Suprafata interioara trebuie sa fie neteda si sa nu aiba defecte.
Pe suprafata exterioara se admit mici fisuri de contractie, distribuite neegal, daca nu au
influenta asupra calitatii, astfel ca la lovirea cu un ciocan de max. 200 g sa se obtina un sunet
clar, nedogit.
13.7. Tuburile trebuie sa fie impermeabile indeplinind conditiile prevazute in tabelul 18
privind valoarea medie a pierderilor de apa determinata sub presiune. Rezultatele individuale
nu trebuie sa difere de medii cu mai mult de 30%.
Tabel 18
DIAMETRUL NOMINAL PIERDEREA DE APA LA PRESIUNEA DE 5 M (H2O)
D MM CMC/M LUNGIME (LA TUBURI CMC/DM2 SUPRAFATA DE
INTREGI) MAX. INCERCARE
200 120 1,9
300 160 1,7
400 210 1,6
500 270 1,5
600 300 1,5

127
 13.8. Absorbtia totala de apa determinata pe cioburi de tub conform STAS
816-80, va fi de maximum 6%.
13.9. Rezistenta la compresiune pe generatoare pe tuburi de proba, avand o vechime
de 28 zile, incercate conform prevederilor STAS 816-80 trebuie sa indeplineasca conditiile din
tabelul 19.
13.10. In cazul cand prefabricarea tuburilor se va face pe santier se va folosi cimentul cu
marca minimum 30, agregatele vor trebui sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 1667-
76, iar betonul trebuie sa aiba cel putin clasa BC20.
Tabel 19
DIAMETRE NOMINALE D MM INCARCAREA MINIMA P, N/M
200 27000
300 30000
400 32000
500 35000
600 38000
13.11. Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie, ferindu-le de lovituri si
socuri.
13.12. Se interzice cu desavarsire: descarcarea tuburilor prin cadere libera, manipularea
tuburilor agatate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu carlige la capetele tubului,
ciocnirea tuburilor intre ele sau de alte obiecte.
13.13. Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capatului cu mufa (in cazul
tuburilor cu mufa), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazeme de lemn.
Depozitarea se face si pe verticala, cu conditia asigurarii planeitatii terenului de
depozitare.
13.14. La transport tuburile se aseaza pe suporti din lemn, in cazul ambalarii pe mai
multe randuri, suportii trebuind sa se gaseasca pe aceeasi verticala. Se pot folosi la transport si
alte dispozitive precum si alte materiale care sa asigure tuburile impotriva deteriorarii.
13.15. Tuburile cu diametrul 500 mm se pot transporta si in pozitia verticala.
13.16. Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit
conform dispozitiilor legale in vigoare.
13.17. Tuburile se vor transporta dupa 28 zile de la data cand au fost fabricate, iar in
cazul cand au fost supuse la tratamente speciale de intarire, la termenele cand se realizeaza
rezistentele betonului la 28 zile.

CAPITOLUL V
BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRURIGOLE, SANTURI SI CASIURI

ART.14. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII

14.1. Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform
prevederilor din STAS 1139-87 a caror dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 20.
Tabel 20
Tipul Marimea Latimea Inaltimea Lungimea Observatii
6°+/-2 4+/-5 1+/-5
A A2 200 300 1000;330 Utilizat la trotuare

B B3 100 170 750;500 Utilizate la drenarile spatiilor verzi

incadramente laterale, etc.

I I 300 300 600 Utilizate la intrari

P P 600 300 400 Carosabile

Toate dimensiunile sunt in mm.

14.2. Caracteristicile mecanice pe care trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt aratate

in tabelul 21.

128
 Tabel 21
CARACTERISTICI MECANICE CONDITII DE ADMISIBILITATE
Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru 40
tipurile A si B kgf/cmp
Rezistenta la rupere la incovoiere a unei singure
epruvete de proba pentru lungimile de 1000, 750 si 30
500 mm Kgf/cmp
Rezistenta la uzura mm max. 1,3
Rezistenta la inghet-dezghet la 20 cicluri inghet-dezghet fara sa apara
fisuri sau stirbituri

14.3. Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate in tabelul 22.
Tabel 22
DENUMIREA DEFECTULUI CONDITII DE ADMISIBILITATE
Sageata fetelor vazute, 0/00 max. 3
Deformari pe fetele vazute mai mari de 2 mm Nu se admit
Devieri de la unghiul de 90, % max. 3
Stirbituri, mm max. Nu se admit in muchiile rotunjite, la celelalte se
admit la 25% din proba cu lungime de max. 3
mm si adancime de max. 2 mm.
Crapaturi Nu se admit

ART.15. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR,

SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ
15.1. La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate
se vor folosi elementele prevazute in proiectul de executie care pot fi cele indicate in STAS
10796/2-79 sau alte tipuri.
Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier din beton clasa BC15 respectand
intocmai elementele geometrice date in detaliile de executie si conditiile impuse in caietul de
sarcini speciale.
15.2. In lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi
facuta fie cu elemente prefabricate din beton de un tip agreat de Inginer, fie din beton turnat pe
loc a caror caracteristici trebuie precizate in caietul de sarcini speciale.

CAPITOLUL VI
CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

ART.16. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

16.1. Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de
informare si incercarilor de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor
rutiere.
16.2. Incercarile preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale
provenind din fiecare balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si
frecventa cu care sunt efectuate sunt aratate in tabelul 23 completat cu dispozitiile din caietul
de sarcini speciale.
Rezultatul acestor incercari va trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul
caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
16.3. Consistenta incercarilor de reteta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare
material in parte in tabelul 23 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Nici o alta toleranta decat cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini,
completate eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisa.
Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in
afara santierului prin grija Inginerului.

129
INCERCARI PRELIMINARE SI INAINTE DE UTILIZARE A MATERIALELOR
Tabel 23
Incercari sau Frecventa incercarilor
Materialul caracteristici care se Metode Incercarea de Incercarea inainte
verifica conform informare de utilizare
Examinarea datelor - La fiecare lot -
din certificatul de
calitate
Constante de volum SR 196/3/95 O determinate la -
fiecare lot
aprovizionat
Ciment Timpul de priza SR 196/3/95 nu mai putin de 100 t -
pe o proba medie
Rezistente mecanice SR EN 196- O proba la 100 t sau -
la 2(7) zile 1/95 la fiecare siloz la care
Rezistente mecanice s-a depozitat lotul
la 28 zile aprovizionat
Starea de conservare SR EN - Doua determinari
numai daca s-a 196/3/95 pe siloz sus si jos
depasit termenul de
depozitare sau au
intarziat factorii de
alterare
Examinarea datelor - La fiecare lot -
din certificatul de aprovizionat
calitate
Parte levigabila SR 667/2001 - O determinare pe
lot de 100 mc
Humus STAS 4606-80 La schimbarea sursei -
Agregate Corpuri straine, argila STAS 4606-80 - O determinate pe
in bucati, argila lot de 100 mc
aderenta, continut de
carburanti, mica
Granulozitatea SR EN O proba la maxim O determinare pe
sorturilor 933/1/02 500 mc pentru lot de 100 mc
fiecare sort si sursa
Echivalentul de nisip STAS 730-89 O determinare pentru O determinare pe
fiecare sursa lot de 50 mc
Rezistenta la uzura cu STAS 730-89 O determinare la -
masina tip Los maxim 500 mc pentru
Angeles fiecare sort si sursa
Examinarea datelor - La fiecare lot -
Piatra din certificatul de aprovizionat
bruta calitate
pentru Rezistenta la SR EN - O incercare pe lot
pereuri si compresiune a rocii pe 1926/2000 de 100 mc
zidarii de epruvete in stare
uscata
piatra Rezistenta la inghet- STAS 6200/15- - O incercare pe lot
dezghet 83 de 100 mc
Examinarea abaterilor - La fiecare lot -
Bolovani din certificatul de aprovizionat
pentru calitate

130
pereuri si Rezistenta la STAS 730-89 - O incercare pe lot
zidarii sfaramare prin de 100 mc
compresiune
Rezistenta la uzura cu STAS 730-89 - O incercare pe lot
masina Deval de 100 mc

Tabel 23 (continuare)
Incercari sau Frecventa incercarilor
Materialul caracteristici care se Metode Incercarea de Incercarea inainte
verifica conform informare de utilizare
Apa Analiza chimica STAS 790-84 Pentru apa potabila Ori de cate ori se
nu este cazul. Pentru schimba sursa
apa care nu provine sau cand apar
din reteaua publica conditii de
de apa potabila o poluare
analiza pentru fiecare
sursa
Otel beton Examinarea datelor - La fiecare cantitate -
din certificatul de aprovizionata
calitate
Examinarea datelor - La fiecare lot -
din certificatul de aprovizionat
calitate
Material Echivalentul de nisip STAS 730-89 O determinare pentru O determinare pe
drenant fiecare sursa lot de 100 mc
Granulometrie SR EN O proba pentru O determinare pe
933/1/02 fiecare sursa lot de 100 mc
Tuburi Examinarea datelor - La fiecare lot -
PVC sau din certificatul de aprovizionat
calitate
PE pentru Suprafata activa - Trei determinari pe -
drenuri fiecare lot
aprovizionat
Examinarea datelor - La fiecare lot -
din certificatul de aprovizionat
calitate
Tuburi din Dimensiuni (diametre STAS 818-80 Determinari O serie de
beton si grosimi) ecarturi obligatorii daca determinari pe
pentru cantitatea este mai fiecare lot de 100
canalizare mare de 100 ml si ml
pentru fiecare sursa
Examinarea vizuala a STAS 818-80
suprafetelor interioare
Examinarea datelor - La fiecare lot -
din certificatul de aprovizionat
calitate
Borduri de Dimensiuni STAS 1137-87 Incercari obligatorii O incercare pe
trotuare daca cantitatea este fiecare lot de 500
din beton mai mare de 500 ml mc
pentru fiecare sursa
Rezistenta la STAS 1137-87 Idem Idem
incovoiere

131
 PARTEA II
MODUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR

CAPITOLUL VII
PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR

ART.17. PICHETAREA LUCRARILOR

17.1. Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a
amprizelor lucrarilor, in functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si
de implementarea unor repere de nivelment in imediata apropiere a lucrarilor.
17.2. Pichetarea se face de catre Antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le
va respecta intocmai si se aproba de catre Inginer consemnandu-se in registrul de santier.

ART.18. EXECUTIA SAPATURILOR

18.1. Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi
vizate “Bun pentru executie”. Ele vor fi duse pana la cota stabilita de Inginer in timpul executiei
lucrarilor.
18.2. Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei,
pantei si a profilului din plansele cu detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea
taluzelor) precum si a amplasamentului acestora fata de axul drumului sau de muchia taluzelor
in cazul santurilor de garda.
18.3. Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a
latimii transeei, a inclinarii taluzelor, a cotei si pantei precizate in plansele de executie.
18.4. Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente
acestea cad in sarcina Antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
18.5. Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul stabilit de Inginer la
o distanta, care nu va putea depasi 1 km decat in cazul unor prevederi in acest sens in caietul
de prescriptii speciale.
18.6. In cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa
pentru a evita ebulmentele si a asigura securitatea personalului realizand sustineri joantive sau
cu interspatii, in functie de natura terenurilor, care insa nu pot depasi dublul latimii medii a
elementelor de sustinere.
18.7. Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curatat de pietre a caror dimensiune
depaseste 15 centimetri.
Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar
nu va depasi dupa tasare 20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa atinga 95% din
densitatea optima uscata, Proctor Normal.

CAPITOLUL VIII
COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR

ART.19. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR

19.1. Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare:
- Mortar M50 - Destinat zidariilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani avand un dozaj
de 30 kg ciment la mc de nisip;
- Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidarii de piatra sau
prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avand un dozaj de 400 kg ciment
M30 sau Pa35 la mc de nisip.

ART.20. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT

20.1. Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a
caror capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit.
20.2. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o
suprafata plana si orizontala din scanduri sau panouri metalice pana la omogenizare perfecta.

132
Se adauga atunci, in mod progresiv, cu o stropitoare, mestecand cu lopata, cantitatea de
apa strict necesara. Amestecarea continua, pana cand mortarul devine perfect omogen.
In toate cazurile mortarul trebuie sa fie foarte bine amestecat pentru ca, framantat cu
mana, sa formeze un bulgare usor umezit ce nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte,
ca mortare pentru protectii, pentru matari, s.a. delegatul clientului poate sa accepte si alte
consistente.
20.3. Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va
usca sau va incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu
mortarul proaspat.

ART.21. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR

Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul 24 in care sunt indicate
rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de
ciment.
Tabel 24
CLASA DESTINATIA REZISTENTA CANTITATEA
BETONULUI BETONULUI CARACTERISTICA MINIMA DE
RbK N/mmp CIMENT mc
C 2,8/3,5 Beton de umplutura 3,5 115

C 4/5 Beton in fundatii masive 5 150

C 6/7,5 Beton in fundatii sau elevatii 7,5 180

C 8/10 Beton simplu in elevatii si 10,0 240

beton slab armat

C 12/15 Beton armat 15,0 300

C 16/20 Beton armat prefabricat 20,0 350

ART.22.COMPOZITIA BETOANELOR
22.1. Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii
de agresare uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul
apei. Daca caietul de sarcini speciale prevede proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate
in greutate.
Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a
incepe prepararea acestuia de catre Antreprenor:
- fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa BC 7,5;
- fie prin comparatii cu compozitii deja folosite, cu materiale identice, daca Inginerul
accepta.
In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte Inginerului pentru acceptare,
intr-un termen de minimum 15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de
betonare, studiul compozitiei si justificarile necesare.
22.2. La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile “Codului de
Practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat EN 012-99”
luand in considerare:
- dozajul minim de ciment, conform tabelului 24;
- lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26;
- rezistentele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate, conform tabelului 28.

Tabel 25

133
 Nr. TIPUL DE ELEMENTE DE BETON MIJLOC DE LUCRABILITATE
crt. TRANSPORT NOTARI TASARE
cm
1. Fundatii din beton simplu sau slab armat, elemente
masive basculante L2 3+/-1
2. Idem sau fundatii de beton armat, talpi, grinzi pereti
autoagitator L3 8+/-2
3. Elemente sau monolitizari cu aglomerari de
armaturi sau dificultati de compactare cu sectiuni
reduse idem L4 12+/-2
Tabel 26
Clasa betonului Apa, 1/mc pentru lucrabilitate
L3 L4

C 2,8/3,5 ..... C 6/7,5 160 170 -

C 8/10 ..... C 20/25 170 185 200

22.3. Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt aratate
in tabelul 27.
22.4. Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza:
- pentru fiecare sort de agregat +/- 3%
- pentru ansamblul de agregate +/- 2%
- pentru ciment +/- 2%
- pentru apa totala +/- 5%.
Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de Inginer
in momentul betonarii.
22.5. Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor
din tabelul 28.
Tabel 28
Varsta Rezistenta la compresiune N/mmp
C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 18/22,5
7 zile 11,7 15,3 18,8 20,8
28 zile 18 23,5 29,6 32,0

Tabel 27
Agregat Limite % Treceri in masa prin site sau ciurul de:
02 1 3 7 16 26 31 40 71
A. Pentru betoane de clasa < C 6/7,5
0-31 max 10 25 42 60 80 - 100 - -
min 2 18 32 50 70 - 95 - -
0-40 max 10 28 38 52 74 - 90 100 -
min 2 16 28 42 64 - 82 95 -
0-70 max 8 18 32 45 16 70 77 84 100
min 1 6 13 22 38 50 57 68 95
B. Pentru betoane de clasa < C 12/15
0-31 max 8 22 37 55 76 - 100 - -
min 1 14 27 45 66 - 95 - -
0-40 max 8 20 33 47 69 - 88 100 -
min 1 12 23 37 59 - 80 95 -
0-70 max 8 18 32 45 61 70 77 84 100
min 1 6 13 22 38 50 57 68 95
C. Pentru betoane de clasa > C 16/20
0-31 max 7 18 32 50 72 - 100 - -
min 1 10 22 40 62 - 95 - -
0-40 max 6 16 28 42 64 - 86 100 -

134
 min 1 8 18 32 54 - 78 95 -

CAPITOLUL IX
COFRAJE

ART.23. COFRAJE

23.1. Stabilirea solutiei de cofrare si intocmirea detaliilor de executie este sarcina

Antreprenorului.
23.2. Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile
fara sa se deformeze.
23.3. Toate cofrajele trebuie sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de +/- 1 cm.
Latimile sau grosimile intre cofraje ale diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa prezinte
reduceri mai mari de 5 mm.
23.4. Scandurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie imbinate la
nivel si alaturate in mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar
denivelarea maxima admisa in planul unui parament intre doua scanduri alaturate de 3 mm.

CAPITOLUL X
OTEL DE ARMATURA

ART.24. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII

24.1. Armaturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi

montate in cofraj.
24.2. Fasonarea in cofraje nu este admisa, decat cu autorizatia Inginerului si aceasta
pentru inchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm.
24.3. Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare vor fi protejate impotriva
oricarei deformatii accidentale. Indoirea si indreptarea barelor lasate in asteptare este interzisa.
24.4. Verificarea montarii corecte a armaturii trebuie sa fie facuta de Inginer sau de
delegatul acestuia inainte de betonare. Inginerul poate ordona tinand seama de importanta
lucrarii ca betonarea sa nu aibe loc decat dupa aceasta verificare.

CAPITOLUL XI
BETON

ART.25. PREPARAREA BETONULUI

25.1. Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in

malaxorul betonierei.
Agregatele vor fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare:
- agregatele cu cele mai mari dimensiuni;
- cimentul;
- nisipul;
- agregatele cu cele mai mici dimensiuni;
- apa.
25.2. Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi:
- malaxor cu axa verticala 10 tururi
- malaxor cu axa orizontala 20 tururi
- betoniera cu axa orizontala 20 tururi
- betoniera cu axa inclinata 30 tururi.
Duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale.

135
 25.3. La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi
determinata tinand cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie
masurate cel putin o data pe zi.
25.4. Utilajele de fabricatie trebuie sa permita masurarea agregatelor, liantului si apei in
limitele tolerantelor stabilite la art. 22 pct. 22.4.
25.5. Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii Inginerului
inainte de executie.

ART.26. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

26.1. Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform
prescriptiilor caietului de sarcini speciale.
26.2. Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, Inginerul va fixa un interval
maxim de timp pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu
va fi pus in opera in intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat
din santier.
26.3. Betonul trebuie sa fie ferit de segregatii in momentul punerii in opera. Daca in
timpul transportului nu a fost amestecat, el poate sa fie amestecat manual la locul de folosire
inainte de turnare.
26.4. Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie
puse in opera prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune.
26.5. La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este ciupita daca este cazul si bine
curatata. Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus
in contact cu betonul proaspat.
26.6. Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in
desenele de executie. Ele vor fi reglate si finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa
inceperea prizei si fara aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia
geometrica a suprafetei va fi vibrat cu aceleasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de
dedesupt, daca acesta din urma a fost pus in opera prin vibrare.
26.7. Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, Inginerul, se va stabili tinind
seama de situatia lucrarilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care
turnarea betonului este interzisa sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii mijloacelor si
procedeelor care previn degradarile de inghet.
Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite
pe santier cu acordul Inginerului, trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura
de cel putin +10° timp de 72 de ore.
Cand este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului va trebui, in
prealabil, sa se demoleze betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate la pct. 20.5.
26.8. Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in
cursul primelor ore sa nu depaseasca 35°C. Un numar oarecare de precautiuni elementare vor
fi luate in acest scop, ca:
- temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40°C;
- utilizarea apei reci;
- evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire;
- protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei.
Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35°,
Inginerul va intrerupe betonarea.
26.9. Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa.
Inginerul va stabili durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si
conditiile climatice.

ART.27. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR

27.1. In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, Inginerul poate, in orice

moment, sa ordone incercari de control.
27.2. Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, va fi
prelevat, pentru fiecare parte din lucrarea in executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si

136
de fiecare data cand Inginerul o va considera necesar, un minim de 12 probe in vederea
urmatoarelor incercari:
la 7 zile la 28 zile
- compresiune 3 3
- intindere 3 3
27.3. Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor
corespunzatoare acestei varste Inginerul va trebui sa opreasca lucrarile de betonare,
convenindu-se pentru ameliorarea calitatilor materialului sau a conditiilor de fabricatie (sau
unele si altele) si de a proceda la o noua incercare de a relua lucrarile de betonare.
Ramane la latitudinea Inginerului de a decide daca, tinand seama de rezultatele
obtinute, de destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si de toate elementele de apreciere de
care dispune, lucrarea astfel executata poate sa fie acceptata, trebuie sa fie modificata sau
consolidata. El poate subordona acceptarii sale, lucrarea sau parti de lucrare in cauza, cu o
refacere la un cost total care poate sa atinga 20%.
27.4. Daca rezistentele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va
putea sa ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala
Antreprenorului.
27.5. Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui sa se
situeze intre 0,8-1,0 din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar
cantitatea de apa va fi modificata pentru a reveni la tasarea de referinta.
Incercarea va putea fi repetata ori de cate ori Inginerul o va considera necesar.

ART.28. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON

28.1. Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata intre paramentele opuse sau intre
muchii sau intre intersectiile muchiilor este data in functie de aceasta dimensiune in tabelul 29.
Tabel 29
Dimensiuni in m Tolerante in cm
0,10 0,5
0,20 0,7
0,50 1
1,00 2
2,00 2
5,00 3

28.2. Deviere maxima admisa a unui element cu directie apropiata de verticala este data
in functie de inaltimea si natura acestui element de tabelul 30.
Tabel 30
Inaltimea in m Tolerante in cm:
a b c
1 1,5 1,8 2,3
2 2 2,3 2,9
3 2,2 2,7 3,3
5 2,6 3,2 4
10 3,3 4 5

Nota: tolerante a pentru elemente portante verticale

tolerante b pentru elemente portante cu fruct
tolerante c pentru elemente neportante

28.3. Toleranta de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau
riglete fiind sau nu cofrata este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment
de lungime "1" a acestei muncii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea
mai mare dintre valorile:
- 1/300

137
 - un centimetru.

CAPITOLUL XII
ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

ART.29. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

29.1. In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care
gramezile de piatra bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta.
29.2. Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intotdeauna depozitat in jgheaburi sau pe
platforma de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie sau de caldura este
interzis sa fie inmuiat prin adaugiri de apa.
29.3. Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si
potrivite prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la
suprafata prin toate rosturile. Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu
aschii de piatra infipte si stranse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan, precum si aschiile
infipte, sa fie acoperite in intregime cu mortar. Rosturile de pe fata vazuta a zidariei de piatra
bruta sau de bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi sa
aiba o grosime redusa care nu trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul pietrei brute.
29.4. Fata vazuta a zidariei va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine
asezati.
29.5. La executia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va cauta sa se
foloseasca pietre care sa cuprinda intrega grosime a zidului, in numar de cel putin doua bucati
pe metru patrat.
29.6. Paramentul vazut al zidariei, daca Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sa
fie rostuit.
Cand paramentul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija
fara bavuri si bine netezit cu mistria.
29.7. Cand paramentul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de
a face priza mortarul, pe 3 cm adancime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata
cu o perie. Suprafetele rostuite sunt adancite fata de planul zidariei cu circa 1 cm.
29.8. Cand rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi, curatarea
rosturilor se face pe o adancime pana la 5 cm si curatate cu apa multa. Mortarul este pus in loc
cu mistria si netezit sau prin procedee mecanice.
29.9. Pe timp uscat, zidariile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare
rapida. Zidariile trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului.
29.10. Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor,
Antreprenorul va lua masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pamant sau nisip de
10 cm grosime cel putin. La reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demolata si
reconstruita.
29.11. Cand se aplica o zidarie noua pe o zidarie veche, suprafetele de contact a
acesteia vor fi curatate, udate si la nevoie desfacute si refacute.

CAPITOLUL XIII
AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI

ART.30. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE

30.1. Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele

indicate in proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza
apei, natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea
accidentelor si ele trebuie respectate intocmai de catre Antreprenor.

138
 30.2. Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate.
Panta longitudinala minima va fi:
- 0,25% in teren natural
- 0,1% in cazul santurilor si rigolelor pereate.
30.3. Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor
depaseste panta maxima admisa pentru evitarea eroziunii pamantului.
30.4. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul 31.
Tabel 31
DENUMIREA PRINCIPALELOR TIPURI DE PAMANTURI PANTA MAXIMA ADMISA %
Pamanturi coezive cu compresibilitate mare 0,5
Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa:
- nisipuri prafoase si argiloase 1
- nisipuri argiloase nisipoase 2
- argile prafoase si nisipoase 3
Pamanturi necoezive grosiere:
- pietris (2-20 mm) 3
- bolovanis (20-200 mm) 4
- blocuri (peste 200 mm) 5
Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina:
- nisip fainos si fin (0,05...0,25 mm) 0,5
- nisip mijlociu mare (0,25...2,00 mm) 1
- nisip cu pietris 2

30.5. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 32.
Tabel 32
TIPUL PROTEJARII SANTULUI RIGOLEI SAU CASIULUI PANTA MAXIMA ADMISA %
Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit 5
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm
grosime, betonul fiind: - clasa BC 7,5 10
- clasa BC 10 12
Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau pereu
din dale de beton simplu clasa BC 10 pe pat de beton 15
Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu mortar de
ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare 67
corespunzatoare la piciorul taluzului

Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in
tabelul 32, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel.
30.6. Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii:
- la ramblee cu inaltimea 3...5,00 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate
- la ramblee peste 5,00 m.
Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.
30.7. Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta.
30.8. Amplasarea santurilor de garda se va face la distanta minima, de 5,00 m de
muchia taluzului debleului, iar cand este la piciorul rambleului la distanta minima de 1,50-2,00
m, banda de teren dintre piciorul rambleului si santul de garda va avea pante de 2% spre sant.
30.9. Antreprenorul va executa lucrarea in solutia in care este prevazuta in proiectul de
executie. Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre
prevederile proiectului si realitatea dupa teren privind natura pamantului si panta de scurgere
situatia va fi semnalata Inginerului lucrarii care va decide o eventuala modificare a solutiei de
protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.

ART.31. EXECUTIA PEREURILOR USCATE

139
 31.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in
grosime de 5 cm dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afanat, de aceeasi calitate, in
care se aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm.
Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se
deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine stransa de pietrele vecine.
Pietrele se aseaza cu rosturile tesute.
Pentru a se asigura stabilitatea pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe
uscat pentru asezarea pietrelor.
Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si
se impinge cu periile in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul
pana la refuz.
31.3. Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm
fata de suprafata teoretica a taluzului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea
stratului de nisip de sub aceasta.

ART.32. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE

CIMENT

32.1. Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca la art. 31 cu exceptia ca dupa prima
pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip si cu mortar de ciment, M 100 dupa care se
piloneaza pana la refuz inainte de a incepe priza mortarului.
32.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile.

ART.33. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT

33.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime
de 5 cm dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in
care se implinta pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o
tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile.
Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea
suprafetei prin pilonare dupa care mortarul este netezit cu mistria.
33.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin
acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile.
33.3. Conditiile pentru suprafatare sunt cele de la pct. 31.2.
ART.34. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE
DE BETON

34.1. Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in
proiectul de executie din beton de ciment C 6/7,5 si pana sa inceapa priza betonului se trece la
executia pereului din piatra bruta sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M
100 in conditiile aratate la pct. 33.1.
34.2. Conditiile de suprafatare sunt cele de la pct. 31.3.

ART.35. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC

35.1. Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton C 8/10 sau C
12/15 in grosimea prevazuta in proiect pe tronsoane de 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.
35.2. Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul
cand incepe priza prin acoperire si dupa ce priza este complet terminata prin stropire cu apa,
atat cat este nevoie, in functie de conditiile atmosferice.

ART.36. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON

140
 36.1. Elementele prefabricate din beton vor fi asezate fie pe un strat de nisip pilonat fie
pe un strat de beton C 6/7,5 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau
a proiectului de executie.
36.2. Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevazute in
documentatia de executie sau elementele similare propuse de Antreprenor si acceptate de
Inginerul lucrarii.

CAPITOLUL XIV
DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA
APELOR DIN CORPUL DRUMULUI

ART.37. PRESCRIPTII GENERALE

37.1. Evacuarea apei din substratul inferior al fundatiei se realizeaza in functie de

posibilitatile de scurgere prin:
- drenuri transversale de acostament;
- strat drenant continuu;
- dren longitudinal sub acostament.
37.2. Drenurile transversale de acostament au o latime de 25...30 cm si adancime de
30...50 cm situate la o distanta de 10...20 m in functie de panta longitudinala a drumului.
Panta longitudinala a acestor drenuri este de 3...5% si se executa normal pe axa
drumului cand declivitatea in profil longitudinal al drumului este mai mica de 2% si cu inclinarea
de cca. 60 grade in directia pantei cand declivitatea este mai mare de 2%.
37.3. Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm pana la taluzurile drumului, el se
recomanda in special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulatie.
37.4. Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant
continuu prin taluzurile drumului, se face cu cel putin 15 cm deasupra fundului santurilor sau in
cazul rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate in zona.
37.5. Nu se prevad masuri de evacuare a apelor din corpul drumului in cazul rambleelor
executate din pamanturi necoezive sau permeabile.
37.6. Drenurile longitudinale sub acostament sau sub rigole se prevad in zonele de
debleu sau la nivelul terenului unde nu exista posibilitatea evacuarii apelor prin santuri.
In acest caz stratul inferior de fundatie va fi prelungit pana la dren, iar panta
longitudinala a drenului va fi de minimum 0,3%.

ART.38. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT

38.1. Dupa executarea stratului de fundatie si completarea acostamentelor cu pamant la nivelul

acesteia, inainte de cilindrare se vor realiza sapaturile in acostament la dimensiunile, inclinarea
fata de axe, panta prescrisa si distanta intre ele aratate la punctul 37.2.
Pamantul va fi evacuat in afara amprizei si in locul acestuia se va pune materialul drenat
din balast 0-71 realizandu-se continuitatea materialului granular si racordarea cu cota inferioara
a fundatiei.
38.2. Odata terminate aceste operatii se trece la cilindrarea fundatiei cu acostamente si
drenurile executate carora trebuie sa li se asigure evacuarea la o cota superioara santului cu
cel putin 15 cm.

ART.39. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU

Acesta se realizeaza odata cu stratul inferior al fundatiei conform prevederilor Caietului

nr. 4, respectiv ART. 2. PREVEDERI GENERALE.

ART.40. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB

ACOSTAMENT SAU RIGOLA

141
 40.1. Sapatura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau
mecanizat.
Daca se sapa manual latimea acestuia va fi in functie de adancime si anume:
- pentru H = 1,00 - 1,50 latimea = 0,60 m
- pentru H = 1,50 - 2,00 latimea = 0,80 m
- pentru H = 2,00 - 4,00 latimea = 1,20 m.
In cazul drenului sapat mecanizat latimea va fi in functie de latimea cupei, dar min. 25
m.
40.2. In cazul sapaturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 4....6 m
lungime din aval catre amonte, sprijinite corespunzator, cu asigurare permanenta a scurgerii
apelor colectate. Tronsonul urmator se ataca numai dupa ce tronsonul precedent a fost umplut,
cel putin pana la jumatatea adancimii lui, cu corpul drenat.
40.3. In cazul executarii drenului prin sapare mecanica este necesar sa se coordoneze
saparea si executarea corpului drenului astfel incat sa nu se tina sapatura deschisa.
40.4. Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, fara sprijiniri pana la adancimi de:
- 1,00 m in pamanturi plastic vartoase si nisipuri in stare indesata;
- 1,50 m in pamanturi tari.
Cand adancimea sapaturilor depaseste aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se
va sapa cu taluze.
40.5. Este interzis sa se mentina sapaturile deschise. Corpul drenurilor se executa
imediat ce sapatura a ajuns la cota prevazuta.
40.6. Materialul rezultat din sapatura se va indeparta de la locul sapaturii la o distanta
mai mare de 0,50 m.
40.7. In functie de solutia prevazuta in documentatia de executie se va realiza radierul
rigid din beton BC 7,5, la cota prevazuta in documentatia de executie care poate avea o panta
longitudinala de 0,2- 10% sau radierul elastic prin compactarea terenului din talpa sau din
balast, care nu poate avea o panta mai mare decat santurile si rigolele neprotejate.
40.8. Pe radierul pregatit se pozeaza tubul de drenaj perforat, cu talpa din PVC avand
diametrul de 80-150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conform
prevederilor din proiectul de executie.
40.9. Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietris se face prin mijloace
mecanice sau direct prin aruncare. Corpul drenant se realizeaza prin compactare in straturi de
30...40 cm grosime si pe masura ce se executa acesta se demonteaza sprijinirile daca acestea
exista.
40.10. Se interzice intreruperea lucrarilor in stadii care pot periclita lucrarile executate,
stabilitatea terenului sau a constructiilor existente in vecinatatea lor.
40.11. In cazul sapaturilor mecanizate, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel
incat sa nu ramana sapaturi deschise la sfarsitul zilei de lucru.
40.12. Capacul de inchidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatra bruta sau
bolovani cu mortar de ciment sau dintr-un pereu din dale prefabricate de beton simplu turnat pe
loc sau din dale prefabricate.

CAPITOLUL XV
CANALIZAREA

ART.41. DESCHIDEREA SAPATURILOR

41.1. Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avand latimea egala cu
diametrul exterior al tubului, marit cu o supralargire de 0,25 m de o parte si de alta.
41.2. Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat,
daca este cazul, de asa maniera incat densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea
uscata optima Proctor normal.
41.3. Cand in transee se intalnesc bancuri stancoase, ele trebuie sa fie derocate si
aduse la o cota cu cel putin 10 cm sub fundul sapaturii si inlocuite pe aceasta grosime cu
pamant fin, nisip sau balast.

ART.42. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI

142
 CAMINELOR DE VIZITARE

42.1. Tuburile trebuie coborate cu grija in transee unele in prelungirea celorlalte,

facilitand alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucati de lemn. Calarea
provizorie cu ajutorul pietrelor este interzisa.
42.2. Tuburile sunt pozate incepand din aval, bine aliniate si cu o panta regulata
respectand prevederile proiectului de executie. Imbucarea, cand exista este intotdeauna dirijata
spre amonte.
42.3. Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minima. Legatura intre
tuburile circulare cu imbucare pe jumatate de grosime este efectuata cu ajutorul unui inel de 5
cm grosime minima ranforsat cu o armatura si turnat pe loc in interiorul unui tipar. El este
executat cu mortar in loc.
42.4. Umplerea transeelor nu se va face decat cu avizul Inginerului. Aceasta umplere va
fi executata pana la 20 cm deasupra tubului cu pietris ciuruit si pilonat cu grija pe flancurile
tuburilor. Deasupra, umplerea va fi executata cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60
mm, in straturi succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grija ca sa ajunga la o densitate
uscata de 95% din Proctor normal.
42.5. La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta pozitia
acestora indicata in proiect, cota radierului si cota de racordare.
42.6. La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa C 8/10 si va fi slab
armat.
42.7. Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C
28/35 care va depasi cu cel putin 10 cm jur imprejur baza gurilor de scurgere.
42.8. Elementele gurii de scurgere cu un singur gratar vor fi ansamblate cu mortar de
ciment M 50.
42.9. La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu
mortar de ciment M 50.
42.10. Fundul caminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment in grosime de 3 cm
cu M 50 si va pastra exact forma si panta canalului in continuare.
42.11. Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate pe toata grosimea peretelui, cu
ingrijire pentru a nu deteriora tubul.
Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine indesat.
42.12. Pentru racordarea caminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7,5. Pe
ultimii 20 cm se prevede o ingrosare pentru montarea capacului conform detaliilor de executie.
Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar care se monteaza pe tub.

CAPITOLUL XVI
BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE

ART.43. MONTAREA BORDURILOR

43.1. Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0,20 m.

43.2. Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat,
daca este nevoie, ca sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal.
In cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, Antreprenorul trebuie sa
compenseze diferenta de cota prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cand lucrarile
sunt montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.
Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabileste conditiile de depozitare provizorii de
refolosire sau de evacuare a pamantului rezultat din sapaturi.
43.3. Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de
minimum 10 cm grosime.
Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile
fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii si a dispozitivului destinat sa
asigure scurgerea apelor infiltrate in corpul drumului.
43.4. Rosturile nu vor trebui sa aiba mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar
M 50.

143
 43.5. Bordurile si rigolele prefabricate sunt puse urmarind cotele, aliniamentele si
declivitatile stabilite prin detaliile de executie.
43.6. Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fata
de cotele precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung.

CAPITOLUL XVII
INCERCARI SI CONTROALE

ART.44. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR

Independent de incercarile preliminare de informare si incercarilor de reteta privind

calitatea materialelor elementare care intervin in constitutia lucrarilor si fac obiectul art. 16 al
prezentului fascicul se va proceda la:

A. INCERCARI PRELIMINARE DE INFORMARE

Aceste incercari care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si incercari de
studii sunt efectuate inaintea inceperii fabricarii betoanelor.

B. INCERCARI DE CONTROL DE CALITATE

Incercarile de control de calitate sunt efectuate in cursul lucrarilor in conditiile de
frecventa specificate in tabelul 33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale.

C. INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE

Incercarile de control de receptie sunt efectuate fie la sfarsitul executiei uneia din fazele
lucrarii, fie in momentul receptiei provizorii a lucrarii, in conditiile precizate in tabelul 33,
completate prin dispozitiile caietului de sarcini speciale.
Tabel 33
Denumirea lucrarii Natura incercarii Categoria de Frecventa
control
A B C
- Studiul compozitiei • • - Pentru betoane de
Betoane > C 8/10 - Incercari la compresiune • • • clase > C 8/10
- Incercari la intindere • • • - Pe parti de lucrare
Betoane < C 8/10 - Incercare la compresiune • - Pe parti de lucrari la
- Incercare de plasticitate • cererea dirigintelui
Cofraje - Controlul dimensiunilor de • - Inaintea betonarii
amplasare si soliditate fiecarui element
Armatura - Controlul pozitiei armaturilor • - Inaintea betonarii
fiecarui element
Lucrari executate - Controlul dimensiunilor sii •
din beton sau incadrarii in tolerante - La fiecare lucrare
zidarie din piatra - Controlul corectarii finisarii a •
bruta sau bolovani fetei vazute
Lucrari de - Amplasamentul lucrarilor • •
protejare a - Dimensiunile si calitatea • •
santurilor rigolelor lucrarilor - La fiecare lucrare
si casiurilor - Profilul longitudinal sectiunea • •
si grosimea protejarii
Drenuri - Amplasamentul si inclinarea •
transversale de - Dimensiunile • - La fiecare lucrare
acostament - Posibilitatea de scurgere in •
sant
- Amplasament • •
- Cotele radierului •
Drenuri - Realizarea corecta a filtrului • - La fiecare lucrare

144
longitudinale - Amplasarea camerelor de • •
vizitare
- Controlul functionarii • •
- Amplasament • •
- Cotele radierului •
- Pozarea corecta a tuburilor si •
Canalizare realizarea imbinarilor intre ele - La fiecare lucrare
- Realizarea corecta a •
umpluturii
- Asezarea si executia corecta • •
a gurilor de scurgere si a
caminelor de vizitare
- Racordarea intre gurile de •
scurgere si canalizare
- Controlul functionarii • •
- Amplasament • • •
Borduri de trotuar - Realizarea corecta a • - La fiecare lucrare
fundatiei
- Respectarea cotelor • •

A: Incercari preliminare de informare

B: Incercari de control de calitate
C: Incercari de control de receptie

CAPITOLUL XVIII
RECEPTIA LUCRARILOR

Lucrarile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei
receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita sa
fie controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru cum sunt lucrarile
de drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie.

ART.45. RECEPTIA PE FAZE

45.1. In cadrul receptiei pe faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de
lucrare ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de
documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini.
45.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se
confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
45.3. Receptia pe faza se efectueaza de catre Inginerul lucrarii si Antreprenor,
documentul se incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.
45.4. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale
lucrarii:
a. Pentru drenuri:
- trasarea si amplasarea caminelor;
- executarea sapaturii la cota;
- realizarea radierului si pozarea tubului drenant;
- la realizarea umpluturii drenante.
b. Pentru canalizari:
- trasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare;
- executarea sapaturii, la cote la canal si camine;
- pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea;
- realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare;

145
 - realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru inaltime si la realizarea
umpluturii la cota finala.
c. Pentru lucrari din beton si zidarii: santuri ranforsate, santuri zidite, camere de
cadere, s.a.
- trasarea;
- executia sapaturilor la cote;
- executarea cofrajului;
- montarea armaturii.
d. Drenuri transversale de acostament
- la realizarea acestora.
45.4. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor
de control, cat si comisiei de receptie preliminara, sau finala.

ART.46. RECEPTIA PRELIMINARA

46.1. La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea
receptiei preliminare a lucrarilor verificandu-se:
- concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a
proiectului de executie;
- daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in totalitate;
- daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora;
- conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate in cursul
executiei de catre organele de control (Client, Inginer, etc.).
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se
consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora
si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri
fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

ART.47. RECEPTIA FINALA

La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile,

daca au functionat bine si daca au fost bine intretinute.

146
 CAIET DE SARCINI GENERALE
DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 -
publicat in MO 397/24.08.2000
NGPM/1996
NSPM nr. 79/1998
Ordin MI nr. 775/1998
Ordin AND nr. 116/1999
II. NORMATIVE TEHNICE
NE 012-99 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din
III. STANDARDE
SR 183-1:1995
SR 183-2:1998
SR EN 196-1:1995
SR EN 196-2:1995
SR EN 196-3:1995 +
+ SR EN 196-3:1995/AC:1997
SR EN 196-6:1994
SR EN 196-7:1995
SR 227-2:1994
SR 388:1995
STAS 438/1-89
APELOR DE SUPRAFATA
REFERINTE NORMATIVE
Norme metodologice privind conditiile de
inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de
circulatie in vederea executarii de lucrari in zona
drumului public si/sau pentru protejarea drumului.
- Norme generale de protectia muncii.
- Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor
si podurilor.
- Norme de prevenire si stingere a incendiilor si
dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
- Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru
lucrari de intretinere, reparare si exploatare a
drumurilor si podurilor.
beton, beton armat si beton precomprimat.
- Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de
ciment executate in cofraje fixe. Conditii tehnice de
calitate.
- Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment
executate in cofraje glisante. Conditii tehnice de calitate.
- Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1:
Determinarea rezistentelor mecanice.
- Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2:
Analiza chimica a cimenturilor.
- Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3:
Determinarea timpului de priza si a stabilitatii.
- Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea
finetii.
- Metode de incercari ale cimenturilor. Metode de
prelevare si pregatire a probelor de ciment.
- Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea finatii de
macinare prin cernere pe proba de 100 g.
- Ciment Portland.
- Produse de otel pentru armarea betonului. Otel
beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de
calitate.
147
SR EN 459-2:1997 - Var pentru constructii. Partea 2. Metode
de incercare.
STAS 539-79 - Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in
pulbere.
SR 648:1996 - Zgura granulata de furnal pentru industria
cimentului.
SR 667:2001 - Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari
de drumuri. Conditii tehnice de calitate.
STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare.
SR EN 933-2:1998 - Incercari pentru determinarea caracteristicilor
geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza
granulometrica. Site de control, dimensiuni
nominale ale ochiurilor.

SR EN 1097-1:1998 - Incercari pentru determinarea caracteristicilor

mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 1:
Determinarea rezistentei la uzura (micro-Deval).
STAS 1275-88 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit.
Determinarea rezistentelor mecanice.
STAS 6400-84 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie.
Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 10796/1-77 - Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea
apelor. Prescriptii generale de proiectare.
STAS 10796/2-79 - Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea
apelor, rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de
proiectare si executie.
STAS 10796/3-88 - Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de
asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare.

PRIMAR

KLINGEIS ARNOLD - GUNTER

148
Secţiunea IV – Formulare

149
 Formular 10 C

OFERTANTUL
__________________
(denumirea/numele)

FORMULAR DE OFERTA

Catre ....................................................................................................
(denumirea autoritatii contractante si adresa completa)

Domnilor,
1. Examinand documentatia de atribuire, subsemnatii, reprezentanti ai ofertantului
............. (denumirea/numele ofertantului), ne oferim ca, in conformitate cu prevederile si
cerintele cuprinse in documentatia mai sus mentionata, sa executam ......................
(denumirea lucrarii), pentru suma de ..................... (suma in litere si in cifre, precum si
moneda ofertei), platibila dupa receptia lucrarilor, la care se adauga taxa pe valoarea
adaugata in valoare de ................ (suma in litere si in cifre).
2. Ne angajam ca, in cazul in care oferta noastra este stabilita castigatoare, sa
incepem lucrarile cat mai curand posibil dupa primirea ordinului de incepere si sa
terminam lucrarile in conformitate cu graficul de executie anexat, in ............... (perioada
in litere si in cifre).
3. Ne angajam sa mentinem aceasta oferta valabila pentru o durata de ........ zile,
(durata in litere si cifre), respectiv pana la data de ................... (ziua/luna/anul), si ea va
ramane obligatorie pentru noi si poate fi acceptata oricand inainte de expirarea
perioadei de valabilitate.
4. Pana la incheierea si semnarea contractului de achizitie publica aceasta oferta,
impreuna cu comunicarea transmisa de dumneavoastra, prin care oferta noastra este
stabilita castigatoare, vor constitui un contract angajant intre noi.
5. Precizam ca:
|_| depunem oferta alternativa, ale carei detalii sunt prezentate intr-un formular de
oferta separat, marcat in mod clar alternativa;
|_| nu depunem oferta alternativa.
(Se bifeaza optiunea corespunzatoare.)
6. Am inteles si consimtim ca, in cazul in care oferta noastra este stabilita ca fiind
castigatoare, sa constituim garantia de buna executie in conformitate cu prevederile din
documentatia de atribuire.
7. Intelegem ca nu sunteti obligati sa acceptati oferta cu cel mai scazut pret sau orice
alta oferta pe care o puteti primi.

Data .../.../...

. ........................, (semnatura), in calitate de ....................., legal autorizat sa semnez

oferta pentru si in numele ........................... (denumirea/numele operatorului economic)

150
 ANEXA LA FORMULARUL DE OFERTA

1. Valoarea maximă a lucrărilor executate de subcontractanţi: ........................... ( % procent din preţul

total ofertat)
2. Garanţia de bună execuţie va fi constituită sub forma unei scrisori de garanţie bancară în cuantum de
10 % (din preţul total fără TVA)
3. Perioada de garanţie de bună execuţie: ............. luni (minimum 24 luni)
4. Perioada de mobilizare (durata de la primirea ordinului de începerea lucrărilor până la data începerii
execuţiei): 5 zile.
5. Termenul pentru emiterea ordinului de începere a lucrărilor (de la data semnării contractului):
................. zile calendaristice.
6. Penalizări pentru întârzieri la termene intermediare şi la termenul final de execuţie: 0,1 (% din
valoarea nerealizată).
7. Limita maximă a penalizărilor: .................. (% din preţul total ofertat).
8. Limita maximă a asigurărilor: .................. (% din preţul total ofertat).
9. Perioada medie de remediere a defectelor: 60 zile calendaristice.
10. Limita maximă a reţinerilor din situaţiile de plată lunare (garanţii, avansuri, etc.): .................. (% din
situaţiile de plată lunare).

Ofertant,
________________
(semnatura autorizata)

151
 FORMULAR C2
CENTRALIZATOR FINANCIAR AL OBIECTELOR

Nr. Grupa de Valoar din din care (dupa caz)

crt. obiecte/denumirea ea car Contractant asociatul asociatul subcontra subcontrac
obiectului (exclus e: ul/ 1 … ctantul tantul
iv C+ Conducator 1 …
T.V.A) M ul
RON (liderul
asociatiei)

tota C+M tota C+ tota C+ tota C+ Tot C+M

l l M l M l M al
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1 Proiectare (numai in cazul
in care obiectul contractului
cuprinde atat proiectarea,
cat si executia lucrarii)
2 Amenajarea terenului
2.1.______________
_________________
3 Amenajari pentru protectia
mediului, inclusive pentru
refacerea cadrului natural
dupa terminarea lucrarilor
3.1.______________
_________________
4 Realizarea
infrastructurii(retele de
record, utilitati exterioare
5 incintei)
Investitia(lucrarea ) de baza
5.1. Obiect 01_____
6 ________________
Organizare de santier
Total valoare
(exclusiv TVA) RON
euro
Taxa pe valoare Procentul 1)
adaugata RON Lucrarea se incadreaza in
Total(inclusiv TVA) RON grupa:_________________________________________________
(ofertantul precizeaza grupa II
A, grupa II B, dupa caz)

Proiectant, Ofertant,
………… ………………. ………………………………….
(semnatura autorizata ) (semnatura autorizata )

PRECIZARE:
Proiectantul raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 0 si 1, avand in vedere respectarea
structurii aprobate pentru devizul general; in cazul in care contractul de lucrari are ca obiect atat proiectarea,
cat si executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, responsabilitatea completarii coloanelor 0 si 1
revine ofertantului.
___________________
1)
Reprezinta partea din contract, calculate ca o cota procentuala din pretul total, care urmeaza sa fie
indeplinita de persoanele juridice romane.

152
 FORMULAR C3

CENTRALIZATOR FINANCIAR AL CATEGORIILOR DE LUCRARI

Devizul-oferta al obiectului ______________

Nr. Categorie de lucrari Valoare din care (dupa caz)

crt. a Contractantul/ asociatul asociatul subcontracta subcontract
(exclusi conducatorul(lide 1 … ntul antul
v rul asociatiei) 1 …
T.V.A)
RON
0 1 2 3 4 5 6 7
I. Cladiri si
constructii
speciale, instalatii
aferente
constructiilor si
1. retelelor de utilitati
2. in incinta
… T s Terasamente
n C Constructii
… …………….
M Montaj utilaje
tehnologice,
II. inclusive retelele
aferente
TOTAL I
Procurare
- Utilaje si
echipamente
tehnologice, cu
montaj
- Utilaje si
echipamente de
transport
- Dotari, inclusive
utilaje si
echipamente
independente cu
durata mare de
serviciu
TOTAL II
Total valoare
(exclusiv TVA) RON
euro
Taxa pe valoare
adaugata RON
Total(inclusiv TVA) RON

Proiectant, Ofertant,
………… ………………. ………………………………….
(semnatura autorizata ) (semnatura autorizata )

PRECIZARE: Proiectantul raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 0 si 1; in cazul in care

contractul de lucrari are ca obiect atat proiectarea, cat si executia uneia sau mai multor lucrari de constructii,
responsabilitatea completarii coloanelor 0 si 1 revine ofertantului.

153
 FORMULAR C4
LISTA
cuprinzand cantitatile de lucrari *)

Obiectul ___________________
Categoria de lucrari __________

Nr. Capitolul de lucrari U.M. Cantitatea Pretul unitar Total (3X4)

crt.
SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA
0 1 2 3 4 5
1. Capitol de lucrare

1.1 Subcapitol

1.2 Subcapitol

…………………..

2. Capitol de lucrare

2.1. Subcapitol

2.2 Subcapitol

…………………..

…………………..

TOTAL GENERAL DEVIZ PE CATEGORIA DE LUCRARI:

Ofertant,
………… ……………….
(semnatura autorizata )
*) Articolele de lucrari vor fi comasate in cadrul listelor de cantitati, avandu-se in vedere
respectarea simultana, pe cat posibil a urmatoarelor conditii:
- articolul comasat trebuie sa reprezinte o activitate pentru realizarea careia resursele principale
trebuie sa fie omogene ca natura;
- articolul comasat trebuie sa reprezinte o activitate a carei desfasurare in timp are continuitate
(nu este intrerupta de necesitatea realizarii unei activitati distincte).
Prin natura omogena a principalelor resurse se intelege acelas material preponderant, acceasi
meserie pentru forta de munca si natura utilajului conducator, aferente procesului tehnologic (excavatii,
compactare, turnare, forare, ridicare, montaj etc.).
Descrierea continutului articolelor comasate se poate realize fie prin trimiteri la articole de deviz,
fie prin descrierea detaliata a conditiilor tehnice, tehnologice, de masurare si de calitate.
______________
1) Acest formular se va utiliza si pentru intocmirea situatiilor de plata in cazul utilizarii Modelului
__ aferent formulei de actualizare prevazute la_____ din Fisa de date a achizitiei

154
 FORMULAR C5
LISTA
cuprinzand cantitatile de lucrari *)

Obiectul ___________________
Categoria de lucrari __________

Pretul unitar
a) materiale
Nr. Capitolul Ca b) manopera Materi Manoper Utilaj Transp Total
crt. de lucrari nti c) utilaj al a [3x4c] ort (3X4)
tat d)transport [3x4b] sau
ea ____________ [3X4a] [3x4d] (5+6+7+8)
Total a)+b)+c)+d)
SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1. Capitol de
lucrare
1.1. Subcapitol
1.2. Subcapitol
………………...
Capitol de
2. lucrare
2.1 Subcapitol
2.2 Subcapitol
….. …………………
. …
…………………
…
Cheltuieli directe: M m U t T
din care:
- V ut
termice
(valoarea
aferenta
pentru
utilaje
termice)
- Vut
electrice
(valoarea
aferenta
pentru
utilaje
electrice)
U = Vut
termice +
Vut
electrice
Alte cheltuieli directe:
- CAS:
- somaj;
- sanatate
- fond de risc
- alte cheltuieli conform prevederilor legale,
nominalizate:
TOTAL CHELTUIELI DIRECTE: Mo mo Uo to To
Cheltuieli indirecte = To x % Io
Profit = (To + Io) x % Po

155
TOTAL GENERAL: V 0 =T 0 +I 0
+P 0

Ofertant,
………… ……………….
(semnatura autorizata )
______________
1) Acest formular se va utiliza si pentru intocmirea situatiilor de plata in cazul utilizarii Modelului
__ aferent formulei de actualizare prevazute la_____ din Fisa de date a achizitiei.

156
 FORMULAR C6

LISTA
cuprinzand consumurile de resurse materiale)

Obiectul __________________
Categoria de lucrari _________

Nr.
crt. Denumirea U.M Consumuril Pretul unitar Valoarea Furnizoru Greutate
resursei . e cuprinse (exclusiv T.V.A.) (exclusiv l a
materiale in oferta T.V.A.) (tone)
0 1 2 3 4 5 6 7
1. ………………... …. …………. ……………….. ……….. ………..
2. ………………... …. …………. ……………….. ……………. ……….. ………..
3. ………………... …. …………. ……………….. ………. ………..
… …………….

Resurse …………….
nenominalizate
(cel mult 20% din _ _ _ _ ……...
valoarea totala a
resurselor
materiale)
…………….

TOTAL ∑M Lei
Euro

Ofertant,
………… ……………….
(semnatura autorizata )

________________

1) Lista se intocmeste pentru consumurile de resurse materiale necesare pentru indeplinirea intregului
contract de lucrari; ofertantul are obligatia de a prezenta listele cuprinzand consumurile de resurse
materiale, grupate pe categorii de lucrari, numai daca acest lucru este precizat in Fisa de date a achizitiei
sau la solicitarea comisiei de evaluare si fara a mai calcula echivalentul in euro pentru totalul rezultat.

157
 FORMULAR C7

LISTA
cuprinzand consumurile cu mana de lucru 1)

Nr. Denumirea Consumurile Tariful mediu Valoarea Procentul 2)

crt. meseriei (om/ore) cu - lei/ora- (exclusivT.V.A.)
manopera directa -lei-
(col.2 x col.3)
0 1 2 3 4 5
1. ……………… …………. ……………….. ……………. ……………. -
2. ……………… …………. ……………….. ……………. -
3. ……………… …………. ……………….. ……………. -
… …………….. …………. ……………….. -

TOTAL ∑m …………… ……………….. lei …………….

________________ ……………

euro …………

Lucrarea se incadreaza in grupa ___________________________________.

(se precizeaza grupa IIA sau IIB, dupa caz)

Ofertant,
………… ……………….
(semnatura autorizata )

________________
1)
Lista se intocmeste pentru consumurile cu mana de lucru necesare pentru indeplinirea intregului contract
de lucrari; ofertantul are obligatia de a prezenta listele cuprinzand consumurile cu mana de lucru, grupate pe
categorii de lucrari, numai daca acest lucru este precizat in Fisa de date a achizitiei sau la solicitarea comisiei
de evaluare si fara a mai calcula echivalentul in euro pentru totalul rezultat.
2)
Reprezinta remuneratia aferenta mainii de lucru formate din cetateni romani, calculata ca o cota
procentuala din valoarea totala a consumurilor cu mana de lucru.

158
 FORMULAR C8

LISTA
cuprinzand consumurile de ore functionare a utilajelor de constructii 1)

Nr
. Denumirea Consumurile Tariful orar Valoarea
crt utilajului de - ore de functionare - lei/ora de (exclusivT.V.A.)
. constructii - functionare- lei
(col.2 x col.3)
0 1 2 3 4
1. ………………... …………………. …………………… …………….
2. ………………... …………………. …………………… …………….
3. ………………... …………………. …………………… …………….
… ………………… …………………. …………………… …………….

TOTAL ∑U …………… lei …………….

_______________
euro …………

Ofertant,
………… ……………….
(semnatura autorizata )

________________
1)
Lista se intocmeste pentru consumurile de ore functionare a utilajelor necesare pentru indeplinirea
intregului contract de lucrari; ofertantul are obligatia de a prezenta listele cuprinzand consumurile de ore de
functionare a utilajelor, grupate pe categorii de lucrari, numai daca acest lucru este precizat in Fisa de date a
achizitiei sau la solicitarea comisiei de evaluare si fara a mai calcula echivalentul in euro pentru totalul
rezultat.

159
 FORMULARUL C9

LISTA
cuprinzand consumurile privind transporturile 1)

Nr. Tariful
crt. Tipul de Elemntele rezultate din analiza lucrarilor ce urmeaza sa fie unitar Valoarea
transport executate lei/t x (exclusivT.V.A.
_______________________________________________ km )
________ LEI
Tone km ore
de
transportate parcursi
functionare
0 1 2 3 4 5 6
1. Transport auto(total),
din care, pe categorii:
1.1. …………….
2. 1.2. ……………...
…………………..
Transport pe cale
ferata(total), din care,
pe categorii:
3. 2.1. …………….
2.2. ……………...
…………………..
Alte transporturi
(total)

TOTAL ∑t Lei …………….

_____________
euro …………

Ofertant,
………… ……………….
(semnatura autorizata )

________________
1)
Lista se intocmeste pentru consumurile privind transporturile necesare pentru indeplinirea intregului
contract de lucrari; ofertantul are obligatia de a prezenta listele cuprinzand consumurile privind transporturile,
grupate pe categorii de lucrari, numai daca acest lucru este precizat in Fisa de date a achizitiei sau la
solicitarea comisiei de evaluare si fara a mai calcula echivalentul in euro pentru totalul rezultat.

160
 FORMULAR F2

Ofertantul
________________
(denumirea/numele)

GRAFIC FIZIC SI VALORIC DE EXECUTIE A LUCRARILOR (SARCINILOR)

Nr.crt Grupa de Anul I ... Anul n

. obiecte/denumirea Luna

obiectului
1 2 3 ... n
1.
2. Obiect 01
Categoria
__________________
__________________
3. Obiect 02
Categoria
__________________
__________________
.... Obiect ....
Categoria
__________________
__________________

Ofertant,
_________________
(semnatura autorizata)

161
 Formular 12A
OFERTANTUL
____________________
(denumirea/numele)

DECLARAŢIE PRIVIND ELIGIBILITATEA

1. Subsemnatul _______________________________, reprezentant

împuternicit al _______________________________,
(denumirea/numele şi sediul/adresa
candidatului/ofertantului)

declar pe propria răspundere, sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, ca
nu ne aflam in nici una dintre situatiile prevazute la art. 180 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor
de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.
2. Subsemnatul declar ca informatiile furnizate sunt complete si corecte in fiecare
detaliu si inteleg ca autoritatea contractanta are dreptul de a solicita, in scopul verificarii
si confirmarii declaratiilor, situatiilor si documentelor care insotesc oferta, orice informatii
suplimentare privind eligibilitatea noastra, precum si experienta, competenta si
resursele de care dispunem.
3. Subsemnatul autorizez prin prezenta orice institutie, societate comerciala,
banca, alte persoane juridice sa furnizeze informatii reprezentantilor autorizati ai
autoritatii contractante __________________________________________ cu privire la
orice aspect
(denumirea si adresa autoritatii contractante)
tehnic si financiar in legatura cu activitatea noastra.
4. Prezenta declaratie este valabila pana la data de
_________________________ .
(se precizeaza data expirarii
perioadei de valabilitate a ofertei)

Data completarii ......................

Ofertant,
_________________
(semnatura autorizata)

162
 Formular 12 B

OFERTANTUL
____________________
(denumirea/numele)

DECLARAŢIE
privind neîncadrarea în situaţiile prevăzute la art. 181
din O.U.G. nr. 34 / 2006

Subsemnatul ____________________________ , în calitate de ofertant la

procedura „licitaţie deschisă” pentru atribuirea contractului de achiziţie publică având ca
obiect ________________________, la data de _____________, organizată de
__________________________________, declar pe proprie răspundere că:
a) nu sunt în stare de faliment ori lichidare, afacerile mele nu sunt conduse de un
administrator judiciar sau activităţile mele comerciale nu sunt suspendate şi nu fac
obiectul unui aranjament cu creditorii. De asemenea, nu sunt într-o situaţie similară cu
cele anterioare, reglementată prin lege;
b) nu fac obiectul unei proceduri legale pentru declararea mea în una dintre
situaţiile prevăzute la lit. a);
c) mi-am îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de
asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare în România;
c1) în ultimii doi ani nu am fost în situaţia de a nu îmi îndeplini sau de a-mi îndeplini
în mod defectuos obligaţiile contractuale, din motive imputabile mie, fapt care ar fi
produs sau ar fi fost de natura sa produca grave prejudicii beneficiarilor mei;
d) nu am fost condamnat, în ultimii 3 ani, prin hotărârea definitivă a unei instanţe
judecătoreşti, pentru o faptă care a adus atingere eticii profesionale sau pentru
comiterea unei greşeli în materie profesională.
Subsemnatul declar că informaţiile furnizate sunt complete şi corecte în fiecare
detaliu şi înţeleg că autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, în scopul verificării
şi confirmării declaraţiilor, orice documente doveditoare de care dispun. Înţeleg că în
cazul în care această declaraţie nu este conformă cu realitatea sunt pasibil de
încălcarea prevederilor legislaţiei penale privind falsul în declaraţii.

Data completării __________

OFETANT

163
 Formular B 2
OFERTANTUL
_____________________
(denumirea/numele)

INFORMATII GENERALE

1. Denumirea/numele:
2. Codul fiscal:
3. Adresa sediului central:
4. Telefon:
Fax:
Telex:
E-mail:
5. Certificatul de înmatriculare/înregistrare ...............................
................................................................................
(numărul, data şi locul de înmatriculare/înregistrare)
6. Obiectul de activitate, pe domenii: ......................................
................................................................................
(în conformitate cu prevederile din statutul propriu)
7. Birourile filialelor/sucursalelor locale, dacă este cazul: ...............
................................................................................
(adrese complete, telefon/telex/fax, certificate de înmatriculare/înregistrare)
8. Principala piaţă a afacerilor:
9. Cifra de afaceri pe anii 2005, 2006, 2007:

──────────────────────────────────────────────────────
───
Cifra de afaceri anuală Cifra de afaceri anuală
Anul la 31 decembrie la 31 decembrie
(mii lei) (echivalent euro)
──────────────────────────────────────────────────────
───
1.
──────────────────────────────────────────────────────
───
2.
──────────────────────────────────────────────────────
───
3.
──────────────────────────────────────────────────────
───
Media anuală:
──────────────────────────────────────────────────────
───

Candidat/ofertant,
...............................
(semnătura autorizată)

164
 Formular 12 F

OFERTANTUL
_____________________
(denumirea/numele)

DECLARATIE PRIVIND LISTA PRINCIPALELOR

LUCRARI EXECUTATE IN ULTIMII 3 ANI
( 2006, 2007, 2008)

Subsemnatul________________________, reprezentant imputernicit al

................................... (denumirea/numele si sediul/adresa candidatului/ofertantului),
declar pe propria raspundere, sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, ca
datele prezentate in tabelul anexat sunt reale.
Subsemnatul declar ca informatiile furnizate sunt complete si corecte in fiecare
detaliu si inteleg ca autoritatea contractanta are dreptul de a solicita, in scopul verificarii
si confirmarii declaratiilor, situatiilor si documentelor care insotesc oferta, orice informatii
suplimentare in scopul verificarii datelor din prezenta declaratie.
Subsemnatul autorizez prin prezenta orice institutie, societate comerciala, banca, alte
persoane juridice sa furnizeze informatii reprezentantilor autorizati ai ...................
(denumirea si adresa autoritatii contractante) cu privire la orice aspect tehnic si financiar
in legatura cu activitatea noastra.

Operator economic,
......................
(semnatura autorizata)

165
 Nr. Denumirea si Codul Denumirea/numele Calitatea Pretul total al Procent Cantitatea Perioada
Crt. obiectul CPV beneficiarului/clientului executantului*) contractului executat (U.M.) de derulare
contractului + (lei) (%) a
+ Adresa contractului
Numarul si data **)
contractului

0 1 2 3 4 5 6 7

.....

Ofertant,
......................
(semnatura autorizata)

________

*) Se precizeaza calitatea in care a participat la indeplinirea contractului care poate fi de: contractant unic sau contractant conducator (lider de
asociatie); contractant asociat; subcontractant.
**) Se va preciza data de incepere si de finalizare a contractului

166
 Formularul nr. F1
OFERTANTUL
__________________
(denumirea/numele)

EXPERIENTA SIMILARA*)

1. Denumirea si obiectul contractului:

Numarul si data contractului:

2. Denumirea/numele beneficiarului/clientului:
Adresa beneficiarului/clientului:
Tara:

3. Calitatea in care a participat la indeplinirea contractului:

(se bifeaza optiunea corespunzatoare)

[] contractant unic sau contractant conducator (lider de asociatie)

[] contractant asociat

[] subcontractant

1. Valoarea contractului
exprimata in exprimata in
moneda in care echivalent
s-a incheiat euro
contractul

a) initiala (la data semnarii contractului): ................ ................

b) finala (la data finalizarii contractului): ................ ................
*ST*

2. Daca au fost litigii privind indeplinirea contractului, natura acestora si modul lor de solutionare:
3. Gama de servicii prestate in baza contractului, precum si alte aspecte relevante prin care
ofertantul/candidatul isi sustine experienta similara:

Ofertant,
_______________
(semnatura autorizata)

167
 Formular 12H
Operator economic
. ................................
(denumirea/numele)

DECLARATIE
PRIVIND UTILAJELE, INSTALATIILE, ECHIPAMENTELE TEHNICE DE CARE
DISPUNE OPERATORUL ECONOMIC PENTRU INDEPLINIREA
CORESPUNZATOARE A CONTRACTULUI DE LUCRARI

Subsemnatul______________________, reprezentant imputernicit al

................................... (denumirea/numele si sediul/adresa candidatului/ofertantului),
declar pe propria raspundere, sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, ca
datele prezentate in tabelul anexat sunt reale.
Subsemnatul declar ca informatiile furnizate sunt complete si corecte in fiecare
detaliu si inteleg ca autoritatea contractanta are dreptul de a solicita, in scopul
verificarii si confirmarii declaratiilor, situatiilor si documentelor care insotesc oferta,
orice informatii suplimentare in scopul verificarii datelor din prezenta declaratie.
Subsemnatul autorizez prin prezenta orice institutie, societate comerciala, banca,
alte persoane juridice sa furnizeze informatii reprezentantilor autorizati ai ...................
(denumirea si adresa autoritatii contractante) cu privire la orice aspect tehnic si
financiar in legatura cu activitatea noastra.

Operator economic,
......................
(semnatura autorizata)

LISTA
cuprinzand cantitatile de utilaje, instalatii si echipamente tehnice

Nr. Denumire U.M. Cantitate Forma de detinere

Crt utilaj/echipament/instalatie
Proprietate In chirie

Operator economic,
.........................................
(semnatura autorizata)

168
 Formular 12I

Operator economic
. ................................
(denumirea/numele)

DECLARATIE
PRIVIND EFECTIVUL MEDIU ANUAL AL PERSONALULUI ANGAJAT
SI AL CADRELOR DE CONDUCERE

Subsemnatul______________________________, reprezentant imputernicit al

................................... (denumirea/numele si sediul/adresa candidatului/ofertantului),
declar pe propria raspundere, sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, ca
datele prezentate in tabelul anexat sunt reale.
Subsemnatul declar ca informatiile furnizate sunt complete si corecte in fiecare
detaliu si inteleg ca autoritatea contractanta are dreptul de a solicita, in scopul
verificarii si confirmarii declaratiilor, situatiilor si documentelor care insotesc oferta,
orice informatii suplimentare in scopul verificarii datelor din prezenta declaratie.
Subsemnatul autorizez prin prezenta orice institutie, societate comerciala, banca,
alte persoane juridice sa furnizeze informatii reprezentantilor autorizati ai ...................
(denumirea si adresa autoritatii contractante) cu privire la orice aspect tehnic si
financiar in legatura cu activitatea noastra.

Anul 2007 Anul 2008

Personal angajat
Din care personal de conducere

Anexez la declaratie CV-urile personalului de conducere, precum si ale personalului

responsabil pentru indeplinirea contractului.

Data completarii ..............................

Operator economic,
......................
(semnatura autorizata)

169
 Formular 12 G

Operator economic
. ................................
(denumirea/numele)

DECLARATIE
PRIVIND PARTEA/PARTILE DIN CONTRACT CARE SUNT INDEPLINITE DE
SUBCONTRACTANT SI SPECIALIZAREA ACESTORA

Subsemnatul______________________________, reprezentant imputernicit al

................................................................................ ………………..
(denumirea/numele si sediul/adresa candidatului/ofertantului),
declar pe propria raspundere, sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, ca
datele prezentate in tabelul anexat sunt reale.
Subsemnatul declar ca informatiile furnizate sunt complete si corecte in fiecare
detaliu si inteleg ca autoritatea contractanta are dreptul de a solicita, in scopul
verificarii si confirmarii declaratiilor, situatiilor si documentelor care insotesc oferta,
orice informatii suplimentare in scopul verificarii datelor din prezenta declaratie.
Subsemnatul autorizez prin prezenta orice institutie, societate comerciala, banca,
alte persoane juridice sa furnizeze informatii reprezentantilor autorizati ai
.........................................................................
(denumirea si adresa autoritatii contractante) cu privire la orice aspect tehnic si
financiar in legatura cu activitatea noastra.

Operator economic,
......................
(semnatura autorizata)
Nr. Denumire subcontractant Partea/partile din Acord subcontractor
Crt. contract ce urmeaza cu specimen de
a fi sub contractate semnatura

Operator economic,
.........................................
(semnatura autorizata)

170
 Formular 2 A

OFERTANTUL Înregistrat la sediul autorităţii contractante

_________________ nr. _____/_____________
(denumirea/numele)

SCRISOARE DE INAINTARE

Către ________________________________________________
(denumirea autorităţii contractante si adresa completă)

Ca urmare a anunţului de participare publicat in SEAP nr.______ din

_______________ (ziua/luna/anul) privind organizarea procedurii pentru atribuirea

contractului______________________________________

(denumirea contractului de achiziţie publică)

noi _________________________ vă transmitem alăturat, următoarele:

(denumirea/numele ofertantului)

1. Documentul _____________________ (tipul, seria/numărul, emitent)

privind garanţia pentru participare, in cuantumul şi în forma stabilite de
dumneavoastră prin documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei;
2. Coletul sigilat si marcat în mod vizibil, conţinând, în original şi un număr de
_____ copii:
a) oferta;
b) documentele care însoţesc oferta;
Avem speranţa că oferta noastră este corespunzătoare si vă satisface
cerinţele.

Data completării _________________

Cu stimă,

Ofertant,
_______________________
(semnătura autorizată)

171
 Formular 11

BANCA
___________________
(denumirea)

SCRISOARE DE GARANTIE BANCARA

pentru participare cu oferta la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publica

Catre ___________________________________________
(denumirea autoritatii contractante si adresa completa)

Cu privire la procedura pentru atribuirea contractului _______________________,

(denumirea contractului de achizitie publica)
noi ____________________, avand sediul inregistrat la ______________________,
(denumirea bancii) (adresa bancii)
ne obligam fata de _____________________________________ sa platim suma de
(denumirea autoritatii contractante)
__________________________, la prima sa cerere scrisa si fara ca aceasta sa aiba
(in litere si in cifre)
obligatia de a-si motiva cererea respectiva, cu conditia ca in cererea sa autoritatea
contractanta sa specifice ca suma ceruta de ea si datorata ei este din cauza existentei
uneia sau mai multora dintre situatiile urmatoare:

a) ofertantul _____________________ si-a retras oferta in perioada de valabilitate

(denumirea/numele)
a acesteia;

b) oferta sa fiind stabilita castigatoare, ofertantul ___________________________

(denumirea/numele)
nu a constituit garantia de buna executie in perioada de valabilitate a ofertei;

c) oferta sa fiind stabilita castigatoare, ofertantul ___________________________

(denumirea/numele)
a refuzat sa semneze contractul de achizitie publica in perioada de valabilitate a
ofertei.

Prezenta garantie este valabila pana la data de ______________________.

Parafata de Banca _____________ in ziua ______ luna ________ anul _____

(semnatura autorizata)

172
 Formular 19

BANCA
___________________
(denumirea)

SCRISOARE DE GARANTIE BANCARA DE BUNA EXECUTIE

Catre ___________________________________________
(denumirea autoritatii contractante si adresa completa)

Cu privire la contractul de achizitie publica

________________________________,
(denumirea contractului)
incheiat intre __________________ , in calitate de contractant, si
__________________, in calitate de achizitor, ne obligam prin prezenta sa platim in
favoarea achizitorului, pana la concurenta sumei de _____________ reprezentand
______% din valoarea contractului respectiv, orice suma ceruta de acesta la prima sa
cerere insotita de o declaratie cu privire la neindeplinirea obligatiilor ce revin
contractantului, astfel cum sunt acestea prevazute in contractul de achizitie publica
mai sus mentionat. Plata se va face in termenul mentionat in cerere, fara nici o alta
formalitate suplimentara din partea achizitorului sau a contractantului.
Prezenta garantie este valabila pana la data de ____________________ .
In cazul in care partile contractante sunt de acord sa prelungeasca perioada de
valabilitate a garantiei sau sa modifice unele prevederi contractuale care au efecte
asupra angajamentului bancii, se va obtine acordul nostru prealabil; in caz contrar
prezenta scrisoare de garantie isi pierde valabilitatea.

Parafata de Banca _______________ in ziua ______ luna ________ anul

_____

(semnatura autorizata)

173
 SECTIUNEA V

Acord Contractual

Beneficiarul : CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG adresa sediu str. Gheorghe Lazăr
nr. 10, Avrig, telefon 0269523101, fax 0269524401, cod fiscal 4241087

Antreprenorul __________________________________________________ având sediul în

________________________________________________________________________________

Beneficiarul doreşte executarea Lucrării denumită Lucrare de constructie in cadrul proiectului „ECO
SISTEM AVRIG - Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a
deşeurilor municipale”, Orasul Avrig, Judetul Sibiu

OFERTA
Antreprenorul a examinat documentele specificate în Anexă care sunt parte
acestui Contract şi se oferă să execute Lucrările conform prevederilor
Contractului pentru valoarea de ___________________________________ (în cuvinte)
de____________ lei (în cuvinte) ___________________________________ (în cifre)
lei, dupa caz, ................ euro, calculat la cursul inforeuro existent la data
incheierii contractului, , valoare fara TVA , la care se adauga TVA in valoare
de____________ lei adica______________ euro.

Această ofertă, din care Antreprenorul a transmis două exemplare originale

semnate, poate fi acceptată de către Beneficiar prin semnare sau returnarea unui
exemplar original al acestui document Antreprenorului înainte de data de
_______________________________________________________________________________.

Antreprenorul înţelege că Beneficiarul nu este obligat să accepte oferta cu cea

mai mică valoare sau oricare dintre oferte primită pentru Lucrări.

Semnătura: ___________________ Data: _________________________________

Numele: ______________________ Autorizat să semneze din partea (numele
antreprenorului): _____________________
Funcţia:______________________ _______________________________________

ACCEPTAREA
Beneficiarul, prin semnătura de mai jos, a acceptat oferta Antreprenorului şi
este de acord cu faptul că, pentru execuţia Lucrărilor de către Antreprenor, va
plăti Antreprenorul în conformitate cu prevederile Contractului. Acest Contract
intră în vigoare la data la care Antreprenorul primeşte un original al acestui
document semnat de către Beneficiar.

Semnătura: ___________________ Data: _________________________________

Numele: ______________________ Autorizat să semneze din partea (numele
beneficiarului): ______________________
Funcţia:______________________ _______________________________________

ANEXĂ

Această Anexă este parte a Contractului.

[Notă: cu excepţia articolelor pentru care au fost inserate cerinţele Beneficiarului,
Antreprenorul va completa următoarele informaţii înainte de data transmiterii ofertei sale.]
Articolul ___________________________________ Sub-clauza Data ______________________
Documentele care sunt parte a
Contractului, specificate în ordinea
importanţei .................................. 1.1.1
Documentul (se şterge dacă nu este aplicabil) Identificarea documentului

174
(a) Acordul Contractual ...................... ___________________________
(b) Condiţiile Speciale ...................... ___________________________
(c) Condiţiile Generale ...................... ___________________________
(d) Specificaţiile ........................... ___________________________
(e) Planşele ................................. ___________________________
(f) Proiectul pe care Antreprenorul
a fundamentat oferta ..................... ___________________________
(g) Listele de cantităţi ..................... ___________________________
(h) .......................................... ___________________________
(i) .......................................... ___________________________
Durata de execuţie ........................... 1.1.9...... ______________________ zile
Legea Contractului ........................... 1.4........ Legea Tării*) _____________
___________________________
Limba ........................................ 1.5........ ___________________________
Punerea în posesie a Şantierului ............. 2.1........ La Data Începerii Execuţiei
Lucrărilor ________________
Persoană autorizată .......................... 3.1........ ___________________________
Numele şi adresele reprezentantului
Beneficiarului (dacă este cunoscut) 3.2........ ___________________________
___________________________
Garanţia de bună execuţie (dacă există):
Valoare ...................................... 4.4........ ___________________________
Forma ........................................ 4.4........ _________________ (detalii)
Cerinţe pentru proiectul
Antreprenorului (dacă există) ................ 5.1........ Specificaţie Clauza nr. ___
___________________________
Programul:
Timpul de transmitere ..................... 7.2........ În termen de 14 zile de la
Data Începerii Lucrărilor
Formatul programului ...................... 7.2........ ___________________________
___________________________
Suma plătibilă pentru nerespectarea
Duratei de Execuţie .......................... 7.4........ ________________ pe zi până
la maxim 10% din valoarea
specificată în Acordul
Contractual.
Perioada de notificare a
defecţiunilor ................................ 9.1&11.5 365 zile*) calculate de
la data menţionată în
înştiinţarea prevăzută la
Sub-clauza 8.2
Procedura de modificare
Preţurile din Listele de Lucrări
în regie ..................................... 10.2....... ___________________________
__________________(detalii)
Evaluarea Lucrărilor*)
Sumă forfetară ............................. 11.1....... __________________(detalii)
Sumă forfetară cu grafic de plăţi .......... 11.1....... __________________(detalii)
Sumă forfetară cu liste de cantităţi ....... 11.1....... __________________(detalii)
Remăsurare pe baza listelor de cantităţi
din ofertă ................................. 11.1....... __________________(detalii)
Costuri rambursabile ....................... 11.1....... __________________(detalii)
Procentajul valorii Materialelor şi
Echipamentelor ............................... 11.2...... Materiale ____________80%*)
Echipamente __________90%*)
Procentul de reţinere ........................ 11.3...... _________________________5%
Moneda de plată .............................. 11.7...... ___________________________
Rata dobânzii ................................ 11.8...... ____________________% pe an
Asigurări .................................... 14.1
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tipul de asigurare*) Valoarea asigurată*) Excluderi*)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Lucrări, Materiale Suma specificată
Echipamente şi onorarii în Acord plus 15% __________________
Utilajele Cost total de înlocuire __________________
Antreprenorului
Vătămarea corporală şi
Prejudicii aduse
proprietăţii terţilor _______________________ __________________
Muncitorii _______________________ __________________
Alte asigurări*) _______________________ __________________
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Arbitrajul
Reguli ..................................... 15.3....... Reguli de Arbitraj UNCITRAL*)
___________________ (detalii)
Autoritatea de numire ...................... 15.3....... Preşedintele FIDIC sau
reprezentantul său*)
___________________ (detalii)
Locul Arbitrajului ......................... 15.3....... Ţara*) ______________________

___________
*) Beneficiarul modifică după cum este cazul

Condiţii Generale
Prevederi Generale

1.1. Definiţii
În Contractul definit în cele ce urmează, cuvintele şi expresiile definite vor avea următoarele
semnificaţii, cu excepţia cazurilor în care contextul cere altfel:
Contractul
1.1.1. "Contract" înseamnă Acordul Contractual şi celelalte documente enumerate în Anexă.
1.1.2. "Specificaţie" înseamnă documentul menţionat în Anexă, care include Cerinţele
Beneficiarului referitoare la proiectul care urmează a fi elaborat de către Antreprenor, dacă
există, precum şi orice Modificare adusă acestui document.
175
 1.1.3. "Planşe" înseamnă planşele Beneficiarului, referitoare la Lucrări, aşa cum
sunt enumerate în Anexă, precum şi orice Modificare adusă acestor Planşe.
Persoane
1.1.4. "Beneficiar" înseamnă persoana numită în Acordul Contractual şi succesorii legali ai
acesteia, precum şi orice împuternicit (cu condiţia să existe acordul Antreprenorului).
1.1.5. "Antreprenor" înseamnă persoana numită în Acordul Contractual şi succesorii legali ai
acesteia, precum şi orice împuternicit (cu condiţia să existe acordul Beneficiarului).
1.1.6. "Parte" înseamnă Beneficiarul sau Antreprenorul.
Datele, Termenele şi Perioadele
1.1.7. "Data de Începere a Lucrărilor" înseamnă data situată la 14 zile după data la care
Acordul Contractual intră în vigoare, sau orice altă dată convenită de către Părţi.
1.1.8. "Zi" înseamnă zi calendaristică.
1.1.9. "Durata de Execuţie" înseamnă durata de realizare a Lucrărilor menţionată în Anexă
(sau prelungită conform Sub-Clauzei 7.3), calculată de la Data de Începere a Lucrărilor.
Monedă şi Plăţi
1.1.10. "Cost" înseamnă toate cheltuielile făcute (sau care urmează să fie făcute) în mod
corespunzător de către Antreprenor, indiferent dacă sunt făcute pe sau în afara Şantierului,
inclusiv cheltuielile indirecte sau costuri similare, dar care nu includ profitul.
Alte Definiţii
1.1.11. "Utilajele Antreprenorului" înseamnă toate, aparatele, maşinile, vehiculele, facilităţile
şi alte lucruri necesare execuţiei Lucrărilor, dar care nu includ Materialele sau Echipamentele.
1.1.12. "Ţară" înseamnă ţara în care este amplasat Şantierul.
1.1.13. "Riscurile Beneficiarului" înseamnă acele responsabilităţi enumerate în Sub-Clauza
6.1.
1.1.14. "Forţa Majoră" înseamnă un eveniment sau o circumstanţă excepţionale care nu poate
fi controlată de către una din Părţi, pe care Partea nu ar fi putut să o prevadă în mod rezonabil
înainte de semnarea Contractului, care, odată apărută, nu a putut fi evitată sau depăşită în mod
rezonabil de către acea Parte, şi care nu poate fi atribuită celeilalte Părţi.
1.1.15. "Materiale" înseamnă produse de orice tip (altele decât Echipamentele), care vor face
sau fac parte din lucrările permanente.
1.1.16. "Echipamente" înseamnă maşinile şi aparatele care vor face sau fac parte din lucrările
permanente.
1.1.17. "Şantier" înseamnă locurile puse la dispoziţie de către Beneficiar unde urmează a fi
executate Lucrările precum şi oricare alte locuri prevăzute în Contract ca fiind părţi
componente ale Şantierului.
1.1.18. "Modificare" înseamnă o schimbare adusă Specificaţiilor şi/sau Planşelor (dacă
există) dispusă de către Beneficiar potrivit prevederilor Sub-Clauzei 10.1.
1.1.19. "Lucrări" înseamnă toate lucrările şi proiectele (dacă există) care urmează să fie
realizate de către Antreprenor, incluzând lucrările temporare, precum şi orice Modificare a
acestora.
1.2. Interpretări
Cuvintele referitoare la persoane sau părţi vor include firme şi organizaţii. Cuvintele care
indică singularul sau un gen, vor include pluralul sau celălalt gen, după cum cere contextul.
1.3. Prioritatea Documentelor
Documentele care alcătuiesc Contractul trebuie considerate ca documente care se
explicitează reciproc. Dacă între documente apar ambiguităţi sau neconcordanţe, Beneficiarul
va emite către Antreprenor toate instrucţiunile necesare, iar prioritatea documentelor va fi cea
înscrisă în Anexă.
1.4. Legea
Legea Contractului este menţionată în Anexă.
176
 1.5. Comunicarea
În orice situaţie în care este necesară emiterea de înştiinţări, instrucţiuni sau alte forme de
comunicare de către o persoană, dacă nu este specificat altfel, aceste comunicări vor fi
redactate în limba specificată în Anexă şi nu vor fi reţinute sau întârziate în mod nejustificat.
1.6. Obligaţii Legale
Antreprenorul va respecta legile ţării în care se realizează lucrările. Antreprenorul va emite
toate înştiinţările şi va plăti toate taxele şi alte obligaţii referitoare la Lucrări.
Beneficiarul
2.1. Dreptul de Acces pe Şantier
Beneficiarul va pune la dispoziţie Şantierul şi drumurile de acces spre acesta, la termenele
stabilite în Anexă.
2.2. Autorizaţii şi Acorduri
La solicitarea Antreprenorului, Beneficiarul va acorda asistenţa necesară pentru obţinerea
autorizaţiilor, acordurilor şi aprobărilor necesare pentru execuţia Lucrărilor.
2.3. Instrucţiuni emise de către Beneficiar
Antreprenorul va respecta toate instrucţiunile emise de către Beneficiar cu privire la execuţia
Lucrărilor, inclusiv suspendarea execuţiei tuturor Lucrărilor sau a unei părţi a acestora.
2.4. Aprobări
Nicio aprobare, consimţământ sau absenţa unor observaţii ale Beneficiarului sau ale
reprezentantului Beneficiarului nu vor exonera Antreprenorul de obligaţiile sale.
Reprezentanţii Beneficiarului
3.1. Persoana Autorizată
Beneficiarul va numi o persoană din personalul propriu care va avea autoritatea să acţioneze
în numele acestuia. Această persoană autorizată va fi cea menţionată în Anexă sau cea
notificată în alt mod Antreprenorului de către Beneficiar.
3.2. Reprezentantul Beneficiarului
Beneficiarul va putea, de asemenea, să angajeze o persoană juridică sau fizică pentru a
îndeplini anumite sarcini. Persoana angajată poate fi menţionată în Anexă sau notificată
Antreprenorului din când în când, de către Beneficiar. Beneficiarul va notifica Antreprenorului
sarcinile şi autorităţile delegate acestui Reprezentant al Beneficiarului.
Antreprenorul
4.1. Obligaţii Generale
Antreprenorul va executa Lucrările corespunzător şi în conformitate cu prevederile
Contractului. Antreprenorul va asigura în totalitate supravegherea, forţa de muncă, Materialele,
Echipamentele şi Utilajele Antreprenorului necesare execuţiei Lucrărilor. Se consideră că toate
Materialele şi Echipamentele de pe Şantier sunt proprietatea Beneficiarului.
4.2. Reprezentantul Antreprenorului
Antreprenorul va transmite Beneficiarului, pentru aprobare, numele şi referinţele persoanei
autorizate să primească instrucţiuni în numele Antreprenorului.
4.3. Subcontractarea
Este interzisă subcontractarea tuturor Lucrărilor de către Antreprenor. Subcontractarea unor
părţi ale Lucrărilor este posibilă numai cu acordul Beneficiarului.
4.4. Garanţia de Bună Execuţie
Dacă se menţionează în Anexă, Antreprenorul va transmite Beneficiarului, în termen de 14
zile de la Data de Începere a Lucrărilor, o garanţie de bună de execuţie, în formatul şi de la o
terţă parte aprobate de către Beneficiar.
Proiectarea realizată de către Antreprenor
5.1. Proiectarea realizată de către Antreprenor
Antreprenorul va elabora proiectul necesar execuţiei Lucrărilor în măsura în care şi aşa cum
este specificat în Anexă. Antreprenorul va transmite Beneficiarului cu promptitudine toate
177
proiectele elaborate. În termen de 14 zile de la primire, Beneficiarul va notifica toate
observaţiile sau, dacă proiectul transmis nu este în conformitate cu prevederile Contractului, îl
va respinge, cu prezentarea motivaţiei. Este interzisă execuţia lucrărilor cuprinse în proiectul
transmis Beneficiarului pentru aprobare, în intervalul de 14 zile de la transmitere, precum şi a
părţilor de proiect care au fost respinse. Proiectul care a fost respins va fi corectat şi retransmis
cu promptitudine. Antreprenorul va retransmite toate proiectele pentru care a primit observaţii,
luând în consideraţie, acolo unde este necesar, observaţiile primite.
5.2. Responsabilitatea pentru Proiect
Antreprenorul va fi responsabil pentru proiectul din oferta prezentată şi pentru proiectul
elaborat potrivit prevederilor acestei Clauze, pentru ambele fiind necesară conformitatea cu
scopurile definite în Contract şi de asemenea va fi responsabil pentru încălcarea, la elaborarea
proiectelor, a oricărui brevet sau drept de autor. Beneficiarul va avea responsabilitatea pentru
Specificaţii şi Planşe.
Riscurile Beneficiarului
6.1. Riscurile Beneficiarului
În acest Contract, Riscurile Beneficiarului sunt:
(a) război, ostilităţi (indiferent dacă războiul a fost declarat sau nu), invazii, acţiuni ale
duşmanilor străini, pe teritoriul Ţării
(b) rebeliune, terorism, revoluţie, insurecţie, lovitură militară sau de stat, război civil, pe
teritoriul Ţării
(c) revolte, tulburări sau dezordine publică provocate de alte persoane decât personalul
Antreprenorul şi alţi angajaţi ai acestuia, şi care afectează Şantierul şi/sau Lucrările
(d) radiaţii ionizante, contaminări radioactive de la orice combustibil nuclear sau de la
deşeuri nucleare rezultate din arderea combustibililor nucleari, explozivi radioactivi toxici sau
alte proprietăţi periculoase ale unui ansamblu explozibil nuclear sau un component nuclear al
unui astfel de ansamblu, cu excepţia cazului în care Antreprenorul este responsabil pentru
utilizarea unui astfel de material radioactiv;
(e) unde de presiune cauzate de avioane sau alte aparate de zbor care se deplasează cu viteze
sonice şi supersonice;
(f) utilizarea sau ocuparea de către Beneficiar a oricărei părţi a Lucrărilor, cu excepţia celor
specificate în Contract;
(g) proiectarea oricărei părţi a Lucrărilor de către personalul Beneficiarului sau de către alte
persoane pentru care Beneficiarul este responsabil;
(h) orice desfăşurare de forţe ale naturii, care afectează Şantierul şi/sau Lucrările, care a fost
imprevizibilă sau împotriva căreia unui antreprenor cu suficientă experienţă nu i se poate cere
să fi luat măsuri de prevenire corespunzătoare;
(i) Forţa Majoră;
(j) suspendarea execuţiei lucrărilor conform prevederilor Sub-Clauzei 2.3, cu excepţia
cazului în care se datorează Antreprenorului;
(k) orice neîndeplinire a obligaţiilor de către Beneficiar;
(l) obstacole sau condiţii fizice, altele decât condiţiile climatice întâmpinate pe Şantier în
timpul execuţiei Lucrărilor, care nu puteau fi prevăzute de către un antreprenor cu suficientă
experienţă şi pe care Antreprenorul le-a notificat imediat Beneficiarului;
(m) orice întârziere sau întrerupere cauzată de o Modificare;
(n) orice schimbare adusă legii aplicabile Contractului după data depunerii ofertei
Antreprenorului aşa cum este specificat în Acordul Contractual;
(o) pierderi rezultate din dreptul Beneficiarului de a executa lucrări permanente pe, deasupra,
sub, în sau prin orice teren şi de a-l ocupa în vederea execuţiei lucrărilor permanente
(p) pagube care sunt rezultatul inevitabil al obligaţiilor Antreprenorului de a executa
Lucrările şi de a remedia defecţiunile.
178
 Durata de Execuţie
7.1. Execuţia Lucrărilor
Antreprenorul va începe Lucrările la Data de Începere a Lucrărilor, va acţiona cu
promptitudine şi fără întârziere şi va termina Lucrările în timpul afectat Duratei de Execuţie.
7.2 Programul
În perioada menţionată în Anexă, Antreprenorul va transmite Beneficiarului un program al
Lucrărilor în forma specificată în Anexă.
7.3. Prelungirea Duratei de Execuţie
Cu condiţia respectării prevederilor Sub-Clauzei 10.3, Antreprenorul va avea dreptul la
prelungirea Duratei de Execuţie dacă se înregistrează sau se vor înregistra întârzieri cauzate de
un Risc al Beneficiarului.
La primirea solicitării din partea Antreprenorului, Beneficiarul va lua în considerare toate
detaliile justificative furnizate de către Antreprenor şi, dacă este cazul, va prelungi Durata de
Execuţie.
7.4. Întârzierea Execuţiei Lucrărilor
Dacă Antreprenorul nu termină Lucrările în timpul afectat Duratei de Execuţie, singura
responsabilitate a Antreprenorului faţă de Beneficiar pentru întârziere va fi plata penalităţilor
specificate în Anexă pentru fiecare zi de întârziere a finalizării Lucrărilor.
Recepţia Lucrărilor
8.1. Terminarea Lucrărilor
Antreprenorul poate notifica Beneficiarul atunci când consideră că Lucrările au fost
terminate.
8.2. Înştiinţarea de Recepţie
Beneficiarul va notifica Antreprenorul când consideră că Antreprenorul a terminat Lucrările,
menţionând data de terminare a acestora. De asemenea, Beneficiarul poate notifica
Antreprenorul că Lucrările, deşi nu sunt pe deplin terminate, pot fi recepţionate, menţionând
data recepţiei.
După emiterea acestei notificări Beneficiarul va recepţiona Lucrările. Antreprenorul va
finaliza cu promptitudine lucrările neterminate şi va elibera Şantierul, cu respectarea
prevederilor Clauzei 9,.
Remedierea Defecţiunilor
9.1. Remedierea Defecţiunilor
Beneficiarul va putea oricând, înainte de data expirării perioadei menţionate în Anexă, să
notifice Antreprenorul cu privire la orice defecţiune sau lucrare neterminată. Antreprenorul va
remedia, fără costuri pentru Beneficiar, orice defecţiuni datorate faptului că proiectul
Antreprenorului, Materialele, Echipamentele sau manopera nu sunt în conformitate cu
prevederile Contractului.
Costul remedierii defecţiunilor datorate oricărei alte cauze va fi evaluat ca o Modificare.
Neremedierea defecţiunilor sau nefinalizarea lucrărilor neterminate într-o perioadă rezonabilă
de timp de la notificarea Beneficiarului va îndreptăţi Beneficiarul să efectueze toate lucrările
necesare, pe cheltuiala Antreprenorului.
9.2. Desfacerea şi Testarea
Beneficiarul poate emite instrucţiuni referitoare la desfacerea şi/sau testarea oricărei lucrări.
Cu excepţia cazului în care se stabileşte că, în urma unei desfaceri şi/sau testări, proiectul
Antreprenorului, Materialele, Echipamentele sau manopera nu sunt conforme cu prevederile
Contractului, Antreprenorul va fi plătit pentru asemenea desfaceri şi/sau testări ca pentru o
Modificare conform prevederilor Sub-Clauzei 10.2.
Modificări şi Revendicări
10.1. Dreptul de a Modifica
Beneficiarul poate da instrucţiuni de Modificare.
179
 10.2. Evaluarea Modificărilor
Modificările vor fi evaluate după cum urmează:
a) la o sumă forfetară convenită între Părţi, sau
b) unde este cazul, la preţurile din Contract, sau
c) în lipsa preţurilor corespunzătoare, preţurile din Contract se vor folosi ca bază de evaluare,
sau
d) la preţuri noi corespunzătoare, care pot fi convenite de către părţi, sau pe care Beneficiarul
le consideră adecvate;
e) la preţurile de lucrări în regie stabilite în Anexă pentru care Antreprenorul va ţine evidenţa
orelor de forţă de muncă şi de Utilaje ale Antreprenorului, precum şi a Materialelor utilizate,
dacă Beneficiarul emite instrucţiuni în acest sens.
10.3. Notificarea Promptă
Fiecare Parte are obligaţia de a notifica cealaltă Parte de îndată ce are cunoştinţă de existenţa
unor circumstanţe care pot întârzia sau împiedica execuţia Lucrărilor, sau care pot genera o
revendicare pentru plată suplimentară. Antreprenorul va lua toate măsurile rezonabile pentru
reducerea la minim a acestor efecte.
Dreptul Antreprenorului la prelungirea Duratei de Execuţie sau la plata costurilor
suplimentare va fi limitat la timpul şi plata care i-ar fi revenit dacă ar fi înştiinţat cu
promptitudine şi ar fi luat toate măsurile rezonabile.
10.4. Dreptul la Revendicare
Dacă Antreprenorul înregistrează Costuri ca rezultat al oricăruia dintre Riscurile
Beneficiarului, Antreprenorul va fi îndreptăţit la plata acestor Costuri. Dacă, urmare a
Riscurilor Beneficiarului, este necesară o schimbare a Lucrărilor, acesta va fi considerată o
Modificare.
10.5. Procedura de Modificare şi Revendicare
În termen de 28 de zile de la emiterea instrucţiunii sau de la evenimentul care a generat
revendicarea, Antreprenorul va transmite Beneficiarului un borderou detaliat al valorii
Modificărilor şi revendicărilor. Beneficiarul va verifica şi, dacă va fi posibil, va accepta
valoarea propusă de către Antreprenor. În situaţia în care nu va accepta valoarea
Antreprenorului, Beneficiarul va stabili valoarea.
Preţul Contractului şi Plata
11.1. Evaluarea Lucrărilor
Lucrările vor fi evaluate aşa cum este prevăzut în Anexă, cu condiţia respectării prevederilor
Clauzei 10.
11.2. Situaţii Lunare de Lucrări
La intervale lunare, Antreprenorul va fi îndreptăţit la plata următoarelor:
a) valoarea Lucrărilor executate
b) procentul specificat în Anexă din valoarea Materialelor şi Echipamentelor livrate pe
Şantier la o dată rezonabilă
luând în considerare orice suplimentări sau deduceri care pot fi cuvenite.
Antreprenorul va transmite lunar Beneficiarului o situaţie de plată care să cuprindă sumele la
care se consideră îndreptăţit.
11.3. Plăţi Interimare
În decurs de 28 de zile de la transmiterea fiecărei situaţii lunare de plată, Beneficiarul va
plăti Antreprenorului suma specificată în situaţia de plată a Antreprenorului din care se scade
suma reţinută prevăzută în Anexă şi orice sumă pentru care Beneficiarul şi-a motivat
dezacordul. Beneficiarul nu va fi condiţionat de nicio sumă pe care o considera anterior ca
fiind datorată Antreprenorului.
Beneficiarul poate sista plăţile interimare până la primirea garanţiei de bună execuţie
conform prevederilor Sub-Clauzei 4.4 (dacă există).
180
 11.4. Plata Primei Jumătăţi a Sumei Reţinute
Prima jumătate a sumei reţinute trebuie plătită Antreprenorului de către Beneficiar în termen
de 14 zile de la emiterea înştiinţării prevăzute în SubClauza 8.2.
11.5. Plata Celei de a Doua Jumătăţi a Sumei Reţinute
Partea rămasă din suma reţinută trebuie plătită Antreprenorului de către Beneficiar în termen
de 14 zile de la expirarea perioadei prevăzute în Anexă, sau după remedierea defecţiunilor
semnalate şi terminarea lucrărilor rămase de executat, toate aşa cum sunt descrise în Sub-
Clauza 9.1, dacă acestea nu sunt executate la termenul din Anexă.
11.6. Plata Finală
În termen de 42 de zile de la îndeplinirea condiţiilor prezentate în Sub-Clauza 11.5 de mai
sus, Antreprenorul trebuie să trimită Beneficiarului situaţia finală de lucrări împreună cu toată
documentaţia necesară pentru a da posibilitatea Beneficiarului să stabilească valoarea finală a
contractului.
În termen de 28 de zile de la transmiterea situaţiei finale de lucrări, Beneficiarul va plăti
Antreprenorului sumele datorate. Dacă Beneficiarul nu va fi de acord în totalitate cu situaţia
finală de lucrări prezentată de Antreprenor, va trebui să specifice motivele pentru care nu este
de acord cu plata integrală atunci când face plata.
11.7. Moneda de Plată
Plăţile vor fi făcute în moneda specificată în Anexă.
11.8. Întârzieri în Efectuarea Plăţii
Pentru fiecare zi de întârziere a plăţii de către Beneficiar, care depăşeşte termenul de plată,
Antreprenorul va fi îndreptăţit la plata dobânzii cu procentul stipulat în Anexă aplicat la suma
neplătită.
Neîndeplinirea Obligaţiilor
12.1. Neîndeplinirea Obligaţiilor de către Antreprenor
Dacă Antreprenorul abandonează Lucrările, refuză sau nu reuşeşte să respecte instrucţiunile
motivate ale Beneficiarului, sau nu reuşeşte să ducă la îndeplinire lucrările prompt şi fără
întârziere, şi, deşi primeşte o scrisoare de nemulţumire, încalcă prevederile Contractului,
Beneficiarul poate emite o înştiinţare ce referire la această Sub-Clauză, prin care să specifice
obligaţiile neîndeplinite.
Dacă, în termen de 14 zile de la primirea înştiinţării emise de către Beneficiar, Antreprenorul
nu ia toate măsurile posibile de remediere a neîndeplinirii obligaţiilor, Beneficiarul poate,
printr-o a doua înştiinţare emisă în termen de 21 de zile, să rezilieze Contractul. După reziliere
Antreprenorul trebuie să părăsească Şantierul, lăsând pe Şantier Materialele, Echipamentele şi
toate Utilajele Antreprenorului specificate de Beneficiar în a doua înştiinţare, acestea urmând a
fi utilizate până la terminarea lucrărilor.
12.2. Neîndeplinirea Obligaţiilor de către Beneficiar
Dacă Beneficiarul nu face plata conform prevederilor Contractului sau, deşi primeşte o
scrisoare de nemulţumire, încalcă prevederile Contractului, Antreprenorul poate emite o
înştiinţare cu referire la această Sub-Clauză prin care să specifice neîndeplinirea obligaţiilor.
Dacă neîndeplinirea obligaţiilor nu este remediată în termen de 7 zile de la data la care
Beneficiarul a primit înştiinţarea, Antreprenorul poate suspenda execuţia tuturor Lucrărilor sau
a unor părţi ale acestora.
Dacă neîndeplinirea obligaţiilor nu este remediată în termen de 28 de zile de la data la care
Beneficiarul primeşte înştiinţarea Antreprenorului, Antreprenorul poate, printr-o a doua
înştiinţare emisă în termen de 21 de zile, să rezilieze Contractul. După reziliere Antreprenorul
trebuie să părăsească Şantierul.
12.3. Insolvabilitatea
Dacă una dintre Părţi este declarată insolvabilă sub incidenţa oricărei legi aplicabile, cealaltă
Parte poate, printr-o înştiinţare, să rezilieze Contractul imediat. După reziliere Antreprenorul
181
trebuie să părăsească Şantierul lăsând pe Şantier, în cazul insolvabilităţii sale, toate
Utilajele Antreprenorului specificate de către Beneficiar în înştiinţare, acestea urmând a fi
utilizate până la terminarea lucrărilor.
12.4. Plata la Rezilierea Contractului
După reziliere, Antreprenorul va fi îndreptăţit la restul de plată din valoarea Lucrărilor
executate, a Materialelor şi Echipamentelor livrate pe Şantier în mod rezonabil, cu următoarele
corecţii:
a) orice sume la care Antreprenorul este îndreptăţit conform prevederilor Sub-Clauzei 10.4;
b) orice sume la care Beneficiarul este îndreptăţit;
c) o sumă echivalentă cu 20% din valoarea acelor părţi ale Lucrării care au rămas
neexecutate la data rezilierii Contractului la care Beneficiarul este îndreptăţit, dacă
Beneficiarul a reziliat Contractul conform prevederilor Sub-Clauzelor 12.1 sau 12.3;
d) Costul suspendării şi demobilizării împreună cu o sumă echivalentă cu 10% din valoarea
acelor părţi ale Lucrării care au rămas neexecutate la data rezilierii Contractului la care
Antreprenorul este îndreptăţit dacă Antreprenorul a reziliat Contractul conform Sub-Clauzelor
12.2 sau 12.3;
Suma netă de plată cuvenită va fi plătită sau rambursată în termen de 28 de zile de la data
înştiinţării de reziliere a Contractului.
13.1. Responsabilitatea Antreprenorului faţă de Lucrări
Antreprenorul îşi va asuma întreaga responsabilitate pentru grija faţă de Lucrări de la Data
Începerii până la data înştiinţării Beneficiarului făcută conform prevederilor Sub-Clauzei 8.2.
După această dată responsabilitatea va fi transferată Beneficiarului. Dacă se produc pierderi
sau sunt aduse daune Lucrărilor în perioada menţionată mai sus, Antreprenorul va remedia
aceste pierderi sau daune astfel încât Lucrările să fie conforme cu prevederile Contractului.
Cu excepţia cazurilor în care pierderile sau daunele sunt rezultatul riscurilor Beneficiarului,
Antreprenorul va despăgubi Beneficiarul, agenţii şi angajaţii acestuia şi pe ceilalţi Antreprenori
ai Beneficiarului pe Şantier pentru toate pierderile sau daunele produse Lucrărilor şi pentru
toate revendicările sau cheltuielile provocate de nerespectarea prevederilor Contractului din
neglijenţa sau din vina Antreprenorului, agenţilor sau angajaţilor săi.
13.2. Forţa Majoră
Dacă o Parte este sau va fi împiedicată prin Forţa Majoră să îşi îndeplinească oricare din
obligaţiile sale, Partea afectată va notifica cealaltă Parte imediat. Dacă este necesar,
Antreprenorul va suspenda execuţia Lucrărilor şi, în măsura în care s-a convenit astfel cu
Beneficiarul, va retrage Utilajele Antreprenorului de pe Şantier.
Dacă această situaţie continuă timp de 84 de zile, oricare dintre Părţi va putea să transmită o
înştiinţare de reziliere a Contractului care va intra în vigoare în termen de 28 de zile de al data
transmiterii înştiinţării.
După rezilierea Contractului, Antreprenorul va fi îndreptăţit la plata sumei rămase neachitate
din valoarea Lucrărilor executate şi a Materialelor şi Echipamentelor livrate pe Şantier, cu
următoarele corecţii:
a) orice sume la care Antreprenorul este îndreptăţit conform prevederilor Sub-Clauzei 10.4
b) Costul suspendării şi demobilizării
c) Orice sume la care Beneficiarul este îndreptăţit.
Suma netă de plată cuvenită va fi plătită sau rambursată în termen de 28 de zile de la data
înştiinţării de reziliere a Contractului.
Asigurări
14.1. Obiectul Asigurării
Înainte de începerea Lucrărilor, Antreprenorul va face şi va menţine în vigoare asigurări în
numele ambelor Părţi pentru:

182
 a) pierderi şi daune produse Lucrărilor, Materialelor, Echipamentelor şi Utilajelor
Antreprenorului,
b) responsabilitatea ambelor Părţi în ceea ce priveşte pierderile, daunele, decesul sau
vătămările produse unor terţe părţi sau proprietăţilor acestora, rezultate din execuţia
Contractului de către Antreprenor, incluzând responsabilităţile Antreprenorului pentru daune
aduse proprietăţii Beneficiarului, alta decât Lucrările,
c) responsabilitatea ambelor Părţi şi a oricărui reprezentant al Beneficiarului pentru decesul
sau vătămarea corporală a personalului Antreprenorului cu excepţia cazului în care
responsabilitatea rezultă din neglijenţa Beneficiarului, a oricărui reprezentant al Beneficiarului
sau a angajaţilor acestora.
14.2. Reglementări
Toate asigurările vor respecta cerinţele detaliate în Anexă. Poliţele vor fi emise de către
societăţi de asigurare şi în condiţiile aprobate de către Beneficiar. Antreprenorul va furniza
Beneficiarului dovada că toate poliţele necesare sunt în vigoare şi că primele de asigurare au
fost plătite.
Toate plăţile primite de la societăţile de asigurare legate de pierderi sau daune aduse
Lucrărilor vor fi păstrate în comun de către Părţi şi utilizate pentru acoperirea pierderilor sau
daunelor produse sau pentru compensarea unor pierderi sau daune ireparabile.
14.3. Omisiunea Asigurării
Dacă Antreprenorul omite să facă sau să menţină în vigoare oricare dintre asigurările
menţionate în Sub-Clauzele anterioare, sau dacă nu reuşeşte să aducă dovezi satisfăcătoare,
poliţe sau chitanţe, Beneficiarul poate, fără a-i fi prejudiciat alt drept sau măsură corectivă, să
facă asigurările necesare, să plătească primele de asigurare cuvenite şi să recupereze valoarea
sumelor plătite prin deducere din orice alte sume datorate Antreprenorului.
Soluţionarea Disputelor
15.1. Adjudecarea
Dacă nu se rezolvă pe cale amiabilă, orice dispută sau divergenţă apărută între Antreprenor
şi Beneficiar decurgând din Contract sau în legătură cu acesta, inclusiv orice evaluare sau altă
decizie a Beneficiarului va fi supusă de către oricare dintre Părţi pentru adjudecare, în
conformitate cu Regulile pentru Adjudecare anexate (Regulile). Adjudecătorul va fi orice
persoană agreată de către Părţi. În caz de dezacord, adjudecătorul va fi numit în conformitate
cu Regulile.
15.2. Înştiinţarea de Nemulţumire
Dacă o Parte nu este mulţumită de decizia adjudecătorului sau dacă nu s-a emis nicio decizie
în perioada de timp stabilită prin Reguli, Partea respectivă poate transmite, în termen de 28 de
zile de la primirea deciziei sau de la expirarea timpului necesar emiterii deciziei, o înştiinţare
de nemulţumire cu referire la această Sub-Clauză. Dacă nu se transmite nicio înştiinţare de
nemulţumire în perioada de timp specificată, decizia va fi definitivă şi obligatorie pentru Părţi.
Dacă se transmite o înştiinţare de nemulţumire în perioada de timp specificată, decizia va fi
obligatorie pentru Părţi care o vor pune în aplicare fără întârziere până când decizia
adjudecătorului va fi revizuită, dacă va fi revizuită, de un arbitru.
15.3. Arbitrajul
O dispută care a făcut obiectul unei înştiinţări de nemulţumire va fi soluţionată definitiv de
un singur arbitru conform regulilor specificate în Anexă. Dacă nu se ajunge la un acord pentru
numirea arbitrului, acesta va fi desemnat de autoritatea competentă specificată în Anexă.
Audierile vor fi ţinute în locul stabilit în Anexă şi în limba menţionată la Sub-Clauza 1.5.
Acordul Adjudecătorului
Identificarea proiectului:

183
____________________________________________________________________________
_
("Proiectul")
Numele şi adresa Beneficiarului:

____________________________________________________________________________
_
("Beneficiarul")
Numele şi adresa Antreprenorului:

____________________________________________________________________________
_
("Antreprenorul")
Numele şi adresa Adjudecătorului:

____________________________________________________________________________
_
("Adjudecătorul")
Având în vedere că Beneficiarul şi Antreprenorul au încheiat un contract ("Contractul")
pentru executarea Proiectului şi doresc să numească un Adjudecător care să acţioneze ca
adjudecător în conformitate cu Regulile de Adjudecare ["Regulile"].
Beneficiarul, Antreprenorul şi Adjudecătorul convin asupra următoarelor:
1. Regulile şi prevederile din Contract referitoare la dispută vor fi parte a acestui Acord.
2. Adjudecătorului i se va plăti:
Un onorariu lunar în valoare de _________________________________________ pe luna
calendaristică (unde este aplicabil)
Un onorariu zilnic în valoare de _________________________________________
Cheltuielile (incluzând costul apelurilor telefonice, taxelor de curier, fax şi telex legate de
îndatoririle sale; toate cheltuielile de călătorie rezonabile şi necesare, cazarea la hotel şi masa
precum şi alte cheltuieli directe de transport).
Vor fi necesare chitanţele pentru toate cheltuielile.
3. Adjudecătorul este de acord să acţioneze ca adjudecător conform Regulilor şi a informat
Părţile de orice relaţie anterioară sau existentă cu Părţile sau alte aspecte care au legătură cu
Proiectul.
4. Acordul va fi guvernat de legislaţia din _________________________________
5. Limba Acordului va fi ____________________________________________________
SEMNAT DE
___________________________________________________________________
Pentru şi în numele Beneficiarului în prezenţa
Martorului
__________________________________________________________________
Nume
________________________________________________________________________
Adresa
______________________________________________________________________
Data
________________________________________________________________________

184
 SEMNAT DE
___________________________________________________________________
Pentru şi în numele Antreprenorului în prezenţa
Martorului
__________________________________________________________________
Nume
________________________________________________________________________
Adresa
______________________________________________________________________
Data
________________________________________________________________________

SEMNAT DE
___________________________________________________________________
Pentru şi în numele Adjudecătorului în prezenţa
Martorului
__________________________________________________________________
Nume
________________________________________________________________________
Adresa
______________________________________________________________________
Data
________________________________________________________________________

ANEXA Nr. 3b
la Ordinul nr. 915/465/415/2008 pentru aprobarea
condiţiilor contractuale generale şi speciale la
încheierea contractelor de lucrări

Condiţii Speciale obligatorii pentru Forma Scurtă de Contract

┌─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Clauza │ Prevederi │
├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Clauza 2 - Beneficiarul │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sub-Clauza 2.2 - Autorizaţii şi permise │
├─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul Sub-Clauzei 2.2 se adaugă următoarele: │
│ │ "Beneficiarul va obţine autorizaţia de construire pentru execuţia │
│ │ Lucrărilor." │
├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Clauza 3 - Reprezentanţii Beneficiarului │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sub-Clauza 3.2 - Reprezentantul Beneficiarului │
├─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Se şterge Sub-Clauza 3.2 şi se înlocuieşte cu următoarele: │
│ │ "Beneficiarul va numi o persoană juridică sau fizică pentru asigurarea │
│ │ verificării execuţiei corecte a Lucrărilor. Beneficiarul poate numi de │
│ │ asemenea o persoană juridică sau fizică pentru a îndeplini anumite │
│ │ îndatoriri. Aceste persoane pot fi nominalizate în Anexă, sau desemnate │
│ │ uneori de Beneficiar printr-o înştiinţare către Antreprenor. Beneficiarul │
│ │ va înştiinţa Antreprenorul despre autoritatea şi îndatoririle delegate │
│ │ Reprezentantului sau Reprezentanţilor Beneficiarului." │
├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Clauza 4 - Antreprenorul │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sub-Clauza 4.3 - Subcontractarea │
├─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │După primul paragraf al Sub-Clauzei 4.3 se adaugă următoarele: │
│ │ "În cazul în care părţi din Lucrări urmează să se îndeplinească de unul sau │
│ │ mai mulţi Subantreprenori, la semnarea Acordului Contractual, Antreprenorul │
│ │ va furniza Beneficiarului contractele încheiate de Antreprenor cu │
│ │ Subantreprenorii nominalizaţi în ofertă. Acesta contracte vor fi în │
│ │ concordanţă cu termenii ofertei şi vor constitui anexe la Contract. │
│ │ Antreprenorul nu va avea dreptul de a înlocui pe niciunul din │
│ │ Subantreprenorii nominalizaţi în ofertă fără acceptul prealabil al │
│ │ Inginerului." │
├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sub-Clauza 4.4 - Garanţia de Bună Execuţie │
├─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Se şterge Sub-Clauza 4.4 şi se înlocuieşte cu următoarele: │
│ │ "Antreprenorul va furniza Beneficiarului, cu 15 zile înainte de data intrării│
│ │ în vigoare a Acordului, o Garanţie de Bună Execuţie în formatul şi emisă de o│
│ │ terţă parte aprobate de Beneficiar, dacă acest lucru este prevăzut în Anexă. │
│ │ Beneficiarul va elibera/restitui Antreprenorului Garanţia de Bună │
│ │ Execuţie după cum urmează: │
│ │ i. 70% din valoarea Garanţiei de Buna Execuţie în termen de 14 zile de la │

185
│ │ data întocmirii Procesului Verbal de Recepţie la Terminarea Lucrărilor, │
│ │ dacă Beneficiarul nu a formulat până la acea dată nicio reclamaţie de │
│ │ executare a Garanţiei de Bună Execuţie şi cu condiţia emiterii │
│ │ Certificatului de Recepţie la Terminarea Lucrărilor; │
│ │ ii. 30% din valoarea Garanţiei de Bună Execuţie la emiterea Certificatului de│
│ │ Recepţie Finală, dacă Beneficiarul nu a formulat până la acea dată nicio │
│ │ reclamaţie de executare a Garanţiei de Bună Execuţie." │
├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Clauza 5 - Proiectarea realizată de către Antreprenor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sub-Clauza 5.1 - Proiectarea realizată de către Antreprenor │
├─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul primei propoziţii a Sub-Clauzei 5.1 se introduc următoarele: │
│ │ "Proiectul Antreprenorului va fi verificat conform prevederilor legislaţiei │
│ │ în vigoare, de către un specialist verificator de proiecte atestat ale cărui │
│ │ nume şi calificări vor fi supuse Beneficiarului spre aprobare." │
├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Clauza 8 - Recepţia lucrărilor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sub-Clauza 8.2 -Înştiinţarea de recepţie │
├─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Se şterge primul paragraf al Sub-Clauzei 8.2 [Înştiinţarea de recepţie] şi se │
│ │înlocuieşte cu următoarele: │
│ │ "Beneficiarul va proceda la recepţia Lucrărilor potrivit Legilor în vigoare │
│ │ şi va înştiinţa Antreprenorul de decizia sa de a recepţiona Lucrările │
│ │ transmiţând acestuia o copie a Procesului Verbal de Recepţie a Lucrărilor." │
├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Clauza 9 - Remedierea defecţiunilor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sub-Clauza 9.1 - Remedierea defecţiunilor │
├─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Se înlocuieşte primul paragraf al Sub-Clauzei 9.1 cu următoarele: │
│ │ "În orice moment înainte de expirarea perioadei stabilite în Anexă, │
│ │ Beneficiarul poate să înştiinţeze Antreprenorul cu privire la orice │
│ │ defecţiuni, fie ele aparente sau ascunse, sau lucrări nefinalizate. │
│ │ Antreprenorul va remedia, fără costuri suplimentare pentru Beneficiar, orice │
│ │ defecţiuni datorate faptului că proiectul Antreprenorului, Materialele, │
│ │ Echipamentele sau calitatea execuţiei nu sunt în conformitate cu prevederile │
│ │ Contractului." │
├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Clauza 11 - Preţul Contractului şi plata │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sub-Clauza 11.2 - Situaţii lunare de Lucrări │
├─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul ultimului paragraf al Sub-Clauzei 11.2 se adaugă următoarele: │
│ │ "însoţită de facturile corespunzătoare." │
├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sub-Clauza 11.3 - Plăţi interimare │
├─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Pe al doilea rând al primului paragraf, după "situaţii de lucrări" se introduc │
│ │următoarele: │
│ │ "însoţită de facturile corespunzătoare." │
├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sub-Clauza 11.6 - Plata finală │
├─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Pe rândul patru al primului paragraf, după "situaţie finală de lucrări" se │
│ │introduc următoarele: │
│ │ "însoţită de facturile corespunzătoare." │
├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sub-Clauza 11.8 - Întârzieri în efectuarea plăţilor │
├─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │La sfârşitul Sub-Clauzei 11.8 se introduc următoarele: │
│ │ "Beneficiarul va plăti această dobândă pe baza unei facturi emisă de către │
│ │ Antreprenor." │
└─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

PRIMAR

KLINGEIS ARNOLD - GUNTER

186