You are on page 1of 11

Testarea ipotezelor statistice privind media populatiei

1. Valoarea medie a unei locuine aflate n imediata apropiere a unui colegiu este de 58.950 unitati monetare. Se presupune ca valoarea locuintelor creste cu cat ele sunt situate mai aproape de acest colegiu. Pentru a testa aceasta ipoteza, au fost selectate aleatoriu 1 locuinte din zona colegiului! n urma evalu"rii acestora, a rezultat o valoare medie de # .$#0 unitati monetare, cu o a%atere medie patratica de 5. 00 unitati monetare. &estati aceasta ipoteza, pentru un nivel de semnificatie de 5'. 2. (n reporter se documenteaza pentru un articol privind costurile tot mai ridicate ale educaiei primite in invatamantul superior. Pentru aceasta, el a luat in considerare varia%ila )costul unui manual* in semestrul in curs +varia%ila x,. -n urma considerarii unui esantion de $1 de manuale, el a gasit ca. xi = 550, u.m.! ( xi x ) =1#1/,98$ . Se cere. a, gasiti media si a%aterea medie patratica a costului unui manual in semestrul in curs, la nivelul esantionului considerat! %, testati ipoteza conform careia valoarea medie a unui manual este mai mica de 15 u.m., pentru un nivel de semnificatie de 1'. 3. Pentru a estima proportia cetatenilor care sunt de acord cu un program social sustinut de 0uvern, s1a considerat un esantion aleatoriu de 1000 de persoane. 2aca 5$5 au raspuns ca sunt in favoarea programului, e3ista suficiente informatii pentru a respinge afirmatia 0uvernului, precum ca programul sau social se %ucura de sustinerea ma4oritatii cetatenilor5 +670,05,. 4. (n politician sustine ca la viitoarele alegeri va primi #0' dintre voturile cetatenilor. -n urma selectarii unui esantion aleatoriu de 100 de persoane, a rezultat ca 50 dintre acestea ar vota cu politicianul respectiv la viitoarele alegeri. Poate fi considerata adevarata afirmatia politicianului, pentru un nivel de semnificatie de 5'5 5. 0radul de poluare a aerului se poate determina prin masurarea mai multor elemente, printre care si nivelul mono3idului de car%on e3istent in atmosfera. (n ecologist vrea sa arate ca orasul 8 are un grad ridicat de poluare a aerului, ilustrat printr9un nivel mediu al mono3idului de car%on mai mare de $,9. Pentru a verifica aceasta afirmatie, au fost inregistrate nivelurile mono3idului de car%on din 1 zile consecutive, valorile gasite fiind urmatoarele. :iua 1 ; $ 5 # / 8 9 10 11 1 <= ;,5 ;,9 ,8 ;,1 ;,1 ;,$ $,8 ;, ,5 ;,5 $,$ ;,1 a, calculate media si a%aterea medie patratica a nivelului de <= din aer! %, e3ista suficiente dovezi pentru a respinge ipoteza ecologistului5 6. (n post de radio promoveaza un grup musical aflat in mare voga. -n trecut, #0' dintre ascultatorii postului de radio declarasera ca le1au placut grupurile muzicale promovate de acest post. 2intr1un esantion de 00 de ascultatori, 10 au declarat ca le place grupul recent promovat. Pentru un nivel de semnificatie de 0,05 testati ipoteza conform careia nu e3ista diferente semnificative intre preferintele ascultatorilor din trecut si prezent. 7. -ntr1o livada de ciresi, recolta medie a fost de $,;5 tone9arie. > fost insa testat un nou fertilizator c?imic, pe 15 arii selectate aleator din livada si au fost inregistrate urmatoarele recolte.

;,5# 5,00 $,88 $,9; ;,9 $, 5 5,1 5,1; $,/9 $,$5 5,;5 $,81 ;,$8 $,$5 $,/ Pentru un nivel de semnificatie de 5', avem suficiente dovezi pentru a concluziona ca in urma aplicarii fertilizantului s1a o%tinut o crestere semnificativa a recoltei5
8. 2urata de servire a clientilor intr1un magazin, pentru 15 clienti este +minute,. 8,;! /,8! 8,5! 8, ! /,/! 8,0! /,$! 8,1! /,#! /,9! 8,5! 8,5! /,9! 8,$! 8,#. Sunt suficiente informatii pentru a concluziona, cu o pro%a%ilitate de 95' ca durata medie de servire a unui client este mai mare de 8 minute5

9. (n produc"tor de detergeni industriali pream%aleaz" produsul la cutii ce tre%uie s" ai%", n medie, 10 @g. Al doreBte s" verifice corectitudinea am%al"rii Bi ?ot"r"Bte s" organizeze un sonda4 de n 7 100 o%servaii +cutii,, pentru care o%ine greutatea medie x =9./5 @g. >cceptand ca a%aterea medie p"tratic" la nivelul populatiei este 0,5 @g. S" se testeze ipoteza conform c"reia n medie cutiile au cCte 10 @g, cu alternativa c" greutatea este diferit" de 10 @g. +D 10 @g sau E 10 @g,, pentru o pro%a%ilitate de 95'. 10. (n lot de 00 de sticle de %"uturi racoritare este supus unui control de calitate. Fotul este declarat necorespunz"tor dac" mai mult de ;' dintre sticle nu respecta compoziia presta%ilit" de produc"tor. Gn urma verific"rii, / sticle sunt g"site ca necorespunz"toare. =fer" aceste informaii suficiente dovezi ca ntregul lot s" fie declarat Hnecorespunz"tor H 5 (tilizai o pro%a%ilitate de 99' de garantare a rezultatelor. 11. 50 de analiBti Bi e3prim" opiniile privind cifra de afaceri +mil I=J, a unei firme, n anul viitor. Iezultatele anc?etei sunt e3primate de indicatorii sintetici. Cifra de afaceri (anul viitor) Kean ;;,1 $ Standard 2eviation /,8;10;# Sample Variance #1,; 51; Sum 1#5#, <ount 50 2ac" se Btie c" anul acesta cifra de afaceri +medie, a fost de ;1,0/ mil. I=J, sunt motive suficiente pentru a susine ipoteza c" anul viitor cifra de afaceri medie va fi semnificativ mai mare fa" de cea de anul acesta5 Se va utiliza o pro%a%ilitate de 95' de garantare a rezultatelor. 1 . 2ecanul facultatii de Aconomie 0enerala doreBte s" verifice dac" procentul de nepromova%ilitate dupa prima sesiune de e3aminare la disciplina statistica este mai mic de ;0'. Pentru aceasta sunt selectati aleator 100 dintre studentii care au sustinut e3amenul de statistica in anul --. Pentru fiecare student se inregistreaza daca a promovat sau nu e3amenul. S1a determinat astfel un numar de $ de studenti care nu au promovat e3amenul. =fer" aceste informaii suficiente dovezi c" procentul de nepromova%ilitate este mai mic de ;0'5 (tilizai o pro%a%ilitate de 99' de garantare a rezultatelor.

REGRESIE

1;. Pentru un magazin de mo%il" s1au cules date privind num"rul de spoturi pu%licitare difuzate Bi num"rul vizitatorilor +mii pers., timp de 10 zile.
iua 1 ; $ 5 # / 8 9 10 !r. spoturi pu"licitare / 5 1 8 10 # / 9 ; !r.vizitatori#mii pers.$ $ ; 10 $0 #1 8 ;5 ;$ $5 11

a, Sa se reprezinte grafic datele! %, Sa se determine modelul de regresie in esantion, calculand valorile a4ustate ale numarului de vizitatori in functie de spoturile pu%licitare! c, Sa se verifice semnificatia modelului de regresie gasit la punctul %, folosind testul L, pentru un nivel de semnificatie 670,05. d, Sa se testeze semnificatia parametrilor modelului de regresie, pentru un nivel de semnificatie 670,1. e, 2aca modelul s1a dovedit semnificativ, sa se previzioneze numarul vizitatorilor daca s1ar fi difuzat 1 spoturi pu%licitare. f, Sa se masoare intensitatea legaturii dintre varia%ile folosind coeficientul de corelatie, testand semnificatia acestuia pentru un nivel de semnificatie 670,05. g, <e pondere din variatia totala a numarului de vizitatori este e3plicata de influenta numarului de spoturi pu%licitare5 1$. Pentru un mare magazin alimentar s1au cules date privind vCnz"rile +mil. I=J, Bi profitul +mil. I=J, realizate n 9 luni ale anului 00;. Funa -an. Le%. Kar. >pr. Kai -un. -ul. >ug. Sept. Val. VCnz. +mil. I=J, /0 0 #0 $0 1$0 150 1#0 1 0 1$0 Profit +mil. I=J, 15 1; 15 5 / $ 0 / a, Sa se reprezinte grafic datele! %, Sa se determine modelul de regresie in esantion, calculand valorile a4ustate ale profitului in functie de vanzari! c, Sa se verifice semnificatia modelului de regresie gasit la punctul %, folosind testul L, pentru un nivel de semnificatie 670,05. d, Sa se testeze semnificatia parametrilor modelului de regresie, pentru un nivel de semnificatie 670,05. e, 2aca modelul s1a dovedit semnificativ, sa se previzioneze valoarea profitului daca s1ar fi o%tinut vanzari in valoare de 00 mil. I=J. f, Sa se masoare intensitatea legaturii dintre varia%ile folosind coeficientul de corelatie, testand semnificatia acestuia pentru un nivel de semnificatie 670,05. g, <e pondere din variatia totala a profitului este e3plicata de influenta vanzarilor5 15. Pentru un magazin se cunosc vanzarile de camasi %ar%atesti si profitul o%tinut pentru 8 zile consecutive. Profit +unitati monetare, ;0 $ 10 # 1 ;0 1 58 Jumar de camasi vandute + zeci %ucati, ; $ 1 # 1 5 a, Sa se reprezinte grafic datele! %, Sa se determine modelul de regresie in esantion, calculand valorile a4ustate ale profitului in functie de vanzari! c, Sa se verifice semnificatia modelului de regresie gasit la punctul %, folosind testul L, pentru un nivel de semnificatie 670,05.

d, Sa se testeze semnificatia parametrilor modelului de regresie, pentru un nivel de semnificatie 670,05. e, 2aca modelul s1a dovedit semnificativ, sa se previzioneze valoarea profitului daca s1ar fi vandut 8 zeci %uc. de camasi. f, Sa se masoare intensitatea legaturii dintre varia%ile folosind coeficientul de corelatie, testand semnificatia acestuia pentru un nivel de semnificatie 670,05. g, <e pondere din variatia totala a profitului este e3plicata de influenta vanzarilor de camasi5

16. Pentru a decide n ce zona s" fie amplasat un magazin de casete video, managerul unei firme de comercializare Bi nc?iriere de casete video realizeaz" un studiu. >stfel, el considera c" succesul afacerii este cuantificat prin profitul anual brut o%inut +sute euro,. Lactorii, considerai determinanti pentru succesului acestei afaceri, sunt. numrul de locuitori pe o raz de un kilometru +mii loc., venitul mediu al locuitorilor de pe o raz de un kilometru +zeci euro, numrul competitorilor pe o raz" de un @ilometru preul unei casete video la nc?iriere +euro,
Sunt selectate aleator 15 de supermar@et1uri Bi sunt nregistrate valorile celor 5 varia%ile.
%ro&it #yi$ ; ;.581 ;$;.#8 ;/5. #$ ;51. $ ; 8.$1/ ;18.0#9 ;;0.959 #/. ;# ; 0.88; $09.5;5 ;1#. # ;51.80# ;;;.#55 ;/ .#/9 ;# ./9# !r. 'oc. #x1i$ 5.55# 5.91/ 5.$8; #.$ 5.91/ #.#8; #.0#5 /.$91 #. 8$ 5.851 5.#81 5.18/ #.1#$ /.; 5.0# (enit #x2i$ $ ./$# $;.10# $#.99; $;. $9 $0.#95 $1. 5; $0./91 ;9.9; ;#.8 # $5.; $ .#$5 $ .;0# $$.8$ $5. ;; $1.$ # ; ; ; ; 1 ; ; ; ; 5 )ompetitori #x3i$ ; %re* #x i$ .$9 .99 .99 1.99 .$9 .$9 .$9 .$9 .99 .99 .$9 .99 1.99 .99 .99

>nalizai dependena dintre profitul o%inut si cei $ factori de influen" cu a4utorul unui model de regresie. +odelul liniar de re,resie este-

yi ! a " b1x1i " b2x2i " b3x3i" b x i" ei

Rezolvare &olosind E.)E'1. -ntroducei datele din ta%el ncepCnd din celula /1. . >p"sai Tools01ata /nal2sis Bi Re,ression. ;. Fa Input 3 Ran,e selectai /1-/16. Fa Input . Ran,e selectai 41-E16. Selectai 'a"els. $. 2ac" dorii s" calculai valorile reziduale, selectai Residuals. >p"sai 56. Se o%in rezultatele. &a%el 1.

S7++/R3 57T%7T Regression Statistics

+ultiple R

89:5:7;

Iaportul de corelatie multipla +I,

#y, x1 , x , ..., xk =

Mi y ) ( y

( y
i =1

i =1 n

y)

= 1

( y
i =1 n i =1

Mi ) y y)

( y

R S<uare

8973751;

<oeficientul +gradul , de determinaie I =

N93 N

= 1

e N

( ) = ( N N)
i =1 n i =1

Mi N N
i

/d=usted R S<uare

89632527

Valoarea a4ustat" a coeficientului de determinaie I = 1

e 9 n @ 1 N 9 n 1
Mi ) ( yi y
i =1 n

Standard Error 5"servations

1;9;5674 15

>%aterea medie p"tratic" a erorilor n eBantion Jumarul o%servaiilor +n,

$e =

e = n

&a%el .
/!5(/ Sursa variaiei Re,ression #variatia datorat> re,resiei$ Residual #variatia reziduala$ Total #varia*ia totala$ df +grade de li%ertate, %% ($uma ptratelor) &% (media patratelor) +dispersia corectat", ' &estul L7/,0 $515 L7 $ y 9 x 9 $e %i(nificance ' 0,0058$0;1D 0.05 +resping O0 P model valid,

Mi N 7 N9 3 = N
i =1

4 #?$ 18 #n0?01$ 14 #n01$

11190,##1 ;

$y9 x =
,/1#5 8

y9x k

7 /9/,##5;0/

M i ) 7;98 e = ( Ni N
i =1 n i =1

$e =
$y =

N = N i N 7151/;,;///#

e 7;98, /1#5 8 n k 1
y n 1

&a%el ;

Coefficients Intercept !r. 'oc. (enit )ompetitor i %re* a@ 013692:6 "1@ 0;973134 "2@11933831 "3@ 0149447; "4@35932166

Standard Error (Abaterea medie patratica) sa 71;$,810;5/ $ b1 78,0 / $/09$ $b 7 ,8$1/$5/05


$ b;

t Stat

P-value

ta 7 11,0109$$#/8 0,;;58/8E0,05 t b1 7 11, 1 88 $$ 0, 5; ##E0,05


tb

Lower !" Limita inf$ a intervalului de incredere 1$;#,## 00#5 1 /,#1/158;; $,99850#1 1; ,$/0908#8 1,; 00#/ 88

#pper !" Limita sup$ a intervalului de incredere 1#$,090$ 8,15$$8$ 1/,## 11 ;,5/51 9 #9,; ; 5

78,0888

/ $ b$

7;,98/095005 0,00 5/1D0,05 t b; 7 11,/8#15$90/ 0,10$;/8E0,05 7 ,;1$#$;$1$ 0,0$;1#5D0,05

715, #008#9#

t b$

&a%el$.
RESIDUAL OUTPUT Observation 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Predicted Profit 338.5796 371.2542 376.1748 332.8525 311.8281 310.6962 325.9235 287.8659 310.9763 382.3073 336.2188 369.2938 338.7504 367.2528 346.0917 Residuals -14.9986 -27.5722 -0.9108 18.3895 16.5889 7.3728 5.0355 -20.6299 9.9067 27.2277 -19.9568 -17.4878 -5.0954 5.4262 16.7043

-nterpretare rezultate din ta%elul S7++/R3 57T%7T. I7 89:5:7; arata ca intre pro&itul anual si cele 4 varia"ile luate in studiu #nr. locuitori9 venit9 nr. competitori9 pret$ eAista o le,atura puternica. I 78973751; arata ca 73B din variatia pro&itului este eAplicata de cele 4 varia"ile #nr. locuitori9 venit9 nr. competitori9 pret$. >%aterea medie patratica a erorilor $e 7 1;9;5674. In cazul in care acest indicator este zero inseamna ca toate punctele sunt pe dreapta de re,resie.

-nterpretare rezultate din ta%elul /!5(/-n acest ta%el este calculat testul L pentru validarea modelului de regresie. -ntrucat L7/,0 $515, iar %i(nificance ' (pra(ul de $emnificatie) este 0,0058$0;1 +valoare mai mica de 0.05, atunci modelul de regresie construit este valid si poate fi utilizat pentru analiza dependentei dintre varia%ilele precizate. -nterpretarea rezultatelor din ta%elul $. Intercept este termenul li%er, deci coeficientul a este 013692:6. &ermenul li%er este punctul n care toate varia%ilele e3plicative sunt 0. 2eci profitul care s1ar o%ine, dac" nu ar fi nici un locuitor pe o raz" de 1 Qm, veniturile medii ale acestora ar fi zero, nu ar fi nici un competitor Bi nu s1ar pl"ti nici o c?irie pentru casetele nc?iriate, ar fi de 013692:6sute euro. 2eoarece ta711,0109$$#/8 iar pragul de semnificatie P-value este 0,;;58/8E0,05 inseamna ca acest coeficient este nesemnificativ. 2e altfel faptul ca limita inferioara a intervalului de incredere +1$;#,## 00#5 1 1#$,090$, pentru acest parametru este negativa, iar limita superioara este pozitiva arata ca parametrul din colectivitatea generala este apro3imativ zero. <oeficientul b% este ;973134, ceea ce nsemn" c" la creBterea num"rului de locuitori cu 1000, profitul va creste cu ;973134 sute euro. 2eoarece t b1 7 11, 1 88 $$ iar pragul de semnificatie P-value este 0, 5; ##E0,05 inseamna ca acest coeficient este 8

nesemnificativ. 2e altfel faptul ca limita inferioara a intervalului de incredere +1 /,#1/158;; 1 8,15$$8$, pentru acest parametru este negativa, iar limita superioara este pozitiva arata ca parametrul din colectivitatea generala este apro3imativ zero. <oeficientul b& este 11933831, ceea ce nsemn" c" la creBterea venitului mediu al t locuitorilor cu 10 euro profitul va creBte cu 11933831 sute euro. 2eoarece b 7;,98/095005 iar pragul de semnificatie P-value este 0,00 5/1D0,05 inseamna ca acest coeficient este semnificativ. -ntervalului de incredere +$,99850#1 1/,## 11, pentru acest parametru arata ca daca managerul respectiv isi desc?ide o firma de inc?iriere si vanzare de casete video, atunci la o crestere a venitului mediu a unui locuitor din zona cu 10 euro, profitul va creste cu o valoare cuprinsa intre apro3. 5 si 1/.# euro. <oeficientul b3 este 1149447;, ceea ce nsemn" c" la creBterea num"rului de competitori cu o unitate +adic" 1000,, profitul va scade cu P149447; sute euro. tb 2eoarece 7 11,/8#15$90/ iar pragul de semnificatie P-value este 0,10$;/8E0,05 inseamna ca acest coeficient este nesemnificativ. 2e altfel faptul ca limita inferioara a intervalului de incredere +1; ,$/0908#8 ; ;,5/51 9, pentru acest parametru este negativa, iar limita superioara este pozitiva arata ca parametrul din colectivitatea generala este apro3imativ zero.
;

<oeficientul b este 35932166, ceea ce nsemn" c" la creBterea preului pl"tit pentru nc?irierea unei casete cu un euro, profitul va creBte cu 35932166 sute euro. 2eoarece t b$ 7 ,;1$#$;$1$ iar pragul de semnificatie P-value este 0,0$;1#5D0,05 inseamna ca acest coeficient este semnificativ. -ntervalului de incredere +1,; 00#/ 88 $ #9,; ; 5, pentru acest parametru arata ca daca managerul respectiv isi desc?ide o firma de inc?iriere si vanzare de casete video, atunci la o crestere a pretului mediu pl"tit pentru nc?irierea unei casete cu un euro profitul va creste cu o valoare cuprinsa intre apro3. 1.; si #9 euro.

=%servam ca pentru varia%ilele nr. locuitori9 si nr. competitori am o%tinut coeficienti de regresie nesemni&icativi. TE+/ 1eterminati si validati modelul de re,resie o"tinut prin eliminarea acestor doua varia"ile. 7tililizati E.)E' si rezolvati pro"lema similar cu rezolvarea anterioara. S7))ESCC

1/. Kanagerul unui magazin alimentar doreste sa cunoasca dependenta dintre valoarea vanzarilor Bi profit. Pentru aceasta inregistreaza timp de 9 luni date privind vCnz"rile Bi profitul +mil. I=J,. -n urma prelucrarii datelor +utilizand A8<AF, si a specificarii ecuatiei de regresie +in ipoteza legaturii liniare, care modeleaza dependenta dintre cele varia%ile se o%tine . 'al$ '(n)$ (mil$ R*+) Profit (mil$ R*+) Kean 10 Kean 0.19555555# Kedian 1 Kedian 0. Kode 1$ Kode 0.15 Standard Standard 2eviation 5. #/8 #8/# 2eviation 0.0#$8 88;$ Sample Variance /./5 Sample Variance 0.00$ 0 //8 Sum 90 Sum 1./# <ount 9 <ount 9 Mi = 0.0/8$$ + 0.011/ xi , iar dispersia erorilor este $e =0.000$5;11. y Se cere. a, Validati modelul de regresie o%tinut. %, &estati semnificatia parametrilor ecuatiei de regresie. c, <alculati si testati semnificatia coeficientului liniar de corelatie. 18. Pentru a analiza dependenta dintre suprafaa cultivata +?a, Bi productia la ?ectar +R9?a, s1 au inregistrat date referitoare la aceste varia%ile pentru 10 parcele. -n urma prelucrarii datelor +utilizand A8<AF, si a specificarii ecuatiei de regresie +in ipoteza legaturii liniare, care modeleaza dependenta dintre cele varia%ile se o%tine . %upr) cultivata) (*a) +roductia la *ectar (,-*a) Kean 8 .$ Kean $.# Standard 2eviation 11. 9#01/ Standard 2eviation /.5011110 9 Sample Variance 1 /.# Sample Variance 5#. ######/ Sum 8 $ Sum $# <ount 10 <ount 10 M i = .8/11 + 0.5/# xi , iar dispersia erorilor este $e =15.#5#. y Se cere. a, Validati modelul de regresie o%tinut. %, 2eterminati intervalul de incredere pentru parametrii ecuatiei de regresie. c, >nalizati intensitatea legaturii dintre cele doua varia%ile cu a4utorul unui indicator adecvat si testati semnificatia acestuia. 19. Pentru un mare magazin alimentar s1au cules date privind vCnz"rile +mil. I=J, Bi profitul +mil. I=J, realizate n 9 luni ale anului 00;. -n urma studierii legaturii liniare dintre cele doua varia%ile, s1au o%tinut urmatoarele rezultate. >J=V> %i(nificance df %% &% ' ' 0,0000//9#$ Iegression 1 0,0;0$5 SSS.. SSSS ; 10

Iesidual &otal

... 8

SSSS. SSSS.

0,000$5;

t %tat +/value -ntercept SSSS 0,001/19 SSSS Val. VCnz. 0,011/1 0,001$ 9 . /,8A105 Stiind ca valoarea medie a vanzarilor este de 10 mil I=J9luna, se cere. a, sa se completeze informatiile lipsa din ta%elele de mai sus! %, sa se testeze semnificatia modelului liniar de regresie, pentru un nivel de semnificatie de 5' c, sa se testeze semnificatia parametrilor modelului, pentru acelaBi nivel de semnificatie. 0. Pentru 8 agenii de turism s1au nregistrat datele privind numarul %iletelor vandute si profitul o%tinut +mil. I=J,. -n urma analizei legaturii liniare dintre cele doua varia%ile, s1au o%tinut urmatoarele rezultate. >J=V> %i(nificanc df %% &% ' e' Iegression S SSSS. 0,$;8 58 SSSS 0,05 1 Iesidual # 0,$508 9 SSS.. &otal S SSSS. Coefficient $ 10,$;5 %tandard .rror t %tat 0,85#91$ SSSS

Coefficient %tandard $ .rror 0,0/8$;8 SSSS.

-ntercept Jr. %ilete vCndute 0,001;8 SSSS. SSSS 0,05 1 Stiind ca dispersia numarului de %ilete vandute este de ; /9#,/9, se cere. a, sa se completeze informatiile lipsa din ta%elele de mai sus! %, sa se determine intervalele de incredere pentru parametrii modelului, pentru un nivel de semnificatie de 5'. c, <e procent din variatia profitului a fost determinat de influena numarului de %ilete vandute5

+/value 0,# 98 ;

11

You might also like