Instalatia de Aprindere

Destinatia si partile componente: Instalatia de aprindere are rolul de a produce scanteia electrica,prin obtinerea unei tensiuni inalte intre electrozii bujilei,capabila sa aprinda amestecul carburant format din benzina si aer. Instalatiile de aprindere pot fii: -instalatie de aprindere cu magnetou,care nu se mai foloseste la automobile,fiind utilizata mai mult la motorete,motociclete si la unele automobile de curse. Ea este formata din magnetou(ca sursa de curent joasa si inalta tensiune) si fise care distribuie curentul de inalta tensiune la bujii; -instalatii de aprindere cu baterie de acumlatoare; -instalatii de aprindere electronice; -instalatii de aprindere electrostatice; a motoarele de automobile se utilizeaza instalatie de aprindere cu baterie de acumlatoare Formata din:bateria de acumlatoare,ca sursa de curent,indicatorul de curent ,contactul cu c!eia,bobina de inductie,cu infasurarea primara si infasurarea secundara,conductorul se joaca tensiune(care face legatura intre elementele circuitului primar),ruptorul-distribuitorul care cuprinde:contactele,bucsa cu came,condensatorul si distribuitorul cu rotorul, alimentat de fisa centrala(conductorul de inalta tensiune),fisele bujiilor si bujiile.

"

Constructia elementelor componenete ale instalatiei de aprindere: $ateria de acumlatoare este sursa care furnizeaza curent continuu de pornire a motorului, cat si pentru alimentarea instalatiei de aprindere si a celorlalti consumatori. Instalatiile electrice ale automobilelor utilizeaza baterii de acumulatoare acide cu placi de plumb de 1" %,a&and borna minus legata la masa(partea metalica a automobilului) si borna plus in circuitul electric. Indicatorul de curent, la instalatiile &ec!i,este un ampermetru legat in serie in circuit;la instalatiile moderne, se utilizeaza &oltmetrul,datorita unei mai bune fidelitati a indicarii starii bateriei si a incarcarii ei de catre generator,in timpul functionarii motorului.%oltmetrul se leaga in paralel cu circuitul electric. 'nele instalatii folosesc,in locul ampermetrului sau &oltmetrului,un bec de control (colorat in rosu sau &erde),care la contectarea contactului cu c!eie,se aprinde si indica e(istenta curentului pe circuit; aceste instalatii au si un releu de legatura cu generatorul de curent(alternatorul)care stinge becul dupa pornirea motorului,indicand prin aceasta ca generatorul incarca bateria de acumulatoare. )ontactul de c!eie are rol de a alimenta circuitul de aprindere si de pornire (prin demaror),precum si ati consumator si ai ec!ipamentului electric.Este sub forma unui dispoziti&,pre&azut cu borne,care se alimenteaza de la bateria de acumulatoare,numai in momentul rasucirii c!eii de contact,in prima pozitie;in pozitia a doua ,alimenteaza demarorul pentru pornire c!eia libera re&ine automat in prima pozitie. $obina de inductie functioneaza pe principul unui autotransformator,a&and rolul de a transforma curentul de joasa tensiune,primit de la bateria de acumulatoare,in curent de inalta tensiune,capabil sa strapunga spatiul dintre electrozii bujiiei pentru a obtine scanteia electrica. *e compune din:suportul,miezul magnetic,infasurarea primara,formata din "++-#++ spire din sarma de cupru emailat cu diametrul de +,,-1mm asezate de mai multe straturi alternand cu !artie izolatoare,peste infasurarea secundara formata din 1-+++-"++++ spire de sarma de cupru emailat cu diametrul de +,+,-+,1mm, bobinata pe miez in mai multe straturi izolate intre ele cu !artie de transformator.*e bobineaza infasurarea primara peste cea secundara pentru ca racirea sa fie mai buna,a&and in &edere &aloare curentului care trece prin infasurarea primara de #-.A,fata de +,++1A in cea secundara. )apetele infasurarii primare se leaga la bornele,fiind puse in legatura cu sursa de curent (prin contactul cu c!eie)si contactele ruptorului.Infasurarea secundara are un capat legat la inlatirarea primara si altul la borna. /e mentionat ca bornele ale infasurari primale sunt notate cu (0),la intrarea curentului in bobina,si cu (-) la iesirea din bobina;aceasta pentru a se corela sensul curentului cu cel al spirelor infasurarii. $obina este inc!isa in carcasa de eponita(corpul si capacul cacasei fiind asamblate prin suruburi),iar in interior se gaseste ulei de transformator pentru racirea infasurarilor. 'nele bobine au carcasa metalica capsulata, a&and miezul sprijinit pe steatit (material plastic),iar izolatia bobinajului fata de carcasa se face cu material bituminos.

1entru preintampinarea supraincalzirii primale la turatii mici ale motorului, la unele bobine de inductie,se monteaza in serie un &ariator in interioru sau e(teriorul bobinei de inductie,care se scurtcircuiteaza la pornirea prin releul contactului de pornire. 2unctionarea bobinei de inductie:cand contactul cu c!ei este conectat,curentul de la baterie trece prin infasurarea primara si se inc!ide circuitul primar prin contactele ruptorului la masa.)urentul din infasurarea primara atinge o &aloare cu atat mai mare cu cat inter&alul de timp dintre doua desc!ideri succesi&e ale contactelor ruptorului este mai mare. )and se desc!id contactele ruptorului,curentul in circuitul primar scade la zero,iar in infasurarea secundara se induce un curent de inalta tensiune de 1-+++-"-+++ %,capabila sa dea scanteie electrica intre electrozii bujiei si sa aprinda amestecul carburant. /ar liniile de forta ale campului magnetic &or intersecta si infasurarea primara,dand nastere la un curent de autoinductie de circa 1++%,care reduce &iteza de crestere a curentului din infasurarea primara la inc!iderea contactelor ruptorului(a&and sens in&ers) iar la desc!idere,franeaza &iteza de scadere,a&and acelasi sens.Acesta pro&oaca si un arc electric intre contactele ruptorului,o(idandu-le si uzandu-le rapid. Ani!ilarea fenomenului se realizeaza cu ajutorul unui condensator de +,"--+,", u2,care inmagazineaza curentul de autoinductie la intreruperea contactelor si-l reda in circuitul

primar la refacerea lor,pentru a amplifica inductia.

Ruptor distribuitor este un asamblu format din ruptor si distribuitor cu rolul distincte: ruptorul intrerupe si contacteaza circuitul primar al instalatiei de aprindere,iar distribuitorul repartizeaza curentul de inalta tensiune la bujiile montate la cilindri,in ordinea de aprindere prestabilita. )onstructia si functionarea ruptor-distribuitorului:pe corpul este montata borna izolata 1# de alimentare cu curent de la bobina de inductie(primit de la bateria de acumulatoare), iar contactele ruptorului sunt sub forma unor pastile din 3olfram pe suporturi montate pe platoul.Aceste contacte sunt desc!ise periodic de catre bucsa cu came,al caror numar corespunde numarului de cilindri,iar in paralel cu contactele,este montat condensatorul. In momentul intreruperii contactelor in bobina de inductie se induce curent de inalta tensiune, care printr-o fisa centrala (conductor), alimenteaza capacul distribuitorul de 4

ebonita;prin plotul central(prin bonz sau alama), curentul este transmis la peria de carbune( cu arcul sau), la rotorul( din ebonita cu lamela de alama), care-l distribuie prin plotii laterali (bornel laterale) si fise la bujii.)apacul se fi(eaza pe corpul ruptorului cu elemele. *incronizarea turatiei bucsei cu came si a rotor-distribuitorului se face prin montarea lor pe acelasi arbore al ruptor-distribuitorului care primeste miscarea de la pinionului de antrenare, angrenat cu roata dintata elicoidala de pe arborele cu came; turatia este pe jumatatefata de cea a arborelei cotit la motoarele in patru timpi si egala la motoarele in doi timpi. )ontactul mobil este apasat pe contactul fi( de catre o lamela elastica in perioadele inc!iderii./e ung!iul de inc!idere a contactelor (ung!i /3ell) depinde cresterea &alorii curentului in circuitul primar al bobinei de inductie. a motoarele cu turatia mare, acest ung!i de inc!idere a contactelor fiind redus, se foloseste sistemul cu ruptoare duble, pentru a mari timpul de inc!idere. /istanta dintre contacte, in momentul inc!iderii de catre cama, este bine determinata +,.-+,4 mm, se masoara cu lamele de interstitii si se regleaza prin pozitionarea contactului fi(, cu ajutorul unui surub montat in orificiul o&al al suportului acestuia. )amele bucsei desc!id contactul mobil prin pintenul izolatfi(at pe el. Intre lamele rotorului si plotii laterali e(ista o distanta de +,"-+,-. mm. astfel incat curentul de inalta tensiune este distribuit sub forma unui arc electric. /esc!iderea contactelor se face prin modificarea continua a a&ansului, pentru buna functionare a motorului. 1entru aceasta, ruptor-distribuitorul se fi(eaza pe motor intr-o pozitie care sa asigure un a&ans &acuumatic prin depresiune (corectarea a&ansului se face in functie de sarcina motorului).

-6egulatorul de a&ans centrifugal este format din doua greutati articulate pe o flansa cu doua stifturi,pe arborele ruptorului, care sunt solidarizate cu flansa bucsei cu came prin doua arcuri tarate. a o anumita turatie, contragreutatile se departeaza si rotesc bucsa cu came, in sensul de rotatie, asigurand un a&ans la desc!idere contactelor cu ata mai mare cu cat turatia motorului este mai mare. %ariatia a&ansului este proportionala cu marimea greutatilor si cu forta arcurilor, stifturi deplasandu-se in orificiile alungite ale flansei bucsei cu came. -6egulatorul de a&ans &acuumatic (prin depresiune) este format dintr-o capsula cu o membrana in interior, articulata cu platoul ruptorului. )apsula este in legatura cu galerie de admise (sub clapeta de acceleratie a carburatorului) printr-o conducta. El intra in actiune, in functie de sarcina motorului (sub capeta de acceleratie a carburatorului) printro conducta.El intra in actiune,in functie de sarcina motorului (sub turatia minima de functionare a regulatorului centrifugal) )and clapeta este inc!isa,depresiunea este mare si regulatorul &acuumatic asigura a&ans ma(im,rotund platoul in sens in&ers. a desc!iderea clapetei,depresiunea este redusa si regulatorul &acuumatic nu lucreaza. /e asemenea,regulatorul de a&ans &acuumatic asigura si curatirea contactelor in timpul functionarii. a desc!iderea partionara a clapetei,functioneaza in pozitie intermediara. 2unctionarea regulatorului a&ansului &acuumatic este in limitele depresiunii de +,"-+,.- bar,asigurand un a&ans de "-1"grade 6A). In prezent se folosesc regulatoare prin depresiune uni&ersale.

)ondensatorul este format din doua armaturi metalice(folii de staniu),izolate intre ele cu !artie de condenzator,infasurate in forma de sul;o armatura se leaga la carcasa metalica a condensatorului,care se pune la masa,la cealalta armatura este lipita la un fir conductor care se racordeaza la contactul mobil.)apacitatea ani!ileaza efectul autoinductie de la bobina de inductie,protejand contactele impotri&a o(idarii si uzarii lor,cand se desc!id si pot conduce la formarea de arc electric.

Bujia are rol de a produce scanteia electrica pentru a aprinde amestecul carburant. Este formata din:electrodul central montat in izolatorul ceramic,electrodul lateral,corpul metalic,garniturile de etansare,corpul electrodului central,piulita(pentru fi(area terminatiei fisei).Etansarea bujiei cu locasul din c!iulasa este asigurata de o garnitura metalo-plastica. $ujia poate fi demontabila si nedemontabila(utilizata la marea majoritate a automobilelor).)aracteristicile importante ale bujiei sunt dimensiune filetului si &aloare termica. %aloarea termica a bujiei este timpul in secunde,pana ajunge la temperatura de autocuratire a electrozilor.*cara &alori termice este cuprinsa intre 1.- si "4+. /in acest punct de &edere,bujiile pot fi reci(cele cu &aloare termica mai mare)si calde (cu &aloare termica mai mica).$ujiia calda are izolatorul electrodului central iesit in afara corpului. 2iletul bujiei poate fi 81.,815,8"",iar lungimea lui depinde deplasarea ei in locasul din c!iulasa(prea scurt pro&oaca calamina,prea lung &a fi lo&it de piston). Intre electrozi e(ista o distanta reglabila (prin deplansarea electrodului lateral) de +,--+,, mm. 2unctionarea bujiei consta in trecerea curentului de inalta tensiune de la distribuitor

1+

prin fisa la electrodul central si inc!iderea circuitului la electrodul lateral (de masa) intrucat curentul trebuie sa strapunga spatiul dintre electrozi, circuitul se inc!ide sub unui arc electric, deci o scamteie care aprinde amestecul carburant. $ujiile romanesti, fabricate la *interom )luj-9apoca, sunt simbolizate tinand cont de caracteristicile lor: 9 (pentru filet normal), (pentru filet lung),1(pentru bujii cu izolatorul ci cioc proeminent-bujii termoelastice).2iletele cele mai uzoale sunt 81.(1."-mm si 815(1.1-mm. autoturismul ogan se recomanda bujiile 629-, :. 1entru /acia1#1+,se utilizeaza bujii 1.915 sau 1.9115,corespunzatoare &ec!ii simbolizari de 81.-""- si respecti& 81.-""-1(pentru pornirea mai usoara a motorului pe timp rece). a ;ltcit se folosesc bujii cu filet lung,astfel:1. 1".,1.) 1". sau 1.) 1", pentru ;ltcit )lub si 1.) 1", pentru ;ltcit *pecial. Alegerea bujiilor se face dupa principiul:bujii reci pentru motoare cu raport de compresie si turatie mare,precum si in localitati aglomerate,e&itanduse preaprinderile;la motoarele lente si cu raport de compresie scazut se recomanda bujii calde,pentru a se impiedica depunerile de ulei si calamina pe electrozii si deci poluarea;tot bujii calde se &or folosi si pentru motoarele uzate. )onductoarele de joasa tensiune(din cupru multifilar cu izolatie din material plastic) fac legatura intre elementele circuitul primar.)ele care pleaca la bateria de acumulatoare au sectiune mare pentru transmiterea curentului de inalta &aloare de maror,capabil sa asigura pornirea.)apetele lor au terminatii de prindere pentru suruburi sau papuci. )elelalte circuite au sectiuni cuprinse intre +,- si . metru,metrupatrat utilizearea lor tinand seama de incarcarea circuitului(puterea consumatorilor,in <). )onductoarele de inalta tensiune(fisele)fac legatura intre bobina de inductie si borna centrala a capacului distribuitorului(fisa centrala),precum si dintre distribuitor(bornele laterale ale capacului)si bujii.Ele au sectiune mai mare,sunt tot din cupru litat,dar izolatia din material plastic mai groasa.)apetele lor au piese de terminatie pentru fi(are si mansoane de cauciuc protectoare.8ontarea lor la bujii se face ordinea de functionare a motorului(1-#-.-"la /acia1#1+). 2unctionarea instalatiei de aprindere:la inc!iderea contactului cu c!eia,curentul electric de la bateria de acumulatoare trece prin indicatorul curent si infasurarea primara a bobinei de inductie la contactul mobil si contactul fi( al ruptorului,se desc!id contactele si,deci, se intrerupe curentul primar,iar in bobina de inductie se induce un curent de inalta tensiune de 1-+++-"-+++%,care,prin fisa centrala,este trimis la distribuitor,unde rotorul il repartizeaza prin plotii lateralii la fise si apoi la bujii in ordinea de functionare a motorului;condensatorul inmagazineaza curentul de autoinductie,pe care-l &a reda la refacerea contactelor ruptorului pentru ca inductia din infasurarea secundara sa fie mai puternica la urmatoarea desc!idere. 2azele se repeta,asigurand scanteile la bujii,pentru aprinderea amestecului carburant si

11

deci buna functionarea motorului. Instalatii electronice de aprindere: a motoarele de turatie mare,sistemul clasic de aprindere nu este satisfacator deoarece timpul de inc!idere a contactelor este foarte mic si curentul primar nu atinge &alori care sa asigure un flu( magnetic mare pentru ca infasurarea secundara sa se poata optine o tensiune inalta,capabila sa produca o scanteie puternica intre electrozii bujiei. 1reintampinarea fenomenului se realizeaza cu instalatii electronice de aprindere.Acestea pot fi,dupa modul de intrerupere a curentului care comanda aprinderea,cu tranzistoare,a&and ruptoare mecanice sau cu impulsuri(ruptor electromagnetic sau fotoelectric),sau cu elemente semiconductoare si condensatoare. A&antajele instalatiilor de aprindere electronice sunt multiple: se intrerupe brusc circuitul primar din bobina de inductie, ceea ce duce la o &aloare mare a tensiunii in secundar, ce nu mai depinde de turatia motorului, mai ales mai timp rece, datorita tensiunii inalte din secundar, se atenueaza uzura contactelor, datorita curentului de &aloare foarte mica din circuitul primar(+,"--+,-A fata de #,--. A la aprinderea clasica) si deci numai necesita reglari repetate: micsoreaza consumul de combustibil,iar motorul functioneaza mai bine, datorita arderilor complete ale amestecului carburant. )omponentele instalatiei sunt prezentate in figura 7.4. 2ata de instalatiei obisnuite, cuprinde: captori de turatii, care detecteaza trecerea plotului metalic de pe &olantul, care transmite la fiecare rotatie a arborelui cotit un impuls de declansare la calculator, captorul este calat inainte de 18E, iar intre doua captoare e(ista un decalaj captorul de depresiune, care transmite informatia despre &alori depresiunii in tubulatura de admisie pentru realizarea unei corectii de a&ans de 1+grade (priza captorului este legata printr-un tub sub clapeta de acceleratie a carburatorului), calculatorul contine un microprocesor, care pe baza informatiilor primite, calculeaza momentul optim de producere scanteii in functie de turatia si sarcina motorului, aceasta este posibil prin intermediu bobinei de inductie, care este alimentata de catre calculator de un curent primar de 1"% ce &a induce inalta tensiune pentru alimentarea bujiilor.

1"

2unctionare. a pornire,antrenarea arborelui otit dce catre demaror cu turatia redusa, plotul metalic trecand pe sub captorul, mentine un a&ans se modifica datorita captorului,

1#

care informand calculatorul,determina momentul optim de declansare a scanteii in raport cu punctele de a&ans ma(im.*canteia se produce in inter&alul de timp in care plotul parcurge spatiul dintre cele doua captoare de turatie. a oprirea motorului,daca plotul nu trece in timp de +,--"s pe sub cele doua captoare,dispoziti&ul de temporizare intrerupe automat alimentarea bobinei de inductie,protejand-o astfel de mentinerea ei prelungita sub tensiune. Este interzisa deconectarea bateriei de acumlatoare,in timpul functionarii motorului, pentru a nu se distruge calculatorul. /i&ersele autoturisme moderne sunt dotate cu alte tipuri de instalatii de aprindre electronice,cu o mare di&ersitate de calculatoare care asigura cu precizie momentul optim de declansare a scanteii la bujii. Instalatia de aprindere electronica E*= asigura motorului o buna functionare,cu arderea completa a combustibilului,datorita momentului optim de declansare a scanteii fapt ce conduce la reducerea poluarii. )alculatorul E)8 controleaza aprinderea amestecului carburant bazat pe informatiile primite de la senzorii de:turatie,pozitia arborelui cotit,temperatura motorului,presiunea atmosferica si sarcina motorului. 2unctionare:ruptorul electromagnetic,rotinduse o data cu a(ul distribuitorului,produce impulsuri electromagnetice. Antrenarea se face de catre arborele cu came de pe c!iulasa.Acesta fiind conectat la calculatorul E)8,controleaza a&ansul la aprinderea prin borna pentru semnalul de referinta inalta in functie de informatiile senzorilor de turatie si pozitia arborelor de cotit.$orna semnalului de referinta joasa,este conectata la masa distribuitorului;borna de b>-pass, asigura comutarea controlului a&ansului de la modul E)8,la turatia motorului de cca .++ rot?min.$orna de la E)8 declanseaza functionarea modului si prin bobina de inductie curentul de joasa tensiune este transformat in curent de inalta tensiune "5+++%,care prin distribuitorul,alimenteaza bujiile,producand scanteia electrica pentru aprinderea amestecului carburant in ordinea de functionare a motorului. In figura 7.,b este prezentata instalatia de aprindere electronica cu bobina-distribuitor utilizata la autoturisme Audi si *eat. 2unctionare:$ateria de acumulatoare alimenteaza cu energie electrica bobina de inductie si calculatorul E)8. )urentul de la baterie(1"%)trece prin infasurarea primara dubla a bobinii de inductie, a caror terminale sunt conectate la calculator.1rin inductia electromagnetica ia nastere in cele doua infasurari secundare ale bobine, un curent de inalta tensiune ("5-#+@%) care alimenteaza de bujiile direct de la capacul distribuitor al bobinei./e remarcat ca bobina alimenteaza prin fisele bujiile cilindrilor simultan;bobina secundara alimenteaza, de asemenea,simultan bujiile cilindrilor prin fisele,in aceiasi timp de functionare ai

1.

motorului.In felul acesta se respecta ordinea de functionare a motorului 1-#-.-".Inductia electromagnetica de la joasa de inalta tensiune se produce la comanda calculatorului,in functie de semnalul captorului de pozitie a arborelui cotit.Acesta se monteaza pe carterul ambreiajului si are rolul de a repera pozitia de celor doi dinti lipsa de pe coroana dintata a &olantului,cea ce indica pozitia de referinta a arborelui cotit pentru cilindrii./in acest moment incepe comanda calculatorului pentru fiecare ciclu motor,in functie de parametri: timpul de injectie a benzinei,momentul injectiei si a&ansul la aprindere.

A&antajul acestei instalatii de aprindere costa in faptul ca are o constructie simpla,se elimina o serie de subansable(ruptor-distribuitor si bobina separate),incat bobina de inductie incorporeaza si distribuitorul intr-un asamblu compact cu distributie stationara

1-

fara elemente in miscare. 2isele de legatura dintre capacul distribuitorului si bujii sunt de constructie speciala, a&and miezul confectionat din fibra de sticla inpregnata cu carbune,iar mantaua de protectie din mase plastice cu continut din silicon.Astfel se asigura o deparazitare electrica buna. ; alta &arianta de aprindere electronica moderna este instalatie bobina de inductie indi&iduala pentru fiecare bujie.2iecare bobina de inductie compacta este conectata la E)8, cu terminalul circuitului secundar montat direct la bujie.In felul acesta se elimina fisa de legatura dintre bobina si bujie.)ircuitul primar al fiecarei bobine, fiind comandat de catre E)8,asigura intreruperea lui periodic,iar inductia de circuitul secundar asigura tensiunea inalta de "5-#+@% de calitate iar bujia produce o scanteie puternica pentru aprinderea si arderea completa a amestecului carburant. %arianta asemanatoare,dar cu o bobina comuna pentru cate doi cilindri ai motorului se utilizeaza la autoturisme @ia./e remarcat ca aceste tipuri de aprindere electrica pot folosii bujii cu "-# electrozi laterali pentru ca scanteia sa fie cat mai puternica. Intretinerea,defectele in exploatare si repararea instalatiei de aprindere: Intretinerea instalatiei de aprindere: /efectiunile motoarelor cu aprindere prin scanteie se datoresc,in proportie de circa 1-la suta,instalatiei de aprindere,ceea ce impune o mare atentie operatiilor de intretinere. 6uptor-distribuitorul necesita o serie de operatii de intretinere care se prezinta in continuare. %erificarea si reglarea ruptorului se e(ecuta periodic: -se controleaza starea contactelor,care,daca prezinta o(idari sau uzuri se curata cu !irtie abrazi&a de granulatie fina sau cu piatra abrazi&a foarte fina,redandu-le formele initiale; -se &erifica elasticitatea arcului contactului mobil,cu un dinamometru:forta de intindere trebuie sa fie .++-4++9; -se &erifica starea pintenului izolat si a conductorului de alimentare a contactului mobil; -se regleaza distanta dintre contacte la +,.+-+,4+mm prin deplasarea suportului contactului fi((cama desc!izand contactul mobil in pozitie ma(ima),cu ajutorul unui surub de reglaj, montat in orificiul o&al al suportului,dupa care se fi(eaza cu surubul de blocare. *e &erifica desc!iderea conductelor succesi& pentru toate camele,pentru ca uzula lor este neuniforma si la ne&oie se corecteaza. 9erespectarea reglajului duce la inreutatirea functionarii motorului,ca urmarea modificarii a&ansului la aprindere; -se &erifica jocul arborelui de la ruptor,in bucsele la gare din corpul ruptor-distribuitorului;jocul radial este+,"mm duce la inrautatirea functionarii motorului; -se &erifica jocul pinioanelor de antrenare a arborelui ruptorului(joc admis +,1mm); -se controleaza starea bucsei izolatoarea din corpul ruptorului si a bornei de alimentare de la bobina de inductie; -se &erifica functionarea condenzatorului fie cu tester electronic,fie prin incarcarea-descarcarea cu un curent de ""+%(scanteia trebuie sa fie puternica,de culoare albastra).

14

%erificarea distribuitorului consta in analiza starii izolatiei capacului,a ploturilor, a periei si arcului,a clemelor de fi(are. /e asemenea se controleaza starea de izolatie a rotorului,o(idarea lamelei rotorului si distanta ei fata de ploturile laterale. )ontrolul functionarii regulatorului de a&ans centrifugal se face cu ajutorul lampii stroboscopice,la turatia de 1+++rot?min si la cea corespunzatoare putere economice; &erificarea functionarii regulatorului de a&ans centrifugal se face tinand cont de reperul pentru 18I al pistonului de pe capacul distributiei (&olantul motorului)si de un reper ajutator bine definit pentru fiecare tip de motor.Initial,reperul ajutator trebuie sa se deplaseze spre cel fi(,iar in final sa se suprapuna. %erificarea a&ansului &acuumatic se face pe un stan special,pornind de la tiratie de ralant,cand clapeta de acceleratie este inc!isa si pe masura ce se desc!ide se urmareste &aloarea a&ansului. In general,a&ansul &acuumatic este de ",--1-grade 6A) pentru o &ariatie a depresiunii de +,#--+,,bar;daca membrana este fisurata,dispoziti&ul de a&ans &acuumatic nu functioneaza. %erificarea punerii la punct a aprinderii,care sa asigure respectarea a&ansului de desc!iderea contactelor ruptorului si deci a scantei a bujii, se face astfel: -se roteste arborele cotit pana se aduce pistonul la puncte corespunzator a&ansului indicat si se scoate capacul distribuitorului; -se roteste corpul ruptorului,pana ce cama corespunzatoare corpului de la capacul distribuitorului desc!ide contactele;aceasta se determina sa fie cu lampa de control montata intre 1,

contactul mobil si masa si care se aprinde in acest moment(la desc!iderea contactelor),fie cu lampa stroboscopica prin reperele de punere la punct. A&ansului se mareste prin rotirea corpului ruptorului in sens in&ers sensului de rotatie, si se micsoreaza rotindu-l in acelasi sens(a&ansul la aprindere la /acia1#1+ este de +-" grade,la Aro-".+ de 5grade,la ;ltcit club de 1+grade,la ogan la turatia de ralanti este de .-5grade. -*e bloc!eaza corpul ruptorului cu surubul corespunzator si se monteaza capacul distribuitorului,iar fisele se racordeaza la bujii in ordinea de functionare a motorului. ;rdinea de functionmare a motorului este de :1-#-.-"la /aci1#1+ si ogan;1-.-#-"la ;ltcit club,1-"-.-#laAro. -1e automobil,se &erifica a&ansul de aprindere in priza directa pe drum orizontal la &iteza de "+-"-Am?! pentru autocamioane si #+-.+Am?! pentru autoturisme;se apasa brusc pe acceleratie pana la -+-4+Am?! si daca motorul da detonatii slabe,se mareste a&ansul,iar la detonatii puternice se micsoreaza

15

Bobina de inductie necesita operatii de intretinere simple;&erificarea fi(arii papucilor de legature de conductoarele de joasa tensiune,a piesei terminale si a mansionului de cauciuc pentru fisa centrala,starii de fi(are a bobinei pe motor,functionarii ei cu testerul electronic sau prin proba scanteii,folosind intreruperea contactelor ruptorului manual. $ujia necesita de curatire,reglarte si &erificare a functionarii. Incercarea bujiei se face cu un dispoziti& sub presiune de aer comprimat la --, bar si cu bobina de inductie proprie,urmarind intensitatea si culoarea scanteii(sa fie albastru si continua);daca prezinta intrerupari sau scurgeri intre izolatie si corp,bujia nu este corespunzatoare.*e poate face incercarea bujiilor direct pe motor,cu osciloscopul electronic. 1e testerul electronic se pot face &erificari dinamice ale componentelor istalatie de aprindere.6ezultatele sunt afisate pe ecranul esciloscopului cu care este dotat testerul,

17

sub forma unor curbe,in functie de parametrii ceruti componentelor.%erificarea se face cu motorul incalzit,la ralanti si la di&erse turatii,indicate de documentatia testerului. )urbele obtinute trebuie sa se incadreze in limitele prescrise,citindu-se direct pe ecran &alorile lor admisibile. In continuare se prezinta cate&a oscilograme caracteristice. In oscilograma din figura 7.11 se prezinta &aloarea ma(ima a tensiunii din infasurarea secundara a bobinei de inductie(1,-""A%,in functie de tipul bobinei);a doua semiunda trebuie sa fie 1?"-1?# din &aloarea primei unde,pentru corecta ei functionare.)elelalte curbe indica diferitele stadii pana la sfarsitul emisiei curentului de inalta tensiune(tensiunii de strapungere dintre electrozii bujiei).

In figura 7.1" se prezinta modul de control al ung!iului /3el(de inc!iderea camelor). Acesta este corect la o &aloare de inc!idere,iar cel de desc!idere al camei. /iagnosticarea contactelor ruptorului este redata in oscilogramele din figura7.1#. %erificarea condensatorului este prezentata in figura 7.1. unde elipsa si dreapta 1-" trebuie sa se incadreze in &alorile indicate ,in functie de capacitatea lui. )onductoarele trebuie sa nu aiba intreruperi,dezizolari sau imbatraniri ale izolatiei iar piesele terminale de legatura se dezo(ideaza si se fi(eaza bine pe elementele instalatiei de aprindere pentru a e&ita caderile de tensiune. $ornele bateriei si conductoarele respecti&e se dezo(ideaza si se ung cu un start subtire de unsoare consistenta ,protectoare. "+

)onductoarele de inalta tensiune trebuie sa nu aiba crapaturi,rupturi sau inbatraniri ale izolatiei,iar piesele terminale de racordare sa nu aibe o(idari sau portiuni arse,mansoanele de protectie fiind in stare buna. -$una functionarea este asigurata de o tensiune corecta debitata de bateria de acumulatoare (1"-1.%). -)and se spala motorul cu apa sau detergentii,se &or acoperii partile componente ale instalatie electrice cu folii de material plastic,iar inainte de pornirea motorului se sufla apa depusa,cu aer comprimat;contrar,pornirea este greoaie,iar contactele ruptorului se o(ideaza si capacul distribuitorului se poate fisura. -9u se lasa circuitul primar conectat prin c!eia de contact, deoarece se poate arde bobina de inductie. -)and se face reglarea ruptorului,se pun "-# picaturi de ulei de motor pe garnitura de pasla pentru ungerea arborelui. -9u se &or folosi bujii de alte &aloare termica decat cea indicata sau ec!i&alenta; de asemenea,nu se admit fisuri ale portelanului sau deteriorari ale corpului. a &erificarea,electrozii trebuie sa aiba profilul corespunzator,iar culoarea rosie-caramizie,ceea ce indica buna functionarea a motorului. Este interzisa curatirea bujiilor prin incalzire cu flacara. 9u se &or folosi reductii la bujii. /upa 1-+++-"++++ Am,bujiile se inlocuiesc,pentru e&itarea pornirii greoaie a motorului si consumului e(agerat de combustibil. -)and se circula cu automobilul pe santiere sau pe drumuri in conditii de praf,se recomanda curatirea componentelor instalatiei si conductoarelor cat mai des,pentru ca depunerile de ulei si praf pot da scurtcircuite sau suprasolicitari ale instalatiei de aprindere.

"1

""

Instalatiile de aprindere electronice necesita o serie de oparatii specifice,inplus fata de componentele comune si anume. -controlul captoarelor de turatie,prin debransarea conductoarelor de legatura cu calculatorul si montarea unui &oltmetru./upa pornirea motorului si mentinerea la o turatie de 1+++ rot?min,tensiunea trebuie fie +,--"% cand platoul de &olant nu este sub captor si --,% cand platoul este sub captor; -controlul captorului de depresiune,cu &oltmetrul montat intre bornele cu motorul la ralanti,la accelerarea partiala a motorului,acul &oltmetrului trebuie sa de&ieze la o &aloare de depresiune de circa+,"bar; -functionalitatea calculatorului este controlata cu aparataj special si necesita operatii deosebite; -&erificarea blocului de comanda,ca si generatorul de semnal se face,de asemenea pe testere speciale. *e pot face pe autoturism:&erificarea cone(iunilor,functionalitatea generatorului de semnal si a blocului de comanda prin efectele finale(scantei la bujii)intreruparea conductoarelor de legatura. a generatorul de semnal se poate &erifica si inelul magnetic fata de reperul lui,prin

"#

rotirea manuala a arborelui cotit,urmarind scanteia la bujie;daca acesta nu este corasopunzatoare pot fi semnalate defecte ca:nealimentarea bornei cu energie electrica;cone(iunea la masa automobilului intrerupta,circuitul integral defect./aca sunt intreruperi pe circuit, acesta se refac;daca de&iatia reperelor inelului magnetic sunt peste cele indicate,se inlocuieste inelul(defect sau desprins). a conectarea conductoarelor,nu se &or face in&ersari la bornele respecti&e,scurtcircuitari intre conductoare,bruscarea blocului de comanda e&itarea imbacsirii inelului magnetic cu particule metalice,care pot duce la deterioarea circuitului integrat. /efectele in e(ploatare ale instalatiei de aprindere: 8area majoritate a defectiunilor instalatiei de aprindere din circuitul primar sau secundar conduc la imposibilitatea pornirii motorului,la oprirea sau functionarea neregulata. Acestea sunt de natura intreruperilor sau scurtcircuitelor de curent,dar uneori a dereglarilor. 8otorul nu porneste,datorite urmatoarelor cauze: -desfacerea,slabirea sau ruperea conductoarelor electrice,precum si scurtcircuitarea lor la masa; -infasurarea primara a bobinei de inductie arsa; -scurtcircuite la infasurarea secundara a bobinei de inductie; -contactele ruptorului o(idate,arse sau dereglate; -condensator strapuns. %erificarea se face cu lampa de control,prin conectarea unui pol la masa,iar celalat,succesi& la elementele de &erificat,dupa conectarea contactului cu c!eie:la aparatia defectiunii,lampa se stinge. Alte cauze: -sc!imbarea intre ele a fiselor bujiilor; -punerea la punct a aprinderii gresita sau dereglata; -defectiuni ale distribuitorului(capacfisurat,ploti carbonizati,perie uzata sau arcul ei dereglat,rotor spart sau lamela carbonizata); -bujii defecte(ancrasate,electrozii topiti sau dereglati,fisurarea izolatorului). 6emedierea consta in depistarea si inlaturarea cauzelor prin:refacerea intreruperilor conductoarelor si izolarea lor,indepartarea scurtcircuitelor,inlocuirea elementelor defecte nereparabile(bobina de inductie,capac si rotor distribuitor,bujii);capacul distribuitorului fisurat partial poate fi remediat si prin limitarea fisurarii si prin doua gauri. /e asemenea,se inlatura defectiunile pro&enite din dereglare la contactele ruptoruluicare se dezo(ideaza sau se inlocuiesc cand sunt arse;electrozii bujiilor-care se dezancraseaza sau se inlocuiesc la ne&oie;fisele de bujii-montarea conectata a celor in&ersate; a&ansul la aprindere-punerea la punct conform indicatiilor. 8otorul se opreste din moti&ele:

".

-/efectiunii in circuitul primar:slabirea conductoarelor sau pieselor terminbale de legatura a elementelor componenete(baterie,contactde c!eie,indicator de curent,bobina de inductie, ruptor),scurtcircuitari la masa,contacte o(idate sau dereglate la rupror,arc slabit al contactului mobil;fisurarea bucsei izolatoare de la borna de intrare a curentului in ruptor, condensator strapuns,rezistenta aditionala intrerupta,bobina de inductie cu infasurarea primara strapunsa. )onstatarea defectiunii se face prin functionarea cla(onului cu farurile aprinse(daca e normala ca intensitate,alimentarea cu energie electrica este buna);sau cu lampa de control la fiecare element de in parte,succesi& cu masa(daca se aprinde e(ista defectiune). 6emedierea consta in refacerea conductoarelor intrerupte sau scurtcircuitate,dezo(idarea bornelor de legatura si a contactelor ruptorului,reglarea contactelor ruptorului,inlocuirea elementelor defecte(condensator,conducte,bobine de inductie). /ereglari ale contactelor ruptorului pot fi cauzate si de uzura neuniforma a camelor, a platoului contactelor,a bucsei sau a arborelui ruptorului. 6emedierea se face prin inlocuirea pieselor defecte. -/efectiuni in circuitul de inalta tensiune:scurtcircuitarea infasurarii secundare a bobinei de inductie conductoare (fise) intrerupte sau dezizolate,distanta prea mare intre lamele rotorului si plotii capacului distribuitorului,capac fisurat sau spart,peria si arcul ei defecte,bujii necoraspunzatoare (ancrasate,cu electrozi topiti sau la distanta necoraspunzatoare),elemente de deparazitare defecte. )ontrolul se poate face succesi& la elemenetele componente cu ajutorul lampii de neon de 1"%,pentru ca intensitatea curentului din circuitul secundar este redusa (+,++1-+,++"A); lampa se aprinde la contactarea punctelor de &erificare,in timp ce ruptorul este actionat in mod repetat,manual. *e mai poate efectua controlul si prin desfacerea mansoanelor si &erificarea fi(arii fiselor si a bujiilor. /e asemenea,se controleaza intensitaea si culoarea scanteii,scotand pe rand fiecare fisa de la bujie si apropiind-o de masa motorului;lungimea scanteii trebuie sa fie de 5-1"mm, iar culoarea albastru-&iolet./aca este buna scanteia,pot fi defecte bujiile. /e altfel, controlul elementelor de inalta tensiune(in afara bujiilor)poate fi facut si prin fisa centrala deconectata de la capacul distribuitorului si &erificata la masa motorului:la scanteie coresopunzatoare pot fi bujiile defecte. 6emedierea consta in refacerea sau inlocuirea conductoarelor de inalta tensiune si a pieselor terminale de fi(are la elementele instalatiei,inlocuirea rotorului distribuitor sau a capacului,uneori numai a pierii si arcului;bobina de inductie defecta se inlocuieste,iar bujiile se pot curata de calamina si se poate regla distanta dintre electrozi la &aloarea corespunzatoarea tipului de motor(bujia care a functionat corect are electrozii curati,de culoare rosie-caramizie).$ujiile cu electrozii topiti sau izolatorul fisurat se inlocuiesc. Motorul functioneaza nere ulat!intrerupe",datorita cauzelor:

"-

-/efectarea ruptor-distribuitorului prin distanta necorespunzatoare intre contacte,o(idarea lor,desfacerea legaturilor la borna ruptorului sau a condensatorului. 6emedierea consta in refacerea distantei intre contacte,dupa dezo(idarea lor;refacerea regaturilor de la borna. -/efectarea bujiilor ce se poate constata prin &erificarea starii de incalzirii a izolatorului(dupa oprirea motorului);daca este rece,bujia nu a lucrat.%erificarea se poate face si cu motorul la ralanti,scurtcircuitand pe rand bujiile cu o surubelnita;la bujii defecte, motorul nu-si modifica mersul. 6emedierea se tace prin inlocuireabujiei defecte. 8otorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia de mers incet,pentru ca: -clemele de prindere a bornelor bateriei de acumulatoare sunt slabe; -s-a deteriorat membrana dispoziti&ului de a&ans &acuumatic. 6emedierea consta in strangerea clemelor si inlocuirea regulatoruluide a&ans prin depresiune. 8otorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia mare datorita: -scurtcircuitarii infasurarii secundare a bobinei de inductie; -distantei prea mari a contactelor ruptorului; -arcul lamelor al contactului mobil,prea slab; -scurtcircuitarii intre doi ploti laterali de la capacul distribuitorului(capacul fisurat) -slabirii unor borne de legatura; -uzurii neuniforme a camelor de la bucsa cu came sau deformarii arborelui ruptorului ceeia ce duce la desc!iderea neuniforma a contactelor. 6emedierea se realizeaza prin reglarea contactelor,strangerea bornelor sau inlocuirea pieselor defecte-bobina de inductie,contacte ruptor,capac distribuitor,bucsa cu came sau a( ruptor-distribuitor. 8otorul nu dez&olta puterea nominala pro&ocata de: -a&ans prea mare sau prea mic la aprindere; -functionarea necoraspunzatoare a regulatoarelor de a&ans.6emedierea consta in punerea la punct a aprinderii si inlocuirea pieselor defecte de la dispoziti&ele de a&ans centrifugal sau a capsulei de la a&ansul &acuumatic. 8otorul e&acuaza gaze abundente si formeaza calamina datorita: -a&ansului initial prea mic,cea ce face ca arderea sa fie incompleta: -bujii reglate necoraspunzatoare sau deterirorate. 6emedierea se face prin reglarea a&ansului si a electrozilor si a bujiei in cauza,iar cea defecta se inlocuieste. 8otorul consuma eccesi& benzina din cauzele: -a&ans prea mic al aprinderii; -distanta necorespunzatoare intre contactele ruptorului; -bobina de inductie defecta; -condensator strapuns; -distanta necoraspunzatoare intre electrozii bujiilor.

"4

6emedierea este realizata prin reglarea corecta a a&ansului initial la aprindere,a contactelor ruptorului,a electroziilor bujiilor sau la ne&oie inlocuirea bobinei de inductie, condensatorul contactelor uzate eccesi& sau a bujiilor. /efectiunile in e(ploatare ale instalatiei de aprindere electronice sunt legate de pornirea sau functionarea cu intreruperi a motorului. )auzele pornirii greoaie sunt legate de defectarea captorului nr.1 de depresiunea a generatorului de semnal sau calculatorului. /isfunctionalitatile care genereaza un demaraj slab,sau functionarea cu intreruperi a motorului,precum si nerealizarea dinamici in di&ersele &iteze sunt legate de captorul de turatie nr.",de generatorul de semnal sau c!iar de calculator. In toate aceste cazuri,se inlocuieste componentele respecti&,care nu se pot repara de cat in ateliere electronice speciale. 6epararea instalatiei de aprindere: /upa demontarea de pe motor,se curata elementele componente,iar partile metalice se spala cu petrol si se sufla cu aer. *e procedeaza la &erificarea si stabilirea operatiilor de reparare astfel: %erificarea bobinei de inductie,pe stand special sau pe tester electronic,pentru a constata daca infasurarea primara este intrerupta sau cea secundara scurtcircuitata.Incercarea se face cu un curent de 1-1,-A,iar scanteia produsa trebuie sa aiba o lungime de 51+mm. /efectele pro&in,in general,din supraincalzire infasurarilor,in deosebii cea primara,la conectarea contactului cu c!eia,fara ca motorul sa fie in functie:se degradeaza izolatia si se produc scurtcircuita.$obinele cu astfel de defecte se inlocuiesc. a cele demontabile,daca uleiul sa scurs se completeaza cu ulei de transformator. %erificarea condensatorului se face cu lampa cu neon care la o iluminare puternica indica strapungerea lui. /aca nu licareste lampa,e(ista intreruperi interioare. %erificarea se poate face si cu o lampa de control obisnuita,la curent alternati& de ""+%. *e poate masura capacitatea,cu un aparat special-capacimetru.)ondensatorul defect se inlocuieste. 6epararea ruptorului se face dupa controlul amanuntit al starii contactelor,al bucsei came si al arborelui. -)ontactele trebuie sa calce concentric,pe toate suprafata. Izolatia lor se &erifica cu o lampa de control la ""+%,pentru a nu e(ista scurtcircuit. *e controleaza starea pintelului cu un sablon;daca e uzat se inlocuieste.$ucsa izolata a contactului mobil uzata se inlocuieste cu alta,care nu trebuie sa fie !igroscopica. 1astilele contactelor uzate sub grosimea de +.-mm se inlocuieste cu altele din <olfram sau platina cu iridiu.Ele se uzeaza rapid daca condensatorul este defect sau de capacitate necorespunzatoare.

",

/e asemenea,la contactul mobil sed controleaza forta arcului cu dinamometrul;forta de apasare trebuie sa fie de #++-.++9,daca nu corespunde se inlocuieste. -$ucsa izolanta a bornei daca este fisurata,se inlocuieste. -*e &erifica starea de uzura a camelor,care se admite de +.1mm,iar bataia radiara,ma(im " grade.$ucsa cu came uzata se inlocuieste. -*e controleza arborele ruptorului;joc in bucse admis +.+1-+.+-mm. $ucsele sunt din bronz grafitat si se inlocuieste daca sunt uzate. Arborele inco&oiat se indreapta la presa,&erificand sa nu aiba bataie peste +.+-mm Arborele uzat se repara prin cromarea si rectificare la cota initiala dupa alezajul bucselor sau se slefuieste la treapta de reparatie,iar bucsele se inlocuiesc cu altele de treapta corespunzatoare. /upa reparare,ruptorul se asambleaza si se supune probelor de functionare separat si impreuna cu distribuitorul. *istemul de antrenare a arborelui uzat(pana sau pinion)se inlocuieste. %erificarea si repararea distribuitorului.)onditiile de lucru de inalta tensiune ale distribuitorului impun integritatea pieselor izolatoare(fara fisuri,strapungeri,arsuri). 6otorul trebuie sa in buna stare,lamela sa aiba lungimea corespunzatoare,in arcul periei sa aiba elasticitatea necesara;in caz contrar se inlocuiesc. /istanta intre ploti si lamela rotorului trebuie sa fie de +."-+.-mm. /aca plotii(bornele)sunt uzati se inlocuieste capacul,iar daca lamela este arsa, se inlocuieste rotorul.*e face apoi &erificarea strapungerii distribuitorului la "+-"-A%. /upa repararea elementelor instalatiei,se monteaza pe motor si se face proba de tester electronic sau pe stand de probe,pentru &erificare si reglare finala. ;rice element necorespunzator se inlocuieste.

"5