(

AFACEREA PACEPA
de Aurel I. Rogojan 1. Clarificari terminologice

Tradarea lui Ion Mihai Pacepa ocupa cu intermitente, intotdeauna calculate, pagini ale spatiului mediatic romanesc din ultimele doua decenii. Etichetele cele mai frecvente: tradator , defector sau erou i!au fost atri"uite functie de conte#tul in care s!au judecat faptele, ori de partea "aricadei ideologice in care s!au aflat comentatorii. Tradarea implica defectiunea , deci nu suntem in pre$enta a doua notiuni distincte. %efectorul este un termen mai mult de jargon profesional, care a facut cariera dupa o carte de referinta in materie de tradatori, a lui &arr' Rosit$e, intitulata C.I.A. 25 ans au sein de l`Agenced`espionage , aparuta in ()*+. Autorul a radiografiat marile ca$uri de tradare ale unor inalti ofiteri, spioni sau,si diplomati ai Moscovei, incepand cu anii-./ din epoca ra$"oiului rece. Pentru a nu se complica in itele si asa incurcate ale aspectelor politico! diplomatice ridicate de fiecare ca$ de tradare, anchetatorii americani, care se ocupau cu descarcarea de informatii a de$ertorilor importanti din elita serviciilor de securitate ori armatelor din tarile Tratatului de la 0arsovia, i!au numit pe cei care savarseau oripilanta crima a tradarii , dintotdeauna pedepsita cu moartea, defectori . In opinia noastra, denumirea nu a fost, insa, la inspiratie , ci re$ultatul unor rationamente. Astfel, termenul, pe care unii sunt tentati sa!l considere doar un eufemism pentru desemnarea tradatorului, are semnificatii multiple si de adancime :

un agent care s!a pus in serviciul altui stat, urmare a defectiunii sistemului de contraspionaj advers, care s!a "a$at pe cineva nesigur, admis in sistem fara a fi fost temeinic verificat, iar ulterior nu i s!au cunoscut si demascat intentiile, pentru a nu fi posi"ila tradarea 1 un agent care, prin secretele furni$ate, a provocat defecte sistemului de securitatea al partii adverse1 un agent cu defecte, tare caracterialei ori vicii, pe seama carora a fost racolat , pus in dependenta, determinat sa trade$e si fata de care se impune prudenta si un regim special1

un agent care , aparent s!a predat si reuseste sa castige incredere, pentru ca ulterior sa!si valorifice potentialul defector impotriva partii care l!a adoptat.

Pe un astfel de rationament, 2esus Angleton, contraspionul sef al 3.I.A., din anii ei de glorie, a de$voltat un adevarat proces tehnologic de vanatoare a presupusilor agenti ai serviciilor estice, trimisi inspre Agentie ca defectori. 4u se poate spune ca Angleton, primul spion american 5 cu acoperire diplomatica la Roma 6 care a recrutat ca agent un Papa , dupa ce constatase cat de adanc patrunsesera sovieticii in 3etatea 7fantului 7caun, nu avea temei sa vada in fiecare defector un agent de into#icare. Inconvenientul era insa pe masura. %e fiecare defector se ocupa o echipa comple#a, care ramanea "locata timp indelungat. 3um numarul defectorilor tot crestea, sporeau si efectivele contraspionajului ocupate cu cercetarea lor si verificarea informatiilor furni$ate. In acest fel, contraspionajul 7.8.A. putea alerga pe nesfarsite piste false si condimentate cu tot felul de surpri$e, care le faceau din ce in ce mai interesante, iar spionajul sovietic avea ca si li"ere autostra$ile informatiilor delicate ale natiunii americane. In ceea ce priveste, tradarea si eroismul , etichetele sunt relative si rationamentele mai practice si ceva mai simple. Este vor"a despre fatetele aceleiasi monede, dar a carei valoare este data de sistemul referintelor a#iologice ale utili$atorului. In spionaj si contraspionaj, eroii unei parti sunt tradatorii celeilalte parti si viceversa. Astfel, 4athaniel &alle, primul spion erou al Ra$"oiului de independenta, in urma caruia aveau sa fie proclamate 7tatele 8nite ale Americii , a fost condamnat la moarte de engle$i pentru tradare. In cealalta parte, americanii i!au ridicat statuie si i!au pus efigia pe marcile postale. Tradarea se judeca moral, ideologic si juridic. Referintele a#iologice dominante sunt cele de natura ideologic!politica, in a caror lumina tradatorii de asta$i pot deveni liderii de maine. 9a fel stau lucrurile si in privinta crimelor politice, tradarea fiind prima si cea mai grava dintre acestea. Infractorii politici ai regimului inlaturat de la putere, devin liderii noului regim si primesc recunoasterea meritelor lor in lupta impotriva oranduirii inlaturate. %e la cele spuse, fac e#ceptie mercenarii si tradatorii din vocatie, in a caror vene, in loc de sange, curge serul conspiratiei. Asemenea aventurieri

fara de neam si tara sunt numerosi, iar infatisarea si vor"elor lor sunt amarnic de inselatoare. Moral, tradarea se judeca prin prisma relatiei antagonice dintre "ine si rau , precumpanind cau$ele care determina tradarea. 3au$ele pentru care Pacepa si!a parasit intempestiv 5 acesta este cuvantul potrivit6 patria, pentru a se preda unei puteri straine, dintr!o alianta politico!militara declarata inamica Romaniei si impotriva careia a luptat cu convingere ; dovada fiind gradele militare, functiile si onorurile inalte pe care le!a do"andit ca adjunct al sefului spionajului , cu rang de secretar de stat in Ministerul de Interne. <eneralul Pacepa nu au avut nimic in comun cu vreo atitudine antisistem sau vreo disidenta fata de partidul comunist , ori impotrivire la ordinele conducatorului acestuia. %impotriva, Pacepa a fost un important stalp al cultului personalitatii lui 4icolae si Elena 3eausescu, a caror opera politica si stiintifica a raspandit!o cu ardoare in intreaga lume, colectionandu!le, ca pentru sine, inalte titluri si onoruri academice. %aca actul tradarii generalului Pacepa nu putea sa ai"a o motivatie in convingerile sale ideologice, atunci de ce a facut pasul = Ancheta imprejurarilor in care Pacepa a fugit, pur si simplu, din tara, nu neaparat cu intentia de a se preda americanilor, deoarece el vi$a se pare si o alta destinatie, au scos la iveala lucruri foarte deranjante, pe care 3eausescu si intreaga sa echipa de conducere le!ar fi dorit pentru pentru totdeauna ascunse. * * *

:. Dosarul de verificare a lui Pacepa pentru incadrarea in securitate

nu a corespuns criteriilor politice si contrainformative 5 de prevenire a recrutarii in propriul sistem a agentului unui serviciu strain 6 Inginerul chimist Ion Mihai Pacepa a fost recrutat in 7ecuritatea 7tatului pofida unui dosar ce contravenea criteriilor politice. 0ulnera"ilitatile politice ale dosarului sau erau : originea sociala , educatia intelectuala, simpatiile li"erale, frecventarea >iliotecii Americane, legaturile cu Amicii S.U.A.si cu ?.M.3.A.! Young Men's Christian Association.

Tatal sau fusese un e#ponent al unei clase muncitoare aparte, in calitatea de angajat al Atelierelor Aord, deschise in ()@B in cartierul Aloreasca din >ucuresti. %in aceasta cau$a, in ancheta efectuata dupa tradare , mai mult pentru a se gasi o e#plicatie, s!a sugerat o legatura cu acest fapt si actul sau. Tanarul Mihai Pacepa studiase pianul si vioara si a urmat cursurile Aacultatii de 3himie, in ideea tatalui de deveni repre$entantul unui mare concern al industriei medicamentelor. %eci, Pacepa nu era un tanar cu trecut revolutionar si educatie muncitoreasca. Pentru el familia vi$a un viitor de mic "urghe$ . Asociatia inerilor Crestini!, spre care Pacepa se orientase, era privita de regim, cu sau fara motive intemeiate, drept o oficina a imperialismului american , desi la origine organi$atia era religioasa si pur "ritanica. %aca si!a oferit stindardul si altor cau$e, nu este acesta scopul ce dorim sa!l demonstram. 0i$itatorii "i"liotecilor de pe langa am"asadele occidentale erau ori trimisii, ori suspectii contraspionajului. ertio non datur. 7urmontarea unor asemenea dificultati de dosar nu ar fi fost posi"ila fara recomandari solide, iar acestea nu au lipsit. Ele au venit din partea unor prieteni ai tatalului sau, activisti veterani ai 3ominternului, aflati in legatura operativa a sefului consilierilor sovietici din Ministerul de Interne. Circumstantele deciziei lui Pacepa de a mai trada inca odata Romania %aca la inceputul anilor -./, cand Pacepa a fost incadrat in 7ecuritatea 7tatului Roman , din inalt uca$ , Romania s!a aflat su" cisma sovietica si altfel nu se putea, ulterior, cand a inceput desovietivi$area, Pacepa, ca si seful sau 4icolae %oicaru, repre$entau importanti factori de risc pentru securitatea statului roman . %e altfel, acesta a fost motivul real pentru care, in martie ()*+, 3eausescu l! a numit pe %oicaru ministru al turismului. 7a ne reamintim ca in acelasi an a fost eli"erat din functia de 3omandant al Armatei I a 7ud, si trecut in re$erva, pentru numirea ca adjunct al ministrului constructiilor industriale, generalul 4icolae Militaru, iar un

alt general 0asile Ionel a fost scos din structurile operative ale Armatei si numit la conducerea 3entralei 3analului %unare!Marea 4eagra. <eneralul!colonel 5 trei stele6 4icolae %oicaru, pentru a i se aduce la cunostinta a numirea in noua sa functie, care era o serioasa retrogradare fata de po$itia de sef al spionajului, a fost chemat de 3eausescu, care a deschis discutia prin a!i scoate in evidenta meritele" in indeplinirea importantelor sale insarcinari de partid si de stat. %oicaru se luminase la fata, cre$and ca i se implineste visul: numirea ca ministru de interne. #ar$ a continuat 3eausescu rar si cu tonul grav! daca partidul ti$a iertat greselile din tinerete 5n.n. apartenenta la organi$atia de tineret legionara, a"u$urile grave in functia de sef al Regiunii de 7ecuritate %o"rogea%" cola&orarea pe care ai sta&ilit$o cu so'ieticii si ce scontea(a ei din aceasta" ma determina sa te trimit intr$o alta munca" unde sa$ti do'edesti" in continuare" increderea acordata. Am hotarat sa te numim ministrul turismului. Aaptul de a nu fi numit in locul sefului sau, pentru care Pacepa credea ca nu are contracandidat, a fost perceput de acesta ca un semn rau prevestitor. A fost printre rarele sale rationamente corecte, deoarece in momente de cri$a se pierdea si nu facea deloc dovada fermitatii si stapanirii de sine, care ar fi tre"uit sa emane din partea unui profesionst onest. 7ef al spionajului a fost numit, generalul!locotenent 5doua stele6 Ale#andru %anescu, la acel moment adjunct al ministrului de interne pentru pompieri, penitenciare, servicii si in$estrare. %edicat preocuparilor sale anterioare, generalul Ale#andru %anescu si!a inceput activitatea la conducerea spionajului prin a verifica situatiile financiare, legalitatea deconturilor in valuta, care anterior chiar daca le intuise vulnera"ile, nu a avut la indemana si toate elementele de control . 4u a fost nevoie decat inceperea verificarilor, fiindca imediat adevarul a fost scos la iveala : un mecanism rapace al coruptiei, patronat de Pacepa , inainte si de %oicaru, functiona su" acoperirea afacerilor de spionaj, cu precadere in $ona 9evantului, cu complicitati ara"e, israeliene si ramificatiile lor in alte $one geografice, cum ar fi continentele australe, dar si Europa . %oicaru si Pacepa au adus

prejudicii Romaniei prin proasta fundamentare cu informatii a unor mari proiecte de cooperare economica internationala, in care partenerii au fost lipsiti de orice intentie de serio$itate, fara "onitate, sau erau integrati unor retele criminale speciali$ate in escrocherii intrenationale. Asa de e#emplu, s!au e#portat mii de tractoare in Africa, in "arter cu "um"ac, lemn de esenta rara, paduri de ar"ori de cauciuc, minereuri s.a . Tractoarele au fost depo$itate in conditii lipsite de orice pa$a, fiind furate intregi , ori demontateD >um"acul a disparut din plantatii inainte de a fi receptionat, parcelele din paduri, alese pentru e#ploatare, au fost literalmente rase , ar"orii de cauciuc secatuiti. Acoperirea unor asemenea tepe trase cu complicitatea si prostia consilierilor speciali %oicaru si Pacepa presupunea o omerta la nivel guvernamental, pe care cei in cau$a au avut grija si priceperea sa o intretina, oricat ar fi costat. Ericum, nu plateau din "u$unarul lor. 4u plateau nici agenti straini, ci ofereau mici atentii unor to'arasi din conducerea superioara care do'edeau intelegere" deschidere si recepti'itate pentru ne'oile muncii speciale" care ser'ea partidului in gri)a sa nemarginita pentru prosperitatea poporului. E logica de "eton. Armat. 3a si mintile din care a emanat. %ar Pacepa capatase si gusturi de lu#. Aie ca i!au fost stimulate de serviciile pretinse de prietenii sus!pusi, fie ca se inspira din frecvenele sale calatorii in strainatate. Agoniseala pentru altii a fost si prilej de acoperire si satisfacere a propriei avaritii. Araudele comise prin dispo$itii a"u$ive in amninistrarea si gestionarea resurselor valutare cu destinatie speciala au inceput sa iasa la iveala. 3ei care tre"uiau sa semne$e deconturile prinsesera teama de controlul generalului Ale#andru %anescu. Mai mult, niste matrapa$lacuri ajunsesera si la cuunostinta lui 3eausescu, care daduse re$olutie de cercetare. In mai putin de trei luni de la preluarea conducerii %irectiei <enerale de Informatii E#terne, generalul Ale#andru %anescu apucase $dravan de odgoanele din plasa coruptiei, iar Pacepa urma sa faca o"iectul unei anchete prin deferirea sa justitiei militare. In momentul in care a aflat conclu$iile si propunerile de finali$are a cercetarii, Pacepa si!a aranjat, cu sprijinul unui prim viceprim ministru

al guvernului, care ii era indatorat, o chemare de urgenta in R.A. <ermania din partea 3oncernului AoFFer, ca persoana agreata pentru tratativele in vederea achi$itionarii motoarelor cu care se intentiona echiparea unor avioane ce urmau a fi produse in Romania. %in R.A. <ermania, dar si din 0iena, Pacepa a dat mai multe telefoane pentru a se interesa daca raportul generalului %anescu catre 3eausescu a fost trimis si cu ce re$olutie s!a intors. 9a ultimul apel , a primit vestea proasta : A 'enit apro&at . A inchis telefonul fara sa mai spuna ceva. Telefonase din 0iena, unde se afla la jumatatea drumului de intoarcere in tara. In acel timp, ofiterii %.<.I.E. din R.A.<ermania erau alertati ca nu!l mai gaseau si nu stiau ce si cum sa raporte$e 3entralei de la >ucuresti. Pacepa reintra pe teritoriul vest!german , unde apelea$a la prietenul si agentul sau Rolf 7pitra, de la 3oncernul AoFFer, pe care il stia ca este agentul 7erviciului de Informatii al 3omandamentului Trupelor Americane stationate in R.A.<ermania, cu solicitarea de a fi condus la "a$a unde se afla acest comandament. Ajuns in "a$a americana, unde nimeni nu!l cunostea si nici chiar cuvantul lui 7pitra , care l!a introdus in "a$a, nu a contat, Pacepa a spus ca este cunoscut de catre atasatul militar al Am"asadei 7.8.A. la >ucuresti. Acesta a fost chemat sa!l identifice, apoi l!a insotit in avionul care l!a trasportat la Aeroportul >a$ei Militare AndreGs din pro#imitatea Hashingtonului. Maniera in care a procdedat Pacepa nu era cea pe care ar fi urmat!o un agent al 3.I.A. si nici macar a unui cunoscator al modului de lucru al Agentiei. 3and un agent se afla intr!o situatie limita si tre"uie sa parareasca urgent tara in care se afla, are intotdeauna pregatit un plan special , un sistem de legatura si este e#tras , nu lasat sa se descurce si sa se predea unui serviciu concurent, fiindca intre 3.I.A. si agentiile de informatii americane e#ista o adevarata rivalitate. I.<.>!ul al carui om Pacepa era , posi"il si inainte de a fi recrutat in 7ecuritate, nu l!a e#tras in 8.R.7.7. din doua motive : avea nevoie de el in 0est, iar la Moscova nu numai ca nu le era util, dar ar fi insemnat sa se riste complicatii in relatiile "ilaterale pe care >rejnev nu si le!ar fi putut permite. In acelasi timp, rusii a tras un ma#im profit din lovitura primita de 3eausescu ca urmare a tradarii lui Pacepa, cunoscator a

multora dintre vulnera"ilitatile si predispo$itiile inaltei nomenclaturi de la >ucuresti. Aaptul de a nu fi primit cetatenia americana decat dupa $ece ani, arata ca defectorul Pacepa a fost tratat cu precautia necesara tinerii cat mai departe a calului trioan. Argumentele care sustin ca Pacepa a lucrat pentru I.<.>. sunt suficiente, solide si necontra$ise , nici macar cu contraargumente. 3hiar din momentul preluarii primului sau post in %irectia de 3ontrasa"otaj, Pacepa a intrat in atentia si grija sefului grupului consilierilor sovietici, pe a carui filiera venisera si recomandarile sau ordinul de incadrare. %upa cum avea sa ne relate$e generalul Aron >ordea, care la inceputul anilor -./ era seful 7ecuritatii Raionului Titu, locotententul major Pacepa era atasat cau$ei 8niunii 7ovietice, considerand drept o tradare a acesteia faptul ca <heorghe <heorghiu %ej daduse ordin sa se ascunda de rusi e#istenta unor $acaminte de petrol in 3ampia Munteniei, punand sa se sadeasca lastari de salcami care sa acopere marcajele locurilor unde se efecuasera prospectiunile, iar hartile si documentatiile geologice sa fie pastrate la Ministerul de Interne, de catre 7ecuritate. 3um Pacepa primise in raspundere tocmai contrasa"otajul in sectoarele de e#tractie si petrochimie, a ajuns in posesia secretului si a dove$ilor ca tovarasii sovietici sunt mintiti, inselati prin ascunderea $acamintelor respective, asa ca a procedat potrivit propriei constiinte . 8rmarea a fost aceea ca seful consilierilor sovietici a dat "u$na in ca"inetului ministrului de interne, Ale#andru %raghici, amanintandu!l cu impuscarea, daca nu pune la dispo$itie informatiile privin amplasamentele $acamintelor , pentru ca 7ovrompetrolul sa treaca la e#ploatarea lor. Ministrul %raghici l!a chemat la ordine pe seful Raionului de securtate Titu, cerandu!i sa afle tradatorul. A primit raspunsul in aceiasi $i : locotenentul major Pacepa era unicul pastrator al documentatiei. Ministrul a luat act si a cerut tacere, deoarece nu se putea impotrivi generalului rus. %ar Pacepa a fost promovat la serviciile e#terne ale securitatii, unde isi va desavarsi ascensiunea , in pofida unor evenimente profesionale negative in care rolurile sale au ramas pana asta$i in noaptea si negurile spionajului . 5pentru detalii D.