You are on page 1of 30

Universitatea Dunrea de Jos, Galai FACULTATEA DE AUTOMATIC, CALCULATOARE, INGINERIE ELECTRIC I ELECTRONIC

Sistem de alarma in caz de efrac ie Proiect

Student: Oprian Sergiu Andrei

Profesor coordonator: Prof. Marcel OANCA

2012

Cuprins :

1. Introducere.3 2. Clasificare ..4 3. Sistemul de conexiuni..12 4. Conectarea alarmei si monitorizarea ..13 5. Monitorizarea alarmei si ascultarea...16 6. Rspunsul la alarma..17 7. Coduri de acces si control bypass..17 8. Reducerea alarmelor false ...17 9. Cross zoning ...18 10. Apel de verificare ....18 11. Verificarea video ...19 12. Proiectarea unui mic sistem de alarma .21 13. Componentele de baz ale unui sistem de securitate antiefracie..............22 14. Concluzii 29 15. Bibliografie ..31

Introducere: ETIMOLOGIE Cuvntul vine din limba francez, l'arme, n traducere liber nsemnnd La arme!, ndemnnd oamenii sa se narmeze i s se pregteasc deoarece inamicul este aproape. Sigurana? Un deziderat primordial al firii umane. Frica i neputina n faa pericolului ne pot distruge echilibrul zilnic. Zi de zi auzim de spargeri sau crime care ne fac s tremuram n propria casa. Prin evoluia sistemelor de securitate pentru uile de intrare, avem ansa de a preveni intrarea prin efracie in locuin i de a ne proteja. Activitatea uman, viaa sau proprietatea pot fi serios afectate de apariia unor dezastre naturale,sau de aciunea iresponsabil, antisocial a factorului uman. n acest sens, au aprut i i-au dezvoltat activitatea, firme specializate n conceperea, i montarea de echipamente i sisteme ce utilizeaz tehnici sofisticate de securitate ce au ca obiect protejarea oamenilor i a bunurilor acestora. Sistemele de securizare se regsesc n practic sub forma echipamentelor de detecie, avertizare , alarmare si supraveghere a zonelor aeroportuare, a traficului, a zonelor aglomerate , pentru instituii financiar bancare, pentru transportul banilor i valorilor, de protecie prevenire si alarmare a populaiei civile contra dezastrelor naturale, de personalizare si a accesului, de prevenire a crimelor i infraciunilor. n 1858, Edwin T. Holmes, cunoscut sub numele de "Tatl a Industriei de alarm antiefracie," a achiziionat drepturile i mbuntirile aduse de alarm anti-efracie Augustus Papei, iniial inventat n 1853, conducnd la sistemul nostru de alarm actual. Aceast pies uimitor de tehnologie folosete energie electric, n scopul de a seta alarma high-tech si sa anune la politie de un ho.

Clasificare Alarmele antifurt (sau sisteme de perimetru de securitate, sisteme de detecie perimetral, protecie perimetral, sisteme de detectare a intruilor, etc.) sunt mprite n dou domenii principale: - alarma antiefracie pentru locuine; - alarma antiefracie si detectoare de micare in perimetre industriale. Dup perimetrul protejat de sistemele de alarm, acestea se mpart in dou categorii: 1. Sisteme de alarm pentru interior:

Detectoare pasive cu infrarou Detectoare cu ultrasunete; Detectoare cu microunde; Barierele cu infrarou Detectoare pentru geam spart; Sistem de alarm pentru exterior:

2. -

Senzori de vibraii; Senzor pasiv de detectare a cmpului magnetic; Senzor pasiv de detectare a cmpului electromagnetic; Bariera cu microunde;

Detectoare pasive cu infrarou Detector pasiv infrarou (PIR) este una dintre cele mai comune detectoare folosite n mediile de afaceri i de uz casnic mici, pentru c sunt ieftine i de ncredere. Termenul pasiv nseamn ca detectorul este capabil s funcioneze fr a fi nevoie s genereze i s radieze propria energie (spre deosebire de ultrasunete i cu microunde intruziunilor detectoare volumetrice care sunt "active" n funciune). PIR sunt capabile s disting un obiect ce emite infraroii prin invaarea n primul rnd a temperaturii ambiante a spaiului monitorizat i apoi detectarea unei schimbri de temperatur cauzate de prezena unui obiect. Folosind principiul de difereniere, care este o verificare a prezenei s au absentei, PIR verific daca un intrus sau obiect este de fapt acolo. Crearea de zone individuale de detectare n cazul n care fiecare zon cuprinde una sau mai multe straturi creeaza diferenierea. ntre zonele exist zone cu sensibilitate 0 (zone moarte), care sunt utilizate de ctre senzorul pentru comparaie.

Detectoare cu ultrasunete; Sistemul permite detectarea oricrei micri a unor obiecte cu dimensiuni comparabile cu lungimea de und a ultrasunetelor folosite. Funcionarea se bazeaz pe analiza continu a fazei si amplitudinii undei ultrasonore reflectata de obiectele din mediul nconjurtor. Orice modificare a cmpului ultrasonor, determinata de micarea obiectelor din jur, determina variaii ale fazei si amplitudinii undelor reflectate, care sunt sesizate de sistem. Utiliznd frecvene ntre 15 kHz i 75 kHz, aceste detectoare active transmit unde de sunet ultrasonice care nu pot fi auzite de om. Principiul Doppler este metoda secundar de funcionare, n care o schimbare n frecvena este detectata cauzata de un obiect in micare , ce determin o schimbare a frecventei a undelor sonore din jurul ei. Dou condiii trebuie s apar pentru a detecta cu succes un eveniment Doppler:
Nu trebuie s fie obiecte in micare fie spre sau departe de receptor. Micarea obiectului trebuie s determine o schimbare n frecvena

ultrasunetelor la receptor relativ de frecvena emisa. Detectorul de ultrasunete, funcioneaz prin emiterea de ctre emitor a unui semnal ultrasonic n zona care urmeaz s fie protejata. Undele sonore sunt reflectate de obiecte solide (cum ar fi podeaua din jur, pereii i tavanul) i apoi detectate de receptor. n cazul n care suprafeele sunt staionare, frecvena undelor detectate de receptor va fi egal cu frecvena transmisa. Cu toate acestea, o schimbare n frecven se va produce ca urmare a principiului Doppler, atunci cnd o persoan sau obiect se ndreapt spre sau departe de detector. Un astfel de eveniment 5

iniiaz un semnal de alarm. Aceast tehnologie este considerata nvechita de ctre profesionitii din domeniul alarmelor , i nu sunt instalata n mod activ.

Detectoare cu microunde Acest aparat emite microunde de la un emitor i detecteaz orice unde reflectate sau reduce intensitatea fasciculului cu ajutorul unui receptor. Emitorul i receptorul sunt combinate de obicei n interiorul unei singure carcase pentru aplicaii de interior i carcase separate pentru aplicaii n aer liber. Pentru a reduce alarmele false, acest tip de detector este de obicei combinat cu un detector de infrarou pasiv sau "Dualtech" de alarm. Detectorul cu microunde rspunde la:

O schimbare de frecven Doppler O frecven faza schimbat O micare care provoac reducerea energiei primite

Barierele cu infrarou Barierele cu infrarou sunt formate din doua pari: un emitor si un receptor. Emitorul emite un fascicul de radiaie infraroie, recepionat de receptor. Atunci cnd bariera de radiaie este ntrerupta de vreun intrus, receptorul, care nu mai primete semnal, sesizeaz panoul de alarmare. Acesta declaneaz sirena de alarmare.

Detectoarele de geam spart: Sunt multe tehnologii utilizate in sesizarea spargerii unui geam. Totui, una din cele mai populare sunt cele care aud spargerea geamului, spargere care are o anumit gama de frecvene, specifice, sesizate de detector. Nu va facei griji, detectoarele furnizate de Rolf sesizeaz si spargerea geamurilor laminate si cele prevzute cu folie cu ranforsri sau alte tipuri de geamuri utilizate.

Senzori de vibraii Aceste dispozitive sunt montate pe bariere i sunt utilizate n principal pentru a detecta un atac asupra structurii n sine. Tehnologia se bazeaz pe o configuraie instabila mecanic care face parte din circuitul electric. Cnd micarea sau vibraia se produce, poriunea instabil a circuitului se mut produce pauze ale fluxul de curent, care produce o alarm. Tehnologia dispozitivelor variaz i pot fi sensibile la diferite niveluri de vibraie. Un tip destul de nou i nedovedite de senzori utilizeaz componente piezoelectrice, mai degrab dect circuite mecanice, care pot fi reglate pentru a fi extrem de sensibil la vibraii. Pro: senzori foarte eficieni, rata sczut de alarme false i locul de mijloc n gama de preuri. Contra: Trebuie s fie montate pe gard. Preul destul de ridicat descurajeaz muli clieni, dar eficacitatea sa compenseaz preul ridicat. Senzorii piezo-electrice sunt o tehnologie noua spre deosebire de senzorii mecanici, care n unele cazuri, sunt in domeniu de peste 20 de ani.

Senzor pasiv de detectare a cmpului magnetic Acest sistem, este unul ngropat ce detecteaz anomalii in cmpul magnetic. Sistemul folosete un generator de cmp electromagnetic alimentat de dou fire n paralel. Ambele fire sunt montate de-a lungul perimetrului i sunt de obicei instalate aproximativ la cinci centimetri de un perete sau la aproximativ 12 "/ 30 cm sub nivelul solului. Firele sunt conectate la un procesor de semnal, care analizeaz orice schimbare n cmpul magnetic. Acest tip de cablu de securitate poate fi ngropat pe partea de sus aproape oricrui fel de perete pentru a oferi o capacitate de detectare regulat sau poate fie ngropate n pmnt. Pro: rata sczut alarmelor false, poate fi pus pe partea de sus a oricrui perete, ans foarte mare de a detecta hoi reali. Contra: nu poate fi instalat n apropierea liniilor de nalt tensiune, a radarelor.

Senzor pasiv de detectare a cmpului Electro-magnetic Acest sistem de proximitate poate fi instalat construcii , garduri, i perei. De asemenea, poate fi instalat pe stlpi dedicai. Sistemul folosete un generator de cmp electromagnetic alimentat de doua fire in paralel. Ambele fire sunt instalate de-a lungul perimetrului i sunt de obicei instalate aproximativ la 800 de milimetri unul de altul. Firul sensibil este conectat la un procesor de semnal care analizeaz:

schimbarea amplitudinii semnalului (masa intrusului ), schimbarea frecventei (circulaia intrusului), perioada de timp in care intrusul este in perimetru

Aceste elemente definesc caracteristicile unui intrus i atunci cnd toate cele trei sunt detectate simultan, un semnal de alarma este generat. Bariera poate oferi protecie de la sol la aproximativ 4 metri inltime. Este de obicei configurat in zone de aproximativ 200 metri lungime in funcie de numrul de fire instalate. Bariera cu microunde Funcionarea unei bariere cu microunde este foarte simplu. Acest tip de dispozitiv produce un fascicul de ntlnire prin intermediul undelor electromagnetice de nalt frecven, care trec de la emitor la receptor, crend un perete invizibil, dar sensibil de protecie. Atunci cnd receptorul detecteaz o diferen de condiie n fascicul (prin urmare o intruziune posibila), sistemul 9

ncepe o analiz detaliat a situaiei. n cazul n care sistemul consider semnalul o intruziune reala, acesta ofer un semnal de alarm care po ate fi tratat n format analogic sau digital.
Pro: ieftine, uor de instalat, bariera perimetru invizibil, limitele perimetrului necunoscute la intrus. Contra: extrem de sensibil la vreme ploaie, zpad si ceata, de exemplu: vremea poate produce oprirea senzorului, este preferat sa fie instalat in incite nchise, in spaiu liber deoarece copacii, arbutii, animalele pot produce o ntrerupere a semnalului , deci o alarma fals.

Senzori cu fibre optice Un cablu de fibr optic poate fi folosit pentru detectarea intruilor prin msurarea diferenei n cantitatea de lumin trimise prin miez de fibre. In cazul n care cablul este perturbat, lumina se va propaga in mod diferit i receptorul va detecta o diferen n cantitatea de lumin primit. Cablul poate fi ataat direct la un gard de sarma ghimpat printr-o band, care este folosita pentru a proteja vrfurile de ziduri i gardurile. Acest tip de srma ofer un factor de descurajare bun fizic, precum i ofer o alarma imediat n cazul n care sarma este tiata sau sever deformat de fibre. Pro: simplu de configurat si de instalat ; Contra: rata ridicat de alarme false, la toate sistemele ce utilizeaz lumina ce se propag prin fibr optic.

10

Sistemul de conexiuni

Semnalul de declanare de la fiecare senzor este transmis unitarii de control ( una sau mai multe ) fie prin cabluri sau mijloace fr fir (radio, linie de transport cu infrarou, Bluetooth). Sistemele cu fir sunt convenabile atunci cnd senzorii (cum ar fi PIR, detectoare de fum, etc.) necesita o putere s funcioneze corect, cu toate acestea, ele pot fi mai costisitoare pentru a fi instalate. n cazul n care panoul este n centrul logic, i toate dispozitivele sunt poziionate in jurul acestuia se utilizeaz o reea de tip stea. Alt tip de reea folosit, in cazul in care reeaua este mai complex este: reeaua de tip Bus. Reelele cu fir au avantajul , in cazul in care sunt montate cum trebuie, ca sunt imune la intemperiile vremii. Sistemele wireless, pe de alt parte, folosesc adesea emitoare/receptoare alimentate pe baterii, care sunt mai uor de instalat, dar poate reduce fiabilitatea sistemului n cazul n care senzorii nu sunt supravegheate, sau n cazul n care 11

bateriile nu sunt meninute incarnate. n funcie de distan i materiale de construcie, sunt necesare unul sau mai multe repetoare de semnal pentru a avea un semnal bun la centrul de comanda. Sistemele hibride utiliz att senzori cu fir cat si senzori wireless pentru a beneficiile ambelor tipuri de senzori. Emitoare, sau senzorii pot fi, de asemenea, conectate prin circuitelor electrice pentru a transmite semnale codificate la unitatea de control (linie de transport). Unitatea de control are, de obicei, un canal separat sau zona pentru senzori antiefracie si de incendiu, iar sisteme mai bune au o zon separat pentru fiecare senzor, precum si indicatori interni (pierderi de energie in sarma, baterie, fire ntrerupte, etc.)

Conectarea alarmei i monitorizarea:

n funcie de aplicaie, ieire de alarm poate fi local, la distan sau o combinaie. Alarmele locale nu includ monitorizarea, dei pot include interior i / sau n aer liber sirene (de exemplu, clopot, motorizate sau cu sirena electronice) i lumini (de exemplu, lumina strobe) care poate fi util pentru semnalizare o notificare de evacuare pentru persoane n timpul alarmelor de incendiu, sau n cazul n care o sper pentru a speria pe un antifurt amator rapid. Cu toate acestea, cu utilizarea pe scar larg a sistemelor de alarma (mai ales in maini), alarmele false sunt foarte frecvente i muli oameni tind s ignore alarmele dect

12

sa fac o investigare, s nu mai vorbim contactarea autoritilor necesare. Pe scurt, nu poate fi nici un rspuns la toate. n zonele rurale (de exemplu, n cazul n care nimeni nu va auzi clopotul de incendiu sau antifurt sirena), lumini sau sunete nu pot s fac diferena de mult, oricum, ca rspuns la cel mai apropiat ar putea avea att de mult s ajungem acolo c nimic nu poate fi fcut pentru a evita pierderile. De la distan sistemele de alarm sunt utilizate pentru a conecta unitatea de control la un monitor predeterminat de un anumit fel, i au venit n mai multe configuraii diferite. Sisteme high-end se pot conecta la un post central (ex. Poliie / Pompieri / Unitati Medicale) prin intermediul unui fir de telefon direct (sau cablu de fibr optic) i monitorizarea alarmei include nu numai senzori, dar, de asemenea, srm de comunicare n sine. n timp ce circuitele directe de telefon sunt nc disponibile n unele zone de la companiile de telefonie, din cauza costului ridicat al acestora ei devin mai puin frecvente. conexiuni directe sunt acum cele mai multe, de obicei, vzut doar n federal, de stat, i a cldirilor administraiei locale, sau pe un campus colar, care are o securitate dedicat, poliie, pompieri, sau departament medicale de urgen (n comunicare din Marea Britanie este posibil doar la o alarm Primirea Centru comunicarea direct ctre serviciile de urgen nu este permis)

13

Schema de conectare a centralei

Monitorizarea alarmei i ascultarea: Monitorizarea alarmei i difuzoarele permit staiei centrale sa vorbeasc direct cu proprietarul/intrusul. Acest lucru poate fi foarte benefic proprietarului in urgene medicale. Pentru intrrile prin efracie difuzoarele permit staiei centrale s indemne intrusul in ncetarea aciunii si anunarea venirii unui echipaj de intervenie la fata locului.

14

Rspunsul la alarm: In funcie de zon, timp, si ali factori, centrul de monitorizare poate lua diferite aciuni. Pot fi instruii s sune la ambulanta, pompieri, politie, sau mai intai sa sune proprietarul spaiului pentru a confirma ca alarma este adevrata. De asemenea pot suna o lista de numere date de client care pot verifica zona protejat. Coduri de acces i control bypass: Pentru a fi util sistemul de alarm se dezactiveaz sau reconfigureaz cnd este prezenta o persoana autorizat. Autorizaia poate fi indicat prin nenumrate posibiliti, de obicei prin coduri utilizate pe panoul de control sau un panou la distana situate la intrare. Sistem de nalta securitate pot cere mai multe coduri, sau amprenta, insigne, scanarea retinei. Euarea autorizrii ar trebui sa porneasc o alarm sau o nchidere temporara pentru a preveni experimentarea altor coduri de acces. Unele sisteme sunt configurate pentru a permite dezactivarea unui singur senzor sau grupuri de senzori.

15

Acest lucru este folositor in permiterea deschiderii unei singure ui, si nchis naintea activrii alarmei, sau permiterea unei persoane sa ias dar sa nu se mai ntoarc. Sistemele high end permit utilizarea mai multor coduri de acces, sau permit utilizarea lor o singura dat, sau in anumite zile, sau combinate cu codurile altor utilizatori.

Reducerea alarmelor false: Proprietarii isi pot alege un nou tip de tastatur elaborate in scopul de a reduce alarmele false. Bazat pe un standard numit CP-01-2000, dezvoltat de ANSI, noua generaie de tastaturi , in ca scop eroarea utilizatorului, prin construirea de msuri suplimentare ce minimizeaz expedierea nejustificat a unui rspuns de urgent. Unele din caracteristicile CP-01 include o funcie de anunare, ce emite un sunet diferit in timpul celor 10 secunde de delay. Cross zoning: Zonarea Cross este un sistem inovator de alarm-strategie, care nu are nevoie de o tastatur nou. Folosirea mai multor senzori pentru a monitoriza activitatea ntr-un domeniu, avansate de intrare software-ul analizeaz din toate sursele. De exemplu, dac un detector de micare excursii ntr-o zon, semnalul este nregistrat i monitorul central-staie notifica clientul. Un semnal de alarm al doilea - a primit ntr-o zon adiacent n imediata apropiere timp, este confirmarea monitorul central-staie are nevoie pentru a solicita o expediere imediat. Aceasta se bazeaz n protecie sporit i o siguran nu ar trebui s o lovitur ua deschisa sau o pasre zuruitoare o fereastr de exterior. Apel de verificare: Enhanced Call Verificare (ECV) ajut la reducerea expedieri false 25-50% protejnd n acelai timp nc ceteni, i este mandatat n mai multe jurisdicii SUA, dei industria de alarm a sa opus cu succes n altele. ECV necesit personal de la postul central pentru a ncerca s verifice activarea alarmei de a face un minim de apeluri telefonice doi-dou diferite numere de telefon partid responsabil, nainte de expedierea de aplicare a legii la scena. Primul apel de alarm de verificare a merge la locul de alarm originea. n cazul n contact cu o persoan nu se face un al doilea apel este plasat la un numr diferit. Numrul secundar, cele mai bune practici dicta, ar trebui s fie un 16

telefon care este rspuns chiar si dup ore, de preferat un telefon celular de un factor de decizie sunt autorizate s solicite sau bypass de intervenie de urgen. Verificare Video:

Documentele video de verificare o schimbare n condiiile locale prin utilizarea camerelor s nregistreze semnale video sau instantanee imagine. Imaginile surs poate fi trimis ntr-o legtur de comunicare, de obicei un protocol Internet (IP) de reea, la staia central n cazul n care monitorizeaz prelua imaginile prin intermediul software-ul proprietar. Informaia este apoi transmis la de aplicare a legii i nregistrate ntr-un fiier eveniment, care pot fi ulterior folosite ca probe urmrirea penal. Un exemplu de cum funcioneaz acest sistem este atunci cnd un senzor infrarou pasiv sau de alt natur este declanat un numr desemnat de cadre video de la nainte i dup eveniment este trimis la staia central. O soluie video a doua poate fi ncorporat n la un panou standard, care trimite gara central o alarm. Cnd un semnal este primit, acceseaz instruit de monitorizare profesionale de nregistrare pe site-ul video digital (DVR), printr-o legtur IP pentru a determina cauza de activare. Pentru acest tip de sistem, de intrare camera la DVR reflect zonele de panoul de alarm i de partiionare,

17

care permite personalului s caute o surs de alarm n mai multe zone.

18

PROIECTAREA UNUI MIC SISTEM DE ALARMARE LA EFRACTIE nainte de a va concepe un sistem considerare urmtoarele : de securitate, trebuie sa luam n

1. Estimarea suprafeei reedinei sau birourilor (in metrii ptrai). 2. Numrarea deschiderilor accesibile din ntreaga zon pe care se dorete sa fie protejat (ui, ferestre, luminatoare, pori, sprturi in gard, etc. 3. Determinarea punctelor normale de intrare in viitoarea zon protejata (ui de intrare, ui de garaj si orice ua pe care se intra in mod normal in perimetru). 4. Dezvoltarea unui plan pe hrtie si nsemnarea TUTUROR punctele posibile in mod rezonabil - de ptrundere. (inclusiv peste garduri, etc. 5. Alegerea unui loc ferit in care sa montam centrala antiefracie ( fie in pivinia, camari sau alt loc inaccesibil in mod normal). 6. Sistemul l vom putea concepe in sistem mui-treapta. Astfel, n cazul n care sprgtorul trece printr-un mijloc de protecie , s-l ntmpine alt echipament 7. ncepem prin a proteja intrrile comune si naturale in principal pori si/sau ui de intrare. Pentru acestea putei utiliza contactele magnetice. 8. Totui, nu e bine sa ne ncredei intr-un singur mijloc de protecie ( pe langa faptul ca se poate defecta, el poate fi scos din uz in mod intenionat.) Dublai contactele magnetice cu detectoare de micare, acolo unde tii sau va ateptai sa avei un trafic mai mare ( ex: holul care duce spre sufragerie sau dormitor) 9. Urmtorul nivel de securitate va trebui sa abordeze deschiderile accesibile cum ar fi uile si geamurile de la nivelul cel mai de jos. 10. Daca avem zone uor de escaladat trebuie luat in considerare si zonele de la etaj, inclusiv deschiderile din acoperis ( mai ales daca locuina este alipita de alte case vecine ) 11. Un nivel bun de securitate presupune o anunare cat mai timpurie chiar anticipata a evenimentului de efracie. De aceea, pentru zonele de la parter putei monta detectoare de geam spart, astfel nct sa putei fi anunat inca din faza in care cineva ar ncerca sa ptrund prin geam. 12. Barierele cu infrarou constituie cel mai simplu mijloc de protejare a gardurilor, curilor si chiar a pereilor, mpotriva escaladrii acestora ctre deschiderile din casa

19

Componentele de baz ale unui sistem de securitate antiefracie:

Panou de alarmare Sirena

Tastaturi suplimentare

Circuit de protecie (zona)

Linie telefonic
Contact magnetic de u Detector de micare

Contact magnetic de geam Tastatur

Panoul de control si comand (centrala antiefracie): Este creierul sistemului dumneavoastr de securitate. Acest panou inteligent determina starea detectoarelor, senzorilor i contactelor conectate la el. Mai mult, panoul poate activa diverse contacte in vederea declanrii sirenelor, aprinderii luminilor sau controlului altor echipamente din locuina ( aer condiionat, etc.) Panoul de control este prevzut cu transformator de alimentare a sistemului de securitate si cu baterie de rezerv n cazul in care tensiunea de alimentare este ntrerupt ( accidental sau intenionat) Unele panouri sunt prevzute cu aa numitul comunicator circuit care permite conectarea panoului de alarma la liniile telefonice, in vederea anunrii la distanta a alarmelor.

20

Comunicator GSM

Funciile de baza ( ce trebuie sa fac sistemul) ale panoului ar trebui sa fie: Armare/dezarmare generala toate echipamentele. Atunci cnd plecai de acas Armare/dezarmare pariala sistemul activeaz/dezactiveaz doar echipamentele dintr-o anumita zona (ex: camera, birou, etaj, etc.) Armare/dezarmare perimetrala asemntore cu cea descrisa mai sus, funcia permite armarea echipamentelor aflate doar pe perimetrul cldirii, asigurndu-ne protecia si atunci cnd ne aflam in casa. Armarea cu bypass funcie ce permite armarea sistemului chiar daca una din zone (unul din puncte sau circuitul respectiv) este in stare de defect. Armarea/dezarmarea cu ntrziere funcie ce intarzie armarea si/sau dezarmarea sistemului pentru a permite utilizatorului sa acceseze tastatura montata chiar in zona protejata Generarea unor alarme de atac prin apsarea unor taste speciale aflate pe tastatura Tastatura: Acest echipament constituie interfaa intre utilizator si sistemul antiefracie. De obicei tastaturile, prevzute cu led-uri sau afiaje cu cristale lichide, arata starea sistemului, indicnd zona aflata in alarma, istoricul alarmelor aprute, diverse eventuale condiii de defect in sistem. Totodat, tastatura permit controlul sistemul antiefracie: introducerea codului de activare /dezactivare a sistemului de alarma ( armare/dezarmare) si a programrii sistemului. De obicei la un panou de alarmare se pot cupla mai multe tastaturi ce pot fi instalate prin casa in scopul unei mai uoare utilizri ( ex: una doua tastaturi instala te la intrarea/intrrile in casa pentru o activare/dezactivare a sistemului, atunci cnd venii / prsii cldirea si una in dormitor pentru activarea sistemului atunci cnd va culcai.

21

Sirene/lamp stroboscopica: Sunt echipamente periferice de ieire care sunt utilizate in alertarea locala atunci cnd sistemul intra in stare de alarm.

22

Contacte magnetice: Aceste echipamente sunt de diferite forme, mrimi si funciuni. Ele se instaleaz la ferestre, ui si in orice obiect care poate fi mutat. Contactele magnetice sunt formate din 2 componente: magnetul care se instaleaz pe partea mobila a geamului sau uii si contactul trestie ( reed) propriuzis care se instaleaz in rama geamului sau uii. Din punct de vedere al instalrii se pot deosebi doua tipuri de contacte: cu montaj ngropata in rama sau cu montaj aparent ( la suprafaa ramei)

23

Detectoare de micare: Echipamente care constau intr-un senzor de infrarou (in general) asupra cruia radiaia infraroie (cldura) este concentrata cu ajutorul unor lentile speciale montate pe detector (aa precum lupa concentreaz razele soarelui). Detectorul sesizeaza schimbarea de cldura din ncperea in care este montat. In acel moment el deschide un contact aflat in supravegherea unei intrri electrice din panoul de alarmare. Se genereaza alarma. Detectoarele de geam spart: Sunt multe tehnologii utilizate in sesizarea spargerii unui geam. Totui, una din cele mai populare sunt cele care aud spargerea geamului, spargere care are o anumita gama de frecvente , specifice, sesizate de detector. Nu va facei griji, detectoarele furnizate de Rolf sesizeaz si spargerea geamurilor laminate si cele prevzute cu folie cu ranforsri sau alte tipuri de geamuri utilizate. Barierele cu infrarou sunt formate din doua pari: un imitator si un receptor. Emitatorul emite un fascicul de radiaie infraroie, recepionata de receptor. Atunci cnd bariera de radiaie este ntrerupta de vreun intrus, receptorul, care nu mai primete semnal, sesizeaz panoul de alarmare. Acesta declaneaz sirena de alarmare. Acumulatori centralei de alarm au un rol foarte important in circuitul sistemului de alarm deoarece daca infractorul taie alimentarea cu energie electrica sistemul trebuie sa ramana funcional in continuare. Acumulatorul are o tensiune de 12 V si o intensitate a curentului de 4 ,5, 7 Ah

24

Determinai zonele si punctele de protecie. Probabil ca ai sesizat ca una din principalele caracteristici ale unui panou antiefracie se refera la numrul de zone acceptate. Punctele de protecie sau echipamentele individuale reprezint locurile punctuale pe care dorim sa le protejam ( ex: ua de la intrare, geamul de la parter dinspre strada, ua de la pivnia, holul de la parter protejat printr-un detector de deplasare, etc.). Unul sau mai multe puncte de protecie pot constituii o zona de protecie. De exemplu, putei avea 3 contacte magnetice la 3 geamuri ale dormitorului. Aceste puncte individuale de protecie pot fi grupate pe o singura zona numit dormitor. Fizic, acest lucru se face prin conectarea contactelor magnetice, in paralel, pe acelai circuit de protecie. Punctele de intrare/ieire uile de acces se cupleaz, de obicei, singure pe un singur circuit de protecie. La fel si detectoarele de micare. Practic, numrul de zone acceptate de un panou de alarmare este dat de numrul de circuite de intrare ( sesizare alarme) cu care este prevzut. In schimb, numrul punctelor individuale de protecie poate fi mai mare dect numrul zonelor.

25

Proiectarea practica a unui sistem de alarm Pasul 1: Alegerea sistemului antiefracie Determinarea unui numr de puncte individuale i apoi gruparea lor pentru eficienta maxima. Cu cat sunt a mai puine puncte individuale pe un circuit (zona), cu att mai precis va fi sistemul in indicarea locului in alarma. Totui, nu trebui exagerat cu punerea pe fiecare circuit cate un singur senzor sau detector, daca nu e cazul. Dup determinarea zonelor este aleasa centrala care sa aib cel puin acelai numr de circuite de protecie cate zone am definit. Este bine sa avem, suplimentar, unul sau doua circuite de protecie fata de numrul zonelor definite. In plus, daca centrala permite si extinderea zonelor de protecie prin cuplarea radio a unor echipamente antiefracie cu emitor soluia ar putea fi mai buna. Pasul 2: Alegerea tastaturii. Marea majoritate a sistemelor utilizeaz tastaturi alfanumerice (afieaz litere si numere pe un ecran LCD). Altele pot afia icoane grafice si chiar si hari. Este recomandat existenta a minimum unei tastaturi de acest gen. Daca dorim mai multe, putei alege tastaturi cu led-uri. Acestea din urma vor indica zona alarmat, poate chiar si tipul alarmei dar nu pot da attea indicaii ca cele furnizate de tastaturile cu LCD. In schimb sunt mai ieftine. Pot fi utilizate cu succes pentru sistemele cu mai puin de 6 zone protejate, cantitatea de informaii nefiind foarte mare. Pasul 3: Conectarea la linia telefonica. Este mai mult dect recomandabil sa va conectai panoul de alarmate la linia telefonica. Pe langa faptul ca sistemul poate fi monitorizat de la distanta sau va poate trimite alarmele pe telefonul mobil, firma instalatoare va poate si diagnostica sistemul, in caz de defect, i, de asemenea, vi-l poate programa cu costuri mai mici. Conectarea se face simplu, prin utilizarea unui cablu banal cu o cupla de telefon standard RJ45 la un capt, iar la celalalt cu capete libere, prinse in conectorii corespunztori ai panoului de alarmare. Pasul 4: Instalarea sirenei/sirenelor. Putei instala sirene att pe interior cat i pe exterior (printr-un cablu cu 2 fire). Cele de exterior sunt ceva mai scumpe, rezista la intemperii si chiar la acte de vandalism (unele fiind prevzute si cu baterie interna de rezerva. Sirena se activeaz cnd cineva taie conductorii de legtura cu panoul de alarmare.)

26

Pasul 5: Instalarea contactelor magnetice si a detectorilor. Dei nu este o regula clara, va sugeram sa instalai contacte ngropate la ui si aparente la ramele ferestrelor ( montare simplificata pe rame mai subiri). Funcie de nivelul de ameninare, va putei alege diferite tipuri de contacte magnetice. Detectoarele de deplasare se instaleaz, in general, la o nlime cuprinsa intre 1.8 - 3m. Atenie, cmpul lor de aciune standard este un triunghi cu vrful in detector ( el focalizeaz energia). Unghiul de vrf al triunghiului variaz, funcie de tipul construcitv , de la 5 la 80-120. De altfel, unghiul poate fi modificat prin schimbarea lentilelor de focalizare a energiei.

27

Concluzii Indiferent de tipul de locuin, politica de securitate trebuie gndit prin prisma identificrii vulnerabilitilor zonei respective i a stabilirii, cu sprijinul specialitilor n domeniu, a modalitilor adecvate de anihilare a acestora. Att n cazul unui apartament ntr-un imobil, ct i al unei case la curte, trebuie avute n vedere cele dou bariere ce se pot ridica" n faa infractorilor, asemenea unor cercuri concentrice, n jurul valorii protejate. Astfel, este important s securizm intrarea n bloc i cile de acces n apartament (inclusiv geamuri i balcoane) pentru primul caz, zona adiacent (gard i grdin) i orice potenial intrare n cas (includei n aceast categorie uile de la garaje sau de la anexele ce corespund cu locuina) pentru cea de-a doua situaie. n vederea creterii gradului de siguran pentru un apartament, v recomandm: Paza bun trece primejdia rea! instalai un interfon sau un sistem de control al accesului la intrarea n scar; asigurai corespunztor uile de la subsol, terase sau intrrile suplimentare; verificai dac dispozitivul de amortizare montat pe ua de intrare permite o nchidere complet a acesteia; luai msurile necesare pentru ca pe holurile blocului i pe paliere s existe o bun iluminare; U securizata = interior n siguran ua de acces n locuin s fie confecionat dintr-un material rezistent la solicitri mecanice i termice; tocul, n zona sistemelor de asigurare, s fie consolidat cu o armtur metalic i s fie bine ancorat n perete ; balamalele s aib o bun fixare n toc i n u; s existe un dispozitiv de limitare a deschiderii uii (lan de siguran); ua s fie prevzut cu un sistem de nchidere securizat, eventual cu nchidere n mai multe puncte; orice ncuietoare devenit nefuncional s fie nlocuit n cel mai scurt timp; achiziionai sisteme de nchidere/asigurare care s corespund din punct de vedere al standardelor de securitate; montai un sistem de alarm conectat la dispeceratul unei firma de paz;

28

n plus, pentru casele la curte, putei adopta urmtoarele msuri: utilizai un sistem de supraveghere video exterior sau de protecie perimetral pentru nregistrarea oricrei activiti desfurat n curtea casei i care v avertizeaz asupra ptrunderii persoanelor strine; montai un dispozitiv de iluminare cu senzori de micare; Utilizarea unui sistem de alarm sau apelarea la firme de paz i protecie poate constitui o msur adecvat de protejarea a bunurilor n msura n care sunt respectate anumite criterii: apelai la serviciile de consultan ale firmelor specializate pentru a alege soluia optim de protecie a locuinei dumneavoastr; achiziionai sisteme de alarm i supraveghere video care s v asigure un grad ridicat de securitate; instalai un sistem de securitate i conectai-v la un dispecerat de monitorizare doar cu sprijinul i la firmele liceniate de Inspectoratul General al Poliiei Romne: www.politiaromana.ro/Direcii centrale/Direcia de Ordine Public/Sisteme de securitate/Evidena societilor de sisteme de alarm liceniate, respectiv Evidena societilor de paz liceniate;

29

Bibliografie

http://en.wikipedia.org/wiki/Burglar_alarm http://www.regielive.ro http://www.roel.ro

30

You might also like