P100 - 1 2013 EXEMPLEAnexa B - Structura Din Cadre de Beton Armat PDF

EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRRILOR DE INTERVENIE STRUCTURAL LA CLDIRI EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC
ANEXA B CONSTRUCII CU STRUCTURA DE BETON ARMAT
Exemplul 1. Structur n cadre de beton armat
EBA1-1
Cuprins
1. Introducere ...................................................................................................... 4 2. Prezentarea structurii....................................................................................... 4 3. Evaluarea calitativa a structurii ....................................................................... 8 3.1. Gradul de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica ......................... 8 3.2. Gradul de degradare a elementelor structurale ....................................... 13 4. Evaluarea cantitativa a structurii utilizand metodologia de nivel 3.............. 15 4.1. Ipotezele calculului static neliniar .......................................................... 15 4.1.1. Rigiditatea de calcul ......................................................................... 15 4.1.2. Modelarea neliniariii .................................................................... 15 4.1.3. Rezistentele materialelor .................................................................. 16 4.1.4. Evaluarea momentelor capabile ....................................................... 16 4.2. Analiza static neliniara ........................................................................... 16 4.3. Determinarea cerintei seismice de deplasare .......................................... 17 4.4. Evaluarea performantelor sesimice ........................................................ 18 4.4.1. Identificarea tipului de mecanism .................................................... 18 4.4.2. Verificarea cedarilor fragile din elemente........................................ 21 4.4.3. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor ............. 24 4.4.4. Incadrarea in clasa de risc conform evaluarii cantitativa ................. 32 4.5. Concluzii ................................................................................................. 32 4.6. Solutii de consolidare ............................................................................. 32 5. Consolidarea structurii prin solutii ce nu implica modificarea sistemului structural .............................................................................................................. 33 5.1. Proiectarea solutiei de consolidare ......................................................... 33 5.1.1. Rezistenta materialelor ..................................................................... 33 5.1.2. Predimensionarea solutiei de consolidare ........................................ 34 5.1.3. Dimensionarea solutiei de consolidare............................................. 35
EBA1-2
5.2. Evaluarea cantitativa a solutiei de consolidare ....................................... 40 5.2.1. Analiza static neliniara ..................................................................... 40 5.2.2. Determinarea cerintei seismice de deplasare ................................... 41 5.2.3. Identificarea tipului de mecanism .................................................... 41 5.2.4. Verificarea cedarilor fragile din elemente........................................ 44 5.2.5. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor ............. 47 5.3. Concluzii ................................................................................................. 51 6. Consolidarea structurii prin solutii ce implica modificarea sistemului structural .............................................................................................................. 51 6.1. Pereti de beton armat .............................................................................. 51 6.1.1. Proiectarea solutiei de consolidare ................................................... 51 6.1.2. Evaluarea solutiei de consolidare ..................................................... 61 6.1.3. Concluzii........................................................................................... 71 6.2. Contravantuiri metalice .......................................................................... 71 6.2.1. Proiectarea solutiei de consolidare ................................................... 71 6.2.2. Consolidarea structurii cu contravantuiri metalice cu comportare elastica 72 6.2.3. Consolidarea structurii cu contravantuiri metalice ce lucreaza numai la intindere..................................................................................................... 87 6.2.4. Concluzii......................................................................................... 104
EBA1-3
1. Introducere
Prezentul exemplu demonstreza aplicarea procedurilor din codul de evaluare si reabilitare seismica P 100-3: 2008 pentru cazul unei structuri tip cadru, proiectate si executate in anii 60 ai secolului trecut. Structura analizata este tipica pentru constructiile in cadre din stocul existent realizate inaintea cutremurului distrugator din 1977 pe baza cunostintelor de inginerie seismica si inginerie structurala din epoca respectiva. Proiectarea cladirii a fost efectuata pe baza normativului P 13-70, document normativ ce poate fi considerat complet depasit in raport cu nivelul codurilor in vigoare astazi. Structurile in cadre din aceasta categorie sunt caracterizate de o rigiditate si rezistenta laterale insuficiente in raport cu cerintele seismice ale teritoriului Romaniei, fara un control eficient al mecanismelor structurale de disipare de energie. Lucrarea trateaza atat aspectele evaluarii seismice cat si pe cele ale reabilitarii structurale, investigand mai multe solutii posibile de interventie. Analizele utilizeaza instrumentele de calcul cele mai performante care evidentiaza caracterul spatial, neliniar si dinamic al raspunsului seismic al constructiilor de beton armat.
2. Prezentarea structurii
Sistemul structural al construciei evaluate corespunde cunotinelor i practicii timpului n care a fost construit cdirea, respectiv mijlocul anilor 60 din secolul trecut. Primele prescripii de proiectare seismic, P1363, aprute cu numai un an nainte de anul ntocmirii proiectului, dei au reprezentat prin elaborarea lor un pas nainte semnificativ n aciunea de proiectare seismic a cldirilor, erau departe de codurile de proiectare moderne, att conceptual, ct i la nivelul regulilor de detaliere. Cu toate acestea, din examinarea planurilor de execuie ale structurii construciei rezult c proiectul a fost ntocmit cu un spirit ingineresc remarcabil, n care au fost considerate i aspectele eseniale ale proiectrii seismice a structurilor de beton armat. Structura prezinta un subsol partial, situata intre traveile centrale si are un regim de intaltime parter + 6 etaje. Inaltimea subsolului este de 3.30m, a parterului de 3.25m, iar cea a nivelului curent de 3.13m. Structura vertical de rezisten este constituit din cadre ortogonale de beton armat monolit. Stlpii sunt dispui n punctele de intersecie ale celor 16 axe transversale (15 travei de 3,6 m) i ale celor 2 axe longitudinale (2 deschideri de 6,00 m). Stalpii, att cei interiori, ct i cei marginali, au seciune variabila pe inaltime, pornind de la 35x70 sau 30x60 la parter si subsol pana la 30x40 sau 30x50 cm la ultumul nivel. Stalpii sunt orientai cu latura lung pe direcia transversal. Grinzile cadrelor transversale au dimensiunile seciunii transversale variind pe vertical: 30x65 cm la parter, 30x60 cm la primele 2 etaje, 30x55 la etajele 3 i 4 i 35 x 50 la ultimile 2 niveluri.
EBA1-4
Grinzile cadrului longitudinal central au dimensiunile seciunii 30x40 cm, la toate nivelurile, iar grinzile cadrelor longitudinale din faade, 30x45 cm, de asemenea pe toat nlimea cldirii. Din compararea proprietilor de rigiditate i rezisten ale celor 2 serii de cadre, apare cu eviden c structura principal este mai puternic n direcia transversal dect n direcia longitudinal. Structura vertical este completat cu nuclelul de perei care mbrac golurile ascensoarelor. Legtura acestuia cu planeul de nivel este realizat numai pe una dintre laturi, astfel nct transmiterea forelor ineriale, care acioneaz la nivelul planeelor, la pereii lifturilor, este una limitat. Placa planeului este completat de grinzile secundare care susin peretele longitudinal al culoarului. Acestea au seciunea 30x40 cm pe toat nlimea cldirii. Placa planeului are grosimea de 10 cm. Armarea este realizat cu oel cu suprafaa neted OB37. Examinarea planurilor de armare evideniaz prezena unei cantiti substaniale de armtur, att n stlpi, ct i n grinzi. Aceasta se datoreaz i faptului c ncrcrile considerate, 350 kgf/m2, pentru ncrcarea permanent, i 300 kgf/m2, pentru ncrcare util, sunt sensibil mai mari dect cele efective, ct i, posibil, inteniei de a obine o asigurare suficient fa de aciunile orizontale. Aceast ipotez este dovedit de reducerea armrii grinzilor de la baz ctre partea superioar a construciei. Pe de alt parte, prevederea unei cantiti importante de armatura continua la reazemele grinzilor reprezint, de asemenea, o caracteristic de alctuire favorabil pentru comportarea la cutremur. Principalul deficit constatat din examinarea planurilor de armare este cantitatea mai mic de armare transversal, prevzut n grinzi i stlpi, n raport cu practica actual rezultat din cerinele mai mari prevzute de codurile de proiectare n vigoare astzi. Subsolul este dezvoltat pe suprafaa definit de axele 5 i 13, respectiv A i C. Pereii de contur ai subsolului sunt realizai din beton, fiind dublai de o zidrie de crmid, probabil pentru o protecie termic superioar. Fundaiile stlpilor structurii sunt realizate cu grinzi de fundaie de tip cuzinet de beton armat i tlpi de beton simplu. Este de remarcat c fundaiile tuturor stlpilor sunt situate la aceeai adncime, stlpii din afara subsolului cobornd pn la cota de fundare a stlpilor zonei cu subsol a cldirii.
EBA1-5
Fig. 2.1: Plan cofraj etaj curent
EBA1-6
Atat dimensiunile elementelor, cat si armarea longitudinala si transversala din grinzi si stalpi sunt sintetizate in tabelele de mai jos.
Grinzi Amplasare Cadru transversal curent Curenta b [cm] 30 h [cm] 50-65 Plong. superior [%] 1.25-1.63 Stalpi Amplasare Marginal Central b [cm] 30 30-35 h [cm] 40-60 50-60 Grinzi Amplasare Cadru longitudinal de fatada Curenta b [cm] 30 h [cm] 45 Plong. superior [%] 0.74-1.17 Stalpi Amplasare Marginal Central b [cm] 40-60 40-60 h [cm] 30 30 Ptotal [%] 2.60-2.90 2.43-2.53 Ptrans. [%] 0.28 0.28 Plong. inferior [%] 0.30-0.73 Ptrans. [%] 0.14 Ptotal [%] 2.43-2.53 1.94-3.00 Ptrans. [%] 0.28 0.24-0.28 Plong. inferior [%] 0.42-0.75 Ptrans. [%] 0.17
Tab. 2.1: Dimensiuni elemente si procente de armare longitudinal/transversal Din tabelul de mai sus se poate observa cu usurinta ca structura in cauza prezinta o rigiditate mai mare pe directia transversala, avand stalpii orientati pe aceasta directie si grinzi mai inalte. De asemenea armarea longitudinala, cat si transversala este mai consistenta pe directia transversala a structurii decat pe cea longitudinala. Inca din acest stadiu al evaluarii ne putem astepta ca structura sa aibe o comportare nesatisfacatoare la actiuni seismice, in special pe directia longitudinala. Analiza modala prezentata in tabelul 2.2, confirma ca directia mai flexibila este cea longitudinala. Primul mod de vibratie este translatie pe directia longitudinala, al doilea este tot un mod preponderent de translatie, insa pe directia transversala, iar cele de-al treilea un mod de torsiune.
Fatori de participare modali Mod 1 2 3 T [s] UX 1.35 1.15 1.07 0.75 0.00 0.00 UY 0.00 0.72 0.00 RZ 0.00 0.00 0.72
Tab. 2.2: Perioda de vibratie si factorii de participare modali pentru primele trei moduri
EBA1-7
3. Evaluarea calitativa a structurii

3.1. Gradul de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica Evaluarea calitativa a structurii de rezistenta prin determinarea "Gradului de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica - R1" stabileste masura in care sunt respectate regulile de conformare generala a structurilor si de detaliere a elementelor structurale si nestructurale, reguli care sunt prezentate in Codul de proiectare P 100-1:2006. Pentru structurile de beton armat criteriile si conditiile utilizate la determinarea factiorului R1 sunt enuntate in tabelul B.2 din Anexa B a codului P 100-3:2008 In continuare sunt detaliate criteriile de evaluare si sunt facute observatii si comentarii lamuritoare pentru stabilirea punctajelor componente ale indicatorului R1. (i) Conditii privind configuratia structurii Criteriul este indeplinit Criteriul este neindeplinit in masura moderata Criteriul este neindeplinit in masura majora (i1) traseul incarcarilor este continuu. - punctaj maxim 50 - punctaj 30-49 - punctaj 0-29
La fecare nivel exista o grinda secundara in dreptul holului. Doar casa scarii de la nivelul acoperisului are stalpisori rezemati pe grinzi principale. (i2) sistemul este redundant.
Structura de rezistenta este formata din cadre de beton armat pe ambele directii (16 cadre transversale cu cate doua deschideri si 3 cadre longitudinale cu cate 15 travee) si tubul liftului. Stalpii au capacitati de rezistenta, in general, mai mari decat grinzile si sunt multe zone plastice potentiale. Constructia are subsol si nu este in pericol de rasturnare. (i3) (i4) nu exista zone slabe din punct de vedere al rezistentei. nu existe niveluri flexibile in raport cu superioare sau inferioare.
(i5) nu exista modificari importante ale dimensiunilor in plan ale sistemului structural de la nivel la nivel. Atat stalpii cat si grinzile isi reduc inaltimea succesiv pe verticala. In general stalpii pornesc de la nivelul fundatiei cu dimensiuni de 30 x60 cm si se termina la ultimul nivel cu dimensiuni de 30x40 cm. Grinzile transversale peste susbol au dimensiuni 35x70 cm si ajung la ultimul nivel 30x50 cm. Grinzile longitudinale sunt constante, 30x45 cm la fatade si 30x40 cm la interior.
EBA1-8
(i6) nu exista discontinuitati pe verticala; toate elementele verticale sunt continue pana la fundatii. Atat stalpii cat si tubul liftului sunt continui pe toata verticala pana la nivelul fundatiilor. (i7) nu exista diferentele intre masele de nivel mai mari de 50%.
Ultimul nivel este mai inalt cu 1.3 m decat nivelul curent si, in consecinta, masa acestuia este mai mare decat cea a etajului inferioar. Si parterul este ceva mai inalt decat nivelul curent. (i8) efectele de torsiune de ansamblu sunt moderate.
Raportul laturilor este de 54 m la 12 deci 1:4,5. De asemenea elementele structurale sunt dezvoltate pe directia transversala, rigiditatea constructiei in ansamblu este net mai mica pe directia longitudinala decat pe directia transversala. In consecinta efectele torsiunii de ansamblu sunt semnificative. (i9) infrastructura (fundatiile) este in masura sa transmita la teren fortele verticale si orizontale. Toti stalpii reazema pe fundatii cu caracteristici de rezistenta si rigiditate net superioare. Terenul de fundare si fundatia liftului (un radier local cu dezvoltare redusa) nu au capacitati portante si de rezistenta corelate cu capacitatea de rezistenta a tubului liftului. Pe de alta parte angajarea tubului liftului prin intermediul planseelor este redusa, contactul direct fiind facut doar in dreptul usilor, pe trei din cele patru laturi ale tubui fiind amplasata scara principala. Pentru incarcarile de lunga durata presiunea medie este 250 kPa, valoare moderata pentru terenul de fundare. Pentru criteriul (i) gradul de neindeplinire este moderat si se evalueaza punctajul ca fiind 40 din maximul de 50. (ii) Conditii privind interactiunea structurii Criteriul este indeplinit Criteriul este neindeplinit in masura moderata Criteriul este neindeplinit in masura majora (ii1) distantele pana la cladirile invecinate. - punctaj maxim 10 - punctaj 5-9 - punctaj 0-4
Pe latura dreapta exista o cladire invecinata cu regim de inaltime parter.
EBA1-9
(ii2)
planseele intermediare (supantele) au structura laterala proprie sau sunt ancorate adecvat de structura principala.
Nu sunt supante. (ii3) Peretii nestructurali sunt izolati sau sunt legati flexibil de structura.
Peretii de compartimentare sunt realizati din zidarie de caramida sau gips-carton. Nu sunt vizibile detalii de executie care sa confirme modul corect de de ancorare de structura. In practica vremii acesti pereti erau realizati fara masuri speciale de izolare structurala de rezistenta. (ii4) nu exista stalpi scurti captivi.
La nivelul subsolului datorita ferestrelor din dreptul curtilor de lumina si la ultimul nivel exista stalpi scurti. Pentru criteriul (ii) gradul de neindeplinire este moderat si se valuaeza punctajul ca fiind 5 din maximum de 10. (iii) Conditii privind alcatuirea (armarea) elementelor structurale Structuri tip cadru de beton armat. Criteriul este indeplinit Criteriul este neindeplinit in masura moderata Criteriul este neindeplinit in masura majora - punctaj maxim 30 - punctaj 20-29 - punctaj 0-19
(iii1) ierarhizarea rezistentelor elementelor structurale asigura dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei seismice; la fiecare nod suma momentelor capabile ale stalpilor este mai mare decat suma momentelor capabile ale grinzilor. Din cauza reducerii inerente a eforturilor axiale in stalpi cumulat cu reducerea inaltimii sectiunilor acestora pe verticala, la ultimele niveluri aceasta conditie nu este indeplinita consecvent. (iii2) incarcarea axiala de compresiune a stalpilor este moderata <0.55 Stalpiii din axul central B nu indeplinesc acesta conditie. (iii3) in structura nu exista stalpi scurti; raportul intre inaltimea sectiunii si inaltimea libera a stalpuluil este <0.30. Stalpii de la subsol din dreptul curtilor de lumina sunt scurti; la fel si cei de la ultimul nivel situati intre grinda de la cota planseului de acoperis si grinda de deasupra ferestrelor.
EBA1-10
(iii4) rezistenta la forta taietoare a elementelor cadrelor este suficienta pentru a de putea mobiliza rezistenta la incovoiere la extremitatile grinzilor si stalpilor. Aceasta conditie este, in general, indeplinita. (iii5) Innadirile armaturilor in stalpi se dezvolta pe 45 diametre, cu etrieri la distanta de 10 pe zona de innadire. Innadirea armaturilor verticale ale stalpilor este deficitara mai ales pentru barele cu diametrul mai mare. Aderenta redusa a barelor netede din OL38 este partial compensata de prezenta carligelor la capete. (iii6) Innadirile armaturlior in grinzi se realizeaza in afara zonelor critice. Aceasta conditie este realizata cu consecventa de grinzile principale. (iii7) etrierii in stalpi sunt dispusi astfel incat fiecare bara verticala se afla la coltul unui etrier sau agrafe. Modul de armarea transversala asigura partial indeplinirea acestei conditii. Barele de pe latura scurta sunt, in general, situate la un colt de etrier in timp ce barele intermediare de pe latura lunga sunt la coltul unui etrier cu unghi obtuz foarte mare, intre 130o si 145o, prin urmare legatura colt etrier-bara verticala nu functioneaza corect. O parte dintre stalpii de la subsol si parter au bare verticale nesituate la coltul vreunui etrier. (iii8) distantele dintre etrieri in zonele critice ale stalpilor nu depasesc 10 iar in restul stalpului 1/4 din latura. Etrierii nu sunt indesiti decat pe lungimile de innadire, in rest sunt situati la pas de 20 cm ceea ce reprezinta intre 2/7 si 1/2 din latura stalpilor pe directia transversala, respectiv intre 4/7 si 2/3 din latura stalpilor pe directia longitudinala. (iii9) distantele intre etrieri in zonele plastice ale grinzilor nu depasesc 10 si 1/2 din inaltimea grinzii. Etrierii grinzilor nu sunt indesiti la capete, in zonele plastice potentiale. Pasul etrierilor este de 20 cm pe toata deschiderea grinzilor, ceea ce reprezinta 2/7 pana la 2/5 din inaltimea grinzilor transversale, respectiv 1/2 din inaltimea grinzilor longitudinale. (iii10) armarea transversala a nodurilor este cel putin cea necsara in zonele critice ale stalpilor. Pe inaltimea nodurilor etrierii sunt la acelasi pas de 20 cm, nu sunt indesiti. (iii11) rezisterta grinzilor la momente incovoietoare pozitive este cel putin 30% din rezistenta la moment incovoietor negativ in aceiasi sectiune.
EBA1-11
Aceasta conditie nu este indeplinita de grinzile transversale de la nivelurile superioare. In general la fata stalpilor armatura inferioara este sub 50% din armatura superioara. O problema este si ancorarea insuficienta a armaturilor inferioare ale grinzilor longitudinale. (iii12) la partea superioara a grinzilor sunt prevazute cel putin 2 bare continue, neintrerupte in deschidere. Conditie indeplinita de toate grinzile principale. Pentru criteriul (iii) gradul de neindeplinire este major, estimand un scor de 10 puncte dintr-un maxim de 30. Aplicarea criteriului (iii) pentru tubul de beton armat al liftului conduce catre acelasi punctaj redus mai ales din cauza capacitatii la forta taietoare care nu este corelata cu capacitatea tubului la moment incovoietor, cedarea acestuia fiind casanta pentru ambele directii principale. (iv) Conditii referitoare la plansee Criteriul este indeplinnit Criteriul este neindeplinit in masura moderata Criteriul este neindeplinit in masura majora - punctaj maxim 10 - punctaj 6-9 - punctaj 0-5
(iv1) placa planseelor are o grosime de minim 100 mm si este realizata din beton armat monolit sau din predale prefabricate cu o suprabetonare adecvata. Conditie indeplinita la limita, placile din beton armat monolit avand grsosimea de 100 mm inclusiv deasupra subsolului. (iv2) armaturile centurilor si armaturile distribuite in placa asigura rezistenta necesara la incovoiere si la forta taietoare pentru fortele seismice aplicate in planul planseului. Conditie indeplinita. (iv3) fortele seimice din planul planseului pot fi transmise la elementele structurii verticale prin eforturi de lunecare si compresiune in beton si/sau prin conectori si colectori din armatura cu sectiune suficienta. Stalpilor le revin forte seismice relativ reduse la nivelul fiecarui planeu. Tubul liftului are contact limitat cu placile planseelor si transmiterea fortelor orizontale din plansee catre tubul liftului este deficitara. (iv4) golurie in plansee sunt bordate de armaturi suficiente, ancorate adecvat.
Golurile scarilor sunt bordate de grinzi. Golurile de instalatii au dimensiuini reduse si nu au efect practic in comportarea planseelor.
EBA1-12
Pentru criteriul (iv) gradul de neindeplinire este minor si apreciat cu un punctajul 9 din maxim de 10. In consecinta punctajul total pentru indicatorul R1 este: 40 (i) + 5 (ii) + 10 (iii) + 9 (iv) = 64 (din maximul de 100 de puncte) Valoare indicatorului R1 este 64 puncte din maxim 100 si este asociata clasei de risc seismic II, din punct de vedere al indeplinirii conditiilor de alcatuire seismica. 3.2. Gradul de degradare a elementelor structurale Evaluarea calitativa a structurii de rezistenta prin determinarea "Gradului de degradare a elementelor structurale R2" stabileasc dac integritatea materialelor din care este realizat structura a fost afectat pe durata de exploatare a construciei i, dac este cazul, msura degradrii. La cercetarea construciei trebuie s se aib n vedere c degradrile pot fi ascunse sub finisaje bine ntreinute. Pentru structurile de beton armat criteriile si conditiile utilizate la determinarea factiorului R2 sunt enuntate in tabelul B.3 din Anexa B a codului P100-3:2008. (i) Degradri produse de aciunea cutremurelor
Sunt vizibile fisuri inclinate la colturile unor goluri de usa si in unele panori de zidarie din ochiurile cadrelor. Eventualele fisuri in stalpi sau grinzi sunt ascunse de finisajele noi. Punctaj estimat din punctajul maxim 35/50. (ii) Degradari produse de incarcarile verticale
Nu au fost identificate fisuri longitudinale in stalpi sau fisuri normale la intradosul grinzilor sau placilor. Finisajele noi pot ascunde unele fisuri cu deschidere moderate. Punctaj estimat din punctajul maxim 18/20. (iii) Degradri produse de ncrcarea cu deformaii
Nu sunt vizibile defecte din tasari de reazeme le elementele structurale de la parter si subsol. La nivelul terasei este marcata pozitia placii prin aparitia unei crapaturi orizontale la baza aticului ca martor al fenomenului de dilatatie-contractie diferentiata. Punctaj estimat din punctajul maxim 8/10. (iv) Degradri produse de o execuie defectuoas
In unele dintre zonele de innadire a armaturii, indeosebi la unii dintre stalpii de la parter, lipseste betonul de acoperire, armatura fiind descoperita si ruginita. Exista local si la
EBA1-13
alte elemente structurale defecte in ceea ce priveste grosimea stratului de acoperire cu beton si omogenitatea betonului turnat. De-a lungul timpului s-au efectuat interventii locale care nu au fost rezolvate corespunzator: s-au practicat goluri in peretii de inchidere si in placi fara masuri de consolidare locala. Punctaj estimat din punctajul (din punctajul maxim) 7/10. (v) Degradri produse de factorii de mediu
La elementele de acoperis si in zona casei scarii sunt degradari produse de infiltratia apei meteorice, cu probabile influente asupra stari armaturii si a betonului de acoperire. In zona grupurilor sanitare lipsa de etanseitate a instalatiilor a condus la umiditate excesiva si corodarea locala a armaturii acolo unde nici acoperirea cu beton nu a fost corespunzatoare si s-au practicat goluri in placi fara masuri de protectie. La subsol , local, peretii exteriri din zidarie de caramida placata cu beton simplu prezinta igrasie. Punctaj estimat din punctajul (din punctajul maxim) 7/10.
CRITERII
Punctaj estimat / Punctaj maxim
Degradri produse de aciunea cutremurelor Degradri produse de ncrcrile verticale Degradri produse de ncrcarea cu deformaii Degradri produse de o execuie defectuoas Degradri produse de factorii de mediu Total Tab. 3.1: Evaluarea indicatorului R2
35 / 50 18 / 20 8 / 10 7 / 10 7 / 10 75/100
EBA1-14
Valoarea indicatorului R2 este 75 puncte din maxim 100 si este asociata clasei de risc seismic III.
4. Evaluarea cantitativa a structurii utilizand metodologia de nivel 3

Pentru o evaluarea cat mai riguroasa a structurii se propune ca principala metoda de evaluare metodologia de nivel 3 prezentata in P100-3:2008, bazata pe analize neliniare ale structurilor. Acest tip de analize permit o evaluare globala a unei structuri si o corelare mai exacta intre cerintele impuse de actiunea seismica si capacitatea structurii de a prelua aceste solicitari. Metodologia de nivel 3, reprezinta cea mai avansata metoda de evaluare prezentata de P100-3:2008. Metodologia este recomandata, insa numai in situatia in care exista proiectul original al structurii avand in vedere nesitatea cunoasterii cu precizie ridicata a armarii elementelor structurale. Se recomanda ca prima modalitate de evaluare, analizele static neliniare, intrucat acest tip de analize sunt relativ usor de realizat, timpul de analiza este mic, iar informatiile oferite au un grad sporit de transparenta. 4.1. Ipotezele calculului static neliniar n continuare se vor prezenta ipotezele care au stat la baza calculului neliniar, precum i cele luate n calcul la stabilirea eforturilor capabile pentru seciunea de perete considerat. 4.1.1. Rigiditatea de calcul Pentru elementele structurale s-a considerat o rigiditate n domeniul fisurat egal cu jumtate din rigiditatea n domeniul nefisurat. (EI)fis = 0.5 (EI)nefis - pentru toate elementele structurale 4.1.2. Modelarea neliniariii Pentru modelarea elementelor de tip bara (grinzi si stalpi) s-au utilizat modelele de articulaie plastic punctual de tip moment (M) pentru grinzi i de tip for axial moment (PMM) pentru stlpi. Pentru ambele tipuri de articulaii plastice s-a optat pentru o lege de tip elastic perfect plastic fr consolidare post-elastic. Structura a fost considerata incastrata la cota inferioara a subsolului. S-a preferat acest tip de modelare datorita rigiditatii reduse a subsolului, acesta fiind partial si realizat din pereti de zidarie inramata. Zidaria a fost modelata prin intermediul unor diagonale echivalente ce pot prelua numai compresiune. Pentru determinarea grosimii diagonalelor, in absenta unor prevederi in codurile nationale, s-au utilizat prevederile din codul FEMA 356. Planseele au fost considerate diafragme rigide.
EBA1-15
4.1.3. Rezistentele materialelor La evaluarea structurilor existente se utilizeaza rezistentele medii ale materialelor. Acestea sunt prezentate in tabelul de mai jos pentru beton si armatura.
Material Tip Solicitare Compresiune Beton B250 Intindere Rezistenta de calcul caracteristica medie de calcul caracteristica medie de calcul caracteristica medie Notatie fcd fck fcm fctd ftk fctm fyd fyk fym Valoare 11.07 16.60 19.37 0.95 1.43 1.66 210 242 284 U.M. N/mm2 N/mm2 N/mm2 N/mm2 N/mm2 N/mm2 N/mm2 N/mm2 N/mm2
Otel
OL 38
Compresiune/Intindere
Tab. 4.1: Rezistentele materialelor 4.1.4. Evaluarea momentelor capabile Pentru evaluarea momentelor capabile ale elementelor modelului de analiza nelinara sau utilizat rezistentele medii ale materialelor. Se recomanda utilizare unui program de calcul sectional ce aplica metoda generala de calcul. 4.2. Analiza static neliniara Analiza static neliniar realizata cu ajutorul programului de calcul structural Perform 3D. Pentru analiza static neliniara s-a considerat o distributie a fortelor laterale asociata primului mod de translatie in directia respectiva (modul 1 pentru directia longitudinala, respectiv modul 2 pentru directia transversala). n figurile urmtoare se prezint curba forta adimensionalizata-deplasare pana la o deplasare la varf de 0.8m.
Fig. 4.1: Curba forta adimensionalizata deplasare pe directia longitudinala
EBA1-16
Fig. 4.2: Curba for adimenisonalizata Deplasare pe direcie transversala 4.3. Determinarea cerintei de deplasare Cerinta seismica de deplasare se va determina cu metoda spectrelor neliniare de raspuns pentru modul principal de vibratie in directia de calcul. Metoda este prezentata in anexa D a codului P100-1/2006 Directia longitudinala Prin biliniarizare curbei prezentata in figura 4.1 s-a obinut o for de curgere egal cu Fy = 5015 KN , for ce corespunde unui factor cy = 0.09 (unde cy reprezint raportul ntre fora de curgere i greutatea total a structurii). Cerinta seismica de deplasare impusa structurii de actiunea cutremurului de cod asociat SLU (Starea limit ultim) cu IMR = 100ani s-a determinat cu ajutorul programului SINEL i s-au considerat 10 accelerograme artificiale compatibile cu spectrul. n tabelul 4.2 se prezint cerinele de deplasare obinute pentru fiecare accelerogram. Directia transversala Prin biliniarizare curbei prezenatata in figura 4.2 s-a obinut o for de curgere egal cu Fy = 9308 kN , for ce corespunde unui factor cy = 0.16. n tabelul 4.3 se prezint cerinele de deplasare obinute pentru fiecare accelerogram
EBA1-17
Cerinta seismica de deplasare SLU Acc.01 Acc.02 Acc.03 Acc.04 Acc.05 Acc.06 Acc.07 Acc.08 Acc.09 Acc.10 Media 0.375 0.465 0.515 0.606 0.440 0.532 0.374 0.475 0.423 0.396 0.460
Tab. 4.2: Cerinta seismica de deplasare pe direcia longitudinala [m]
Tab. 4.3: Cerinta seismica de deplasare pe directia transversala [m]
4.4. Evaluarea performantelor sesimice La evaluarea performantelor seismice prin metodologia de nivel 3 se urmaresc: Identificarea tipului de mecanism (mecanism de grinda, mecanism de stalp) Verificarea cedarilor fragile din elemente Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor
4.4.1. Identificarea tipului de mecanism Directia longitudinala Figurile 4.3,4.4,4.5 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei seismice de deplasare pe directia longitudinala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare cu grinzi slabe-stalpi puternici, insa nu unul ideal datorita aparitiei unor mecanisme locale de salpi slabi la partea superioara a etajului 4. Mai mult mecanismul de plastificare nu se dezvolta pe intreaga inaltime a suprastructurii. Acest lucru are ca efect concentrarea deformatiilor induse de catre cutremur intr-un numar mai redus de etaje ce conduce la crestrea rotirilor plastice in elementele din mecanism. Acest fenomen cuplat cu rezistenta redusa la forte laterale pe directia longitudinala conduce la rotiri plastice ridicate in grinzi la cerinta seismica de deplasare indusa de cutremurul de cod asocita SLU.
EBA1-18
Fig. 4.3: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal A la cerinta seismica de deplasare [radiani]
Fig. 4.4: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal B la cerinta seismica de deplasare [radiani]
EBA1-19
Fig. 4.5: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal C la cerinta seismica de deplasare [radiani] Directia transversala Figura 4.6 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe directia transversala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se dezvolta pe intreaga inaltime a structurii, cu grinzi slabe-stalpi tari. Datorita capacitatii mari la incovoiere, atat a grinzilor, cat si a stalpilor la cerinta seismica de deplasare asociata cutremurului de cod pentru SLU stalpii nu se plastifica la baza. O mare parte din grinzi se plastifica, insa rotirile plastice sunt reduse.
EBA1-20
Fig. 4.6: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrulelor transversale de fronton si respectiv cadrul curent la cerinta seismica de deplasare [radiani] 4.4.2. Verificarea cedarilor fragile din elemente Fortele taietoare sunt asociate mecanismului de plastificare la cerinta seismica de deplasare in valori absolute, avand in vedere ca la determinarea capacitatii la incovoiere a elementelor sau folosit rezistentele medii ale materialelor. Evaluarea capactiatii la fortat taietoare s-a realizat conform prevederilor din STAS 10107/0-90. Anexa B din codul P100-3 prevede utilizarea rezistenele medii ale materialelor, rezultatul obinut este afectat de un coeficient global de siguran = 1.5 si un factor de cunoastere CF. Pentru structura analizat au exista planurile originale de armare, precum i rezultatele unei expertize mai vechi efectuate dup cutremurul din 1977, din acest motiv s-a considerat c exist un grad ridicat de cunoatere a structurii, iar factorul de cunoatere s-a considerat CF = 1. Vcap ef. = Vcap med / (CF * ) unde: Vcap ef. efortul capabil efectiv; Vcap med. efortul capabil obinut cu rezistene medii; CF factor de cunoatere; factor global de siguran.
EBA1-21
Directia longitudinala
Etaj S P E1 E2 E3 E4 E5 E6 Vcerinta 102 137 114 114 91 91 76 76 Vcapabil 141 206 188 188 177 177 168 168 Vcapabil/g 94 138 125 125 118 118 112 112 Cedare Fragila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Etaj S P E1 E2 E3 E4 E5 E6 Vcerinta 15 72 88 80 64 54 28 22 Vcapabil 252 257 277 280 290 292 339 347 Vcapabil/g 168 172 185 187 193 195 226 231 Cedare Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila
Tab. 4.4: Forte taietoare grinzi cadru longitudinal de fatada [kN]
Tab. 4.5: Forte taietoare stalpi marginali cadru longitudinal de fatada [kN]
Etaj S P E1 E2 E3 E4 E5 E6
Vcerinta 21 120 98 104 90 65 60 36
Vcapabil 248 251 266 269 281 283 324 355
Vcapabil/g 166 167 178 179 188 189 216 237
Cedare Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
93 93 76 76 70 70 70
171 171 120 120 114 114 114
114 114 80 80 76 76 76
Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila
Tab. 4.6: Forte taietoare stalpi centrali cadru longitudinal de fatada [kN]
Tab. 4.7: Forte taietoare grinzi cadru longitudinal central [kN]
EBA1-22
Vcerinta 22 122 109 107 89 68 61 33
Vcapabil 266 287 290 336 340 382 387 391
Vcapabil/g Cedare 178 191 193 224 227 255 258 260 Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila
Vcerinta 21 120 98 104 90 65 60 36
Vcapabil 248 251 266 269 281 283 324 355
Vcapabil/g 166 167 178 179 188 189 216 237
Tab. 4.8: Forte taietoare stalpi marginali cadru longitudinal central [kN]
Tab. 4.9: Forte taietoare stalpi centrali cadru longitudinal central [kN]
Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia longitudinala, in general, elementele au o compoartare ductila. Exista insa si grinzi longitudinale cu o comportare fragila, insa acestea reduse ca numar si amplasate izolat in structura. Mai mult forta taietoare capabila este depasita de regula cu cel mult 10%. Directia transversala
Vcerinta 190 190 179 179 156 156 138 105
Vcapabil 298 298 280 280 261 261 242 203
Vcapabil/g
Vcerinta 110 180 180 162 135 134 108 55
Vcapabil 283 288 347 350 380 383 453 461
Vcapabil/g
199 199 186 186 174 174 161 135
188 192 231 233 253 255 302 307
Tab. 4.10: Forte taietoare grinzi cadru transversal de fronton [kN]
Tab. 4.11: Forte taietoare stalpi marginali cadru transversal de fronton [kN]
EBA1-23
Vcerinta 150 250 210 225 190 175 140 60
Vcapabil 333 392 397 449 454 496 501 504
Vcapabil/g 222 261 264 299 302 331 334 336
Vcerinta 216 204 192 192 168 168 149 105
Vcapabil 350 330 309 309 289 289 267 203
Vcapabil/g 233 220 206 206 192 192 178 135
Tab. 4.12: Forte taietoare stalp central cadru transversal de fronton [kN]
Etaj S P E1 E2 E3 E4 E5 E6 Vcerinta 110 180 180 162 135 134 108 55 Vcapabil 278 281 333 336 369 371 436 448 Vcapabil/g 186 188 222 224 246 247 291 299 Cedare Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila
Tab. 4.13: Forte taietoare grinzi cadru transversal curent [kN]

Etaj S P E1 E2 E3 E4 E5 E6 Vcerinta 150 250 210 225 190 175 140 60 Vcapabil 330 382 386 436 441 487 507 563 Vcapabil/g 220 255 257 291 294 325 338 375 Cedare Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila
Tab. 4.14: Forte taietoare stalpi marginali cadru transversal curent [kN]
Tab. 4.15: Forte taietoare stalp central cadru transversal curent [kN]
Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia transversala, in general, elementele au o compoartare ductila, cedarile din forta taietoare fiind impiedicate. 4.4.3. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor In vederea determinarii capacitatii de rotire plastica in grinzi si stalpi s-a utilizat formula emipirca din Anexa B din P100-3/2008. Rotirea plastic maxim (diferena ntre rotirea ultim i cea de la iniierea curgerii n armtur) pe care se poate conta n verificrile la SLU n elemente solicitate la ncovoiere, cu sau fr fora axial (grinzi, stlpi i perei), n regim de ncrcare ciclic se poate determina cu expresia:
EBA1-24
n care:
pl um
= 4
'
0,3
0, 2 c
L V h
0 , 35
25
f yw fc
h Lv = M/V N bhf c
este un coeficient cu valoarea 0,01 pentru stlpi i grinzi i 0,007 pentru perei ; este nlimea seciunii transversale ; braul de forfecare n seciunea de capt ; (limea zonei comprimate a elementului, N fora axial considerat pozitiv n cazul compresiunii);
',
coeficienii de armare a zonei comprimate, respectiv ntinse, incluznd armtura din inim; n cazul n care valorile i au valori mai mici dect 0,01, valoarea este 0,01 ; rezistenele betonului la compresiune i ale oelului din etrieri (MPa), stabilite prin mprirea valorilor medii la factorii de ncredere corespunztori nivelului de cunoatere atins n investigaii;
x
fc i fyw
s = As (bw sh ) coeficientul de armare transversal paralel cu direcia x (sh = distana

x
dintre etrieri)
factorul de eficien al confinrii, determinat cu relaia
bi2 sh sh = 1 1 2h 1 6h b 2 b o o o o
bo, ho bi sunt dimensiunile miezului confinat msurat la axul etrierilor; distana interax ntre armturile longitudinale aflate n colul unui etrier sau al unei agrafe, n lungul perimetrului seciunii.
In continuare este prezentat modul de calcul al rotirii plastice capabile pentru o grinda curenta din cadru longitudinal . Sectiunea de calcul este prezentata in figura de mai jos. Calculul prezentat este realizat pentru moment negativ.
Fig. 4.7: Sectiune de calcul grinda de fatada directia longitudinala
EBA1-25

h Lv = M/V
0.01 450 mm 1780 mm (se determina din echilibru static al grinzii aplicand momentele capabile la capete si incarcarea uniform distribuita pe grinda din gruparea speciala ca distanta intre punctul de moment 0 si capatul unde se face verificarea). 0 (forta axiala in grinda se considera egala cu 0)
=
'
N bhf c
Ay
inf
f ymed f ymed
Ac f cmed Ay
sup
= 0.068
Ac f cmed
0.0013
= 0.133
0.084 (pentru grinzi valoarea lui poate sa fie considerata egala cu 0).
Astfel rotirea capabila se calculeaza :

0, 3 0 , 35
pl um
0.01 0.068 = 0 4 0.133
19.37
0, 2
1780 450
25
0.0840.0013
284.50 19.37
= 0.024 radiani
Rotirea obtinuta trebuie conform prevederilor din Anexa B a codului P100-3/2008 afectata o serie de coeficienti subunitari functie de:

Profilatura armaturii: armatura neteda, coeficient 0.5. Detalierea zonelor critice: nu sunt aplicate reguli de armare transversala ale zonelor critice, coeficient 0.8. Ancorajul barelor longitudinale: barele nu sunt ancorate suficient la noduri, coeficientul de reducere se determina ca raport intre lungimea de ancoraj efectiva si lungimea de ancoraj necesara. In cazul sectiunii alese pentru exemplificare, barele sunt ancorate corestunzator, ca atare coeficientul de reducere este 1.
In concluzie rotirea plastic capabila se va reduce cu 0.5 0.8 1 = 0.4 si va fi egala cu 0.010 radiani.
EBA1-26
In tabelele de mai jos sunt prezentate in mod sintetizat rotirile plastice capabile minime, maxime si respectiv medii pe inaltimea structurii ale grinzilor cadrului transversal curent si ale cadrelor longitudinale de fatada. Semnele + sau se refera la modul in care este incovoiata grinda (cu + intinderea este la partea inferioara, iar cu la partea superioara).
+ pl 0.030 0.4pl 0.012 0.022 0.016 pl 0.022 0.027 0.025 0.4pl 0.009 0.011 0.010 + pl 0.023 0.042 0.035 0.4pl 0.009 0.017 0.014 pl 0.019 0.026 0.024 0.4pl 0.008 0.010 0.009
Rotire plastica Minima
Rotire plastica Min Max Med
Maxima 0.054 Med 0.039
Tab. 4.16: Rotirile plastice capabile ale grinzilor cadrului transversal curent [radiani]
Tab. 4.17: Rotirile plastice capabile ale grinzilor cadrelor longitudinale de fatada [radiani]
Un exemplu similar de calcul al capaciatii de rotire plastica pentru un stalp este prezentat in continuare. Sectiunea de calcul este prezentata in figura de mai jos. Directia de calcul a stalpului este paralela cu latura lunga.
Fig. 4.8: Sectiune de calcul stalp marginal curent
h Lv = M/V
0.01 600 mm 1490 mm (se determina din echilibru static al stalpului aplicand momentele de calcul la capete ca distanta intre punctul de moment 0 si capatul unde se face verificarea). 0.30
N bhf c
EBA1-27
'
Ay
comp
f ymed f ymed
Ac f cmed Ay
int insa
= 0.20
Ac f cmed
0.0029
= 0.31
20 20 6 82 + 4 27 2 (dimensiunile pentru 1 1 1 6 23 53 = 0.252 2 23 2 53 calculul factorului de eficienta a confinarii sunt prezentate in figura de mai jos).
Fig. 4.9: Distante bi pentru calculul factorului de eficienta a confinarii

Astfel rotirea capabila se calculeaza :
pl um
0.01 0.20 = 0.30 4 0.31
0, 3
19.37
0, 2
1490 600
0, 35
25
0.2520.0029
284.50 19.37
= 0.015 radiani
Rotirea capabila a stalpilor trebuie si ea afectata cu coeficientii subunitari descrisi la calculul rotirii plastice capabile a grinzilor, avand in vedere ca si stalpii sunt armati tot cu armatura neteda, nu au detaliate corespunzator zonele plastice, in general armatura la baza stalpilor este continua din subsol peste primul etaj. In concluzie rotirea plastica capabila va fi egala cu 0.006 radiani. In tabelele de mai jos sunt prezentata in mod sintetizat rotirile plastice capabile la baza stalpilor cadrului transversal de fronton si respectiv curent si ale cadrelor longitudinale de fatada si respectiv central.
EBA1-28
Cadru fronton Element pl Stalp central Stalp marginal 0.017 0.019 0.4pl 0.007 0.008
Cadru curent Element pl 0.015 0.018 0.4pl 0.006 0.007 Stalp curent Stalp marginal
Cadru fatada pl 0.020 0.022 0.4pl 0.008 0.009
Cadru central pl 0.018 0.021 0.4pl 0.007 0.008
Tab. 4.18: Rotirile plastice capabile la baza stalpilor cadrelor transversale [radiani] Directia longitudinala
Tab. 4.19: Rotirile plastice capabile la baza stalpilor cadrelor longitudinale

[radiani]
Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figurile 4.3,4.4,4.5. Daca se compara rotirile plastice capabile, in special ale grinzilor, cu rotirile plastice la cerinta seismica de deplasare, se poate observa cu usurinta o depasire generalizata a rotirilor capabile, in special la incovoiere la partea superioara a grinzilor. In figurile 4.10 si 4.11 este prezentata curba for adimenisonalizata deplasare pe directia longitudinala. Pe curba sunt marcate atat cerinta seismica de deplasare impusa de cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului stalp, respectiv a primei grinzi, ca urmare a depasirii rotirii capabile.
Fig. 4.10: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasarile asociate ruperii primului stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile nereduse, pe directia longitudinala
EBA1-29
Fig. 4.11: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasarile asociate ruperii primului stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile reduse cu 60%, pe directia longitudinala
Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare corespunzatoare ruperii primului element si cerintele de deplasare seismice sunt:
R3 = 0.24/0.46 = 0.52,
daca nu se reduc rotirile capabile si respectiv
R3 = 0.16/0.46 = 0.35,
daca se reduc rotirile capabile cu 60%. In ambele cazuri depasirea capacitatii de rotire se produce la nivelul stalpilor.
Directia tansversala
Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figura 4.6. Datorita capacitatii mari la incovoiere, atat a grinzilor, cat si a stalpilor la cerinta seismica de deplasare stalpii nu se plastifica la baza. O mare parte din grinzi se plastifica, insa rotirile plastice sunt reduse. In figurile 4.12 si 4.13 este prezentata curba for adimenisonalizata deplasare pe directia transversala. Pe curba sunt marcate atat cerinta seismica de deplasare impusa de cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului stalp, respectiv a primei grinzi, ca urmare a depasirii rotirii capabile.
EBA1-30
Fig. 4.12: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasarile asociate ruperii primului stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile nereduse, pe directia transversala
Fig. 4.13: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasarile asociate ruperii primului stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile reduse cu 60%, pe directia transversala
R3 = 0.51/0.37 = 1.38,
R3 = 0.24/0.37 = 0.65,
EBA1-31
daca se reduc rotirile capabile cu 60%. In ambele cazuri depasirea capacitatii de rotire se produce la nivelul stalpilor.
4.4.4. Incadrarea in clasa de risc conform evaluarii cantitativa

In coluzie, valoarea minima a indicatorului R3 este 0.35, fiind asociata clasei de risc seismic II.
4.5. Concluzii
Cladirea evaluata are o vechime de cca. 45 de ani, fiind proiectata intr-o perioada de timp in care cunostintele inginerilor proiectanti in domeniul ingineriei seismice erau forte limitate; prima reglementare de proiectare seismica (P 13 - 63 aparuta inainte de proiectarea constructiei expertizate) avand valori mult inferioare codurilor de proiectare actuale. In aceste conditii, constructia a fost proiectata intr-o conceptie preponderent gravitationala, reflectata in planurile de executie ale constructiei. Intr-o perioada de exploatare relativ lunga, pe amplasamentul constructiei s-au manifestata trei cutremure importante, in 1977, 1986 si 1990. Desi degradarile vizibile ale structurii si ale elementelor nestructurale sunt limitate (indicatorul R2), aceste cutremure au avut, fara indoiala, efecte mai extinse, neevidentiate prin finisajele existente, asupra integritatii elementelor structurale si nestructurale. Structura prezinta si o serie de deficiente de alcatuire in raport cu prevederile codurilor de proiectare actuale (sintetizate de indicatorl R1) si de rezistenta si deformabilitate O alta deficienta majora a structurii este flexibilitatea inalta la forte orizontale de tip seismic, in special pe directia longitudinala. Pe baza celor prezentate mai inainte constructia se incadreaza in clasa II de risc seimic (RsII), ceea ce implica necesitatea consolidarii contructiei in vederea aducerii ei la nivelul de siguranta impus de codurile actuale.
4.6. Solutii de consolidare

Solutiile de consolire urmaresc sa elimine principalele neajunsuri semnalate in cazul fazei de evaluare a structurii si anume lipsa de rigiditate si rezistenta la incarcari laterale, in special pe directia longitudinala, precum si cresterea capacitatii de deformabilitate a elementelor structurale. In cazul prezentei de elemente cu cedare fragila se va urmari eliminarea acestora prin cresterea capacitatii la forta taietoare. Consolidarea structurii se poate face in doua moduri: Prin solutii ce nu implica modificarea sistemului structural de preluarea a incarcarilor laterale. Acest mod de consolidarea presupune pastrarea sistemului existent de preluarea a incarcarilor laterale si corectarea neajunsurilor acestuia. De regula, pentru structurile in care se foloseste camasuirea stalpilor si/sau a grinzilor, introducerea de noi elemente (de exemplu grinzi suplimentare, adiacente). In cazul de fata se recomanda camasuriea tuturor stalpilor cu beton, pentru crestrea rigiditatii si a rezistentei la actiuni laterale si rezolvarea unor probleme de ancoraj ale barelor longitudinale din grinzi. De asemenea pentru a compensa deficitul de
EBA1-32
rezistenta pe directia longitudinala sa vor introduce grinzi aditionale exterioare la nivelul cadrelor de fatada. Prin solutii ce implica modificarea sistemului structural de preluarea a incarcarilor laterale Acest mod de consolidare presupune introducerea unui sistem nou de preluarea a fortelor laterale si descarcarea sistemului existent. Astfel consolidarea se poate realiza fie prin introducerea de prereti de beton armat, fie prin introudcerea de alte elemente disipative, cum ar fi diagonale metalice, linkuri metalice, diagonale cu flambaj impiedicat. Prin solutii ce implica izolarea seismica a sistemului structural de preluare a incarcarilor laterale Acest mod de consolidare presupune izolarea sistemului structural existent, prin introducerea sub fiecare stalp a unui izolator si respectiv a unui numar de amortizori.
5. Consolidarea structurii prin solutii ce nu implica modificarea sistemului structural

5.1. Proiectarea solutiei de consolidare
In vederea limitarii spargerilor in strucutura existenta si a limitarii dezvoltarii exagerate a elementelor structurale la interior, se propune o solutie de consolidare a cadrelor longitudinale de fatada prin camasuirea stalpilor si prevederea unei grinzi noi la exteriorul structurii existente. Singurele spargeri vor fi la nivel de placa si vor fi detaliate in cele ce urmeaza. Stalpii cadrului central vor fi camasuiti si ei pentru a corecta problemele de ancoraj ale grinzilor transversale si mai mult pentru a creste rigiditatea structurii pe directia transversala. Pentru dimensionarea solutie de consolidare se va realiza un calcul elastic al structurii existente utilizand factorul de comportare q, prevazut de P100-1/2006 si anume 5x1.35=6.75.
5.1.1. Rezistenta materialelor

In proiectarea solutie de consolidare se vor folosi rezistentele de calcul atat pentru materialele existente cat si pentru cele nou introduse. Rezistentele de calcul ale materialelor existente sunt prezentate in tabelul 4.1, iar cele ale materialelor nou introduse in tabelul 5.1.
Material Tip Solicitare Rezistenta de calcul Compresiune Beton C20/25 de calcul Intindere caracteristica medie fctd ftk fctm 1.00 1.50 2.20 caracteristica medie Notatie fcd fck fcm Valoare 13.33 20.00 28.00 U.M. N/mm2 N/mm2 N/mm2 N/mm2 N/mm2 N/mm2
EBA1-33
de calcul Otel PC52 Compresiune /Intindere caracteristica medie
fyd fyk fym
300 345 405
N/mm2 N/mm2 N/mm2
Tab. 5.1: Rezistentele materialelor nou intoruse 5.1.2. Predimensionarea solutiei de consolidare
Se realizeaza in principal pe criterii de rigiditate structurala la actiuni laterale. Pentru inceput se propune ca dimensiunea grinzii existente sa fie la fel cu cea a grinzii curente de fatada si anume 25x45cm. Camasuirea stalpilor se realizeaza pe considerente constructive, judecata inginereasca, intruziuni minime la interior si realizarea unor detalii adecvate de conectarea a elementelor noi introduse si conlucrare cu cele existente. Astfel stalpii de fatada se camasuiesc cu 20 de cm de beton pe laturile lungi si cu 15cm, respectiv 25cm pe laturile scurte. Camasuirea de 25 cm este necesara pentru a putea reliza grinda de consolidare fara a sparge stalpii. Stalpul central se va camasui uniform pe fiecare latura cu 15cm. Analiza modala a structurii consolidate este prezentata in Tabelul 5.2. Se poate observa ca in urma consolidarii cadrelor de fatada, primul mod de translatie este pe directia transversala, al doilea mod este torsiune, iar al treilea mod este translatie pe directia longitudinala.
Fatori de participare modali Modul 1 2 3 T [s] UX 0.92 0.79 0.73 0.00 0.00 0.75 UY 0.72 0.00 0.00 RZ 0.00 0.73 0.00
Tabelele de mai jos prezinta deplasarile relative pe inaltimea structurii dupa consolidarea elementelor. Se poate observa ca drifturile pe directia longitudinala sunt sub valorile acceptate de P100-1/2006, atat pentru SLS, cat si pentru SLU. Pe directia transversala insa la SLS deplasarile relative de nivel depasesc deplasarea limita impusa de codul P1001/2006. Cresterea sectiunilor de stalp insa nu se justifica avand in vedere ca depasirea deplasarilor este de maxim 12%.
Etaj E6 E5 E4 E3 E2 E1 P
Hnivel Solicitare 2.4 4.43 3.13 3.13 3.13 3.13 3.52 SXP SXP SXP SXP SXP SXP SXP
Deplasare elastica 0.219 0.201 0.179 0.150 0.117 0.080 0.042
Deplasare relativa 0.018 0.022 0.028 0.034 0.037 0.038 0.042
Depl. rel. Depl. adm. Depl. rel. Depl. adm. Depl. adm. SLS / Depl. adm. SLU / SLS SLS SLU SLU Depl. rel. SLS Depl. rel. SLU 0.007 0.009 0.011 0.013 0.015 0.015 0.017 0.012 0.022 0.016 0.016 0.016 0.016 0.018 0.022 0.026 0.033 0.040 0.044 0.045 0.050 0.060 0.111 0.078 0.078 0.078 0.078 0.088 1.63 2.52 1.39 1.16 1.06 1.04 1.04 2.76 4.26 2.35 1.97 1.80 1.75 1.76
Tab. 5.3: Deplasari relative pe directia longitudinala [m]

EBA1-34
Hnivel Solicitare 2.4 4.43 3.13 3.13 3.13 3.13 3.52 SYP SYP SYP SYP SYP SYP SYP
Deplasare elastica 0.302 0.255 0.215 0.172 0.128 0.083 0.043
Deplasare relativa 0.047 0.040 0.043 0.045 0.044 0.040 0.043
Depl. rel. Depl. adm. Depl. rel. Depl. adm. Depl. adm. SLS / Depl. adm. SLU / SLS SLS SLU SLU Depl. rel. SLS Depl. rel. SLU 0.019 0.016 0.017 0.018 0.018 0.016 0.017 0.012 0.022 0.016 0.016 0.016 0.016 0.018 0.047 0.040 0.043 0.045 0.044 0.040 0.043 0.060 0.111 0.078 0.078 0.078 0.078 0.088 0.63 1.39 0.92 0.87 0.88 0.97 1.02 1.27 2.79 1.83 1.74 1.77 1.94 2.05
Tab. 5.4: Deplasari relative pe directia transversala [m] 5.1.3. Dimensionarea solutiei de consolidare 5.1.3.1. Proiectarea grinzii de consolidare
Avand in vedere urmatoarele aspecte: armarea similara a grinzilor existente intre deschideri, armarea longitudinala se reduce pe inaltime si ca grinzile existente au un deficit de armatura la parea inferioara se propune ca grinda de consolidare sa fie armata simetric si constanta pe inaltime. Acest mod de armare are avantaje, atat din punct de vedere al comportarii elementului la actiuni ciclice, cat si din punct de vedere tehnologic si de detaliere.
Moment din combinatie seismica 76 84 128 163 193 209 199 155 1208 M capabil grinda existenta 43 43 68 68 106 106 106 68 607 Moment nescesar grinda noua 33 41 60 96 87 103 94 87 601 Moment mediu necesar grinda noua 75 75 75 75 75 75 75 75 601
Etaj E6 E5 E4 E3 E2 E1 P S
Solicitare GSXNP GSXNP GSXNP GSXNP GSXNP GSXNP GSXNP GSXNP
Tab. 5.5: Momente pozitive in grinzile de fatada [kNm]

Moment din combinatie seismica -111 -109 -153 M capabil grinda existenta -80 -80 -98 Moment nescesar grinda noua -30 -29 -55 Moment mediu necesar grinda noua -64 -64 -64
Etaj E6 E5 E4
Solicitare GSXNP GSXNP GSXNP
EBA1-35
E3 E2 E1 P S
GSXNP GSXNP GSXNP GSXNP GSXNP
-189 -219 -235 -226 -187 -1429
-98 -126 -126 -184 -125 -919
-91 -92 -109 -42 -61 -510
-64 -64 -64 -64 -64 -510
Tab. 5.6: Momente negative in grinzile de fatada [kNm]

Din tabele de mai sus se poate observa necesitatea unui spor de capacitate la incovoiere doar la partea inferioara a grinzilor. Insa trebuie avut in vedere faptul ca elementele existente nu au detaliere corespunzatoare actiunilor seismice si mai mult exista probleme de ancoraj ale barelor, atat la partea inferioara, cat si la partea superioara. Astfel avand in vedere aspectele amintite anterior si urmarind sa se reduca solicitarea seismica asupra structurii existente grinzile se vor arma simetric cu cate 4 bare de 20. Momentul capabil rezultat fiind de 143kNm. Armare transversala a grinzii se va realiza la forta taietoare asociata de mecanismului local de plastificare a grinzii. Trebuie precizat faptul ca grinda de consolidare nu are incarcari gravitationale intrucat acestea sunt transmise la momentul realizarii ei prin grinda existenta. Astfel forta taietaore de calcul se calculeaza dupa cum urmeaza:
Armarea la forta taietoare se realizeaza conform STAS10107-1 si va consta intr-un etrier 8 dispus la 100mm in zonele critice si la 200mm in zonele necritice. Figura de mai jos prezinta sectiunea grinzii de consolidare.
Fig. 5.1: Sectiune grinda de consolidare
EBA1-36
5.1.3.2.
Consolidaridarea stalpilor marginali
In cazul stalpilor se propune armarea din schita de mai jos. Armarea se pastreaza constanta pe intreaga inaltime. Armarea stalpilor marginali va fi confirmata prin verificarea mecanismului de plastificare si verificare la forta taietoare. Verificarea mecanismului de plastificare este pentru directia longitudinala sens pozitiv fiind prezentata in taleblul de mai jos. Se poate observa ca raportul intre capacitatea stalpilor si a grinzilor depaseste cu mult valoarea de 1.3, indicata de P100-1/2006, pentru asigurarea unui mecanism favorabil de plastificare.
Etaj E6 E5 E4 E3 E2 E1 P S
Momente capabile grinzi (kNm) Stanga nodului Dreapta nodului Existenta Consolidare Existenta Consolidare 80 143 32 143 80 143 32 143 98 143 50 143 98 143 50 143 126 143 78 143 126 143 78 143 184 143 119 143 125 143 50 143
Momente capabile stalpi (kNm) Sub Nod 797 831 871 901 950 980 1100 1223 Peste nod 805 838 879 908 958 988 1109
Mcap grinzi 398 398 434 434 491 491 589 461
Mcap stalpi 797 1636 1709 1779 1859 1939 2089 2332
Mcap stalpi / Mcap grinzi 2.00 4.11 3.93 4.10 3.79 3.95 3.54 5.05
Tab. 5.7: Verificarea mecanismului de plastificate stalp marginal curent [kNm]

Pe directia transversala verificarea mecanismului de plastificare nu mai este necesara pentru situatia de fata, avand in vedere ca din analizele realizate la partea de evaluare s-a observat dezvoltarea unui mecanism favorabil de plastificare. Camasuirea stalpilor nu a facut decat sa sporeasca capacitatea acestora si implicit pastrarea mecanismului favorabil avand in vedere ca nu s-a intervenit la nivelul grinzilor. Tabelul 5.8 prezinta verificarea unui stalp marginal curent la forta taietoare. Forta taietoare de calcul a fost determinata conform prevederilor din P100-1/2006, fiind asociata mecanismului global de plastificare. Capacitatea la forta taietoare a fost calculata conform prevederilor din STAS 10107-0/90, utilizand rezistentele de calcul ale materialelor.
Etaj
Hliber (m) 3.93 2.63 2.58 2.53 2.53 2.48 2.63 2.57
Momente capabile (kNm) Jos 805 838 879 908 958 988 1109 1353 Sus 797 831 871 901 950 980 1100 1223
E6 E5 E4 E3 E2 E1 P S
Moment de calcul la forta Forta taietoare de taietoare (kNm) calcul (kN) Jos Sus 245 498 189 266 253 197 268 277 211 300 275 227 303 314 244 349 310 266 1386 388 674 335 431 298
Forta taietoare capabila (kN) 685 687 709 711 730 732 785 840
Tab. 5.8: Verificarea forta taietoare stalp marginal curent
EBA1-37
5.1.3.1.
Consolidarea stalpilor centrali
In cazul stalpilor se propune armarea din schita de mai jos. Armarea se pastreaza constanta pe intreaga inaltime. In cazul stalpilor centrali verificarile necesare sunt limitate avand in vedere ca nu se consolideaza grinzile care intra in stalpi, cerintele asupra stalpilor asociate mecanismului de plastificare raman neschimbate, mai putin la baza acestora.
Fig. 5.2: Sectiuni consolidare stalpi marginali
EBA1-38
Fig. 5.3: Sectiuni consolidare stalpi centrali

EBA1-39
5.2. Evaluarea cantitativa a solutiei de consolidare

Evaluarea performantelor seismice ale structurii consolidate se va realiza in mod similar cu evaluarea structurii existente. Problemele distincte de evaluare vor fi tratate in continuare.
5.2.1. Analiza static neliniara

Pentru analiza static neliniara s-a considerat o distributie a fortelor laterale asociata primului mod de translatie in directia respectiva (modul 1 pentru directia transversala, respectiv modul 3 pentru directia longitudinala). n figurile urmtoare se prezint curba forta adimensionalizata-deplasare pana la o deplasare la varf de 0.8m.
Fig. 5.5: Curba for adimenisonalizata Deplasare pe direcie transversala

EBA1-40
5.2.2. Determinarea cerintei de deplasare Directia longitudinala

Prin biliniarizare curbei prezentata in figura 5.4 s-a obinut o for de curgere egal cu Fy = 15782 KN , for ce corespunde unui factor cy = 0.28 (unde cy reprezint raportul ntre fora de curgere i greutatea total a structurii). n tabelul 5.9 se prezint cerinele de deplasare obinute pentru fiecare accelerogram.
Directia transversala
Prin biliniarizare curbei prezenatata in figura 5.5 s-a obinut o for de curgere egal cu Fy = 20935 kN , for ce corespunde unui factor cy = 0.37. n tabelul 5.10 se prezint cerinele de deplasare obinute pentru fiecare accelerogram.
Tab. 5.9: Cerinta seismica de deplasare

direcia longitudinala [m]

pe directia transversala [m]
5.2.3. Identificarea tipului de mecanism Directia longitudinala

Figurile 5.6,5.7,5.8 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe directia longitudinala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare cu articulatii plastice in grinzi si la baza stalpilor, de tip grinzi slabe-stalpi tari.
EBA1-41
Fig. 5.6: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal A

la cerinta seismica de deplasare [radiani]
Fig. 5.7: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal B

EBA1-42
Fig. 5.8: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal C

Figura 5.9 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe directia transversala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se dezvolta pe intreaga inaltime a structurii, de tip grinzi slabe-stalpi tari.
Fig. 5.9: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrulele transversale de fronton si respectiv cadrul curent la cerinta seismica de deplasare [radiani]
EBA1-43
5.2.4. Verificarea cedarilor fragile din elemente Directia longitudinala

Grinda existenta Etaj Vcerinta S P E1 E2 E3 E4 E5 E6 112 152 125 125 99 99 82 82 Vcapabil 141 206 188 188 177 177 168 168 Vcapabil/g 94 138 125 125 118 118 112 112 Vcerinta 133 133 133 133 133 133 133 133 Vcapabil 335 335 335 335 335 335 335 335 Vcapabil/g 223 223 223 223 223 223 223 223 Fragila Fragila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Grinda de consolidare Cedare
Tab. 5.11: Forte taietoare grinzi cadru longitudinal de fatada [kN]

Etaj S P E1 E2 E3 E4 E5 E6 Vcerinta 14 440 200 260 180 160 120 50 Vcapabil 1060 1064 1108 1111 1133 1135 1227 1233 Vcapabil/g 707 710 739 740 755 757 818 822 Cedare Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Etaj S P E1 E2 E3 E4 E5 E6 Vcerinta 90 300 420 335 320 235 205 160 Vcapabil 1051 1053 1086 1088 1116 1117 1199 1277 Vcapabil/g 701 702 724 725 744 745 799 851 Cedare Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila
Tab. 5.12: Forte taietoare stalpi marginali cadru longitudinal de fatada [kN]
Tab. 5.13: Forte taietoare stalpi centrali cadru longitudinal de fatada [kN]
EBA1-44
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
Etaj S
Vcerinta 165 170 90 120 75 70 5 -53
Vcapabil 970 1013 1016 1094 1098 1166 1170 1172
Vcapabil/g 647 675 678 729 732 777 780 782
93 93 76 76 70 70 70
171 171 120 120 114 114 114
114 114 80 80 76 76 76
P E1 E2 E3 E4 E5 E6
Tab. 5.14: Forte taietoare grinzi cadru longitudinal central [kN]

Etaj S P E1 E2 E3 E4 E5 E6 Vcerinta 80 330 110 135 80 75 25 25 Vcapabil 963 996 999 1072 1075 1148 1237 1267
Tab. 5.15: Forte taietoare stalpi marginali cadru longitudinal central [kN]
Vcapabil/g 642 664 666 714 717 765 825 845 Cedare Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila
Tab. 5.16: Forte taietoare stalpi centrali cadru longitudinal central [kN]
Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia longitudinala, in general, elementele au o compoartare ductila. Unele grinzi de fatada prezinta o comportare fragila insa ele sunt dublate cu grinzile de consolidare. In situatia unei cedari fragile a unei grinzi existente momentul incovoietor va fi redistribuit grinzilor de consolidare ce prezinta rezistenta suficienta la forta taietoare.
EBA1-45
Vcerinta 197 196 185 183 162 161 143 108
Vcapabil 298 298 280 280 261 261 242 203
Vcapabil/g 199 199 186 186 174 174 161 135
Vcerinta 225 212 199 199 174 174 154 107
Vcapabil 350 330 309 309 289 289 267 203
Vcapabil/g 233 220 206 206 192 192 178 135
Tab. 5.17: Forte taietoare grinzi cadru transversal de fronton [kN]
Tab. 5.18: Forte taietoare stalpi marginali cadru transversal de fronton [kN]
Vcerinta 220 520 150 275 220 190 140 80
Vcapabil 1342 1275 1280 1377 1381 1466 1471 1474
Vcapabil/g 894 850 853 918 921 978 981 983
Vcerinta 216 204 192 192 168 168 149 105
Vcapabil 350 330 309 309 289 289 267 203
Vcapabil/g 233 220 206 206 192 192 178 135
Tab. 5.19: Forte taietoare stalp central cadru transversal de fronton [kN]
Tab. 5.20: Forte taietoare grinzi cadru transversal curent [kN]
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
75
1361
907
Ductila
EBA1-46
P E1 E2 E3 E4 E5 E6
90 325 225 225 190 155 70
1125 1254 1256 1333 1335 1479 1503
750 836 837 889 890 986 1002
S P E1 E2 E3 E4 E5 E6
260 650 180 300 230 210 170 80
1331 1254 1258 1348 1353 1443 1476 1609
888 836 839 899 902 962 984 1073
Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila
Tab. 5.21: Forte taietoare stalpi marginali cadru transversal curent [kN]
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
Tab. 5.22: Forte taietoare stalp central cadru transversal curent [kN]
Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia transversala, in general, elementele au o compoartare ductila.
5.2.5. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor

Pentru elementele neconsolidate rotirile capabile sunt cele calculate pentru structura neconsolidata. Probleme speciale apar in evaluarea capacitatii la rotire a grinzilor din cadrele longitudinale consolidate. Grinzile se compun din grinda existenta si grinda de consolidare. Aceste doua elemente au capacitati de rotire substantial diferite in primul rand datorita folosirii armaturii netede si a nedatierii corespunzatoare ale grinzilor existente. Modul prudent si acoperitor de evaluare a capacitatii la rotire a ansamblului de grinzi este sa se considere ca rotire capabila rotirea capabila a grinzii existente. Evaluarea capacitatii la rotire a stalpilor camasuiti se realizeaza similar cu evaluarea prezentata pentru stalpii neconsolidati. In tabelele de mai jos sunt prezentata in mod sintetizat rotirile plastice capabile la baza stalpilor cadrului transversal de fronton si respectiv curent si ale cadrelor longitudinale de fatada si central. In cazul evaluarii capacitatii de rotire a stalpilor consolidati apar probleme la reducerii capacitatii de rotire datorita utilizarii de armatura neprofila si detaliere necorespunzatoare a zonelor plastice in stalpul existent. Astfel reducerea capacitatii de rotire datorita utilizarii de armatura neprofilata in stalpul existent se recomanda a fi 0.75 in loc de 0.5, avand in vedere ca momentul capabil este dat in principal de armatura din camasuire. Reducerea asociata cu nedetalierea corespunzatoare a zonei plastice din stalpul existent se recomanda a fi 0.9 in loc de 0.8, avand in vedere detalierea corespunzatoare a camasuirii. In concluzie rotirile plastice capabile ale stalpilor se vor reduce cu un coeficient egal cu 0.75 0.90 1 0.70
Element
Cadru fronton
Cadru curent
EBA1-47
pl Stalp central Stalp marginal 0.022 0.022
0.7pl 0.015 0.015
pl 0.019 0.020
0.7pl 0.013 0.014
Cadru fatada Element pl Stalp curent Stalp marginal 0.019 0.022 0.7pl 0.013 0.015
Cadru central pl 0.020 0.024 0.7pl 0.014 0.017
Tab. 5.23: Rotirile plastice capabile la baza stalpilor cadrelor transversale [radiani] Directia longitudinala
Tab. 5.24: Rotirile plastice capabile la baza stalpilor cadrelor longitudinale [radiani]
Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figurile 5.6, 5.7, 5.8. Cerinta de rotire in articulatiile plastice indusa de cutremurul de cod asociat SLU sunt reduse, unele grinzi ne avand incursiuni in domeniul plastic. Rotirile plastice capabile ale grinzilor si stalpilor sunt in general mai mari decat rotirile la cerinta seismica de deplasare asociata cutremurului de cod pentru SLU. In figurile 5.10 si 5.11 este prezentata curba for adimenisonalizata deplasare pe directia longitudinala. Pe curba sunt marcate, atat cerinta seismica de deplasare impusa de cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului stalp, respectiv a primei grinzi, ca urmare a depasirii rotirii capabile.
EBA1-48
Fig. 5.11: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasarile asociate ruperii primului stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile reduse cu 30% pentru stalpi si respectiv 60% pentru grinzile existente, pe directia longitudinala
R3 = 0.46/0.20 = 2.30,
R3 = 0.31/0.20 = 1.55,
daca se reduc rotirile capabile. In ambele cazuri depasirea capacitatii de rotire se produce la nivelul grinzilor.
Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figura 5.9. Datorita capacitatii mari la incovoiere, atat a grinzilor, cat si a stalpilor la cerinta seismica de deplasare asociata cutremurului de cod pentru SLU, stalpii nu se plastifica la baza. O mare parte din grinzi se plastifica, insa rotirile plastice sunt reduse cu mult sub capacitatea lor de rotire plastica. In figurile 5.12 si 5.13 este prezentata curba for adimenisonalizata deplasare pe directia longitudinala. Pe curba sunt marcate atat cerinta seismica de deplasare impusa de cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului stalp, respectiv a primei grinzi, ca urmare a depasirii rotirii capabile.
EBA1-49
Fig. 5.13: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasarile asociate ruperii primului stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile reduse cu 30% pentru stalpi si respectiv 60% pentru grinzile existente, pe directia longitudinala
R3 = 0.44/0.27 = 1.63,
R3 = 0.30/0.27 = 1.11,
daca se reduc rotirile capabile.
EBA1-50
In ambele cazuri depasirea capacitatii de rotire se produce la nivelul grinzilor.
5.3. Concluzii
Astfel in urma aplicarii solutiei de consolidare valoarea minima a indicatorului R3, principal in evaluarea clasei de risc, a crescut de la 0.35, in cazul structurii initiale, la 1.11, in cazul structurii consolidate. Avand in vedere si valorile indicatorilor R1 si R2, constructia consolidata se incadreaza in clasa a III-a de risc seismic. Chiar daca din punct de vedere al evaluarii calitative, constructia consolidata ar putea fi incadrata in clasa a IV-a de risc seismic, absenta unor detaliere corespunzatoare a elemtelor antrenate in preluarea actiunii seimice, in special la nivelul grinzilor, precum si faptul ca structura a trecut prin 3 actiuni seismice importante, fac ca aceasta sa fie declasata, in clasa a III de risc seismic.
6. Consolidarea structurii prin solutii ce implica modificarea sistemului structural

6.1. Pereti de beton armat 6.1.1. Proiectarea solutiei de consolidare
O modalitate eficienta de a utiliza punctele forte ale structurii existente, si anume procentele mari de armare longitudinala din stalpi, este sa se realizeze un sistem structural cu pereti din beton armat la care stalpii existenti sa aiba rol de bulbi. Vor fi introduse inimi de beton cu grosime de 30 cm in ochiurile de cadru, atat pe directia longitudinala, cat si pe directia transversala. Pe directia longitudinala pentru a nu afecta functionalitatea structurii si a pastra configuratia acesteia peretii pot fi introdusi doar in ochiurile cadrului central. In aceasta situatie este indicata consolidarea structruii si pe directia transversala pentru a crea o structura cu torsiune impiedicata si cu rezistente comparabile pe cele doua directii principale. Amplasarea pretilor de consolidare este prezentata in figura 18. Pentru dimensionarea solutie de consolidare se va realiza un calcul elastic al structurii existente utilizand factorul de comportare q, prevazut de P100-1/2006 si anume 4x1.15=4.60.
EBA1-51
Fig. 6.1: Plan amplasare pereti de consolidare
EBA1-52
6.1.1.1.
Rezistenta materialelor
In proiectarea solutie de consolidare se vor folosi rezistentele de calcul, atat pentru materialele existente, cat si pentru cele nou introduse. Rezistentele de calcul ale materialelor existente sunt prezentate in tabelul 4.1, iar cele ale materialelor nou introduse in tabelul 6.1.
Material Tip Solicitare Rezistenta de calcul Compresiune Beton C25/30 de calcul Intindere caracteristica medie de calcul Otel PC52 Compresiune/Intindere caracteristica medie fctd ftk fctm fyd fyk fym 1.20 1.80 2.50 300 345 405 caracteristica medie Notatie fcd fck fcm Valoare 16.67 25.00 33.00 U.M. N/mm2 N/mm2 N/mm2 N/mm2 N/mm2 N/mm2 N/mm2 N/mm2 N/mm2
Tab. 6.1: Rezistentele materialelor nou intoruse 6.1.1.2. Predimensionarea solutiei de consolidare
Predimensionarea grosimii peretilor se face pe criteriul limitarii fortei taietoare din pereti. In urma predimensionarii s-au propus pereti cu grosimi de 30 cm pe ambele directii, sensibil mai mari decat valorile rezultate la predimensionare, in principal din considerente tehnologice si anume pentru a se realiza cofrajul la fata stalpului, dar si din considerente arhitecturale. Tabelul 6.2 prezinta rezultatele analizei modale in urma solutiei de interventie. Se observa ca structura devine mult mai rigida in directia longitudinala, perioada scazand de la 1.35s la 0.72s.
Fatori de participare modali Modul 1 2 3 T [s] UX 0.72 0.66 0.58 0.64 0.00 0.00 UY 0.00 0.61 0.00 RZ 0.00 0.00 0.63
EBA1-53
Tabelele de mai jos prezinta deplasarile relative pe inaltimea structurii dupa consolidarea elementelor. Se poate observa ca drifturile pe ambele directii sunt sub valorile acceptate de P100-1/2006, atat pentru SLS, cat si pentru SLU.
Hnivel 2.4 4.43 3.13 3.13 3.13 3.13 3.52
Solicitare Deplasare SXP SXP SXP SXP SXP SXP SXP 0.03 0.0239 0.0194 0.015 0.0106 0.0066 0.0034
Deplasare Deplasare Depl. rel. Depl. Depl. rel. Depl. Depl. adm. SLS / Depl. adm. SLU elastica relativa SLS adm. SLS SLU adm. SLU Depl. rel. SLS / Depl. rel. SLU 0.203 0.161 0.131 0.101 0.072 0.045 0.023 0.041 0.030 0.030 0.030 0.027 0.022 0.023 0.016 0.012 0.012 0.012 0.011 0.009 0.009 0.012 0.022 0.016 0.016 0.016 0.016 0.018 0.049 0.036 0.036 0.036 0.032 0.026 0.028 0.060 0.111 0.078 0.078 0.078 0.078 0.088 0.73 1.82 1.32 1.32 1.45 1.81 1.92 1.21 3.04 2.20 2.20 2.42 3.02 3.20
Tab. 6.3: Deplasari relative pe directia longitudinala [m]
Hnivel 2.4 4.43 3.13 3.13 3.13 3.13 3.52
Solicitare Deplasare SYP SYP SYP SYP SYP SYP SYP 0.0257 0.0199 0.0159 0.012 0.0083 0.005 0.0025
Depl. Depl. rel. Depl. Depl. adm. SLS / Depl. adm. SLU Deplasare Deplasare Depl. rel. elastica relativa SLS adm. SLS SLU adm. SLU Depl. rel. SLS / Depl. rel. SLU 0.173 0.134 0.107 0.081 0.056 0.034 0.017 0.039 0.027 0.026 0.025 0.022 0.017 0.017 0.016 0.011 0.011 0.010 0.009 0.007 0.007 0.012 0.022 0.016 0.016 0.016 0.016 0.018 0.053 0.053 0.053 0.053 0.053 0.053 0.053 0.060 0.111 0.078 0.078 0.078 0.078 0.088 0.77 2.05 1.49 1.57 1.76 2.32 2.61 1.14 2.10 1.48 1.48 1.48 1.48 1.67
Tab. 6.4: Deplasari relative pe directia transversala [m] 6.1.1.3. Dimensionarea solutiei de consolidare
Avand in vedere faptul ca stalpii existenti reprezinta bulbii peretiilor de consolidare acestia vor fi doar verificati la incovoiere si dimensionati la forta taietoare. Verificarea peretiilor la incovoiere este prezentata in tabelul de mai jos. Avand in vedere faptul ca armatura verticala de pe inima peretelui se conecteaza prin grinzile existente aportul ei a fost neglijat, in favoarea sigurantei la evaluarea capacitatii la incovoiere a peretiilor. Armare la forta taietoare se predimensioneaza pe consideretente de asigurare ancorajului la capete prin ancoraj chimic. Rezulta astfel un diametru maximal al barelor precum si o distanta minimala intre acestea. Astfel se dispun doua randuri de bare orizontale cu diametru de 14 pe primele 3 nivelui si 12 in rest. Distanta intre barele orizontale pe intreaga inaltime este de 200mm.
Moment din combinatie seismica -711
Etaj E6
Zona B
Moment de calcul 1045
Moment capabil 10913
Moment de calcul / Moment capabil 10.45

EBA1-54
E5 E4 E3 E2 E1 P S
B B B B B A I
1815 5259 10200 16304 23069 33638 22236
2665 7724 14981 23945 33882 33638 27635
14541 17874 24695 27833 34995 38004 38401
5.46 2.31 1.65 1.16 1.03 1.13 1.39
Tab. 6.5: Verificare la incovoiere perete central pe directia longitudinala [kNm]
Etaj
Zona
Forta taietoare din Forta taietoare combinatie de calcul seismica 408 1294 1703 2151 2519 2835 3361 1100 612 1942 2555 3227 3778 4252 5042 1840
Forta taietoare capabila 5330 5501 5663 5822 5986 6145 4848 4848
Forta taietoare capabila asociata cedarii bielei comprimate 6795 6795 6795 6795 6795 6795 6795 6795
Forta taietaore capabila/Forta taietoare de calcul 8.71 2.83 2.22 1.80 1.58 1.45 0.96 2.64
Forta taietoare capabila asociata cedarii bielei comprimate / Forta taietoare de calcul 11.10 3.50 2.66 2.11 1.80 1.60 1.35 3.69
E6 E5 E4 E3 E2 E1 P S
B B B B B B A I
Tab. 6.6: Verificare la forta taietoare perete central pe directia longitudinala [kN]
Detalierea peretelui longitudinal este prezentata in figura 6.2, iar conectare barelor este prezentata in figurile 6.3.
Etaj E6 E5 E4 E3 E2 E1 P S Zona B B B B B B A I Moment din combinatie seismica 1676 2241 4207 7312 10729 14446 19198 14699 Moment de calcul 2204 2948 5534 9618 14113 14446 19198 16361 Moment capabil 6371 8425 10430 12352 14196 15901 19426 18710 Moment de calcul / Moment capabil 2.89 2.86 1.88 1.28 1.01 1.10 1.01 1.14
Tab. 6.7: Verificare la incovoiere perete marginal pe directia transversala [kNm]
EBA1-55
Etaj
Zona
Forta taietoare din Forta taietoare combinatie de calcul seismica 576 452 966 1306 1435 1578 1544 218 864 678 1449 1959 2153 2367 2315 327
Forta taietoare capabila 4028 4157 4286 4413 4538 4656 3547 3470
Forta taietoare capabila asociata cedarii bielei comprimate 6000 6000 6000 6000 6000 6000 6000 6000
Forta taietaore capabila/Forta taietoare de calcul 4.66 6.13 2.96 2.25 2.11 1.97 1.53 10.62
Forta taietoare capabila asociata cedarii bielei comprimate / Forta taietoare de calcul 6.95 8.85 4.14 3.06 2.79 2.53 2.59 18.37
E6 E5 E4 E3 E2 E1 P S
B B B B B B A I
Tab. 6.8: Verificare la forta taietoare perete marginal pe directia transversala [kN]
Detalierea peretelui longitudinal este prezentata in figura 6.4, iar conectare barelor este prezentata in figurile 6.5.
EBA1-56
Fig. 6.2: Detaliere armare inima perete de consolidare central pe directia longitudinala
EBA1-57
Fig. 6.3: Detaliere conectare armare inima perete de consolidare central pe directia longitudinala
EBA1-58
Fig. 6.4: Detaliere armare inima perete de consolidare marginal pe directia transversala
EBA1-59
Fig. 6.5: Detaliere conectare armare inima perete marginal pe directia transversala
EBA1-60
6.1.2. Evaluarea solutiei de consolidare

Evaluarea performantelor seismice ale structurii consolidate se va realiza in mod similar cu evaluarea structurii existente. Problemele distincte de evaluare vor fi tratate in continuare.
6.1.2.1.
Analiza static neliniara
Pentru analiza static neliniara s-a considerat o distributie a fortelor laterale asociata primului mod de translatie in directia respectiva (modul 2 pentru directia transversala, respectiv modul 1 pentru directia longitudinala).

EBA1-61
6.1.2.2.
Determinarea cerintei de deplasare
Prin biliniarizare curbei prezentata in figura 6.6 s-a obinut o for de curgere egal cu Fy = 11605 KN , for ce corespunde unui factor cy = 0.185(unde cy reprezint raportul ntre fora de curgere i greutatea total a structurii). n tabelul 6.9 se prezint cerinele de deplasare obinute pentru fiecare accelerogram.
Prin biliniarizare curbei prezenatata in figura 6.7 s-a obinut o for de curgere egal cu Fy = 14741 kN , for ce corespunde unui factor cy = 0.235. n tabelul 6.10 se prezint cerinele de deplasare obinute pentru fiecare accelerogram.

Pe direcia longitudinala [m]

6.1.2.3.
Identificarea tipului de mecanism
Figurile 6.8,6.9,6.10 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe directia longitudinala. Pe langa curgerea preretiilor, se pot observa rotiri plastice la nivelul grinziilor insa acestea sunt relativ mici. Local se dezvolta si mecanisme de stalp slab insa datorita prezentei peretiilor acestea sunt nesemnificative in evaluarea comportarii de ansamblu. Trebuie insa acordata o atentie deosebita grinzilor care intra in pereti, care au la
EBA1-62
cerinta seismica de deplasare rotiri mari. In situatia in care nu se intervine pentru consolidarea acestora pentru cresterea capacitatii de rotire, la actiunea unui cutremur major acestea vor fi avariate ca urmare a rotirilor mari impuse de deformatia peretilor.


EBA1-63

Figura 6.11 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe directia transversala. Plastificarile la nivelul stalpilor sunt inexistente, iar la nivelul grinzilor limitate cu cerinte de rotire plastica redusa.
Fig. 6.11: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrulele transversale de fronton si respectiv cadrul curent la cerinta seismica de deplasare [radiani]
EBA1-64
6.1.2.4.
Verificarea cedarilor fragile din elemente
Avand in vedere ca introducerea peretiilor de consolidare modifica tipul de sistem structural, din structura in cadre in structura cu pereti, ne intereseaza in special ca peretii sa nu fie depasiti la forta taietoare. In tabelele de mai jos este prezentata verificarea la forta taietoare a unui prete longitudinal si unul trasversal.
Etaj E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Vstatic neliniar 114 2234 2589 3111 3708 3845 3208 Vcerinta 172 3351 3883 4666 5563 5767 4812 Vcapabil 8675 8847 9009 9167 9331 9490 6137 Vcapabil/g 5784 5898 6006 6112 6221 6327 4091 Vcap. max 14723 14723 14723 14723 14723 14723 14723 Vcap.max/g 9815 9815 9815 9815 9815 9815 9815 Cedare Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Fragila
Tab. 6.11: Forte taietoare perete longitudinal Directia transversala

Vstatic Etaj E6 E5 E4 E3 E2 E1 P
neliniar
Vcerinta 1364 524 1942 2774 3014 3655 2215
Vcapabil 6755 6885 7014 7141 7265 7384 4315
Vcapabil/g 4504 4590 4676 4760 4844 4923 2877
Vcap. max 13000 13000 13000 13000 13000 13000 13000
Vcap.max/g 8667 8667 8667 8667 8667 8667 8667
Cedare Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila
909 349 1295 1849 2010 2436 1477
Tab. 6.12: Forte taietoare perete transversal

Din tabele de mai sus se poate observa ca pe directia trasversala au o comportare ductila, in timp ce pe directia longitudinala se recomanda cresterea armarii orizontale pe primele doua niveluri.
EBA1-65
6.1.2.5.
Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor
Pentru elementele neconsolidate rotirile capabile sunt cele calculate pentru structura neconsolidata. Probleme speciale apar in evaluarea capacitatii la rotire a peretiilor de consolidare. De aceea, in continuare se va detalia calculul rotirii plastice a peretelui din axul 2. Se presupune ca sectiunea peretelui respecta ipoteza lui Bernoulli, rotirea efectiva se va calucula ca diferenta dintre deplasarile verticale ale capetelor peretelui de la primului nivel raportata la inaltimea de nivel. Procedeul se aplica pentru primul nivel deoarece forma deformata arata clar ca deformatiile plastice au fost localizate numai in aceasta zona.
Fig. 6.12: Sectiune de calcul rotire capabila perete
Fig. 6.13: Calculul rotirii plastice a peretelui

Se va detalia calculul rotirilor plastice pentru peretele din axul 2 cu metoda empirica. Se vor lua in calcul numai armaturile longitudinale din bulbi din motivele specificate anterior.
EBA1-66
Caracteristicile de confinare se vor calcula numai pentru zonele de capat. Calculul se realizeaza conform anexei B din P100-3/2008. Etapele de calcul sunt urmatoarele: 1) Se calculeaza caracteristicile geometrice ale bulbului
b0 = b 2 c sw = 35 2 2 0.8 = 30.2cm h0 = h 2 c sw = 60 2 2 0.8 = 55.2cm 30.2 55.2 2 + 4 = 3633.03cm b = 6 3 2

2 i 2 2
2) Se calculeaza factorul de eficienta al confinarii al bulbului comprimat

s s b2
i = 1 2 h 1 2 b 1 6 b h = 1 2 55.2 1 2 30.2 0 0 0 0 20 20 3633.03 1 = 0.819 0.669 0.637 = 0.349 6 30.2 55.2 3) Se calculeaza armarea transversala de confinare
Aswx = 2 Aswy
= 1.94cm2 4 4 0.82 0.82 = 2 + 2 0.36 = 1.37cm2 4 4
0.82
+ 2 0.932
0.82
4) Se calculeaza coeficientul de armare transversala. Se va considera coeficientul mediu de armare.
Aswx 1.94 = = 0.00277 b s 35 20 A 1.37 = 0.00114 swy = swy = h s 60 20 + swy 0.00277 + 0.00114 = = 0.00196 sw = swx 2 2
swx =
5) Se calculeaza aria de armatura intinsa si comprimata
As = 12 25 + 2 20 = 12
2.5 2
4 4 2 2.5 22 As ' = 8 25 + 2 20 = 8 + 2 = 45.55cm 2 4 4
+ 2
22
= 65.18cm 2
EBA1-67
6) Se calculeaza coeficientii mecanici de armare As f ym 65.18 283.5 = = 0.047 Ac f cm 60 35 2 + 540 30 19.37 As ' f ym 45.55 283.5 = = 0.033 Ac f cm 60 35 2 + 540 30 19.37
= ' =
7) Se calculeaza forta axiala normalizata. Se considera in mod acoperitor ca forta axiala de calcul este cea datorata incarcarilor gravitationale, fara a lua in calcul cuplajul moale dat de grinzile existente.
N Ed 3665.5 103 = = = 0.06 ( Ac fcm ) 5400 300 33 + 2 600 350 19.37

8) Peretii sunt usor cuplati, deci se va considera ca bratul de forfecare este egal cu inaltimea peretelui de la planseul peste subsol.
Lv = 23.36m
9) In final rezulta urmatoarea rotire plastica capabila:

f ywm f cm
pl um
' 0. 2 L = f cm v 4 h
0.3 0.349 0.0020 283.5 19.37
0.35
25
sw
0.007 0.033 0.2 23.36 = 0.06 19.37 4 0.047 6 .6
0. 3
0.35
25
= 0.01686 rad 1.7% rad
In zona de capat distanta dintre etrieri este de 200mm, iar distanta dintre 2 bare longitudinale aflate la colt de etrier este mai mare de 200mm. Rezulta ca aceasta zona nu respecta prevederile codurilor actuale de proiectare. De aceea, conform anexei B din P1003/2008 rotirea plastica capabila se va multiplica cu 0.8. Mai mult, pentru ca se folosesc bare netede tip OB37, aderenta dintre armatura si beton este scazuta si rotirea plastica va fi multiplicata si cu 0.5. Astfel rotirea plastic capabila se va reduce cu 0.5 0.8 1 = 0.4 si va fi egala cu 0.007 radiani.
Directi logitudianala pl Perete 0.0149 0.4pl 0.006 Directia trasversala pl 0.017 0.4pl 0.007
Element
Tab. 6.13: Rotirile plastice capabile [radiani]

EBA1-68
In figurile 6.14 si 6.15 este prezentata curba for adimenisonalizata deplasare pe directia longitudinala. Pe curba sunt marcate atat cerinta seismica de deplasare impusa de cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului perete.
``
Fig. 6.14: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasariea asociata ruperii perimului perete , considerand rotirile capabile nereduse, pe directia longitudinala
Fig. 6.15: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasarea asociata ruperii primului perete, considerand rotirile capabile reduse cu 60%, pe directia longitudinala
EBA1-69
R3 = 0.44/0.22= 2.00,
R3 = 0.24/0.22 = 1.10,
In figurile 6.16 si 6.17 este prezentata curba for adimenisonalizata deplasare pe directia longitudinala. Pe curba sunt marcate atat cerinta seismica de deplasare impusa de cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului perete.
Fig. 6.16: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasariea asociata ruperii perimului perete , considerand rotirile capabile nereduse, pe directia longitudinala
Fig. 6.17: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasarea asociata ruperii primului perete, considerand rotirile capabile reduse cu 60%, pe directia longitudinala
EBA1-70
R3 = 0.44/0.17= 2.59,
R3 = 0.24/0.17 = 1.41,
6.1.3. Concluzii
Astfel in urma aplicarii solutiei de consolidare valoarea minima a indicatorului R3, principal in evaluarea clasei de risc, a crescut de la 0.35, in cazul structurii initiale, la 1.10, in cazul structurii consolidate. Avand in vedere si valorile indicatorilor R1 si R2, constructia consolidata se incadreaza in clasa a III-a de risc seismic. Chiar daca din punct de vedere al evaluarii calitative, constructia consolidata ar putea fi incadrata in clasa a IV-a de risc seismic, absenta unor detaliere corespunzatoare a elemtelor antrenate in preluarea actiunii seimice, in special la nivelul grinzilor, precum si faptul ca structura a trecut prin 3 actiuni seismice importante, fac ca aceasta sa fie declasata, in clasa a III de risc seismic.
6.2. Contravantuiri metalice 6.2.1. Proiectarea solutiei de consolidare

Solutia consolidarii structurii prin introducerea de contravantuiri metalice aduce un impact minor asupra functionarii cladirii pe durata executiei lucrarilor, limiteaza spargerile in structura existenta si limiteaza dezvoltarea exagerata a elementelor structurale la interior. Contravantuirile metalice pot fi folosite in diferite configuratii in functie de mecanismul de plastificare dorit. Astfel o modalitate eficienta de a utiliza punctele forte ale structurii existente este de a introduce in ochiurile de cadru diagonale metalice in X cu comportare in domeniul elastic. Diagonalele vor fi introduse in locul peretiilor de consolidare din figura 18. Modul de comportare al structurii consolidate se va apropia foarte mult de cel al structurii consolidate cu pereti de beton armat. Disiparea de energie se va realiza prin intermediul curgerii armaturii din bulbi existenti, iar diagonalele metalice sunt proiectate astfel incat sa ramana in domeniul elastic la formarea mecanismului global de plastificare. Un alt mecanism de plastificare se poate obtine prin dirijarea disiparii de energie in diagonalele nou introduse. Acest tip de sistem structural aparea mai vantajos in prima faza avand in vedere faptul ca articulatiile plastice vor fi dirijate in elemente noi, detaliate corespunzator disiparii histeretice de energie. Se propune intorducerea de diagonale centrice atat pe directia longitudinala, cat si pe directia transversala. In functie de modul de comportare histeretica se disting doua configuratii structurale. Un prim sistem structural este cel in care se va conta doar pe aportul diagonalelor intinse la preluarea solicitarilor seismice, diagonalele comprimate flamband in domeniul elastic. Un al doilea sistem structural este cel in care se vor folosi diagonale cu comportare simetrica la intindere si compresiune, flambajul diagonalei comprimate fiind impiedicat.
EBA1-71
Pentru dimensionarea solutie de consolidare se va realiza un calcul elastic al structurii existente utilizand factorul de comportare q, prevazut de P100-1/2006 si anume 4x1.15=4.60 pentru sistemul de consolidare cu diagonale metalice cu comportare elastica, 4 pentru sistemul de consolidare cu diagonale metalice la care se conteaza doar pe aportul diagonalei intinse.
6.2.1.1.
Rezistenta materialelor
In proiectarea solutie de consolidare se vor folosi rezistentele de calcul, atat pentru materialele existente, cat si pentru cele nou introduse. Rezistentele de calcul ale materialelor existente sunt prezentate in tabelul 4.1, iar cele ale materialelor nou introduse in tabelul 6.14.
Material Otel Tip S355 Solicitare Rezistenta Notatie fy Valoare 355 U.M. N/mm2
Compresiune/Intindere de calcul
Tab. 6.14: Rezistentele materialelor nou introduse 6.2.1.2. Dimensionarea solutiei de consolidare
In cazul urmaririi unei comportari elastice a diagonalelor valorile de proiectare ale fortei axiale din diagonale se obtin prin multiplicarea solicitarii seismice de cod cu factorul 1.1xgovxW. Acesta are valoare 1.39 pe directia transversala si respectiv 1.55 pe directia longitudinala. Se asigura astfel dimensionarea diagonalelor la solicitarea maxima, asociata mecanismului de plastificare. Pentru celelalte doua solutii de consolidare, cand disiparea de energie are loc in diagonale eforturile de dimensionare se obtin in mod direct din solicitarile seismice. Urmand ca pentru verificarea elementelor structurii existente actiunea seismica sa fie multiplicata cu factorul 1.1xgovxW. Diferentele intre cele doua abordari privind disiparea de energie sunt semnificative in special la nivelul eforturilor din structura existenta. Daca in cazul comportarii elastice a diagonalelor eforturile din structura existenta se reduc mult, avand in vedere rigiditatea si capacitatea sporita a diagonalelor, in cazul comportarii neliniare a diagonalelor eforturile din structura existenta sunt semnificative, cadrele din beton armat avand o rigiditate comparabila cu cea a sistemului de contravantuire. Prin cresterea participarii structurii existente la preluarea fortelor laterale se pierde un avantajul esential al consolidarii structurii prin solutii ce implica modificarea sistemului structural si anume descarcarea structurii existente si limitarea cerintelor seismice asupra acesteia. Din acest motiv consolidarea structurilor in cadre de beton armat prin intermediul sistemelor de contravantuire cu disipare de energie in diagonale apare ca o solutie neviabiala, intr-o prima evaluare.
6.2.2. Consolidarea structurii cu contravantuiri metalice cu comportare elastica 6.2.2.1. Dimensionarea si modelarea contravantuirilor
Dimensiunile sectionale ale contravanturilor au rezultat dintr-un proces iterativ de verificare a eforturilor efective de compresiune, rezultate din analiza static neliniara, cu eforturile capabile de compresiune ale sectiunilor, calculate dupa stas 10108/78 asfel:
EBA1-72
Calculul C.V., cadrul longitudinal, Ax B, P, Tv 244.5x25:
L := 4.38m
Definirea sectiunii:
D := 244.5mm t := 25mm
Definirea materialului folosit (S355JR):
R := 355
N mm
2
E := 2.1105
N mm
2
Verificarea supletii (clasa 1):
Rol37 := 240
N mm
2
Rol37 := R
= 41.111
0.5
= 0.822
= 9.78
D < 50 t
50
D t
Caracteristici sectionale:
A :=
D ( D 2t)
4
A = 0.017m
Iy := Iz :=
D ( D 2t)
64
Iy = 1.052 10 4 m Iz = 1.052 10 4 m
D ( D 2t)
64
EBA1-73
iy := iz :=
Iy A Iz A
iy = 0.078m iz = 0.078m
VERIFICAREA DE ZVELTETE
lfy := L
lfz := L
2
lfy = 4.38m lfz = 2.19m

y z
y ry:= := z
lfy y iy e
= 56.077 = 28.039 = 76.409

= 0.734 = 0.367 < 2.0
:=
lfz iz
:=
E R
e
ry
rz
:=
z e
rz
1.30 < ry , rz
pe axa y-y, z-z se va alege curba A

3621 := 0.6465 + 2 y 3621 := 0.6465 + 2 z
0.6465 + 3621 7242 2 2 y y 0.6465 + 3621 7242 2 2 z z
= 0.834
= 0.966
:= min( y , z )
= 0.834
Nc := AR Nt := AR
Nc = 5.102 106 N Nt = 6.12 106 N
EBA1-74
Pentru contravantuirile verticale din cadrul longitudinal central amplasate la parter, efortul de compresiune maxim are valoarea de 4630 kN. Forta axiala de compresiune capabila a sectiunii este de 5102 kN. Legea ce defineste comportarea acestor diagonale este una de tip elastic perfect plastic cu o pierdere de rezistenta de 20% la solicitari de intindere si o pierdere de rezistenta cuprinsa in intervalul de 70%-80% pentru solicitarile de compresiune. Pentru determinarea deformatiilor plastice capabile (alungire/comprimare) si a eforturilor remanente s-au utilizat prevederile din codul FEMA 273.
Fig. 6.18: Curba Forta-Deformatie diagonala metalica, parter, cadru longitudinal

Acelasi mecanism de dimensionare, ca exemplul de mai sus, a fost aplicat la fiecare etaj al cladirii, atat pe directia longitudinala, cat si pe ceea transversala. Au fost dimensionate mai intai contravantuirile de pe cadrul longitudinal, unde s-a urmarit marirea rigiditatii astfel incat rotirile efective sa aiba valori mai mici decat cele capabile. Pe directia transversala, acolo unde rotirile efective nu depasesc cu mult valorile rotirilor capabile, s-a urmarit marirea rigiditatii astfel incat perioadele de vibratie pe cele 2 directii sa fie asemanatoare. Dimensiunile finale ale diagonalelor metalice sunt prezentate in figurile 6.19 si 6.20.
EBA1-75
Fig. 6.19: Dimensiuni diagonale cadru longitudinal
Fig. 6.20: Dimensiuni diagonale cadru transversal
EBA1-76
Tabelul 6.15 prezinta rezultatele analizei modale in urma aplicarii solutiei de interventie. Se observa ca structura devine mult mai rigida pe directia longitudinala, perioada scazand de la 1.35s la 0.83s.
Modul 1 2 3
T [s] 0.833 0.826 0.715
Fatori de participare modali UX 0.688 0.00 0.00 UY 0.00 0.704 0.00 RZ 0.00 0.00 0.69
Tab. 6.15: Perioda de vibratie si factorii de participare modali pentru primele trei moduri 6.2.2.2. Evaluarea solutiei de consolidare Analiza static neliniara
6.2.2.2.1.
Pentru analiza static neliniara s-a considerat o distributie a fortelor laterale asociata primului mod de translatie in directia respectiva (modul 1 pentru directia longitudinala, respectiv modul 2 pentru directia transversala). n figurile urmtoare se prezint curbele forta adimensionalizata-deplasare pentru direcia longitudinala si respectiv directia transversala.
EBA1-77
Fig. 6.22: Curba forta adimensionalizata deplasare pe directia trasversala 6.2.2.2.2. Determinarea cerintei de deplasare
Prin biliniarizarea curbei prezentata in figura 6.21 s-a obinut o for de curgere egal cu Fy = 12240 KN, for ce corespunde unui factor cy = 0.215 (unde cy reprezint raportul ntre fora de curgere i greutatea total a structurii).
Prin biliniarizarea curbei prezentata in figura 6.22 s-a obinut o for de curgere egal cu Fy = 14518 kN, for ce corespunde unui factor cy = 0.255.

pe direcia longitudinala [m]

EBA1-78
6.2.2.2.3.
Identificare tipului de mecanism
Figurile 6.23, 6.24, 6.25 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe directia longitudinala. Se poate observa un mecanism de plastificare ce se dezvolta pe intreaga inaltime a structurii, acest lucru are ca efect scaderea cerintei de deformatie a articulatiilor plastice din mecanism. Cu toate acestea rotirile plastice raman ridicate, in cadrele A si C la partea superioara a stalpilor de la ultimul nivel, si in cadrul B la extremitatile grinzilor adiacente cadrelor contravantuite. In cadrul A, in axele 8, 9 si 10 apar mecanisme locale de stalpi.


EBA1-79

la cerinta seismica de deplasare [radiani] Se poate observa o imbunatatire a mecanismului de plastificare al structurii consolidate si o reducere generalizata a rotirilor plastice.
Figura 6.26 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe directia transversala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se dezvolta pe intreaga inaltime a structurii. Valoarea rotirilor plastice ale grinzilor din cadrele necontravantuite au scazut sub valoarea de 0.010 rad, iar in cadrele contravantuite rotirile plastice au crescut usor in grinzile adiacente. Datorita capacitatii mari la incovoiere cat si a cerintei de deplasare care a scazut, nu se mai formeaza articulatii plastice la baza stalpilor.
EBA1-80
Fig. 6.26: Rotirile plastice in grinzile si stalpii cadrului transversal de fronton, cadrulului curent si cadrului contravantuit la cerinta seismica de deplasare [radiani] 6.2.2.2.4. Verificarea cedarilor fragile din elemente
Directia longitudinala Etaj S P E1 E2 E3 E4 E5 E6 Vcerinta 102 137 114 114 89 85 76 55 Vcapabil Vcapabil/g Cedare 141 206 188 188 177 177 168 168
[kN]
Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare 145 90 90 75 75 67 67 65 258 171 171 120 120 114 114 114 172 114 114 80 80 76 76 76 Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila
94 138 125 125 118 118 112 112
Fragila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila
Tab. 6.18: Grinzi cadru longitudinal de fatada
Tab. 6.19: Grinzi cadru longitudinal central
[kN]
EBA1-81
Vcerinta 31 61 72 76 52 62 25 73
Vcapabil Vcapabil/g Cedare 252 257 277 280 290 292 339 347 168 172 185 187 193 195 226 231 Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila
Vcerinta 8 38 57 54 43 42 32 38
Vcapabil 266 287 290 336 340 382 387 391
Vcapabil/g 178 191 193 224 227 255 258 260
Tab. 6.20: Stalpi marginali cadru longitudinal
de fatada [kN]
central [kN]
Vcerinta 70 125 115 110 85 85 60 95
Vcapabil Vcapabil/g Cedare 248 251 266 269 281 283 324 355
fatada [kN]
Vcerinta 34 118 97 84 68 67 58 48
Vcapabil 248 251 266 269 281 283 324 355
Vcapabil/g 166 167 178 179 188 189 216 237
166 167 178 179 188 189 216 237
Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila
Tab. 6.22: Stalpi centrali cadru longitudinal de
Tab. 6.23: Stalpi centrali cadru longitudinal
central [kN]
Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia longitudinala elementele au o comportare ductila, cedarile din forta taietoare fiind evitate.
Directia transversala Etaj S P E1 E2 Vcerinta 185 185 175 175 Vcapabil 298 298 280 280 Vcapabil/g Cedare 199 199 186 186 Ductila Ductila Ductila Ductila Etaj S P E1 E2 Vcerinta 225 210 190 190 Vcapabil 350 330 309 309 Vcapabil/g 233 220 206 206 Cedare Ductila Ductila Ductila Ductila
EBA1-82
E3 E4 E5 E6
155 155 135 80
261 261 242 203

[kN]
174 174 161 135
Ductila Ductila Ductila Ductila
E3 E4 E5 E6
165 165 140 110
289 289 267 203
192 192 178 135
Ductila Ductila Ductila Ductila
Tab. 6.24: Grinzi cadru transversal de fronton
Tab. 6.25: Grinzi cadru transversal
contravantuit [kN]
Vcerinta 190 150 185 140 120 148 102 65
Vcapabil 283 288 347 350 380 383 453 461
Vcapabil/g 188 192 231 233 253 255 302 307
Cedare Fragil Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila
Vcerinta 215 210 215 165 135 170 120 135
Vcapabil 278 281 333 336 369 371 436 448
Vcapabil/g Cedare 186 188 222 224 246 247 291 299 Fragil Fragil Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila
Tab. 6.26: Stalpi marginali cadru transversal de
Tab. 6.27: Stalpi marginali cadru transversal
fronton [kN]
contravantuit [kN]
Vcerinta 227 223 223 187 155 177 130 78
Vcapabil 333 392 397 449 454 496 501 504
Vcapabil/g 222 261 264 299 302 331 334 336
Cedare Fragil Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila
Vcerinta 222 165 180 120 95 125 110 50
Vcapabil Vcapabil/g Cedare 330 382 386 436 441 487 507 563 220 255 257 291 294 325 338 375 Fragil Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila
Tab. 6.28: Stalp central cadru transversal de
Tab. 6.29: Stalp central cadru transversal
fronton [kN]
contravantuit [kN]
Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia transversala, in general, elementele au o comportare ductila. Exista si elemente cu o comportare fragila insa acestea sunt reduse ca numar si amplasate izolat in structura. Mai mult forta taietoare capabila este depasita de regula cu cel mult 10%.
EBA1-83
6.2.2.2.5.
Verificarea rotirilor plastice si a deformatiilor
In tabelele de mai jos sunt prezentate in mod sintetizat rotirile plastice efective si capabile minime, maxime si respectiv medii, pe inaltimea structurii, ale grinzilor cadrului transversal contravantuit si de fatada si ale grinzilor cadrului longitudinal central si de fatada. Semnele + sau se refera la modul in care este incovoiata grinda (cu + intinderea este la partea inferioara, iar cu la partea superioara). Rotiri capabile Rotire plastica + Rotiri efective + Rotiri capabile Rotiri efective 0.4pl cap 0.009 0.011 0.010
pl cap
Minima Maxima Medie 0.030 0.054 0.039
0.4pl cap 0.012 0.022 0.016
pl ef
0.006 0.020 0.013
pl cap
0.022 0.027 0.025
pl ef
0.004 0.018 0.011
Tab. 6.30: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului transversal contravantuit [radiani]
Rotiri capabile Rotire plastica + Rotiri capabile Rotiri efective 0.4pl cap
Rotiri efective +
pl cap
Minima Maxima Medie
0.4pl cap
pl ef
0.003 0.010 0.007
pl cap 0.023 0.026 0.025
pl ef
0.002 0.009 0.006
0.033 0.051 0.04
0.013 0.021 0.016
0.009 0.010 0.010
Tab. 6.31: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului transversal de fatada [radiani]
Rotiri capabile Rotire plastica + Rotiri capabile -
Rotiri efective +
Rotiri efective -
pl cap
Minima Maxima Medie
0.4pl cap
pl ef
0.0075 0.027 0.017
pl cap 0.022 0.026 0.024
0.4pl cap
pl ef
0.0035 0.025 0.014
0.029 0.041 0.037
0.012 0.016 0.015
0.009 0.010 0.009
Tab. 6.32: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului longitudinal central [radiani]
EBA1-84
Rotire plastica Minima Maxima Medie
Rotiri capabile +
Rotiri efective +
Rotiri capabile -
Rotiri efective -
pl cap 0.023 0.042 0.035
0.4pl cap
pl ef
0.0035 0.013 0.008
pl cap 0.019 0.026 0.024
0.4pl cap
pl ef
0.004 0.012 0.008
0.009 0.017 0.014
0.008 0.010 0.009
Tab. 6.33: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului longitudinal de fatada [radiani]
Grinzile din cadrele adiacente celor contravantuite au rotiri plastice mai ridicate, astfel valoarea minima a rotirii este mai mare decat ceea din tabelele de mai sus rezultand in final o valoare medie mai mare.
Cadrul longitudinal Rotire plastica Rotiri efective + pl ef Minima Maxima Medie 0.013 0.027 0.020 Rotiri efective pl ef 0.012 0.025 0.019 Cadrul transversal Rotiri efective + pl ef 0.012 0.020 0.016 Rotiri efective pl ef 0.009 0.018 0.014
Tab. 6.34: Rotirile plastice efective ale grinzilor din cadrele adiacente cadrelor contravantuite [radiani]
In tabelele de mai jos sunt prezentate in mod sintetizat rotirile plastice efective si capabile la baza stalpilor cadrului transversal de fronton si respectiv contravantuit si ale cadrelor longitudinale de fatada si respectiv central.
Element pl cap Stalp central Stalp marginal 0.013 0.015
Cadrul fronton
0.4pl cap
Cadrul contravantuit pl ef elastic elastic pl cap 0.012 0.014

0.4pl cap
pl ef 0.0042 elastic
0.005 0.006
0.005 0.006
Tab. 6.35: Rotirile plastice capabile si efective la baza stalpilor cadrelor transversale [radiani]
EBA1-85
Element pl cap Stalp central Stalp marginal 0.015 0.018
Cadrul fronton
0.4pl cap
Cadrul central pl ef elastic elastic pl cap 0.015 0.017

0.4pl cap
pl ef 0.0138 elastic
0.006 0.007
0.006 0.007
Tab. 6.36: Rotirile plastice capabile si efective la baza stalpilor cadrelor longitudinale [radiani] Directia longitudinala
Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figurile 6.23, 6.24, 6.25. In cadrele de fatada, rotirile plastice de la extremitatile grinzilor nu depasesc valorile rotirilor capabile, iar in cadrul central valorile rotirilor plastice capabile sunt depasite doar in grinzile adiacente ochiurilor de cadru contravantuite. Rotirile capabile de la baza stalpilor sunt depasite local, numai in cadrul central B, la stalpii din axul 6 si 12. In cadrele de fatada, la partea superioara a stalpilor de la ultimul etaj, se formeaza articulatii plastice ce depasesc usor valoare rotirii plastice capabile de 0.009 rad (0.4pl cap ).
Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figura 6.26. Valoarea rotirilor plastice capabila este depasita doar in grinzile adiacente ochiurilor de cadru contravantuite, la partea superioara. La baza stalpilor de la parter, cat si in grinzile cadrelor necontravantuite, valorile rotirilor efective nu depasesc valorile capabile. In figurile 6.27 si 6.28 este prezentat, pentru articulatia de la baza stalpului din axul B6, graficul Forta axiala deformatie si graficul Moment rotire obtinut din analiza static neliniara. Deformatia ultima, asociata SLU, are valoarea de 6,5 si corespunde unei forte axiale de intindere in stalp de 1292 kN. Rotirea efectiva are valoarea de 0.014 rad, si reprezinta valoarea maxima monitorizata la baza tuturor stalpilor din structura. Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare corespunzatoare ruperii primului stalp la intindere si capacitatea de deformare sunt:
R3 = 0.100/0.065= 1.53,
daca nu se reduc deformatiile capabile si respectiv
R3 = 0.050/0.065 = 0.92,
daca se reduc rotirile capabile cu 0.5.
EBA1-86
Fig. 6.27: Forta axiala si deformatia maxima de intindere la baza stalpului din cadrul contravantuit central [kN] 6.2.2.3. Concluzii
Fig. 6.28: Momentul si rotirea maxima la baza stalpului din cadrul contravantuit central [kNm]
Introducerea in structura a sistemului de contravantuiri cu comportare elastica are ca efecte scaderea perioadei proprii de vibratie pe directia longitudinala de la 1.35sec. la 0.83sec. si cresterea capacitatii de preluare a fortelor laterale. Factorul cy se majoreaza, pe directia longitudinala, de la valoarea de 0.09 la 0.215, iar pe directia transversala, de la valoarea de 0.16 la valoarea de 0.255. Elementele cu o comportare fragila, atat de pe directia transversala cat si de pe cea longitudinala, sunt reduse ca numar si amplasate izolat in structura, iar fortele taietoare capabile din acestea sunt depasite cu cel mult 10%. Majoritatea cedarilor sunt de natura ductila, datorate momentului incovoietor. Valorile rotirilor efective din grinzi si stalpi au scazut drastic (0.025rad), si in general nu depasesc valorile rotirilor plastice capabile. Local, la partea superioara a stalpilor de la ultimul nivel si in grinzile adiacente ochiurilor de cadru contravantuite, rotirile efective le depasesc, cu valori reduse, pe cele capabile. Aceste zone, de la extremitatile grinzilor, trebuiesc atent detaliate astfel incat sa li se mareasca ductilitatea si capacitatea de rotire. Astfel se poate aprecia conform valorii indicatorului R3, ca structura consolidata se incadreaza in clasa a III-a de risc seismic, sistemul de consolidare reducand cerintele de deformare plastica asupra sistemului existent. Trebuie insa acordata o atentie deosebita grinzilor adiacente ochiului de cadru consolidate.
6.2.3. Consolidarea structurii cu contravantuiri metalice ce lucreaza numai la intindere 6.2.3.1. Dimensionarea si modelarea contravantuirilor
Dimensiunile preliminare ale contravantuirilor au rezultat din eforturile axiale de intindere din diagonalele grinzii cu zabrele. Aceasta grinda cu zabrele s-a format intre stalpii
EBA1-87
B6 si B7 si diagonala intinsa dintre acestia. Efortul de intindere in diagonala a fost obtinut, din echilibrul de nod, considerand ca stalpul B6 este solicitat la forta axiala capabila de intindere. Dimensiunile finale ale contravantuirilor au rezultat prin scaderea progresiva a sectiunilor preliminare, in modelul de calcul, pana in momentul in care in stalpul din axul B6, la parter, s-a obtinut forta axiala capabila de intindere. Contravantuirile au fost verificate dupa stas 10108/78. S-a urmarit ca toate diagonalele metalice nou introduse sa se palstifice la intindere, iar aceste deformatii au fost monitorizate astfel incat sa nu depaseasca valorile capabile determinate cu ajutorul prescriptilor din FEMA 273.
Calculul C.V., cadrul longitudinal; Ax B; P; Tv 114.3x8.8:

L := 4.38m
Definirea sectiunii:
D := 114.3mm t := 8.8mm
Definirea materialului folosit (S355JR):
R := 355
N mm
2
E := 2.1105
N mm
2
Verificarea supletii (clasa 1):
Rol37 := 240
N mm
2
:=
Rol37 R
0.5
= 0.822
50
= 41.111
D t
= 12.989
D t
< 50
EBA1-88
Caracteristici sectionale:
A :=
D ( D 2t)
4
4
A = 2.917 10 3 m
Iy := Iz :=
iy := iz :=
D ( D 2t)
64
Iy = 4.086 10 6 m Iz = 4.086 10 6 m
iy = 0.037m iz = 0.037m
D ( D 2t)
64
Iy A Iz A
VERIFICAREA DE ZVELTETE
lfy := L
lfz :=
y z
e ry rz
lfy = 4.38m
lfz = 2.19m
y z
L
2
:= :=
lfy iy lfz iz E R
= 117.02 = 58.51 = 76.409 = 1.531 = 0.766 < 2.0
:= := :=
y e z e
e ry rz
1.30 < ry , rz
EBA1-89
pe axa y-y, z-z se va alege curba A

3621 := 0.6465 + 2 y 3621 := 0.6465 + 2 z
0.6465 + 3621 7242 2 2 y y 0.6465 + 3621 7242 2 2 z z

2
= 0.362
= 0.816
:= min( y , z )
= 0.362
Nc := AR Nt := AR
Nc = 3.752 105 N Nt = 1.035 106 N
Ncr :=
EIy
2
lfy
Ncr = 4.415 105 N Pentru contravantuirile din cadrul longitudinal central amplasate la parter, deformatia la intindere se afla in jurul valorii de 0.006. Deformatia capabila la intindere inainte de pierderea de rezistenta este de 0.0203. Legea ce defineste comportarea acestor diagonale este una de tip elastic perfect plastic cu o pierdere de rezistenta de 20% din forta de intindere capabila a sectiunii, la solicitari de intindere. Pentru solicitarile de compresiune s-a modelat flambajul sectiunii ca o pierdere drastica de rezistenta pana la valori de 0.01 din forta critica de flambaj. Pentru determinarea deformatiilor plastice capabile (alungire/comprimare) si a eforturilor remanente s-au utilizat prevederile din codul FEMA 273.
EBA1-90
Fig. 6.29: Curba forta-deformatie diagonala metalica, parter, cadrului longitudinal

Acelasi mecanism de dimensionare, ca exemplul de mai sus, a fost aplicat la fiecare etaj al cladirii, atat pe directia longitudinala cat si pe ceea transversala. In final, deformatiile efective la intindere din diagonalele de pe cadrul longitudinal se afla in intervalul 0.0050.0125, iar cele de pe cadrele transversale in intervalul 0.004-0.008, in timp ce valoarea capabila a deformatiei inainte de pierderea de rezistenta este de 0.0203. Au fost dimensionate mai intai contravantuirile de pe cadrul longitudinal, iar mai apoi cele de pe cadrul transversal, unde s-a urmarit marirea rigiditatii astfel incat perioadele de vibratie pe cele 2 directii sa fie asemanatoare. In final diagonalele de metal au rezultat cu urmatoarele dimensiuni:
Fig. 6.30: Dimensiuni diagonalelor cadru longitudinal central
EBA1-91
Fig. 6.31: Dimensiunile diagonale de pe cadrele transversale consolidate

Tabelul 6.37 prezinta rezultatele analizei modale in urma solutiei de interventie. Se observa ca structura devine mai rigida pe directia longitudinala, perioada scazand de la 1.35s la 1.017s. Modul 1 2 3 T [s] 1.017 0.955 0.845 Fatori de participare modali UX 0.728 0.00 0.00 UY 0.00 0.703 0.00 RZ 0.00 0.00 0.712
EBA1-92
6.2.3.2.
Evaluarea solutiei de consolidare Analiza static liniara
6.2.3.2.1.
Pentru analiza static neliniara s-a considerat o distributie a fortelor laterale asociata primului mod de translatie in directia respectiva (modul 1 pentru directia longitudinala, respectiv modul 2 pentru directia transversala). n figurile urmtoare sunt prezinte curbele forta adimensionalizata-deplasare obinut pentru direcia longitudinala si respectiv directia transversala.
Fig. 6.32: Curba forta adimensionalizata deplasare Directia longitudinala

EBA1-93
6.2.3.2.2.
Determinarea cerintei de deplasare
Prin biliniarizarea curbei prezentata in figura 6.32 s-a obinut o for de curgere egal cu Fy = 7914 KN, for ce corespunde unui factor cy = 0.139 (unde cy reprezint raportul ntre fora de curgere i greutatea total a structurii). n tabelul 6.38 se prezint cerinele de deplasare obinute pentru fiecare accelerogram.
Prin biliniarizarea curbei prezentata in figura 6.33 s-a obinut o for de curgere egal cu Fy = 11671 kN, for ce corespunde unui factor cy = 0.205. n tabelul 6.39 se prezint cerinele de deplasare obinute pentru fiecare accelerogram.
Cerinta seismica de deplasare SLU

Acc.01 Acc.02 Acc.03 Acc.04 Acc.05 Acc.06 Acc.07 Acc.08 Acc.09 Acc.10 0.350 0.241 0.349 0.520 0.454 0.419 0.263 0.266 0.314 0.327
Cerinta seismica de deplasare SLU

Acc.01 Acc.02 Acc.03 Acc.04 Acc.05 Acc.06 Acc.07 Acc.08 Acc.09 Acc.10 0.291 0.227 0.259 0.397 0.290 0.336 0.297 0.280 0.249 0.262
Media
0.350
Media
0.304

pe direcia longitudinala [m]

6.2.3.2.3.
Identificare tipului de mecanism
Figurile 6.34,6.35,6.36 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe directia longitudinala. Introducerea contravantuirilor metalice, ce lucreaza numai la intindere, nu a putut schimba mecanismul global de plastificare al structurii, deformatiile plastice concentrandu-se in continuare in primele 5 nivele ale structurii. Singura schimbare notabila, a acestei solutii de consolidare, este scaderea generalizata a rotirilor plastice cu aproximativ 0.015 rad.
EBA1-94


la cerinta seismica de deplasare in radiani [radiani]
EBA1-95

la cerinta seismica de deplasare [radiani] Figura 6.37 prezinta raportul dintre deformatia plastica efectiva si ceea capabila, a contravantuirilor metalice din cadrul longitudinal central B, la cerinta seismica de deplasare asociata SLU. Deformatiile plastice se concentreaza in primele 6 nivele ale structurii, iar valoarea raportului de utilizare a contravantuirilor nu depaseste 0.65. Contravantuirile de la ultimul etaj raman in domeniul elastic de comportare. Marirea sectiunilor contravantuirilor de la etajele 3 si 4, duce la schimbarea mecanismului de plastificare al structurii in cel ideal, in care deformatiile se dezvolta pe toata inaltimea structurii. Atat in contravantuirile metalice, cat si in grinzile de la ultimele 2 nivele ar aparea articulatii plastice, insa in sectiunile de la baza stalpiilor de la parter ar exista forte axiale de intindere mai mari decat cele capabile, ca urmare a de sectiunile prea mari ale diagonalelor. In aceasta solutie de consolidare se urmareste disiparea de energie numai in elementele nou introduse.
EBA1-96
Fig. 6.37: Deformatile plastice in contravantuirile metalice ale cadrului longitudinal B

la cerinta, prezentate ca raportul dintre deformatia efectiva si deformatia capabila
Figura 6.38 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe directia transversala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se dezvolta pe intreaga inaltime a structurii.
Fig. 6.38: Rotirile plastice in grinzile si stalpii cadrulor transversale de fronton, cadrulului curent si cadrelor contravantuite la cerinta seismica de deplasare [radiani]
EBA1-97
Figura 6.39 prezinta raportul dintre deformatia plastica efectiva si ceea capabila a contravantuirilor metalice din cadrul transversal 13 si 15, la cerinta seismica de deplasare asociata SLU. Valoarea raportului de utilizare a contravantuirilor nu depaseste 0.40 .
Fig. 6.39: Deformatiile plastice in contravantuirile metalice ale cadrului transversal 13 si 15

la cerinta seismica de deplasare, prezentate ca raportul dintre deformatia efectiva si deformatia capabila
6.2.3.2.4.
Verificarea cedarilor fragile din elemente
Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g 95 175 110 110 90 90 73 32 141 206 188 188 177 177 168 168 [kN] 94 138 125 125 118 118 112 112
Cedare Fragila Fragila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila
Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare 165 100 100 80 80 67 65 50 258 171 171 120 120 114 114 114 [kN] 172 114 114 80 80 76 76 76 Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila
Tab. 6.40: Grinzi cadru longitudinal de fatada
Tab. 6.41: Grinzi cadru longitudinal central
EBA1-98
Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g 25 72 90 82 65 50 34 32 252 257 277 280 290 292 339 347 168 172 185 187 193 195 226 231
Vcerinta 92 78 78 62 56 55 25 10
Vcapabil 266 287 290 336 340 382 387 391
Vcapabil/g 178 191 193 224 227 255 258 260
de fatada [kN] Etaj S P E1 E2 E3 E4 E5 E6 Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g 15 146 120 115 90 73 65 40 248 251 266 269 281 283 324 355 fatada [kN] 166 167 178 179 188 189 216 237 Cedare Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Etaj S P E1 E2 E3 E4 E5 E6
central [kN] Vcerinta Vcapabil 135 140 150 105 102 70 50 25 248 251 266 269 281 283 324 355 central [kN] Cedare Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Etaj S P E1 E2 E3 E4 E5 E6 Vcerinta 220 210 195 195 170 170 140 105 Vcapabil 350 330 309 309 289 289 267 203 Vcapabil/g 233 220 206 206 192 192 178 135 Cedare Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Vcapabil/g 166 167 178 179 188 189 216 237 Cedare Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila
Tab. 6.44: Stalpi centrali cadru longitudinal de
Tab. 6.45: Stalpi centrali cadru longitudinal
Etaj S P E1 E2 E3 E4 E5 E6 Vcerinta 185 185 170 170 150 150 135 80 Vcapabil 298 298 280 280 261 261 242 203 [kN] Vcapabil/g 199 199 186 186 174 174 161 135
Tab. 6.46: Grinzi cadru transversal de fronton
Tab. 6.47: Grinzi cadru transversal
contravantuit [kN]
EBA1-99
Vcerinta Vcapabil 96 190 185 160 130 140 90 60 283 288 347 350 380 383 453 461
Vcapabil/g 188 192 231 233 253 255 302 307
Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g 95 225 220 185 175 162 122 115 278 281 333 336 369 371 436 448 186 188 222 224 246 247 291 299
Cedare Ductila Fragil Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila
Tab. 6.48: Stalpi marginali cadru transversal de
Tab. 6.49: Stalpi marginali cadru transversal
fronton [kN] Etaj S P E1 E2 E3 E4 E5 E6 Vcerinta 140 260 230 225 190 160 135 65 Vcapabil 333 392 397 449 454 496 501 504 Vcapabil/g 222 261 264 299 302 331 334 336 Cedare Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Etaj S P E1 E2 E3 E4 E5 E6
contravuit [kN] Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare 215 285 280 240 220 170 155 75 330 382 386 436 441 487 507 563 220 255 257 291 294 325 338 375 Ductila Fragil Fragil Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila
Tab. 6.50: Stalp central cadru transversal de
Tab. 6.51: Stalp central cadru transversal
fronton [kN]
contravantuit [kN]
Din tabelele de mai sus se poate observa ca atat pe directia longitudinala, cat si pe cea transversala elementele au o comportare ductila, cedarile din forta taietoare fiind impiedicate. Exista si elemente cu o comportare fragila insa acestea sunt reduse ca numar si amplasate izolat in structura. Mai mult forta taietoare capabila este depasita de regula cu cel mult 10%.
6.2.3.2.5.
Verificarea verificarea rotirilor plastice si a deformatiilor
In tabelele de mai jos sunt prezentate in mod sintetizat rotirile plastice efective si capabile minime, maxime si respectiv medii, pe inaltimea structurii, ale grinzilor cadrului transversal contravantuit si de fatada si ale grinzilor cadrului longitudinal central si de fatada. Semnele + sau se refera la modul in care este incovoiata grinda (cu + intinderea este la partea inferioara, iar cu la partea superioara).
EBA1-100
Rotiri capabile Rotire plastica +
Rotiri efective +
Rotiri capabile -
Rotiri efective -
pl cap
0.4pl cap 0.012 0.022 0.016
pl ef
0.007 0.019 0.013
pl cap
0.022 0.027 0.025
0.4pl cap 0.009 0.011 0.010
pl ef
0.005 0.015 0.010
Tab. 6.52: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului transversal contravantuit [radiani]
Rotiri efective +
Rotiri efective -
pl cap
0.4pl cap 0.013 0.021 0.016
pl ef
0.007 0.018 0.013
pl cap
0.023 0.026 0.025
0.4pl cap 0.009 0.010 0.010
pl ef
0.004 0.015 0.010
Tab. 6.53: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului transversal de fatada [radiani]
Rotiri efective +
Rotiri efective -
pl cap
0.4pl cap 0.012 0.016 0.015
pl ef
0.009 0.031 0.020
pl cap
0.022 0.026 0.024
0.4pl cap 0.009 0.010 0.009
pl ef
0.007 0.027 0.017
Tab. 6.54: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului longitudinal central [radiani]
Rotiri efective +
Rotiri efective -
pl cap
Minima Maxima 0.023 0.042
0.4pl cap 0.009 0.017
pl ef
0.009 0.027
pl cap
0.019 0.026
0.4pl cap 0.008 0.010
pl ef
0.005 0.025
EBA1-101
Medie
0.035
0.014
0.018
0.024
0.009
0.015
Tab. 6.55: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului longitudinal de fatada [radiani]
Grinzile din cadrele adiacente celor contravantuite au rotiri plastice mai ridicate, astfel valoarea minima a rotirii este mai mare decat ceea din tabelele de mai sus rezultand in final o valoare medie mai mare. Cadrul longitudinal Rotire plastica Minima Maxima Medie Rotiri efective + Rotiri efective Cadrul transversal Rotiri efective + Rotiri efective -
pl ef
0.012 0.031 0.022
pl ef
0.010 0.027 0.019
pl ef
0.007 0.019 0.013
pl ef
0.005 0.015 0.010
Tab. 6.56: Rotirile plastice efective ale grinzilor din cadrele adiacente cadrelor contravantuite [radiani]
In tabelele de mai jos sunt prezentate in mod sintetizat rotirile plastice efective si capabile la baza stalpilor cadrului transversal de fronton si respectiv contravantuit si ale cadrelor longitudinale de fatada si respectiv central. Cadrul fronton Cadrul contravantuit
Element Stalp central Stalp marginal
pl cap
0.013 0.015
0.4pl cap 0.005 0.006
pl ef
elastic elastic
pl cap
0.012 0.014
0.4pl cap 0.005 0.006
pl ef
0.001 0.001
Tab. 6.57: Rotirile plastice capabile si efective la baza stalpilor cadrelor transversale
Cadrul fronton Cadrul central
Element Stalp central Stalp marginal
pl cap
0.015 0.018
0.4pl cap 0.006 0.007
pl ef
0.008 0.002
pl cap
0.015 0.017
0.4pl cap 0.006 0.007
pl ef
0.013 elastic
Tab. 6.58: Rotirile plastice capabile si efective la baza stalpilor cadrelor longitudinale
EBA1-102
Rotirile plastice in grinzi si stalpi, la cerinta seismica de deplasare impusa de catre cutremurul de cod asociat SLU, sunt prezentate in forma grafica in figurile 6.34,6.35,6.36. Rotirile plastice efective din grinzi, la incovoiere la partea superioara si inferioara, depasesc rotirile plastice capabile. Atat in cadrul central, cat si in cel de fronton, exista stalpi izolati, unde rotirile plastice efective depasesc valorile rotirilor plastice capabile.
Rotirile plastice in grinzi si stalpi, la cerinta seismica de deplasare impusa de catre cutremurul de cod asociat SLU, sunt prezentate in forma grafica in figura 6.38. In grinzi, la partea superioara, rotirile plastice efective depasesc valorile rotirilor plastice capabile. In cadrele de fronton, la baza stalpilor de la parter nu se formeaza articulatii plastice; in cadrul central se formeaza articulatii plastice insa valoarea rotirilor este foarte mica. Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare corespunzatoare ruperii primei diagonale la intindere si capacitatea de deformare sunt:
R3 = 1.54 6.2.3.3. Concluzii
Aportul de rigiditate al sistemului de contravantuiri cu comportare in domeniul plastic a scazut perioada proprie de vibratie a structurii, de la 1.35sec. la 1.02sec pe directia longitudinala si a crescut usor capacitatea de preluare a fortelor laterale. Astfel factorul cy s-a majorat de la 0.09 la 0.139 pe directia longitudinal, iar pe directia transversala de la valoarea de 0.16 la 0.205. Mecanismul de plastificare al structurii ramane asemanator cu cel din structura neconsolidata, deformatiile plastice concentrandu-se in primele 5 nivele ale structurii. In elementele ultimelor 2 etaje nu se pot realiza articulatii plastice din cauza limitarii fortelor axiale de intindere in stalpi. La fel ca si in cazul sistemului de consolidare cu contravantuiri in domeniul elastic, elementele cu o comportare fragila sunt limitate ca numar, iar fortele taietoare capabile, din acestea, sunt depasite cu maxim 10%. Comparand valorile rotirilor plastice din figurile 4.3,4.4,4.5 cu cele din figurile 6.34,6.35,6.36 se poate observa ca, in general, valorile rotirilor efective din grinzi si stalpi au scazut cu 0.015rad. O valoare care nu este suficienta, astfel incat rotirile capabile sa nu fie depasite de cele efective. Valorile capabile ale rotirilor sunt drastic afectate de lipsa detalierii corespunzatoare a zonelor potential plastice si de folosirea armaturilor netede. Astfel cu toate ca valoarea minima a indicatorului R3, pentru elementele de consolidare este ridicata, clasa de risc seismic este II, ca urmare a incapacitatii sistemului de consolidare de a reduce rotirile palastice din elementele neconsolidate, manifestandu-se o depasiere generalizata a rotililor plastice capabile, in special la nivelul grinzilor de pe directia longitudinala. Valoarea indicatorului R3 asociata depasirii rotiri capabile pentru grinzile de pe directia longitudinala este egala cu:
EBA1-103
R3 = 0.024/0.017= 1.41,
daca nu se reduc deformatiile capabile si respectiv
R3 = 0.009/0.017 = 0.53,
daca se reduc rotirile capabile cu 0.4.
6.2.4. Concluzii
Diferentele intre cele doua abordari privind disiparea de energie sunt semnificative in special la nivelul eforturilor din structura existenta. Daca in cazul comportarii elastice a diagonalelor solicitarile din structura existenta se reduc mult, avand in vedere rigiditatea si capacitatea sporita a diagonalelor, in cazul comportarii neliniare a diagonalelor solicitarile asupra structuri existenta sunt semnificative, cadrele din beton armat avand o rezistenta comparabila cu cea a sistemului de contravantuiri. Prin cresterea participarii structurii existente la preluarea fortelor laterale se pierde un avantajul esential al consolidarii structurii, si anume descarcarea structurii existente si limitarea cerintelor seismice asupra acesteia.
EBA1-104

P100 - 1 2013 EXEMPLEAnexa B - Structura Din Cadre de Beton Armat PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

P100 - 1 2013 EXEMPLEAnexa B - Structura Din Cadre de Beton Armat PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRRILOR DE INTERVENIE STRUCTURAL LA CLDIRI EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC

ANEXA B CONSTRUCII CU STRUCTURA DE BETON ARMAT

Exemplul 1. Structur n cadre de beton armat

Fig. 2.1: Plan cofraj etaj curent

3. Evaluarea calitativa a structurii

Pe latura dreapta exista o cladire invecinata cu regim de inaltime parter.

Punctaj estimat / Punctaj maxim

4. Evaluarea cantitativa a structurii utilizand metodologia de nivel 3

Fig. 4.1: Curba forta adimensionalizata deplasare pe directia longitudinala

Tab. 4.2: Cerinta seismica de deplasare pe direcia longitudinala [m]

Tab. 4.3: Cerinta seismica de deplasare pe directia transversala [m]

Tab. 4.4: Forte taietoare grinzi cadru longitudinal de fatada [kN]

Vcerinta 21 120 98 104 90 65 60 36

Vcapabil 248 251 266 269 281 283 324 355

Vcapabil/g 166 167 178 179 188 189 216 237

Cedare Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila

171 171 120 120 114 114 114

Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila

Tab. 4.7: Forte taietoare grinzi cadru longitudinal central [kN]

Vcerinta 22 122 109 107 89 68 61 33

Vcapabil 266 287 290 336 340 382 387 391

Vcerinta 21 120 98 104 90 65 60 36

Vcapabil 248 251 266 269 281 283 324 355

Vcapabil/g 166 167 178 179 188 189 216 237

Cedare Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila

Vcerinta 190 190 179 179 156 156 138 105

Vcapabil 298 298 280 280 261 261 242 203

Cedare Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila

Vcerinta 110 180 180 162 135 134 108 55

Vcapabil 283 288 347 350 380 383 453 461

Cedare Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila

199 199 186 186 174 174 161 135

188 192 231 233 253 255 302 307

Tab. 4.10: Forte taietoare grinzi cadru transversal de fronton [kN]

Vcerinta 150 250 210 225 190 175 140 60

Vcapabil 333 392 397 449 454 496 501 504

Vcapabil/g 222 261 264 299 302 331 334 336

Cedare Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila

Vcerinta 216 204 192 192 168 168 149 105

Vcapabil 350 330 309 309 289 289 267 203

Vcapabil/g 233 220 206 206 192 192 178 135

Cedare Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila Ductila

Tab. 4.13: Forte taietoare grinzi cadru transversal curent [kN]

s = As (bw sh ) coeficientul de armare transversal paralel cu direcia x (sh = distana

factorul de eficien al confinrii, determinat cu relaia

Fig. 4.7: Sectiune de calcul grinda de fatada directia longitudinala

Astfel rotirea capabila se calculeaza :

0.01 0.068 = 0 4 0.133

Rotire plastica Minima

Rotire plastica Min Max Med

Maxima 0.054 Med 0.039

Fig. 4.8: Sectiune de calcul stalp marginal curent

Fig. 4.9: Distante bi pentru calculul factorului de eficienta a confinarii

0.01 0.20 = 0.30 4 0.31

Cadru fatada pl 0.020 0.022 0.4pl 0.008 0.009

Cadru central pl 0.018 0.021 0.4pl 0.007 0.008

Tab. 4.19: Rotirile plastice capabile la baza stalpilor cadrelor longitudinale

4.4.4. Incadrarea in clasa de risc conform evaluarii cantitativa

4.6. Solutii de consolidare

5. Consolidarea structurii prin solutii ce nu implica modificarea sistemului structural

5.1.1. Rezistenta materialelor

de calcul Otel PC52 Compresiune /Intindere caracteristica medie

fyd fyk fym