ORGANELE LIMFATICE

Sistemul imun este alcatuit din celule si structuri distribuite la nivelul intregului organism cu
rol de aparare impotriva agresorilor exteriori: bacterii, paraiti, fungi, virusuri dar si fata de structurile
proprii ce au suferit modificari.
Sistemul imun poate face deosebirea intre doua categorii de structuri, molecule, fragmente
antigenice: self si nonself. Nonself poate fi considerata orice structura (molecula, celula) capabile de a
fi recunoscute de sistemul imun si impotriva carora organismulelaboreaza un raspuns imun (ex.: o
celula tumorala provine dintr-o celula normala a organismului si capata caracteristici ce vor fi
recunoscute de sistemul imunitar.
Imunogenele sunt substante nonself capabile de a produce raspuns imun.
Antigenele = orice molecula ce poate fi recunoscuta specific de anticorpi. Ex.: bacteriile sunt
imunogene pentru ca determina un raspuns imun. Ele prezinta mai multe antigene - proteinele de
suprafata.
Sistemul imun este alcatuit din celule si structuri. Celulele sunt:
• limfocitele
• celulele ce apartin sistemului fagocitar mononuclear
• granulocitele
• celulele prezentatoare de antigen (Antigen Presenting Cells - APC)
Celulele sistemului imun sunt raspandite in intreg organismul: in organe, la nivelul tesutului
conjunctiv (plasmocitele) sau sunt grupate in tesutul limfoid.
Tesutul limfoid este o varietate de tesut conjunctiv alcatuit dintr-o stroma cu fibre si celulel
reticulare care alcatuiesc o retea in ochiurile careia se afla limfocite, macrofage si alte APC. La randul
lui, tesutul limfoid alcatuieste cea mai mare parte a organelor limfatice sau se gaseste asociat
mucoaselor tracturilor digestiv, respirator sau genito-urinar. Acest tesut se numeste tesut limfoid
asociat mucoaselor (Mucosa Associated Lymphid Tissue - MALT). Deci tesutul limfoid este:
• la nivelul organelor limfoide
• asociat mucoaselor
Organele limfatice sunt organe parenchimatoase alcatuite predominant din tesut limfoid. De
aceea aceste organe se mai numesc si tesut limfoid incapsulat.

Limfocitele T si B
Isi au originea in celula stem din maduva rosie hematogena. Caile de maturare ale celor doua
tipuri de limfocite sunt diferite:
• precursorii limfocitelor T parasesc maduva si populeaza in perioada prenatala timusul. Aici are loc
maturarea iar limfocitele parasesc organul ca limfocite T mature (imunocompetente).
• limfocitelel B se matureaza in maduva rosie hematogena pe care o parasesc ca limfocite B mature.
Maduva rosie hematogena si timusul sunt organe limfoide primare (centrale) denumite astfel
deoarece la acest nivel limfocitele se matureaza fara a veni in contact cu antigene nonself. Restul
organelor limfoide sunt secundare sau preiferice (splina, ganglionii limfatici si tesutul limfatic asociat
mucoaselor). Aceastea se numesc astfel pentru ca la acest nivel limfocitele vin in contact cu
anatigenele nonself, se activeaza, prolifereaza si se diferentiaza.
Structuri ale MALT:
• amigdalele
• placile Peyer de la nivelul ileonului
• apendicele ileocecal
 Maduva rosie hematogena este atat organ limfoid primar cat si secundar (aici exista si
limfocite B, T si plasmocite mature).
Organele limfatice secundare sunt sediul de desfasurare a raspunsului imun (primele etape ale
raspunsului imun au loc la acest nivel - recunoasterea si diferentierea).

Timusul
Este situat in medistiul anterior. Este organ limfoid primar. Are o structura limfoepiteliala spre
deosebire de celelalte organe limfoide. El are dubla origine embriologica: exista un primordiu de
origine epiteliala care este invadat de celule mezenchimale. Stroma are deci origine epiteliala iar
capsula este de origine conjunctiva. Capsula prezinta septuri care impart organul in lobuli.
Un lobul timic are doua regiuni:
• periferica - corticala
• centrala - medulara
Corticala, in coloratie HE, are aspect intunecat (inchis la culoare) iar medulara are aspect clar.
Corticala are aspect intunecat datorita prezentei unui numar mare de celule tinere, precursoare ale
limfoctelor T numite timocite. Timocitele au nuclei rotunzi, tahicromatici, mici. Ele prolifereaza
intens. Din tote timocitele corticale (5% mor prin apoptoza. Celelalte 5% isi continua maturarea apoi
migreaza pana ajung in regiunea medulara.
Regiunea edulara are o structura caracteristica numita corpusculul Hassal. Acestia sunt
alcatuiti din celule de natura epiteliala deoarece contin in citoplasma filamente de cheratina. Celulele
sunt dispuse in structuri concentrice. Au nuclei picnotici, intens tahicromatici. Corpii Hassal au o
functie necunoscuta. Se presupune ca ar secreta factori umorali timici.
La nivelul lobulului timic exita timocite, precursori ai limfocitelor T insa nu exista precursori
ai limfocitelor B sau ai limfocitelor killer. Timocitele sufera un proces de maturare. Celulele mai tinere
se gasesc in regiunea subcapsulara si de aici, concomitent cu maturarea, ele migreza spre medulara. La
nivelul timusului, procesul de maturare a limfocitelor T are doua etape:
1. selectia pozitiva
2. selectia negativa
Selectia pozitiva are ca rezultat supravietuirea acelor celule ce sunt capabile de recunoasterea
prin intermediul receptorilor pentru antigen propriile antigene HLA (CMH) ale organismului.
Selectia negativa permite supravietuirea acelor timocite ce nu reactioneaza impotriva
propriilor antigene ale organismului.
CMH este de doua feluri CMH I si CMH II.
Alte celule din corticala lobulului timic:
• reticuloepiteliale - au forma stelata si nuclei ovalari. Ele au prelungiri care se anastomozeaza,
jonctiunile realizandu-se prin desmozomi si formand astfel o retea in ochiurile careia exista
timocite. Ele intervin in selectia pozitiva.
• celula doica - se gasesc in regiunea subcapsulara, au natura epiteliala si rol in maturarea
limfocitelor T. Ele secreta ca si celulel reticuloepiteliale hormoni timici cu rol important in
dezvoltarea si maturarea limfocitelor T:
• timulina
• timozina
• timopoietina
• celulele dendritice interdigitale - se gasesc la limita dintre corticala si medulara. Au origine in
maduva rosie hematogena si rol in selectia negativa.
• macrofage - atat in corticala cat si in medulara. Ele au rol de APC si sunt importante in procesul
de selectie. Ele au si functia de a fagocita timocitele moarte prin apoptoza.
Vascularizatia:
Arterele sunt ramuri pentru septurile conjunctive si dau ramuri pentru parenchim la nivelul
jonctiunii cortico-medulare. Acestea sunt ramuri care vascularizeaza corticala, dupa care se arcuiesc si
vascularizeaza si medulara. In medulara este originea circulatiei venoase a timusului. Nu are circulatie
limfatica.
Circulatia timica are si o particularitate: la nivelul corticalei exista bariera sange-timus. Aceasta
este alcatuita din endoteliul nefenestrat al capilarelor care este insotit de o lamina bazala groasa dar si
din prelungiri ale celulelor reticulo epiteliale ce inconjura capilarele. Ea impiedica antigenele nonself sa
ia contact cu timocitele corticale.
Timusul involueaza la varsta adulta, dupa pubertate. cea mai afectata este regiunea corticala
unde timocitele sunt inlocuite cu adipocite albe - are loc degenerescenta grasoasa. Dar timusul pune
limfocite T in circulatie chiar si la varsta adulte, mai putin insa.
Limfocitele care parasesc timusul sau maduva rosie se numesc limfocite naive pentru ca nu au
venit in contact cu antigenul.
La nivelul organelor limfoide secundare are loc initierea raspunsului imun impotriva
antigenelor venite pe cale limfatica sau sangvina de la nivelul tesuturilor. Splina asigura apararea
impotriva antigenelor din sange, ganglionii limfatici asigura apararea imptriva antigenelor din
circulatia limfatica iasr MALT asigura apararea la nivelul mucoaselor.

Ganglionii limfatici
Se gasesc raspanditi in tot organismul. Sunt o statie de filtrare a limfei, aflandu-se pe traseul
vaselor limfatice. Sunt organe incapsulate, avand o capsula conlucntiva care trimite septuri (trabecule)
ce nu compartimenteaza complet organul.
Un ganglion are o fata convexa si un hil. La nivelul fetei convexe intra vasele aferente caare ies
pe la nivelul hilului sub forma unui singur vas eferent. La nivelul hilului se afla si arterele si venele ce
vascularizeaza ganglionul.
Ganglionul limfatic are o regiune periferica (corticala) si una centrala (medulara). Intre cele
doua regiuni exista zona paracorticala. Corticala contine tesut limfoid organizat in foliculi limfoizi.
Acesti foliculi limfoizi sunt formatiuni rotund-ovalare cu aspect caracteristic. La nivelul lor exista
limfocite T in diferite stadii de diferentiere.
Foliculii pot fi primari (areactivi) si secundari. Foliculii primari sunt omogeni si mai inchisi la
culoare. Foliculii secundari prezinta doua regiuni: una periferica, mai inchisa la culoare care se
numeste manta si una centrala, mai palida, care se numeste centru germinativ. De asemenea, la nivelul
centrului germinativ exista doua zone: una intunecata si una clara. Zona intunecata este alcatuita din
centroblaste, care au dimensiuni mai mari, citoplasma bazofila si nuclei palizi, eucromatici. In zona
clara se gasesc centrocite, care au un aspect caracteristic, cu nuclei clivati.
Foliculii limfoizi se gasesc in toate organele limfoide secundare.
Foliculii limfoizi conti in majoritate limfocite B. In zona paracorticala se gasesc predominant
lifocite T. In medulara, celulele se organizeaza in cordoane ce delimiteaza sinusurile medulare.
Circulatia sangelui si limfei din ganglion
Limfa patrunde prin vasele aferente care prezinta valve ce asigura curgerea unidirectionala
catre sinusul subcapsular → sinusurile intermediare (strabat corticala) → sinusurile medulare si iese
din ganglion prin vasul eferent, prin hil.
Circulatia sangelui se face printr-o artera care patrunde prin hil, da ramuri pentru septuri care
vor da ramuri pentru foliculi. Sangele se aduna apoi in venule care conflueaza si formeaza venele de la
nivelul septurilor, ce formeaza prin unire venele ce parasesc ganglionul pe la nivelul hilului.
La nivelul venulelor postcapilare, celulele endoteliale au o particularitate: au forma inalta, sunt
cubice sau chiar cilindrice. Ele se numesc venule cu endoteliu inalt (HEV - high endothelium venules)

Alte tipuri de celule in ganglionul limfatic:

• in foliculi: celule dendritice foliculare - APC
• regiunea paracorticala - celule interdigitate
• in sinusuri, in cordoanelel celulare ale medularei si la nivelul tesutului limfoid propriu-zis din
corticala exista si macrofage.
• in sinusuri sunt mai putine limfocite decat in restul parendchimului si prin urmare aici pot fi
observate mai usor celulele reticulate prin MO.
Rolul ganglionilor limfatici: produc doua tipuri de limfocite B efectorii:
1. plasmocite
2. limfocite B cu memorie

Splina
Splina este cel mai mare organ limfoid secundar din organism. Prezinta o capsula in care exista
fibre musculare netede si din care pornesc septuri ce nu compartimenteaza organul. Parenchimul
splinei se numeste pulpa. Macroscopic, daca sectionam orgaanul fara sa il fixam, el apare rosu cu
puncte albe. Acestea reprezinta pulpa alba iar partea rosie se numeste pulpa rosie.
Circulatia la nivelul splinei
Arterele dau ramuri trabeculare ce dau la randul lor ramuri ce se distribuie parenchimului.
Aceste ramuri se inconjoara de tesut limfoid si formeaza arterele centrale ale pulpei albe. Din acestea
se desprind ramuri - arteriolele foliculilor limfoizi din pulpa alba splenica. Ramurile terminale ale a.
centrale sunt arteriolele penicilate (au forma de pensula - scurte si drepte) care conduc sangele spre
sinusurile venoase ale pulpei rosii.
Exista doua ipoteze privind trecerea sangelui din arteriolele penicilate in sinusurile venoase.
Prima sustine ca exista continuitate intre arteriolele penicilate si sinusurile venoase, circulatia fiind de
tip inchis si sangele neparasind arborele circulator. A doua ipoteza sustine ca arteriolele penicilate se
termina printre cordoanele de celule ale pulpei rosii. Sangele strabate spatiul dintre aceste celule pana
la capilarele sinusoide ale pulpei rosii. Aceaasta circulatie este deschisa deoarece sangele paraseste
arborele circulator. Din sinusoidele pulpei rosii iau nastere venele pulpei rosii care se unesc si
formeaza venele trabeculare ce nu prezinta un perete muscular propriu. Acestea vor forma in final
venele splenice ce parasesc splina prin hil.
Splina nu are circulatie limfatica.
Pulpa alba a splinei este alcatuita din:
• mansonul de tesut limfoid care inconjoara arteriola si se numeste teaca limfoida periarteriala.
Mansonul contine predominant limfocite T.
• foliculii limfoizi splenici care sunt alcatuiti din manta si centru germinativ, Ei semana cu foliculii
secundari insa se asociaza cu o arteriola pozitionata excentric, acest ansamblu (folicul si arteriola)
alcatuind corpusculul Malpighi. Foliculii contin prediominant limfocite B.
La limita dintre pulpa alba si pulpa rosie exista zona marginala ce contine sinusuri, numite
sinusuri marginale. Aici se deschid ramurile arteriolelor foliculare si ramuri din artera centrala a pulpei
albe. Aceasta zona este importanta d.p.d.v. functional deoarece este locul prin care patrund anumite
tipuri de limfocite circulante iar antigenele vin pe cale sangvina.
Pulpa rosie este alcatuita din cordoane celulare ce delimiteaza sinusurile venoase. Sinusurile
pulpei rosii au in structura lor celulel epiteliale cu propritati contractile. Aceste celule au forma
alungita cu axul lung paralel cu axul sinusului iar in jurul sinusului sunt dispuse circular fobre de
reticulina. Apar estfel niste spatii prin care patrund elementele figurate lae sangelui.
Tipuri de celule:
In foliculii limfoizi se gasesc celulel foliculare dendritice, celule interdigitate, macrofage si
limfocite B. In mansonul de tesut limfoid se gasesc de asemenea celule foliculare dendritice, celule
interdigitate si macrofage dar exista limfocite T in loc de B.
Siusurile marginale contin macrofage distincte: imobile, cu capacitate crescuta de a fagocita
antigene aduse prin sange pana la nivelul sinusurilor marginale. Apoi aceste macrofage prezinta
antigenul limfocitelor B.
Cordoanele celulare al pulpei rosii (cordoanele Billroth) sunt alcatuitte dintr-o stroma, un
citoreticul, in ochiurile caruia exista multe limfocite B, limfocite T, macrofage, plasmocite ca si
celelalte elemente figurate ale angelui. Macrofagele de aici sunt cele ce fagociteaza eritrocitele
imbatranite.
 Tesutul limfoid asociat mucoaselor (MALT - Mucosa Associated Lymphoid Tissue)
Este alcatuit din zone de tesut limfatic: foliculi secundari agregati, situati in mucoasa si
subnucoasa tracturilor digestiv, respirator sau urogenital. Fac parte din MALT:
• amigdalele
• placile Peyer
• apendicele
MALT cuprinde majoritatea tesutului limfoid din organism.
La acest nivel se produc IgA (care sunt cele mai multe). ACeste Ig au rol in apararea zonei
luminale.
Amigdalele
Amigdalele sunt:
• amigdala palatina
• amigdala linguala
• amigdala faringiana
Toate alcatuiesc inelul limfatic Waldayer.
Amigdala palatina se gaseste in peretele lateral al orofaringelui.