Speciile lemnoase ornamentale din Romnia.

Cuprins 1. Obiect. Legturi interdisciplinare. Metode de cercetare........................7 2. Uniti de clasificare ale plantelor lemnoase.........................................8 3. a!ele morfologice ale studiului plantelor lemnoase............................8 ". a!ele ecologice ale studiului plantelor lemnoase................................# ".1. Comple$ul factorilor ecologici %ecotop& ......................................11 ".2. 'nfluena factorilor de mediu asupra plantelor lemnoase..............12 ".2.1.(actorii climatici.....................................................................12 ".2.2. (actorii edafici.......................................................................18 ".2.3. (actorii geomorfologici..........................................................21 ".3. 'nfluena factorilor biotici asupra plantelor lemnoase..................21 ). a!ele fitogeografice ale studiului plantelor lemnoase.......................22 *. +articularitile cre,terii- de!.oltrii ,i /nmulirii plantelor lemnoase.27 7. +articularitile bioc0imice..................................................................2# Ordinul C1C232L45............................................................................32 (amilia C1C232C424.....................................................................32 6enul C7cas L. ................................................................................32 O83'9UL 6'9:6O2L45.....................................................................33 (amilia 6'9:6O2C424 4ngl...........................................................3" 6enul 6in;go L................................................................................3" O83'9UL CO9'(482L45...................................................................3* (amilia +'92C424 Lindl. %2 '4<'9424- 2 '4<2C44& .............37 6enul 2bies Mill..............................................................................37 6enul <suga Carr.............................................................................") 6enul +seudotsuga Carr..................................................................."* 6enul +icea 3ietr............................................................................."# 6enul Lari$ Mill..............................................................................)7 6enul Cedrus <re=..........................................................................*> 6enul +inus L...................................................................................*1 (amilia <2?O3'2C424 (.@.9eger.................................................7" 6enul <a$odium 8ic0......................................................................7" 6enul 5eAuoia 4ndl..........................................................................7*

6enul MetaseAuoia Bu et. C0eng....................................................78 6enul Cr7ptomeria 3. 3on.............................................................78 (amilia CU+8452C424 (.@.9eger.................................................8> 6enul <0uCa L..................................................................................8> 6enul iota 4ndl..............................................................................83 6enul <0uCopsis 5ieb et. Ducc.........................................................8" 6enul Cupressus L...........................................................................8) 6enul C0amaec7paris 5pac0............................................................8* 6enul Euniperus L............................................................................8# (amilia 282UC28'2C424 (.@.9eger............................................#3 (amilia C4+B2LO<2?2C424 (.@.9eger......................................#3 6enul Cep0alota$us 5. et. D.............................................................#" O83'9UL <2?2L45............................................................................#" (amilia <2?2C424...........................................................................#" 6enul <a$us L..................................................................................#) 6enul <orre7a 2rn...........................................................................#7 O83'9UL 694<2L45..........................................................................#8 (amilia 4+B4382C424....................................................................#8 6enul 4p0edra <o=n.......................................................................#8 O83'9UL (262L45..........................................................................1>> (amilia 4<UL2C424 5.(.6ra7.....................................................1>> 6enul Carpinus L...........................................................................1>1 6enul Ostr7a 5cop.........................................................................1>" 6enul Cor7lus L.............................................................................1>" 6enul etula L..............................................................................1>* 6enul 2lnus Mill............................................................................1># (amilia (262C424 3umont...........................................................113 6enul (agus L. ..............................................................................11" 6enul Castanea Mill.......................................................................117 6enul Fuercus L...........................................................................11# O83'9UL EU6L2932L45................................................................131 (amilia EU6L2932C424 Linde....................................................131 6enul Euglans L..............................................................................132 6enul Car7a 9utt. %Bicoria 8aff.&..................................................13) 6enul +terocar7a :unt0.................................................................13* O83'9UL 52L'C2L45.......................................................................137 (amilia 52L'C2C424 Mirbel..........................................................137 6enul +opulus L. ...........................................................................137 649UL 5ali$.................................................................................1"" O83'9UL U8<'C2L45......................................................................1)2

(amilia MO82C424 Lindl..............................................................1)2 6enul Morus L..............................................................................1)2 6enul Maclura 9utt........................................................................1)" 6enul (icus....................................................................................1)) 6enul roussonetia .......................................................................1)) (amilia ULM2C424 Mirbel............................................................1)* 6enul Ulmus L...............................................................................1)* 6enul Celtis L................................................................................1*2 O83'9UL 529<2L2L45...................................................................1*" (amilia LO829<B2C424 3on......................................................1*" 6enul Giscum L. ...........................................................................1*" 6enul Lorant0us L. .......................................................................1*) O83'9UL 28'5<OLOCB'2L45........................................................1** (amilia 28'5<OLOCB'2C424 Lindl.............................................1** 6enul 2ristoloc0ia L......................................................................1** O83'9UL +OL16O92L45...............................................................1** (amilia +OL16O92C424 2.L.Euss...............................................1** 6enul ilderd7;ia 3umort.............................................................1** O83'9UL <8'CCOC24......................................................................1*7 (amilia U?2C424 3umort...........................................................1*7 6enul u$us L...............................................................................1*7 O83'9UL 8292L45..........................................................................1*8 (amilia M269OL'2C424 2. L. Euss.............................................1*8 6enul Magnolia L..........................................................................1*8 6enul Liriodendron L....................................................................172 (amilia 829U9CUL2C424 2.L.Euss............................................173 6enul Clematis L...........................................................................173 (amilia 48 48'32C424 2.L. Euss............................................17) 6enul erberis L............................................................................17) 6enul Ma0onia 9utt. .....................................................................177 O83'9UL 8O52L45...........................................................................178 (amilia 52?'(8262C424 2.L. Euss.............................................178 6enul +0iladelp0us L.....................................................................178 6enul 3eut!ia <BU9 ..................................................................18> 6enul 8ibes L. .............................................................................181 (amilia B2M2M4L'32C424 Lindl. .............................................18" 6enul LiAuidambar L. ...................................................................18" (amilia +L2<292C424 3umort....................................................18) 6enul +latanus L............................................................................18) (amilia 8O52C424 2.L. Euss.........................................................187

6enul 5piraea L.............................................................................187 6enul +07socarpus Ma$im. ..........................................................18# 6enul 3r7as L. ..............................................................................1#> 6enul :erria 3.C..........................................................................1#> 6enul 80odot7pus 5ieb et Ducc.....................................................1#1 6enul 8ubus L. .............................................................................1#1 6enul 8osa.....................................................................................1#3 6enul C7donia Mill........................................................................1#) 6enul C0aenomeles Lindl. ............................................................1#* 6enul Cotoneaster Medi;..............................................................1#7 6enul Malus Mill...........................................................................1## 6enul +7rus....................................................................................2>1 6enul 5orbus L..............................................................................2>2 6enul Crategus L...........................................................................2>* 6enul Mespilus L. .........................................................................2>8 6enul +runus L..............................................................................2># O83'9UL (2 2L45 %L46UM'9O52L45&.....................................21* (amilia L46UM'9O524 2.L. Euss..................................................21* 6enul 2lbi!!ia 3ura!!...................................................................217 6enul Cercis L...............................................................................218 6enul 6leditsia L. %6leditsc0ia L.&................................................21# 6enul 67mnocladus L...................................................................22> 6enul 5op0ora L. ..........................................................................221 6enul Cladrastris 8af. ..................................................................222 6enul 6enista L.............................................................................222 6enul Laburnum (abr. ..................................................................223 6enul C7tisus.................................................................................22" 6enul 2morp0a..............................................................................22) 6enul @istaria %@isteria& 9utt......................................................22* 6enul 8obinia L.............................................................................227 6enul Colutea L.............................................................................233 6enul Balimodendron (isc0..........................................................233 6enul Caragana Lam......................................................................23" O83'9UL 8U<2L45..........................................................................23) (amilia 8U<2C424 2.L. Euss.........................................................23) 6enul +telea L................................................................................23) (amilia 5'M28OU 2C424 2.+.3.C.............................................23* 649UL 2ilant0us 3esf.................................................................23* O83'9UL 52+'932L45....................................................................238 (amilia 292C283'2C424 Lindl..................................................238

6enul Cot7nus Mill........................................................................238 6enul 80us L.................................................................................23# (amilia 52+'932C424 2.L. Euss...................................................2"> 6enul :oelreuteria L2?M............................................................2"> (amilia 2C482C424 2.L. Euss......................................................2"1 6enul 2cer L..................................................................................2"1 (amilia B'++OC25<292C424 2.+.3.C......................................2"8 6enul 2esculus L...........................................................................2"8 (amilia 2FU'(OL'2C424.............................................................2)> 6enul 'le$ L. .................................................................................2)> O83'9UL C4L25<82L45.................................................................2)1 (amilia C4L25<82C424 8. r. ....................................................2)1 6enul 4uon7mus L. %4.on7mus L.&..............................................2)1 (amilia 5<2+B1L2C424 Lindl......................................................2)" 6enul 5tap07lea L..........................................................................2)" O83'9UL 8B2M92L45....................................................................2)) (amilia 8B2M92C424 2.L. Euss..................................................2)) 6enul 80amnus L..........................................................................2)) 6enul (rangula Mill. .....................................................................2)* 6enul +aliurus Mill........................................................................2)7 (amilia G'<2C424 2.L. Euss..........................................................2)7 6enul Gitis L..................................................................................2)7 6enul +art0enocissus +lanc0.........................................................2)8 O83'9UL M2LG2L45 %COLUM9'(482L45&...............................2)# (amilia <'L'2C424 Euss..................................................................2)# 6enul <ilia L..................................................................................2)# (amilia M2LG2C424 2.L. Euss....................................................2*2 6enul B7biscus L...........................................................................2*2 O83'9UL <B1M24L42L45............................................................2*3 (amilia <B1M24L42C424 2.L. Euss...........................................2*3 6enul 3ap0ne L.............................................................................2*3 (amilia 4L42692C424 2.L. Euss.................................................2*" 6enul 4leagnus L. .........................................................................2*" 6enul Bippop0ae L........................................................................2** O83'9UL G'OL2L45 %+28'4<2L45&.............................................2*7 (amilia <2M28'C2C424 L. .........................................................2*7 6enul <amari$ L............................................................................2*7 6enul M7ricaria 3es.. ..................................................................2*8 O83'9UL UM 4LL'(LO824...........................................................2*8 (amilia CO892C424 L...................................................................2*8

6enul Cornus L..............................................................................2*8 (amilia 282L'2C424.....................................................................271 6enul Bedera L.............................................................................271 O83'9UL 'CO845............................................................................272 (amilia 48'C2C424 2.L. Euss........................................................272 6enul 80ododendron L.................................................................272 6enul Gaccinium L........................................................................273 6enul 2rctostap07llos 2dans. ......................................................27" 6enul Calluna 5allisb.....................................................................27" 6enul ruc;ent0alia 8eic0enb. ....................................................27) O83'9UL <U '(LO82L45...............................................................27* (amilia 5OL292C424 2.L. Euss...................................................27* 6enul L7cium L.............................................................................27* (amilia 5C8O+BUL28'2C424 Lindl...........................................27* 6enul +aulo=nia 5.et D..................................................................27* (amilia '69O9'2C424 2.L. Euss. .............................................277 6enul Catalpa 5cop........................................................................277 6enul Campsis Lour. ....................................................................27# O83'9UL L'6U5<82L45 %OL42L45&............................................27# (amilia OL42C424 Boffmsgg. et Lin;..........................................27# 6enul (ra$inus L............................................................................27# 6enul 57ringa L.............................................................................28) 6enul Ligustrum L.........................................................................287 6enul (ors7t0ia Ga0l.....................................................................288 O83'9UL 8U '2L45.........................................................................28# (amilia C2+8'(OL'2C424 2.L. Euss............................................28# 6enul 5ambucus L. .......................................................................28# 6enul Giburnum L.........................................................................2#1 6enul Lonicera L...........................................................................2#3 6enul 57mp0oricarpus L...............................................................2#* O83'9UL L'L'2L45...........................................................................2#7 (amilia L'L'2C424 3umort............................................................2#7 6enul 8uscus L..............................................................................2#7 ' L'O682('4 54L4C<'GH...............................................................1>

1. Obiect. Legturi interdisciplinare. Metode de cercetare

Ca ,i dendrologia %din limba greac dendronIarbore- logosI,tiin& carede,i este o disciplin comple$- nu este o ,tiin /n sensul strict al cu.Jntului %deoarece nu dispune de o metod proprie de cercetare&- 5peciile lemnoase din 8omJnia au ca obiect de studiu plantele lemnoase- pe care le anali!ea! din punct de .edere ta$onomicIsistematic- morfologic- arealogic- ecologic- biologic ,i a /nsu,irilor lor ornamentale. Cuno,tinele pri.ind clasificarea ta$onomic ,i /ncadrarea sistematic au fost preluate din ta$onomia ,i sistematica plantelor- cele de anatomie ,i morfologie din 2natomia ,i Morfologia plantelor- prin urmare 3endrologia are legturi cu otanica. Cuno,tinele legate de rspJndirea speciilor lemnoase- de distribuia acestora /n spaiu- sunt preluate din geografia plantelor- cele legate de cerinele %comportamentul& lor ecologice din 4cofi!iologia plantelor ,i 4cologia plantelorcele legate de pro.enien din 6enetica ecologic a plantelor- cele legate de .aloarea sil.icultural ,i peisagistic din 5il.icultur ,i 2r0itectura peisaCului. 3isciplina- 5pecii lemnoase ornamentale %3endrologia& are ca obiect de studiu plantele lemnoase %arbori- arbu,ti- subarbu,ti&- pe care le anali!ea! cu prioritate sub aspect sistematic- morfologic- areologic- ecologic- sil.obiologic ,i al /nsu,irilor lor ornamentale. Metodele de cercetare folosite suntK metoda morfologic ,i cea anatomicba!ate pe studii comparati.e /ntre specii ,i unitile intraspecifice- metoda in.estigaiilor corelati.e ,i deducti.e morfoIecologice ,i anatomoIecologicemetode de cercetare ecologice cantitati.e ,i e$perimentale prin culturi comparati.e ,i simulri ecologice etc. 3endrologia- respecti. studiul speciilor lemnoase ornamentale ofer speciali,tilor din 2r0itectura peisaCului cuno,tiine pri.ind folosirea eficient a plantelor lemnoase /n crearea ,i /ntreinerea amenaCrilor peisagere urbane ,i periurbane.

2. Uniti de clasificare ale plantelor lemnoase

3in punct de .edere ta$onomic se .a utili!a sistemul de clasificare adoptat /n L(lora 4uropeaM ,i /n L(lora 8omJnieiM- /n spiritul lucrrii fundamentale L57llabus der +flan!enfamilienM a lui 4ngler- care st la ba!a marilor lucrri floristice. Unitatea sistematic fundamental- specia- are ca uniti principale superioareK genul- familia- ordinul- subclasa- clasa- sub/ncrengtura. Nn unele ca!uri au fost introduse ,i uniti caK seria- secia- subgenul- tribul- subfamilia. Nn cadrul speciilor- ca uniti inferioare de natur morfologicIsistematicse diferenia! subspecia- .arietatea- forma. Clona- unitatea intraspecific utili!at la plopi ,i slcii- are mai mult semnificaie genetica.

3.

a!ele morfologice ale studiului plantelor lemnoase

3up forma de cre,tere- durata de .ia ,i dimensiunile atinse se deosebesc

urmtoarele categorii de plante lemnoaseK arbori- arbu,ti- subarbu,ti ,i liane. 2rborii. 5unt plante lemnoase cu o singur tulpin- cu o durat de .ia lung- de la !eci la sute- c0iar mii de ani- care ating /nlimi de cel puin 7m- /n ca!uri e$cepionale pot dep,i 1>>m ,i diametre mari. 2rborii forestieri sunt plante lemnoase care cresc de obicei /n pduriproduc lemn ,i alte materii prime ca r,ini- coaC- substane tanante ,i e$ercit o influen benefic asupra mediului /nconCurtor. 2rborii ornamentali sunt culti.ai pentru /nsu,irile lor decorati.e dar trebuie subliniat c maCoritatea speciilor forestiere au ,i remarcabile caliti ornamentale. (orma arborilor difer de la o specie la alta- fapt care permite deosebirea acestora dup portul lor. 5e face o distincie /ntre forma arborelui crescut i!olat care are o forma specifica sau 0abitus ,i forma arborelui crescut /n masi.denumit forma forestier. 2rborii i!olai pre!int de obicei o tulpin scurt ,i /ngro,at la ba!coroana mult de!.oltat /n lrgime %poate cobor/ pJn la sol&. La forma forestier tulpina este dreapt- cilindric- /nalt- curat de craci pe mari lungimi ,i o coroan restrJns- concentrat spre .Jrful tulpinii. La r,inoase- coroan este de

obicei conic- piramidal- neregulat. La foioase-

coroan este globuloas-

o.oid- obo.oid- piramidal- neregulat- cu goluri- /ntrerupt etc. Nn funcie de /nlimea reali!at la maturitate arborii se /mpart /nK I arbori de mrimea '- care dep,esc 2)m /nlimeO I arbori de mrimea ''- cu /nlimi /ntre 1) ,i 2) mO I arbori de mrimea '''- cu /nlimi /ntre 7 ,i 1) m. +omii fructiferi. 5unt plante lemnoase- uneori de dimensiuni mari- dar produsul lor principal /l constituie fructele. 2rbu,tii. 5unt plante lemnoase cu mai multe tulpini ramificate de la ba!sub form de tuf- cu o durat de .ia relati. redus- pJn la 1> ani- /nlimi pJn la 7m ,i diametre mici. 2rbu,tii cu /nlimi sub 1m- cu tulpini foarte scurte sau tJrJtoare poart denumirea de arbu,ti pitici. 5ubarbu,tii. 5unt plante lemnoase cu mai multe tulpini- cu durat de .ia relati. redus- /nlimi pJn la *>cm- cu tulpina lemnoas numai la ba!- prile superioare sunt nelignificate %erbacee&. 2cestea pot degera frec.ent peste iarn dar au o remarcabil capacitate de refacere prin lstrire sau prin mugurii dormin!i de la ba!a tulpinii. Lianele sunt plante lemnoase cu tulpini fle$ibile- cu durat de .ia mediepJn la cJi.a !eci de ani- cu lungimi pJn la !eci de metri- cu diametre mici. <ulpinile lianelor sunt .olubile- se /nf,oar pe suport sau se prind de suport prin cJrcei- rdcini ad.enti.e sau peri sugtori. <ermenii folosii pentru descrierea caracteristicilor morfologice ale speciilor lemnoase sunt cei din botanica general ,i forestier.

".

a!ele ecologice ale studiului plantelor lemnoase

+lantele lemnoase sunt organisme .egetale cu fi!ionomie ,i structur

proprie- bine indi.iduali!ate sub aspect morfologic. 2rborii ,i arbu,tii nu pot fi anali!ai numai din acest punct de .edere- deoarece ei repre!int ade.rate sisteme biologice desc0ise de ni.el indi.idual de integrare- caracteri!ate prin sc0imburi permanente de substan ,i energie cu mediul /nconCurtor. +entru c aceste sc0imburi trofice ,i energetice implic relaii permanente ale plantelor

lemnoase cu factorii e$terni pentru c studiul plantelor lemnoase este legat de ecologie. 3eoarece sc0imburile trofice ,i de energie implic relaii ne/ntrerupte ale plantelor lemnoase cu factorii e$terni /n studiul dendrologic este inclus ,i latura decelrii lor- domeniul ecologiei forestiere- a unui segment a acesteia- cunoscut ca autecologie. 4cologia forestier este ,tiina care se ocup cu studiul relaiilor dintre plantele ,i animalele forestiere ,i mediul lor de .iat %oi;osIlocuin- logosI ,tiin&. +lantele lemnoase cresc de obicei /n asociaii comple$e- integrate /ntrIun sistem unitar cu mediul ambiant sau 0abitatul- care constituie comunitatea de .ia sau ecosistemul. Mediul arborilor ,i arbu,tilor din ecosistem este format din elemente constituti.e ale atmosferei- solului- reliefului- ca ,i ale bioceno!ei %asociaia plantelor ,i animalelor& care /n raport cu plantele lemnoase Coac rol de factori ecologici. Componentele mediului care e$ercit di.erse aciuni asupra arborilor sunt Lcondiii de .iaM- pentru c ele condiionea! acti.itile metabolice fundamentale- mrind sau mic,orJnd efectele factorilor ecologici propriuI!i,i. 3e e$emple- elemente ale mediului fi!icoIgeograficsuntK mi,cri de aercldura din aer ,i sol- profun!imea- te$tura- structura- aciditatea- sc0eletul solului. 3iferenierea elementelor fi!icoIgeografice ,i biotice dup importana aciunii lor- /n factori ,i condiii de mediu- rmJne /ns arbitrar- deoarece ,i factorii ecologici condiionea! efectul altor factori ecologici- de e$emplu apa din sol influenea! accesibilitatea substanelor minerale- sau radiaia luminoas a crei intensitate influenea! mi,crile stomatelor %deci accesibilitatea CO2&. 2rborii- cu tor caracterul lor de plante foarte .ec0i %maCoritatea speciilor lemnoase erau formate la sfJr,itul teriarului&- slbatice- re!istente la forele naturii- pre!int o profund speciali!are ecologic. 4le sunt adaptate atJt la aciunea /ntregului comple$ de factori din arealul natural- cJt ,i la aciunea factorilor indi.iduali- mai ales la .alori e$treme ale acestora. +entru principalele specii lemnoase din ar au fost elaborate fi,e ecologice- redau .ariaia potenialului lor biologic /n funcie de factorii ecologiciluai separat /n ca!ul /n care ceilali factori ecologici au .alori normale ,i nu inter.in ca factori limitati.i.

1>

<rsturile ecologice definitorii ,i repre!entati.e a principalelor specii lemnoase sunt e$primate ,i cu aCutorul formulelor ecologice- de sinte! edafoclimatice.

".1. #omple$ul factorilor ecologici %ecotop&

Comple$ul factorilor ecologici este constituit dinK '. 6rupa factorilor fi!icoIgeografici %abiotici- factori staionali- 0abitat& a. factori climatici I climatopulK %cldura- lumina- precipitaiileumiditatea atmosferic- .Jntul- compo!iia atmosferic ,i presiunea atmosferic& b. factori edafici %solul& P edafotopul %elemente minerale- 0umus- apaeraciditate ,i alcalinitateconsistencldurte$turpermeabilitate- .olum edafic- profun!ime- structur- sc0elet etc.& c. factori geomorfologici I geotopul %altitudine- relief- microreliefe$po!iie- pant&. ''. 6rupa factorilor biocenotici %biotici&I iotop a. factori fitocenotici 1. (actorii arboretuluiK compo!iie- dimensiuni- structurconsisten- /nrdcinare- litier. 2. (actorii subarboretului ,i semini,uluiK compo!iiestructur- desime- rspJndire- resturi organice 3. (actorii pturii .iiK compo!iie- grad de acoperirefrec.en- /nrdcinare- resturi organice ". (actorii microfloreiK compo!iie- densitate- frec.en b. factori !oocenotici %!ootop&K fauna 1. (actorul macrofaun %mamifere- psri- insecte& 2. (actorul microfaun O categorie aparte o constituie factorii antropeici %omul ,i animalele domestice& care e$ercit aciuni di.erse ,i de multe ori e$trem de importante asupra plantelor lemnoase.

11

".2. 'nfluena factorilor de mediu asupra plantelor lemnoase

".2.1.(actorii climatici 1. Lumina 4ste un factor determinant /n procesul de fotosinte!- cre,tere- absorbie ,i transportul apei- transpiraie- /nflorire- fructificare. 5peciile lemnoase manifest e$igene fa de cantitatea ,i calitatea luminiiO unele se de!.olt /n plin lumin- altele la umbr sau semiumbr% la o lumin difu!&. Nn funcie de comportamentul speciilor lemnoase fa de lumin- se poate face urmtoarea clasificareK I specii 0eliofile %cu temperament de lumin&- e$igente fa de luminK Gingko biloba, Pinus sylvestris. Thuja sp., Larix decidua, Acer saccharinum, Betula pendula, ibiscus syriacus, Platanus sp., Paulo!nia tomentosa, "obinia pseudacacia. # specii sub0eliofile %cu temperament de lumin spre miClociu- dar care suport puin umbr&- specii relati. e$igente fa de luminK Thujopsis a(ui)olium. # specii semiombrofile sau 0eliosciodofile %cu temperament de semiumbr sau de semilumin&- specii cu e$igene miClocii fa de lumin. # specii ombrofile sau sciofile %cu temperament de umbr&- specii cu e$igene mici fa de luminK Abies alba, Abies nordmanndiana, Tsuga canadensis, *agus sylvatica, I specii cu amplitudine ecologic mare fa de lumin %cresc la lumin- umbr ,i semiumbr&K Taxus baccata, Acer campestre, +arpinus betulus, Buxus sempervirens. 8eacia plantelor lemnoase fa de lumin depinde atJt de stadiul de de!.oltare al plantelor- cJt ,i de ali factori de mediu cum ar fiK temperaturacondiii edafice- umiditatea aerului. +uieii de brad- fag- tis se de!.olt la o intensitate mic de lumin- cu .Jrsta cre,te pragul minim de toleran ,i plantele suport mai bine /nsorirea. 5peciile montane 0eliofile- /ntrIun climat mai cald ,i pe un sol mai bogatla cJmpie suport semiumbra sau umbra %,orbus aucuparia, ,orbus aria&. dolobrata, %aphne me&ereum, ydrangea $lmus sp., Tilia sp., macrophylla, 'lex

12

+lantele sunt mai tolerante la cre,terea intensitii luminoase decJt la reducerea ei- de aceea speciile de umbr se pot de!.olta ,i /n condiii de mai mult lumin. 8eacia plantelor fa de factorul lumin are o mare importan /n alegerea plantelor pentru spaii .er!i- /n diferite condiii de lumino!itate datorate e$istenei cldirilor- !idurilor- .egetaiei arborescente deCa instalat ,i microreliefului. 5e .a lua /n consideraie ,i e.oluia /n timp a plantaiilor- prin cre,terea /n .olum ,i /nlime a e$emplarelor componente. 5e modific regimul iniial de lumindatorit umbrii reciproce. Nn amenaCrile peisagere distribuia luminii este asemntoare cu cea din pdure. La asocierea speciilor de mrimi diferite- plantaiile .or fi e$ecutate astfel /ncJt structura s fie etaCat- iar /nlimile s descreasc spre e$terior- /n a,a fel /ncJt fiecare e$emplar s poat .alorifica la ma$im intensitatea luminii. Mrimea- compactitatea frun!i,ului- rapiditatea de cre,tere a arborilortrebuiesc luate /n consideraie la preconi!area efectului de umbrire. +lantaiile /n spaii .er!i se .or e$ecuta inJnd cont de e$igenele plantelor fa de lumin prin introducerea unor msuri caK controlul densitii- eliminarea e$emplarelor care sufer din cau!a deficitului de lumin- completrile se .or face cu specii de umbr ,i semiumbr. Nn parcuri- sub plantaiile deIa lungul aleilor- cu timpul se .or introduce specii cu temperamentul de umbr- ca )ortunei radicans- pentru a /nlocui ga!onul. 2. +/ldura <emperaturile sc!ute reduc .italitatea anumitor specii prin degerarea unor ramuri- fa.ori!area apariiei unor plgi pe scoar- des0idratarea ,i pot duce la efecte e$treme I moartea puieilor ,i c0iar a e$emplarelor mature. 8e!istena speciilor lemnoase la temperaturi sc!ute din timpul iernii este corelat cu fenologia- intrarea mai de.reme /n .egetaie %pin- mesteacn- alun& sau mai tJr!iu % catalpa- salcJm- 0ibiscus&. Ultima grup fiind mai sensibil. 8eacia speciilor lemnoase la temperaturi sc!ute este dependent nu numai de adaptarea diferit fa de acest factor- ci ,i de gradul de de!.oltare a plantelor %puieii sunt mai sensibili decJt e$emplarele mature&. 3e e$empluedera helix, -inca minor, .uonymus

13

puieii de Liriodendron tulipi)era ,i Gingko biloba se proteCea! /n tineree pentru ca la maturitate s re!iste la temperaturi de I 3>C. Nng0eurile tJr!ii %dup pornirea .egetaiei& au efecte mai nefa.orabile decJt temperatura minim din timpul iernii ,i duc la degerarea frun!elor- luCerilorflorilor /n curs de formare uneori c0iar ,i la speciile re!istente la gerurile din perioada de iarn %brad- duglas- nuc negru- fag- steCar&. 3aune pro.oac ,i /ng0eurile timpurii de toamn la specii care au ne.oie de un se!on lung de .egetaie %0aclura aurantiaca, Amorpha )ruticosa, Paulo!nia tomentosa&. <emperaturile e$treme po!iti.e sunt mai puin limitati.e pentru de!.oltarea plantelor lemnoase ornamentale. <emperaturile ridicate din .ar de.in periculoase numai la apariia unei secete prelungite %prin intensificarea proceselor de e.apoItranspiraie&. 2daptarea speciilor la un anumit regim de cldur se manifest ,i prin cerinele fa de durata ,i ni.elul temperaturii po!iti.eK molidulcare /n arealul su natural este adaptat la o temperatur medie anuale de 2I" Cnecesit cel puin 13> !ile cu temperatura medie de peste 1> C- steCarul pufos adaptat la o temperatur medie anual de #I12 necesit 18>I2>> !ile cu temperatura medie peste 1>C %<omescu- 2.- 1#*7&. <emperatura solului este dependent de .ariaia temperaturii atmosferice dar ea este influenat ,i de factori specifici. 5olurile care au o capacitate mai ridicat de /ncl!ire ,i de pstrare a cldurii influenea! pornirea .egetaiei mai de.reme- prin urmare permit e$tinderea limitei altitudinale ,i nordice a diferitelor specii. Nn ca!ul solurilor reci ,i umedereacia este in.ers. 6ruparea .egetaiei lemnoase /n funcie de preteniile fa de cldur %pargul minim- sub care nu se pot de!.olta&K I specii euterme- cu e$igene mari fa de cldur %temperaturi medii anuale de Q1)>C pJn la Q2>>C&O specii lemnoase tropicale ,i subtropicaleO I specii termofile care includ ,i specii euterme tipice %temperaturi medii anuale de la Q12>C pJn la Q1)>C&O I specii subtermofile- cu e$igene fa de cldur adaptabile ,i la temperaturi mai sc!ute %temperaturi medii anuale de la Q#>C pJn la Q12>CO I specii me!oterme- cu e$igene miClocii fa de cldur %temperaturi medii anuale de la Q)>C pJn la Q#>C&O

1"

I specii oligoterme- cu e$igene reduse fa de cldur %temperaturi medii anuale de >>C ,i sub >>C&O I specii euriterme- cu mare amplitudine fa de cldur. 6ruparea nu este rigid- unele specii au caractere intermediare sub raportul preteniilor fa de cldur de e$emplu sutermofilIme!oterm. 2nali!a cerinelor fa de cldur ale plantelor lemnoase este necesar /n toate etapele de de!.oltare- de la temperaturile necesare pentru germinarea seminelor pJn la proteCarea plantelor /n timpul iernii. 3. Precipita1iile 2i umiditatea atmos)eric/ 8egimul de umiditate este foarte di.ersificat- prin formele .ariate prin care influenea! de!.oltarea plantelor %ploaie- !pad- c0iciur- ap de condensareumiditate atmosferic- apa din sol- apa freatic&- prin marea sa mobilitate ,i prin inegala sa distribuie pe glob. 2pa este un factor limitati. pentru .egetaia lemnoas care determin rspJndirea natural a speciilor. +recipitaiile sunt sursa principal de apro.i!ionare a plantelor cu ap- la acestea se adaug uneori ,i apa freatic de suprafa. Cantitatea anual de precipitaii difer de la o regiune la alta ,i influenea! distribuia !onal a .egetaiei lemnoase. 3ecisi. este umiditatea /n perioada de .egetaie- mai ales /n perioada esti.al miClocie- cJnd ma$imele termice duc la intensificarea proceselor de e.apoItransiraie a frun!elor. 'arna- apa sub form de !pad- g0ea- c0iciurpoate fi o surs de apro.i!ionare cu ap- dar poate e$ercita ,i alte aciuni po!iti.e sau negati.e. Dpada /mpiedic /ng0earea ,i e.aporarea apei din sol- apr .egetaia %semnturi- puiei tineri- subarbu,ti& /mpotri.a /ng0eurilor. 3epunerile de !pad /n coroane duc la ruperea ,i /nco.oierea ramuriloruneori a trunc0iurilorO dac poleiul este urmat de .Jnt- ramurile se pot frJnge. 3in .olumul total al precipitaiilor o parte se pierde - pierderi prin e.aporare- scurgeri de suprafa- /nfiltrare /n pJn!a freatic-restul se /nmaga!inea! /n sol ,i repre!int principala surs de apro.i!ionare a plantei cu ap. Umiditatea atmosferic- /n corelaie cu temperatura aerului influenea! de!.oltarea plantelor lemnoase.

1)

Nn fucie de e$genele plantelor lemnoase fa de factorul ap- ele se clasific /nK I specii 0elofite %0elofile&- cu e$igene mari fa de ap- care se de!.olt /n mla,tini- pe soluri suprasaturate cu apK Taxodium distichum, Alnus glutinosa, Alnus viridis3 I specii 0igrofite %0igrofile&- care se de!.olt pe soluri Cila.Iumede pJn la umedeI ude- dar fr ap stagnantK Acer pseudoplatanus, Prunus padus3 I specii me!ofite %me!ofile&- cu e$igene miClocii fa de ap. Abies alba, Picea abies, Pseudotsuga men&iesii, *agus sylvatica, 'lex a(ui)olium. Ispecii $erofite %$erofile&- cu e$igene mici fa de ap P tolerea! soluri uscate4uercus pubescens, +arpinus orientalis3 Ispecii eurifite %eurifile&- cu amplitudine ecologic mareK +atalpa bignonioides, Betula pendula, 4uercus )rainetto, 4uercus cerris. Climatul 8omJniei fa.ori!ea! e$istena speciilor me!ofile- specii care au capacitatea de aI,i regla /n anumite limite consumul de ap /n funcie de cantitatea e$istent. 3eficitul ca ,i e$cesul de ap- durata /n raport cu pragul de toleranpoate a.ea efecte diferite asupra .egetaiei lemnoase- uneori letale. 8elaia in.ersK plant I factor ecologic- arat c .egetaia lemnoas influenea! umiditatea mediului. +rin transpiraie cre,te umiditatea relati. atmosferic- astfel /n interiorul spaiilor .er!i din cJmpie se creea! un mediu mai fa.orabil speciilor care necesit o atmosfer mai umed. +rin consumul de apre!er.a din sol se mic,orea!- uneori poate aCunge la limita coeficientului de ofilire- dac deficitul nu este acoperit din precipitaii sau prin irigare. +lantaiile reduc scurgerea de suprafa a apei din precipitaii. Comportamentul arborilor ,i arbu,tilor fa de umiditatea mediului %sol ,i atmosfer& condiionea! alegerea speciilor /n funcie de regimul precipitaiilor ,i /n raport cu condiiile specifice generale ale locului de plantare %pante- maluri- str!i- ,osele&. ". Aerul 3intre componenii aerului- bio$idul de carbon ,i o$igenul inter.in direct /n procesul de fotosinte! ,i cel de respiraie- deoarece bilanul /n atmosfer a CO 2 ,i O2 este ec0ilibrat %.ariaii ne/nsemnate apar /n !onele industriale&O ace,ti factori nu sunt limitati.i pentru cultura plantelor. 4c0ilibrul compo!iiei aerului se datorea! .egetaiei care produce o$igen ,i consum CO 2. Calitatea aerului

1*

depinde de ecosistemele forestiere ca ,i a celor din amenaCrile peisagere- care au o contribuie important /n reglarea compo!iiei aerului- fiind amplasate /n a,e!rile urbane- puternic poluate fi!ic ,i c0imic /n urma arderii combustibililorindustriei- miCloacelor de transport la care se adaug ,i poluarea sonic ,i cea produs de acti.itatea populaiei. Modificrile /n bilanul o$igenului ,i bio$idului de carbon nu repre!int pJn /n momentul de fa o problem ecologic pentru .egetaie- doar poluarea aerului %no$ele& pot de.eni factori limitati.i pentru cultura unor specii lemnoase ornamentale. 0i2c/rile aerului e$ercit diferite influene /n funcie de intensitatea lor. GJntul- prin intensificarea transpiraiei %e.apotranspiraie& ,i modificarea strii termice a plantelor lemnoase influenea! procesele biologice. 'nfluena e$ercitat de .Jnt poate fi po!iti. %tranport mase de aer umed- reduce din apa /n e$ces/ncl!e,te sau rcore,te atmosfera& cJt ,i negati.. Cldura e$cesi. ,i seceta accentuea! .ara deficitul de ap al plantelor- efectele gerului sunt amplificate de .Jnt- apare seceta fi!iologic cu urmri gra.e mai ales la r,inoase. La .ite!e mai mari ale .Jntului- aciunile mecanice pot afecta portul ,i .iabilitatea plantelor. 2rborii ,i arbu,tii e$pu,i .Jntului cu o direcie dominant sunt asimetrici ,i /nclinai. Nn locurile desc0ise se rup ramurile ,i trunc0iurile. Nn spaiile .er!ispeciile cu lemnul mai puin re!istent %tei- mesteacn- plop- salcJm& pot fi puternic afectate- e$emplarele cu coroana asimetric ,i cele .tmate sunt mai e$puse pagubelor ,i prin instalarea putregaiului. +entru a e.ita aciunile mecanice negati.e /n plantaiile nou /nfiinate din amenaCrile peisagere- e$emplarele i!olate- /n grupuri mici ,i /n aliniamente .or fi tutorate- iar arborii mari ancorai. 3oborJturi pe suprafee /ntinse- ade.rate de!astre- se /nregistrea! numai /n masi.ele forestiere- pe pante mai mari sau /n monoculturi de r,inoase. +lantaiile cu specii lemnoase reduc .ite!a .Jntului- /n funcie de compo!iie- de intensitate- de suprafaa ocupat ,i de po!iie /n interiorul sau la adpostul lormi,crile de aer se resimt mai puin. +entru alctuirea ,i dispunerea masi.elor ,i perdelelor de protecie /n spaiile .er!i ,i pentru proteCarea culturilor din pepiniere trebuie s se cunoasc direcia- frec.ena ,i intensitatea .Jnturilor dominante. 5peciile sensibile la des0idratare ,i temperaturi sc!ute .or fi amplasate la adpostul altor plantaii sau al construciilor.

17

".2.2. (actorii edafici 5olul este atJt suport de fi$are cJt ,i surs de nutriie. Cunoa,terea cerinelor ecologice /n diferite condiii de sol ,i mai ales a condiiilor limitati.e pentru fiecare specie este necesar pentru alegerea corespun!toare a plantelor lemnoase pentru spaiile .er!i. 4lementele nutriti.e. Comple$ul nutriti. al solului pune la dispo!iia plantelor macroelemente %9- +- :- 5- Ca- (e & ,i microelemente %Dn- Cu- Mn- Mo- Co- - Cl &- necesare nutriiei- pe care plantele le absorb selecti.- sub form de ioni. 5peciile lemnoase folosesc diferit fondul de elemente nutriti.e din sol. Nn funcie de e$igenele fa de troficitatea solului distingemK I specii megatrofe- care necesit o mare cantitate de elemente- se de!.olt pe soluri cu grad de saturaie /n ba!e de 8)I1>>RK Tilia argentea3 Ispecii eutrofe- foarte e$igente fa de troficitatea solului- se de!.olt pe soluri cu grad de saturaie /n ba!e de 7>I1>>RK *raxinus excelsiorO Ispecii me!otrofe- cu e$igene miClocii fa de troficitatea solului- se de!.olt pe soluri cu grad de saturaie /n ba!e mai redus- 2)I8)RK Acer campestre3 Ispecii oligotrofe- puin e$igente fa de troficitatea solului- se de!.olt pe soluri cu grad de saturaie /n ba!e sub 3>RK Pinus mugo, Pinus sylvestris, Betula pendula, Ispecii euritrofe- cu amplitudine ecologic mare fa de troficitatea soluluiK Picea abies, *agus sylvatica, 4uercus petraea, ,alix caprea. 5peciile me!otrofe ,i oligotrofe nu prefer solurile srace- dar se pot de!.olta ,i supra.ieui /n asemenea condiii edafice. Nn funcie de natura substratului litologic ,i a coninutului solului /n sruri sau elemente minerale se distingK I sp. calcifile sau calcicole- care se de!.olt pe soluri cu coninut ridicat de calciu %calcar acti.&K *raxinus excelsior, 5uniperus sabina, *agus sylvatica, $lmus pumila I specii calcifuge sau calcifobe- care e.it solurile calcaroaseK "obinia pseudacacia, +astanea sativa. 5odiul- magne!iul- calciul prin acumularea sub form de cloruri- sulfai sau bicarbonai determin srturarea solurilor- au efecte nefa.orabile asupra speciilor dependente de concentraia srurilor ,i gradul de toleran al acestora.

18

5alinitatea e$cesi. /ngreunea! apro.i!ionarea cu ap a plantelor mai puin adaptate- pro.oac o secet fi!iologic prin cre,terea presiunii osmotice a soluiei solului. Cea mai to$ic aciune e$ercit cationii de magne!iu %Mg2Q&. 'onul de 9aQde,i mai puin noci.- cau!ea! puternica alcalini!are a soluiei solului prin acumulare /n sol %este noci. pentru rdcinile plantelor ,i distruge structura glomerular a solului&. 3intre anionii din solurile saline- ionul ClI este mai to$ic decJt ionul sulfatic 5O"2I. 3istingemK I specii nitrofile %nitrofite&- se de!.olt pe soluri bogate /n a!ot ,ambucus nigra. I specii 0alofile- care suport o anumit salinitate a soluluiK .leagnus angusti)olia, Gleditsia triacanthos, Amorpha )ructicosa, +aragana arborescens, ippophae rhamnoides, alimodendron halodendron, "hus typhina, Tamarix romosissima. 8eacia soluiei solului %p0& concentraia ionilor de 0idrogen inter.ine /n dinamica elementelor nutriti.e accesibile. 5peciile lemnoase sunt adaptate la anumite inter.ale ale pBIului- specifice diferitelor tipuri de sol. +rin urmare .alorile e$treme ale pB apar ca un factor ecologic limitati.. 2ciditatea solului. 3up e$igenele fa de aciditatea solului- plantele lemnoase se /mpart astfelK I specii puternic acidofile %pB 3-8I"-)&K -accinium myrtillus, +alluna vulgaris, .rica sp.O I specii acidofile %pB "-)I)-)&K Picea abies, Pinus mugo, Pinus sylvestris, Betula pendula, Populus tremula3 I specii slab acidofile %pB )-)I*-)&K Abies sp., 5uniperus communis, Larix decidua, Acer pseudoplatanus, *agus sylvatica, 4uercus robur, ,alix alba. I specii neutrofile %pB *-)I7-2&K Tilia sp., *raxinus sp.3 I specii ba!ifile %pB peste 7-2&K Tamarix ramosissima. 8,inoasele sunt mai tolerante decJt foioasele la aciditatea solului. MaCoritatea speciilor cresc corespun!tor la inter.ale ale pB- /n domeniul slab acidIneutru %*-8I7& sau neutru- slab alcalin %7->I7-2&. 2lcalinitatea solului este tolerat de speciile lemnoase /n inter.alul 7-)I8. concentrarea srurilor alcaline /n sol duce la alcalini!area e$cesi. %pB>8-)& a soluiei solului de unde re!ult salini!area cu efecte to$ice. 5olurile acide ,i cele puternic alcaline necesit aplicarea de amendamente.

1#

Nnsu,irile fi!ice ale solului <e$tura influenea! consistena- structura- regimul de ap- cldura ,i aer din sol- accesibilitatea substanelor nutriti.e- procesele bioc0imice din acti.itatea microorganismelor. Gariabilitatea alctuirii granulometrice a solurilor %R de participare a celor trei fraciuni P argil- nisip- praf& generea! /nsu,iri diferite. 8spJndirea natural a .egetaiei cJt ,i performanele biologice ale speciilor sunt influenate de te$tura solului. 4$tremele tipurulor de te$tur sunt suportate numai de anumite specii astfelK Ispecii psamofile- pentru soluri u,oare %nisipoase ,i nisipoIlutoase&K Abies concolor, Picea pungens, Pinus nigra, sylvestris 2i mugo, 5uniperus communis, Acer campestre, +aragana arborescens, .leagnus angusti)olia, +ornus mas, ippophae rhamnoides, Gleditsia triacanthos, "obinia pseudacacia, ,alix alba 2i caprea. Ispecii sa$icole ,i subsa$iole- pentru soluri sc0eleticeK Picea abies, Pinus cembra 2i mugo, Larix decidua, +arpinus orientalis, Acer monspessulanum, Berberis vulgaris, +olutea arborescens, +otoneaster integerrima, *raxinus ornus, Populus tremula, ,orbus aria 2i aucuparia, ,ambucus racemosa. Ispecii compactifile- pentru soluri grele %lutoIargiloase ,i argiloase&K 4uercus )rainetto 2i cerris, Aesculus hippocastanus, Alnus glutinosa, +otinus coggygria, "osa canina, "hus typhina, $lmus laevis. +entru maCoritatea speciilor- solurile cu te$tur lutoInisipoas- bine structurate sunt fa.orabile. 5tructura solului 5ituaiile e$treme- lipsa structurii sau slaba structurare a solurilor cu te$tur fin sau grosier de.in limitati.e pentru cultura speciilor lemnoase ,i impun ameliorarea acestuia %/ngr,minte organice ,i .er!i- amendamente- uneori /n spaiile .er!i LpmJnt de /mprumutM&. +entru ameliorarea fertilitii solurilor /n spaiile .er!i- /n !onele supuse sistemati!rii pe .ertical a terenului se aduce pmJnt .egetal- /ngr,minteamendamente ,i se culti. specii care /mbogesc solul /n a!ot. Nn plantaiile masi.e din parcuri- frun!ele c!ute nu se .or /nltura- deoarece sunt o important surs de 0umus.

2>

La plantaiile de aliniament ale arterelor de circulaie trebuie asigurat .olumul edafic corespun!tor. Nn spaiile .er!i- deficitul nutriti. poate fi ec0ilibrat de asigurarea unui regim 0idric bun. Nn pepiniere- mai ales /n sectoarele /n care se produc puiei li.rai cu balot de pmJnt- se .or aplica Cudicios /ngr,minte organice ,i minerale- asolamente cu /ngr,mJnt .erde ,i ierburi perene ,i se .a iriga.

".2.3. (actorii geomorfologici 3e!.oltarea plantelor lemnoase este influenat de factorii geomorfologicicare duc la modificri climatice ,i edafice. Configuraia terenului I macro relieful I cJmpie- dealuri- muni determin !onarea .egetaiei datorit sc0imbrii climatului. 'nfluena e$ercitat de microrelief este e.ident mai micO microrelieful poate fi natural %depresiuni- ridicturi& sau artificial %/n parcuri&- determinJnd local condiii microclimatice ,i sc0imbri ale condiiilor edafice. 2ltitudinea determin dispunerea .egetaiei pe .ertical cu cre,terea altitudini scad temperaturile- iar numrul de specii care compun ptura erbacee se reduce. 4$po!iia influenea! atJt regimul de cldur- cJt ,i umiditatea soluluiprin urmare inter.ine ,i /n alctuirea .egetaieiK pe .ersanii cu e$po!iie sudic unde temperaturile sunt ce.a mai ridicate decJt pe .ersanii nordicii- iar umiditatea este ce.a mai redus- se de!.olt un numr mai mare de specii 0eliofile ,i $erofite. +anta sau /nclinarea terenului influenea! distribuia .egetaiei prin sc0imbarea intensitii insolaiei ,i capacitatea de reinere a apei /n sol. +e pantele /nsorite- mai uscate .or cre,te specii mai $erofite mai ales /n !onele cu deficit de precipitaii- iar /n .ile reci- cu cureni puternici mi,crile aerului rece .or reduce ,i mai mult temperatura ,i prin urmare nu se .or instala specii sensibile la ger.

".3. 'nfluena factorilor biotici asupra plantelor lemnoase

(actorii biotici influenea! direct %prin aciuni de contact& ori indirect prin modificarea mediului climatic ,i edafic sau prin intermediul unor substane

21

c0imice secretate de anumite plante sau microorganisme- de!.oltarea plantelor lemnoase. 2ciuni directe pot consta /n stJnCenirea reciproc a tulpinilor ,i ramurilor unor e$emplare care cresc prea aproape unul de cellalt %aceea,i specie sau specii diferite&- presiunea fi!ic a rdcinilor- concre,terea rdcinilor- susinerea plantelor agtoare de ctre tulpinile arborilor ,i arbu,tilor. La alegerea speciilor se .a ine seama de caracterul in.adant al unor specii care draConea! puternic sau a lianelor- de e$emplu +lematis vitalba in.adea! cu rapiditate alte e$emplare din plantaie- reducJnduIle capacitatea de fotosinte! ,i aspectul estetic. 2ciunile indirecte pot fi cJteodat mai importante decJt cele directedeoarece determin con.ieuirea diferitelor specii ,i competiia pentru 0ran ,i spaiu /ntre e$emplare. 2rborii acionea! unul asupra altuia prin umbrire- cantitatea de lumin ,i precipitaii interceptat de coronament prin consumul de ap- elemente nutriti.e ,i microelemente din sol- prin capacitatea de e$ploatare a solului de ctre rdcini. Nn staiuni de deal- apare concurena /ntre fag sau carpen- acre elimin uneori puieii de gorun. La alegerea ,i asocierea speciilor se .a lua /n seam ritmul de cre,tere al puieilor- raporturile de stJnCenire- respecti. stimulare care se modific /n timp cu cre,terea .olumului aerian ,i radicular. 3ac plantaiile nu au compo!iii corespun!toare ,i nu se inter.ine la timp cu curiri- rriri- tieri- ar putea fi eliminate e$emplare .aloroase.

).

a!ele fitogeografice ale studiului plantelor lemnoase

5peciile lemnoase ocup /n mod natural teritorii distincte ,i bine

delimitate- au un areal geografic propriu mai mult sau mai puin /ntins. 2realul unei specii repre!int e$presia adptrii sale la un anumit comple$ de condiii fi!icoIgeografice. Limitele rspJndirii plantelor lemnoase depind- mai mult sau mai puin- de raporturile de concuren ,i competiie interspecific cu alte specii. +rin urmare- uneori arealul potenial nu se suprapune cu cel real. 2ciunile omului asupra florei lemnoase a globului a determinat importante sc0imbri asupra limitelor arealelor naturale. Unele specii au fost introduse /n afara

22

granielor lor geografice- /n condiii climatoIedafice corespun!toare- a fost e$tins arealul natural ,i a aprut arealul de cultur- iar la alte specii sIa restrJns arealuluneori c0iar pJn la totala lor dispariie. 2realel geografice ale speciilor lemnoase se pre!int prin situarea /ntre anumite longitudini- latitudini ,i altitudini. Nn aceste areale populaiile unei specii se gsesc /n anumite climate locale- pe anumite forme de relief- de substraturi ,i de soluri- /ntrIun cadru staional bine determinat. 5taiunile %0abitatele& pe care le ocup efecti. populaiile unei specii /n cadrul arealului ei geografic repre!int arealul ei ecologic %3oni- 2>>"&. 3e obicei- arealul ecologic este mai restrJns decJt cel geografic. Donele climatice ,i fitogeografice ale globului sunt redate /n figura 1. Donele forestiere ale globului suntK !ona pdurilor ecuatoriale- tropicalesubtropicale- temperate- boreale ,i dou !one de tufri,uri- !ona .egetaiei de,ertice ,i !ona de tundr %subarctic&. 5peciile lemnoase culti.ate /n 8omJnia pro.in din !ona pdurilor temperate ,i boreale- care sunt mai apropiate din punct de .edere climatic de condiiile de la noi. 3istribuia .egetaiei lemnoase /n 8omJnia sIa reali!at prin elaborarea unor sisteme de clasificare ,i se afl /n strJns interdependen cu .ariaia condiiilor staionale- dintre care cele climatice ,i mai ales regimul termic ,i plu.iometric Coac un rol determinator. La acestea se adaug ,i condiiile edaficeorografice ca ,i /nsu,irile speciilor co0abitante %capacitatea lor competiti.re!istena la ad.ersiti- capacitatea de reproducere ,i migrare- adaptabilitatea specific la condiiile de mediu ,i conser.atismul ereditar. Caracteristicile !onelor ,i sub!onelor de .egetaie din 8omJnia. I. Vegetaia de munte a. Vegetaia alpin i subalpin pre!int un areal discontinuu /n regiunile cele mai /nalte ale Carpailor- /ncepJnd de la altitudini de peste 1)>>I17>> m. Nn aceste condiii ecologice de climat foarte rcoros ,i umed- pe soluri de regul srace ,i acide- /n care perioada de .egetaie este scurt%2I" luni& sIa instalat cu precdere .egetaia erbacee. 1. 5ub!ona alpin cuprinde cele mai /nalte regiuni ale munilor- altitudini de peste 22>>m- /n care .egetaia este repre!entat de asociaii de plante specifice tundrei alpine.

23

2. 5ub!ona subalpin se gse,te /ntre limita superioar a Cnepnului ,i limita superioar a pdurii. 3eoarece condiiile climatice ,i edafice sunt ce.a mai fa.orabile- aici apar ,i specii lemnoase constituind tufri,uri ,i c0iar rari,ti subalpine de specii arborescente. 5pecia caracteristic pentru aceast sub!on este Cneapnul %Pinus mugo&- alte specii lemnoase Alnus viridis, Pinus cembra, Lonicera tatarica, 5uniperus communis, "hododendron kotschyi, -accinium myrtillus- Bruckenthalia spiculi)olia- ca ,i rari,tile de molid ,i de larice. b. Vegetaia munilor mijlocii este caracteristic printrIun climat fa.orabil mai ales .egetaiei forestiere. <emperaturile medii anuale sunt po!iti.eprecipitaiile abundente %#>>I12>>mm& ,i umiditatea relati. a aerului este ridicat. 'ernile sunt aspre- dar mai scurte. 5e disting trei sub!one de .egetaieK 1. 5ub!ona molidului are o mare e$tindere altitudinal /n Carpaii Orientali ,i Occidentali- /n Carpaii Meridionali sub!ona este fragmentat ,i /ngustat sau lipse,te %MIii Me0edini ,i MIii anatului&.2ceast sub!on de .egetaie se ridic altitudinal pJn la limita superioar a pdurii- iar /n partea inferioar aCunge pJn la limita superioare a pdurii de fag. 5pecia caracteristic este molidul- care constituie arborete pure %ocup cea mai mare /ntindere&- cJt ,i amestecate I bradlarice- !Jmbru- mesteacn- plop tremurtor- paltin de munte- fag- subarboretul este slab repre!entat- dintre arbu,ti amintimK ,ambucus racemosa %soc ro,u&- Lonicera xylosteum %caprifoliu&- ,alix caprea %salcie cpreasc&. 2. 5ub!ona pdurilor amestecate de fag cu r,inoase limita altitudinal inferioar este situat la apro$imati. ">> m /n Carpaii Orientali ,i 7>>m /n cei Meridionaliiar limita superioar urc /n mod e$cepional %acolo unde lipse,te sub!ona molidului- pJn la limita superioar a pdurii. 5ub!ona are o /ntindere altitudinal ce.a mai redus /n nord ,i ma$im /n Carpaii Meridionali %/n MIii anatului&limita acestei sub!one se /ntinde de la 3>> m pJn la 1">>I1)>> m. Climatul se caracteri!ea! prin .eri umede ,i rcoroase- ierni reci ,i bogate /n !padprecipitaii abundente %peste 8>> mm&. Gegetaia este predominant constituit din fag- molid ,i brad- specii care se asocia! /ntre ele. Ca specii /nsoitoare se gsescK paltinul de munte ,i de cJmpulmul de munte- frasinul- teiul- mesteacnul- plopul tremurtor- aninul albgorunul ,i pinul sil.estru. +durile de fag ,i r,inoase se caracteri!ea! printrIo mai mare stabilitate bioecologic. 5ubarbotetul este format din alun %+orylus avellana&- pducelul %+rataegus monogyna&- clin %-iburnum opulus&- salb moale ,i rJioas6 .uonymus europaeus ,i .uonymus verrucosa&.

2"

3. 5ub!ona fagului este bine repre!entat /n .egetaia munilor miClocii- dar se prelunge,te ,i /n regiunea dealurilor ,i podi,urilor. Climatul este mai blJnd ,i suficient de umed %temperatura medie 8I1>C- precipitaii *>>I1>>> mm& ,i condiiile climatice sunt fa.orabile. 2ltitudinal *>>I12>> m- dar poat s coboare pJn la 1>> m /n anat ,i s urce pJn la limita superioar a pdurii- la peste 1">> m. Nn aceast sub!on se gsesc cu precdere pduri pure de fag pe suprafee /ntinse. +e lJng fag- pot participa /n proporii reduse ,i alte specii %molid- brad- pin sil.estru- pin negru de anat- carpen- ulm- paltin de cJmp- tei- Cugastru ,i c0iar gorun ,i steCar&. 3e remarcat c fagul- fiind specie de umbr- constituie pduri dese /nc0ise- /n care celelalte etaCe de .egetaie se de!.olt greu. 5tabilitatea bioecologic a acestei sub!one este mare- e$ercit /n cele mai bune condiii funcii protectoare. 3intre arbu,ti se aminte,te ,ambucus nigra %soc& ,i -iburnum lantana%dJrmo$&. II.Vegetaia dealurilor i podiurilor. 1. 5ub!ona pdurilor amestecate de fag cu gorun este repre!entat printrIo fJ,ie /ngust- de tran!iie ,i se /ntinde peste tot /n regiunile deluroase la altitudini ce pot .aria /ntre 2>>I8>>m. 2ceste pduri sunt fa.ori!ate de un climat mai clduros ,i suficient de umed- dar /n care apar ,i perioade de uscciune /n sol- ceea ce face s scad capacitatea competiti. a fagului. 2. 5ub!ona gorunului ocup cea mai mare parte din regiunea dealurilor- dar urc uneori pJn la altitudini de 7>>m %+durea Cristian I ra,o.&. 3e remarcat c aceast sub!on apare ,i /n 3obrogea- /n MIii Mcinului. Nn condiiile unui climat mai cald ,i mai uscat- fa.orabil speciilor me!ofite ,i /n special gorunului- se /ntJlnesc /n prile mai Coase ale sub!onei steCarul pedunculat- iar pe solurile mai compacte ,i grele- c0iar gJrnia ,i cerul. Nn pdurile din 3obrogea ,i c0iar /n sudul ,i sudI.estul rii- apar ,i multe specii termofile. +durile sunt constituite dintrIun numr mare de specii- iar subarboretul ,i ptura erbacee sunt mult mai bine repre!entate decJt /n sub!onele anterioare. III. Vegetaia de cmpie. a. Vegetaia zonei forestiere este repre!entat prin sub!ona steCarului pedunculat ,i sub!ona cerului ,i gJrniei. 1. 5ub!ona steCarului pedunculat se /ntinde obi,nuit /n regiunea de cJmpie- dar /n <ransil.ania ,i Moldo.a urc la )>>m altitudine. 5ub!ona este frJmiat I

2)

speciile care apar suntK carpenul- teiul- frasinul- Cugastrul- mrul ,i prul pdureulmul- /n partea de sud a rii apare cerul ,i gJrnia. 2. 5ub!ona cerului ,i gJrniei este mai puin rspJndit ,i se locali!ea! cu precdere /n CJmpia Olteniei- Munteniei ,i 3obrogei- a.Jnd prelungiri /n .egetaia sil.ostepei- cJt ,i /n sub!ona steCarului pedunculat ,i c0iar a gorunuluialtitudinal ">I)>m ,i 3>>I)>>m. 5e locali!ea! pe soluri grele- argiloasecompacte- puternic pod!olite ,i pseudoglei!ate- neprielnice altor specii mai pretenioase pe soluri mai puin compacte apare steCarul brumriu- ulmul de cJmpCugastrul. 2rbu,tii sunt mai puin numero,i- dar ptura erbacee este bogat cu specii de graminee ,i dicotiledonate. b. Vegetaia silvostepei. Climatul este mai uscat cu amplitudini termice mari ,i precipitaii ce nu dep,esc )>>I))>mm anual. 5olurile caracteristice sunt cerno!iomurile degradate %le.igate&. +durea apare /n pJlcuri- alternJnd cu paCi,ti ierboase. +Jlcurile de pdure sunt alctuite din steCar brumriu %4uercus pedunculi)lora& ,i pufos %4uercus pubescens&O pe lJng acestea pot aprea ,i cerul- gJrnia- teiul albCugastrul ,i frasinul. 2ceste pduri au ocupat /n trecut o suprafa mult mai maredar prin de!.oltarea agriculturii ,i a,e!rilor omene,ti- nIau mai rmas decJt pJlcuri. c. Vegetaia stepei. 5e /ntinde de fapt numai /n rgan ,i 3obrogea /ntrIun climat deosebit de cald ,i uscat- neprielnic e$istenei arborilor ,i pdurii. 2ici apar mai puine specii lemnoase- rspJndite sporadicK steCar pufos ,i brumriu- Cugastru- .i,in turcesc %Prunus mahaleb&moCdreanul %*raxinus ornus&slcioara %.leagnus angusti)olia&. Nn condiiile stepei ,i sil.ostepei sIa naturali!at salcJmul. IV. Vegetaia luncilor i a Deltei Dunrii. 2cest fel de .egetaie sIa de!.oltat /n strJns legtur cu pre!ena unor soluri a!onale- formate /n condiiile unui regim de umiditate fa.orabil- %pJn!a de ap freatic aproape de suprafa& sau de o concentraie mai mare de sruri /n sol. Nn condiiile acestor soluri ,i a unui climat- de regul stepic- se /ntJlne,te .egetaie a!onal. Caracteristice atJt luncilor rJurilor interioare cJt ,i /n lunca ,i 3elta 3unrii- sunt !.oaiele de salcie ,i plop %plop alb- plop cenu,iu&- iar pe locurile mai ridicate se instalea! ,i alte specii de foioase- aCungJnd s se reali!e!e c0iar ,leauri de lunc de .aloare.

2*

Nn luncile cu soluri ml,tinoase se gsesc pduri de anin negru. Nn luncile interioare din regiunile mai /nalte se instalea! aninul alb.

*. +articularitile cre,terii- de!.oltrii ,i /nmulirii plantelor lemnoase

8itmul de cre,tere este specific fiecrei specii. 4$ist specii /ncet cresctoareK 4uercus, Taxus, Buxus3 repede cresctoare "obinia, Populus, ,alix, Betula, Pseudotsuga- Paulo!nia. 'n ritmul de cre,tere al speciilor- deIa lungul e$istenei- apar sc0imbri. La Abies alba cre,terea este foarte /nceat /n primii ani- redus pJn la 1)I2> aniapoi se acti.ea!. La Ginkgo biloba- cre,terea este /nceat /n primii ani apoi de.ine destul de .iguroas. 8itmul de cre,tere este dependent de condiiile staionale %sol- pJn! de ap freatic- ger- poluare- etc.&. Maturitatea plantelor lemnoase %.Jrsta la care se reproduc prin smJn&este tot o caracteristic a specieiO .Jrsta este mai mare la arbori %cu unele e$cepiiK ,alix caprea la 3I" ani&O mai redus la arbu,tiO speciile din masi. fructific mai tJr!iu decJt e$emplarele i!olate. (ructificaiile se produc la diferite .Jrste /n funcie de specie- de condiiile staionale ,i de po!iia din arboret. 2stfel la Ailanthus ,i specii din "osaceae fructificaia se produce la )I* aniO Gleditsia, Betula la 8I1> aniO 0agnolia kobus la 1>I 12 aniO Pseudotsuga- Thuja occidentalis, Pinus sylvestris la 1)I2> aniO Tilia, +arpinus, Larix la 2>I2) ani- Acer pseudoplatanus, 4uercus, $lmus, Picea, *raxinus, Acer la 3>I"> aniO *agus la ">I)> aniO Abies alba la *>I7> ani. +eriodicitatea de fructificaie la multe specii este anual- Ginkgo biloba, $lmus sp. Tilia sp. Acer sp.- la Abies alba, Tsuga canadensis, Pseudotsuga men&iesii periodicitatea este 2I3 ani- la *agus sylvatica, 4uecus petraea,4. cerris la "I * ani , la 4uercus robur *I1> ani. 3eoarece arborii fructific la .Jrste /naintate ,i unele specii periodicpentru a obine material semincer 0eterogen- /n sil.icultur au fost /nfiinate plantaCe pentru a obine material genetic .aloros- /nmulirea sIa fcut prin altoirea genotipurilor .aloroase- altoaiele pro.in din arbori SelitM pe ba! de teste de pro.enien.

27

Longe.itatea este caracteristic speciilor- determinate genetic- dar ,i de condiiile de mediu ,i de modificrile antropice %inter.enii dorite sau accidentale&. Longe.itatea arborilor este mai mare decJt a arbu,tilor- e$cepie face Buxus sempervirens. GJrste medii atinse de specii din ar /n condiii staionale corespun!toareK I longe.itate foarte mic- sub )> aniK ,alix caprea, "obinia hispidaAilanthus altissima3 I longe.itate mic- )>I1>> aniK Populus tremula, ,alix alba- specii din genurile ,orbus, Betula, Prunus3 I longe.itate medie- 2>>I3>> aniK Platanus sp., Populus nigra, +eltis, Pinus sylvestris3 I longe.itate foarte mare- > 3>> aniK Larix, Abies alba, 4uercus, Taxus. 2rbori mai longe.i.i I Taxodium distichum poate aCunge pJn la )>>>I *>>> de ani- ,e(uoia giganteia p/n la 3>>>I">>> ani iar Taxus baccata mai mult de 1>>> de ani. 2ceste performane se reali!ea! numai /n condiii staionale foarte bune ,i arealul natural al acestor specii. Longe.itatea este redus la factorii de stres climatici- edafici- biotici- antropici. Capacitatea de lstrire este o /nsu,ire a plantelor lemnoase- care asigur regenerarea .egetati. a acestora. 5pecii care lstresc bine suntK Tilia, Acer, +arpinus, "hus thyphina ,i o mare parte a arbu,tilor. 5ingura specie de r,inoase care are capacitate normal de /nmulire .egetati.- lstari- buta,i- marcote este Taxus baccata. Capacitatea de lstrire a lianelor influenea! suprafaa care este acoperit de acestea. 5pecii care lstresc puternic in.adea! ,i in0ib de!.oltarea altor specii- cum ar fiK +lematis vitalba- +arpinus betulus care duce la fenomenul de crpini!are. Capacitatea de but,ire este o /nsu,ire bine de!.oltat la unele specii- la acestea but,irea este o metod apreciat de /nmulire de e$. la ,alix, Populus, *orsythia- iar foarte greu se but,esc speciileK 4uercus, *raxinus, Acer, *agus, $lmus. Capacitatea de draConare. Nn funcie de e$istena mugurilor ad.enti.i pe rdcin- draConarea la unele specii este foarte puternic- la "obinia pseudacacia, ,yringa vulgaris, +lematis vitalba, "hus typhina O sau moderat la +haenomeles, *orsythia. Marea capacitate de draConare- ca miCloc de /nmulire a plantelor sau

28

fi$area /n terenuri degradate %erodate& poate fi util- pe de alt parte poate stJnCeni de!.oltarea altor plante din asociaie sau populaie. Capacitatea de marcotare natural- apare la specii a cror ramuri aCung la solK 5uniperus hori&ontalis, +otoneaster- lianeO constitue o metod foarte eficient de /nmulire a acestor specii. Capacitate de /nmulire .egetati. au aproape toate angiospermele- dar numai puine gimnosperme. Capacitatea de /nmulire .egetati. este mare la plantele tinere ,i se reduce treptat cu .Jrsta.

0. +articularitile bioc1imice
<o$icitatea. Nn organele unor specii lemnoase apar diferii alcaloi!i to$icide e$. la "hus toxicodendron %lstari&- Taxus baccata %frun!e&- Laburnum angygroides %scoar- frun!e- fructe&- %aphne me&ereum %planta&- Prunus laurocerasus %inflorescenele&. 2numii alcaloi!i to$ici se folosesc /n indusrtia farmaceuticO /n parcuri ,i locuri de Coac pentru copii se e.it plantarea acestor specii tocmai pentru a e.ita accidentele. 4fectele bactericide cu fitoncidele din frun!ele de Abies, Pinus, 4uercussunt benefice ,i pentru om- deoarece are loc purificarea microbian a atmosferei. 4fectele alergi!ante sunt produse prin polen % Tilia, Populus&- prin peri,orii de pe frun!e %Platanus& sau puful seminelor %Populus7. Caliti medicinale au speciileK Betula, *raxinus %frun!e&- Pinus mugo, Pinus sylvestris, Populus %mugurii&- Tilia, "obinia, ,ophora %florile&- Aesculus, 5uniperus communis, 5uniperus sabina, "osa cannina, *rangila alnus %scoara&-inca %partea aerian& Caliti alimentare au fructele ,i florile unor speciiK +ornus mas %gempast de fructe& ,orbus, 0alus, Prunus avium %dulcea de fructe&- +astanea sativa, ,ambucus %socat- dulcea&- ippophae %sirop&.

Precizri de ordin sistematic 5peciile lemnoase aparin /ncrengturii ,permatophytaK Gymnospermae ,i Angiospermae

2#

Specii lemnoase de interes general si ornamental Subincrengatura (Filum) Gymnospermae

6imnospermele sunt specii foarte .ec0i- au aprut la sfJr,itul perioadei de.oniene- acum 3)) milionae de ani- de!.oltarea ma$ima a fost atins /n Curasic %1#> P 1#) milioane de ani& <oate gimnospermele actuale sunt plante lemnoase- cu tulpini monopodiale- cu 0abitus /n general regulat conic sau piramidal- numai /n unele ca!uri coroanele sunt neregulate sau tabulare- cu ramificarea /n .erticil. (run!ele sunt de regul persistente- mai rar c!toare % Ginkgo, Larix, Pseudolarix, Taxodium& /n form de ace- sol!i sau sc.ame- cu structur anatomic $eromorfic- cu o singur ner.ur. 4$cepii constituie +ycas revoluta cu frun!e compuse- Ginkgo biloba cu limb lit ,i unele Pedocarpaceae 2i Auraucariaceae cu limb relati. lat. (lorile unise$uat monoice- rareori dioice %Ginkgo, Taxus, +ephalotaxus&fr /n.eli, floral sau cu un /n.eli, floral rudimentar la Gnetales.O florile mascule sunt grupate /n inflorescene amentiforme- cele femele pre!int numeroase carpele ,i au o.ulele descoperite. (ormaiile fructifere apar ca ,i conuri %strobili&- sunt de forme .ariatepro.enite din lignificarea ,i mrirea inflorescenelor femele cu sol!i lemno,i sau pielo,i ,i semine neacoperite- rar acoperite cu un /n.eli, crnos fals- /n general la speciile dioice +ycas, Ginkgo, Taxus, +epalotaxus, Torreya, 5uniperus, Podocarpus. 3e obicei- embrionul are numeroase cotiledoane- numai la speciile din genurile +ycas ,i Taxus are cJte un singur cotiledon. Lemnul are o structur simpl- este alctuit aproape /n totalitate din tra0eide .erticale cu punctuaii simple sau dublu areolate. Lemnul- scoara- frun!ele ,i seminele pre!int des canale re!inifere sau pungi re!inifere e$ceptJnd Taxus. 6imnospermele sunt sistemati!ate /n patru claseK +ycadopsida, +oni)eropsida, Taxopsida ,i +hlaemydospermae 6Gnetopsida7- 11 ordine- din care pentru flora lemnoas actual pre!int importan ) ordineK +ycadales,

3>

Ginkgoales, +oni)erales, Taxales ,i Gnetales. Ordinele numai fosile. 5ub/ncrengtura Gymnospermae 2. Clasa +ycadopsida Ord. +ycadales Ord. Ginkgoales . Clasa Coniferopsida Ord. +oni)erales a. (am. Pinaceae 5ubfam. Abietoideae 6enul Abies 6enul Pseudotsuga 6enul Tsuga 6enul +icea 5ubfam. Laricoideae 6enul Pseudolarix 6enul Larix 6enul +edrus 5ubfam. Pinoideae 6enul Pinus b. (am. <a$odiaceae

Pteridospermae,

+aytoniales, 8ilissoniales, Bennettitales, Pentaoxylales ,i +ordaitales includ

6enul ,e(uoia, ,e(uoiadendron 6enul 0etase(uoia 6enul Taxodium, Glyptostrobus 6enul +riptomeria 6enul Atrotaxis c. (am. Cupressaceae 5ubfam. +allitroidae <ribul Libocedreae 6enul Libocedrus, +alocedrus 5ubfam. +upressoideae <ribul +upresseae 6enul +upressus 6enul +hamaecyparis <ribul Thujopsideae

31

6enul Thujopsis 6enul Thuja <ribul 5unipereae 6enul 5uniperus d. e. (am. Cep0alota$aceae 6enul +ephalotaxus (am. 2raucariaceae 6enul Agathis 6enul Araucaria C. Clasa <a$opsida Ord. Taxales a. (am. <a$aceae 6enul Torreya 6enul Taxus 3. Clasa C0lam7dospermae Ord. Gnetales a. (am. 4p0edraceae 6enul .phedra 6imnospermele au un areal .ast- preponderent ocup !onele reci ,i temperate ale emisferei boreale- nordice O din +ycadaceae, Auraucariaceae, Podocarpaceae, Pinaceae sunt specii rspJndite ,i /n !ona intertropical ,i /n emisfera austral.

CLASA CYCAD PSIDA Ordinul #2#343L5S

Ordinul include arbori care seamn cu palmierii ,i au /n .Jrful tulpinii un smoc de frun!e persistente. 5unt specii tropicale sau subtropicale.

(amilia #2#343#535
6enul Cycas L.
6enul cuprinde 17 specii din Eaponia- estul 2fricii ,i 2ustralia.

32

+ycas revoluta <0unb. P palmierul 5ago. 5pecia la aprut la /nceputul me!o!oicului ,i care sIa sc0imbat foarte puin /n ultimii 2>> de milioane de ani- poate fi considerat Lo fosil .ieM. 2 fost descris /n 1782 de botanistul suede! C.+. <0unberg- care probabil a gsit specia /n Eaponia. 4ste originar din Orientul /ndeprtat. +ycas revoluta %fig. "1& atinge /nlimi de 1I3 %7&m. Lungimea frun!elor este de *>I1>>cm- ra0isul se termin de regul /ntrIun spin. (run!ele sunt penat compuse- .erde intens- semiIlucioase- grupate /n smocuri. (oliolele frun!elor de la ba! se reduc treptat la spini de 1I2cm lungime. Marginea foliolelor este recurbat sau re.olut %rulat&. (lorile unise$uat dioice- cele femele grupate /n coroan /n form de frun!e- cele mascule /n form de conuri. 5eminele sunt o.oidelungimea este de 2)mm ,i limea de 2>mm- brun ro,cate- fr endocarp- cu /n.eli, dublu- cel intern tare- cel e$tern crnos. 5unt menionate " .arieti /n grdini botanice. +ycas revoluta var. brevi)rons MiA. +ycas revoluta var. plani)olia MiA. +ycas revoluta var. proli)era 5iebold T Ducc. +ycas revoluta var. robusta Messeri. 4ste o specie subtropical care suport mari .ariaii de temperatur de la I11>C la "2>C. 5e de!.olt bine /n po!iii /nsorite sau la o lumin intens de interior. Cre,terea este /nceat. Longe.itatea dep,e,te 2>> de ani. Nn Orientul Nndeprtat specia este folosit de sute de ani /n amenaCarea peisaCului. La noi specia este culti.at /n sere ,i poate fi introdus /n timpul se!onului de .egetaie /n spaiile .er!i- conferins peisaCului in Laspect tropicalM.

OR4'7UL 6'786O3L5S
3ac /n trecutul geologic ordinul a fost repre!entat prin numeroase specii/n flora actual a rmas o singur specie relict Ginkgo biloba %6in;7o este transcrierea corect s denumirii c0ine!e,ti- semnific arbore cu fruct de argintagrfia 6in;go pare a fi o eroare ortografic&- care apare spontan /n %pro.incia C0e;iang& C0ina ,i subspontan /n Eaponia.

33

(amilia 6'786O3#535 5ngl.

6enul Ginkgo L.
Ginkgo biloba 9 gin;go- arborele pagodelor- arborele cu fruct argintiu. Orginar din C0ina oriental ,i introdus /n 173> /n 4uropa- culti.at la noi /n e$clusi.itate ca arbore ornamental- /n grdini- parcuri- colecii dendrologice- este o specie care se adaptea! u,or- se acomodea! ,i /n regiunile montane- /n climate reci. 8e!ist bine la geruri pJn la I3> >C- la uscciune ,i poluarea din localiti. +uieii /n primii ani se proteCea! /mpotri.a gerului ,i sunt sensibili la secet. Cre,teri .iguroase ,i forme frumoase se reali!ea! pe soluri bogate- profundeafJnate- re.ene- suport ,i soluri compacte- relati. srace /n substane nutriti.e- nu suport concentraii mari de sruri de sodiu ,i potasiu- tolerea! calcarul. <emperamentul este de lumin. Cre,te /ncet /n primii ani- apoi ritmul de cre,tere se accelerea!. +entru rodire este necesar culti.area /n grupuri- ca s creasc probabilitatea asocierii e$emplarelor femele cu cele mascule. (iind o specie .ec0e- .ariabilitatea este restrJns- dar include totu,i cJte.a forme ,i .arieti. 4ste un arbore %fig."2& care aCungepJn la ">m /nlime ,i 3I"m grosime. +ortul este .ariat- /ngust conic sau larg. <ulpina este dreapt- monopodialramificat neregulat .erticil ,i portul de conifere. Babitusul este .ariat la cele mai multe e$emplare mascule piramidal- sau larg- etalat la cele femele. 8itidomul este gros- cenu,iu /nc0is cu crpturi adJnci la btrJnee. LuCerii sunt lungi %macroblaste& rotun!i- nete!i- lucitori- galbeni bruni ,i scuri %bra0iblaste& des inelai caracteristici- se obser. cicatricele frun!elor c!ute. Mugurii sunt alterniconici- deprtai de luCer- pJn aproape perpendicular pe luCer- cicatricea cu dou urme fasciculare. (run!ele caduce- de )I8cm lungime- cu limb lit- /n form de e.antai- cuneate la ba!- cu marginea bilobat sau neregulat denticulat lobatner.aiunea paralele- dicotomicO sunt coriacee- lung peiolate- pe luCerii lungi alterne- iar pe cei scuri /n fascicule de cJte 3I). Nnfrun!e,te /n aprilie- toamn frun!ele se colorea! /n galben intens fiind foarte decorati.e. (lorile unise$uatI dioiceK cele mascule solitare- /n form de ameni- grupai cJte 2I8O cele femele lung pedunculate- formate din dou carpele- cu cJte un o.ul descoperit- a,e!at pe o umfltur crnoas. (ructele- false drupe %galbulus&- lung pedunculateobo.oide- de U 2-)cm lungime- .er!i la /nceput ,i galbene dup coacere- cu o

3"

smJn tare- acoperit de un /n.eli, crnos- cJnd /n.eli,ul crnos este stri.it eman un miros neplcut. Maturaie anual- prin octombrie. La noi /n ar fructific destul de abundent- dar seminele sunt adeseori incomplet de!.oltate- seci- pro.enind din o.ule nefecundate. 8areori se regenerea! natural- ca /n parcul a!o,. 5unt cunoscute .arietileK Ginkgo biloba var. aurea, cu frun!e galben auriiGinkgo biloba var. )astigiata Benr7- cu coroana conic pJn la columnarGinkgo biloba var. lanciniata Carr.- cu coroana conic- frun!e mari- late de 2>I3>cm- di.i!ate- cu ner.uri e.identeGinkgo biloba var. pendula Carr.- cu coroana lit- umbrelat- ramuri V pendenteGinkgo biloba var. variegata- frun!e cu striaiuni galbeneIaurii- sensibil. Longe.itatea este de peste 1>>> de ani. 5ub aspect morfoecologic- caducitatea frun!elor cu limbul lor lit repre!int reacia de rspuns la seceta fi!iologic din timpul repausului .egetati.. Ginkgo biloba este un frumos ,i interesant arbore ornamental de la cJmpie ,i pJn /n regiunile montane inferioare ca arbore solitar sau /n grupuri. +e marginea aleilor nu se recomand plantarea e$emplarelor femele- pe seminele c!ute pe sol trectorii pot aluneca. Materialul de plantat se obine din smJn ,i buta,i %din buta,i se obin plante cu cre,teri neregulate& iar formele decorati.e prin altoiri. (ructele se recoltea! /n septembrieIoctombrie- seminele se cur de pulp- se seamn /n octombrie imediat /n g0i.ece- /n ser. 3up 1I2 ani de cultur /n recipiente- puieii se plantea! /n sol prim.ara- /n locuri ferite de cureni- la adpostul perdelelor de r,inoase. 5emnatul se poate e$ecuta ,i prim.ara cu smJn nestratificatfructele curate au fost pstrate /n locuri ferite de ume!eal ,i /ng0e. 2ltoirea pentru culti.arul LpendulaM se face /n teren %/n despictur- triangulaie sau oculaie& /naintea /nceperii cre,terilor sau /n ser- iarna- pe portaltoaie /n g0i.ece. +entru /nmulirea e$emplarelor mascule se poate folosi metoda aplicat in 5.U.2.K altoirea /n oc0i- /n august- pe puiei de 3 ani- din semine.

3)

OR4'7UL #O7'(5R3L5S
Cuprinde specii lemnoase originare din regiunile boreale- temperate sau meridionale. Nn general sunt arbori de talie mare- rar arbu,ti. 5e caracteri!ea! prin tulpini drepte- monopodiale- coroane /nguste- piramidale sau conice- rar turtite- tabulareO ramificaii /n .erticil- uneori au caracterul unei false .erticilridatorit mugurilor a$ilari %genul Pinus&O ramurile sunt /n e$clusi.itate lungi la genurile Abies, Picea, Pseudotsuga, Tsuga sau scurte ,i lungi la genurile Larix, Pinus, +edrus. (run!ele sunt aciculare sau sol!oase- cu limbul /ngust- lit numai la Araucariaceae ,i Podocarpaceae- persistente- rar c!toare la genurile Larix, Pseudolarix, Taxodium, Glyptostobus. (lorile unise$uatImonoice- rareori dioice %5uniperus.&. 'nflorescenele mascule sunt po!iionai a$ilar sau terminal ,i sunt formate din stamine cu 2I2> saci polinici. 'nflorescenele femele- tot a$ilare sau terminale- constituite din sol!i %carpele& inserai la subsuoara bracteelor- cu o.ule ortrotope sau anatrope. Conuri cu sol!i lemno,i sau pielo,i- rareori false drupe sau false bace. Nn lemn- scoar- muguri- tegumentul seminei se gsesc celule secretoaregrupate /n canale sau i!olate- care con r,in. Corelaii morfoIecologice. 8amificaia .ertical este o adaptare la folosirea intensi. a luminii. 2pariia ramurilor scurte poate fi considerat o adaptare la clima relati. aspr care a inter.enit /n anumite etape ale e.oluiei genurilor +edrus, Larix. (run!ele persistente- aciculare sau sol!iforme- cu cuticul groas- pieloas- cu stomate /ngropate- proteCate pe ben!i de cear- cu 0ipodermul de!.oltat- constituie adaptri $erofite- la uscciunea din timpul iernii. 5peciile cu frun!e caduce din genurile Larix, Pseudolarix, Taxodium au ace moi- subiri- cu structur $eromorfic mai slab pronunat. (lorile femele- cu o.ule descoperiteadpostite la subsuoara sol!ilor- spre a$ul conurilor- se intercondiionea! cu e$istena florilor mascule- bogate ,i cu mult polen- pe acela,i e$emplar. Nn condiiile structurii morfologice a inflorescenelor femele de conifere0ermafroditismul nu apare /n natur- ar fi dus la reproducere autogam %cu polen propriu&- continu- ,i prin urmare- la degenerescen. La unele specii inflorescenele femele sunt situate deasupra celor mascule sau au o po!iie erect la /nceputul formrii pentru a permite fecundarea alogam- cu polen de la ali arbori %Picea sp., Abies sp.- etc.&.

3*

+entru o diseminare u,oar- seminele au de obicei o aripioar terminal sau bilateral. 3eoarece multe pinacee cresc /n climate nordice sau la mari /nlimi- r,ina din esuturi mre,te re!istena acestora la frig. Ordinul include 1> familii- dintre care " familii au numai repre!entani fosili- numai cu semnificaie filogenetic. Celelalte ,ase familii- cuprind multe genuri ,i specii %apro$imati. )2>&K Pinaceae, Taxodiaceae, +upresaceae, Araucariaceae, Podocarpaceae, +ephalotaxaceae.

(amilia +'73#535 Lindl. %3 '5:'7535- 3 '5:3#55&

(amilia include muli arbori aparinJnd genurilor Abies, Pseudotsuga, Tsuga, Pinus, Larix, +edrus- din !one reci sau relati. calde. 2u dimensiuni maritulpin dreapt- monopodial- coroana regulat conic- piramidal %rareori tabularI turtit sau lit&- ramificaie regulatI.erticilat. La unele genuri apar atJt luCeri lungi- cJt ,i luCeri scuri %Larix, +edrus, Pseudolarix s.a&. (run!ele acicularepersistente- rar c!toare %Larix, Pseudolarix&- a,e!ate spiralat- i!olat sau /n fascicule- au structur $eromorf. (lorile unise$uatImonoiceO cele mascule au numeroase stamine- cJte doi saci polinici- grupate /n ameni glbui- alungii sau globulo,iO cele femele sunt compuse din numeroase carpele dispuse spiralat ,i au form elipsoidal- cilindric sau conic. Carpele pre!int doi sol!i concrescui numai la ba!O unul inferior- fertil P sol!ul ,i unul e$terior- steril P bracteea. La ba!a sol!ilor stau descoperite cJte dou o.ule. 3up fecundare- se formea! conul- alctuir din sol!i pielo,i sau lemno,i- a,e!ai imbricat ,i din bractee mai /nguste decJt sol!ii. Cele dou o.ule se transform /n dou semine simetrice- de regul aripate %e$cepie Pinus cembra&. 5eminele se coc /n primul- al doilea sau al treilea an de la apariie. 6erminaie epigee- plantulele au ,i mai multe cotiledoane %peste 1> la genul Pinus&.

6enul Abies Mill.

6enul 2bies include peste "> de specii din regiunile montane ale emisferei nordice. 2rbori mari- cu /nrdcinare pi.otant- tulpin cilindric ,i .erticile regulate. Coroana piramidal- deas- umbroas. 5coara tulpinii rmJne mult timp neted- are pungi de r,in. LuCerii de obicei nete!i- rar br!dai. (run!ele persistente %se sc0imb la *I1) ani&- aciculare- turtite dorsoI.entral- pe dos cu

37

dungi albe de stomate %numai cJte.a specii au dungi ,i pe faa superioar&- dispuse obi,nuit pectinat. 2cele- dup cdere- las o cicatrice neted- circular. Mugurii floriferi masculi foarte numero,i- apar de cu toamna la subsuoara frun!elorO mugurii femeli a,e!ai cJte unul sau doi- mai mari- concentrai spre .Jrful coroanei- pe partea superioar a luCerilor din anul precedent. (lorile unise$uatI monoiceO cele mascule dispuse /n ameni alungii- pendeniO cele femele o.oidei!olate. Conurile erecte- o.oide sau cilindrice- cu bracteea .i!ibil %rsfrJnt sau /ndreptat spre .Jrful conului& sau ascuns. La maturaie- sol!ii cad o dat cu seminele ,i pe luCer rmJne persistent numai a$ul. 5eminele sunt maritriung0iulare- cu pungi de r,in /n tegument ,i cu aripioara sudat. La noi spontan cre,te numai Abies alba Mill.- /n cultur- /n parcuri ,i parcuri dendrologice- au mai fost introduse cca. 1) specii. Abies alba %Abies pectinata 3.C.& Mill. P brad- brad alb. 6enul 2bies datea! de 13> de milioane de ani- din perioada cretacic %me!o!oic&. Cu rcirea climatului din preglaciar se presupune ca bradul sIa retras din teritoriile 4uropei Centrale spre sud- /n munii din ba!inul Mrii Mediteraniene %5pania- 5icilia- Creta- alcani- Cauca!- Munii 2tlas& %Ciobanu '1#71&. 8epopularea spaiului carpatic cu brad- /n postglaciar- pare sa se fi produs pe dou trasee principale- prin alcaniIspaiul alpinoIsudetic&. 'pote!a permanenei bradului /n refugii intracarpatice pare mai /ntemeiatdeoarece migrarea sa- pe trasee e$trem de lungi- de mii de ;ilometrii- pare aproape imposibil daca se ine seama de diseminarea greoaie %semine mari ,i grele&. 5urprinde omogenitatea morfologic ,i ecologic a bradului auto0ton din diferite !one ale riiO nu se poate e$plica decJt prin permanena speciei /n refugii carpatice /n timpul glaciaiunilor =Wrmiene. Abies alba are areal european %fig.2&- montan %/n Munii +irinei- EuraGosgi- 2lpi- Carpati- 2penini- alcani&. 3incolo de paralela de )) >- ,i spre est- /n afara arcului carpatic- nu apare. Nn munii no,tri- dintre r,inoase- bradul se situea! ca rspJndire dup molid- ocupa aproape )R din suprafaa pduroas a trii. 4ste bine repre!entat /n Carpaii Orientali- la altitudini de ">>I 12>>m /n amestec cu fagul ,i molidul- dar ,i ca arborete pure. Nn Carpaii Meridionali- mai ales la .est de Olt- deine un loc subordonat /n pdurile de amestec fag ,i molid. +uin rspJndit apare ,i /n Munii anat- respecti. prin Carpaii 9ordici %pe traseul

38

2puseni- o e$tindere relati. important pre!int /n Munii anatului- mai ales pe colinele platoului calcaros 2ninaI Ora.ita. 2ltitudinea ma$im se reali!ea! /n Carpaii 5udici unde urc pJn la 1)>>m %e$cepional e$emplare pitice aCung la 17)>m&- altitudinile cele mai Coase se /nregistrea! /n % uco.ina&. 2realul de cultura al bradului coincide- /n mare msur- cu arealul su natural- /ntrucJt e$tinderea acestei specii pe cale artificial este problematic. Nn 8omania se /ntJlnesc %pro.eninee& populaii de brad deosebit de .aloroase cu /nsu,iri genetice de elit- remarcabile prin dimensiunile atinse- cu cre,teri riguroase- conformaie ,i .italitate e$celent. radul are cerine mari fa de condiiile staionale %cel mai pretenios r,inos de la noi&. radul are cerine ridicate fa de umiditate ,i este sensibil la /ng0eurile tJr!ii- re!ist la ger- dar nu sub I27>C. 5e de!.olt optim /n climate moderate- fr .ariaii mari de temperatur- ferite de /ng0euri- bogate /n precipitai. 2re amplitudine climatic mult mai redus decJt molidul ,i fagul. 4ste e$trem de pretenios /n tineree- plantulele sufer din cau!a secetei- a gerurilor mari de iarn ,i a .Jnturilor reci ,i uscate. 8egenerarea bradului se poate face numai sub masi.. radul- specie eutrof spre me!otrof- cre,te .iguros pe soluri cu gradul de saturaie cu ba!e de peste )>. 5pecie me!ofilIme!o0igrofit- este pretenioas fa de umiditatea din sol ,i aer- sensibil la secet. radul este o specie cu temperament pronunat de umbrO se situea! imediat dup tis. radul %fig."3& este un arbore de mrimea '- cu /nlimea de 3>I">m ,i diametre de 1I2 m. Nn !onele de optim ecologic au fost identificate e$emplare de )>I*> m /nlime ,i 3I" m diametru. Nnrdcinarea profund- pi.otant- e$trem de rar apar doborJturi de .Jnt. La intensiti mari ale .Jntului- /n special cJnd pi.otul putre!e,te- sau nu se de!.olt suficient- pe soluri sc0eletice- superficiale. <ulpina este dreaptcilindric. 5coara /n tineree neted- uneori cu ritidom sol!os- de culoare cenu,iuI .er!uie cu pungi de r,in- ca ni,te mici proeminene ce pot fi sparte prin apsare. La btrJnee formea! ritidom cenu,iu- subire- sol!os. anat- pe Galea 9erei %1#2m& ,i /n Moldo.a de 9ord

3#

Coroana este deas- compact- cilindricIpiramidal- cu .Jrful ascuit /n tineree ,i lit tabular la btrJnee- cJnd luCerul terminal rmJne mai scurt decJt luCerii laterali- cptJnd o form caracteristic de Lcuib de bar!M. LuCerii cenu,iiI.er!ui- scurt pro,i- cicatricele acelor circulare- netede. Mugurii, cJte 3I)- mici- o.oi!i- obtu!i- ner,ino,i- /n afar de cel terminal cu r,in la ba!. 2cele, liniar lite- sunt terminate /ntrIun peiol scurt- rsucit- lungi de 2I3cm- obtu!e sau emarginate la .Jrf- pe fa de un .erde mai desc0is- iar pe dos cu dou dungi de stomate albicioase- e.idente- la .Jrful coroanei apar stomate ,i pe fa. +e luCerii fertili stau /ndreptate /nainte- /n form de perie- pe faa superioar a luCerului ,i sunt rigide- cu .Jrful ascuit- /neptoare. Cad dup un numr mare de ani %*I1)& ,i rmJn pe ramuri mult timp dup tierea e$emplarelora,a /ncJt bradul se pretea! mai bine ca pom de Crciun decJt molidul. (lorile sunt unise$uatImonoiceO cele mascule grupate /n ameni glbuiI .er!ui sau ro,ietici- gro,i ,i alungiiO cele femele de culoare .er!uie- a,e!ate mai mult spre .Jrful coroanei. Nnflorirea se produce de la /nceputul lunii mai pJn /n iunie- /n funcie de altitudine ,i e$po!iie. Conurile lungi de 1>I2> cm- erecte. 5ol!ii lii ,i rotunCii /n partea superioar ,i treptat /ngustai spre ba!- cu pete de r,in. racteele proeminentemai lungi decJt sol!ii- au .Jrful acuminat ,i /ntors. 5eminele, de culoare glbuieI brun- cu trei muc0ii- sunt relati. mari %7I#mm lungime& ,i relati. grele. <egumentul conine pungi de r,in- cu terebentin frumos mirositoare- care se alterea! u,or- a,a /ncJt pstrarea seminelor este problematic- iar capacitatea de germinaie- iniial de 3>I)>R se reduce rapid. 5eminele sunt concrescute cu o arip glbuieIro,cat- triung0iular- mai lung. Conurile se coc /n toamna primului an- cJnd sol!ii cad /mpreun cu seminele- lsJnd pe luCer numai a$ul conurilor. 6erminaia este epigee- plantula pre!entJnd )I* cotiledoane ,i o rdcini foarte bine de!.oltat. Uniti morfologice intraspecifice. 3up forma coroanei sIau difereniat formeleK Abies alba pyramidalis %Carr.& Goss- cu coroan tipic piramidalO Abies alba columnaris %Carr.& 8e0d.- cu ramuri apro$imati. egale ,i port columnarO Abies alba pendula %Carr.& 2sc0. 4t 6raebn.- cu ramificaie pendentO

">

Abies alba compacta %+arson& 8e0d.- form pitic- cu coroan foarte deasO Abies alba variegata %Carr.&- cu frun!e striate- de nuan albIglbuie. Maturitatea arborilor /n masi. se /nregistrea! la )>I 7> ani. +eriodicitatea fructificaiilor este de 2I 3 ani %/n unele !one- Galea +ra0o.ei- +ost.arul- fructific aproape anual&. Cre,terea este foarte /nceat /n primii ani- plantula abia atinge )I * cm /nlime. +rimul .erticil de ramuri se formea! /n anul al patrulea. Cre,terea se menine redus pJn la 1)P2> ani- dup care se acti.ea! ,i continu p/n la .Jrste /naintate. Longe.itatea este de ">>I)>> %7>>& ani. radul este foarte sensibil la poluani- este /n fruntea r,inoaselor indigene. Nn pdurile de amestec cu molid- pre!ena bradului asigur o mai mare stabilitate a arboretelor fa de .Jnt. radul se obine din smJn- conurile se recoltea! /nainte de de!membrarea si diseminarea naturala. 5e utili!ea! semine din partea inferioara a conurilor- celelalte sunt des sterile- se pstrea! la rece ,i la aer. 5emnatul se e$ecut toamna /n !onele lipsite de /ng0euri tJr!ii- semnturile de toamna asigur un procent sporit de semine germinateO se poate semna ,i prim.ara %aprilieImai& sub adpost %solar- tunel&. 5eminele /nmuiate 2" de ore /n ap rece sau pregerminate /n nisip apro$imati. o sptmJn se seamn pe strat nutriti.. 5e acord mult atenie udrilor- umbririi ,i tratamentelor anticriptogamice. +uieii se transplantea! cu dificultate- ca urmare a rdcinilor pi.otantetinerele plante se repic dup un an %cele din paturi& sau dup 2 ani %cele din straturi&. (ormele ornamentale se obin prin altoire- placaC lateral iarna- /n sere sau /n luna august- /n teren descoperit sau /n ser. 5e folose,te /n parcuri- unde umiditatea atmosferic este mai ridicat- ca arbori solitari sau /n grupuri- foarte rar in aliniamente %numai /n parcuri&. 5pecie de umbra- intr /n alctuirea masi.elor mi$te.

"1

Abies nordmanniana %5te..& 5pac0 I brad de Cauca! 5pecie e$otic originar din !onele montane .estice ale Cauca!ului ,i nordice ale <urciei. Mai frec.ent ocup staiuni cuprinse /ntre )>>I12>>m %2>>>m& altitudine. 5pecie de climat montan- re!istent la frig ,i la /ng0eurile tJr!ii- %mugurii pornesc /n .egetaie mai tJr!iu decJt la Abies alba&. 5uport cu dificultate deficitul de ap din se!onul esti.al. Gegetea! bine /n staiuni cu umiditatea atmosferic ridicat- pe soluri formate pe substraturi calcaroase. 5e pare c poate fi pus mai repede /n lumin dec/t bradul alb. 2rbore %fig.""& cu /nlimea de peste )> m- diametrul de >-)I1m- cu coroan bogat- cu frun!i,ul des ,i /ntunecat. LuCerii, la /nceput .er!i- apoi bruni lucitori- glabri sau slab pubesceni %dup pro.enien&- cu muguri ner,ino,iO la ramificaiile terminale apare uneori un luCer di.ergent. 2cele au lungimea de 2I3 cm- cu o culoare mai /nc0is- obtu!e sau ,tirbite la .Jrf- ne/neptoare- pe fa de un .erdeI/nc0isIlucitor- iar pe dos cu dou dungi albicioase de stomate- stau dispuse /n perie- /nclinate spre .Jrful luCerului. Conurile de 1"I1)cm lungime- cilindrice- cu bracteea rsfrJnt ,i sol!ii din !ona median a conului mai lai decJt lungi. 5mJna de 11I1"mm lungime- cu aripioara brunIdesc0is- pieloas- de aceea,i lungime cu smJna. Cre,terea este /nceat /n tineree- se acti.ea! dup 2> ani. 4ste destul de sensibil fa de poluarea global a atmosferei- dar este considerat mai re!istent fa de poluanii cu o$i!i de sulf. 4ste un arbore apreciat /n spaii .er!i- se poate culti.a /n buc0ete sau ca e$emplare i!olate. Nnmulirea. 5e poate obine ,i prin but,ire- deoarece /nrdcinea! destul de bine- /ns plantele obinute nu au o cre,tere dreapt- de aceea acest mod de /nmulire nu este prea folosit. Abies concolor # %6ord. 4t 6lend.& Lindl. P brad argintiu- brad de Colorado. Originar din .estul 2mericii de 9ord- unde are un areal /n Munii 5tJnco,i- ,i 5ierra 9e.ada- /ntre 18>>I 32>>m altitudine. (ormea! arborete de amestec cu duglasul albastru- cu pinul galben- molidul de 2ri!ona ,i molidul /neptor.

"2

4ste relati. puin pretenios fa de sol ,i re!ist bine la secet. Nn primii ani puieii au ne.oie de protecie /mpotri.a /ng0eului ,i ar,iei. 2rbore de mrimea '- care atinge /nlimea de "> m /nlime /n patria de origine %fig.")&. Coroana este piramidal- cu frun!i, argintiuO scoara cenu,ieI desc0is- pre!int pungi de r,in aromatO luCerii .er!iIglbui, cu muguri r,ino,i. 2cele foarte lungi- de "I* cm- curbate /n sus %falcate&- au numeroase dungi albicioase pe ambele fee- ceea ce d o coloraie general .erdeIargintie- dispuse pectinat ,i stri.ite las un miros foarte plcut. Conurile sunt cilindrice- rotunCite la capete- de 7I12cm- groase de 3I)cm- .er!uiIro,cateO bracteele ascunse /ntre sol!i. 3intre culti.ari- mai rspJndit este Abies concolor 9candicans:- cu un colorit mai desc0is- cenu,iu argintiu spre albiciosO Abies concolor:Pendens:, Abies concolor 9*astigiata:, Abies concolor 9Aurea:, Abies concolor 9-ariegata:, Abies concolor Brevi)olia 3atorit portului- coloritului ,i dimensiunilor acelor bradul argintiu este foarte apreciat ca arbore ornamental. 5uport bine fumul ,i praful din centrele industriale- dar este sensibil fa de poluarea cu fluor si o$i!i de sulf ,i a!ot. 5e poate but,ii- dar apar acelea,i incon.eniente ca la Abies nordmannianaO la altoire- ca portIaltoi se folosesc puieii de Abies alba- Abies concolor- Abies nordmanniana- iar ca altoi- numai .Jrfurile de ramur. Abies grandis %3ougl.& Lindl. P brad uria,- brad de Gancou.er. 5pecie e$otic din 2merica de 9ord- unde este rspJndit deIa lungul coastei +acificului- din California /n sud pJn insula Gancou.er %Canada& /n nord. Nn interiorul continentului urc la altitudini de apro$imati. 12>>m. Gegetea! /ntrIun climat oceanic- blJnd ,i umed. Nnrdcinarea mai profund /l recomand pentru utili!area pe soluri slab 0idromorfe. 5ensibilitatea manifest /n tineree fa de /ng0eurile tJr!ii ,i cerinele ridicate fa de umiditate cer utili!area la noi /n staiuni cu climat moderat- din !onele de dealuri ,i !one montane inferioare- cu precipitaii suficiente ca /n .estul rii. 2rbore de mari dimensiuni- cu /nlimi de pJn la 7>I8> m %fig."7&. 5coara este subire- neted- cu numeroase pungi de r,inO luCerii bruniI.er!uiglabri- lucitoriO mugurii o.oi!i- cenu,ii .iolacei- r,ino,i. 2cele dispuse distic- de

"3

3I* cm lungime- ,i 2I2-) mm lime- fle$ibile- cu dou dungi de stomate pe dos ,i cu un puternic miros de lmJie. Conurile sunt cilindricIo.oide- de )I1> cm lungime- cu bractee ascuns /ntre sol!i. Abies cephalonica Loud. P brad de 6recia. 2rbore e$otic- originar din Munii Meridionali ai 6reciei si pe 'nsulele 'onice- unde cre,te /ntre 7>> ,i 17>> m altitudine. 8e!ist la secet dar este sensibil la geruri mari ,i /ng0euri tJr!ii. 2tinge pJn la 3> m /nlime- are coroan frumoas- piramidal ,i deas %fig."*&. LuCerii sunt brunIro,cai- lucitori- glabri. Mugurii conici- acoperii cu r,in- se desc0id prim.ara de.reme. 2cele- de 1-)I2-)cm lungime- ,i 2mm lime- sunt rigide- ascuite ,i /neptoare- pe fa de un .erdeI/nc0isIlucitor- iar pe dos cu dou dungi albe de stomate. Conurile cilindrice- de 12I1*cm lungime ,i "I )cm diametruO bracteele rsfrJnte /napoi. 5mJna este o.oidItriungiular- de cca. 7 mm lungime- brunIdesc0is- cu aripioara lung de cca. 1) mm- lit la .Jrf. 4ste o specie ornamental care poate fi culti.at /n !onele cu precipitaii mai puine decJt cele reclamate de bradul de Cauca! ,i cel uria,. 4ste relati. sensibil fa de poluani. Culti.aruri mai importanteK Abies cephalonica 9Aurea:, Abies cephalonica 9Lati)olia: Abies cephalonica 9"obuasta: Abies pinsapo oiss P brad de 5pania. 4ste un endemism al munilor din sudul 5paniei- la altitudini de 12>>I 18>>m. +refer un climat cald ,i substraturi calcaroase. 4ste sensibil la ger ,i /ng0e. 2rbore de pJn la 3>m /nlime- cu luCeri brunIro,cai- glabri- muguri foarte r,ino,i- acele lungi de 8I1) mm ,i late de 2I2-) mm- rigide- obtu!e sau /neptoare- cu dungi de stomate puin .i!ibile- dispuse perpendicular /mpreCurul luCerului ,i din ce /n ce sunt mai scurte spre .Jrful acestuia %fig."8&. Conurile sunt lungi de 1>I1) cm ,i late de "I) cm- de culoare brun- cu bracteea ascuns. 5e folose,te ca arbore ornamental la altitudini mici- c0iar la cJmpie- /n staiuni adpostite- ferite de /ng0e ,i cu precipitaii mai puine decJt cele reclamate de bra!ii me!ofili.

""

Un deosebit interes pre!int Abies pinsapo cv. AureaAbies pinsapo cv. Argentea Abies pinsapo cv. Glauca Abies pinsapo cv. *astigiata Abies pinsapo cv. Pendula Abies balsamea I brad balsamifer- originar din Canada. 4.it solurile calcaroase. 2rbore de mrimea a ''Ia- pJn la 2>m- cu coroan piramidal- deas. 2ce de culoare .erdeI/nc0is- lucioase- pe dos cu dou dungi de stomate albicioase- cu miros aromat. Conurile tinere .iolacee. 2preciat este culti.arul 98ana:. Abies homolepis 5. T D.P brad de 9i;;o- originar din Eaponia. 2rbore de mrimea '- coroan piramidal- compact- ace de 3cm lungime.er!i /nc0is- lucioase- pe dos albicioase. Abies koreana P brad corean. 2rbore de mrimea ''- conic- tufos- foarte decorati. prin acele de 2cmrecurbate /n sus- .er!i lucioase- cu re.ers alb si conurile tinere .iolacee. radul de 9i;;o ,i cel corean suport bine fumul ,i praful atmosferei urbane.

6enul Tsuga #arr.

Cuprinde apro$imati. 1> specii rspJndite /n 2merica de 9ord ,i estul 2siei. 3intre Pinaceae, au conurile cele mai mici. Tsuga canadensis %L.& Carr. P tsuga. 5pecie e$otic din estul 2mericii de 9ord- cu rspJndirea cea mai mare /n sudul Canadei- /n 5.U.2. !ona Marilor Lacuri ,i /n Munii 2ppalac0ieni %fig.3&. 8e!ist bine la ger- dar este pretenios fa de umiditatea din sol ,i atmosfer. 5olurile s fie profunde- bogate- re.ene- dar bine drenate. <olerea!

")

umbra- supra.ieuie,te /n subetaC o perioada /ndelungat- dar se poate de!.olta ,i /n plin lumin. 2rbore cu /nlimi pJn la 3> m ,i tulpina dreapt- uneori /nfurcit- cu .Jrful curbat %fig. "#&. 5coara este cenu,ieInegricioas- cu crpturi /nguste ,i ritidom subire. LuCerii sunt subiri- fle$ibili- bruniIcenu,ii- pubesceni. 2cele liniare- scurte- de 8I18 mm- mai lite spre ba!- cu .Jrful obtu!- .er!iI/nc0is lucioase pe fa ,i cu dou dungi albe pe dos- dispuse oarecum pectinatO se prind de luCer printrIun umera, proeminentO un ,ir de ace stau culcate pe partea superioar a luCerului- cu dungile albe deasupra. Conurile foarte mici- de cca. 2 cm- o.oide- cu sol!i rotunCii la .Jrf- scurt pedunculate- erecte- pendente dup coacere- rmJn mult timp pe arbore dup desfacerea sol!ilor ,i cderea seminelor. 5eminele sunt mici- de 2I" mm- cu pungi de r,in /n tegument. Culti.aruriK Tsuga canadensis cv. Globosa Tsuga canadensis cv Pendula Tsuga canadensis cv. +ompacta Tsuga canadensis cv. Albospica Tsuga canadensis cv. 8ana Maturaia anual. (ructificaiile sunt dese %2I3 ani&O seminele germinea! /n proporie ridicat. Cre,te destul de /ncet- suport tunderea. 2spectul interesant este pus /n .aloare prin plantarea i!olat sau /n grupuri- /n parcuri unde e$ist mai mult umiditate atmosferic 5e obine din semine ,i buta,i. Nn 5.U.2. se seamn imediat dup recoltare- toamna. +atul se acoper peste iarn u un strat de ace de conifere de 1cm grosime. +uieii necesit protecie /mpotri.a insolaiei- repicarea se face /n anulal treilea- prim.ara. 5e poate semna ,i prim.ara /n anul al doilea de .egetaieO se recomand repicatul. ut,irea se face /n sere- cu 0ormoni- /ncepJnd din luna octombrie- /n amestec de nisip cu turb.

6enul Pseudotsuga #arr.

Cuprinde cinci specii de arbori- originare din .estul 2mericii de 9ord ,i estul 2siei. 2u ramificaii regulat .erticilate- scoara mult timp neted- cu pungi

"*

de r,in. LuCerii subiri ,i fle$ibili- mugurii mari- ro,ietici- o.oidIconici- cu .Jrful ascuit. 2cele turtite- ascuite la .Jrf- sunt inserate pe un umera, mai scurt decJt la molid. Conuri pendenteO bractee lungi ,i .i!ibile- cu trei .JrfuriO sol!ii nec!toricu cJte dou semine aripate- triung0iulare- fr pungi de r,in. Pseudotsuga men&iesii %Mirbel& (ranco [P. taxo)olia %Lam.& P.douglasii %Lindl.& Carr.] I duglas .erde- duglas. 2rbore e$otic- originar din .estul 2mericii de 9ord %fig.3&- cu areal foarte larg mai ales /n latitudine %/ntre 27 ,i )2> latitudine nordic- apro$imati. 3>>>;m pe direcia nordIsud&. Nn California aCunge la altitudini de apro$imati. 2>>>m. Nn 4uropa a fost introdus cu 1)> de ani /n urm- fiind plantat pe suprafee din ce /n ce mai mari. La noi a fost introdus de 12> de ani- de la cJmpie pJn la altitudine de 1">>m %sub!ona molidului&. Cele mai reu,ite culturi de duglas /n ara noastr sunt /n anat- /n staiuni cu temperaturi medii anuale de 7I# >C %1>>C& ,i precipitaii de ))>I*)>mm /n se!onul de .egetaie. 4ste mai re!istent la uscciune decJt molidul ,i bradul- dar se de!.olt mai bine /n regiuni cu ierni relati. blJnde- /ng0euri periculoase puin frec.ente. 2re temperament de semiumbr- dar mai de lumin decJt bradul ,i molidul. 5uport mai bine perioadele de secet dac /n sol se gsesc re!er.e suficiente de umiditate- fr /ns s poat egala bradul /n ceea ce pri.e,te re!istena pe soluri compacte- argiloase. Ni priesc solurile afJnate- u,oare- aerisite. 3uglasul este o specie de dimensiuni foarte mari- uneori- e$cepionalatinge c0iar peste 1>> m /nlime ,i diametre pJn la "I) m %recordul absolut este menionat pentru un arbore care a a.ut 127 m /nlime ,i 7-* m diametru P +arde1##"&. <ulpina dreapt- cilindric- se elag0ea! destul de greu. 5coara neted- cu pungi de r,in plcut mirositoare- ca la bradO labtrJnee- /n partea inferioar formea! ritidom gros- adJnc ,i larg crpat- spongios. Coroana conic- cu .erticile regulate. LuCerii %fig.)>& sunt subiri- scurt pubesceni /n primul an- cu muguri o.oidIconiciro,iaticiI.i,inii- lucitori- cu .Jrful e.ident ascuit. (run!ele aciculare- liniaredrepte- turtite- lungi de 2I3cm- dispuse pectinat- au dou dungi longitudinale albicioase de stomate pe dos. 5pre deosebire decele de brad- sunt /ns mai /ngustede 1I1-)mm lime- mai moi- cu .Jrf ascuit %nu obtu!&- ne/neptor- prinse pe un umera, u,or proeminent %nu decurent ca la molid& ,i dup stri.ire- eman un miros ritt.-

"7

specific- de lmJie. (lorile sunt unise$uat#monoice- cele mascule /n ameni galbeniO cele femele .er!ui. Conurile sunt o.oid cilindrice- de )I1#cm lungimependente- prinse pe un peduncul scurtO cu numero,i sol!i persisteni- rotunCiiO bracteele e.idente- dar trilobate ,i nersfrJnte- alipite de sol!i- cu lobul miClociu e.ident mai lung ,i mai /ngust. 5eminele de cca. 7mm lungime %lungimea aripioarei de 7I1>mm&- sunt drepte- con.e$e- cu trei muc0ii ,i fr pungi de r,in. +uterea germinati. ">I*>R. +lantula are *I8 cotiledoane. 4ste o specie foarte .ariabil- ceea ce a ,i fcut ca /n cadrul ei s se diferenie!e o serie de ta$oni. (ormele tipice- cu ace .er!i %din !onele de coast ale +acificului&au fost descrise ca Pseudotsuga taxi)olia viridis %5c0=er&. 2sc0. et 6raebn. %Pseudotsuga douglasii ssp. mucronata 5c0=er.&O Pseudotsuga taxi)olia caesia %5c0=er.& 2sc0. et 6raebn. Cu ace .er!uiIcenu,ii- form culti.at bine /n 5candina.iaO Pseudotsuga taxi)olia )astigiata %:nig0t& 5ud=. P cu coroana piramidal. Un loc aparte /n sistematic ocup Pseudotsuga glauca, din Munii 5tJnco,i- considerat adeseori ca specie distinct. 3intre culti.arurile mai importante se numrK Pseudotsuga men&iesii cv. 9.legans:, cu coroana neregulatPseudotsuga men&iesii cv. 9viminalis:- cu luCeri pendeniPseudotsuga men&iesii cv. 9Globosa:, %pJn la 2m& Pseudotsuga men&iesii cv. 98ana: %pJn la 3m& Pseudotsuga men&iesii cv. 9Pygmaea:, %pJn la 1m& Maturitatea arborilor este timpurie- uneori fructificaiile se produc c0iar de la 1>I1) ani %mai frec.ent /ns pe la 3>I"> ani&. +eriodicitatea fructificaiilor este de 2I3 ani. 5pecia cea mai repede cresctoare dintre toate r,inoasele cu frun!e persistente din climatul nostru- ceea ce /l face deosebit de apreciat /n spaii .er!i. Cre,terea de.ine .iguroas ,i susinut c0iar dup primii 2I3 aniO comparati.duglasul albastru cre,te mai /ncet. Longe.itatea de *>>I1>>> de ani. Manifest sensibilitate mare fa de poluani- /ndeosebi fa de fluor ,i o$i!i de a!ot. Nn tineree este sensibil la /ng0euri. O re!isten mai bun la /ng0euri o are duglasul albastru- care se comport mai bine ,i la secet- este mai re!istent ,i la poluarea atmosferic. 3uglasul se obine din smJn iar formele ,i .arietile ornamentale prin altoire. Conurile se recoltea! /n septembrie- semnatul se face la sfJr,itul lui

"8

aprilie- dup o stratificare de trei sptmJniO plantele se proteCea! de soare- din toamn se acoper cu ramuri pentru a le proteCa de temperaturile sc!ute. ut,irea se aplic iarna- /n sere sau /n septembrieIoctombrie- /n rsadnie reci. 2ltoirea se practic /n placaC lateral- pstrJnd mugurele terminal al portaltoiului. Babitusul frumos- regulat este bine pus /n .aloare prin plantri i!olate- /n grupuri sau aliniamente %/n parcuri&. Pseudotsuga glauca # Ma7r.[P.taxi)olia var. glauca %Ma7r& 5c0neid.] I duglas albastru- duglas brumriu. 5peie originar din Munii 5tJnco,i %fig.3&. 4ste un arbore mai puin culti.at la noi. 3imensiuni mai reduse- cu /nlimi de ma$imum ")I)>m- ritidom mai puin suberos. 5e recunoa,te %fig.)1& dup coroana compact- acele mai scurte- rigide- de culoare .erdeIalbstrui /n tineree ,i dup- conurile de asemenea mai scurte- de )I* cm lungime- ale cror bractee- tot trilobate- sunt rsfrJnte spre ba!a conului. 3atorit coloritului frumos al coroanei se utili!ea! ca specie de interes ornamental.

6enul Picea 4ietr.

Cuprinde "> de specii de arbori din !onele boreale ,i temperate ale 2mericii de 9ord ,i 4urasiei- /nlimi mari ,i tulpin dreapt- coroan piramidalconic- ramificaie .erticilat- pre!entJnd numai luCeri lungi P macroblaste. (run!ele sunt persistente- aciculare- ascuite- /n patru muc0ii- cu e$cepiacelor de Picea omorica, Picea je&oen&is, Picea sitchensis - la care acele sunt plate- ca la bradO stau a,e!ate /n spiral /mpreCurul luCerului ,i sunt prinse pe pernie e.idente. LuCerii de pe care au c!ut acele sau au fost rupte- din cau!a proeminenelor lemnoase decurente- de.in br!daiI!grbuno,i. (lorile sunt unise$uatImonoiceO cele mascule- /n form de ameni galbeniIro,cai- se de!.olt pe luCerii din anul precedent- cele femele terminale- .er!i sau purpurii- cu numeroase carpeletransformJnduIse apoi /n conuri- la /nceput erecte apoi de.in repede pendente. Conurile au sol!i lemno,i- persisteni ,i cu bractee scurte- ascunse. Maturaia anualO dup coacere- seminele se /mpr,tie- iar conurile mai rmJn un timp pe arbore- apoi cad /ntregi. 5eminele mici- aripate- fr pungi de r,in- se desprind u,or de pe aripioar. +rocentul de germinaie mare- pstrea! puterea de

"#

germinaie mai muli ani. +lantula are )I1> cotiledoane aciculare- scoara conine substane tanante. Mare .aloare economicO molidul are o importan deosebit forestier ,i ornamental. Secia !upicea Cuprinde specii cu ace /n patru muc0ii- cu linii de stomate mai mult sau mai puin e.idente pe toate feeleO conurile mature sunt pendente. Picea abies %L.&:arst [P. excelsa %Lam.& Lin;] I molid- molift- brad ro,u. 6enul Picea are o origine foarte .ec0e. Nn me!o!oic cunoa,te deCa o mare de!.oltare. Molidul european datea! probabil din teriar %fig."&- de 2>> milioane de ani. Centrul ancestral al originii molidului se afl /n 2sia de 4st. 3up diferenele morfoIanatomice reduse dintre Picea abies, Picea obovata ,i Picea korainsis ar re!ulta c molidul european a aCuns la noi din Orientul Nndeprtat trecJnd peste 5iberia ,i Munii Ural. 3up acelea,i criterii de deosebire /ntre molidul european ,i cel asiatic sIar putea deduce un al doilea traseu intercontinental de migraiune din sudIest peste Bimalaia. Nn +leistocen- acum 1-) milioane ani- sub influenta glaciaiunilor cuaternare- molidul a trecut prin di.erse transformri. +rintre centrele sale de refugiu glaciar se numr ,i Carpaii romJne,ti- de unde /n postglaciar a migrat ctre nordI.est ,i nord. Nn +ostglaciar %perioad climatic preboreal rece ,i uscata&- molidul se gse,te la altitudine redus. Clima mai cald- boreal- a determinat e$tinderea sa /n muni. Nn climate tot mai calde din subboreal ,i atlantic- molidul pierde teren /n regiunile Coase /n fa.oarea steCarului ,i altor foioase- locali!JnduIse /n muni- la altitudini mari. Nn perioada subatlantic cu climat mai rcoros ,i umed /ntre etaCele molidului ,i steCarilor se interpun la /nceput carpenul- apoi fagul ,i braduldefiniti.JnduIse actuala !onare a .egetaiei din ara noastr. Molidul este o specie din 4uropa Gestic- Central ,i 4stic- unde pre!int /n esen un areal montan I regiunea alpina sudIest european ,i regiunea 0ercinicIcarpatic destul de frmJntat %fig.)&. Limita .estic natural se afl /n masi.ul Gercores- la )>>27X longitudine estic- apoi se /ndrept ctre nord /n lungul masi.ului Eura- de unde aCunge /n Munii +durea 9eagr. Nn nord se /ntinde dincolo de cercul polar. 6rania de sud se reali!ea! /n Munii 8odopi %6recia&. Nn alcanii de Gest- apariii i!olate se /nregistrea! /n Macedonia.

)>

2realul molidi,urilor /n Carpai nu coincide cu arealul molidului care dep,e,te limitele formaiei respecti.e- ptrun!Jnd- de e$emplu- /n amestecurile de fag cu r,inoase pJn la altitudini inferioare- iar deasupra rari,tilor subalpine urc /n golul de munte ca- e$emplare i!olate. La noi molidi,urile reali!ea! o remarcabil continuitate /n regiunile montane ale Carpailor- cu e$cepia munilor anatului unde nu cre,te natural. Nn Carpaii romJne,ti- molidi,urile se concentrea! /n Carpaii OrientaliformJnd masi.e compacte /ntre 7>>%*>>&I 1))>%1*>>&m pe .ersanii estici ,i /ntre 8>> ,i 1*>>m pe .ersanii .esticiO coboar la )>>m la 60eorg0eni ,i /n uco.ina. Nn Carpaii Meridionali se fragmentea! oarecum- apare mai ales /n munii /nali. 3e la est ctre .est- molidi,urile se plasea! la altitudini tot mai mari. Limitele inferioare /n Carpaii sudici coboar rar sub 1>>>I12>>m- iar cele superioare aCung la 18>>m %/n 8ete!at&. Nn Munii 2puseni- molidi,urile formea! o insul i!olat fa de restul arealului carpatic. 2realul molidului a fost mult e$tins prin culturi artificiale /ncepJnd /nc de la sfJr,itul secolului al ?'?Ilea. Culturile artificiale /n prelungirea arealului natural sIau e$tins pJn la altitudini de ">>I)>>m sau c0iar mai Cos %fig.*&. Molidul este o specie continentala- montan ,i subalpin- de climat rece ,i umed %temperaturi anuale de Q2 la Q">C ,i precipitaii de 8>>I12>>mm&- cu nebulo!itate mare. 2re un se!on de .egetaie mai scurt decJt bradul. 4ste sensibil la secet- mai ales /n primii 2I3 ani- cJnd puieii au o /nrdcinare e$trem de superficial. Nng0eurile tJr!ii pot pro.oca .tmri puieilor- nu ca la brad. Nn ceea ce pri.e,te solul- molidul este mult mai puin pretenios ca braduleste indiferent fata de coninutul de substane nutriti.e. Cre,te destul de .iguros pe soluri cu 0umus brut- foarte acide- dac acestea sunt afJnate- slab sc0eletice ,i aerisite- cu suficient umiditate. turbrii dar lJnce!e,te. 2re temperament de semiumbr. +uieii re!ist sub masi. c0iar douItrei decenii- dar pu,i /n lumin pre tJr!iu se usuc. Molidul atinge frec.ent /nlimi de 3>I"> m- iar /n unele ca!uri- peste *> m ,i diametre de 1I2m. Nnrdcinarea sa este tipic trasant %/n .estul 4uropei /nrdcinarea este descris ca relati. profund&. 3in aceast moti.- molidul sufer Molidul acidific solul- litiera sa bogat se descompune greu ,i imperfect. +e soluri uscate lJnce!e,te. 5e poate instala ,i /n

)1

de doborJturi de .Jnt mai mult decJt oricare alt specie indigen. 2rborii crescui i!olat- din tineree- c0iar pe soluri foarte superficiale- stJncoase- manifest re!isten relati. ridicat la aciunea mecanic a .Jntului- deoarece de!.olt mai puternic ,i mai simetric sistemul radicular- unele ramificaii ptrun!Jnd adJnc prin fisurile rocii. +re!int tulpin dreapt- cilindric. 5coara P ritidomul are caractere .ariabile- adeseori este de culoare ro,cat %denumire ,i de Lbrad ro,uM&. Uneori culoarea este cenu,ie sau brun. 5ol!ii se desfac /n forme diferite- poligonali pJn la rotunCii. Coroana este /ngust- conic- spre deosebire de brad pstrea! .Jrful ascuit pJn la .Jrste /naintate. 8amurile sunt dispuse /n .erticil ,i au po!iii diferiteO caracteristic sunt mai ales cele de ordinul doi- care stau- de obicei oblic sau pendent- precum ,i ramurile dintre .erticile- pro.enite din muguri intermediari. 8amurile se elag0ea! ane.oie- a,a /ncJt coroana se menine deseori compact ,i deas mai ales /n arborete tinere. %fig. )1&. LuCerii de culoare brunI ro,iatic- au proeminene lemnoase- decurente- dispuse /n spiral- pe care stau inserate acele ,i care imprim un aspect deosebit de caracteristic. Mugurii sunt ner,ino,i- cei terminali conici- iar cei laterali o.oi!i. (run!ele aciculare- lungi de 1I2-) cm- rigide- brusc /ngustate la .Jrf ,i terminate /ntrIun mucron /neptorrombice /n seciune trans.ersal- cu 2I" ,iruri de stomate- dispuse spiralat- mai mult sau mai puin /ngrmdite ca o perie pe faa superioar a luCerului. 2u durat de )I7 ani- dup uscare cad imediat- lsJnd pe luCer urmele pernielor proeminente. (lorile sunt unise$uatImonoiceO cele mascule ameni ro,iiIglbuirspJndii /n toat coroana- pe luCeri anuali sau din anii precedeniO cele femeleterminale- erecte- alungitIcilindrice- ro,ii purpurii sau galbeneI.er!ui. (ructific la 3I" ani. Conurile de form cilindric- au 1>I1) cm lungime- ,i "I) cm diametruO stau pendente /n luna august- pre!int culori diferite- .er!i sau ro,iiI.iolacee. 5e compun din sol!i lemno,i- persisteni- rombici- acuminai sau rotunCii la partea superioar ,i cu .Jrful trunc0iat- denticulat sau emarginat. racteele ascunse /ntre sol!i- sunt mici- alungite ,i lipite de ba!a sol!ului. 5eminele sunt mai mici- de "I )mm lungime- ,i mai u,oare decJt la brad- triung0iulare- bruneI/nc0is- fr pungi de r,in- cu o aripioar de 1>I1) mm- de care se desprind u,or. Nmpr,tierea seminelor se produce dup desfacerea sol!ilor la conurile mature care ulterior cad /ntregi dar se menin pe arbore c0iar pJn toamna urmtoare. +uterea germinati. a seminelor este de 7>I8>R ,i seminele se pot pstra mult mai bine decJt cele de brad. 5emnate prim.ara rsar /n "I) sptmJni.

)2

+uieii cresc /ncet /n primii 3I) ani. Cre,terea se acti.ea! dup aceast .Jrst ,i luCerii anuali dep,esc de multe ori 1 m lungime. +rimul .erticil de ramuri se formea! /n anul al patrulea %ca la brad&. Longe.itatea pJn la *>> de ani. Molidul pre!int un accentuat polimorfism- /n cuprinsul .astului su areal difereniinduIse o serie de forme ,i .arieti. 2stfel dup forma coroanelor sunt cunoscute .arietileK Picea abies var. columnaris %EacAues& 8e0d.-cu coroane /ngustecolumnare- cum sIau semnalat ,i la noi- /n Munii 2puseni.O Picea abies var. pyramidalis Carr.- cu coroana piramidalO Picea abies var. inversa eiss.- cu ramuri de ordinul ' pendenteO Picea abies var. viminalis Caspar7.- cu ramurile de ordinul ' ori!ontaleiar cele de ordinul '' lungi- subiri- pendenteO Picea abies var. virgata %Eac;& Caspar7- cu ramuri lungi- ,erpuitoareneramificate etc. 3up culoarea conurilor se diferenia! formeleK Picea abies erytrocarpa- cu conuri .iolet purpurii /nainte de maturitate %august& ,i Picea abies chlorocarpa- conuri tinere de culoare .er!uie. 3upa forma sol!ilor distingem %fig.)3&K Picea abies var.europaea- conuri cu sol!i romboidali- la .Jrf rotunCiiPicea abies var. montana 6carpatica7, sol!i acuminate- /ngustai. Molidul este foarte sensibil la atacul insectelor sau ciupercilor- adeseori apar calamiti ade.rate. Molidul este un creator de mediu specific aproape ne/ntrecut- /nfluenea! climatul intern cJt ,i solul. 5ub coroane mediul de.ine umbros- rece ,i umedlipsit de cureni puternici de aerO !pada interceptat /n coroane atinge uneori "> R din /ntreaga cantitate c!ut. Nn condiiile fotoclimatului respecti. solurile se acidific. 8esturile organice nedescompuse sau parial descompuse se depun sub form de 0umus brut I straturi groase- sau moder. Molidul reduce scurgerile de apa pe .ersani- e$ercitJnd importante funcii de protecie 0idrologic ,i antiero!ional /n ba!inele montane. Molidul este culti.at /n amenaCri peisagere ,i datorit calitiilor sale ornamentale. Nn parcuri ,i grdini se culti. unele .arieti de talie redusK

)3

Picea abies var gregoryana- cel mai rspJndit molid pitic- are o form rotunCit aplati!at- foarte compact- )>I*>cm- luCerii sunt foarte subiri- frun!ele mici- ne/neptoare- dispuse radial- de colorit .erdeIcenu,iuPicea abies var max!ellii- form pitic- sfericIturtit- cu ramuri scurterigide ,i lstari di.ergeni- scuri ,i gro,i- ace rigide- rotunCitedispuse radial pe lstarii ereciO Picea abies var nidi)ormis- form asemntoare cu un cuib .oluminos care la .Jrsta adult aCunge la 1I1-)m /nlime- ramuri ,i luCeri di.ergeni- ace scurte- de culoare .erdeIcenu,ie- foarte decorati. prim.ara cJnd apar noile cre,teri. 5e folose,te /n parcuri ,i grdini- se plantea! solitar sau /n grupuri- intra /n componena masi.elor alturi de Picea abies 2i Picea orientalis. Nn anumite situaii- arbori cu un port regulat se folosesc /n aliniamente. Culti.arele pitice sunt indicate pentru alpinarii ,i c0iar pentru cultura in Cardiniere. Nn !onele cu clim umed se folose,te pentru garduri .ii tunse ,i perdele de /mpreCmuire %aliniamente dese&. Picea pungens 4ngelm. P molid /neptor- molid argintiu. 5pecie e$otic din Munii 5tJnco,i %2merica de 9ord& la altitudini de 18>>I33>>m. 2daptat la climatul montan continental. 5uport bine temperaturile sc!ute- uscciunea /n aer ,i /n sol- este deosebit de re!istent la fum ,i praf industrial a,a c este culti.at cu succes /n ora,e ,i centre populate. 2 fost introdus ca arbore ornamental de la cJmpie pJn /n regiunea montan. Nn arealul natural atinge pJn la )> m /nlime. 5coara este cenu,ie- luCerii .iguro,i- glabri- de culoare brunIglbuieIdesc0is- mugurii terminali mai mariner,ino,i- .Jrful sol!ilor e.ident rsfrJnt %fig.)"&. 2cele de 2I3cm lungimerigide- /neptoare- puin recurbate- sunt a,e!ate /mpreCurul luCerului- conurile sunt cilindrice- oblongi- de *I1> cm- de culoare brunIdesc0is- cu sol!i subiri- ,tirbii la .Jrf. GarietiK Picea pungens var. argentea eiss. P molid argintiu- cu acele albe argintiiO Picea pungens var. glauca 8eg.- cu acele .er!iIalbstrui- conformaie regulat ,i .igoare bun. 3intre seleciile /nmulite se culti. /n parcuriK

)"

Picea pungens 9Glauca Globosa:, form sferic lit- aCunge la 2m /nlimePicea pungens 9Glauca ;oster:, cu /nlime de 1>I1)m- este unul din cei mai cunoscui ,i rspJndii moli!i albstruiIargintii- culoarea se pstrea! bine ,i /n timpul ierniiPicea pungens 9Glauca 0ontgomery:, pitic- de form larg conic- 1I1-)m /nlime- ramuri foarte dese- ace mai scurte pe cre,terile tinere. Cre,terea la /nceput mai rapid- dar /ncetine,te /n scurt timp. Picea engelmanni +arr7 I molid de munte- molid de 2ri!ona. 5pecie e$otic- cu areal .ast pe .ersanii .estici /n Munii 5tJnco,i. 8elati. re!istent la secet ,i fum- porne,te prim.ara cu 2I3 sptmJni mai de.reme /n .egetaie de cJt Picea pungens, este astfel periclitat de /ng0euri. 2rbore pJn la )> m /nlime- scoara subire de culoare brunIdesc0isO luCerii scuri ,i glandulosIpro,iO mugurii tomento,i- r,ino,i ,i cu sol!i alipiiO acele de 1-)I2-) cm lungime- .er!i- argintiiIbrumate- fle$ibile ,i puin /neptoare/ndreptate /n sus- cu miros neplcutO conurile scurte- de 3-)I7-) cm- asemntoare cu cele de Picea pungens- dar de un brun mai desc0is- cu .Jrful sol!ilor mai rotunCit. 2re puine culti.aruriK Picea engelmanni cv. Glauca Picea engelmanni cv. Argentea Picea orientalis %L.& Lin; I molid de Cauca! 5pecie e$otic cauca!ian %fig.)&- altitudinea 7>>I 21>> m. Cre,te bine pe soluri lutoInisipoase- profunde- bine apro.i!ionate cu ap. +refer locurile cu umiditate atmosferica mare. <emperament de umbra %aproape ca bradul& este sensibil la sc0imbarea brusc a condiiilor de mediu. 2tinge peste ">m /nlime %*>m&- ,i are coroana /ngust ,i columnar- cu .erticile neregulate- care acoper tulpina pJn aproape de ba!O luCerii %fig.))& lucitori- bruniIro,cai- cu peri scuriO acele foarte lucitoare ,i scurte- pJn la 1cmdrepte- rigide- ne/neptoare- a,e!ate culcat pe luCer- lsJnd o crare pe fa cu un spaiu liberO conuri de *I1> cm- cu sol!i bruni- lucitori- lai %1I3 cm&- rotunCii cu marginile /ntregi. Culti.aruriK

))

Picea orientalis cv. 9Aurea:, cu margini galbenePicea orientalis cv 98utans:, cu ramuri pendente Picea orientalis cv. 98ana:, cu /nlimea 1m 4ste introdus in e$clusi.itate ca arbore de parc. Secia mori"a Picea omorica %+an.& +ur;. I molid sJrbesc 5pecie e$otic cu areal foarte restrJns pe Galea 3rinei - /n 2lpii 3inarici%fig.)&- considerat relict teriar. 2rbore pJn la 3> m /nlime- cu coroana /ngust- columnar %/n limba sJrb LomoricaM /nseamn !.elt- /nalt&. LuCerii sunt cenu,iiIbruni- scurt pro,i %fig.)*&O acele turtite- de 8I18 mm lungime- cu dou dungi albe pe dos- la .Jrf triung0iularIobtu!e- cu un scurt mucron- ne/neptoareO cele de pe partea superioar a luCerului /ndreptate /nainte. Conurile mici- de 3I* cm- brune- /n tineree .iolaceae- au sol!i lai- cu marginea rotunCit ,i /ntreag. 2re puine culti.aruriK Picea omorica cv. 9Gnom:- %/nlimea de 2m& Picea omorica cv. 98ana:- %/nlimea de 3m& Picea omorica cv. .xpansa- %tuf de pJn la 1m /nlime& La noi apreciat ca arbore ornamental- fiind foarte decorati. ,i re!istent la ger- fum si praf- /n grdinile dendrologice de la 5nago. ,i 3ofteana % acu& nu sufer de ger ,i secet. Unul dintre cele mai frumoase e$emplare in parcul de la Co.asna-K 2) m /nlime la #) de ani. Picea sitchensis % ang& Carr P molid de 5it;a 5pecie e$otic din 2merica de 9ord- se gse,te deIa lungul Coastei +acificului. 2rbore de mari dimensiuni- cu /nlimi de pJn la ma$imum *> mO ritidomul brunIro,cat- subire- cu sol!i neregulaiO luCerii glabri- bruniIglbui %fig.)7&O acele de 1>I2) mm lungime- turtite- .er!iIlucitoare pe fa- cu dou dungi albicioase pe dos- cu .Jrful lung acuminat- mucronat- /neptor- sunt dispuse /n form de perie spre faa superioar a luCerului. Conurile de )I1>cm- brune desc0ise- cu sol!i subiri- la .Jrf denticulai.

)*

Nn parcuri si gradini dendrologice mai sunt introduse alte specii de moli!i ca Picea obovata, Picea glauca. Picea glauca Goss %Picea canadensis& < molid canadian. 2rbore de marimea ''- originar din 2merica de 9ord. Babitus conic- foarte des ramificat- ace 8I 18mm- conuri mici %3I *cm&. (oarte apreciat este culti.arul L+onicaM- cu /nlimea de 2I 2-) m- cre,te ca un con compact- regulat- cu ace .erde desc0is prim.ara- mai tJr!iu nuan u,or albstruie. Nnmulirea prin semineO prim.ara. 8ecoltarea este difereniatK /n septembrie se recoltea! seminele de Picea glauca ,i Picea pungens- iar in decembrieIianuarie la Picea abies,Picea omorika ,i Picea orientalis. +regerminarea seminelor /n nisip umed 8I 1> !ile- iar semnatul se e$ecut /n luna aprilie. +entru obinerea puieilor portIaltoisemnturile de Picea abies se menin pe loc 2 ani. Nnmulirea prin buta,iO .arietile pitice- cu buta,i din lstari de 2 ani.erticali- recoltai /n perioada iunieIaugustO /nrdcinarea durea! 2 ani. Nnmulirea prin altoire- /n sere- /n augustIseptembrie sau decembrieImartie/n placaC lateral. La Picea pungens se face altoirea prin alipire- /n teren- /n aprilieI iunie. Lstarii pentru altoi s fie terminali- altfel trunc0iul nu .a fi drept. <utorarea se menine mai muli ani. Nn cultur- Picea glauca 9+onica: este sensibil la atacul pianCenului ro,u.

6enul Larix Mill

'nclude apro$imati. 1> specii din emisfera nordic. 2rborii au coroana rar- cu .erticile neregulate- luCeri lungi ,i scuri- ace liniare- moi- c!toare- pe luCerii lungi inserate spiralat- pe cei scuri grupate /n ro!ete sau smocuri. LuCerii lungi au muguri a$ilari din care se de!.olta /n anii urmtori bra0iblaste purttoare de flori ,i frun!e. (lorile unise$uat monoiceconurile au sol!i pielo,i- persisteni. Maturaia anual- semine mici- aripate- fr pungi re!inifere.

)7

Larix decidua Mill subsp. carpatica %Larix decidua var polonica, Larix europaea7 I larice- !ad 6enul Larix datea! din era secundar. 5trmo,ul laricelui european este Larix glacialis. Nn era teriar %Curasic ,i cretacic& /n C0ina Central sIau separat dou grupe de specii ale genului Larix- una oriental- alta occidental din care sIa desprins Larix decidua ,i Larix sibirica. Larix decidua a migrat prin 5iberia pJn /n 4uropa /nc din Curasic. Nn timpul glaciaiunilor cuaternare- laricele eurasiatic sI a di.i!at /n Larix decidua /n 4uropa ,i Larix sibirica /n 5iberia. Nn postglaciarlaricele european a rmas cantonat /n !one montane ,i premontane cu climat continental. Laricele este o specie european- cu areal fragmentat ,i concentrat aproape e$clusi. pe teritorii montane %fig.7&. Cre,te natural /n Munii din 4uropa Gestic ,i Central- mai ales /n 2lpi- /n 2lpii Maritimi ,i Occidentali ai (ranei. Nn 2lpii 4l.eiei- aCunge pJn la 2)>> de m altitudine /n amestec cu Pinus cembra, /n 2lpii Centrali ,i Orientali unde coboar pJn la ">>m- Larix decidua ssp. decidua. Nn 5udei ,i <atra cresc la altitudini /ntre 3>> ,i 8>>m- /n +olonia aCung c0iar la 1)>I2>>m. Laricele din ara noastr aparine ssp. carpatica . La noi laricele spontan se concentrea! /n cinci centre montaneK Cea0luucegi- Lotru- 2puseni- Munii 6Jrbo.a- /n general se /ntJlne,te la altitudini de peste 1>>>m- aCunge frec.ent la 17>> %2>>>&m- iar altitudinea minim este de *)>m. Laricetele naturale .egetea! de regul- /n climate continentalecaracteri!ate prin amplitudini mari de temperatur- se!on de .egetaie relati. scurt- ierni aspre- /ng0euri frec.ente. 5pecia se poate adapta cu succes /n climate mai calde ,i mai moderate. +entru cultura laricelui /n aceste condiii sunt periculoase /ng0eurile tJr!ii. +retinde soluri afJnate- aerisite- structuratesc0eletice- care rein bine apa. <ranspiraia este intens %primul loc la conifere&- de aceea nuIi con.in decJt .ersani bine aerisii ,i cu insolaie puternicO lJnce!e,te /n .i umede. 3ac precipitaiile sunt bogate- ne.oile sale ridicate pot fi satisfcute ,i pe soluri relati. superficiale- cu te$tur u,oar bine drenate sau c0iar pe stJncrii. 9u suport soluri compacte- argiloase- cu prea mult umiditatepseudoglei!ate. 2re temperament pronunat de lumin. Laricele %fig. )8& este arbore de mrimea ' ,i atinge /nlimi de ">I)> m %*> m& ,i diametre de 1I2 m. Nnrdcinarea este de!.oltat mai mult oblic

)8

,irdcina este bine ancorat /n sol. +e solurile argiloase- pseudoglei!aterdcinile de.in superficiale. <ulpina este dreapt- bine elagat. (rec.ent se produce /nsbierea %arcuirea& trunc0iului la ba! sau /nfurcirea .Jrfului %sub form de baionet& etc. 5coara este cenu,ieO ritidom gros- format de timpuriu- se desprinde /n plci neregulate- cu fundul crpturilor de culoare ro,ieI.iolaceae. Coroana este conic- relati. /ngust- concentrat /n partea superioar a tulpiniiO /n condiii de luminare neuniform se de!.olt asimetric. 5e compune din .erticile neregulate ,i ramuri ori!ontale- este foarte rar ,i luminoas. LuCerii sunt subiripendeni- glbui- glabriO luCerii scuri- negricio,i- au cJte un mugure terminal- care porne,te mai de.reme prim.ara decJt mugurii de pe luCerii lungi. 2cele c!toare- de 1I3 cm lungime- sunt i!olate ,i a,e!ate spiralat pe luCerii lungigrupate /n fascicule de cJte 3>I"> pe luCerii scuri. 2u culoarea .erdeIdesc0is- iar toamna /nainte de cdere de.in galbeneIportocalii- foarte decorati.e. (lorile sunt monoiceK cele femele- ro,iiI.iolacee- cu numero,i sol!i imbricai. Conurile de 2I3 cm lungime- scurt o.oide sau aproape sferice- bruneI desc0is- persistente- cu sol!i conca.i- rotunCii sau emarginai la .Jrf- bracteea ascunsO stau prinse pe un peduncul recurbat. 5eminele de 3I"mm lungime- sunt concrescute cu o arip de 7I8mm lungime ,i fr conin pungi de r,in. Laricele are o cre,tere rapid /n tineree- la 3 ani poate aCunge la 1m /nlime. Cre,terile cele mai mari /n /nlime au loc la 2)I3> de ani. Longe.itatea este de ">>I)>> ani. 8e!istent la doborJturi de .Jnt- pagubele sunt pro.ocate de rupturile de !pad ,i .Jnt- mai ales /n plantaii tinere. Larix leptolepis %5ieb. T Ducc.& 6ard P larice Capone!. 5pecie e$otica endemic din Eaponia %insula Bonda&- unde ocup un areal restrJns- la altitudini de 12>>I2">>m. 9ecesit un climat montanIoceanic- cu precipitaii ,i umiditate atmosferic abundente- este destul de re!istent la /ng0euri tJr!ii ,i geruri de iarn. +refer soluri profunde- fertile- cu suficient ume!eal. 2re o mare plasticitate ecologic. 2rbore pJn la 3> m /nlime- cu luCeri ro,caiI.iolacei ,i mugurii ro,ii %fig.*>&. 2cele de 2I3-) cm lungime- .er!iIalbstrui- grupate /n fascicule de ">toamna se colorea! /n .iolaceuO cad tJr!iu. (lorile mascule galbene- cele femele ro,iiIcarmin. Conurile aproape sferice- de 3I)cm- cu bractee nee.identeO sol!ii au

)#

marginea superioar ,tirbit ,i mult rsfrJnt /n afarO prin uscare se deprtea! mult de a$. 5peciile de larix suport tunderea. Culti.arurileK Larix leptolepis cv. Pyramidalis, Larix leptolepis cv. Argentea Larix leptolepis cv. Pendula Larix leptolepis cv. Prostrata, sunt foarte interesante. 5unt introduse ca e$emplare solitare- grupuri ,i garduri .ii tunse %/n po!iii bine luminate&. Nnmulirea prin semineK /n aprilieImai %recoltarea se face /n martie ,i conurile se usuc natural la soare&- cu smJn nestratificat dar tratat cu miniu de plumb ori umectat dou sptmJni %re!ultate sIau obinut prin refrigerarea seminelor umectate 18I 3> !ile- iar temperatura >I )>C&. Umbrirea ,i uscarea sunt necesare la /nceput. Nn 2nglia- 6ermania- +olonia sIau obinut puiei ,i prin buta,ire /n anumite condiii %pe pietri, la o cldur de 22>C ,i irigare automat&.

6enul Cedrus :re;.

Cuprinde " specii cu areale restrJnse /n Cipru- 2frica de 9ord- 2sia Mic ,i Bimalaia. La noi a fost introdus mai mult +edrus atlantica. +edrus atlantica %4nd.& Manetti Y+edrus libanitica %<re=& +ilger. ssp. atlanticaZ P cedru- cedru de atlas 5pecie e$otica- rspJndit natural /n Munii 2fricii de 9ord /n 2lgeria ,i Maroc- unde cre,te la altitudinea de 1">>I 22>>m %fig.8&. Cedrul este o specie termofil- pretenioas fa de umiditate. Nn climatul continental de la noi sufer din cau!a temperaturilor sc!ute din timpul iernii care afectea! luCerii anuali. 3e aceea culti.area sa este posibil /n .estul ,i nordI.estul rii- /n spaii intra.ilane- adpostite. +refer locuri /nsorite. Cele cJte.a e$emplare de la noi sunt introduse /n astfel de condiii staionale %Macea- a!o,Oradea& 4ste arbore de mrimea '- pJn la "> m /nlime. Coroana cu .Jrful ascuit /n tinereeO /ncepJnd de la .Jrste miClocii de.ine neregulat- tabular- cu ramuri groase. LuCerii, lungi ,i scuriO cei scuri- /n maCoritate inserai pe partea superioar

*>

a ramurilor %fig.*1&. 2cele de 1-)I3cm lungime- solitare pe luCerii lungi ,i /n fascicule %cca. 2) de ace& pe luCerii scuri- rigide- carenate- ascuite la .Jrf- .er!i sau albstruiO se sc0imb la 3I" ani. (lorile sunt unise$uatImonoice- /nflore,te toamna. Conurile erecte- o.oidale- de )I8cm lungime- bruneO sol!ii cu o dung brunI/nc0is la partea superioar. 5eminele aripate- de 1>I1)mm lungime- foarte r,inoase. Maturaia la 2I3 ani- cJnd sol!ii cad de pe a$ul conului- ca la brad. +edrus deodora Loud. I cedru 5pecie originar din etaCul montan al Bimalaiei- altitudinea de 22>>I 27>>m- este utili!at pe scar destul de larg /n !onele din .estul 4uropei . 2pare /n colecia dendrologic de la a!o,.

6enul Pinus L.
6enul cuprinde apro$imati. 12> de specii de arbori- rareori arbu,ti- cu multe subspecii ,i .arieti /n emisfera nordic- din !ona boreal pJn /n cea ecuatorial. Nn climate continentale sunt obi,nuit specii re!istente la ger ,i secet ,i mai puin pretenioase fa de sol. (run!ele aciculare- persistente- grupate /n fascicule- cJte 2- 3 sau ) /ntrIo teac membranoas. (lorile unise$uatImonoice. Conurile erecte sau pendente- au forme .ariabile- simetrice sau asimetrice. 5ol!ii sunt de regul /ngro,ai /n partea de la .Jrf formJnd apofi!a- cu o proeminen numit umbelic- apofi!a poate a.ea o muc0ie trans.ersal- numit caren. 5eminele stau cJte dou la ba!a fiecrui sol!- sunt aripate %foarte rar nearipate&- se desfac foarte u,or de aripioar- care prinde smJna ca un cle,te. Maturaia este bienalO seminele se /mpr,tie obi,nuit /n prim.ara a treia. Conurile /n primul an se de!.olt foarte puin- iar dup coacere se desfac /n general greu- rmJnJnd deseori pe arbore pJn tJr!iu. +inii pre!int o deosebit importan ornamental. 6enul se /mparte /n subgenuri ,i seciiK 5ubgenul %iploxylon :oe0ne cuprinde specii de pin care au cJte 2I3 ace %dup specie& /ntrIo teac- de obicei persistent. 5ubgenul aploxylon :oe0ne cuprinde specii care au cJte ) ace /ntrIo teac- care cade /n primul an. 5ubgenul %iploxylon :oe0ne 5ecia .upitys 5pac0.

*1

5ecia .upitys cuprinde specii cu cJte dou ace /ntrIo teac- semine aripate- conurile simetrice. Pinus sylvestris L.I pin sil.estru- pin comun. 6enul Pinus datea! din me!o!oic. (ormele de Pinus sylvestris au fost identificate /n sudul 4uropei /n depo!ite pliocenice alturi de Pinus mugo. 6laciaiunile cuaternare duc la rspJndirea sa pe arii .aste din refugiile teriare iniiale /n +irinei- Carpai- 80odopi. GJrsta arealului actual euroIasiatic al pinului este apreciat la ">>>I *>>> de ani. +inul sil.estru ocup un areal imens- fiind una din cele mai rspJndite specii de pe glob %fig.#&. Cuprinde teritorii .aste /n 4uropa ,i 2sia- de la 2tlantic %+irinei- 5cotia& pJn la +acific %aCunge la 7> >2>X latitudine nordic- deci dep,e,te limita polar a molidului. Nn 5pania- 2lpii 3inaricialcani- Carpai ,i Cauca! are un areal discontinuu ,i insular spre deosebire de !onele nordice unde arealul pre!int o mare continuitate. Nn centrul ,i nordul 4uropei este arbore de cJmpie- /n !onele .estice ,i centrale se locali!ea! la dealuri ,i la munte. La noi /n ar- /n postglaciar- a de.enit specie predominant- cu o rspJndire apreciabil de la coline pJn /n munii /nali. Nn climatul boreal pierde teren /n fa.oarea molidului- meninJnduIse mai ales /n !ona montan. Nn perioadele climatice care au urmat %atlantic- subboreal- subatlantic& aria sa de .egetaie se restrJnge /n continuare- rmJne pe suprafee mici- /n staiuni neprielnice altor specii. Nn pre!ent pinetele naturale ocup suprafee restrJnse- /n parte refugii glaciare ale speciei La noi este o specie premontan ,i montan- /ntre circa 3>>m altitudine /n 5ubcarpaii Moldo.ei ,i apro$imati. 17>>m /n Munii 8ete!at %unde e$cepional aCunge la 1#>> m altitudine /n este a!inul <rotu,ului. 4ste arborele cu cea mai mare amplitudine ecologic dintre speciile r,inoase indigene. 5uport /n bune condiii gerurile puternice ca ,i ar,iele prelungite. 4ste foarte adaptabil /n ceea ce pri.e,te umiditatea. 4ste foarte puin pretenios fa de condiiile edifice. 2pare pe soluri cu regim 0idrologic foarte diferit- de la cele nisipoase- e$puse uscciunii /naintatepJn la cele cu ap /n e$ces sau /n turbrii. 4ste totodat foarte puin pretenios /n raport cu troficitatea solului- cre,te satisfctor pe soluri cu 0umus brut- puternic a!inul 6emenele&. 2ria de ma$ima rspJndire

*2

acide- pe soluri superficiale- sc0eletice- calcaroase sau pe stJncrii- pe soluri nisipoase afJnate- permeabile sau dimpotri.- relati. grele- compacte- neaerisite. 3ar cele mai frumoase cre,teri se reali!ea! pe soluri relati. bogate /n substane nutriti.e ,i fr e$ces de umiditate. Nn turbrii rmJne pipernicit. 8usticitatea acestei specii este deosebit de mare- poate s ating dimensiuni apreciabile ,i s forme!e tulpini de calitate pe stJncrii lipsite aproape complet de sol mineral. +inul sil.estru este o specie pionier tipic- dar nu egalea! mesteacnul ,i plopul tremurtor- care dispun de capacitate mult mai mare de fructificaie ,i diseminare. 2re temperament pronunat de lumin. +inul sil.estru %fig.*2& este un arbore de talie mare- care reali!ea! frec.ent /nlimi de 2)I3>m- uneori pJn la "> %)>&m ,i diametre de 1m. Nnrdcinare .ariabil- cu mare capacitate de adaptare- de la superficial- /n turbrii sau pe stJncrii- pJn la foarte profund- pe soluri nisipoase. <ulpina este mai puin dreapt decJt la ceilali arbori r,ino,iO /n multe ca!uri- mai ales /n pduri rrite sau la arborii i!olai- /,i pierde rectitudinea /n partea superioar- se bifurc sau se desface /ntrIo serie de ramuri groase. 5coara de!.olt de timpuriu un ritidom de culoare ro,iaticIcrmi!ie- care se e$folia! /n foie subiri- iar la .Jrste mari- /n partea ba!al a trunc0iului- se /ngroa, ,i se /nc0ide la culoarede.enind crpat- brunIcenu,iu. Coroana este piramidal numai /n tinereeO la maturitate capt uneori form caracteristic tabular- neregulat ramificat. LuCerii gro,i- brunI.er!ui sau cenu,ii. Mugurii sunt o.oi!i- acui- de *I12mm lungimepuin r,ino,i. 2cele- cJte dou /ntrIo teac- de 3I7cm lungime- sunt ascuitepuin rsucite- relati. rigide- de culoare desc0is- .erdeIalbstruie sau cenu,iedurea! 2I3 ani. Conurile, scurt dar e.ident pedunculate- o.oIconice- bruneI cenu,ii- aCung la maturitate /n anul al doilea- cJnd ating 3I7cm lungime. apofi!a rombic- cu carene puin proeminente ,i umbelic nemucronat. 5eminele de 3I )mm lungime- aripate- /ncolesc repede dup semnare ,i sunt relati. u,oare. (ructific de.reme- la 1)I 2> ani- periodicitatea fructificaiei este de 3I ) ani. +inul sil.estru cre,te .iguros /n tineree- la .Jrste mai mari cre,terea se domole,te- a,a c dimensiunile atinse la 1>> ani rmJn inferioare celor reali!ate de molid ,i brad. Longe.itatea 2>>I3>> ani.

*3

4ste sensibil la .tmri produse de .Jnt sau !pad- a.Jnd coroane rareluminoase- creea! un mediu climatic specific- /n care se de!.olt bine ali arboriarbu,ti ,i plante erbacee. 5olul se acidific din cau!a litierei greu alterabile. 3intre formele 0orticole pre!int interes cele de talie micK Pinus sylvestris 9Pumila:, form arbusti. deas- 3I)m /nlime- cu ace rigide de " cmPinus silvestris 9Globosa viridis:- form pitic- pJn la 1m /nlime- des ramificat- cu ace de 1>cm- rigide- .er!i. Pinus nigra 2rn. ssp. nigra %Pinus austriaca& P pin negru- pin negru austriac 5pecie e$otic- originar din teriar- ocup un areal mult mai restrJns decJt pinul sil.estru- sudI.estul (ranei- 2lpii 'taliei ,i 2ustriei<urcia- Ucraina- 5pania- c0iar /n 2frica de 9ord %fig.1>&. 'nsule i!olate formea! /n ara noastr /n anat. +inul negru manifest amplitudine ecologic mai limitat decJt pinul sil.estru. 4ste o specie de regiuni mediteraneene- /nsorite ,i calde- cu /ng0euri tJr!ii- rare %suport totu,i destul de bine gerurile de iarn din inuturile mai nordice&. 4ste nepretenios fa de substanele din sol- apare pe soluri cu te$turi diferite- tolerea! calciul dar poate .egeta ,i pe soluri acide. Gegetea! bine /n condiii staionale grele- pe soluri sc0eletoIpietroase sau stJncoase- e$puse /ncl!irii e$cesi.e ,i uscciunii /naintate %terenuri degradate&. 2re temperament de lumina dar mai puin pronunat ca pinul sil.estru ,i proteCea! mai bine solul. 4ste un arbore de talie mare- atingJnd ">m /nlimeO /n cele mai multe ca!uri nu dep,e,te /ns 3> m. 3e!.olt puternic rdcinile laterale- ceea ce /i permite s se ancore!e bine pe solurile superficiale. <ulpina este dreapt- mai regulat ,i cu mai puine deformri /n partea superioar decJt la pinul sil.estruO de timpuriu se formea! un ritidom gros- adJnc crpat- cenu,iuInegricios. Coroana o.oidIpiramidal- relati. deas- de.ine larg- tabular numai la .Jrste mari. LuCerii .iguro,i- bruni cenu,ii- pJn la negricio,i. Mugurii sunt cilindrici- mari- de 12I2" mm lungime- r,ino,i- de culoare cenu,ie sau cenu,ie albicioas %mugurele terminal&. 2cele, cJte dou /ntrIo teac- /ngrmdite spre .Jrful luCerului- sunt e.ident mai lungi %8I1"cm&- mai rigide- mai ascuite ,i mai negricioase decJt la pinul sil.estruO durea! "I* ani. Conurile sunt grupate cJte 2I"- sesile sau scurt ulgaria- 6recia-

*"

pedunculate- o.oide sau o.oidIconice- de "I7 %1>& cm lungime- bruneIglbuilucitoare. 2pofi!a cu carene ascuite- cu umbelic brunI/ntunecat- cu un g0impe scurt pe sol!ii superiorii. 5eminele au )I* mm lungime- cu o arip neagrstrlucitoare %fig.*3&. Maturaia conurilor este bienal- iar periodicitatea fructificaiei 2I 3 ani. Longe.itatea ">>I)>> ani Pinus nigra ssp banatica % arb.&9o.a;. %Pinus nigra var banatica 6era get.'on& < pin negru de anat Cre,te spontan /n anat ,i .estul Olteniei %Munii Cernei- 2lmCuluiMe0ediniI3omogled- Galea 3unriiI<ricule&- pe stJncrii calcaroase- /ntre 1)> %<ricule& ,i 1)>>m altitudine %Munii Me0edini& fiind un endemism al Carpailor 5udici %fig.1>&. Manifest cerine ecologice similare cu ceilali pini negri- fiind totu,i mai adaptat la climate mai puin calde ,i secetoase. 5e deosebe,te de specia tipic prin tulpini foarte bine conformate- c0iar /n condiii de .egetaie grele- pe stJncrii- ace mai /nc0ise- foarte rigide ,i /neptoare- luCeri galbeni ,i .er!uiI.iolaceu- conuri galbene sau galbenI.er!ui. 4ste un frumos arbore ornamental- cu coroane etaCate- ori!ontale- /n consol. Pinus mugo <urra %Pinus montana Mill.& P Cneapn- Cep- pin de munte. 2realul este european- montan ,i subalpin. La noi- /n munii /nali.egetea! la 1">>I 1)>>m /n Carpaii nordici ,i la 1*>>I 23>>m /n Carpaii Meridionali. +retinde umiditate /n aer ,i sol- specie oligoterm se de!.olt bine pe .ersani umbrii. 5olurile prea umede ,i .ile /nguste sau depresiunile /n care se acumulea! !pada /n cantiti e$cesi.e sunt e.itate. 4ste specie arbusti.- alctuie,te tufe compacte- greu de strbtutO are tulpini culcate ,i ascendente cu /nlimea pJn la 2m.%fig.*"&. LuCerii sunt bruni pJn la cenu,iuInegricio,i- elasticiO mugurii r,ino,iO 2cele cJte dou /ntrIo teacde 3I* cm lungime- de un .erde- /nc0is- rigide- /ngrmdite spre .Jrful luCerului ,i /nco.oiate. Conurile solitare sau /n .erticile- cJte 2I"- o.oid globuloase- de 2I) cm lungime %mai mici decJt la ceilali pini indigeni&- sunt aproape sesile- brune- cu apofi! latIrombic- puin proeminent- caren e.ident ,i umbelic central- scurt

*)

mucronat- adeseori cu un inel negru /mpreCur. 5eminele mici- galbene- brune sau cenu,ii. Cre,terea este foarte /nceatO din r,in se e$trage terebentin de calitate superioar. Longe.itatea 1>>I2>> ani. 4ste o specie .ariabil- di.i!at /n subuniti- considerate .arieti sau c0iar specii distinste- de e$empluK I Pinus nugo var. mughus, arbust tJrJtor cu /nlimea de 2I 3m. Nn cadrul !onei naturale de cre,tere Cneapnul pre!int importan datorit /nsu,irilor de protector ,i fi$ator al coastelor erodate- sc0eletice- a gro0oti,urilor- datorit eficientului control 0idrologic pe careIl e$ercit /n ba!inele alpine. 4ste apreciat ,i din punct de .edere peisagistic. Nn Masi.ul ucegi sIau constituit re!er.aii de Cnepeni,uri. Culti.are P L0opsM- pin pitic- tuf compact- pJn la 1-)m /nlimeO 9Gnom:- cel mai rspJndit pin pitic- cu /nlimi de 1-)I2m- globulos- ,i compact. 5ecia Banksia Ma7r. Cuprinde mai multe specii nordIamericane ,i una circumImediteraeana %Pinus pinaster&. 2cele- cJte dou ace /ntrIo teac- conurile serotine %se desfac tJr!iu& ,i la multe specii rmJn cJi.a ani /n coroana. Pinus banksiana Lamb P pin ban;sian 5pecie nordIamerican- foarte rspJndit /n 2merica- mai ales /n Canada %fig.12&. Nn arealul natural este considerat specie pionier- foarte puin pretenioas fa de clim ,i sol- asemntoare pinului sil.estru. 8e!ist bine la ger ,i secet- poate .egeta pe soluri srace- uscate. Nn culturi nu a dat re!ultate bune %port defectuos ,i cre,teri nesemnificati.e& dar se comport bine pe terenuri degradate. 2rbore de pJn la 2) m /nlime- cu tulpina dreapt ,i ritidom format de timpuriu- cu crpturi /nguste ,i sol!i negricio,i pe toat lungimea fusului %fig.*)&. Coroana este rar- neregulat- cu ramuri subiri. LuCerii sunt bruniIglbui- glabri. 2cele cJte dou- /n seciune trans.ersal semicirculare- scurte- de 2I"cm- rsucite ,i curbate- rigide- ne/neptoare- de culoare desc0is- galbenI.er!uie. Conurile, asimetrice- cJte dou /n .erticil- adeseori recurbate- tari- cenu,ii- de 3I* cm lungime- cu sol!ii strJns alipii- apofi!a aproape plan. Conurile se pot de!.olta ,i

**

direct pe tulpin- din muguri pro.enti.i. 5mJna este mic- de 2I" mm lungime. conurile se desc0id greu ,i rmJn pe ramur mult timp%8I1> ani&. Maturaia are loc toamna a doua sau /n anul al treilea. Maturitatea arborilor forte timpurie- )I * ani- periodicitate anual. 5ecia Taeda 5pac0. Pinus rigida Mill. 5pecie e$otic din estul 2merica de 9ord %fig.12&- cre,te la altitudini de #>>I1>>>m- pe soluri uscate- pietroase sau nisipoase- are capacitate de lstrire. La noi se culti. doar ca arbore de parc. 2tinge /nlimi de pJn la 2) m. <ulpina dreapt- cu ramificaii ori!ontale. 5coara este brunIro,cat ,i cu ritidom adJnc br!dat. Coroana rar ,i neregulat. LuCerii tineri bruniIglbui- apoi cenu,iiIro,cai. Mugurii o.oidIalungii- r,ino,ia.Jnd sol!ii cu .Jrfurile de!lipite. 2cele cJte trei- lungi de 7I1" cm- rigideaproape drepte- rsucite- de culoare .erdeI/nc0is. Conurile o.oide- asimetrice- de 3I7 cm lungime- aproape sesile- au apofi!a rombic- carenat- umbelicul proeminent ,i un g0impe rigid ,i foarte ascuit. 5mJna triung0iular- de "I* mmnegricioas. (ructific la .Jrste mici- abundent ,i aproape anual. Longe.itatea este relati. redus %ma$im 2>> ani&. Cre,terile /ncetea! practic la 1>> de ani. 2rborii .Jrstnici au coroane largi- globuloase- impresionante. 5ecia Pseudostrobus 4ndl. Cuprinde pini cu trei- patru sau cinci ace /ntrIo teac persistent sau rar caduc. Conurile simetrice- cad imediat dup diseminare. 5emine lung aripate. Pinus ponderosa La=s. P +in galben. Originar din .estul 2mericii de 9ord unde deine un areal largfragmentat- deIa lungul +acificului- urc pJn la 2>>>m altitudine. Nn sud aCunge pJn /n 9oul Me$ic- /n nord pJn /n Canada %fig.12&. La noi- pinul galben a fost culti.at mai ales /n parcuri. 2realul su larg din patria de origine se e$plic prin larga adaptabilitate ecologic- /ndeosebi sub raport climatic. 5e disting populaii nordice- de climat rece ,i mult umiditate ,i populaii din !ona central a Munilor 5tJnco,i- mai adaptate la uscciune /n aer ,i sol.

*7

4ste puin e$igent fa de condiiile edafice- a.Jnd consumuri specifice mici de elemente nutriti.e. Gegetea! pe soluri cu .olum edafic .ariabil. 'mproprii pentru cultura sa sunt solurile nisipoase- mobile sau cele ml,tinoase. 2rbore de mrimea '- atinge peste )> m /nlime %ma$imum 7>m& ,i 1-)I 2-) m diametru. <ulpina dreapt- scoara ro,cat sau brunI/nc0is pJn la negricioas- formJnd de timpuriu ritidom gros- crpat /n plci neregulateO partea intern a scoarei are culoare glbuie- de unde ,i denumirea de Lpin galbenM. Coroana este /ngust piramidal. LuCerii sunt foarte gro,i- mugurii mari- cilindricir,ino,i. 2cele cJte trei /ntrIo teac- uneori dou sau cinci- lungi de 12I28 cmdrepte sau puin /ndoite- /n general rigide- ascuite- de un .erdeI/nc0isO dup cderea acelor- teaca rmJne pe luCer pJn la 1> ani. La Pinus ponderosa var. scopulorum acele sunt mai scurte- de 12I1* cm- mai adesea cJte dou /ntrIo teac. Conurile cJte trei sau patru /n .erticile- sunt lungi de 8I1) cm- o.oidIconicesimetrice- bruneIro,cate- strlucitoare- cu apofi!a proeminent ,i umbelic pre.!ut cu g0impe- uneori recurbatO dup cderea din arbore sol!ii ba!ali rmJn ca o ro!et pe ramur. 5mJna obo.oid- de *I1# mm- este cenu,ie- cu puncte negricioase %fig.*7&. 5e poate utili!a cu re!ultate bune /n terenurile degradate. Ca specie ornamental- se remarc prin coloritul /ntunecat al coroanei ,i acele foarte lungi. Pinus je))reyi 6re. et. alf 5pecie originar din 2merica de 9ord- cu areal restrJns- o fJ,ie /ngust /n lanul muntos din apropierea Coastei +acificului. La noi se culti. mai ales /n scop ornamental. +re!int amplitudine ecologic larg- re!istJnd bine la secet ,i ger ,i manifest e$igene mari fa de sol. Cultura sa /n ara noastr ar putea pre!enta interes /n !onele mai uscate- /n regiunea de cJmpie. 2rbore de pJn la )> m /nlime- cu coroana globuloas pJn la tabular. <runc0iul cu un ritidom gros- crpat /n plci neregulate. LuCerii brunI.er!uiI brumai- cu muguri mari o.oi!iIcilindrici- r,ino,i ,i sol!i cu .Jrful de!lipit %fig.*7&. 2cele, /n smocuri la .Jrful luCerilor- cJte trei /ntrIo teac- rigide- .er!iI cenu,ii sau glaucescente- lungi de 1>I2) cm lungime. Conurile pJn la 7I8 cm diametru- dispuse terminal- sunt pedunculate- cu apofi!a brunIlucitoare- puternic carenat ,i umbelic caracteristic- albIcretaceu- terminat /ntrIun g0impe puternic-

*8

recurbat. Ca ,i la pinul galben- /n momentul cderii conurile las aderent pe luCer ro!eta ba!al de sol!i. 5eminele mari- lungi de 1>I1" mm- cu aripa de circa dou ori mai lung decJt smJna. Cre,te acti. /n tineree. Utili!area sa ca specie ornamental se recomand atJt ca urmare a portului globulosItabular cJt ,i datorit coloritului frumos al acelor %.er!iIcenu,ii sau glaucescente& ,i conurilor foarte mari %7I 8cm diametru&. 5ubgenul aploxylon :oe0ne. 5ecia ,trobus 5=eet. Cuprinde specii cu cinci ace /n teaca nepersistent- luCeri subiri iar conurile lungi- aproape cilindrice- pendente- cu apofi!a puin proeminentnecarenat ,i umbelic terminal- niciodat g0impos. Pinus strobus L. < pin strob- pin neted. 5pecie e$otic din 2merica de 9ord. 2realul este .ast %fig.12&- se reali!ea! o e$tindere latitudinal pe apro$imati. 18>>;m- rspJndirea ma$im /n longitudine o /nregistrea! /n !ona nordic a arealului su %/ntins pe circa 1#>>;m&. Nn partea nordic a teritoriului respecti.- pinul strob rmJne mai mult arbore de cJmpie- /n timp ce /n sud de.ine specie montan %limite altitudinale *>>I13>>m&. Nn ara noastr pinul strob a fost introdus /nc din secolulal ?'?Ilea- /n staiuni diferite- /ncepJnd de la cJmpie pJn /n regiunile montane inferioare. Culturile de interes ornamental- /n parcuri publice ,i grdini dendrologice- sunt frec.ente. 5ub aspect ecologic- /n partea de origine pinul strob manifest o amplitudine apreciabil. Gegetea! din inuturi cu clima foarte .ariat- asprbJntuit de /ng0euri frec.ente ,i /n regiuni cu ierni blJnde- ferite de e$treme climatice. Nn general este re!istent la geruri ,i /ng0euri tJr!ii- dar foarte sensibil la secet. Nn culturile indigene- cerinele ecologice ale pinulu strob au fost /n mare msur .erificate. 5ub raport edafic cele mai multe ,anse de reu,it le au culturile pe soluri bogate /n substane nutriti.e ,i 0umus- profunde ,i cu suficient umiditate. Cre,teri .iguroase se reali!ea! ,i pe soluri mai srace ,i acide- dar profunde- afJnate- ferite de uscciune- de pe roci silicioase. Nn staiuni de lunc ,i

*#

de teras- cum sunt /n patria de origine cele din !ona Marilor Lacuri- a fost insuficient .erificat. 2re temperament de semiumbr- acoperind mai bine solul decJt pinul sil.estru ,i pinul negru. Nn ara de origine- pinul strob %fig.*8& atinge /nlimi mari- pJn la )> mO la noi /n unele staiuni a dep,it 3> m. Nnrdcinarea este pi.otantItrasant- fiind re!istent la doborJturi de .Jnt. <ulpina dreapt- cilindricO elagaCul las de doritiar urmele .erticilelor- sub form de cioturi groase- dispuse inelar- rmJn adeseori pJn spre ba!a tulpinii. 5coara este subire- .er!uiIcenu,ie- lucitoare- cu pungi de r,in- mult timp neted. 8itidomul apare spre ba!a trunc0iului ,i numai la .Jrste mari sau /n condiii staionale necorespun!toare. Coroana piramidal- destul deas- se compune din .erticile regulate ,i ramuri subiri- fle$ibile- de culoare .er!uieIcenu,ie. 2cele, cJte cinci la un loc- de circa )I1> cm lungime- subirifle$ibile- .er!uiIalbstruiO stau rsfirate ,i concentrate spre .Jrful luCerilor ,i cad dup 2I3 ani. Conurile- a,e!ate spre .Jrful ramurilor- pendente- sunt /ngustI cilindrice- /nco.oiate- de 1>I1) cm lungime- cu sol!i bruni- caracteristici- apofi! subire- puin proeminent ,i umbelic terminal- plan. 5eminele lungi- de )I* mmsunt dotate cu o arip /ngust. Culti.aruri cu .aloare ornamental mareK Pinus strobus cv. 9Glauca:, cu ace .er!ui albstriiPinus strobus cv. 9Pendula:, Pinus strobus cv. 9+ontorta:, cu ramuri rsucitePinus strobus cv. 9Prostrata:,- cu ramuri /ntinse pe solPinus strobus cv. 90inima:, pitic- 1m Maturitatea arborilor este timpurie- la 2>I3> de ani- periodicitatea fructificaiei este de 3I) ani. Longe.itate mare. Cre,tere rapid. +uterea germinati. a seminelor este mare de 7>I #>R. 5ufer de atacul ciupercii +ronartium ribicola- !pe!ile mari se pot solda cu rupturi mari /n coroan sau c0iar ale tulpinii- dar are mare capacitate de aI,i .indeca rnile ,i de a continua cre,terea pe .ertical. Manifest sensibilitate sporit fa de poluani. Cultura pinului strob este relati. u,oar- aplicJnduIse te0nologia clasic cunoscut de la alte r,inoase. Conurile trebuie s fie recoltate la timp %augustI septembrie&- deoarece e$ist pericolul ca diseminarea s se fac rapid. 5e prefer semnturile de toamna. +lantulele necesit umbrire /n primele dou luni.

7>

Pinus gri))ithii Mc. Clelland %Pinus !allichiana, Pinus excelsa& P pin de Bimalaia 5pecie e$otic- rspJndit /n etaCul montan al Bimalaieie %fig.#& /ntre 1*>> ,i ">>>m altitudine- /n staiuni caracteri!ate prin climat umed- formJnd arborete pure sau de amestec cu +edrus deodara sau Abies pindro!. La noi a fost culti.at mai mult /n scop ormanental fiind un arbore deosebit de decorati. datorit coloritului acelor %bruneIalbstrui& ,i lungimii acestora. 5taiunile recomandate sunt cele din !onele montane inferioare ,i de dealuri- cu climat moderat ,i suficient de umed- cu soluri profunde ,i rea.ne. 2rbore de pJn la )> m /nlime- cu tulpin dreapt- scoara cenu,ie- /n tineree subire ,i neted- cu numeroase pungi de r,inO lemnul conine mult r,in- ca ,i scoara tJnr- luCerii ,i conurile. Coroana este largIpiramidal- a.Jnd ramuri ori!ontale ,i mult /ntinse /n lateral. LuCerii relati. gro,i- .er!iIbrumaiglabri- lucitori. 2cele cJte cinci- dar foarte lungi- de 1>I18 cm- subiri- moi- sunt brumateIalbstrui- atJrnJnd /n smocuri bogate la .Jrful luCerilor %fig.*#&. Conurile foarte lungi- de 1)I3> cm- pendente- pe pedunculi de 2I) cm- stau multe /ngrmdite spre .Jrful luCerilor- dJnd un aspect foarte decorati.O dup /mpr,tierea seminelor rmJn /nc mult timp pe arbore- a,a c pe luCeri apar conuri din dou fructificaii consecuti.e. 5eminele de 8I1> mm lungime- pre!int o margine membranoas cu aripioara foarte lung- de 2I3 cm. Cre,terea este rapid /n tineree. 4ste utili!at /n lucrrile de 0ibridare cu pinii americani cu cinci ace. Pinus peuce 6rieseb P pin grecesc 5pecie endemic din Munii alcani- din 6reciaulgaria- ,i 2lbaniaunde .egetea! /n etaCul montan superior ,i subalpin pJn la 22>>m altitudine. La noi se gse,te preponderent /n grdinile dendrologice. 2rbore de pJn la 3> m /nlime- cu ramuri scurte- erecte- re!ultJnd astfel o coroan /ngust- piramidal. 5coara neted /n tineree- cenu,iuI.er!uie- cu pungi de r,in- mai tJr!iu cu un ritidom sol!os- crpat longitudinal. LuCerii relati. gro,i- .er!ui- glabri- lucitori. 2cele- cJte cinci /ntrIo teac- drepte- relati. rigide- aspre la pipit- lungi de 7I1> %12& cm- /n mnunc0iuri /ndreptate spre .Jrful luCerilor. Conurile terminale- scurt pedunculate- lungi de 8I1) cm- cu apofi!a brunIglbuie- striat longitudinal. 5eminele de 7I# mm lungime- aripate.

71

5ecia +embra 5pac0. Cuprinde specii de pini cu cJte cinci ace /ntrIo teac nepersistent. Conurile sunt erecte- inde0iscente- la maturitate cad /ntregiO seminele maricaracteristic nearipate- sau cu arip foarte scurt. 2pofi!a pre!int umbelic terminal- plan. Pinus cembra L. P DJmbru 5pecie indigen cu areal european din etaCul subalpin al 2lpilor ,i Carpailor. La noi se /ntJlne,te la limita superioara a !onei forestiere- /n .ile cu fenomene glaciare- /n Munii 8odnei- Calimani- ucegi- (gara,- 6odeanu- [arcu ,i mai ales /n 8ete!at- unde coboar la apro$imati. 12>> m altitudine- pe .i reci ,i umede ,i urc pJn la 2>>>m altitudine %/n 2lpi 2)>>m& /n !ona <ului 9egru. (ormea! arborete pure sau de amestec cu laricele ,i molidul. 4ste o specie de climat subalpin suportJnd bine gerurile de iarn- .ariaii termice e$treme ,i .Jnturile puternice de la altitudinile mari. +erioada de .egetaie nu dep,e,te 3I " luni. 9ecesit soluri bogate /n 0umus- acide- cu regim normal de umiditate- de pe granite- gneise- ,isturi cloricitoIsericitoase- mica,isturi etc. 5olurile de pe calcare /i priesc mai puin- /n special /n ca!ul /n care sunt e$puse /ncl!irii puternice ,i uscciunii Nn regiunile Coase se comport ca o specie de umbr- iar /n cele /nalte de.ine relati. pretenios fa de lumin . 4ste re!istent la orice fel de .tmri biotice ,i abiotice. 2rbore ce atinge pJn la 2* m /nlime ,i dep,e,te 2 m /n diametru. Nnrdcinarea este pi.otantO rdcinile laterale puternice /i asigur o bun re!isten la .Jnt. <ulpina conic- lit la ba!O ramificaia la /nceput .erticilatde.ine apoi neregulat- a,a /ncJt dup 3> de ani arborele capt un aspect tufoscu coroan o.oid- compact. 5coara- /n tineree .erdeIcenu,ie ,i netedformea! de timpuriu ritidom brunIcenu,iu- subire ,i adJnc br!dat. LuCeriidestul de gro,i- cu .Jrful e.ident /ndreptat /n sus- bruni sau glbuiIro,ietici ,i tomento,i- glabri /n al doilea an- fle$ibili- re!ist bine la presiunea !pe!ilor ,i .Jnturilor din !onele /nalte. Mugurii sunt o.oi!i- ascuii- brun ro,cai- r,ino,i. 2cele- cJte cinci /ntrIo teac- de )I1> cm lungime- drepte- fine- destul de rigide.er!iI/ntunecate- lucitoare- /ngrmdite la .Jrful luCerilor- durea! 3I) ani. (lorile

72

sunt unise$uatImonoiceO cele mascule elipsoidale- ro,ii carmin ,i sesileO cele femele .ioletIro!- cJte 2I" /n .erticile. Nnflore,te tJr!iu- prin iunieIiulie. Conurile terminale- erecte- subsesile- litela ba!- de )I8cm lungime- sunt .iolaceuI brumate /n tineree- brune la coacere. 5ol!ii crno,i- gro,i- au apofi!a puin bombat- lit ,i cu umbelic terminal- pre.!ut cu un mucron scurt- fiind striai longitudinal pe spate. 5eminele o.oide- mari- de 8I12 mm- denumite coconari- au tegument tare- brunI ro,cat- sunt nearipate ,i comestibile. Nn culturile ornamentale se folosesc culti.arurileK Pinus cembra cv. 9Glabra: Pinus cembra cv. 9Glauca: Pinus cembra cv. 9Aureovariegata: Pinus cembra cv. 9Pygmea: Maturaia este bienal- conurile cad nedesfcute /n prim.ara a treia ,i se de!articulea!- de multe ori sunt roase /nc din toamna anului al doilea de .e.erie ,i pssri- fenomen care permite /mpr,tierea lor. Maturitatea arborilor este de 1)I2) de ani iar perioada de fructificaie foarte rar- *I 1> ani. +uterea germinati.a este de *>I 8>RO germinaia are loc dup un an %uneori 2I3 ani&. Cre,terea /n /nlime este foarte /nceat- dar susinut- longe.itatea putJnd dep,i 1>>> de ani. 4ste un foarte interesant arbore ornamental /n localiti montane- mai ales /n nordul rii- unde climatul corespunde. +inii sunt mult utili!ai /n amenaCrile peisagere- atJt pentru frumuseea lor- cJt ,i pentru adaptabilitatea la condiiile .ariate de teren. Galoarea ornamental a pinilor este amplificat prim.ara- datorit cre,terilor tinerealungite- asemenea unor lumJnri. +ot fi plantai i!olat- /n grupuri- uneori /n masi.e. 9u sunt indicai pentru aliniamente- coroana de.ine cu .Jrsta mai mult sau mai puin neregulat. (ormele arbusti.e sunt preuite pentru alpinarii ,i grdini mici ,i pentru cultura /n recipiente de gradin. Nnmulirea prin semine. 8ecoltarea conurilor se face difereniat- /n septembrie pentru Pinus strobus, Pinus gri))ithii ,i Pinus ponderosa- /n octombrie pentru Pinus sylvestris- ,i spre iarn pentru Pinus mugo, Pinus cembra ,i Pinus

73

nigra. 3up e$tragere seminele se pstrea! /n .ase /nc0ise la rece ,i /ntuneric. 5e seamn toamna ,i prim.ara- e.entual cu pregerminare- speciile care /n primul an rsar uniform sau greu %Pinus cembra& ori se seamn toamna- sau se stratific seminele 7>I 8> de !ile. Nnmulirea prin buta,i. (oarte greu- se utili!ea! numai plante mam tinere- se recomand recoltarea buta,ilor la sfJr,itul iernii %ramuri scurte de 2 ani& ,i tratarea cu 0ormoni. Nnmulirea prin altoire. Nn placaC pentru .arieti- ca portIaltoi pentru cele cu dou ace Pinus sylvestris- la celelalte pe Pinus strobus /nrdcinai /n g0i.ece. Nn pepiniere- pinii mai puin S/mbrcaiM pot fi stimulai s se /ndeseasc prin ciupirea mugurilor /n fa!a de alungire. 5e mai /ntJlnesc /n subgenul %iplxylon dintre pini cu dou ace Pinus pinea L.%secia Pinea&- dintre cei cu trei ace Pinus taeda %secia Taeda& iar /n cadrul subgenului aploxylon, pinul cu trei ace- Pinus aristata %secia Parryana&.

(amilia :3<O4'3#535 (.=.7eger

Cuprinde 1> genuri e$otice- rspJndite /n regiunile calde ,i temperate ale emisferei nordice- /n 2merica de 9ord ,i 2sia estic- e$cepie face genul Athrotaxis- endemic /n <asmania %emisfera sudic&. 5unt arbori de dimensiuni mari ,i foarte mare- cu luCeri scuri- deseori c!tori ,i frun!e persistente sau caduce- aciculare- sol!oase sau sc.amoase. (lorile unise$uatImonoice- cele femele terminale. La unele genuri bracteea concre,te cu sol!ul. Conurile cu sol!i lemno,i sau pielo,i- .al.ai- cu cJte 2I# semine aripate sau nearipate.

6enul Taxodium Ric1.

'nclude trei specii de arbori de mari dimensiuni- cu frun!e c!toare %Taxodium distichum %L.& 8ic0 ,i Taxodium ascendens persistente %Taxodium mucronatum <en.- din Me$ic&. oongu- din 5.U.2& sau

7"

Taxodium distichum %L.& P c0iparos de balt 5pecie e$otic originar din 2merica de 9ord- din regiunile de coast ,i de mic altitudine ale Oceanului 2tlantic ,i 6olfului Me$ic %fig.1"&. Nn interiorul continentului- formea! o fJ,ie /ngust deIa lungul rJului Mississippi. 9u se gse,te decJt pe soluri abundent apro.i!ionate cu ap. Nn 4uropa a fost introdus /n secolul al ?G''Ilea. Nn ar- cultura c0iparosului de balt sIa fcut preponderant /n parcuri ,i grdini botanice %5imeria- a!o,- 9eudorf- Craio.a- ra,o. etc&. Cele mai btrJne e$emplare %circa 18> ani& /n 2rboretumul 5imeria- pe malul canalului 5trei- au diametre de apro$imati. 1m. Nn patria de origine gse,te condiii optimeK climate oceanice bogate /n precipitaii ,i fr .ariaii mari de temperatur. Nn 4uropa- sIa adaptat bine /n climate temperate mai reci ,i mai uscatefr a re!ista /ns /n condiii de continentalism accentuat %geruri puternice- secete prelungite&. (a de sol manifest o adaptabilitate destul de pronunat. 2stfel- /n inuturile meridionale- datorit pneumatoforilor- poate prospera pe soluri e$puse inundaiilor mari. Nn ara noastr- /n asemenea staiuni e$treme- la cJmpie- se do.ede,te mai re!istent decJt toate speciile 0igrofile indigene %ca salcia albaninul negru- plopul alb&. Cre,te totu,i .iguros pe soluri cu umiditate moderat. 9u d re!ultate bune /n staiuni cu ap permanent stagnant- /n turbrii sau soluri foarte srace %Letea&. 2re temperament de lumin. C0iparosul de balt reali!ea! /n patria de origine /nlimi de pJn la )> m ,i diametre pJn la " m. <ulpina este dreapt- groas- bine elagat- cu o ba! puternic- muc0iat- din care pornesc rdcini superficiale ori!ontale. +e terenuri ml,tinoase se formea! pneumatoforii- protuberane ca ni,te genunc0i- de pJn la 2 m /nlime- cu funcii respiratorii. +e solurile cu umiditate normalpneumatoforii nu se mai formea!. 5coara este brunIro,cat- ritidomul subire pJn la btrJnee- ce se desface /n fJ,ii /nguste. Coroana este piramidal /n tineree- apoi globuloas- rsfirat- transparent- luminoas- proteCea! foarte slab solul. LuCerii sunt de dou tipuriK cei terminali- persisteni- bruniIlucitori- glabricu muguri ,i frun!e sol!oase- mici- dispuse spiralat- ce cad toamna dup un timp de la uscareO cei laterali- c!tori- subiri- lipsii de muguri- poart frun!e a,e!ate distic %fig.71&. (run!ele au culoare .erdeIdesc0is ,i sunt lineare- de 1I1-) cm calde-

7)

lungime- /nguste- turtite. 2cele- toamna- capt culoare portocalie ,i cad /mpreun cu luCerii- arborele rmJnJnd peste iarn desfrun!it. (lorile, unise$uatImonoicecele mascule sunt grupate /n inflorescene ramificate- cele femele cJte una sau mai multe la e$tremitatea ramurilor scurte. Conurile globuloase- cu diametrul de 2I3 cm- sunt constituite din 1>I12 sol!i scutiformi- romboidali- mucronai. 5eminele nearipate- de forme neregulate- mari- bogate /n r,in- cJte dou la subsuoara fiecrui sol!- se /mpr,tie o dat cu de!articularea sol!ilor din arbore sau dup cderea conului pe sol. 5e poate regenera .egetati.- lstrind ,i but,ind. Maturitatea este timpurie- fructific la 3>I "> ani. +uieii au cre,teri acti.e- din primul anreali!ea! /nlimi de )>cm. 4ste o specie deosebit de longe.i.- pJn la )>>>I *>>> ani. (actorii abiotici limitati.i pentru culturile din ara noastr sunt gerurile/ng0eurile ,i seceta. Ca specie ornamental are o .aloare ridicat atJt pentru coloritul su specific de toamn- cJt ,i datorit posibilitii de asociere cu alte specii pentru reali!area Cocului de culori /n se!onul de .egetaie. C0iparosul se folose,te solitar ,i /n grupuri- pe marginea lacurilor ,i cursurilor de ap. 5e obine din smJn sau prin but,ire. +rin semine- conurile se maturea! /n octombrieInoiembrie- dup recoltare se pstrea! pJn /n martieI aprilie- cJnd se stratific o perioad scurt ,i se seamn /n sol rea.n- cu umiditate constant. 5emnatul se poate face /n rsadnie sau paturi nutriti.e. +lantele tinere se proteCea! de temperaturile sc!ute. 5e recomand utili!area puieilor de talie mare- repicai ,i produ,i cu balot de pmJnt.

6enul Sequoia 5ndl.

Cuprinde dou specii originare din .estul 2mericii de 9ord- arbori de dimensiuni impresionante ,i foarte longe.i.i.

7*

,e(uoia

gigantea

%Lindl.&

3ec0ne

%=ellinngtonia

gigantea,

,e(uoiadendron giganteum& P arborele mamut- seAuoia. 5pecie rspJndit pe o fJ,ie /ngust din Munii 5ierra 9e.ada %fig.1"&. Cre,te la altitudini de 1)>>I 2">>m- /n amestec cu Pinus ponderosa. Culturile de la noi au fost fcute mai ales /n scop ornamental /n % ileIBerculane- 8e,ita& ,i /n nordI.estul rii %Oradeacre,teri acti.e mai ales /n diametru. 4ste o specie sensibil la secet ,i geruri. Nn condiii climatice fa.orabile- pe soluri profunde- bogate- permeabilere.ene- cu coninut redus de carbonai- poate reali!a cre,teri remarcabile. 2re temperament moderat de lumin. 2rbore gigant- aCunge la 1>>m /nlime ,i diametre impresionante- de peste 1>m. <ulpina conic- lit la ba!- are ramificaie regulatI.erticilat ,i este bine elagat /n masi.. 8itidomul dep,e,te >-) m grosime ,i este fibros- cu crpturi adJnci- brunIro,cat. Coroana piramidal- deas- cu ramurile puternice. LuCerii, la /nceput .er!iI brumrii- apoi bruniIro,ii- cu muguri nu!i- nee.ideni. (run!ele sunt a,e!ate spiralat- mici- de 3I12mm lungime- sol!iformrmeIaciculare- lanceolate- cu .Jrful ascuit- puin /ndeprtat de luCer- ba!a decurent- lit- cu dou dungi de stomate pe dosO dup circa ) ani se usuc ,i cad /mpreun cu luCerii laterali. Conurile sunt o.oide de "I8cm lungime- ro,cateI/ntunecat- cu sol!i scutiformi- .al.ai- prelungI cuneai la ba! ,i cu apofi!a rombicIlit- cu un scurt mucron la miCloc %fig.71&. 5eminele sunt mici- de 3I* mm- cJte 3I# sub fiecare sol!- eliptice- turtite- cu dou aripi /nguste. (ructific abundent- la 2I 3 ani- puterea germinati. a seminelor de numai ) R. Cre,terea este foarte rapid ,i longe.itatea deosebit de mare 3>>>I ">>> ani. La noi pre!int importan ca specie ornamental- impresionea! prin dimensiuni ,i portul su regulat. 5e obine din smJn. Nn condiiile climatice din ara noastr se recomand semnturi de prim.ar- /n spaii adpostite. +uieii se transplantea! dup trecerea pericolului /ng0eurilor tJr!ii. 9ecesit protecie /mpotri.a ar,iei. anat aia Mare&- unde au

77

,e(uoia sempervirens %Lamb.& 4ndl. Cu frun!e aciculare- persistente- nu a fost introdus la noi din cau!a climatului continental %/n .estul 4uropei sIa acomodat&.

6enul Metasequoia >u et. #1eng.

6enul a fost descris pornind de la specii fosile. Nn 1#"1- /n C0ina- a fost descoperit specia 0etase(uoia glyptostroboides Bu et. C0eng. Nn arealul natural au fost identificate apro$imati. 1>>> de e$emplare la altitudinii cuprinse /ntre )>> ,i 1">> m. La noi a fost introdus numai /n parcuri dendrologice ,i botanice %5imeriaCluC- Craio.a- 6ura0on- ra,o.&. Condiiile de .egetaie din !ona de origine se caracteri!a!e printrIun regim termic moderat- precipitaii abundente ,i soluri profunde. 4ste un arbore de mrimea '- pJn la )> m /nlime. <ulpina este dreaptcu ba!a /ngro,at- canelat ,i ritidom subire- brunIro,cat- e$foliabil /n fJ,ii. Coroana este piramidal- rar. +re!int dou feluri de luCeriK lungi- terminalinec!tori- bruniIro,cai- cu muguri o.oi!i de 3I" mm lungime- opu,iK ,i scuridistici- opu,i- caduci toamna %ca la c0iparosul de balt&. (run!ele c!toareaciculare- turtite- lungi de 8I1) %2>& mm ,i late de 1I2 mm- cu ba!a decurent.er!iIglaucescente pe fa- .er!iIglbui ,i cu dou ben!i de stomate pe dos. (lorile unise$uatImonoiceO conurile subglobuloase- de cca.2-) cm diametru. 5eminele de "I*mm lungime- cu dou aripioare laterale inegale. Cultura sa pre!int interes /n !onele cu climat moderat- dar suficient de umed- c0iar ,i pe soluri 0idromorfe. 4ste o .aloroas specie de parc.

6enul Cryptomeria 4. 4on.

+ryptomeria japonica L. 3on. 5pecie e$otic- originar din Eaponia ,i C0ina. Nn Eaponia se /ntJlne,te /n !onele litorale pJn la 18>>m altitudine. Nn 4uropa a fost introdus /n secolul al ?'?Ilea. 5e comport mulumitor /n climate temperat moderate- cu precipitaii bogate. +refer climate blJnde- cu umiditate ridicat tot timpul anului- soluri bogate- bine drenate- cu umiditate suficient /n se!onul esti.al. 2re temperament de umbr.

78

La noi sufer de geruri ,i /ng0euri tJr!ii- o parte din luCeri se brunific iarna- dar se refac prim.ara. Nn patria de origine atinge dimensiuni mari- /nlimi pJn la ")m. 2re tulpina dreapt- conicO ritidom brunIro,iatic- ce se e$folia! /n plci lungi ,i /nguste. Coroana este piramidalIo.oid. LuCerii anuali sunt .er!i- apoi bruniI ro,cai- iar mugurii nu!i- ascun,i la subsuoara frun!elor. (run!ele persistenteaciculare- subulate- a,e!ate spiralat /n Curul luCerului- sunt curbate ,i cu .Jrful ascuit- iar la ba! decurenteO destul de rigide- lungi de 12I1) mm- cu trei sau patru muc0ii. (lorile mascule sunt /n form de ameni- /ngrmdii spre .Jrful luCerilorK cele femele sunt o.oidIsferice- dispuse terminal- pe luCerii scuri. (lorile apar de cu toamna- dar se de!.olt numai prim.ara. Conurile sunt sferice- de 2I3 cm lungime. sol!ii lemno,i- imbricai- la .Jrf cu 3I* diniO bracteea concrescut numai la ba!- cu .Jrful /ndoit. 3up diseminaie- conurile rmJn pe arbori. 5eminele mici- de "I8mm lungime- cJte 3I) la subsuoara fiecrui sol!- sunt lanceolate- turtite- cu aripioare laterale /nguste. Maturaia este anual. Lstre,te ,i marcotea!. 5e utili!ea! ca specie ornamental mai ales /n staiuni clduroase- cu ierni blJnde. 2re frun!i, aparte- iar conurile mici- sferice %1I3 cm&- cu aspect rugos- la /nceput .er!i- apoi brune- care rmJn mult timp pe plant sunt decorati.e. Nn parcuri ,i grdini se folosesc culti.aruri de talie redusK +ryptomeria japonica 9.legans:- cu /nlimea "I ) m- form compactlarg piramidal- cu frun!i, fin- ace %1I2cm& subiri ,i fle$ibiledeta,ate de a$- iarna se colorea! /n bron! spre brunIro,catO +ryptomeria japonica 9Globosa nana:, form pitic- 1I1-)m /nlimesferic turtit- cu ramuri dese care sunt acoperite cu frun!e ce.a mai miciO .ara este .erde desc0is- iarna .erdeIglaucescent. +ryptomeria japonica 9Aurea#variegata:, +ryptomeria japonica 9.legans aurea:, +ryptomeria japonica 9*asciata:, cu remuri ,erpuitoare. (iind o specie deosebit- mai ales ca plant solitar sau asociat cu specii fa de care se e.idenia! %+haemaecyparis la!soniana&. (ormele pitice /n stJncrii sau /n combinaii de r,inoase pitice sau plante floricole. 5e obine din smJn- marcote sau buta,i- formele 0orticole prin altoire %/n sere- cu portIaltoi crescui /n g0i.ece&. 5eminele se seamn imediat dup recoltare /n rsadnie bine proteCate peste iarna- se pot semna ,i prim.ara

7#

%seminele .or fi pstrate /n amestec cu praf de crbune /n recipiente ermetic /nc0ise&. 5e obine ,i prin but,ire /n luna august- sub sticl /n rsadnie- cu transfer /n sere reci. +uieii tineri se umbresc.

(amilia #U+R5S3#535 (.=.7eger

Cuprinde 1"> de specii %circa 2>R dintre gimnospermele actuale&- arbori sau arbu,ti cu frun!e persistente- sol!iforme sau aciculare. Uneori apare dimorfism foliar. 5unt specii unise$uatImonoice sau dioice- cu maturaie anual sau la 2I3 ani. (lorile mascule au filamentele staminale scurte ,i anterele /n form de scutO cele femele pre!int dou sau mai multe frun!i,oare sol!iforme fertile- la ba! cu 1I2> de o.ule erecte. Nn unele situaii numai o parte din sol!i sunt sterili. Carpele sunt concrescute complet cu bracteele- formJnd un singur sol!. Conurile sunt mici- de forme .ariabile- cu sol!i pielo,i- lemno,i sau crno,i- a,e!ai .al.at sau imbricat- opus sau .erticilat. (amilia +upressaceae se /mparte /n trei subfamiliiK Thujoideae, +uprossoideae, 5uniperoideae. 5ubfamilia Thujoideae +ilg. +re!int conurile la amturitate cu sol!i lemno,i- pielo,i sau crno,i- ce se acoper unii pe alii %imbricai&O la coacereconul se desface prin /ndoirea sol!ilor /n afar. 'nclude Thuja L.- Biota %L.& 4ndl. ,i Thujopsis 5ieb. 4t Ducc.

6enul Thuja L.
Cuprinde cinci specii de arbori sau arbu,ti e$otici- originari din 2merica de 9ord ,i 2sia. LuCerii sunt comprimai- acoperii cu frun!e sol!iforme- plane ,i /n form de luntre- a,e!ate opus ,i imbricate- alipite de luCer. 8amificaia /n planuri ori!ontale. (lorile unise$uatImonoiceO cele mascule- mici- sfericeO cele femele- o.oide sau alungite- cu 1I2 %3& o.uleO conuri mici- alungite- cu 3I* perec0i de sol!i imbricai ,i imbricai ,i mucronai. Maturaia este anual. 5eminele/ngust aripate- stau cJte 2I3 la subsuoara fiecrui sol! fertil. +lantula are dou cotiledoane.

8>

Thuia occidentalis L. P tuie- tuie de Canada 5pecie e$otic din sudIestul 2mericii de 9ord- unde pre!int un areal destul de larg %fig.1"&. La noi este o specie adaptat la diferite condiii climatoIedafice- de la cJmpie pJn /n regiunile montane inferioare. 8e!ist la ger- secet ,i suport bine umbrirea. Cre,te /ncet ,i nu reali!ea! dimensiuni mari- este folosit frec.ent /n parcuri ,i grdini pentru portul su foarte decorati.- acre se poate modela u,or. 2rbore demrimea a '''IaO /n culturile ornamentale de la noi rmJne adeseori arbusti.. <ulpina dreapt- cu scoara brunIro,cat- care se e$folia! /n fJ,ii. Coroana piramidal- este constituit din mai multe ramificaii de lungimi apropiate. LuCerii sunt comprimai- dispu,i /n planuri ori!ontale sau oblice- de culoare .erdeI/ntunecat pe fa ,i palidI.er!ui pe dos- fr pete albicioase %fig.73&. (run!ele sol!iforme- sunt a,e!ate opus- pe patru rJnduri- cele dorsoI.entrale platecele laterale /ndoite sub form de luntreO /mbrac complet luCerulO frun!ele perec0i dorsoI.entrale sunt pre.!ute cu cJte o gland re!inifer proeminent- rotund. 'arna se colorea! /n ruginiu. (lorile sunt unise$uatImonoice ,i conurile /ngustI o.oide- mici de cca. 1I1-) cm lungime- cu 3I* perec0i de sol!i imbricai- pielo,iuscai- scurt mucronai la .Jrf- bruniIglbui- dintre care numai 2I3 perec0i sunt fertili. 5eminele- cJte dou la subsuoara sol!ilor- sunt mici- plane- cu 2 aripioare laterale. +lantula are dou cotiledoane. (ructific la .Jrste mici %1)I2> ani&. +re!int o serie de .arieti deosebit de apreciate din punct de .edere ornamentalK Thuja occidentalis var globosa, coroana globuloas- .erde /nc0is&O Thuja occidentalis var)astigiata %pyramidalis, columnaris&- ramuri scurteform columnarThuja occidentalis var Pyramidalis compacta- cu forma conicO Thuja occidentalis var alba- cu .Jrfurile luCerilor tineri albeO Thuja occidentalis var aureo variegata- cu frun!e cu pete galbeneO Thuja occidentalis var albospicata- culoare .erde spicate cu albThuja occidentalis var aureospica, frun!e spicate cu galbenThuja occidentalis var "heingold, Thuja occidentalis var lutea.

81

Thuja plicata 3on. %Thuja gigantea 9utt.& P tuie gigantic. 5pecie foarte important /n pdurile din .estul 2mericii de 9ord- unde se /ntJlne,te din California pJn /n 2las;a sudic %fig.1"&. Nn inuturile litorale se /ntJlne,te de la ni.elul mrii pJn la 12>> m altitudine- iar spre interiorul continentului /ntre *>>I 2>>>m altitudine. iogrupe de Thuja plicata se /ntJlnesc la noi /n multe parcuri dendrologiceK 5imeriaa!o,- Mi0ie,tira,o. %/n colecia facultii- la 8> ani are peste 2)m /nlime ,i diametre mai mari de )>cm&. Manifest sensibilitate fa de geruri ,i ar,i mai ales /n tineree- pentru a supra.ieui necesit protecie. <emperaturile foarte sc!ute pot s conduc la pierderea luCerului terminal. Manifest e$igene mari fa de umiditatea din sol ,i cea din aer. (a de troficitatea solului- are e$igene mari fa de coninutul /n a!ot- fosfor- calciu ,i are e$igene relati. mici fa de potasiu. 2re temperament de umbra. La noi- compatibile pentru cultura sa sunt !onele cu climat blJnd ,i suficient de umed. 4ste un arbore de mari /nlimi- /n patria de origine pJn la *> m- cu tulpina dreapt ,i scoara ro,ieIbrun. 5e deosebe,te de Thuja occidentalis dup luCerii si aproape rotun!i- cu miros plcut- aromatO frun!ele sol!iforme- pe dos pre.!ute cu dungi albeIalbstrui- fr glande proeminente- .er!i peste iarn ,i frumos mirositoare %fig.7"&. Conurile sunt mari- de 12I18 mm- cu 8I12 sol!i bilabiai ,i mucronai e.ident- sol!ii e$teriori mai scuri. 5eminele de )I7 mm lungime- au cele dou aripioare laterale doar puin mai lungi decJt smJna propriuI!is. Nn 0orticultur sunt deosebit de apreciate formeleK Thuja plicata aurea- galbenThuja plicata )astigiata- cu port columnarThuja plicata pendula- cu ramuri pendenteThuja plicata excelsa, cu forma /ngust piramidal- frun!e sol!oase mai mari- .erde /nc0is- lucioaseThuja plicata atrovirens- folosit la garduri .iiThuja plicata &ebrina, frun!e striate cu galben. (ructific anual- abundent- longe.itate pJn la 1>>> ani. 8e!ist relati. bine la poluani

82

6enul Biota 5ndl

Biota orientalis %L.& 4ndl. %Thuja orientalis L.& P tuia- arborele .ieii. 5pecie e$otic originardin C0ina %fig.#&. Nn culturile ornamentale de la noi este una din speciile cele mai importante. 8e!ist bine la seceta ,i fum- dar manifest o anumit sensibilitate fa de ger. 2re totu,i o amplitudine climatic relati. mare. 5e culti. /n parcuri ,i grdini /ncepJnd din !ona de cJmpie pJn /n regiunea de munte. Cerinele fa de condiiile edifice sunt relati.e reduse 4ste o specie arbusti.- putJnd atinge /ns ,i dimensiuni de arbore de mrimea a '''Ia- pJn la 1> m. 5e aseamn mult cu Thuja occidentalis- mai ales /n ceea ce pri.e,te portul ,i structura morfologic general. 5e deosebe,te totu,i cu u,urin de aceasta printrIo serie de caractere. 2stfel- are luCerii mai subiri ,i de culoare asemntoare pe ambele fee- dispu,i /n planuri .erticale- caracteristice %fig.7*&. (run!ele tot sol!iforme- a,e!ate opusO /n locul glandei con.e$e au o adJncitur /ngust ,i alungit- ca o !gJrieturO iarna se colorea! uneori /n ro,uI brun. Conurile sunt mai mari- de 1>I2)mm- crnoase- .er!uiIalbstrui- alctuite din *I8 sol!i gro,i- cu .Jrful curbat /n afar- /n form de cornO la maturitate sol!ii de.in mai tari- lemno,i- se desc0id larg- lsJnd s cad seminele- relati. mari- de )I7mm lungime- nearipate- de culoare brun. 5pecie e$clusi. ornamentala- se poate folosi ca e$emplare i!olate sau in biogrupe- cat si pentru garduri .ii +re!inta o serie de forme foarte apreciate din punct de .edere ornamentalK Biota orientalis var argenteo#variegata, cu frun!e cu pete argintiiBiota orientalis var aurea- port globulos si frun!i, galbenIauriu prima.ara- mai tJr!iu galbenI.er!uiO Biota orientalis var .legantissima- cu frun!e auriiBiota orientalis var nana#compacta, de dimensiuni mici ,i port columnarBiota orientalis var aureo#nana, Biota orientalis var 0inima. 5e /nmule,te prin semineK conurile de Thuja occidentalis ,i Thuja plicata se recoltea! /n septembrie- iar pentru Thuja orientalis /n octombrie. +e cale se$uat se pot /nmuli ,i unele culti.aruri- caracterele /n descenden se pstrea! /ntrIo anumita proporieO urmea! selectarea plantelor cele mai fidele.

83

Thuja plicata germinea! slab %cJnd condiiile climatice sunt nefa.orabilemulte semine sterile&. 5eminele de Thuja orientalis se /nmoaie 2" de ore /n apasemnatul se face prim.ara- se las 2 ani pe loc. +rin buta,iK .ara- /n augustIseptembrie- /n rsadnie- toate .arietile.

6enul Thujopsis Sieb et. ?ucc.

Cuprinde o singur specie- culti.at ,i la noi /n scop ornamental. Thujopsis dolobrata 5ieb. 4t Ducc. 5pecie endemic din Eaponia- /n 'nsula Bonda se /ntJlne,te la altitudini /ntre ">>I 2>>> m. Nn arealul natural .egetea! /ntrIun climat specific moderat ,i umedmontanIoceanic- la noi sufer din cau!a gerurilor mari- /n tineree necesit protecie. 2re cerine mari fa de umiditate. 5e de!.olt bine semiumbrite 4ste un arbore de pJn la 1) m /nlime sau arbust- cu coroana piramidalneregulat .erticilat. 8amificaia este /n planuri ori!ontale. LuCerii sunt puternic comprimai %fig.7)&. (run!ele sol!iforme- cele dorsoI.entale sunt planeromboidale- cele laterale cu .Jrf acut sau obtu!- e.ident /ndeprtate de luCerfalcate spre suprafaa inferioarO sunt .er!iIlucitoare pe fa ,i cu dou dungi albe pe dos %dou ben!i albe pe frun!a .entral ,i cJte una /n !ona median a fiecrei frun!e laterale&. (lorile unise$uatImonoice- terminale. Conul este subglobulos sau latIo.oid- de 1-2I1-) cm lungime- are sol!i lemno,i- plani- imbicai cu .Jrful /ngro,at ,i mucronat. 5eminele, pJn la ) sub fiecare sol!- mici- cu dou aripioare laterale. La noi sIa culti.at e$clusi. /n scop ornamental- reali!Jnd numai dimensiuni arbusti.e. (iind rar /n cultur- se plantea! ca e$emplar de elit- /ns la adpostul altor specii de r,inoase. Nnmulirea se face prin semine importate din Eaponia- prim.ara- /n rsadnie reciO prin buta,i- dar folosind metoda curent- /nrdcinarea este foarte lent si a$ul plantei se formea! foarte greu. /n locuri

8"

5ubfamilia +uprossoideae +ilg. 5e caracteri!ea! prin conurile care la maturitate au sol!i lemno,i- /n form de scut- neimbricai- .al.ai- care- la coacerese deprtea! /ntre ei- pentru a elibera seminele. Cuprinde genurile +upressus L. ,i +hamaecyparis 5pac0.

6enul Cupressus L.
+upressus sempervirens L. P c0iparos. 5pecie e$otic- originar din !onele estImediteraneene %'ran- 5iria- Cipru&care a fost mult e$tins /n /ntreg ba!in al Mediteranei. 5pecie tipic de climat mediteranean- clduros ,i uscat- cu ierni blJnde- din acest moti. la noi /n ar se acomodea! greu ,i se folose,te numai /n scop decorati.. 2rbore de pJn la 2>I3> m /nlime ,i diametre de )>I*> cm- cu ritidom subire- nee$foliabil- brunIcenu,iu. LuCerii anuali- de obicei /n patru muc0iisubiri pJn la 1mm. *run&ele mrunte- sol!iforme- rombice- obtu!e- opuse- dese ,i alipite de luCeriO pe faa superioar au o mic gland re!inifer- de culoare .erdeI/nc0is. Conurile sferice- puin alungite- de mrimea unei nuci %2I" cm&- cu 8I12 sol!i scutiformi- dispu,i opus- penta sau 0e$agonali- la miCloc cu umbelic ascuit %fig.77&. 5ub fiecare sol! se gsesc cJte 8I2> semin1e mici- de 3I) mmbruneIro,ate- lucitoare- /nconCurate de o aripioar /ngust. +upressus ari&onica 6reene I c0iparos de 2ri!ona. 5pecie nordIamerican- rspJndit /n !onele montane ,i secetoase ale 2ri!onei- 9oului Me$ic ,i <e$as- /ntre 1>>>I 1)>>m altitudine. 5pecie adaptat la climat uscat- suport bine gerurile ,i /ng0eurile. 4ste un arbore de pJn la 2> m /nlime- cu ramurile de ordinul ' scurteori!ontale- iar cele de ordinul '' di.ergente. <runc0iul cu ritidom format de timpuriu- sol!os ,i e$foliabil /n plci la .Jrste mici- apoi fibros ,i crpat- brun sau negricios. LuCerii subiri- cu frun!e sol!iforme mici- .er!uiIcenu,ii sau glauce- cu glande re!inifere pe dos. (lorile unise$uatImonoice. Conurile au *I8 sol!i scutiformi- sunt globuloase sau alungite- de 2-)I3cm- cu umbelic puin e.ident. 5eminele- pJn la 2> sub fiecare sol!- de "I) mm. 2r putea fi utili!at la noi ca specie ornamental- de la cJmpie pJn /n !onele montane.

8)

6enul Chamaecyparis Spac1.

+hamaecyparis la!soniana %2. Murr.& +arl. I c0iparos de California 5pecie e$otic originar din 2merica de 9ord- cu areal foarte restrJnsconcentrat deIa lungul Coastei +acificului %fig.1)&. Nn interiorul continentului ptrunde insular pJn la 2>>> m altitudine. La noi- culturi sIau fcut puine %5imeria- +a,caniIBunedoara& dar a fost culti.at mult ca specie ornamental /n aproape toate !onele rii. 4ste o specie relati. pretenioasa fa de clima ,i sol- /n 4uropa sIa adaptat /n condiii mai puin fa.orabile. La noi sIar de!.olta bine /n regiunea fgetelor- /n staiuni adpostite pe .ersani cu climat moderat- ferii de .Jnturile reci ,i uscatepe soluri fertile- umede. 2rbore de talie mare- atinge /n patria de origine pJn la *> m /nlime. Coroana este conic /n masi.. 5coara brunIro,cat- se e$folia! /n plci sol!oase- rotunde. GJrful tulpinii- caracteristic curbat 8nutant&. LuCerii sunt turtiidispu,i ori!ontal. (run!ele sol!iforme- sunt a,e!ate opusK unele laterale mai scurte- cu .Jrfuri mai acute- de!lipite de luCer- carenateO altele centrale- mult mai mici- rombice- strJns lipite de luCer- cele de pe faa inferioar a luCerului a.Jnd linii albe- difu!e %fig.78&. (lorile sunt unise$uatImonoice. Conurile sferice- micicu diametru de cca. 8I1> mm- .er!uiIalbstrui la /nceput- brune la maturitateO pre!int 8I1> sol!i lemno,i- inegal rombici- cu o caren ascuit ,i se coc /n toamna primului an. 5eminele alungite- de cca. " mm- cu dou aripioare lateralela fel de late ca ,i ele. +re!int o serie de forme 0orticole- cu mare .aloare ornamentalK +hamaecyparis la!soniana var. alumii, cu port columnar ,i frun!i, albstruiO +hamaecyparis la!soniana var.argentea- cu frun!i, albstrui intens sau aproape albO +hamaecyparis la!soniana var. columnaris- cu lstari scuri- erecifrun!i, albstrui\ +hamaecyparis la!soniana cv .l!oodii, cu forma conic- frun!i, dens.erdeIglaucescentO +hamaecyparis la!soniana cv. Lane, cu frun!i, auriu- lstari cu .Jrfuri galbene- frun!e la e$terior galbenIaurii ,i /n interior galbenI.er!uiO

8*

+hamaecyparis la!soniana cv. minima aurea, pitic %1-) m /nlime&- cu frun!i, auriu+hamaecyparis la!soniana cv. minima glauca, pitic %1-) m /nlime&- cu frun!i, .erdeIalbstruiO +hamaecyparis la!soniana cv.:,te!arti:, cu frun!i, auriu- atinge 1> m /nlimeO +hamaecyparis la!soniana cv. =estermannii- larg conic- cu lstari pendeni- recurbai- cre,terile tinere galbenI.er!ui. 8e!ist la poluare. +hamaecyparis nootkatensis %3on& 5pac0. I c0iparos de 9ut;a. Originar din .estul 2mericii de 9ord- rspJndit pe litoralul 9ordic a Coastei +acificului. La noi sIa culti.at numai /n scop ornamental. Comparati. cu +hamaecyparis la!soniana este mai re!istent la ger- dar necesit mai multa umiditate /n aer ,i sol. 4ste arbore de mrimea '- pJn la 3>I"> m /nlime. 8itidomul subiree$foliabil /n fJ,ii longitudinale. Coroana conic- cu ramurile de ordinul ' ori!ontale ,i cele de ordinul superior pendente- caracteristice. (run!ele se deosebesc de ale speciei precedenteK cele laterale sunt oblic di.ergente- cu .Jrful ascuit ,i e.ident /ndeprtat de luCer- pe fa .er!iI/ntunecat ,i pe dos de un .erde clar- fr dungi albe de stomate. Conurile sunt sferice- de *I1> %12& mm diametrucu "I* sol!i pre.!ui cu un g0impe mic- drept- /neptor. sub fiecare sol!- aripate. Maturaia este bienal. Nn coleciile dendrologice de la noi se mai /ntJlnescK 5eminele- cJte 2I"

87

+hamaecyparis obtusa 5et!. Originar din Eaponia- cunoscut sub numele de LBino;iM- de la care se folosesc culti.aruri de talie mic ,i foarte micK Lnana gracilisM- 2I 3 m /nlimela /nceput neregulat sferic- apoi larg conic cu lstari aplati!ai- cu ramificaie /n e.antai- frun!i, .erde /nc0isO LnanaM, culti.ar pitic- >-) m /nlime- compactforma sferic aplati!at- lstari scuri /n form de scoic- frun!i, .erdeI /nc0is. +hamaecyparis pisi)era 5et!. I c0iparos Capone! numit L5a=araM 2rbore /nalt de la care se culti. forme 0orticole interesanteK +hamaecyparis pisi)era L*ili)eraM- form larg conic- cu /nlimea de ) m- ramuri recurbate- lstari subiri- penduli- frun!e .er!iIcenu,iiO +hamaecyparis pisi)era LplumosaM- form larg conic- cu /nlimea de 1> m- frun!e aciculare- de.in brune iarnaO +hamaecyparis pisi)era LPlumosa aureaM- cu frun!i, auriu. 5e utili!ea! /n parcuri ,i grdini- i!olat sau /n grupuri- formele pitice /n stJncrii. +hamaecyparis la!soniana se pretea! pentru obinerea de garduri .ii /nalte Nnmulirea prin semineK conurile se recoltea! /n septembrie- iar la +hamaecyparis nootkatensis- care pre!int maturaie bienal- se recoltea! numai acele conuri care sunt bine de!.oltate %cu tendina de brunificare ,i crpare&. (acultatea germinati. este de 1>R. 5e recomand semnarea toamna- iar daca se e$ecut prim.ara- seminele se pstrea! la rece- /n recipiente de sticl- bine /nc0ise- amestecate cu praf de crbune. Nn primul an necesit umbrire. Nnmulirea prin buta,iK /n iulieIaugust- /n rsadnie reci- se utili!ea! buta,i cu inel %reu,ite mai mari decJt la buta,i cu clcJi& la formele erecte- cu port /ngustse aleg numai lstari ereci- terminali sau iarna /n sere- se culti. /n g0i.ece timp de 1 an. Nnmulirea prin marcotaC c0ine!escK plantele mame tinere ,i .iguroase furni!ea! marcote /nrdcinate dup 1I 2 se!oane de .egetaie. +entru culti.arele pitice se recomand marcotarea /n rsadnie Nnmulirea prin altoireK portIaltoiul poate fi puiet pro.enit din semntur sau din buta,. +hamaecyparis nootkatensis nu este compatibil cu +hamaecyparis la!soniana- /n sc0imb- ca portIaltoi se poate folosi Thuja orientalis- /n acest ca!la plantarea puieilor !ona de altoire se /ngroap- ca altoiul s emit propriile rdcini. 2ltoirea se face /n placaC /n maiIiunie- /n ser.

88

5ubfamilia 5uiperoideae +lig. 2re conurile mature crnoase %pseudobace&pro.enite din concre,terea sol!ilor- care nu se desfac. 5eminele sunt puse /n libertate prin putre!irea conului.

6enul uniperus L.
Cuprinde "> de specii din emisfera nordic ,i 2frica subecuatorial- arbori ,i arbu,ti. 5e caracteri!ea! prin ramificaia distic ori neregulat .erticilatO luCerii sunt rotun!i sau muc0iai- frun!ele aciculare sau sol!oase- persistente- opuse sau /n .erticile cJte trei. (lorile unise$uatIdioice- mai rar monoiceO e$emplarele mascule au uneori ,i flori femele. Conurile crnoase- inde0iscente %pseudobace&formate din concre,terea sol!ilor la maturitate. 5uniperus communis L.I 'enupr. 4ste una din cele mai rspJndite specii lemnoase de la noi. 2realul sau se /ntinde din regiunile reci ale 2mericii de 9ord pJn /n 4uropa ,i 2sia- insular pJn /n nordul 2fricii. La noi apare /n /ntregul lan carpatic- la altitudini mici ,i miClocii- de *>>I 1">> m. Coboar pe alocuri ,i /n regiuni de dealuri Coase ,i cJmpie %Ocolul 5il.ic 8adna&. 8e!ist la ger- /ng0euri- ar,i ,i .egetea! pe soluri srace- acidebttorite- cu regim de umiditate .ariabil. 5e instalea! u,or /n terenuri descoperite- pe gro0oti,uri sau pe .ersanii repe!i- unde se folose,te ca fi$ator. oabele de ienupr se folosesc ca ,i condiment ,i pentru prepararea buturilor antiscorbutice 5pecie arbusti.- cu /nlimi ce trec rareori de ) m %atinge /n mod e$cepional ,i /nlimi arborescente&- formea! tufi,uri dese- cu ramuri numeroase. 2cele, cJte trei /n .erticile- sunt persistente- lungi de 1I1-)cm- drepteacuminate- rigide- /neptoare- pe fa .er!iIdesc0ise- pe dos albstrui brumate cu margini cu dungi .er!i %fig.7#&. (lorile sunt dioice- iar fructificaia anual ,i abundent. Conurile sunt crnoase- suculente %pseudobace&- sferice- cu diametrul de >-*I>-# mm- negreIalbstrui la maturitateO se coc numai /n anul al doilea sau al treilea. 5eminele cJte trei- brune- cu trei muc0ii. (ructific bogat ,i anualO germinaia se produce ane.oie. +lantula pre!int trei cotiledoane.

8#

'enuprul pre!int dou .arieti 0orticole interesante folosite ,i la noi /n cultur. 5uniperus communis var hibernica %Lodd& 6ord- cu form columnar ,i ace .er!i ,i 5uniperus communis varsuecica %L&- cu form columnar- dar cu .Jrful luCerilor curbat /n Cos ,i ace .er!iIalbstrui. 5uniperus communis var intermedia /ntrune,te toate formele intermediare /ntre 5uniperus communis ,i 5uniperus communis ssp. nana. 2rbust pJn la 1m /nlime- cu .erticilele acelor distanate de la 3 la * mm- acele pJn la 1>mm lungime- mai mult sau mai puin rigide- puin recurbate- pe fa plane- relati. /neptoare. 5uniperus communis ssp. nana @ild. P ienupr pitic. 2rbust indigen- originar din 4urasia ,i 2merica de 9ord. Nnlocuie,te ienuprul /n regiuni mai /nalte alpine ,i subalpine de la 1)>>I2>>>m altitudine- pe .ersani sudici. 2pare pe gro0oti,uri ,i in.adea! p,unile. 2tinge numai >-)m- este tJrJtor- foarte ramificat ,i des- cu luCeri scuri ,i gro,i. 2cele de "I8mm lungime&- mai mult sau mai puin rigide- puin recurbatepe fa plane- ne/neptoare. 5uniperus sabina L. I cetina de negi- brdi,or. 5pecie indigen- locali!at sporadic /n C0eile nepretenioas- re!ist la ger ,i secet 2rbust pJn la 3m /nlime- are ramuri tJrJtoare- spre .Jrf oblicI ascendente- /ngustate- triung0iulareO unele tulpini marcotea! /n mod natural. (run!ele sunt sol!iforme sau aciculare- cu miros neplcutO cele sol!iforme sunt opuse- de 1I3 mm lungime- la .Jrf- de regul- obtu!e- pe dos con.e$e- cu o gland alungitO cele aciculare- mai ales pe ramurile e$emplarelor mature- au cca. "mm lungime- sunt .er!iIalbstrui- moi- ascuite- pe faa superioar plane %fig.81&. (lorile sunt unise$uatImonoice sau dioice. +seudobacele mici- de )I8 mmcrnoase- sferice- negreIalbstrui brumate- cu 1I3 semineO se coc /n toamna primului an sau /n prim.ara urmtoare. 2.Jnd capacitate de marcotare ar putea fi folosit la fi$area coastelor calcaroase ,i uscate. ica!ului- Munii GranceiCo!ia- +arJng- Me0edini- pe stJnci ,i gro0oti,uri calcaroase %rar gneise&. 5pecie

#>

2rbust ornamental- culti.at frec.ent de la c/mpie %sil.ostep& pJn /n regiunea montan inferioar- prin parcuri- grdini ,i alpinetumuri. (run!ele conin sabinol- un ulei otr.itor- folosit /n medicin. 3e mare .aloare peisagistic esteK 5uniperus sabina var. tamarisci)olia, form scund- >-2I >-) m /nlime 5uniperus sabina var. erecta, 5uniperus sabina var. aureo variegata 5uniperus sabina var. )astigiata 5uniperus virginiana L. I ienupr de Girginia Originar din 2merica de 9ord- unde ocup o suprafa .ast %fig.1)&. La noi a fost folosit numai /n scopuri ornamentale. +re!int o mare capacitate de adaptare atJt fa de condiiile climatice ,i edifice. 8e!ist la frig ,i secet ,i cre,te satisfctor pe soluri degradatesuperficiale- sc0eletice- compacte- formate pe marne- argile- calcare. 2re temperament de semiumbr. 5pecie arborescent care /n mod e$cepional- aCunge la 3> m /nlimeO la noi nu dep,e,te cca. 1) m. <ulpina este dreapt- !.elt- cu scoara brunIcenu,iece se desface /n fJ,ii longitudinale- iar coroana compact- larg- piramidal. LuCerii sunt foarte subiri ,i rotun!i %nu turtii ca la +hamaecyparis&. (run!ele sunt obi,nuit sol!iforme- rombicIo.ate- mici de cca. 1-) mm lungime- cu .Jrful puin de!lipit de luCer ,i plcut mirositoare. Uneori- mai ales la e$emplarele tinere- apar ,i frun!e aciculare- a,e!ate opus- cJte dou- liniarIlanceolate- glauce- pe fa canaliculate- lungi de pJn la cca. 1> mm %fig.8>&. (lorile sunt dioice- rareori monoice. Conurile, pseudobace- crnoase- o.oide- de cca. *I#mm lungimealbstruiIbrumate- au 1I2 semine ,i se coc /n toamna primul an. Ca arbore decorati. este foarte apreciat- fiind destul de frec.ent culti.at prin parcuri ,i grdini- mai ales forma columnar 5uniperus virginiana pyramidalis Carr. 5uniperus virginiana bunki, conic- de 3I"m /nlime- cre,tere reduscompact- frun!i, albastruIcenu,iu .ara- iarna cu nuane purpurii. 5uniperus virginiana var glauca- forma fastigiat- de ) m /nlime- frun!i, sol!iform %/n interior frun!e aciculare& culoare albastru ca oelul. 2lte culti.aruriK 5uniperus virginiana cv. 9Pendula:,

#1

5uniperus virginiana cv. 98ana:, 5uniperus virginiana cv. 9Globosa:, 5uniperus virginiana cv. 98ana compacta: 5uniperus chinensis L. 2rbore /n arealul natural- /n C0ina- /n 4uropa arbust. (orm largIconic sau semitJrJtoare- cu luCeri subiri ,i dou feluri de frun!e- sol!oase- mici ,i alipite de luCeri %frun!i, adult& ,i aciculare /neptoare- cu dou dungi albe %frun!e Cu.enile&. (ructe pseudobace globuloase de *I8mm- la /nceput .er!i- apoi bruneI .iolacee. Culti.aruri 5uniperus chinensis cv. 9Globosa:, 5uniperus chinensis cv. 9Aureovariegata: 5uniperus s(uamata uc0. Originar din C0ina- culti.arul L0eyeriM- arbust care poate atinge 3 m /nlime- cu ramuri neregulate- ascendente- cu e$tremitile tinere /nclinate /n Cos. (run!e frumoase- aciculare- ascuite- intens colorate /n albastruIargintiu. 2lte culti.aruriK 5uniperus s(uamata cv. 9Prostrata:, 5uniperus s(uamata cv. 9Blue ,tar: %globosus- 2m& 5uniperus hori&ontalis Mnc0. Originar din 2merica de 9ord- arbust tJrJtor- de 1 m /nlime- ,i 3I"m larg- cu ramificaii ori!ontale de 3I " m lungime- lstari scuri- de,i. 2desea frun!ele sunt numai aciculare- 2I*mm lungime- grupate frec.ent cJte trei- de culoare .erdeIalbstruie. 5uniperus hori&ontalis var glauca, cu port alipit de sol- 1) cm /nlime- cu ramuri subiri ,i frun!i, dens- sol!iform- albstrui. Nnmulirea prin semineK 5uniperus communis, 5uniperus virginiana, 5uniperus sabina. 5emnatul crnoas. se e$ecut imediat dup recoltarea seminelor %octombrie& sau dup o stratificare de 18 luni ,i dup ce sIa curat de pulpa

#2

Nnmulirea prin buta,iK .arietile. buta,i simpli&- 5uniperus chinensis.

8e!ultate bune /n iulie august /n

rsadni 5uniperus sabina- 5uniperus communis, 5uniperus hibernica %c0iar +entru 5uniperus s(uamata 90eyeri: se fac but,irile /n octombrieI decembrie /n ser %cu buta,i cu inel sau cu clcJi&- /n atmosfer umed. Nnrdcinarea durea! mult. MarcotaCul se aplic la toate speciile prin arcuire ,i mu,uroire- /n martieI aprilie. 2ltoirea se poate efectua iarna- /n sere- iar /n augustIseptembrie /n rsadnie- folosind procedeul /n placaC.

(amilia 3R3U#3R'3#535 (.=.7eger

Cuprinde specii din emisfera sudicI2ustralia- 2merica de 5ud- 9oua 6uinee9oua Caledonie. 5unt arbori monoici sau dioici- de talie mare- cu frun!e /n form de ace P genul Araucaria 2. L. Eussieu I sau cu limb lit P genul Agathis 5alisb. P cu ner.aiune paralel. 8itidomul se e$folia! adeseori /n ben!i ori!ontale. Conurile erecte- globuloase- cu sol!i lemno,i- cJteodat aripai- au semine sudate cu sol!ii ,i se desfac la maturitate- iar polenul nu pre!int saci aerieni. La noi se culti. rar ,i numai /n ser speciile de 2raucariaK Araucaria excelsa 8. ro=n %+in de 9orfol;&- cu frun!e aciculare- dese- scurte- curbate spre ramurformJnd un man,on ,i Araucaria angusti)olia O.:unt!e %2. brasiliana 2.8.& %+in de +arana&- cu frun!e aciculare- coriaceae- lanceolatIo.ate- de 3I)-)cm lungimedispuse des /mpreCurul ramurilor. Nn .estul 4uropei- %2nglia- (rana& Araucaria araucana re!ist bine /n culturile ornamentale. 3in genul Agathis se cunosc cca. 2) specii %fig.83&. Nn 2ustralia este bine cunoscut Agathis robusta %C. Moore& (.M. ail- una din puinele specii care au putut fi introduse /n 4uropa- pe Coasta de 2!ur.

(amilia #5+>3LO:3<3#535 (.=.7eger

3up o serie de clasificri aceast familie aparine ordinului Taxales.

#3

6enul Cepha!otaxus S. et. ?.

+ephalotaxus drupacea 5.et.D.%+ephalotaxus harringtonia var. drupacea& 5pecie e$otic din Eaponia- C0ina- ,i sudul Coreei. La noi a fost culti.at /n grdini dendrologice- unde sunt numeroase e$emplare sub forma de tuf pJn la )I* m /nlime ,i )I 1> cm diametru %la circa 8> ani&. 9ecesit un climat blJnd- locuri adpostite- ferite de ger ,i ar,i ,i soluri fertile- afJnate- permeabile. 2rbore de talie mic sau arbust cu mai multe tulpini. 2re scoar brunI ro,cat- cu sol!i desfcui de trunc0i. (run!ele, dispuse distic- sunt acicularerelati. scurte- de 2I"-) cm lungime- destul de tari- pieloase- curbate- slab /neptoare la .Jrf- pe fa .er!iI/nc0is- lucitoare- cu ner.ura median e.ident ,i pe dos- cu dou dungi late de stomate- albicioase. (lorile dioice- terminaleO cele mascule sunt grupate /n capitule globuloase- cele femele cJte trei- pedunculate- cu cJte dou carpele ,i cu cJte dou o.ule. 5eminele- adeseori solitare- sunt pendente- o.oide- bruneIro,cate- de dimensiunile unei msline- cu tegument crnos. Cre,te destul de /ncet. (ructele %galbulus& se maturi!ea! /ntrIun an %/n septembrieIoctombrie&. 4ste o specie termofil- care se acomodea! la semiumbr. 5e folose,te ca plant solitar sau asociat cu alte specii din !onele cu climat moderat. 5e /nmule,te prin smJna- recoltat ,i curat de pulpO se poate semna imediat sau se stratific ,i se seamn prim.ara sau prin buta,i- pentru obinerea de e$emplare bine conformate se fac buta,i de .Jrf.

OR4'7UL :3<3L5S
(amilia :3<3#535
Cuprinde arbori ,i arbu,ti aparinJnd la cinci genuri actuale- cu frun!e aciculare- persistente ,i ritidom subire- ce se e$folia! /n sol!i sau /n fJ,ii. O.ule /n general solitare- ortrotope sau anatropeO dup fecundare- prin proliferarea esuturilor de la ba!a o.ulului ia na,tere o formaiune crnoas numit aril- care acoper smJna total sau parial. .mbrionul are dou cotiledoane.

#"

6enul Taxus L.
Taxus baccata L.I <is 4ste o specie cu areal /n 4uropa- 2sia Mic ,i nordul 2fricii %fig.1*&. Nn sudul 2ngliei- la 5usse$ sIa pstrat cea mai mare re!er.aie natural de tis. La noi se /ntJlne,te /n !onele montane carpatice- /n cJte.a puncte coboar ,i la dealuri- iar la Ca!ane %3unre& apare la #>m altitudine. 5e gse,te mai ales /n regiuni cu relief accidentat- pe stJncrii- gro0oti,uri sau sub forma de buc0ete prin pdurile de fag sau amestec de fag ,i r,inoase. Nn locurile accesibile a fost e$terminat- lemnul era cutat pentru confecionarea arcurilor ,i sgeilor- iar /n ultimele decenii datorit e$ploatrilor de!ordonate. 5pecie de climat montanIoceanic- tisa prefer staiuni adpostite- umbritecu umiditate atmosferic ridicat. +lanta este sensibil la secet ,i sufer uneori de pe urma gerurilor e$cesi.e de iarna sau a /ng0eurilor tJr!ii %la altitudini mici&. 5e locali!ea! soluri de pe calcare- bogate /n sc0elet- slab acide- aerisite- cu regim normal de umiditate. 2re temperament pronunat de umbr- muluminduIse cu 1K1>> din lumino!itatea total. Nn tineree nu se poate de!.olta decJt la adpostul des al pdurii cu care se acomodea! pJn tJr!iu. Nn parcuri .egetea! ,i /n plin lumin dac a fost proteCat /n tineree ,i a crescut /n staiuni fa.orabile <isa este un arbore cu /nlimi de 1)I2> %2)& m- dar se /ntJlne,te frec.ent sub form arbusti.. <ulpina este dreapt- canelatO la e$emplarele pro.enite din lstari- tulpina de.ine ascendent sau culcat- cptJnd form de tuf. 8itidom timpuriu- subire- de culoare cenu,ieIro,cat- care se e$folia! /n plci ,i conine un alcaloid to$ic pentru animale denumit ta$in. Coroana o.oidIconic sau rotunCit- de!.oltat pJn aproape de sol- are cetin foarte bogat- deas- de culoare /ntunecat. 4$emplarele crescute sub masi.- ca ,i cele .Jrstnice- au coroane mult mai rare ,i mai puin compacte. Mugurii- grupai la .Jrful luCerilorsunt o.oi!i- de culoare .er!uie- ca ,i luCerii. 2cele liniarIlite- plane- au lungimea de 2I3 cm ,i limea de cca. 2 mm- la ba! abrupt /ngustate /ntrIun peiol scurtdecurent pe luCer- se aseamn cu cele de brad- /ns .Jrful lor este treptat acuminat- sunt moi- de un .erdeI/nc0is pe fa ,i .erdeIglbui pe dos- fr dungi albe de stomateO stau dispuse /n acela,i plan %pectinat&,i nu conin canale re!inifere %fig.8"&. (lorile sunt unise$uatIdioiceK cele mascule se de!.olt /n

#)

mugure /nc din toamna precedent- fiind constituite din 8I1> stamineO cele femele- /nconCurate de 3 perec0i de sol!i- solitare- sunt a,e!ate pe un luCer scurtcu un singur o.ul- terminal- erectO dup fecundare dau na,tere unui fruct falsdenumit galbulus. (ructific destul de timpuriu %de cca. 2> ani& ,i anual. 5mJna este o.oid- de pJn la 1 cm lungime- cu tegument lemnos- tare- brun la maturitate- acoperit pJn aproape de .Jrf de un aril ro,u- crnos- mucilaginos- cu un gust dulceag- comestibil. 5eminele se coc prin augustIseptembrie- iar diseminaia se face prin psriO au putere germinati. ridicat %cca. 8>R&. +lantula pre!int numai dou cotiledoane %germinaie epigee&. <isa este singura specie dintre r,inoasele indigene care posed capacitatea normal de /nmulire .egetati. prin lstari- buta,i ,i marcote. Longe.itate este foarte mare- aCungJnd pJn la 1>>> de ani. 5e cunosc o serie de .arieti ornamentaleK Taxus baccata var. adpressa, numai plante femele- cu form de tuf neregulat- cu /nlimea de 3 mO cu ace scurte ,i late- cu partea inferioar glaucO Taxus baccata var. )astigiata I tis de 'slanda- form columnar compactcu ramuri erecte ,i lstari scuri- numero,i- se cunosc numai e$emplare femeleO Taxus baccata var.)astigiata aurea, frun!ele de pe lstarii tineri au marginile auriiIgalbui- de.enind apoi .er!iTaxus baccata var.pendula 3 ,i culti.aruriK Taxus baccata cv. 9Pygmea:, Taxus baccata cv. 9Pumila aurea:- %/nlimi de )>cm& 3in cau!a raritii- fiind ,i relict teriar- tisa a fost declarat monument al naturii. +re!int .aloare ornamental remarcabil- /ntrucJt e$emplarele au aspect decorati.. 5e pot tunde ,i modela u,or- cptJnd forme deosebite- 6ardurile .ii sunt mult apreciate pentru desimea cetinii ,i pot fi remarcate /n maCoritatea parcurilor dendrologice din 4uropa.

#*

Taxus cuspidata 5et.< tisa Capone! Nn arealul natural arbore- /n cultur cre,te ca arbust. 3eosebiri fa de Taxus baccata> frun!e mai groase ,i mai late- colorate .erde mai desc0isstrlucitor- plantele tinere compacte. (orme 0orticole Taxus cuspidata nana- forma pitic- pJn la 1m /nlimeO Taxus x media 8e0d %Taxus cuspidata x baccata&, cu caractere intermediare- cre,te baccata. Taxus cuspidata ,i Taxus x media sunt mai rustice. 5e folosesc ca e$emplare solitare- grupuri- forme tunse- garduri .ii. Taxus baccata se obine din smJn- prin marcotaC ,i prin but,ire.arietile ,i formele prin altoire. 5eminele %numai la Taxus baccata& se seamn dup recoltare %augustIseptembrie& puterea germinati. 8>R- se cur de partea crnoas ,i se seamn imediat %germinea! abia /n prim.ara anului al doilea sau c0iar al treilea din cau!a tegumentului lemnos sau se stratific 18 luni&. MarcotaCul se e$ecut prin mu,uroire sau arcuire. ut,irea pentru specii ,i .arieti se face /n augustIseptembrie- cu buta,i semilignificai cu clcJi- sau /n octombrie cu buta,i lignificai /n rsadnie reci. +entru formele piramidale se folosesc buta,i de .Jrf. 2ltoirea se face cu puiei de trei ani de Taxus baccata- iarna /n sere ,i .ara /n rsadnie reci. ca arbust etalat- mai .iguros decJt Taxus

6enul Torreya 3rn.

Torreya nuci)era %L.& 5.et. D. Originar din Eaponia- se culti. foarte rar la noi /n parcuri dendrologice. 5pecie termofil- sensibil la ger. 4ste un arbore de pJn la 1)m /nlime- care are scoara brun- cu sol!i parial de!lipii. LuCerii sunt aproape distici- la /nceput .er!i- apoi bruniIlucitori %fig.8)&. Mugurii prismatici- frun!ele aciculare- de 2I3 cm lungime ,i 3I" mm lime- a,e!ate distic- sunt liniarIlanceolate- drepte sau foarte puin curbateO pe fa sunt con.e$e ,i e.ident lucitoare- pe dos plane- cu ner.ura median puin proeminent ,i au dou dungi de stomate /nguste- albstruiO .Jrful ascuit- puternic /neptor- peiolul foarte scurt ,i rsucit. (lorile sunt unise$uatIdioice- cele femele

#7

foarte mici- inserate perec0i la subsuoara unor ace. 5eminele o.oide- de cJte 2>I 3) mm lungime- au un /n.eli, crnos- brun desc0is- neplcut mirositor %drupe false&- se maturea! /n al doilea an. Cre,te /ncet- tolerea! umbra. 5e introduce i!olat sau /n grup cu alte specii /n amenaCri peisagere. NnmulireK prin semine /m ser ,i prin buta,i. La noi /n ar se mai culti. Torreya cali)ornica <orr. ,i Torreya taxi)olia, originare din 2merica de 9ord.

OR4'7UL 675:3L5S
3intre gimnosperme- acest ordin include cele mai e.oluate specii.

(amilia 5+>54R3#535
6enul "phedra :o;n.
.phedra dystachia L. P cJrcel. 5pecie lemnoas auto0ton cu un areal /n centrul ,i sudul 4uropei ,i 2sia. La noi se gse,te /n 3elta 3unrii ,i pe nisipurile litorale- dar ,i pe stJncrii calcaroase- /n C0eile <ur!ii. 4ste termofil- $erofit ,i calcicol. 5ubarbust de 3>I)>cm /nlime- cu tulpini ramificate- tJrJtoare- ramuri .er!i- striate %fig.8*&. Lemnul are tra0eide ,i tra0ei. (run!ele mici- 2 mm- opuse- sub form de teac. (lorile unise$uatIdioicegalbeneO cele mascule cJte 8I1* grupate /n glomerule- formate din stamine cu un perigon cu 2I" lobi- grupateO cele femele cJte 1I2- /nconCurate de *I8 bractei concrescute la ba! %o.ar rudimentar- specia face trecerea de la gimnosperme la angiosperme&. 5eminele cJte dou parial /nc0ise /ntrIun aril crnos- ro,iatic- comestibilalctuiesc o pseudobac. 2re importan naturistic.

#8

Subncrengtura (Filum) Angyospermae

5unt plante mai tinere filogenetic decJt gimnospermele ,i descind din gimnosperme disprute %Benettitalele- grup fosil& 6enuri importante ca *agus, +arpinus, 4uercus, Betula, ,alix, Populus, 5uglans, *raxinus, $lmus, Tilia, Acer, ca ,i 0agnolia, Liriodendron au aprut /n cretacicul mediu ,i superior. 2cum 1>> milioane de ani dominarea angiospermelor ,i regresul gimnospermelor- se manifest din neo!oic. Nn condiiile unui climat cald- flora teriarului se /mboge,te cu noi elemente- ,i datorit diferenierii se!oniere a climatului- apar treptat foioasele cu frun!e c!toare. 2ctualmente- angiospermele lemnoase sunt repre!entate printrIun numr mult mai mare de specii decJt gimnospermele ,i sunt rspJndite /n toate !onele climatice ale globului. 5unt plante lemnoase ,i ierboase. 2u tulpini simpodiale sau monopodialeramuri ne.erticilate- port foarte di.ers %mai frec.ent coroana o.oid sau globuloas&. (run!ele sunt c!toare sau persistente- /n form de limb lit sau de foaiede aceea denumite foioase %e$cepie Ginkgo biloba&. 9er.aiunea frun!elor este ramificat. (lorilefrec.ent unise$uatImonoicedar ,i dioicebise$uate %0ermafrodite&- poligame. Caracteristic pentru angioasperme este faptul c florile femele au marginile carpelelor concrescute- alctuind o ca.itate o.arian- /n care se formea! ,i stau /nc0ise o.ulele. O.arul are un stigmat care prime,te polenul- iar seminele care se de!.olt din o.ule rmJn /nc0ise %acoperite& /n fruct %/n lb. greacK aggeion ] /n.eli,- iar sperma ] smJn&. (ructele- e$trem de di.ersificate- crnoase adeseori- dar frec.ent ,i uscatede0iscente sau inde0iscente la maturitate 2realul angispermelor atinge cotele cele mai ample- fiind de!.oltat deopotri. /n !onele reci ,i temperate ale celor dou emisfere- ca ,i /n !onele ecuatoriale- tropicale ,i subtropicale.

##

Nn general- sunt mai plastice decJt gimnospermele- pre!entJnd o mare amplitudine adaptati. ecologic- fapt care le permite s creasc /n staiuni foarte .ariate- ceea ce se ,i reflect /n morfologia lor. 5peciile care .egetea! /n climate reci ,i umede- reci ,i uscate sau calde ,i uscate au frun!e c!toare /n se!onul nefa.orabil %iarna- /n !onele temperate&- /n timp ce speciile din climate calde ,i umede sunt semper.irescente. 5peciile din inuturi cu ploi suficiente /n se!onul de .egetaie au adeseori frun!e glabre cu limb lat- cuticul subire- speciile din !onele e$puse secetelor prelungite %step- sil.ostep& pre!int frec.ent frun!e pieloase- cu limb /ngust- cuticul groas. 2ceste caractere repre!int adaptri morfologice /n .ederea reducerii tranpiraiei. 5peciile unise$uatImonoice sau dioice- la care poleni!area se face prin .Jnt- au /n.eli,uri florale puin de!.oltateO plantele lemnoase 0ermafrodite- la care poleni!area se face prin insecte- au adeseori flori mari- cu /n.eli,uri florale bine de!.oltate ,i .iu colorate %(am. "osaceae, Leguminoase&. (oioasele se regenerea! .iguros- atJt se$uat- din smJn- cJt ,i pe cale .egetati. prin lstari- draConi- buta,i- altoaie- marcote %gimnospermele ,iIau pierdut /n cea mai mare parte capacitatea de /nmulire .egetati.&. 2ngiospermele se /mpart /n dou clase- /n funcie de numrul cotiledoanelor embrionuluiK %icotyledoneae 2i 0onocotyledoneae. Monocotiledonatele sunt plante ierbacee- foarte rar lemnoase- cu un singur cotiledon. Cele mai multe din numrul mic de plante lemnoase sunt e$oticetropicaleK bambusul %Arundinaria sp.- Phyllostachys sp.&- bananul %0usa sp.&palmierii %+hamaerops sp.&- etc. 5pecii lemnoase indigene sunt numai cele din genul "uscus P ordinul Liliales.

OR4'7UL (363L5S
(amilia 5:UL3#535 S.(.6ra@
(amilia include peste 1>> specii de arbori ,i arbu,ti rspJndii /n regiunile boreale- temperate ,i subtropicale din emisfera nordic. CJte.a specii aCung ,i /n !onele tropicale- iar unii anini- /n 2merica de 5ud- dep,esc c0iar 4cuatorul. (run!ele sunt caduce- simple- alterne- dinate sau slab lobate. (lorile unise$uatImonoice- cele mascule grupate /n ameni- cele femele tot /n ameni sau fascicule. La maCoritatea speciilor- amenii masculi se formea! de cu toamn.

1>>

(ructul este o ac0en- pre.!ut cu in.olucru foliaceu la ba!O uneori poate fi samar. Maturaia este anual.

#$I%&L CORYLE E
6enul Carpinus L.
'nclude circa 2) de specii de arbori ,i arbu,ti din regiunile temperate ,i subtropicale ale 4uropei- C0inei- Eaponiei- 2mericii de 9ord. 5coar neted- numai e$cepional formea! ritidom la btrJneeO mugurii alterni- fusiformiO frun!ele o.atIeliptice- acut serate- a,e!ate distic. (lorile sunt unise$uatImonoice- grupate /n ameni- apar prim.ara- odat sau imediat dup /nfrun!ire. (loarea mascul are 3I2> stamine- fr perigon- /n.elit la ba! de o bractee proasO amenii femeli au numero,i sol!i membrano,i- caduci- care poart o cim biflor. (loarea femel- aflat la subsuoara unei bractei ,i a dou bracteoleeste alctuit dintrIun o.ar bilocular- cu perigon /ngust- denticulat. 3up fecundare- amentul de.ine pendent. (ructul este o ac0en- turtit ,i costat- la .Jrf cu urmele perigonului ,i stilele persistente- a,e!at la ba!a in.olucrului fructifer. Lstresc ,i rareori draConea!. +arpinus betulus L. P carpen Carpenul este originar din 4uropa ,i 2sia de sudI.est %fig.17&. Centrul rspJndirii sale /l constitue inuturile 4uropeiCentrale miClocii- de unde se /ntinde spre .est ,i sud pJn la rmurile 2tlanticului ,i Mrii Mediterane. Nn ara noastr particip la constituirea pdurilor de ,leau. 3in !ona sa optim altitudinal- de la cJmpie , deal /ntre cca. 1>> ,i ")>m- ptrunde ,i /n regiunea pdurilor montane- /n fgete ,i amestecuri de fag ,i r,inoase- brdete %mai ales /n Moldo.a de 9ord ,i /n Carpaii Meridionali. Carpenul este me!oterm ,i re!istent deosebit de bine la geruri ,i /n special- la /ng0euri tJr!ii- ceea ce /i permite instalarea guri de ger. 3e,i pretenios fa de cldura din timpul se!onului de .egetaie- acesta este me!ofitnu suport seceta ,i uscciunea- dup cum nu suport nici gerurile e$cesi.e %sub P 3)>C&. 2re temperament de semiumbrIumbr. anat&- pJn la cca. 1>>>m altitudine- /n

1>1

+rosper pe soluri fertile- bogate ,i constant ume!iteO de pe cele compacteargiloase- cu .ariaii mari de umiditate- ca /n staiunile de terase sau de interflu.iiel lipse,te complet. Carpenul este arbore de mrimea a ''Ia dep,ind foarte rar 2)m. 8dcina este ramificat- puternic de!.oltat. <ulpina dreapt /n masi.- uneori rsucittorsionat. 2re scoara neted- cenu,ieIalbicioas- asemntoare cu a fagului- dar cu o serie de ,anuri /nguste %caneluri& longitudinale. 2re coroana o.oid- bogat ramificat- cu frun!i, des ce acoper bine solul. LuCerii subiri- geniculai- cu lenticele albicioase- slabIpubesceni /n tineree %fig.87&. Mugurii sunt alternisol!o,i- fusiformi- accuii- la .Jrf pro,i- de >-)I1cm lungime ,i alipii de luCer. (run!ele- a,e!ate distic- sunt o.atIeliptice- de )I8 cm lungime- la .Jrf acuminatela ba! u,or cordate sau rotunCite- pe margini dublu serate- pe dos sericeuIproasecu ner.uri proeminente. Nnflore,te ,i fructific la .Jrste relati. reduse %1)I2> de ani&. (lorile sunt unise$uatImonoice- grupate /n ameni pendeni- cilindriciO apar o dat cu frun!ele %prin luna aprilie&.cele femele au perigon /ngust- denticulat ,i sunt plasate /n a$ila unei bractee concrescute cu dou bracteole mici- care dup fecundare- dau na,tere unui /n.eli, fructifer trilobat de culoare .er!uie- lobul median este mult mai lung decJt lobii laterali. (ructele sunt a,e!ate la ba!a in.olucrului- latIo.oide- turtite lateral- de >-8I1 cm lungime- .erdeI/nc0is- apoi brune- costate longitudinal- la .Jrf cu cele dou stile ,i resturi de perigon. Nn anii de fructificaie abundent%periodicitatea 1I2 ani&- in.olucrele fructifere- bine de!.oltate- de *I1) cm lungime- dau nota dominant /n /ntreaga coroan. (ructele se /mpr,tie u,or la distane apreciabile- iar dup germinaie %capacitatea germinati. )>I7>R&plantulele se instalea! /n numr apreciabil. +e lJng capacitatea foarte mare de regenerare din smJn- carpenul posed ,i o remarcabil .igoare de /nmulire pe cale .egetati.- din lstari. Cre,terea lent /n primii ani de.ine acti. la 1>I1) ani- pentru a /ncetini din nou ,i /n mod definiti. la ">I)> de ani. Longe.itatea mic cca. 8>I1>> ani. 5pecie puin .ariabil- carpenul pre!int totu,i cJte.a forme ,i .arieti interesant- cum suntK +arpinus betulus ). purpurea :. :oc0- cu frun!e /n tineree purpuriiO +arpinus betulus var. incisa 2lt.- cu frun!e lobateO +arpinus betulus var. )astigiata, EacA.- cu coroan piramidal-

1>2

+arpinus betulus var pendula etc. 2re puini .atmtori biotici ,i este relati. re!istent la doborJturi ,i rupturi de .Jnt sau !pad. 5e remarc prin capacitatea sa mediogen- modificJnd sensibil climatul intern- mediul de.ine umbros- rcoros- moderat- proteCea! ,i solul- pe careIl structurea!- /l afJnea! ,i /l /mboge,te cu litiera sa bogat- u,or alterabil. Carpenul este folosit cu succes ,i la crearea gardurilor .ii- deoarece poate fi tuns- /ndesinduI,i coroana ,i cptJnd forme dorite. 4ste indicat ,i pentru plantarea /n masi.e ,i la formarea !idurilor .er!i %mult utili!at /n grdinile ar0itecturale&. +arpinus betulus se obine din smJn- iar .arietile prin altoire pe forma tipic. 5emnatul se e$ecut toamna- dup de!aripare- cu semine recoltate /n pJrg %augustIseptembrie&- /n aer liber. 3ac smJna se recoltea! la maturitateseminele .or fi stratificate ,i semnate prim.ara. +arpinus betulus var. incisa- se obine prin altoire- /n despicture$ecutate /n februarie- /n ser. 2ltoaiele se confecionea! din luCeri lignificai din se!onul de .egetaie precedent. +arpinus orientalis Mill. P crpini- sfinaec 5pecie indigen- cu areal submediteranian- se /ntinde din 'talia spre rsrit peste +eninsula Centralalcanic- /n sudIestul 4uropei- Crimeea Cauca!- 2sia Mic ,i /naintJnd- /n general mai spre sud decJt carpenul /n ba!inul

mediteranian %fig.17&. La noi cre,te spontan /n regiunea de coline ,i cJmpie- /n staiuni calde ,i relati. uscate din !ona forestier sau din sil.ostep. 5e /ntJlne,te /n 3obrogeasudul /nsorite. 4ste o specie termofil- dar destul de re!istent la ger- ,i pronunat $erofit- nepretenioas fa de condiiile edafice- .egetea! ,i pe solurile cele mai uscate- superficiale- cu mult sc0elet 2re temperament mai de semiumbr- mai de lumin decJt carpenul- dar poate totu,i , re!iste ,i /n subarboret- prin pdurile rrite de c.ercinee. 5e deosebe,te de carpen prinK /nlimea redus- 8I1>mO luCerii foarte subiri- fin pubesceni- cu muguri mai mici- de >-) cm- /n patru muc0ii %fig.88&O frun!ele de numai 2I) cm lungime- mrunt dubluIserate- ciliate- pe dos anatului ,i .estul Olteniei. (ormea! tufri,uri caracteristice- pe coaste

1>3

pubescente- cu peiol scurt ,i prosO ameni fructiferi mai scuri- de 3I* cmO fructele ac0ene mici- fiecare a,e!at pe o bractee o.atIascuit- mic- asimetric ,i neregulat dinat. [inJnd seama de re!istena deosebit la secet- puterea mare de lstrireinteresea! ca specie de prim /mpdurire a terenurilor degradate de pe coastele calcaroase ,i uscate- contribuind la ameliorarea solului prin frun!i,ul su destul de bogat. 'mportan sporit are /ns /n 3obrogea- unde apare frec.ent- de.enind pe alocuri c0iar cople,itoare. Cu toate c are aspect decorati.- este destul de rar folosit ca arbore ornamental.

6enul #strya Scop.

?strya carpini)olia 5cop. P carpenul negru 5pecie de origine mediteranian- cu frun!e eliptice- asemntoare celor de carpen %fig.8#&- dar ce.a mai late- cu margini serate ,i ac0ene costate- /nconCurate aproape complet de in.olucrul fructifer- desfcut numai la .Jrf %fructele seamn cu cele de 0amei&. 5pecie termofil- se adaptea! /n !one mai clduroase- re!ist la secet ,i nu are pretenii mari fa de solO tolerea! terenurile calcaroase. Ostr7a este introdus la noi numai ca specie de parc. 5e plantea! i!olat ,i /n grupuri sau la marginea masi.elor- pentru a se pune /n e.iden fructele interesante. 9e se pretea! la tundere. Nnmulire. +rin semine- /n septembrie- imediat dup recoltare sau prim.ara- dup stratificare.

6enul Cory!us L.
Cuprinde specii de arbu,ti- rar arbori- din regiunile temperate sau mai reci ale emisferei nordice. (run!ele o.ate sau subrotundIo.ate. (lorile unise$uatI monoice. (ructele- sunt nucule %aluna&- sunt /nconCurate de un in.olucru fructiferre!ultat din concre,terea bracteei ,i bracteolelor.

1>"

+orylus avellana L. P alun 2lunul pre!int un areal /ntins- /n 4uropa ,i 2sia Mic. Nn 8omJnia- /n staiuni calde- /nsorite- pe calcare- urc pJn /n sub!ona molidului- la cca. 1">>m altitudine- la cJmpie coboar sporadic pJn la sil.ostep. 2lunul are ne.oie de soluri fertile- bogate /n substane nutriti.e- slab acideferite de uscciune- adeseori sc0eletice. 5e de!.olt bine /n plin lumin- este de semiumbr dar re!ist ,i la o oarecare umbrire. 4ste un arbust de pJn la "I)m /nlime- formJnd tufe bogate- din muli lstari subiri- drepi- fle$ibili- pornii de la ba!. LuCerii sunt geniculai- glbuiI cenu,ii- glandulos pubesceni- cu peri ro,cai ,i lenticele albicioase %fig.#>&. Mugurii sunt o.oi!i sau sferici- glandulos pro,i. (run!ele- de )I1> cm lungimeobo.ate- sunt dispuse distic- la ba! cordiforme- la ba! inegal cordiforme- /n partea superioar brusc acuminate- uneori cu trei .Jrfuri %tendin de trilobare&- pe margini inegal dubluIserate- pe dos proase %mai ales pe ner.uri&- prinse pe peioli de 1I2 cm lungime- ro,catIglandulosIpro,i. (lorile sunt unise$uatImonoiceO cele mascule- dispuse /n ameni cilindrici- bruni- formai /n anul precedent- apar foarte de.reme prim.ara- /nainte de /nfrun!ireO cele femele /nc0ise /n muguri- apar de timpuriu- prin februarieImartie- lsJnd s ias afar numai stilele ro,ii. (ructele %alune&- cJte %1& 2I"- sunt nucule o.oide sau globulare- cu coaCa subire- netedO se gsesc /n.elite pJn sub .Jrf /ntrIun in.olucru foliar- lobat neregulat /n partea superioar. Lstre,te puternic ,i draConea! mai slab. 5e de!.olt bine ca specie de suarboret /n pduri rrite. (orme 0orticoleK +orylus avellana LaureaM- lstari de nuan portocalie iarna- frun!e galbeneIaurii- mai tJr!iu .er!iIglbuiO +orylus avellana LcontortaM- mare efect decorati. prin ramurile ,i lstarii contorsionai. +orylus colurna L. P alun turcesc. 5pecie indigen- cu areal sudic /n +eninsula /nsorite- calcaroase. +e 3omogled atinge dimensiuni mari. 4ste o specie termofil. 5e acomodea! /ns ,i /n climate relati. reci- la altitudini mari %5inaia- ra,o. P 6rdina dendrologic a (acultii de 5il.icultur etc.&. +refer soluri calcaroase. alcanic- 2sia Micanatului- pe coaste Cauca!.. La noi apare numai /n .estul Olteniei ,i /n sudul

1>)

4ste un arbore ce atinge 2> m /nlime ,i peste 2> cm diametru. <ulpina dreapt ,i coroana ramificat. 5coara formea! de timpuriu ritidom suberoscenu,iuIglbui- ce se e$folia! /n sol!i. LuCerii tineri sunt !.eli- lucitori- cenu,iiI glbui- glandulosIpubesceni- cu muguri scurt o.oconiciO cei de doi ani %uneori ,i cei de un an- spre ba!& au scoara suberoas- crpat %fig.#1&. (run!ele mari- de 8I12cm lungime- sunt prinse de un peiol lung de "cm- adJnc cordate- dublu serate- pe fa glabrescente- pe dos pubescente- perec0ea de ner.uri inferioar pornind c0iar din peiol. (ructele se dispun /n fascicule cJte 3I1>O alunele mai mari- pJn la 2 cm- sunt lat elipsoidalIturtite- cu coaCa groas- tare ,i muc0iatI !grbunoas- cuprinse pJn la .Jrf /ntrIun in.olucru adJnc spintecat ,i cu prelungiri neregulate- puternic glanduloase. 5e coc /n septembrieIoctombrie. (ructele- ca dimensiuni ,i calitate sunt superioare celor de alun comun. +eriodicitatea este anual- fructificaia abundent la e$emplarele crescute i!olat. Cre,terea este relati. rapid ,i are o longe.itate pJn la 2>> ani. 2rbore de parc ,i grdin- se utili!ea! ca arbore ornamental sau ca productor de fructe. +orylus maxima Mill. P alun cu frun!a mare 5pecie e$otic- originar din +eninsula rar la noi- mai ales /n Oltenia ,i anat. 4ste un arbust- cu frun!e mari- pJn la 1" cm lungime dar cu peiol scurtde 8I1) mm %fig.#2&. +orylus maxima var. purpurea %Loud&. 8e0d. are frun!e de culoare ro,ieI /nc0is- este culti.at frec.ent prin parcuri. *ructele sunt a,e!ate cJte 1I"- pe un peduncul lung de 1-)I3-) cmO aluna mai mare- cilindricIalungit- cu coaCa ro,iatic- este complet /nc0is /n in.olucrul tubulos- mult mai lung decJt aluna ,i gJtuit deasupra acesteia- terminJnduIse /n lobi /ngu,ti- neregulatIdinai. 4ste culti.at frec.ent /n parcuri. alcanic ,i 2sia Mic- culti.at

6enul Betu!a L.
'nclude cca. "> de specii de arbori- arbu,ti ,i subarbu,ti pitici din emisfera nordic- /n !ona boreal ,i subarctic- pJn la limita latitudinal a .egetaiei lemnoase. 5coara este pre.!ut la suprafa cu periderm suberos- stratificat- de culoare albIcretacee sau glbuie- mai rar /nc0is- care se e$folia! circular /n

1>*

fJ,ii subiri. Mugurii sunt alterni- sesili- cu sol!i imbricai. (run!ele peiolate- cu marginea serat- crenat sau lobulatO /nfrun!esc de.reme- prim.ara. (lorile unise$uatImonoice sunt dispuse /n ameni. 2menii femeli se transform /ntrIun fel de con fructifer alungit- care poart la subsuoara bracteoleelor cJte trei samare foarte mici- cu aripioare laterale. (ructele sunt u,or rspJndite de .Jnt. 3up coacere- amentul se risipe,te- iar samarele se /mpr,tie o dat cu sol!ii- rmJnJnd pe arbore numai a$ul floral. 2u capacitate germinati. redus. 5peciile arborescente sunt foarte repede cresctoare la /nceput. Betula pendula 8ot0 %Betula verrucosa 40r0.&- %Betula alba L.& P mesteacn +re!int un areal foarte /ntins- rspJndit de la rmurile 2tlanticului pJn /n 5iberia ,i 2ltai. Nn 4uropa ,i 2sia- la limita latitudinal a pdurilor- dincolo de cercul polar- /n sud aCunge /n 2penini ,i alcani- /n 8usia pJn /n sil.ostep %fig.18&. La noi este locali!at la munte 7>>I1))>m- coboar rar la 2)> m. 3in punct de .edere ecologic- poate fi comparat cu pinul sil.estru. 4ste o specie rustic- e$trem de puin pretenioas fa de clima ,i sol- cu temperament pronunat de lumin. 5uporta bine gerurile puternice de iarn- ar,ia ,i /ng0eurile ,i denot o remarcabil amplitudine edafic. 4ste cel mai de seama arbore pionier din pdurile noastre. 2coper foarte slab solul cu coroanele sale rare- luminoase- de aceea- la adpostul su se instalea! u,or specii erbacee ,i arbusti.e. 4ste un arbore de mrimea a ''Ia care dep,e,te rareori 2)m /nlimeO iar cJteodat rmJne arbusti.. <ulpina este !.elt- conic- uneori sinuoas. 5coara, de culoare alb pronunat- neted- cu epiderma ce se e$folia! circular /n ben!ide!.olt la btrJnee- la partea ba!al- un ritidom negricios- adJnc crpat. Coroana este foarte afJnat ,i luminoas- constituit din numero,i luCeri pendeni- subirisupli- elastici- glabri- presrai cu o serie de glande P .eruco!iti albicioase. Mugurii sunt o.oidIconici- glabri- acoperii cu o secreie .Jscoas %fig.#3&. (run!ele sunt romboidale pJn la triungiulare- de *%7&cm lungime- prelung acuminate dubluIserate pJn la lobulatIserate- glabre- lucioase pe fa- mai mult sau mai puin glanduloase- prinse pe peioli de 2I3cm lungime. (lorile sunt unise$uatImonoice grupate /n ameni. 2menii masculi se formea! /n .ara precedent- la .Jrful luCerilor. Cei femeli apar numai prim.ara- de.reme- o dat cu /nfrun!irea- sunt cilindrici- iar la fructificaie de.in relati. lungi ,i gro,iO sunt

1>7

alctuii din numero,i sol!i trilobai- la .Jrf ciliai- sub care se gsesc fructele. (ructele sunt samare mici ,i foarte u,oare- pre.!ute cu dou aripioare membranoase- la .Jrf cu dou firi,oare %resturi de stiluri&- scurte. Nnflore,te ,i fructific de timpuriu %apro$imati. la 1> ani&- anual ,i foarte abundent. Longe.itate mic *I#>ani. Nn culturile ornamentale important este .arietatea %forma& Betula pendula var. laciniata, frun!e adJnc lobate- lobi acuminatineregulat seraiO Betula pendula var.purpurea, Betula pendula var.)astigiata. Betula pendula I se obine din smJn- semnatul se face imediat dup recoltarea seminelor- toamna- /nainte de cderea !pe!ii sau prim.ara- cu semine stratificate. +rin altoire se obin .arietile- se e$ecut Lprin apropiereM /n martieIaprilie sau augustIseptembrie. Nn ser se poate altoi /n februarie. Betula albo#sinensis ur;. Originar din C0ina- cu scoar portocalie- care se e$folia! /n fJ,ii circulare subiri. 9ecesit un climat mai blJnd. Betula ermanii C0am. Cu coroana foarte larg ,i scoara albIglbuie- ameni ereci 9ecesita un climat mai blJnd ca ,i Betula albo#sinensis. Betula nigra L. 2desea cu mai multe tulpini- scoara se derulea! /n fJ,ii mari- ro,catI negricioase- care nu se desprind Betula pubescens 40rn. I mesteacan pufos 2rbore cu areal .ast- din sudul 6roenlandei ,i 'slanda pJn /n 5iberia %fig.18&. La noi puin rspJndit- /n turbrii ,i piemonturi. (oarte re!istent la gerdar pretenios fa de umiditate. 2rbore de mrimea a '''Ia- rmJne de multe ori arbust. 5pre deosebire de Betula pendula are ramurile- ca ,i luCerii- /ndreptate /n sus. LuCerii sunt cenu,iiI pubesceni- nelucitori- fr .eruco!iti- iar mugurii pro,i ,i lipicio,i %fig.#"&. (run!ele- mai mici- de 2I"cm lungime- o.atIrombice- scurt acuminate- neregulatI

1>8

simplu sau dublu adJncIserate- sunt pe fa de un .erde /ntunecat- iar pe dos e.ident proase- /n special deIa lungul ner.urilorO peiolul este pubescent. Nnfrun!e,te ,i /nflore,te mai tJr!iu decJt Betule pendula. 2menii fructiferi au sol!i cu lobii laterali /ndreptai /nainte. (ructele samare- au aripioara numai dublu de late decJt smJna- iar stilele se ridic deasupra marginilor aripilor. Mesteacnul pufos de la noi aparune ssp. carpatica %@ild.& 2. et 6.. +re!int interes naturalistic- fiind considerat un endemism carpatic. Betula humilis 5c0ran; P mestecna, 2rbust indigen- pJn la 2mO luCerii .eruco,i ,i pubesceni la /nceputO scoara de culoare /nc0isO frun!ele rotundIo.ate- mici- de 1I2cm- neregulat dinate- la /nceput pubescente %fig.#)&O amenii femeli ereci ,i scurtIo.oi!i sau cilindriciO apar prim.ara. 5ol!ii fructiferi au lobul central e.ident mai lung decJt cei laterali. 2re importanta e$clusi. floristica- ca element boreal- circumpolar. <rebuie s fie proteCat pentru a putea supra.ieui /n turbriile montane. Betula nana L. P mesteacn pitic 8spJndit /n !onele tundrei arctice ,i /n regiunile montane- pe terenuri ml,tinoaseIturboase. 2rbust pitic indigen- sub form de tuf- de cca. >-)m /nlime- cu ramuri culcate sau ascendente. 5e recunoa,te dupK luCerii foarte subiri- tomento,i- cu muguri mici ,i glande .erucoaseO frun!ele foarte mici- de >-"I1-2cm- Q rotundecrenate- cu 2I" perec0i de ner.uriO amenii ereci- apar prim.ara. 5ol!ii fructiferi au lobi de aceea,i lungime. +re!int numai importan floristic fiind un relict glaciar. <rebuie ocrotit necondiionat- este pe cale de dispariie. (olosireK solitar sau /n grupuri la marginea masi.elor- foarte decorati. este culoarea scoarei ,i forma siluetelor.

6enul A!nus Mill

Cuprinde circa 3> specii de arbori ,i arbu,ti originari din emisfera nordic %cJte.a e$cepii- /n 2merica de 5ud&. Unele specii se ridic pJn la limita latitudinal a .egetaiei lemnoase sau pJn /n regiunile alpine.

1>#

Mugurii alterni- de regul- obi,nuit pedicelai ,i frun!ele simple. (lorile unise$uatImonoice- /n ameniO cei masculi pendeni- /n fascicule- se formea! din .ara precedent. 2menii femeli- scuri ,i grupai /n raceme- se formea! de cu toamn %cu cJte.a e$cepii&. Nnfloresc /nainte de /nfrun!ire- e$cepie fcJnd la noi Alnus viridis. 3up fecundare- amentul femel se transform /ntrIun con fals miclemnos- denumit rJn!- care se coace toamna tJr!iu. Nmpr,tierea seminelor se face prin .Jnt sau cu aCutorul apei. Lstresc- iar la unele specii c0iar draConea!. Alnus glutinosa %L.& 6aertn. P anin negru- arin 5pecie cu areal foarte /ntins- se gse,te aproape /n /ntrega 4urop %fig.1#&. 8spJndirea ma$im o are /n !ona boreal- mai puin /n !ona temperat- i!olat /n nordul 2fricii. La noi cre,te de regul- /n lucile rJurilor- la cJmpie ,i la dealuri. Urc pJn /n regiunea de munte 8>>I #>> m- /n Lunca 3unrii apare foarte rar. 2ninul negru- specie me!oterm- suport amplitudini termice mari- este re!istent la geruri ,i /ng0euri tJr!ii ,i timpurii- dar e.ident mai pretenios fa de cldur decJt aninul alb. 4ste pretenios fa de factorii edafici- manifest e$igene ridicate fa de umiditatea din sol- .egetea! acti. pe soluri umede- /n luncidepresiuni- piemonturi- turbrii- fiind specie 0igrofit. 2re temperament de lumin ,i se do.ede,te re!istent la aciunea .tmtorilor biotici ,i abiotici. Longe.itatea sub 1>> de ani. 2re cre,tere rapid- /mboge,te solul %rdcini au nodo!iti cu bacterii fi$atoare de a!ot& . 2ninul negru atinge frec.ent /nlimi de 2>I2)m- /n staiunile foarte fa.orabile reali!ea! c0iar 3>m. Nnrdcinarea este de la superficial pJn la pi.otantItrasant- .ariabil /n funcie de solO pe rdcinile tinere se de!.olt adeseori de nodo!iti- /n care triesc simbiotic bacterii ,i actinomicete asimilatoare de a!otO rdcinile conin esuturi aerenc0imatice- /n care se formea! re!er.e de aer pentru respiraia rdcinilor /n staiuni cu soluri submerse. <ulpinade o rectitudine remarcabil- continu- poate fi urmrit pJn la .Jrf. 5coara este neted- cenu,ie /n tineree- dup 1)I2> de ani formea! un ritidom negricios cu sol!i coluro,iO conine tanin /n proporii egale cu steCarul %cca.1*R&. LuCerii sunt muc0iai spre .Jrf- bruniI.er!ui sau ro,cai- glabri- acoperii /n tineree cu o brum lipicioas. Mugurii e.ident pedicelai- deprtai de a$- o.oi!i- acoperii cu

11>

doi sol!i- sunt ro,catIbrumai- glandulo,i ,i .Jsco,i %fig.#*&. (run!ele alterneobo.ate sau aproape rotunde- de *I1>cm lungime- cuneate la ba!- au .Jrful rotunCit- larg emarginat- marginea /ntreag spre ba!- neregulatIdublu serat /n rest. +e fa sunt glabre- .er!iI/ntunecate- glutinoase /n tineree- pe dos cu o nuan mai desc0is- glbuieO pre!int smocuri de peri ruginii /n a$ilele ner.urilor ,i un peiol lung- de 2I3cm. <oamna- /nainte de cdere- se /nnegresc. (lorileunise$uatImonoice- sunt grupate /n ameni- ce se formea! de cu .ar ,i se desfac prim.ara urmtoare foarte timpuriu- /nainte de /nfrun!ire. 2menii masculi- de *I 12cm lungime- cilindrici- bruniI.iolei- stau pendent- grupai /n raceme de cJte 3I ). amenii femeli- mult mai scuri- pJn la 1-)cm- /n raceme- sub cei masculi- au flori lipsite de perigonO la maturitate se transform /n conulee %rJn!e&- de 1I2cm lungime- o.oide sau elipsoidale. 8acemele fructifere au conurile laterale lung pedunculate. 8Jn!ele pre!int sol!i lemno,i- /ngro,ai la .Jrf- la maturitate negricio,i. 3up coacere- rJn!ele rmJn suspendate mult .reme pe arbore- iar sol!ii se desfac- lsJnd s se disemine!e fructele- care continu s cad pJn prim.ara. (ructele- samare pentagonale- mici de 2I3mm- foarte /ngust aripateconin saci cu aer /n tegument- care permit s fie purtate de ape la mari distane. +eriodicitatea fructificaiei de 1I3 ani. Capacitate germinati.a foarte .ariabil- uneori pJn la 8>R. 3ispune de o remarcabil capacitate de regenerare pe cale .egetati.. Nn condiii fa.orabile lstre,te .iguros pJn la *>I8> de ani. Nn cadrul speciei se diferenia! .arieti ,i formeK Alnus glutinosa var. laciniata %Les;e&@ild.- cu frun!e adJnc lobate- lobi o.ai sau lanceolaiAlnus glutinosa var.aurea Gersc0.-cu frun!e glbuiK Alnus glutinosa var. pyramidalis. 2ninii pun /n .aloare luncile ,i terenurile cu umiditate /n e$ces- se plantea! pe malurile apelor curgtoase- pot consolida malurile. 5e obine din smJn ,i marcotaC- .arietile prin altoire. 5emnatul se e$ecut toamna sau prim.ara timpuriu. MarcotaCul prin mu,uroire ,i cel c0ine!esc a dat re!ultate mulumitoare. 2ltoirea prin apropiere sau /n placaC.

111

Alnus incana %L.& Moenc0. P anin alb 3ispune de un imens areal %fig.1#&. Nn 4uropa dincolo de cercul polar- se /ntinde de asemenea /n 2sia de 4st- fiind printre puinele specii lemnoase indigene care apar ,i /n 2merica de 9ord. La noi /n Carpai- /n .ile montane- /nlocuie,te aninul negru la altitudini mari- /n luncile montane- aCunge la circa 1>>>m %ma$im 13>>m&. Lipse,te /n Munii anatului. Nn ar se afl la limita sudIestic a speciei /n 4uropa. Nn comparaie cu aninul negru se do.ede,te mai bine adaptat la climate reci- aspre- cu se!on de .egetaie scurt. 5uport /n msur mai mare gerurile ,i /ng0eurile. 4ste ce.a mai puin pretenios fa de umiditatea solului %mai puin 0igrofit&- .egetea! pe soluri relati. uscate- pe coaste erodate- gro0oti,uri ,i bolo.ni,uri. 9u suport apa stagnant. Gegetea! bine pe soluri srace ,i mai acide. 4ste un arbore de mrimea a ''Ia- atingJnd /nlimi de 18I2>m. <ulpina este canelat- adeseori strJmb ,i neregulat. 5coara neted- cenu,ie albicioasare crpturi puin adJnci- numai spre ba!a e$emplarelor btrJne. LuCerii sunt pubesceni- nemuc0iai ,i nelipicio,i- iar mugurii cu doi sol!i- pubesceni- mai scurt pedicelai- mai mici ,i mai apropiai de a$ %fig.#7&. (run!ele sunt o.ate sau o.atIeliptice- de "I1>cm lungime- dubluIserate- glabre pe fa,- cenu,iuI pubescente pe dos- caracteristic acuminate sau acute la .Jrf ,i .Jscoase. 2menii se formea! .ara- ca ,i la aninul negru- dar se desc0id ,i mai de timpuriu- prin februarie. Conuleele- asemntoare- sunt grupate cJte "I8 /n ciorc0iniO cele laterale sunt sesile sau foarte scurt pedicelate. 5amara este de culoare mai desc0is. Cre,terea este rapid la /nceput- pJn la 2>I 3> ani. Longe.itate se menine mai redus- ">I8> de ani. 4ste o e$celent specie amelioratoare de sol- bun fi$ator de sol ,i terenuri degradate. 2re ,i forme de cultur Alnus incana ). 9Aurea: Alnus incana ). 9-ariegata: Alnus incana ). 90onstrosa: %sub form de tuf&.

112

Alnus viridis %3.C.& C0ai$ P anin de munte- liliac de munte 5e /ntJlne,te spontan /n 4uropa- /n 2lpi ,i /n Carpai- ,i /n 6roenlanda %fig.18&- la altitudini mari- ctre limita superioar a pdurilor. La noi trece dincolo de 2>>> m altitudine %se asocia! cJteodat cu Pinus mugo&. Uneori- pe .i reci ,i umede- coboar la 1>>> de m- /ntJlninduIse cu aninul alb. CrescJnd /n climate foarte aspre- de mare altitudine- se mulume,te cu un se!on scurt de .egetaie ,i re!ist la a.alan,eO este puin pretenios fa de sol. 4ste un arbust cu /nlimi pJn la 3m- cu aspect de tuf ,i tulpini tJrJtoareelastice. LuCerii sunt fle$ibili- .er!iImslinii- comprimaiO mugurii nepedicelai.er!iIpurpurii- lipicio,i- adeseori a,e!ai distic %fig.#8&. (run!ele sunt mici- de 3I "cm lungime- rotundIo.ate- cu .Jrful acut- serate sau dubluIserate- lipicioase /n tineree- pe dos .er!uiIdesc0is- cu smocuri de peri la ba!a ner.urilor. 2menii masculi se formea! din .ara precedent- iar cei femeli apar din muguri numai prim.araO amenii se desc0id mai tJr!iu- dup /nfrun!ire- prin maiIiunie- cJnd condiiile climatice se /mbuntescO rJn!ele /n ciorc0ini lung pedicelai- sunt la /nceput .er!iI.Jscoase- apoi bruneIglbuiO samarele latIaripate. 9u a fost introdus pJn acum prea des /n amenaCrile peisagere cu toate c este decorati. prin form- frun!e ,i ameni mici.

(amilia (363#535 4umont

Cuprinde numero,i arbori de talie mare ,i mai rar arbu,ti- originari din regiunile temperate ,i clduroase ale emisferei nordice. %e$cepii cJte.a specii de 4uercus- care apar /n Malaesia iar genul 8otho)agus este specific !onei australe&. Muguri laterali- cu sol!i imbricai- frun!ele simple- /ntregi- dar mai adeseori dinate sau adJnc lobate- caduce sau persistente. (lorile sunt unise$uatI monoiceO fructele nucule. Maturaia anual sau bienal. 8epre!int sub aspect filogeneticIe.oluti. o soluie biologic aproape optima.Jnd /n .edere capacitatea neobi,nuit a peciilor respecti.e de a de!.olta rdcinile- tulpinile- frun!i,ul- la cote ma$ime- .italiatea lor ie,it din comun. 4ste interesant faptul c fagaceele- cu aparatul lor reproducti. adaptat la pole!i!area u,oar prin .Jnt- de!.olt semine mari- grele- cu diseminare ane.oioas ,i numai e$cepionala lor .italitate ,i longe.itate leIa permis /n aceste condiii s ocupe teritorii atJt de /ntinde.

113

(agaceele au e.oluat ,i sIau rspJndit considerabil din centre ancestrale de origine meridional sau cu clim cald- fapt ilustrat de marcescena frun!elorcaracter deri.at din semper.irescena iniial. La noi- fagul ,i steCarul ocup mai mult de Cumtate din /ntreaga suprafa a pdurilor.

6enul $agus L.
Cuprinde circa 1> specii- originare din !onele temperate ale emisferei nordice %4uropa ,i 2sia Mic- C0ina- Eaponia- 2merica de 9ord&. 5unt specii foarte re!istente la umbr- cu /nrdcinarea pi.otantItrasant- scoara netedobi,nuit fr ritidom- mugurii alterni- fusiformi. (run!ele caduce- adeseori /ntregi. (lorile sunt unise$uatImonoice. (ructele %Cirul& sunt nucule/n trei muc0ii- cu seciune triung0iular- cJte dou- /nc0ise complet /ntrIo cup. Maturaia anual. *agus sylvatica L.I fag. Cele mai .ec0i resturi fosile ale genului *agus /n 4uropa- /n 5a$oniadatea! din Cretacic- de acum aproape 1>> milioane de ani. Nn era teriar speciile acestui gen erau mult rspJndite /n 4uropa %numeroase resturi de fosile au fost gsite&. *agus sylvatica ,i *agus orientalis au a.ut la origine areale distincte- care /n timpul glaciaiunilor cuaternare par s se fi suprapus parial- ceea ce a dus ,i la formarea de forme 0ibride /n !onele de contact. Nn perioada glaciaiunilor- fagul european sIa restrJns /n mare parte spre sud- 5pania- (rana- Corsica- 5icilia- 2peninialcani I inclusi. Carpai- /n Crimea. Nn postglaciar re.ine pe .ec0i teritorii nordice- /n neolitic aCungJnd aproape de limita nordic a arealului natural actual. Unii cercettori consider c /n postglaciar fagul a re.enit /n Carpaii no,tri din refugiile balcanice- ipote! totu,i greu de acreditat inJnd cont de diseminaia greoaie a Cirului. 5e considerde altfel- c apogeul fagului la noi a fost marcat /n epoca roman- ,i c- /n pre!entel este /ntrIun u,or declin /n fa.oarea molidului. (agul este o specie european- rspJndit /n inuturile .estice- centrale ,i sudice ale continentului %fig.2>&. Limita .estic aCunge pJn la Oceanul 2tlanticiar limita estic pJn /n nordul Moldo.ei de unde trece /n Carpai. Nn sud atinge +irineii ,i rmurile Mediteranei- din (rana pJn /n 6recia- iar spre nord se ridic

11"

pJn /n sudul 5coiei ,i +eninsulei 5candina.e. Nn 4uropa de nordI.est fagul este o specie de cJmpie ,i de dealuri %la Marea altic se gse,te la )I1>m altitudine&/n sud ,i sudIest el de.ine o specie e$clusi. montan %aCunge la 2>>>m altitudine&. Nn 4uropa- cele mai /ntinse suprafee le ocup /n fosta 'ugosla.ie- urmat de 8omJnia. La noi- este specia cea mai rspJndit %fig.21&- ocupJnd apro$imati. 2 milioane de 0ectare- adic 31R din suprafaa pduroas a rii. 5e /ntinde /n /ntregul lan carpatic. Limita inferioar se gse,te la altitudini de 3>>I)>>m- cea superioar la 12>>I1">>m. Coboar insular pe .i umede pJn la 1)>I2>>m- /n anat- pe Galea Cernei ,i pe Galea 3unrii se gsesc arborete pJn la circa 1>>mO urc /n parJng ,i 2puseni la 1*)>m altitudine. Nn 4uropa Central fagul .egetea! /n climate montane- cu caracter oceanic- atlantic. La noi climatul fgetelor sufer .dite influene continentalemai ales /n inuturile rsritene. +retutindeni /ns fagul manifest pretenii mari fa de umiditate. 5e do.ede,te sensibil la secet ,i uscciune. O anumit reducere a cantitii de precipitaii poate fi compensat de umiditatea atmosferic sporitcareIi permite pe .i- s coboare /n regiunea de coline. Nn afar de umiditate- un alt factor decisi. /n rspJndirea fagului sunt /ng0eurile. 6erurile sunt suportate destul de bine. Cele e$cesi.e /i cau!ea! /ns geli.uri %crpturi /n lemn&. (a de .Jntul puternic manifest o re!isten bun- constituind ,i ade.rate nuclee de re!isten /n molidi,uri calamitate. 5e de!.olt pe soluri oligoba!ice- acide ,i pe soluri calcaroase- ba!ice- dar optim se de!.olt pe soluri fertile- profunde- rea.nICila.e. 2rbore de mari dimensiuni- fagul atinge /nlimi de pJn la ">%")&m ,i diametre de ma$imum 2m. 8dcina pi.otant /n primul deceniu- se desface mai tJr!iu /n numeroase ramificaii oblice ,i ori!ontale- ce se /ntind mult /n suprafase /ntrees ,i concresc %concre,terea se reali!ea! ,i /ntre rdcinile arborilor .ecini&- dJnd astfel o bun ancorare /n sol- care asigur o re!isten destul de bun la doborJturi de .Jnt. <ulpina /n masi. strJns este foarte dreapt- cilindricperfect curat de crci pe mari lungimi. Nn unele ca!uri pre!int /ns tendin de /nfurcire. 5coara- este neted- subire- cenu,ie pJn la albicioas- cu pete mari de culoare mai desc0is- nu formea! ritidom decJt rareori la ba!a trunc0iului. +rin elagarea ramurilor laterale- pe trunc0i rmJn adeseori acolade negricioase numite

11)

Lbrbi c0ine!e,tiM. Coroana- o.oidIalungit /n masi.- bogat /n ramuri ,i frun!ese de!.olt mult lateral ,i /n profun!ime- la arborii i!olai. LuCerii anuali sunt geniculai- bruni sau .er!ui- la /nceput pro,i- apoi glabri %fig.##&. Mugurii sunt fusiformi- mari- de 2I3cm lungime- ascuii- cu numero,i sol!i bruni- foarte deprtai de luCer. (run!ele eliptice pJn la o.ate- de )I1>cm lungime- sunt acute la .Jrf- la ba! /ngustate sau rotunCite- pe margini sinuate- slab dinate sau aproape /ntregi- prinse pe peioli de cca. 1cmO /n tineree au peri moi pe ambele feeO mai tJr!iu de.in glabre pe fa,- pe dos pstrJnd smocuri de peri la subsuoara ner.urilorO pe margini sunt ciliate. 5pre toamn de.in pieloase- brune armii ,i mai ales la e$emplarele tinere- rmJn pe ramuri pJn spre prim.ar %marcescente&. (lorile- unise$uatImonoice- apar concomitent cu /nfrun!irea. (lorile mascule- constituite dintrIun perigon campanulat- pros- cu "I7 lacinii profunde- di.i!ate ,i 8I1* stamine- sunt grupate /n capitule pendente- lung pedunculateO cele femele- cJte dou- cu trei stile- /nconCurate de numeroase bractee- unite la ba!- formJnd un in.olucru pros cu patru di.i!iuni- sunt erecte ,i scurt pedunculate. (ructul- denumit Cir- este o nucul /n trei muc0ii- brunI ro,cat- de 1I1-)cm lungime- ac0enele cJte dou sunt cuprinse /ntrIo cup cu apendici lemno,i- epo,i. (agul fructific tJr!iu- /n masi. la 7>I 8> de ani- iar fructificaiile abundente se repet destul de rar %o dat la "I* ani&. Maturaia are loc septembrieIoctombrie. Nn primii ani puieii cresc /ncet %apro$imati. 1> cm anual&- ulterior cre,terea /n /nlime se acti.ea!- abia ctre 3>I "> de ani atinge .alori mari %circa 8> de cm anual&. Lstre,te slab. Longe.itatea de 2>>I2)> de ani- numai /n ca!uri rare 3>> de ani. 3up forma ,i structura coroanei se diferenia! .arietileK *agus sylvatica var. pyramidalis %*agus sylvatica var.)astigiata&- cu coroan /ngust- piramidal- ramuri erecteO *agus sylvatica var.pendula, cu ramuri pendente- cele inferioare tJrJtoare3 *agus sylvatica var.tortuosa, forma pitic- cu tulpina ,i ramurile rsucite. 3up caracterele frun!elor sIau descrisK *agus sylvatica var.grandidenta- cu frun!e grosolan ,i regulat dinate*agus sylvatica var. atropurpurea %*agus sylvatica ). atropunicea&- cu frun!e ro,ii negricioase sau brune /ntunecate/n

11*

*agus sylvatica ). pupurea pendula, *agus sylvatica var.aspleni)olia % a!o,&- cu frun!e lobate. *agus sylvatica se obine din smJn- .arietile ornamentale prin altoire. 5eminele se seamn imediat dup recoltare sau se stratific dac se seamn prim.ara. 2ltoirea se aplic /n februarie- /n ser. +e puieii de *agus sylvatica, se altoiesc la colet .arietile ,i formele cu pot erect- iar /n coroan- la 2I 2-2> m /nlime- formele pletoase sau cu frun!e colorate. *agus orientalis Lips;7 I fag oriental- fag de Cauca!. 5pecia este rspJndit /n sudul +eninsulei alcanice- <urciei- Cauca!- 'ran. 5pecie indigen- /ntJlnit la noi /n sudul Muntenia- <ransil.ania %Cud. 2lba&. 4ste mai termofil ,i mai puin re!istent la ger decJt fagul comun- suport mai bine uscciunea. 2rbore de mrimea '- pJn la "> m /nlime- care se deosebe,te de fagul comun prin coroana mai /ngust- piramidalO luCerii mai .iguro,i ,i mtsosI pubesceni pJn /n iarn- frun!ele relati. mari- de #I1)cm lungime- cu 7I1" perec0i de ner.uri secundare- curbate e.ident /nainte de a aCunge la marginea frun!ei %fig.1>>&. (lorile mascule au perigonul di.i!at cel puin pe 1^3 de la .Jrf ,i foarte pros- a,a c inflorescenele apar ca un g0em albicios de puf. Nnfrun!e,te ,i /nflore,te cu 2I3 sptmJni mai de.reme decJt *agus sylvatica. (ructele sunt /nc0ise /ntrIo cup proas- care la ba! pre!int apendiculi foliari- ca ni,te frun!i,oare .er!i- peiolate- mult mai alungii- caracteristici. *agus x taurica +opl. I fag de Crimeea Bibrid /ntre *agus sylvatica ,i *agus orientalis- pre!int caractere intermediare. (run!ele sunt asemntoare fagului oriental- dar cu dimensiuni mai reduse ,i cu un numr relati. mare de perec0i de ner.uri. La noi apare /n anatOltenia- Muntenia. anatului precum ,i Oltenia-

6enul Castanea Mill.

Cuprinde cca. 1> specii- rspJndite /n 4uropa Meridional- 2sia Mic ,i Oriental- inclusi. Eaponia- precum ,i /n sudIestul 2mericii de 9ord. 5unt arbori iubitori de cldur- de climat dulce. 2u frun!e caduce- lanceolate- ascuitIdinate. (lorile sunt unise$uatImonoice. (ructele suntnucule globuloase- /nc0ise cJte 1I3

117

/ntrIo cup aproape sferic- pre.!ut cu spini lungi- /neptori. 5mJna este comestibil. Maturaia anual. Lstre,te puternic ,i draConea!. +astanea sativa Mill. %C..esca 6aertn.& P Castan bun 5pecie cu areal circummediteranean- rspJndit /n 4uropa- /ncepJnd din 5pania pJn /n +eninsula alcan- de unde trece /n 2sia Mic ,i Cauca!O /n 2frica pre!int un areal restrJns %fig.22&. La noi apare /n regiunile cu climat blJnd- /n Oltenia ,i nordI.estul rii % aia Mare- aia 5prie&. Originea spontan /n ara noastr pare /ndoielnic- dar fiind slbticit /n multe puncte- probabil a fost introdus /n .remea romanilor sau /n e.ul mediu. 4ste o specie tipic de climat mediteranean cald ,i umed- ferit de /ng0euri puternice ,i geruri mari. 2re o remarcabil re!isten la poluare. 2re temperament mai de umbr decJt steCarul- apropiat de al carpenului. 5e de!.olt bine pe soluri de pe roci .ulcanice- acide- aerisite- afJnatepermeabile %nu tolerea! calcarul acti.&. 2rbore de /nlimi mari- cca. 3>m ,i mai ales de grosimi remarcabile P 1-)I2m. La noi cre,te mai mult i!olat /n arborete rrite sau /n li.e!i- pre!int la btrJnee tulpini groase ,i este de /nlimi relati. reduse- cu ramificaii Coase- larg de!.oltate ,i ritidom de culoare brunI/nc0is- adJnc crpat. LuCerii anuali sunt .iguro,i- bruniIro,cai- cu lenticele albicioase- glabriO frun!ele mari- de 1>I22cm lungime ,i "I8cm lime- oblongIlanceolate- treptat /ngustate spre .Jrf- cu marginile acut dinate ,i ner.aiunea proeminent %fig.1>1&. (lorile mascule sunt grupate /n ameni cilindrici foarte numero,i- lungi de 1>I13cm- ereci- de culoare galben- cu miros specific. (lorile femele sunt .er!i ,i se gsesc la ba!a amenilor masculi- cJte 2I3 /ntrIun in.olucru spinos- care se transform /ntrIo cup sfericaproape lemnoas- acoperit cu spini lungi- de,i- /neptori. (ructele- castanelenucule globuloase sau brusc acuminate purtJnd la .Jrf resturile stigmatelor- au culoare brunI/ntunecat %castanie&- diametru de 2I3 cm ,i stau cJte 1I3 /nc0ise /n cupa fructifer- se desface /n patru .al.e- la coacere- prin octombrie. 4$emplarele i!olate fructific /ncepJnd de la 2> de ani. Castanele au mare .aloare nutriti.. Longe.itate este foarte mare- peste 1>>> de ani. 5pecie ornamental- cu 0abitus ,i frun!i, frumos- se introduce i!olat sau pe alei. 5e cunosc culti.arurileK

118

+astanea sativa cv. 9Argentea variegata:3 +astanea sativa cv. 9Aureo marginata:3 +astanea sativa cv. 9Purpurea:3 +astanea sativa cv. 9Pendula:3 +astanea sativa cv. 9*astigiata:3 +astanea sativa cv. 9Pyramidalis:. 5e /nmule,te prin semine- se seamn toamna sau prim.ara- dup stratificareO prin marcotaC prin mu,uroireO .arietile prin altoire- pe potaltoi de 4uercus cerris sau 4uercus robur.

6enul %uercus L.
6en cu peste 2>> de specii- /n maCoritate arborescente.O rspJndite /n regiunile temperate ,i subtropicale ale emisferei nordice. La noi cresc spontan numai ,apte specii care ocup la un loc cca. 1#R din suprafaa pduroas. Nn culturi forestiere ,i ornamentale au mai fost /ns introduse alte peste 2> specii e$otice. 5teCarii pre!int frun!e alterne- caduce- marcescente sau persistente %specii e$otice&- lobate sau dinate- rareori /ntregi %specii e$otice&. (lorile sunt unise$uatI monoice. (ructul %g0inda& este nucul- cilindric- elipsoidal sau aproape emisferic- prins la ba!- uneori aproape /n /ntregime- /ntrIun in.olucru lemnos %cup&- acoperit cu numero,i sol!i imbricai- liberi sau mai mult sau mai puin concrescui. Lstresc puternic ,i dau lemn cu /nalte caliti te0nologice. Su'genul Er!trobalanus Spac(. 'nclude specii originare din 2merica de 9ord- cu frun!e c!toare sau persistente- /ntregi sau mai ales lobateO obi,nuit cu lobi ascuii- toamna frun!ele se colorea! intens de la galben pJn la ro,uIpurpuriu. 60inda are tegumentul brunIro,cat la e$terior ,i tomentos pe partea inferioar- iar maturaia este bienal. 5unt relati. re!isteni la atacul duntorilor.

11#

4uercus rubra L. %4uercus borealis Mic0$.& P steCar ro,u- steCar ro,u american. Originar din estul 2mericii de 9ord %fig.23&. La noi folosit frec.ent /n cultur- /n scop decorati.- prin parcuri sau aliniamente pe marginea str!ilor- dar ,i /n plantaii /n .estul rii. Nn 2merica dispune de o larg amplitudine climatic- ceea ce a fcut s fie folosit /n 4uropa /n condiii .ariate- /ncepJnd din regiunile de cJmpie ,i pJn /n regiunea montan inferioar. (oarte important este pro.eniena seminelordeoarece 4uercus rubra pre!int mai multe ecotipuri- adaptate la climatul continental din nord- sau dimpotri.- la climatul clduros cu nuane subtropicale din sud- cum este ca!ul cu 4uercus borealis var maxima. La noi suport bine gerurile de iarn. 5e de!.olt bine /n cJmpie %cu condiia s aib precipitaii suficiente&. Cre,te bine pe soluri bogate- afJnate- cu te$tur u,oar ,i umiditate suficient. 8e!ist surprin!tor de .iguros ,i pe soluri grele- argiloase- complet neaerisite ,i c0iar cu regim 0idrologic .ariabil. Nn staiuni montane ,i reci cre,te /ncet- iar litiera- greu alterabil- duce la acumulri de substane organice nedescompuse. 2rbore de lumin- suport ,i umbrirea. 5teCarul ro,u atinge /n patria de origine /nlimi de peste 2)m ,i diametre de cca. 1m. Nn masi. are tulpin dreapt ,i bine elagatO /n arborete rrite- mai ales /n condiii staionale necorespun!toare- de.ine adeseori ru conformat- cu defecte. 5pre deosebire de speciile indigene de steCar- are scoar subire- cenu,ieneted- asemntoare /ntrIo anumit msur cu cea de fag. 3up "> de ani- /n special ctre ba!a tulpinii- scoara de!.olt crpturi rare- ca la tei. LuCerii sunt ro,iiIbruni- cu lenticele glbui- iar mugurii o.oidIascuii- roiiIbruni- lucitoriglabri- de cca. *mm lungime. (run!ele oblongi- mari- de 1>I22cm lungime- adJnc lobate- pJn la miClocul Cumtii limbului- au lobii triung0iulariIo.ai- lobulai ,i terminai cu un .Jrf setaceu- pe fa sunt .er!iI/ntunecat- iar pe dos .er!iIglbui sau cenu,ii- cu smocuri de peri bruni /n a$ilele ner.urilor %fig.1>2&. 5pre toamn frun!i,ul- bogat ,i marcescent- se colorea! /n ro,u sau portocaliu- fiind foarte decorati.. 60indele sunt scurtIpedunculate- latIo.oide pJn la semisferice- brunede cca. 2cm grosime. +artea inferioar- pe cca. 1^3 din lungime- st a,e!at /ntrIo cup plan sau u,or conic. 60indele se coc numai /n anul al doilea %maturaie bienal&. 5teCarul ro,u fructific mai de.reme decJt steCarul ,i gorunul- aproape anual ,i destul de bogat.

12>

4uercus borealis var. maxima %Mars0.&2s0e- L. 4ste o .arietate a acestei specii introdus la noi mai mult decJt .arietatea tipic. 2rbore de dimensiuni mai mari- pJn- la )>m /nlime- are cupe marie.ident turtite- care cuprind g0inda numai la ba!. Cre,terea este foarte rapidmai ales /n tineree- pJn la 3>I"> de ani- cJnd dep,e,te steCarii indigeni- inclusi. cerul. La 1> ani atinge- uneori- *m /nlime. 4uercus coccinea Muenc00. I steCar ro,u 5pecie de origine american- a fost introdus la noi /n parcuri ,i grdinile botanice din ucure,ti- CluC- acu- <imi,oara- ra,o.- 'a,i. 2tinge /nlimi pJn la 2)m- are tulpini drepte. LuCerii- ro,iiIportocaliiglabri- au numeroase lenticele ro,cate %nu galbene ca la 4uercus rubra&. Mugurii sunt bruniI/ntunecat- pro,i /n Cumtatea superioar. (run!ele, eliptice sau obo.ate- mai mici decJt ale speciei precedente- de 8I1)cm lungime- lobi alungiipre.!ui fiecare cu 3I7 dini sau lobului terminai /ntrIun .Jrf subireO sinusurile adJnci- rotunCite la ba!- dep,esc miClocul Cumtii frun!eiO pe dos peri e.ideni la intersecia ner.urilor. <oamna frun!ele se colorea! /n ro,u aprins- rmJnJnd pe arbori pJn spre iarn tJr!iu. (run!ele sesile- a,e!ate cJte 1I2 la subsuoara frun!elor- sunt latIo.oide- de numai 1I2cm lungime- bruneIruginiiO cupa /ngustI gJtuit /n partea ba!alO se coc /n anul al doilea. 4uercus benderii P enit!. Bibridul /ntre 4uercus borealis var. maxima 2i 4uercus coccinea pre!int caractere intermediare. (run!ele sunt mai lungi decJt cele de 4uercus coccinea- cu 3I" perec0i de lobi- lobulai sau dinatIlobulai- cu sinusurile mai adJnci decJt miClocul Cumtii laminei. 60indele ,i cupa sunt asemntoare cu cele de 4uercus coccinea. 2 fost confundat deseori cu 4uercus rubra, fiind se pare mai frec.ent introdus ca arbore de parcuri ,i aliniamente %4$. _oseaua :isselef&. ucure,ti-

121

4uercus palustris Muenc0. P steCar de balt- steCar de mla,tini 4ste originar din sud Pestul 2mericii de 9ord. 2tinge /nlimi mari- de peste 2)m ,i pre!int frun!e relati. mici- de 8I 12cm- eliptice- lungIpeiolate %peiol de 2I)cm&- cu 2I3 perec0i de lobi /ngu,ti ,i sinusurile larg rotunCite- foarte adJnci. 4uercus imbricaria Mic0$ I steCar cu frun!a /ntreag Originar tot din 2merica de 9ord- se culti. la noi /n scop ornamental- ca ,i specia precedent. 2tinge /nlimi de 2>m- are scoara neted- frun!e oblongi- de 7I1*cm lungime ,i 2I)cm lime- cu marginea /ntreag- nelobat- pe dos pubescente. Su'genul Cerris )Spac(.* mediteraneene. 2re frun!e erst. caduceuneori marcescentefoarte rar

Cuprinde aproape numai specii din regiuni calde- subtropicalesemper.irescente- cu marginea lobat- dinat sau /ntreag. Maturaia- de regul bienal- cupa pre!int sol!i alungii- apendiculai- uneori /neptori. 4uercus cerris L. P Cer- Ceroi 5pecie cu areal nordImediteranean din 5pania pJn /n <urcia. Nn ara noastr se gse,te la cJmpie- ,i urc la )>>I*>>m altitudine la colineO /n .estul <ransil.aniei ,i anat apare frec.ent la dealuri %fig.2)&. Nn Munii 2puseni urc la #>> m altitudine. 4ste o specie termofil ,i $erofit- cre,te /n climate calde- cu se!on de .egetaie lung- suport bine seceta ,i uscciunea. 4ste mai sensibil decJt ceilali steCari la gerurile puternice. 3atorit /nrdcinrii puternice ,i posibilitii de reducere a transpiraiei- dispune de o mare capacitate de a .egeta pe soluri argiloase- compacte- greu permeabile- cu regim de umiditate foarte .ariabil %e$cesi. de umed prim.ara- puternic uscate /n timpul secetelor de .ar&. Cerul atinge dimensiuni mari- /nlimi de pJn la 3)m ,i grosimi de 1-)>m. 2re tulpini drepte- cilindrice- care se pot urmri pJn la .Jrf- ritidom format de timpuriu- gros- pietros ,i negricios- cu crpturi longitudinale- /n profun!ime de culoare ro,ieIcrmi!ie- caracteristic. Coroana- concentrat spre .Jrful tulpinii- este /ngust ,i destul de bogat /n frun!i,. LuCerii anuali muc0iaicenu,ii sau bruniI.er!ui- tomento,i. Mugurii, mici- o.oi!i- de asemenea

122

tomento,i- se recunosc dup stipele filamentoase- persistente- ce dep,esc lungimea mugurilor. (run!ele sunt eliptice pJn la oblongIo.ate- de )I1)cm lungime- la .Jrf acute- la ba! /ngustate- rotunCite- slab cordate- pe margini sinuatI dinatIlobulate pJn la penatIsectate. 4le au lobii /ntregi- dinai sau lobulaitriung0iulari- ascuii la .Jrf- terminai /ntrIun mucron scurt. (run!ele sunt pieloase- marcescente- pe fa aspre- .erdeI/nc0is lucitoare ,i cenu,ii sau glbui pubescentItomentoase %la maturitate- numai /n lungul ner.urilor&. +eiolul de pJn la 2-)cm lungime- este pre.!ut cJteodat la ba! cu stipele ro,cate. 60indele sesile- sau scurt pedunculate- se coc numai /n toamna anului al doilea- ca la steCarul ro,u. 2u lungimi de pJn la "I)cm- cu .Jrful caracteristic- trunc0iat ,i mucronat. 5tau cuprinse pe ` din lungime /ntrIo cup cu numero,i sol!i lemno,ialungii- g0impo,i- recurbai- di.ergeni. (ructific la .Jrste relati. reduse- mai des decJt ceilali steCari indigeni %periodicitate 3I) ani&. Lstre,te .iguros- ,i foarte rar draConea!. Cre,terea puieilor /n primele decenii este mult mai rapid decJt la steCar sau gorun. Longe.itate este relati. redus- nu dep,e,te 2>>I 3>> de ani. Mai rar folosii /n amenaCri peisagere sunt culti.arurileK 4uercuss cerris cv. 9Aorentevariegata: 4uercuss cerris cv. 9Laciniata: Su'genul Lepi"obalamus )!nde.* erst. 'nclude arbori originari din regiunea temperat a emisferei nordice- cu frun!e caduce- lobate ,i rareori dinateK e$cepii 4uercus suber cu frun!e aproape /ntregi ,i 4uercus ilex cu frun!e persistente- dinate sau /ntregi. Maturaia g0indelor este anual- rar bienal. 3in cele ,apte specii de steCari care cresc spontan la noi- /n afar de 4uercus cerris- celelalte sunt incluse /n acest subgen. 5ubgenul Lepidobalanus se /mparte /n ,ase secii ,i mai multe serii.

123

5ecia "oburoides 5c0=. 5eria sessili)lorae LoC. 6orunii Cuprinde patru specii- care se /ntind din 2frica de 9ord ,i +eninsula 'beric spre estul 4uropei- 2sia Mic- Cauca! ,i Liban. La noi- gorunii sunt repre!entai prin trei subspecii cunoscute ,i sub numele colecti. de 4uercus sessili)lora sau 4uercus sessilis. 4$ist ,i moti.e ca ,i cele trei subspecii s fie considerate specii .eritabileK 2ltitudinal- gorunii se situea!- /n general- deasupra celorlali steCari indigeni ,i formea! obi,nuit arborete pure- numite gorunete. Nn regiunea de dealuri- pe terase ,i coaste /nsorite- adeseori pe soluri cu te$tur grosier- afJnateaerisite- profunde %(ig.27&. 5eria se caracteri!ea! prinK frun!e relati. lung peiolate- cu )I# perec0i de lobiO flori femele cu stile libere- lite treptat spre stigmate- sesile- ca ,i g0indeleO sol!ii cupei neconcrescui- cu marginile laterale nesudate /ntre ele. 4uercus petraea %Mattusc0;a& Liebl. ssp. petraea %Liebl.& 5oa I gorun 2realul este redat /n fig.2*. 3in punct de .edere ecologic- gorunul se comport /n multe pri.ine diferit de steCar. 4ste mai puin pretenios fa de cldura din timpul .erii- se do.ede,te /ns mai puin adaptat la rigorile climatului continental e$cesi.- cu ierni aspre ,i amplitudini mari de temperatur. 2re temperament de ce.a mai delicat decJt steCarul- rmJnJnd totu,i o specie de lumin. 5pre deosebire de steCar cre,te /n condiii optime pe soluri drenate- afJnate- cu te$tur mai grosier li umiditatea mai constant- suport mai greu solurile argiloase- compacte. 6orunul ca ,i steCarul contribuie puternic la le.igarea solurilor- datorit litierei bogate /n substane tanante- greu alterabile. Caracterul me!ofil al gorunului- mai accentuat decJt al tuturor celorlalte specii de steCari indigeni- este pus /n e.iden de frun!ele sale subiri- lipsite de peri. 6orunul atinge /nlimi mari- de pJn la ">I")m. 8dcinile se de!.olt .iguros din primul an- de,i sistemul radicular este mai puin profund decJt la steCar- a,a c- fr a fi sensibil la doborJturi- gorunul poate fi totu,i periclitat de .Jnturile foarte puternice. <ulpina- dreapt aproape pJn la .Jrf- cilindric. 8itidomul este cenu,iu /nc0is- mai superficial- mai /ngust ,i mai regulat br!datcu sol!i mruni. 5coara conine tanin /n proporii ridicate. Coroana este relati.

12"

bogat ,i uniform- frun!i,ul acoperind destul de bine solul. LuCerii- .er!iI /ntunecat- glabri- au puine lenticele eliptice- iar mugurii- de cca. 8mm lungimesunt o.oi!i sau o.oconici %fig.1>)&. (run!ele- ca ,i muguri- stau /ngrmdite ctre .Jrful luCerilor- /n general mai mici decJt la steCar- de 8I1*cm lungime- .ariabile ca form- de regul rombicIo.ate- la ba! /ngustate- neauriculate- prinse pe un peiol lung- de 1I2-)cm- pe dos la maturitate fin pubescente %peri,orii nu pot fi /ns obser.ai decJt cu lupe& sau cel puin- smocuri de peri la subsuoara ner.urilor. +e margini- frun!ele sunt sinuatIlobate pJn la penatIfidate- cu )I8 perec0i de lobi- rotunCii- /ntregi sau slab lobulai- de dimensiuni descrescJnde /ncepJnd de la miCloc spre .Jrf. (lorile- unise$uatImonoice- apar prin aprilieImai. (lorile mascule sunt grupate /n ameni- cele femele ,i fructele %nucule& dispuse aproape sesil sau pe un peduncul foarte scurt- la .Jrful luCerilor. 60indele stau cJte una sau grupate cJte 2I)- au 1-)I2-)cm lungime ,i sunt de form caracteristic- o.oidIelipsoidal- Lde butoia,M. 6orunul fructific la .Jrste /naintate- atJt i!olat %dup "> de ani& c/t ,i /n masi. %dup *>I7> de ani&- fructificaiile abundente se repet odat la "I* ani. 6orunul cre,te /ncet /n primul deceniu- de!.oltJnd mai puternic rdcinile. Ulterior /,i acti.ea! cre,terea care se menine susinut pJn la .Jrste /naintateca steCarul. Longe.itatea atinge circa 3>>I">> ani- uneori )>> de ani. Garieti ,i formeK 4uercus petraea purpurea, cu frun!e tinere purpurii4uercus petraea pendula, 4uercus petraea longi)olia, 4uercus petraea laciniata. 4uercus petraea ssp. dalechampii %<en& 5oo- gorun de 3almaia- gorun auriu. 5ubspecie mai termofil. 2re preferine pentru regiuni mai calde decJt 4uercus petraea ssp. petraea ,i me!o$erofit- rspJndit /n sudul rii. 2rbore de mrimea '- asemntor cu 4uercus petraea ssp. petraea- de care se deosebe,te mai ales prinK muguri e.ident mai mari- pJn la 1I1-)cm lungimeo.oid ascuii- de culoare brun- pJn la glbuiefrun!ele care nu stau /ngrmdite la .Jrful luCerului- sunt subiri- mici- de 8I13cm- cu limea ma$im /n Cumtatea inferioar- spre .Jrf treptat ,i lung /ngustate- la ba! trunc0iate sau

12)

latIcuneate- cu )I7 perec0i de lobi- o.ai pJn la oblongIlanceolai- uneori acuipenatIfidate sau partite pJn la 1^3 din Cumtatea laminei- la /nceput pe dos stelatI pubescente sau glabre %fig.1>*&O fructe tot sesile- cJte 1I3O cupa cenu,ie- cu perei gro,i ,i sol!i mai bomai %g0ebo,i&- la .Jrf pubesceni. 4uercus petraea ssp. polycarpa %5c0ur& 5oo Igorun transil.nean 5ub aspect ecologic este mai apropiat de 4uercus petrea ssp. dalechampii decJt de 4uercus petraea ssp. petraea- .egetJnd adeseori pe soluri superficialesc0eletice. 2tinge pJn la 2)m /nlimeO coroane globulare- luCeri brunIro,cai sau .er!iI/ntunecat- mugurii relati. mari- pJn la 1-2cm- o.oidIalungii. (run!ele sunt caracteristice- aproape egal distanate pe luCer- de 7I1)cm lungime ,i )I7cm lime- latIeliptice pJn la obo.ate- cu .Jrful lat rotunCit- ba!a trunc0iat sau u,or cordat- marginea numai sinuatIlobat %mai ales spre .Jrf&- pe dos- la maturitatedispersIstelatIpubescente /n lungul ner.urilor ,i la subsuoara acestora- cu periiuneori glabre %fig.1>7&. 60indele, /ngrmdite cJte 2I* %sau mai multe&- sunt sesile sau scurt pedunculateO cupa brun- cu perei gro,i- pre.!ui cu sol!i lai- cei de la ba! e.ident g0ebo,i- numai la .Jrf pubesceni. 5ecia "obur 5c0b. 5eria pedubculatae 5c0=!. 'nclude dou specii /ndigene /ntJlnite la altitudini Coase- la cJmpie ,i coline. +re!int urmtoarele caracteristiciK ritidom adJnc crpat- luCeri anuali- /n general- glabri- frun!ele mari- obo.ate- sinuatIlobate- pJn la adJnc penatIlobatecu ba!a auriculat- glabre sau proase- cu peiol scurtO florile femele- ca ,i g0indele- prinse pe un peduncul lung- sol!ii cupei alipii- cu marginile concrescute ,i cu .Jrful liber. 4uercus robur L. %4uercus pedunculata 40r0.& P 5teCar- <ufan 2realul este redat /n fig.28. 5teCarul este o specie de climat .ariat- frec.ent cu trsturi continentale. Manifest cerine ridicate fa de cldur /n timpul se!onului de .egetaie- se do.ede,te foarte re!istent la gerurile de iarn. 4ste pretenios fa de sol. Cre,te

12*

.iguros pe soluri alu.ionare din lunci. 3atorit rdcinilor sale profunde poate totu,i s re!iste ,i pe soluri compacte- argiloase. 4ste pretenios fa de lumin. 5teCarul- de,i cu caracter /n general me!ofil- are capacitate de adaptare la diferite cuantumuri de precipitaii %ca ,i de cldur& e.ident sporit fa de gorun. 5teCarul poate atinge pJn la )>m /nlime ,i 1I2m diametru. 2re /nrdcinare pi.otantO rdcinile pe soluri profunde- ptrund /n adJncime mai mult decJt la orice alt specie de la noi %pJn la 8I1>m&. La maturitate- are tulpin dreapt- bine elagat ,i coroan destul de /ngust. Nn arborete rrite sau /n special /n stare i!olat- tulpina de.ine conic- cu unele neregulariti de cre,tere. Coroanamult mai profund ,i mai larg decJt a gorunului- se desface /n ramuri .iguroasenoduroase- /ntinse ori!ontal. +e tulpin se de!.olt de timpuriu un ritidom brunI negricios- pietros- tare- adJnc br!dat longitudinal ,i trans.ersal %crpturi pJn la 1>cm adJncime&- dup care poate fi deosebit u,or de gorun. LuCerii sunt .iguro,imuc0iai- glabri- bruniImslinii- mugurii o.oi!i- de 2I"mm lungime bruniIlucitoricel terminal cu cinci muc0ii- alterni ,i mai numero,i spre .Jrful luCerilor %fig.1>8&. (run!ele- de *I2>cm lungime- de,i au caractere .ariabile- se recunosc u,or dup forma general obo.at ,i ba!a terminat /n dou urec0iu,e e.idente %auriculat&lipsit de peiol sau peiol scurt- pJn la >-*cm lungime- sunt lobate pJn la penatI sectate- cu limea ma$im /n treimea superioar- glabre- la maturitate pieloase ,i numai rareori cu peri disper,i- /n lungul ner.urilor- pe dos. 2par cu cca. dou sptmJni mai de.reme decJt la gorun. (lorile uniase$uatImonoice- cele femele lung pedunculate- grupate cJte 3I* /n ciorc0ini. 60indele stau cJte 2I) pe un peduncul lung- de 3I*%1>&cm. 9ucula- de form o.oid- alungit pJn la cilindric- de 2I"cm lungime- este la .Jrf acut- de culoare brunIglbuie- cu cJte.a dungi longitudinale- .er!i %la g0indele proaspete&. Cupa lemnoas- aproape semisferic- acoperit cu numero,i sol!i imbricai- triung0iulari- strJns alipiiconcrescui- liberi numai spre .Jrf- plani sau mai mult sau mai puin bombai %cei de la ba!&. (ructific tJr!iu- /n masi. dup 7> de ani- i!olat la ">I)> de ani ,i la inter.ale mai mari de timp- odat la *I1> ani. Cre,tere /nceat /n primii )I 1> ani- lungimea luCerului anual se menine la 2>I3>cm- /n timp ce pi.otul rdcinii atinge lungimea de 1m sau mai mult. 3up port- se cunosc formeleK 4uercus robur )astigiata3

127

4uercus robur pendula, 4uercus robur concordia- de talie mic- cu frun!e galben aurii. 4ste un impuntor arbore ornamental- relati. re!istent la secet. 4uercus pedunculi)lora :.:oc0 P steCar brumriu 5teCarul brumriu cre,te spontan /n +eninsula %fig.2#&- lipse,te complet din anat ,i <ransil.ania. 4ste o specie iubitoare de cldur ,i mai re!istent la secet decJt 4uercus robur- dar mai puin termofil ,i $erofit decJt 4uercus pubescens. Cre,te pe soluri profunde- formate pe loess dar ,i pe psamosoluri. 2rbore cu /nlimi pJn la 2)m %e$emplare c0iar peste 2)m /nlime /n pdurea +ung0inaIMe0edini&- are tulpina dreapt. 8itidomul se formea! de timpuriu- mai gros ,i mai adJnc crpat decJt la steCar. (run!ele- foarte diferite ca form- au limea cea mai mare la miCloc sau spre .Jrf- sunt prinse pe un peiol scurt de "I1>mm- lobii miClocii aproape perpendiculari pe ner.ura median. +e fa sunt .er!iI/ntunecat- pe dos caracteristic cenu,iiIbrumrii- glaucescente- de regul pubescente- cu peri fasciculai- rareori glabrescente. Nn staiunile cele mai uscate frun!ele de.in coriace. Nnflore,te cu circa dou sptmJni mai tJr!iu decJt steCarul- a,a c scap de efectul /ng0eurilor tJr!ii- reu,ind s fructifice mai des decJt acestea. (ructele sunt a,e!ate pe un peduncul mai lung %pJn la 1)cm&. 60inda este mare- de 3I)cm lungime ,i pJn la 2cm grosimeO cupa are sol!i g0ebo,i- cu .Jrf lat- a,e!ai /n rJnduri circulare- foarte caracteristici. Nnflore,te cu circa 2 sptmJni mai tJr!iu ca steCarul a,a c scap de efectul /ng0eurilor tJr!ii- reu,ind s fructifice mai des decJt acesta. Longe.itate 2>>I3>> ani. alcanic- 2sia MicCauca! %fig.2*&. La noi se gse,te /n sil.ostepa Olteniei- Munteniei- 3obrogea

128

5ecia %ascia :otsc07. 5eria +on)ertae 5im;. 5eria se caracteri!ea! prin luCeri anuali tomento,i- muguri cu stipele mai mult sau mai puin persistente- frun!e adJnc penat lobate- flori femele aproape sesile- sol!ii cupei alungii- tomento,i- liberi. 4uercus )rainetto <en %4uercus con)erta :it.& I gJrni +re!int areal restrJns- inclus /n arealul cerului. 5e /ntinde /ncepJnd din sudul 'taliei- prin /ntreaga +eninsul alcanic- pJn /n Ungaria ,i 8omJnia anat ,i %fig.2"&. La noi apare /n Muntenia ,i Oltenia- /n .estul rii- /n <ransil.ania- la coline ,i dealuri- pJn dincolo de )>> m altitudine %fig.2#&. Ca ,i cerul- gJrnia este o specie semi$erofit- de inuturi sudice- cu .eri lungi- clduroase ,i ierni relati. blJnde- re!ist la geruri- dar sensibil la /ng0euri. 5ub raport edafic- se do.ede,te foarte puin e$igent- poate cre,te pe solurile cele mai compacte ,i /ndesate- pentru c transpir foarte puin ,i are o mare capacitate de absorbie a apei din sol. 2re temperament de luminIsemiumbr %ce.a mai puin de lumin decJt staCarul&. Nn staiunile cele mai fa.orabile- gJrnia poate atinge /nlimi mari- de peste 3>m- dar /n mod obi,nuit- nu dep,e,te 2)I3>m. <ulpina- dreapt ,i plinformea! de timpuriu ritidom caracteristic- brunInegricios- sol!os- mai subire decJt la ceilali steCari- moale ,i friabil. Coroana este larg- relati. deasO luCeri .iguro,i- mslinii- tomento,i sau pubesceni- iarna glabri- cu lenticele eliptice. Mugurii sunt mai mari decJt la ceilali steCari- pJn la 1-8cm lungime- o.oi!iacui- tomento,i- de culoare brunIglbuie- cu stipele persistente- mai scurte ,i mai rare decJt la cer- care /nconCoar uneori mugurii terminali %fig.11>&. (run!ele- de regul mari- de 1>I12cm lungime ,i *I12cm lime- concentrate spre .Jrful luCerilor- sunt lat pJn la obo.atIeliptice- auriculate ,i sesile sau scurt peiolate- cu lobii principali profun!i- dispu,i simetric aproape ori!ontal- desprii prin sinuri foarte /nguste- dosul laminei fiind moale ,i cenu,iuIglbui- pros. 5unt marcescente ,i apar dup gorun ,i steCar- dar /naintea cerului. (ructele sunt sesile sau foarte scurt pedunculate- cJte 2I8 la .Jrful luCerilor ,i au maturaie anual. 60inda este o.oidIelipsoidal- obtu! sau trunc0iat- de pJn la 2-)cm lungime. cupa litIconic- nu prea mare %ma$imum 1-2cm /nlime&- are sol!i caracteristiciliniarIlanceolai- de!lipii de pereii cupei ,i peri de,i- bruniIglbui.

12#

+eriodicitatea fructificaiei este de "I* ani. Lstre,te .iguros. Cre,terea este mai /nceat decJt la ceilali steCari. 4ste o specie de .aloare /n staiuni e$treme. 5eria Lanuginosa 5im;. Cuprinde arbori din regiuni calde ,i uscate cuK luCeri anuali tomento,ifrun!e mici- sinuat lobate pJn la penatIlobate- sol!ii cupei o.atIlanceolai- pro,i. 5pecii indigeneK 4uercus pubescens ,i 4uercus 4uercus macranthera. 4uercus pubescens @illd. I steCar pufos- tuf rJioas 4ste un element sudIeuropean- mediteranean- submediteranean al crui areal seamn cu cel al cerului. Nn ara noastr se gse,te aproape /n toate pro.inciile- dar apare dispersat /n pJlcuri ,i tufri,uri i!olate. 2pare /n staiuni calde- pe roci calcaroase ,i pe soluri rend!inice- pJn la altitudini destul de mari )>>I*>>m. 4ste o specie iubitoare de cldur- re!ist la secet ,i uscciune- $erofit- situJnduIse din acest punct de .edere /n fruntea tuturor speciilor arborescente de la noi. 5e gse,te pe soluri grele ,i uscate. +ufosul este de talie mai mic decJt toi ceilali steCari indigeninedep,ind cca. 1)m /nlime- uneori rmJnJnd c0iar arbust. Coroana este rarluminoas- iar tulpina scurt- strJmb- defectuoas- de!.oltJnd de timpuriu ritidom brunInegricios- des ,i crpat- tare. LuCerii sunt cenu,ii- iar mugurii micio.oi!i- tomento,i. (run!ele- tari- pieloase- des tomentoase- mai ales /n tinereesunt foarte .ariabile ca dimensiuni ,i forme- de "-)I8cm lungime- simplu sau dublu lobate- cu lobi pe margine ondulai- desprii prin sinuri /nguste. 60indelemici- de >-8I2cm- sunt sesile sau foarte scurt pedunculate- /ngustIo.oideacuminate %fig.111&. Cupa are sol!i mruni- o.atIlanceolai- plai- strJns alipiicenu,iuIpubesceni. Cre,terea este mult mai lent decJt a celorlali steCari indigeni. Longe.itatea limitat- 1>>I1)> ani. virgilianaO specii e$otice

13>

4uercus virgiliana <en. Cre,te de obicei /mpreun cu steCarul pufos cu care se aseamn sub aspect ecologic. 2Cunge pJn la /nlimea de 2>m ,i formea! o coroan destul de deas. 5e deosebe,te de 4uercus pubescens prinK mugurii mai lungi- de )I8mmO frun!ele mai mari- de 8I1*cm- cu peioli mai lungi- pe dos tot pubescente tomentoase- cu ba!a cordiform ,i lobi de regul lobulai %fig.112&O g0indele mari- de 2I"cm lungime- cJte 2I" pe un peduncul lung de 1-)I3cm- uneori pJn la 8cmO cupa mai mare- cu sol!ii mai la$ imbricai- cei inferiori bombai- tomento,i- cei superiori alungii ,i cu .Jrful puin de!lipit. 3atorit compatibilitii la reproducere- /ntre speciile de steCari indigeni sI au produs o serie de 0ibridri. Nn figura 3> este redat diagrama 0ibri!ilor genului 4uercus- 0ibri!i cu caractere intermediare- care se gsesc /n diferite staiuni din ar- dar care se regsesc aproape toi /n +durea de staCari. Nn parcuri ,i grdini dendrologice %5imeria- a!o,- 9eudorf- 5nago.& sunt culti.ate ,i alte speciiK 4uercus alba, 4uercus bicolor @ild., 4uercus macrocarpa Mic0$.- 4uercus marilandica Muenc00.- 4uercus suber L- etc. 2rbori maiesto,i- puternici- decorea! prin amenii masculi prim.are. 5e utili!ea! pentru plantaii masi.e- grupuri ,i i!olat. +entru alei ,i str!i se recomand steCarii ro,ii care re!ist ,i mai bine la poluare. 5e /nmulesc prin semine- toamna sau prim.ara- dup stratificareO prin buta,i- numai cu material de la plante tinere- cu aplicarea de 0ormoni ,i /nrdcinare /n pat cald- sub cea artificial- sub tunel /nc0is etan,O prin altoire- /n ser- /n aprilie prin procedeele copulaiei- triangulaiei sau placaC lateral. eCan- de lJng 3e.a. 9umai 4uercus cerris ocup o po!iie aparte- acesta nu se /ncruci,ea! cu celelalte specii

OR4'7UL AU6L3743L5S
(amilia AU6L3743#535 Linde.
'nclude arbori ,i arbu,ti cu luCeri cu mdu.a lamelar /ntrerupt sau continu ,i frun!e alterne- imparipenat compuse- a,e!atespiralat. 5unt specii unise$uatImonoice. (lorile- mascule sunt grupate /n ameni a$ilari- pendeni- iar

131

cele femele solitare sau grupate /n raceme sau spice terminale. (ructul este o drup de0iscent sau inde0iscent. Maturaia anual

6enul ug!ans L
'nclude cca. 1) specii arborescente- rspJndite /n emisfera nordic ,i /n msur mult mai mic- /n cea sudic %2merica de 5ud&. Nnrdcinarea pi.otantiar scoara ,i frun!ele conin substane aromatice- tanante ,i colorate. LuCerii sunt gro,i ,i cu mdu.a lamelar /ntreruptO au un miros aromatic- specific. Mugurii sunt alterni- uneori suprapu,i cJte doiO cei terminali cu 2I) sol!i- cei laterali globulo,i- cu 2I" sol!i. Cicatricea frun!ei- mare- cu trei grupe de urme fasciculare. (run!ele imparipenatIcompuse- foliole asimetrice. (lorile unise$uatImonoice. Cele mascule apar din toamna precedent ca ni,te conuri sol!oase- prim.ara se de!.olt /n ameni lungi- pendeni- a$ilari. (lorile femele sunt grupate cJte dou sau mai multe- /n raceme terminale. (ructul este o drup de0iscent sau inde0iscent- a.Jnd sJmburele cu tegument lemnos ,i neregulat br!dat. 5uglans regia L. P nuc comun- nuc Originar din 4uropa %sudIest& ,i 2sia- arealul cuprinde +eninsula alcanic- 2sia Mic- 'ran- Bimalaia- C0ina- +ac0istan- 'ndia. Galoarea deosebit a acestei specii a dus la e$tinderea /n afara arealului natural- mai ales /n 4uropa ,i 2sia- dar ,i /n 2merica de 9ord ,i 5ud. Cultura nucului la noi /n ar cuprinde un spaiu larg- /ncepJnd de la cJmpie pJn la circa 8>> m altitudine- cu cea mai mare rspJndire la dealuriO apar e uneori slbticit %subspontan&. 5pecie pretenioas fa de condiiile staionale. La noi se de!.olt bine numai /n !onele cu climat blJnd cu ierni relati. dulci- fr geruri mari ,i cu /ng0euri puin frec.ente. GJnturile reci ,i uscate sunt defa.orabile. 4ste pretenios ,i fa de sol- .egetea! .iguros pe soluri bogate- cu umiditate suficient- constant asigurat %me!o0igrofit&. 2re temperament miClociu- re!ist mai bine la umbr decJt nucii e$oticitotu,i starea de masi. nuIi prie,te. Nn masi. poate atinge /nlimi mari- pJn la 3>m ,i formea! tulpin dreapt- cu coroan destul de strJns. Nn stare i!olat- rmJne obi,nuit mai scund ,i tulpina pre!int o serie de umflturi %gJlme&- iar coroana de.ine largglobuloas- cu ramificaii puternice. 5coara- mult timp neted- de culoare

132

argintieIcenu,ie- are numai la btrJnee un ritidom cenu,iuI/nc0is- cu crpturi rare. Nnrdcinarea este puternic pi.otant- rdcinile fiind crnoase ,i suculentea,a /ncJt puieii se transplantea! greu. 8dcinile laterale aCung la distane maride 12I1"m. LuCerii sunt .iguro,i- bruniI.er!ui- lucitori- glabri- au miros aromat ,i mdu.a larg- lamelar /ntrerupt %fig.113&. Mugurii cu sol!i negricio,i- sunt adeseori grupai cJte doi- suprapu,iO cei terminali mai mari- pJn la 7 mm- o.oidI globulo,i- iar cei laterali mici- sferici. Cicatricea frun!ei este mare- cu trei grupe de urme fasciculare. (run!ele imparipenatIcompuse- cu )I# %11& foliole opuseeliptice- asimetrice- de *I12 cm lungime- sunt acute sau acuminate- pe margini /ntregi- glabre- doar pe dos cu smocuri de peri mici la subsuoara ner.urilor. (lorile sunt unise$uatImonoice- amenii masculi negricio,i sau .er!iInegricio,i- pendenilungi de 8I1> cmO florile femele terminale- cJte 1I"- sesile- cu stigmate rsfrJntepurpurii sau .er!ui. 3rupele elipsoidale- de "I) cm diametru- au /n.eli, e$terior crnos- .erde- care la maturitate se crap neregulat ,i se desfac singure. 9uca o.oid- cu .Jrf scurt ,i suprafa br!dat neregulat- !bJrcit- /n.ele,te o smJn mare %mie!ul nucii&- incomplet desprit de doi perei subiri- pielo,i. 5mJnaacoperit de o pieli subire- este comestibil- plcut la gust- foarte nutriti.. Capacitatea germinati. *>I8>R. (ructific la .Jrste mici %8P12 ani& ,i aproape anual. Lstre,te .igurospuieii din smJn ,i mai ales lstarii cresc rapid /n primul an. Cre,terile se menin acti.e /n tineree- la 8 ani poate atinge 1m /nlime. Ca ,i celelalte Cuglandacee- nucul comun eman /n sol substane cu rol in0ibitor pentru alte specii. Conine substane tanante ,i puternic odorante- are puini duntori biotici- dar e sensibil fa de poluani. Longe.itatea pJn la 3>>P">> ani. 'mportana deosebit re!id din .aloarea remarcabil a lemnului- nucul comun este preuit pentru aptitudinile sale de specie decorati.. 3intre culti.arurile mai frec.ente se amintescK 5uglans regia cv. 9Pendula:3 5uglans regia cv. 9Purpurea:. 5e obine din smJn ,i lstari- se seamna toamna- dar la 5uglans regia se prefer semnturile de prim.ar- dup o stratificare de )P7 sptmJni /n pmJnt rea.n. Celelalte specii de nuci reclam aceea,i te0nologie de /nmulire ,i cultur.

133

5uglans nigra L. I nuc negru- nuc american 5pecie originar din sudIestul 2mericii de 9ord %fig.23&- unde se locali!ea! de preferin /n luci- dar urc adesea /n !onele colinare- la 3)>I">>m. La noi /n ar primele culturi de nuc negru au fost fcute la sfJr,itul secolului al ?'?Ilea- prin parcuri sau pduriIparc %la Comaro.a P Mangalia&. Cultura nucului negru se poate face cu bune re!ultate /n regiunile de cJmpie ,i coline %pJn la )>>m altitudine&- /n !onele cu climat blJnd- ferit de /ng0euri timpurii ,i tJr!ii- cu .eri lungi ,i clduroase. 8e!ist mai bine la ger decJt 5uglans regia- cre,teri acti.e reali!ea! numai pe soluri bogate- permeabileafJnate- bine apro.i!ionate cu apO nu suport soluri compacte. 2re temperament mai de lumin decJt nucul comun. Longe.itatea ">> ani. 2rbore de talie mare- care atinge ">I") %)>& m /nlime. <ulpina dreaptplin bine elagat- ritidom adJnc br!dat- brun /ntunecat. LuCerii sunt nelucitoripubesceni- cu muguri cenu,iiItomento,i. (run!ele imparipenatIcompuse- dar mai mari- pJn la "> cm lungime- cu foliole mai numeroase %1)I23&- o.atIlanceolatelung acuminate- neregulat serate pe margini- des pubescente ,i glanduloase pubescente pe dosO foliola terminal este mai mic %fig.11"&. (ructele- de asemenea- drupe sferice- uneori puin piriforme- cu /n.eli, crnos- .erde %la maturitate negru&- /ns pubescent ,i nede0iscentO nuca aproape globular- puin turtit- cu coaCa mai groas- mai adJnc ,i mai neregulat br!dat- foarte !bJrcit ,i foarte tare- conine un mie! ce se scoate cu dificultate %costeli.&. Constituie un e$celent arbore ornamental- este relati. re!istent fa de poluani din grupa o$i!ilor de sulf. 5e folose,te i!olat- pe alei sau /n grupuri. 5uglans cinerea L. I nuc american cenu,iu Originar din estul 2mericii de 9ord- unde arealul su se suprapune parial pe cel al nucului negru. La noi- utili!area /n cultura este mult mai restrJns fa de nucul negru- sIa folosit e$clusi. ca specie ornamental. 4ste ce.a mai re!istent fa de gerurile de iarn decJt ceilali nuci- sufer totu,i de pe urma de /ng0euri tJr!ii ,i timpurii. (a de condiiile din sol este mai puin e$igent. 2re temperament intermediar /ntre nucul comun ,i nucul negru. 2rbore de mrimea aI''Ia- pJn la 2> m /nlime %e$cepional pJn la 3> m&. <ulpina este destul de dreaptO scoara este cenu,ie- se pstrea! mult timp neted. LuCerii sunt pubesceni ,i glandulo,i /n tineree- iar mugurii- tomento,i- cei

13"

terminali foarte mari- de 12I18 mm- iar cei laterali cJte doi- suprapu,i- micio.oi!i- cel superior pedicelat. Cicatricea cu marginea superioar /ntreag ,i ciliat. (run!ele au 11I17 foliole- serate- pe dos glandulosIpubescente- lipicioase- ca ,i ra0isul- iar pe fa numai fin pubescente%fig.11)&. (ructele sunt o.oidIalungiteglanduloase- pubescente- .Jscoase- grupate cJte 2I) /n ciorc0ini pendeni. 9ucaalungit- /n patru muc0ii- cu .Jrful ascuit ,i coaCa foarte groas- este tare ,i neregulat br!datO se sparge e$trem de greu- iar mie!ul este puternic stri.it /ntre pereii despritori. 4ste un interesant arbore ornamental- /n regiuni de cJmpie ,i deal ale rii noastre. 5e folose,te i!olat- /n aliniamente sau grupe.

6enul Carya 7utt. %&icoria Raff.&

Cuprinde specii arborescente- cu luCeri .iguro,i- cu mdu.a continuO mugurii terminali mari- cei laterali- adeseori suprapu,i- cJte 2I3O frun!ele imparipenatIcompuse. (lorile unise$uatImonoice- drupa globuloas sau alungitde0iscent /n " .al.eO nuca- cu tegumentul adesea muc0iat longitudinal- cu mie!ul dulce sau amrui. +arya ovata %Mill.& :. :oc0 % icoria ovata ritt.& P carie- 0icor7 5pecie din sudIestul 2mericii de 9ord %fig.23&- areal asemntor cu nucul negru- introdus /n 4uropa din sec. al ?G''Ilea. La noi se gse,te /n parcuri dendrologice %5imeria- a!o,- Mi0e,ti&. 8eclam !one de cultur cu climat blJnd- cu amplitudini mici de temperatur la cJmpie ,i dealuri- re!ist destul de bine la ger- temperament de semiunmbr- cre,te bine pe soluri profunde- re.ene. Cre,te destul de /ncet /n tineree- lstre,te puternic. Longe.itate 3)> de ani- este sensibil la transplantare 2rbore de dimensiuni mari- /n patria sa de origine poate atinge /nlimi de "> m ,i grosimi de cca. 1 m. Nn masi. are tulpin dreapt- bine conformat ,i elagat. 5pre deosebire de nuc- ritidomul su- bine de!.oltat- se desface /n fJ,ii lungi. LuCerii anuali .iguro,i- pubesceni numai la /nceput- apoi glabri- au la ba! un inel pros caracteristic ,i mdu.a continu. Mugurii terminali sunt mari- de 13I 17 mm lungime- cu 3I" sol!i pro,iO cei laterali mai mici- stau suprapu,i cJte 2I3ca ,i la nuc. (run!ele imparipenate- compuse din cinci sau uneori- din ,apte foliole

13)

eliptice pJn la oblongIlanceolate- lungi de 1>I1) cm- pe margini serate ,i ciliatefoliola din .Jrf fiind mult mai mare %fig.11*&. 3rupele, sesile- sferice- de 3I* cm diametru- de!.olt un /n.eli, gros- de0iscent- care se crap regulat- /n patru .al.e de mrime asemntoare. 9uca- neted- lipsit de !bJrcituri- dar cu muc0ii longitudinale ,i cu o coaC mult mai subire /n comparaie cu a nucului- alburieI cenu,ieO are mie!ul dulce- comestibil. (ructific abundent- aproape anual- dar /n culturile de la noi puterea germinati. a seminelor este relati. mic. 5e /nmule,te /ns u,or prin lstari ,i draConi. 5e /nmule,te /ns u,or prin lstari ,i draConi. Nn primii )I1> ani cre,te mai lent- dup aceea cre,terea se intensific. 3ac se obine din smJn- nucile se stratific /n nisip rea.n ,i se seamn prim.ara /n februarieImartie. 5e recomand metoda 3unster P semnarea indi.idual /n recipiente /nguste ,i adJnci- care permit de!.oltarea pi.otului. Nn culturi la noi sIau introdus ,i alte specii de +aryaK +arya cordi)ormis %@angen0& :.:oc0- +arya illinoiensis %@angen0& :.:oc0. %+arya pecan&- +arya glabra %Mill& 5=eet.. 5e folose,te /n grupuri la marginea masi.elor.

6enul +terocar@a 8unt1.

Pterocarya pterocarpa %Mic0$& :unt0. %Pterocarya )raxini)olia 5pac0O Pterocarya caucasica C.2.Me7& 5pecie e$otic- originar din 2sia Central- la noi se culti. numai prin parcuri ,i grdini botanice. +refer climate montane- fr geruri prea mari ,i soluri umede- c0iar ml,tinoase- fertile. 8eali!ea! pJn la 3> m /nlime. 5coara are crpturi subiri. LuCerii sunt .iguro,i- .er!iImslinii- spre .Jrf puin pubesceni- cu mdu.a lamelar /ntrerupt. Mugurii nu!i- suprapu,i cJte 2I3- unii pedicelai- stau la distan mare fa de cicatriceO cei din .ecintatea cicatricei foarte mici- cel superior mai mare. (run!ele sunt imparipenatIcompuse- asemntoare cu cele de frasin- cu 11I21 foliole- de 8I 12 cm lungime- oblongIlanceolate- acutIserate- pe dos cu peri stelai %fig.117&. (lorile sunt monoice- /n raceme lungi- pendente- iar fructele sunt nuci foarte micicu /n.eli, subire- prelungit /n dou aripioare semicirculare- racemul fructifer a.Jnd /n total pJn la 2> cm lungime.

13*

5e /nmule,te u,or pe cale .egetati.- are cre,tere rapid- pre!int muguri pe rdcini. Nnmulirea se poate face din smJna- buta,i de rdcin- marcotaC prin mu,uroire sau draConi. 5emnatul se e$ecut imediat dup recoltare- sau prim.ara- dup o prealabil stratificare. 5e folose,te i!olat sau /n grupuriO /n (rana se folose,te ca arbore de aliniament pe str!i- deoarece frun!ele rmJn .er!i pJn toamna tJr!iu.

OR4'7UL S3L'#3L5S
(amilia S3L'#3#535 Mirbel.
6enurile Populus ,i ,alix- sunt foarte bogate /n specii arborescente ,i arbusti.e- rspJndire mare- din regiunile polare pJn /n !ona ecuatorial. Multe .egetea! pe malul apelor- re!ist la inundaii. 5alicaceele dispun de o mare capacitatea de regenerare- inclusi. pe cale .egetati. %lstari- buta,i- draConi sau marcote&. Nn general- simplitatea structurii florale %specii unise$uatIdioice&- u,urina diseminrii ,i marea capacitate de regenerare pe cale .egetati. sunt strJns corelate cu larga adaptabilitate a multora dintre speciile de plopi- slcii- care leIa permis s ocupe teritorii /nsemnate.

6enul Popu!us L.
Cuprinde apro$imati. 3) de specii- rspJndite /n maCoritate /n emisfera nordic- 2merica de 9ord- 4uropa- 2sia ,i nordul 2fricii. Muguri alterni- flori unise$uatIdioice- /n ameni pendeni. (ructele capsulese desfac /n 2I" .al.e- conin semine cu smocuri de peri albi- se coc de.reme %diseminarea prin maiIiunie&. 5eminele pot germina la scurt timp dup diseminare %c0iar /n cJte.a ore&.

137

5ecia Leuce 3ub7 Cuprinde specii de plopi albi ,i tremurtori- caracteri!ate prin scoara tulpinii mult timp neted- albicioas- .er!uie sau cenu,ie %doar arborii btrJni formea! ritidom&. (run!ele- subrotunde sau o.ate- uneori lobate. Capsulele sesile sau scurt pedunculate. Populus alba L. P +lop alb 5pecie indigen- se /ntJlne,te /n regiunile centrale ,i sudice ale 4uropei %fig.31&. La noi cre,te la cJmpie ,i dealuri Coase- de obicei prin luncile rJurilor- /n Lunca ,i 3elta 3unrii. +lopul alb denot o amplitudine climatic larg- de,i rmJne /n urma celorlali plopi indigeniO este e$igent fa de cldura esti.al- se situea! /n fruntea plopilor indigeni /n ce pri.e,te e$igenele fa de sol %are ne.oie de soluri profunde- afJnate- cu te$tura u,oar- umede&- re!ist la inundaii dar mai puin decJt slciile ,i nu suport apa stagnant. 2re temperament mai de umbr decJt plopul negru- rmJne totu,i o specie 0eliofil. 8eali!ea! dimensiuni mari %3>I3) m /nlime ,i peste 1-) m /n diametru&. <ulpina- groas- cilindic- putrnic ramificat- are scoara caracteristic- alb ,i neted pJn tJr!iu ,i ritidom pietros- adJnc br!dat- negricios la btrJnee. 5coara conine tanin ,i salicin /n cantiti mari. Nnrdcinarea este relati. profund- cu numeroase rdcini laterale. Coroana- ramificat .iguros ,i neregulat- destul de luminoas- dar mai bogat decJt la ceilali plopi. LuCerii anuali ,i mugurii tineri sunt acoperii cu un toment albiciosIcenu,iu. Mugurii sunt alterni- de 3I" mm lungime- o.oIconici- cu 3I) sol!i. (run!ele- lung peiolate- dimorficeK cele de pe luCerii lungi ,i de pe lstari de )I12 cm lungime- o.ate pJn la rotundIo.ate- 3I) palmatIlobate- acute- la ba! trunc0iate pJn la slab cordate- alb tomentoase pe dosO cele de pe luCerii scuri sunt mai mici- o.ate pJn la oblongi- pe margini numai sinuatIdinate sau lobulate- de asemenea- lungIpeiolate ,i tomentoase pe faa inferioar- dar de culoare cenu,ie. Nnflore,te de.reme- la /nceputul prim.eriiprin martieIaprilie. (lorile sunt unise$uatIdioice- de!.oltate /n ameni de )I7 cm lungime- cu sc.ame dinate- rar ,i lung ciliate pe margini %fig.118&. Capsulele se coc de timpuriu- prin mai- iar seminele sunt mici- numeroase- pre.!ute cu smocuri de peri lungi- albicio,i- ca de L.atMO se /mpr,tie imediat. +re!int dou .arieti mai importanteK

138

Populus alba var. pyramidalis % unge& 3ippel- cu port piramidal- scoara neted .erdeIcenu,iuIdesc0is- frun!e adJnc lobate- cu )I7 lobiargintii pe dosO Populus alba var. nivea %@illd.& 3ippel- cu frun!e albIcretaceu tomentoase pe dos. (ructific la .Jrste relati. mici- anual ,i abundent. 8e!ist relati. bine la inundaiiO re!istent la poluani. Longe.itate destul de mare- 2>>P3>> ani- dar dup 1>> P 1)> ani tulpinile de.in larg scorburoase. Ca arbore ornamental se poate utili!a cu bune re!ultate- /ndeosebi pe malul apelor. Populus tremula L. I plop tremurtor. 5pecie indigen- cu areal foarte larg /n 4uropa ,i 2sia %fig.31&. La noi se /ntJlne,te /ntrIun teritoriu e$trem de larg- urc pJn la 1*>>m /n molidi,uricoboar frec.ent la deal- cJteodat c0iar la cJmpie. 4ste mult mai puin pretenios fa de condiiile staionale decJt cel alb ,i negru. 8e!ist la asprimile climatul continental. 2re temperament pronunat de lumin. 4ste o specie rustic fa de condiiile climatice- este o .eritabil specie pionier. (a de sol are pretenii mici- fr a se compara totu,i cu pinul sil.estru sau mesteacnul. 9u este un arbore tipic de lunc- cre,te pe soluri de pant- la munte sau deal. Gegetea! destul de acti. ,i pe soluri srace- acide- srturoase sau alcaline- apare foarte rar pe solurile e$puse uscciunii. 5ub aspect morfologic- plopul tremurtor este obi,nuit- arbore de dimensiuni miClociiO numai /n staiuni fa.orabile poate fi arbore de mrimea 'pJn la 3> m. 5istemul radicelar este superficial- dar bogat /n ramificaii subiri ,i mult /ntins lateral- din care draConea! puternic. <ulpina este dreapt- cu scoara albicioasI.er!uie- netedO /n partea inferioar- la .Jrste mari- formea! uneori ritodm gros- de culoare negricioas. Coroana- o.oidal sau larg cilindrictransparent- afJnat- bine elagat- este compus din puine ramuri groase. LuCerii sunt obi,nuit- glabri- mai rar sericeu pro,i- bruniIro,cai ,i lucitori. Muguriiconici- bruniIro,cai- cu .Jrful ascuit- apropiai de luCer- sunt foarte lucitori- mai mari decJt la plopul alb- de *I7 %1>& mm lungime- cu 3I" sol!iO cei floriferi sunt globulo,i. (run!ele dimorficeK cele de pe luCerii lungi sunt subrotunde sau lat

13#

o.ate- de "I8 cm diametru sau lungime- la .Jrf acute sau rotunCite- la ba! trunc0iate- rotunCite sau slab cordate- pe margini inegal seratIcrenate- glabre- cu peiol puternic comprimat- lung de pJn la 8 cm %de aceea- se mi,c la cea mia mic adiere de .Jnt&O cele de pe lstari sunt mai mari- de pJn la 1) cm lungimeo.atItriung0iulare- cordiforme- proase pe dos %fig.11#&. Nnflore,te de timpuriu/naintea /nfrun!irii. 2menii sunt mari %1>I1) cm lungime&- foarte pro,i- cu sc.ame laciniate ,i lung ciliate. Capsulele se coc la sfJr,itul lunii mai. 5eminele se /mpr,tie rapid- la distane foarte mari. 2Cunge la maturitate de timpuriu- dup 2> de ani- fructific aproape anual ,i abundent. 3raConea! puternic- lstre,te realti. slab. Cre,terile sunt foarte acti.e /n tineree. Longe.itate mica- *>I8> ani. Dona central a tulpinii putre!e,te de.reme. 5e cunoa,te Populus tremula var pendula, arbore mascul. Nn spaii .er!i- de,i specie e foarte decorati.- poate de.eni in.adant. Populus x canescens %2it.& 5m. %Populus tremula x Populusalba var. nivea& P plop cenu,iu. Bibrid natural- la noi- apare sporadic /n 3elta 3unrii sau /n luncile rJurilor interioare. 4ste mai puin e$igent fa de sol ,i re!ist pe nisipuri srturoase- relati. uscate esti.al %Lacul 5rat&. 2rbore de mrimea '- de pJn la 3> m /nlime- cu caractere mai apropiate de plopul albK luCerii- mugurii ,i frun!ele cu toment- dar de nuan cenu,ie %fig.122&O frun!ele de pe luCerii lungi se aseamn cu cele de pe luCerii scuri ai plopului alb %o.ate- sinuatIdinate- sau lobulate- cenu,iiItomentoase pe dos- cu peiol tomentos- dar mult mai puin turtit decJt la plopul tremurtor&O cele de pe luCerii scurii sunt subrotunde- pe dos glabrescente- cenu,iiI.er!ui.

1">

5ecia Aigeiros 3ub7 'nclude plopii negrii ,i 0ibri!ii dintre ei. 8itidomul se formea! de timpuriu ,i adeseori- este negricios- adJnc br!dat. Mugurii mari- cu miros aromat cleio,i. (run!ele .er!i- glabre pe ambele fee. Capsule e.ident pedicelate. Populus nigra L. P plop negru- plut 2rbore indigen- rspJndit /n 4uropa ,i 2sia- pe teritoriu asemntor celui ocupat de plopul alb %fig.31&. Nn ara noastr cre,te prin lunci ,i depresiuni umedela cJmpie ,i coline. 4ste folosit /n aliniamente deIa lungul ,oselelor. 3in punct de .edere al cerine ecologice se apropie mai mult de plopul albdar este totu,i mai puin pretenios fa de clim- este mai re!istent la geruri- ,i are pretenii mai reduse fa de cldura din se!onul de .egetaie. 5ub aspect edafic este mai puin e$igent- suport soluri mai compacte ,i argiloase. <emperament pronunat de lumin. 4ste arbore de mrimea '- cu /nlimi pJn la 3>I3) m ,i diametre de peste 1m. <ulpina este de!.oltat adeseori neregulat- cu umflturi /nspre ba! P aglomerri de muguri dormin!i din care lstre,te abundent. +e poriuni acoperite de alu.iuni apar rdcini ad.enti.e. 8itidomul negricios- adJnc br!dat- gros- este format de timpuriu. Coroana este asimetric- larg- neregulat- iar luCerii sunt rotun!i- glabri- galbeniI.er!ui- cu muguri caracteristici- mari- de 1I2 cm lungimeconiciIalungiiIascuii- galbeniI.er!ui- apropiai de luCer- numai cu .Jrful puin recurbat spre e$terior- .Jsco,iIaromatici %cei floriferi sunt o.oi!i ,i stau mai deprtai de luCer&. (run!ele sunt lung peiolate- rombicIo.ate- lung acuminate- la ba! latIcuneate sau e.ident cuneate- pe margini mrunt crenatIserate- iar pe dos glabre ,i de culoare .erdeIpalidO cele de pe bra0iblaste au dimensiuni ce.a mai reduse- iar la ba! sunt trunc0iate sau rotunCite %fig.12>&. Nnflore,te prin martieI aprilie- cu 2I3 sptmJni /nainte de /nfrun!ire. 2menii masculi ating "I* cm lingime- iar cei femeli au 1>I1) cm. 5c.amele mici- laciniate- glabre- cad de timpuriu. Capsulele- de 7I# mm lungime- sunt o.oide- drepte- lung pedicelate. +lopul negru pre!int unele .arieti sau .arieti de cultur %culti.are&K Populus nigra L. cv. 'talica %P. nigra pyramidalis % or;0& 5pac0& P plop negru piramidal. 4ste arbore de pJn la 2) m /nlime- cu port caracteristic- piramidalI columnar- tulpina canelat la ba!- scoara cenu,ieInegricioas- ,i ritidomul adJnc

1"1

br!dat longitudinal. Mugurii sunt mici- de pJn la *I7 mm- tot lipicio,i- /ns mai puin apropiai de luCer. (run!ele- mai mici- rombicIo.ate- mai scurt acuminate. Caracteristic este faptul c se /ntJlnesc aproape numai la e$emplare mascule. Populus nigra L. cv. Thevestina 6P.n. thevestina %3ode& algerian 2rbore de pJn la 3> m /nlime- cu tulpina dreapt- canelatcaracteristic datorit scoarei pronunat albicioase- netedeO ritidomul format la .Jrste /naintate- este subire- cenu,iu- cu crpturi relati. regulate. Coroana /ngust piramidal- rar- are ramuri subiri. LuCerii glabri- cilindrici- galbeniIdesc0is. (run!ele- triung0iularIo.ate- de *I8 cm lungime- acuminate- la ba! rotunCite- pe margini crenatIserate- sunt glabre ,i de culoare .erdeIdesc0is. Nnfrun!e,te aproape cu dou sptmJni mai tJr!iu decJt P. n. cv. 'talica. 2menii sunt de 3I) cm lungime- cu sc.ame glabre- laciniate- c!toare /n timpul /nfloriri. 5e cunosc numai e$emplare de se$ femel. 5e poate /nmuli u,or prin but,ire. (ructificaia coacerea ,i diseminarea ca la plopul alb. 3raConea! slab dar lstre,te ,i se but,e,te cu u,urin. Cre,terea acti. de la .Jrste mici. Longe.itatea 3>>I">> ani. Populus canadensis Moenc0 %Populus x euramericana& I plopi euramericani- plopi negri 0ibri!i- plopi de Canada 8e!ultai din 0ibridarea plopului negru european cu plopi negri americani %Populus deltoides Mars0. I Canada&. (a de condiiile staionale se do.edesc /n general mai pretenio,i /n comparaie cu plopii indigeni- iubitori de cldur- re!ist bine la inundaii cu apa curgtoare dar nu ca slciile. 9u tolerea! apa stagnant. Nn general- caracterele morfologice definitorii ale plopilor negri 0ibri!i sunt. LuCerii .iguro,i- obi,nuit muc0iai- glabri sau dispers pubesceni- cu cicatrice mari- trilobate- muguri asemntori ca form ,i mrime cu ai plopului negru- dar ce.a mai /ndeprtai de luCerO frun!ele au forme ,i mrimi .ariabile- mai adesea /ns deltoide- cu ba!a trunc0iat- larg cordat sau foarte larg sagitat- mai rar lat cuneat- cu marginea ciliat la /nceput ,i cu una sau dou glande ro,cate la ba!a limbului %fig.123&. 5c.amele sunt laciniate ,i cad /n timpul /nfloriri. Culti.are larg creditateK Populus canadensis cv. ,erotina, de se$ brbtesc- cu coroana piramidalO ean& P plop

1"2

Populus canadensis cv. "obusta, de se$ brbtesc- coroana /ngust- apoi largO Populus canadensis cv. "egenerata- de se$ femeiesc- coroana piramidalO Populus canadensis cv Marilandica P se$ femeiesc- coroana foarte largO Populus canadensis cv. .ugenei, de se$ brbtesc- coroana /ngustI piramidal. Cre,teri e$cepional de rapide- se situea! /n frunte arborilor repede cresctori indigeni sau e$otici introdu,i la noi. 3estul de re!isteni la poluare. 5ecia Tacamahaca 5pac0 Cuprinde plopii balsamiferiO au frun!e ,i muguri cu miros aromatic. Populus simonii Carr. P plop c0ine!esc Originar din C0inei nordic. La noi se culti. /n scop ornamental /n aliniamente intra.ilane sau e$tra.ilane- ca arbore i!olat- /n buc0ete- /n parcuri. 8eali!ea! /nlimi de 1)I2> m- tulpina fiind dreapt- iar coroana /ngusto.oidalIpiramidal. LuCerii sunt u,or muc0iai sau rotun!i- glabri- bruniIro,cifoarte fle$ibili- cu muguri lungi- recurbai puternic ,i .Jsco,i. (run!ele- de )I1> %12& cm lungime- o.ate sau obo.ate- pieloase- cu .Jrful acuminat ,i ba!a cuneat pJn la rotunCit- pe margine fin crenatIserulate- pe dos .er!uiIalbicioase- cu luciu metalic %fig.12"&. (oarte ornamental este Populus simonii var )astigiata P coroana tipic piramidal- frun!ele mai mici. Populus trichocarpa <orr. 4t 6ra7 P plop balsamifer Originar din .estul 2mericii de 9ord. La noi- culturi e$perimentale /n staiuni premontane- fiind re!istent la ger. 5e but,e,te u,or. 8eali!ea! /nlimi de pJn la *> m. LuCerii sunt glbuiIbruni- glabri sau fin pubesceni- cu muguri mari- coniciIalungii- ascuii la .Jrf- .Jsco,iIaromatici. (run!ele- lungi de 8I1" cm- rombicIo.ate- acuminate- la ba! rotunCite sau slab cordate- pe margine fin crenatIserate- .er!i /nc0is ,i lucitoare pe fa- albicioase sau ruginii pe dos %fig.12"&. Nnmulirea- prin semine la speciile care nu but,esc u,or %plopul albplopul tremurtor&O semnatul se face imediat dup recoltare- se taie ramuri cu fructe /nainte de desfacere ,i se in /n ap. +rin buta,i lignificai- direct /n terenbuta,ii de Populus alba var. pyramidalis se plantea! /n rsadnie- buta,ii se

1"3

recoltea! prim.ara timpuriu- la temperaturi de peste > >C. Culti.arurile se obin prin altoire P Populus alba var. pyramidalis pe buta,i /nrdcinai de plop 0ibrid in decembrieO /n teren- iar Populus alba var. pendula pe trunc0i de Populus alba. 5e folose,te /n aliniamente- pe cile rutiere %plopul negru&- uneori pe str!i ,i /n amenaCri peisagistice- /n grupe- masi.e- perdele ,i plantaii de /n.er!ire rapid. 5e prefer arborii masculi /n localiti.

657UL Sa!ix
Cuprinde apro$imati. 3>> de specii la care se adaug .arieti ,i forme 0ibride. 8epre!entanii acestui gen- arbori- arbu,ti- arbu,ti pitici sau subarbu,ti rspJndii pe tot globul- cu precdere /n emisfera boreal pJn la limita latitudinal ,i altitudinal. 5pecii cu luCeri nete!i ,i fle$ibili. Mugurii au un singur sol! aparentfrun!e lanceolate- peiolate sau sesile- pe margini obi,nuit serate sau crenate- mai rar /ntregi- cu stipele persistente. (lori unise$uat dioice- grupate /n ameni- de regula ereci. +oleni!area se face prin insecte. (ructele sunt capsule bi.alente ,i se coc /n maiIiunie. 5eminele sunt mici cu smocuri lungi de peri albi. (ructificaie este abundent ,i anual- seminele /ncolesc rapid- dar puterea germinati.a se pstrea! cel mult o lun. ,alix alba L. I salcie alb Cea mai repre!entati. specie indigen a genului- cu rspJndire foarte larg /n 4uropa- aCunge pJn /n 2sia Central %C0ina- Bimalaia&- limita latitudinal *2I*"b ,i 2frica de 9ord %fig.32&. La noi este o specie comun la cJmpie- /n special /n lunca inundabil- /n lungul .ilor urc la dealuri. 5alcia alb are o amplitudine termic larg- re!istent la geruri mari ,i la /ng0euri timpurii sau tJr!ii- manifest pretenii mai mari fa de cldura din se!onul de .egetaie. +refer soluri afJnate sau moderatIcompacte- se acomodea! mult mai bine decJt plopii euramericani pe soluri argiloase. 5e situea! /n fruntea speciilor lemnoase indigene /n pri.ina suportrii inundaiilor de lung durat. 2re temperament pronunat de lumin. Nn general este arbore de pJn la 1>I1) m- dar poate atinge uneori ,i /nlimi de 2>I2) m. Nn !onele frec.ent inundabile formea! rdcini aeriene la /nlimi mari pe tulpin- pJn la ni.elul ma$im al apelor de inundaie. 3up

1""

retagerea apelor- poriunile respecti.e de trunc0i de.in foarte caracteristicerdcinile aeriene rmJnJnd suspendate ca ni,te LmustiM. Nn general tulpinile sunt defectoase- sinuoase. 8itidomul este cenu,iu- adJnc crpat- format de la .Jrste mici. Coroana este neregulat- globuloas- rar- iar luCerii sunt fle$ibilisubiri- .er!iIglbui sau bruni- alburiuImt,o,iIproi /n tineree. Mugurii- micialungii- alipii de luCer- glbuiIro,cai. (run!ele lanceolate- lungi de "I1> cm ,i late de 1I2 %3& cm- au .Jrful acuminat ,i marginile mrunt serate- la /nceput argintiuImtsosIsericeu proase pe ambele fee- iar la maturitate proase numai pe dos sau deIa lungul ner.urii medianeOstipele cad de timpuriu %fig.12)&. (lorile dioice- cu sc.ame proase- albe- cele mascule /n ameni glbui- cu dou staminecele femele /n ameni .er!i- cu o.arul glabru- la ba! cu o singur gland nectarifer. Nnflore,te la /nceputul lunii aprilie- o dat cu /nfrun!irea. Capsulele se coc prin maiIiunie- iar seminele /ncolesc rapid- c0iar pe ap. +re!int a serie de .arietiK ,alix alba var. vitellina %L& 5to;es- cu luCeri elastici ,i subiri- galbeni sau galbenIro,cai %/n rc0itrii&,alix alba var. splendes 6argentea&- cu frun!e argintii mtsosIproase pe ambele fee- foarte decorati.e- spontan %la altitudini mari&O ,alix alba ). vitellina pendula 8e0d. (ructific de timpuriu- anual ,i abundent. 5emini,urile %reni,uri& apar repede dup ce se retrag apele- sunt foarte dese. 5e /nmule,te bine ,i pe cale .egetati. din lstari %din trunc0iuri dup tiere&- buta,i ,i sade %buta,i de dimensiuni mari de 2I2-) m lungime ,i diametrul de ) cm&. Cre,terea este accentuat- la 2> de ani atinge /nlimi de 1>I2> m. La .Jrste mici producia de lemn este ridicatO cre,terea /n .olum a celor mai producti.e arborete este de 2> m3^an^0a. Clone selecionate cu o producti.itate de 2) m3^an^0a- au fost obinute prin programe speciale de ameliorare. Longe.itate sc!ut- 8>P1>> aniO uneori putregaiul ,i scorburile apar la .Jrste mici 8I1> ani. D.oaiele de salcie alb sau de amestec cu plopi sunt asociaii cu structur ,i configuraie aparte- /ncadrate /n ecosisteme specifice luncior rJurilor. Nn acest sens /n lume re!er.aia biosferei 3elta 3unrii ocup un loc deosebit. Lemnul are albun /ngust ,i duramen brunIro,cat- este u,or dar nu este durabil- este folosit /n industria celulo!ei la c0ibrituri sau +2L ,i lemn de foc- din coaC se poate e$trage tanin- din ramurile tinere se pot face /mpletituri.

1")

+e depo!ite alu.iale ,i prolu.iale sau terenuri alunectoare este introdus ca o specie ameliorati.. ,alix )ragilis L. I salcie plesnitoare 5pecie indigen- cu rspJndire asemntoare cu salcia alb- ce.a mai restrJns %fig.32&. _i /n pri.ina cerinelor ecologice se aseamn cu salcia alb. +refer /ns climate mai rcoroase esti.al- este mai bine adaptat la soluri grele ,i acide ,i are temperament mai de umbr. 8eali!ea! /nlimi de pJn la 2> m. LuCerii- relati. gro,i- .er!ui pJn la bruniI.er!ui- glabri- lucitori- se rup cu u,urin- plesnind din locul de inserie pe ramur. Mugurii- brunIdesc0is spre ba!- negricio,i spre .Jrf- obtu!i sau aproape ascuii- stau alipii de luCeri- pe pernie proeminente. (run!ele sunt oblongI lanceolate- cu lungimea de *I1* cm ,i limea de 1-)I3 cm- prelungIacuminate- lat cuneate la ba!- pe margini mruntIglandulosIserate- pe fa, .er!iIlucitoare- pe dos .er!iIdesc0is sau albstrui- cu 1I2 glande proeminente la ba!a laminei %fig.127&. (lorile mascule sunt dispuse /n ameni de cca. ) cm lungimeO amenii femeli au pJn la 7 cm lungime- lung proase ,i cu dou glande nectarifere. 2par /nainte de /nfrun!ire. 5alcia plesnitoare se culti. mai rar /n rc0itrii- /mpletiturile reali!ate sunt grosolane. ,alix caprea L. I salcie cpreasc- io.. 5pecie european ,i asiatic- cu rspJndire foarte larg- aCungJnd la limita latitudinal a pdurilor- apro$imati. 7>> latitudine nordic %fig.32&. La noi este o specie des /ntJlnit la munte ,i la deal- sporadic coboar pJn la cJmpie. 5e instalea! u,or /n poieni- pduri rrite- tieturi- talu!uri- pe drumuri forestiere- pe li!ier. 4ste o specie care in.adea! puternic- prin urmare ste ,i o specie pionier care uneori se asocia! cu mestecnul ,i plopul tremurtor. Manifest pretenii reduse fata de condiiile staionale ,i mai ales fa de clima. 5uport climatele cele mai aspre din regiunile e$trem nordice sau subalpine. Cre,te pe soluri de la uscate la ml,tinoase- dar este mai puin adaptat decJt salcia alb la inundaii mari de lung durat. 2re temperament de lumin. 4ste un arbust sau arbore de mrimea a '''Ia %pJn la 1> m /nlime&- cu tulpina strJmb ,i scoara neted /n tineree- cenu,ieI.er!uie- apoi cu ritidom subire- neregulat crpat. Coroana este neregulat- /ntrerupt- rar. LuCerii bruniI

1"*

ro,cai sau .er!uiIglbui- cenuiiIpro,i numai /n tineree- apoi glabri- lucitori. Mugurii o.oIconici- comprimai- glbuiIro,cai- la /nceput tomento,i- apoi glabriO se desc0id prim.ara foarte de.reme. (run!ele- albItomentoase pe dos- cu peioli de pJn la 2 cm lungime- groase- cu .Jrful acut- puin rsucit sau curbatO u marginea /ntreag sau slab ,i neregulat sinuatIdinat- ner.urile foarte proeminente- a,a c limbul este /ncreit %fig.12*&. (lorile- /n ameni ereci- apar /naintea /nfrun!iriO cei masculi o.oi!i- cu stamine galbene aurii- cei femeli cilindrici- cu o.arele .er!ui- proase. Nn primii ani manifest o capacitate de concuren ,i cre,teri acti.ede.enind in.adant. ,alix caprea .a fi tiat la inter.eniile sil.iculturale. 3ac regenerarea natural se reali!ea! greu- la adpostul salciei cpre,ti se pot instala specii de ba!. Lemnul este mai re!istent decJt cel al celorlalte specii de slcii- duramenul de culoare ro,cat mai greu- mai tare- se poate utili!a doar pentru pari de gardfascine- araci- cercuri de butoaieO scoara conine tanin. 3intre .arieti ,i forme amintimK ,alix caprea mas- form brbteasc cu ameni galbenIauriiO ,alix caprea ). pendula, form brbteasc de talie mic- cu ramuri scurt arcuite- pletoase ,i ameni galbeni. ,alix silesiaca @illd. I salcie cpreasc de munte 5pecie originar din alcani ,i Carpai- /ntJlnit la noi /n regiunile montane ,i subalpine- pJn dincolo de limita altitudinal a pdurilor- pe marginea pJraielor- /n tieturi ,i turbrii- oc0iuri din pduri ,i rari,ti. Ca ,i ,alix caprea este o specie pionier- cu amplitudine ecologic largfiind mai re!istent la ger ,i /ng0euri. 5e deosebe,te de ,alix caprea- destul de greu- toti,iK frun!ele au peiol mai scuri- eliptice- cuneatI/nguste- %*P12cm lungime&- pe fa glabre- /n tineree ro,ietice la maturitate compet glabreO florile femele au un o.ar glabru. +re!int numai importan naturalistic ,i de protecie a solului.

1"7

,alix viminalis L. I rc0it 5pecie indigen- eurasiatic- se /ntJlne,te sporadic /n luncile rJurilor/ncepJnd de la cJmpie pJn la dealuri uneori cu rc0ita ro,ie. 4ste una din cele mai .aloroase specii de rc0it- rc0itriile intr /n producie c0iar din primul an- randamenul ma$im se obine dup 2I3 ani dac /ntreinerea este corespun!toare solurile bogate ,i irigate produce 2> t^0a. +refer soluri bogate cu 0umus- rea.ene- /n luncile rJurilor dar reali!ea! cre,teri acti.e ,i pe soluri grele lutoase ,i lutoIargiloase. 5pecie arbusti.- de pJn la * m /nlime- cu luCerii lungi- ereci- foarte fle$ibili- .er!ui sau brunIglbui- cenu,iiIpubesceni la /neput. Mugurii sunt inegali ca mrime- cel puin dublu de lungi decJt lai- albicio,iIpro,i- cu .Jrf obtu!adeseori curbat- comprimai pe luCer- uneori cJte doi deasupra cicatricei. (run!ele lanceolate- de 8I1) cm lungime ,i >-)I1-) cm lime- au limea ma$im /n Cumtatea inferioar- sunt la .Jrf prelung acuminate- cu marginea /ntreag sau neregulatIsinuat- u,or rsfrJnt- pe dos albIcenu,iuIproase- lucitoare- cu peri alipii ,i cu ner.ura median proeminent ,i galben. 2menii apar /naintea /nfrun!irii- pre!entJnd sc.ame brune- bruneIglbui- sericeuIproase ,i cJte o singur gland nectariferO o.arul are stil lung ,i stigmate di.ergente. Uneori frun!ele cad /n augustIseptembrie dac sunt afectate de finare. CJteodat nuielele .or fi despicate din cau!a grosimii mai mari pentru /mpletituri sau acestea .or fi folosite drept sc0elet pentru mobilier de rc0it. 4ste o specie preuit pentru .aloarea sa ornamental datorit frun!i,ului decorati.. ,alix elaeagnos %,. incana& P rc0it alb. 5pecie auto0ton originr din centrul ,i sudul 4uropei- 2sia Mic. La noi apare sporadic la munte- pe prundul apelor ,i pe conurile de deCecie ale torenilor/n !o.oie de Alnus incana. 4ste un arbust de * m /nlime- ramurile sunt subiri- erecte- fragile- luCerii la /nceput cenu,iu tomento,i apoi glabrii- bruni- frun!ele linear lanceolate "I1> cm lungime ,i 1 cm lime- /ngustate spre .Jrf- cu marginea /ntreag- numai spre .Jrf mrunt serate. La /nceput tomentoase mai tJr!iu tomentoase doar pe faa inferioar- ner.ura median este galben. 4ste numai un element floristic- importan redus.

1"8

,alix cinerea L. P !log. 5pecie cu areal larg- rspJndit /n 4uropa- 2sia ,i 2frica de 9ord. 5pecie 0igrofit- de staiuni cu ap stagnant sau /ncetIcurgtoare. +oate fi utili!at /n !onele .er!i pe marginea apelor ,i ofer o imagine plcut /n timpul /nfloririi %fig.128&. ,alix purpurea L I rc0it ro,ie. 5pecie indigen eurasiatic- la noi apare pe prundi,urile rJurilor- /n locuri ml,tinoase ,i c0iar pe stJncrii umede- de la cJmpie pJn /n !ona montan. 5e culti. /n rc0itrii dar nu este producti.- nuielele subiri se folosesc la /mpletituri fine. +refer soluri nisipo.argilose- umede- re!ist relati. bine la uscciune. 5pecie arbusti.- pJn la " m /nlime- luCeri subiri- elastici- ro,iiIpurpurii sau galbeni %fig.128&. (orme ,i .aritiK I I ,. p. var. purpurea cu frun!e /ngust lanceolate sau lineare cuneate- apare foarte des la noi. ,. p. var. lambertiana cu frun!e obo.ate sau oblongi- la ba! rotunCite. 5e remarc prin .alenele de specie ornamental- datorit coloritul luCerilor- iar frun!ele persist pJn toamna tJr!iu. ,alix pentandra L. 5pecie eurasiatic- rspJndit /ntre "2I7> b latitudine nordic de clim temperat ,i boreal. La noi apare /n nordul ,i estul <ransil.aniei- /n !ona de coline pJn /n cea subalpin- /n mla,tini- turbrii- pe malul apelor. +refer staiunile reci ,i umede. 2rbust de 3 m %e$cepional 1> m& cu luCeri glabri lucitori- brun ro,caifrun!e eliptice- late de 2I" cm- pe fa .er!i lucitoare- pe dos mai desc0iselipicioase- aproape pieloase %(ig.18>&. 9uielele sunt fragile- calitatea este slab.

1"#

,alix trianda 6,alix amygdalina L.7 P salcia cu frun! de piersic. 5pecie eurasiatic. La noi apare pe malul apelor- prin lunci ,i !.oaie de la cJmpie ,i deal- suport soluri ml,tinoase %0igrofit- ultra0igrofit&- apare sporadic la munte. 2rbust pJn la ) m /nlime- scoara cu miros de migdal- luCeri muc0iaigalbenIro,cai- glabri- frun!e .erdeI/nc0is pe fa- .erdeIalbstrui pe dos- glabre %fig.13>&. 4ste culti.at /n rc0itrii- nuielele decoCite sunt folosite la reali!area /mpletitutrilor albeO este cea mai longe.i. ,i producti. rc0it 2> t^an^0a- re!ist la boli ,i atacul insectelor. ,alix rigida P rc0ita american. 4ste culti.at la noi ca specie de rc0itrie- nuielele fiind de o calitate foarte bun ,i producia de 2> t^an^0a. 9uielele fle$ibile foarte bune se obin pe soluri moderat fertile- pe soluri foarte fertile cre,te lu$uriant ,i mldiele de.in prea groase. 2rbust de pJn la " m /nlime- luCeri bruni- frun!e o.atIlanceolate sau oblongIlanceolate de 1>I1) cm lungine ,i 2I" cm lime- cu .Jrf acut ,i ba! cordat- pe margine serate- relati. groase- rigide. ,alix rosmarini)olia L. P salcie tJrJtoare de nisipuri. 5pecie eurasiatic- din regiunile reci ,i temperate- specie indigen locali!at sporadic pe terenuri nisipoase- umede- /n turbrii de cJmpie ,i mla,tinipJn la munte. 2mplitudinea cerinelor fa de trofocitatea solului este mareprefer soluri cu mult umiditate %me!o0igrofilI0igrofit&. 2rbust pJn la 1 m- luCeri subiri %fig.13>&- frun!e mici %2I)cm& ,i /nguste %2I8mm&. 5pecie de importan redus dar poate s fie folosit la fi$area nisipurilor mobile. ,alix babylonica L. salcie pletoas- plJngtoare. 5pecie e$otic- originar din 'ran ,i C0ina- se /ntJlne,te la noi numai ca arbore ornamental. 2tinge pJn la 1) m /nlime- a.Jnd ramurile ,i mai ales luCerii foarte lungi- fle$ibili- glbui- complet glabri ,i lucitori- pendeni- uneori aCungJnd pJn

1)>

la pmJnt. (run!ele sunt glabre- /ngustIlanceolate- de 8I1* cm lungime- pe dos de un .erdeIcenu,iu %fig.128&. 5pecie e$trem de decorati.- fiind frec.ent utili!at prin grdini- parcurimai ales /n locuri mai umede. ,alix matsudana :oit!. I salcie Capone!. Originar din C0ina ,i Corea- este de mrimea a '''Ia- cu ramuri erectetortuoase %,alix matsudana ). tortuosa Gilm.& sau pendente %,alix matsudana ). pendula C.:. 5c0eid.&- frun!e /ngustIlanceolate- albstruiIalbicioase pe dos. ,alix reticulata I salcie pitic. 5pecie indigen cu areal subalpin /n Carpai- cre,te la altitudini mari- /n staiuni cu !pe!i abundente. 3imensiuni mici%pJnla 2> cm&- cu tulpini ,i ramuri culcate. (run!e .er!i iarna- mici %1P3cm&- subrotunde sau o.ate- marginea u,or rsfrJnt- pe fa .er!i /nc0is- pe dos caracteristice- alburii- cu ner.uri proeminente- ro,iatice- alctuind o reea deas. 'mportan numai naturalistic. ,alix retusa L. I salcie pitic. 5pecie indigen cu areal european- /n etaCul alpin ,i subalpin. 5e instalea! pe stJncrii ,i gro0oti,uri alpine. 2Cunge la 3>cm /nlime- pre!entJnd tulpini noduroase- tJrJtoare sau ascendente. LuCeri glabrii- frun!e mici- foarte .ariabile- blabre- lucitoare pe ambele fee. <oate speciile din genul ,alix lstresc bine ,i se but,esc u,or- e$ceptJnd ,alix caprea- care draConea!. Nnmulirea- prin buta,i lemnificaiO prin altoire- de obicei pe ,alix viminalis, iarna- iar prim.ara se plantea! /n teren- altoiul tutorea!. 5e folose,te i!olat- /n grupuri sau /n componena masi.elor- /n po!iii bine luminate.

1)1

OR4'7UL UR:'#3L5S
(amilia MOR3#535 Lindl.
6enul Morus L.
2rbori ,i arbu,ti originari din 2sia- 2merica de 9ord ,i 2frica. 5peciile din acest gen au muguri mici- sol!o,i- dispu,i spiralat sau distic. Cicatricele subrotunde- cu numeroase urme fasciculare- frun!e simple- /ntregiserate- dinate sau lobate- de multe ori asimetrice. (lori unise$uatImonoice sau dioice- grupate /n ameni pendeni- sunt de tipul patru- fructul este o soro!- cu un /n.eli, crnos pro.enit din modificarea perigonului- fructele re!ultate dintrIo inflorescen- alctuiesc un fruct compus- sincarp- comestibil- cu maturaie anual %iunie&. 0orus alba L. P dud. 5pecie subspontana originar din C0ina ,i Eaponia. 'ntrodus /n 4uropa de peste 1>>> ani- sIa e$tins pJn la latitudinea de ))>. La noi este culti.at la cJmpie ,i dealuri- poate s apar ,i slbticit. 3in punct de .edere ecologic- sIa do.edit foarte pretenios fa de cldurO re!ist bine la ger ,i secet %.egetea! /n staiuni de sil.ostep ,i step&- dar este sensibil fa de /ng0eurile timpurii care afectea! luCerii insuficient lignificai. 4ste puin e$igent fa de troficitatea solului ,i suport terenurile bttorite din isla!uri- din curi- dar se de!.olt mult mai bine pe soluri u,oare- afJnate- re.ene. 'nundaiile trectoare sunt suportate- dar e.it solurile ml,tinoase. <emperament de semiumbr- are ne.oie de protecie /n tineree- cre,te bine ,i /n plin lumin. 2rbore de mrimea a '''Ia- pJn la 1) m /nlime, cu tulpina dreaptscurt- ramificat de la mic /nlime. 5coara brunIcenuie- ritidom format de timpuriu- cu crpturi largi. Coroana globular- format din ramuri lngi- cu numeroase ramificaii secundare- are luCerii !.eli- bruniIcenuii- glabri sau slab pubesceni. Mugurii sunt mici %3 mm&- o.oi!i- glabri ,i cicatrice mari. (run!ele sunt o.ate sau eliptice- de *I18 cm lungime- /ntregi sau cu 3I) lobi asimetrici- pe margini neregulat serate- cu .Jrful acut sau scurt acuminat- iar ba!a u,or cordat sau rotunCitO sunt subiri- pe fa, glabre- netede- iar pe dos glabre sau r!leI pubescente pe ner.uri- cu peioli lungi de 1I) cm %fig.133&. (lorile, unise$uatI

1)2

monoice sau dioice- apar /n mai. (ructele- de 1I2-) cm lungime- alb ro,ietice ,i c0iar negricioase- stau pe pedunculi de aceea,i lungime cu duda- comestibiledulci. Lemnul cu duramen galbenIbrun sau brunIro,cat- tare- re!istent- durabil- se lustruie,te frumos- este utili!at /n tJmplrie- arti!anat- dogrie. Nn culturi ornamentale se /ntJlne,te 0orus alba ). pendula, de obicei are dimensiuni arbusti.e- cu ramuri subiri- pendenteO 0orus alba ). constantinopolitana, cu ramuri groase- tortuoaseO 0orus alba ). nana. Maturitatea este timpurie- maturaie anual- /n .ar- fructificaia abundent. 4ste o specie apreciat pentru sericicultur- ,i pentru fructele comestibile. 5e poate folosi pentru garduri .ii- /n aliniamente deIa lungul ,oselelor- %dar nu pe str!i ,i alei din cau!a fructelor- e$cepie fac e$emplarele mascule&. 5e poate obine din smJn sau pe cale .egetati. prin but,ire- altoiremarcotaC. 5emnturile de .ar se fac imediat dup coacerea fructelor- fr a le descrnaO cele de prim.ar se fac cu sJmburi descrnai %sfJr,itul lunii aprilie&inui /n ap 3 !ile sau stratificai apro$imati. "> de !ile. 5emnatul se face /n rsadnieO puieii tineri se proteCea! de /ng0euri. ut,irea se face .ara %iunieIiulie&- cu buta,i cu clcJi semilignificai. MarcotaCul se practic rar- prin mu,uroire. (ormele ornamentale se multiplic prin altoire de prim.ar % procedeul /n oculaie&. Cultura dudului negru se face /n mod similar. 0orus nigra L. I dud negru. 5pecie originar din 'ran ,i spaiul transcauca!ian. Ca ,i dudul alb- la noi a fost culti.at /n curi- grdini- li.e!i- dar mai rar. (a de dudul alb este mai re!istent la geruri- dar este mult mai puin utili!at /n sericicultura %frun!ele sunt mai groase ,i aspre- pe dos proase&. 5e deosebe,te de dudul alb prin> coroana mai larg ,i mai deasO luCerii pubesceni- mugurii mai mari- de )I# mm- cu numai 3I) sol!iO frun!ele- de obicei nelobate- cu marginea neregulat ,i adJnc serat- la ba! profund cordate ,i mai

1)3

scurt peiolate- relati. groase- pe fa scabre- iar pe dos mai pubescente- /n special pe ner.uri %fig.13"&. (lorile sunt obi,nuit dioice- iar dudele- de culoare roieI/nc0is pJn la neagr- foarte scurt pedunculate. 4ste un arbore decorati.- pretJnduIse la cultura /n parcuri- i!olat sau /n grupuri- /n aliniamente- etc.

6enul Mac!ura 7utt.

0aclura aurantiaca 9utt.Y0aclura pomi)era%8af. C.:.5c0neid&ZI maclur 5pecie originar din sudul 2mericii de 9ord- din !ona preeriilor. Nn ar este culti.at /n scop ornamental- prin parcuri ,i grdini. Manifest sensibilitate la geruri ,i fa de /ng0eurile timpurii- care /n tineree produc degerarea luCerilor anuali. 8e!ist la secet- .egetea! pe orice soldar pe soluri srace ,i deficitare /n umiditate rmJne de dimensiuni arbusti.e. Cre,teri frumoase se reali!ea! numai pe soluri fertile- cu ap freatic la mic adJncime. <emperamentul este de semiumbr. 2tinge pJn la 2> m /nlime- uneori rmJnJnd sub form de tuf. <ulpina este dreapt- ramificat de la mic /nlime- cu scoara portocalieI/ntunecat ,i ritidom de timpuriu- adJnc br!dat. Coroana este larg- deasO luCerii geniculai.er!iImslinii pJn la bruni- glabri- cu spini puternici- de 1I2-) cm lungime- raria,e!ai lateral lJng muguriO mugurii alterni- mici- sferici- cu cicatricea aproape rotund ,i cu o singur urm fascicular .i!ibil. (run!ele sunt /ntregi- o.ate sau eliptice- de )I1) cm lungime- acuminate- la ba! brusc /ngustate ori slab cordatecu marginea /ntreag- glabre la maturitate- pe fa lucitoare %fig.137&. (lorile unise$uatIdioice- apetale- cele mascule sunt dispuse /n raceme cilindrice- lung pedunculate- cele femele /n capitule sferice- de 2-)I3-)cm diametru. Nnflore,te /n luna mai. (ructele sunt polidrupe- mari- globuloase- de )I1" cm diametru- cu suprafaa neregulat- de culoare .erdeIglbuie- compuse din numeroase drupe false- mici- %sincarp&- pro.enite din de!oltarea caliciului sudat cu o.arul. 5eminale albe- conin un suc lptos- care /n contact cu aerul se /negre,te. 0aclura aurantiaca var. inermis %2ndrc& 5c0neid., are luCeri nespino,i sau cu rudimente de spini. Maturaia este anual- /n octombrie- la noi fructele nu dau /n pJrgseminele germinea! totu,i. Lstre,te ,i draConea!. Cre,te destul de repede ,i suport tunderea.

1)"

5pecie de prim /mpdurire- pentru ameliorarea terenurilor degradate %5a.etIMure,&. Lemnul este greu- foarte tare- fin- re!istent /n pmJnt. 4ste o interesant specie ornamental- are frun!i, frumos- dar /ndeosebi arborii /ncrcai cu fructe sunt pitore,ti. 5e utili!ea! ca arbori i!olai- /n aliniamente- pe marginea aleilor sau /n garduri .ii. 5e poate obine din smJn sau buta,i- formele ornamentale prin altoire /n despictur. 5emnturile se fac /n mai /n pepiniere sau rsadnie- cu smJn stratificat circa o lun. +entru but,ire se folosesc fragmente de rdcin %buta,ii de ramur- cu clcJi- se /nrdcinea! greu& /n rsadnie- /n decembrie.

6enul $icus
*icus carica L. P smoc0in. 5pecie mediteranean ,i asiatic- la noi se poate culti.a numai /n !onele cu clim blJnd- /n sudul rii. 5Iau semnalat ,i e$emplare slbatice- subspontane %Mangalia- <ec0irg0iol& %fig.13)&. 2rbore de 1>m /nlime- trunc0iul ramificat de la ba!- luCeri .er!iI mslinii pJn la bruni- glabri- frun!ele de la latIo.ate la subrotunde- 8I2>cm lungime ,i 3I) lobi separai prin sinuri largi- marginale- neregulat dinate- groasepieloase- pe dos mai mult sau mai puin proase- peiol de 3I)cm lungime. (ructele- sicone- )I8cm lungime- .er!ui sau brunI.iolacee- gustoase- dulci.

6enul Broussonetia
Broussonetia papyri)era %L& Gent. P dud Capone!. 5pecie e$otic- originar din Eaponia. La noi se culti. e$clusi. /n colecii dendrologice. (oarte sensibil la ger ,i /ng0euri. Nn arealul natural este arbust sau arbore de m/rimea a '''Ia %pJn la 1>I12 m /nlime&. LuCerii pubesceni- .iguro,i. (run!ele polimorfe- asimetrice- de 7I1> cm lungime- acuminate- la ba! cordiforme sau rotunCite- pe margine dinate- la plantele tinere- mai ales- adJnc ,i simetric lobate- pe dos cenu,ii ,i moi pubescente %fig.13*&. (lorile dioice- pe tipul patru. (ructele compuse- polidrupe globuloasede cca. 2 cm diametru- portocalii.

1))

(amilia ULM3#535 Mirbel

6enul '!mus L.
'nclude apro$imati. 3> de specii de arbori ,i arbu,ti din emisfera nordic cu o rspJndire larg /n 4uropa- 2sia ,i 2merica de 9ord. LuCerii sunt geniculai- frun!ele c!toare- a,e!ate distic- cu ba!a asimetric ,i margini dubluIserate. (lorile sunt 0ermafrodite- mici- apar foarte de.reme prim.ara- /naintea /nfrun!irii ,i sunt grupate /n fascicule sesile sau pedunculate. (ructul samar orbicular eliptic- obo.at- turtit- /nconCurat complet de o aripioar membranoas- ,tirbit- purtJnd stigmatele persistente la partea superioara ,i urmele caliciului la ba!. Coacere ,i diseminare sunt timpuriila cJte.a sptmJni dup /nflorire. $lmus minor Mill. %$lmus )oliacea 6ilib.- $lmus glabra Mill.- $lmus campestris 2uctnon L.- $lmus carpini)olia 6led.& P ulm de cJmp 5pecie indigen- rspJndit de la Oceanul 2tlantic pJn la Marea Caspic %(ig.33&. Limita sudic a arealului trece prin 2frica de 9ord ,i 2sia- iar limita nordic urmea! apro$imati. paralela de ))>. La noi se /ntJlne,te mai frec.ent la cJmpie ,i dealuri Coase. +e .ersani /nsorii- cu soluri bogate- urc uneori pJn /n !ona montan inferioar- pe <Jmpa la ra,o. urc la #>> m altitudine. 3e regul este specie de amestec- diseminat /n ,leauri sau c.ercete. 8ar /n sil.ostep sau lunci formea! arborete pure %ulmete& pe suprafee mici. 4ste o specie relati. termofil- re!istent la secet- la /ng0euri tJr!ii ,i timpurii. 6erurile de iarna /i produc geli.uri. 4ste foarte pretenios fa de bogia substanelor nutriti.e a solului. 4ste o specie cu mari posibiliti de adaptare /n ceea ce pri.e,te umiditatea solului. (a de lumin se comport diferit- dup staiune. +e solurile fertile suport umbrirea destul de bine. 4ste o specie de semiumbr. Gariabilitatea ecologic intraspecific mai trebuie studiatdeocamdat au fost difereniate 2 ecotipuri climatoIedaficeK I populaii de lunc- pe soluri umede- alu.ionare- uneori c0iar grelecompacteO I populaii de soluri relati. uscate- afJnate /n sil.oIstep. 4ste un arbore de mrimea '- pJn la 3>I3) %">& m /nlime ,i 1I2 m /n diametru. Nnrdcinarea este pi.otantItrasant- mult de!.oltat lateral- la .Jrste /naintate cu numeroase rdcini superficiale- din care draConea!. <ulpina dreapt-

1)*

elagat- /ngro,at la ba!O ritidomul timpuriu- cenu,iuI/nc0is- pietros- adJnc br!dat longitudinal. Coroana este conic pJn la globular- regulat- cu ramuri ascendente. LuCerii anuali subiri- bruniIro,cai- glabri sau pubesceni- cei de doi ani glabri- au crpturi fine- longitudinale- de culoare glbuie. Mugurii sunt o.oi!i- acui- bruniI.iolacei- distici- cu sol!i ,tirbii- scurt pubesceni sau glabri- pe margini albiciosIciliai. (run!ele eliptice pJn la obo.ate- de )I# %1>& cm lungimesunt acuminate- e.ident asimetrice la ba!- dubluIserate pe margini- prinse pe un peiol relati. lung- de >-*I1-2cm %fig.138&. La maturitate- pe fa- sunt glabrenetede- lucioase- pe dos cu smocuri de peri albi numai la subsuoara ner.urilor- /n rest scabre %aspre& pubescenteO uneori au numeroase glande punctiforme ro,ii /n lungul ner.urilor secundare %fac e$cepie frun!ele puieiolr ,i cele de pe crci lacome- care sunt frec.ent aspre- u,or proase- fapt pentru care nu trebuie folosite la determinri&. (lorile 0ermafrodite- apetale- sunt grupate /n fascicule sesile- de culoare brunI.iolaceeO apar foarte de.reme prim.ara %prin martieIaprielie&/nainte de /nfrun!ire. (ructele sunt samare turtite- eliptice sau obo.ate- de 1-)I2 cm lungime- u,oare. 5mJna este plasat e$centric- mai sus de miClocul unei aripioare membranoase- ,tirbit la .Jrf pJn /n dreptul seminei. Gariabilitatea morfologic intraspecific este pronunat- se cunosc o serie de forme ,i .arietiK $lmus minor var suberosa, cu luCeri de doi ani ,i mai .ec0i cu muc0ii suberoaseO $lmus minor var stricta %Lindl.& 8e0d.- cu coroana piramidal- cu ramuri ascendenteO $lmus minor ). pendula, cu luCeri pendeniO $lmus minor var. dampieri, cu coroana columnar- frun!ele /ngrmdite pe luCerii scuriO $lmus minor var. dampieri ). !redii, cu frun!ele galbeneIaurii$lmus minor var. umbraculi)era, cu coroana deas- globuloasO $lmus minor var. variegata-cu frun!e cu pete albe. (ormea! 0ibri!i naturaliK I $. x ambigua 6$. minor x $. procera7 I $. x holandica 6$. minor x $. glabra 7 /n parcuri. Ulmul de cJmp aCunge la maturitate la .Jrste relati. mici %1>I2> ani&. (ructificaiile sunt dese- aproape anuale ,i abundente- fructele se coc /n maiIiunie ,i se /mpr,tie imediat. Lstre,te ,i draConea! abundent- puieii cresc repede- pot

1)7

cople,i ,i elimina puieii de steCar- la ) ani ating /nlimi de 3P) m. Longe.itatea este de 3>>P">> ani. +agube importante sunt pro.ocate de ?phiostoma ulmi- agent fitopatogen care opre,te circulaia se.ei prin obturarea .aselor lemnoase- ceea ce a dus la uscarea masi. a ulmilor din 4uropa. Lemnul este colorat- alburnul lat- duramenul brunI/nc0is- greu- trainicelastic- re!istent- se disting bine inelele anuale- este apreciat /n producerea mobilierului masi.- a furnirelor- placaCelor- decoraiunilor interioare- /n construcii. Galoarea sil.icultural este mare- este o important specie de amestec /n pdurile de lunc ,i de ,leau- stimule! cre,terea ,i elagaCul steCarului- poate fi introdus pe terenurile uscate din sil.oIstep ,i pe terenuri degradate. Nn spaiile .er!i se remarc /ndeosebi prin formele ,i .arietile cu coroana globuloas sau piramidal- cu ramuri pendente sau cu frun!e galbenIaurii. 5e poate folosi cu bune re!ultate /n aliniamente /n regiuni calde ,i secetoase. $lmus procera 5alisb. %$lmus campestris L.& P ulm de cJmp- ulm pros de cJmp. 5pecie indigen- rspJndit /n centrul .estul ,i estul 4uropei. La noi se /ntJlne,te sporadic- la cJmpie ,i dealuriO din punst de .edere morfologic este asemntor cu $lmus minor- mai ales iarna. 2tinge /nlimi pJn la 3> m ,i are tulpina dreapt- scoara de culoare /nc0is- ritidom adJnc br!dat. Coroana este larg %la arborii i!olai&- luCerii des ,i scurt pubesceni. (run!ele subrotunde pJn la latIo.ate- cu peiolul mai scurt- de "I* mm- pe fa sunt .er!iI/nc0is- scabre- pe dos totdeauna mai mult sau mai puin aspre ,i pubescente- iar la subsuoaraner.urilor au smocuri de peri albicio,i. 5amarele aproape rotunde- sau latIeliptice- au smJna e$centric- atingJnd fundul crestturii. Culti.aruri re!istente la grafio!K $lmus procera cv. Bea 5c0=art!.O $lmus procera cv. +hristine uisman. $lmus glabra Buds. %$lmus montana @it0- $lmus scabra Mill& P ulm de munte 5pecie indigen- la care pe direcia estI.est- arealul coincide cu cel al ulmului de cJmp- este mai e$tins spre nordI.est ,i nord- apro$imati. 7> > latitudine nordic /n 5uedia- limita sudic las /n afar unele !one mediteraneene- din

1)8

arealul ulmului de cJmp %fig.33&. La noi este rspJndit diseminat sau /n pJlcuridin regiunea de deal pJn /n cea de munte- altitudinea ma$im fiind de 11>> P 13>>m- /n c0ei sau pe gro0oti,uri calcaroase- poate s forme!e mici arborete pure sau apare /n amestec cu paltinul. Nn ceea ce pri.e,te cerinele ecologice- este mai puin e$igent fa de cldur %me!oterm& decJt ulmul de cJmp- dar mai pretenios fa de umiditatea atmosferic %umidofil&- fa de precipitaii %me!ofil& ,i fa de umiditaea din sol %me!ofit&. 4ste pretenios fa de bogia solului /n substane nutiti.e. Caracterul de specie tipic de diseminaie este mai accentuat decJt la ulmul de cJmp. +refer soluri bine drenate. 2re temperament de semiumbra. 4ste /n mod obi,nuit- arbore de mrimea a ''Ia- rar pJn la 3> m /nlime. <ulpina- dreapt sau cu cre,tere neregulat- are scoara neted /n tineree %de aici denumirea de LglabraM&- cu ritidom mai /nc0is- cu crpturi /nguste. 2re coroana mai larg- ,i mai neregulat ramificatI /n masi.O luCerii .iguro,i- bruniI.er!ui sau ro,cai- scabru pubesceni- lipsii de crpturi longitudinale- dar cu lenticele numeroaseO mugurii o.oIconici- obtu!i- bruiInegricio,i- .iolacei- pubescenipre.!ui cu peri aurii- lucitori. (run!ele sunt eliptice pJn la obo.ate- asimetriceacut dubluIserate- de 8I1* cm lungime- scurt peiolate %>-3I>-) cm&- aspre %rar netede& pe fa- pe dos pubescente- cel puin deIa lungul ner.urilorO caracteristiclung ,i brusc acuminate la .Jrf- uneori- /n special pe lstari- cu trei .Jrfuri acuminate %tendin de trilobare&. (lorile sunt mai mariO samarele- de pJn la 2-) cm lungime- latIeliptice pJn la rotunde- cu arip /ncreit- mai moale ,i de culoare mai .er!uieO smJna a,e!at central- neatins de ,tirbitur %fig.13#&. 5e coc ce.a mai tJr!iu- prin maiIiunie. GarietiK $lmus glabra var purpurea, cu frun!e purpuriiO $lmus glabra var. pendula, cu luCeri pendeni- coroana aplati!at. 3up /nsu,irile biologice legate de fructificaie %putere germinati.periodicitatea fructificaiei- maturitate- u,urina diseminrii& se aseamn cu ulmul de cJmp. Lstre,te mai slab ,i nu draConea!. Cre,te rapid /n tineree. Longe.itatea este de 1>>I2>> de ani. Mai puin sensibil la atacurile de ofiostoma %?)iostoma ulmi&. Lemnul mai puin .aloros- cu .ase largi- durabilitate redus- alburn latduramen brunIglbui.

1)#

'mportana sil.icultural este mare- este un .aloros arbore de amestec /n pdurile montane- /n molidi,urile de producti.itate inferioar ridic .aloarea. $lmus laevis +all. %$lmus e))usa @illd.& P .elni,- .JnC. 5pecie indigen- cu areal destul de /ntins /n 4uropa %fig.33&. La noi ocup suprafee mult mai mici decJt ceilali ulmi. 5e /ntJlne,te sporadic la cJmpie ,i coline ,i /ndeosebi /n luncile ,i !.oaiele din sudul ,i sudI.estul tarii. +re!int o amplitudine termic destul de larg. La noi manifest preferine pentru climate blJndeO este mai puin pretenios fa de troficitatea solului decJt ceilali ulmi ,i are temperament mai de lumin. 4ste un arbore cu tulpina dreapt- !.elt- costat la ba!- /nalt de pJn la 3>I3) m . 8itidomul se formea! de timpuriu ,i pre!int pete cenu,iiIalbicioase ,i sol!i subiri- e$foliabili. LuCerii sunt geniculai- subiri- uneori aproape pendenibrunI.er!ui- glabri- lucitori. Mugurii- conici sau fusiformi- ascuii- de pJn la 1 cm lungime- au sol!ii bruniIdesc0i,i- neciliai ,i pre.!ui pe margine cu o dung lat- de culoare brun mai /nc0is. (run!ele- eliptice sau obo.ate- dubluIserateacuminate- au peiolul scurt- de cca. >-) cm %fig.1">&. Caracteristice sunt pronunat asimetrice- des ,i moale pubescente pe faa inferioar. (lorile sunt grupate /n fascicule de cJte 2>I2)- cu pedunculi de 3I* ori mai lungi decJt florile. 5amarele sunt pendente- lung ,i inegal pedunculate %>-*I3 cm&- o.ate- mai mici %cca. 1cm& decJt la speciile anterioare- e.ident cicliate pe margini- adJnc ,tirbite la .Jrf. (ructific la .Jrste mici ,i aproape anual. Lstre,te bine- draConea! slab. Longe.itate pJn la 1>>I2>> de ani. 4ste atacat de ?phiostoma ulmi- dar este mai puin sensibil decJt ulmul de cJmp. Lemnul /n comparaie cu cel al celorlalte specii de ulm este inferior acestora- duramenuleste de culoare mai desc0is ,i este mai noduros. 'mportana forestier este ce.a mai mic- se poate introduce /n staiuni de lunc. $lmus pumila L. I ulm de <ur;estan. 5pecie e$otic- rspJndit /n 5iberia- Mongolia ,i C0ina %(ig.33&. La noi a fost introdus /n culturi ornamentale ,i forestiere- mai ales /n regiunea de cJmpie. Cre,te /ntrIun climat e$cesi.Icontinental- este foarte re!istent la secet ,i geruri. La noi sufer puin din cau!a /ng0eurilor tJr!ii. 2re mare amplitudine de

1*>

adaptare la condiiile edafice. 8e!ist bine la soluri grele- compacte- uscate ,i pietroase ,i pe soluri degradate- pe terenuri srturoase. 2re temperament mai de lumin decJt ceilali ulmi. 4ste utili!at la /mpdurirea terenurilor degradate- compacte- calcaroaseunde salcJmul .egetea! greu LsalcJmul solurilor compacte calcaroaseM- uscateterenuri srturoase. 8eali!ea! /nlimi mici- pJn la 1) m. Nnrdcinarea este foarte puternicde!.oltat lateral ,i /n profun!ime. <ulpina are tendin de /nfurcireO pre!int scoar cenu,ieIdesc0is ,i formea! ritidom cu crpturi destul de adJnci. Coroana este deas- mult ramificat. LuCerii sunt subiri- cenu,iiIpubescenidistici- cu internoduri scurteO e$emplarele tinere au uneori ramurile /ndreptate /n sus- pre!entJnd o form fastigiat. Mugurii sunt mici- de 1-)I3 cm- o.oi!i- glabribruniI/ntunecai. (run!ele- eliptice sau elipticIlanceolat- de 2I7 cm lungimeacuminate- simetrice- glabre- au marginea imperfect dublu serat %sau simplu serat&- peioli de 2I" mm lungime- glabri. Nnfrun!e,te prim.ara de.reme %fig.1"1&. (lorile- mici- .iolete- iar samarele sunt orbiculare- de 1I1-) cm- la .Jrf adJnc ,i lat crestate- smJna central. La noi se /ntJlne,te frec.ent $lmus pumila var pinnato#ramosa, cu port elegant- piramidal. Ulmul de <ur;estan fructific /ncepJnd de la ) ani. Lstre,te- nu draConea!. Cre,te acti. /n tineree %)> cm^an&- ulterior ritmul scade foarte mult. Longe.itate 1>> de ani. 4ste o specie cu mare .aloare ornamental- se pretea! la tundere %garduri .ii& ,i este folosit /n aliniamente- arbori i!ola,i- /n grupuri- /n masi.. $lmus hollandica Mill. %$lmus minor x $lmus glabra& Bibrid natural- culti.at /n parcuri ,i ca arbore de alei. Ulmii se obin din smJn- marcote- buta,i ,i draConi. 5amarele se seamn imediat dup recoltare- la )I* mm adJncime. MarcotaCul mu,uroit este des utili!at la obinerea 0ibridului $lmus hollandica. (ormele ornamentale se obin prin altoire %metoda /n oc0i dormind- altoirea da .ar - august&O altoirea de prim.ar se face /n coroan %/n despicatur sau /n triangulaie&. Nnmulirea prin buta,i de rdcin se folose,te /n Olanda pentru $lmus minor.

1*1

6enul Ce!tis L.
Cuprinde circa 7> de specii- arbori ,i arbu,ti rspJndii /n emisfera nordic- din regiunile tropicale pJn /n cele temperate. LuCerii au mdu.a /ntrerupt- format din lamele foarte dese. (run!e asimetrice- cu 3 ner.uri din ba!a. (lori poligame- andromonoice- cele mascule /n fascicule la ba!a luCerilorcele 0ermafrodite dispuse la ba!a peiolului frun!elor- obi,nuit solitare. (ructele P drupe sferice sau o.oidale- cu un sJmbure tare ,i me!ocarp subire ,i crnos. +eltis australis L. P sJmbo.in. 5pecie indigen- rspJndit /n 4uropa mediteranean- 2frica de 9ord ,i 2sia de Gest. La noi apare sporadic /n anat- Oltenia ,i 3obrogea. 4ste o specie termofil- /n tineree este afectat de geruri ,i /ng0euri. 8e!ist bine la secet- specie $erofit. +refer soluri u,oare- fertile- bine drenatecre,te bine ,i pe soluri srturoase- se pretea! pentru culturi pe litoralul Mrii 9egre. 2re temperament de semiumbr- acoper ,i umbre,te bine solul. 8eali!ea! /nlimi de pJn la 2> m- de!.oltJnd o coroan o.oidal sau globuloas- format din ramuri subiri- neregulat. 5coara este neted- fr e$crescene suberoase- cenu,ieI/nc0is. LuCerii sunt subiri- fle$ibili- lenticelaibruniI.er!ui- pubesceni- cu muguri mici- comprimai- o.oidIconici- alipii de luCer %numai .Jrful u,or de!lipit&O sol!i pro,i. (run!ele- distice- o.atIlanceolatede "I12 cm lungime- cu .Jrf prelung acuminat ,i ba!a asimetric- latIcuneat sau rotunCit- pe margini numai spre ba! /ntregi- /n rest acutIserateO pe fa .er!iI /ntunecat- scabre- pe dos .er!iIdesc0is ,i moi pubescenteO peiolul de )I18 mm lungime %fig.1"2&. (lorile cu perigon cu cinci laciniiO apar prin mai- o dat cu /nfrun!irea ,i sunt mici- .er!ui. (ructele- drupe sferice- de 8I12 mm diametru- la /nceput .er!i-la maturitate bruneI.iolaceiInegricioaseO sJmburele carenat- cu perei tari- negriciosIpunctaiO pedunculul puin mai lung decJt peiolul frun!eiO se coc prin septembrie. Maturitatea este timpurie- fructificaiile abundente. 5eminele /ncolesc greu. Lstre,te relati. .iguros. Cre,teri acti.e numai /n tineree. Longe.itate de pJn la ">> ani. Lemnul cu alburn glbui- duramen cenu,iu- nu foarte .aloros- cu puine utili!ri.

1*2

+re!int importan forestier- este o specie care se adaptea! /n staiuni e$treme din sil.ostep ,i step. 5e poate utili!a pe terenuri uscate- pe nisipuri litorale moderat salini!ate %culturi pe litoralul Mrii 9egre&. 4ste o specie apreciat /n !onele .er!i din regiuni calde ,i uscate/n.er!e,te peisaCul ,i umbre,te bine solul. 5e folose,te /n masi.e- grupuri sau i!olat- /n parcuri deIa lungul aleilor ,i ,oselelor a dat re!ultate foarte bune. +eltis occidentalis L. I sJmbo.in american. 5pecie e$otic- rspJndit din sudul ,i estul 2mericii de 9ord pJn /n Munii 5tJnco,i. Nn ar se culti. e$clusi. /n parcuri ,i grdini %e$emplare frumoase se gsesc la a!o, ,i 5imeria&. 5uport mai bine climatul aspru decJt specia indigen- re!ist mai bine la ger. Gegetea! acti. pe soluri fertile- profunde. +oate atinge 2) m /nlime. 5coara este neted numai /n tineree- de culoare cenu,ie- apoi se formea! un ritidom caracteristic- cu e$crescene suberoase- adJnc ,i neregulat crpat. LuCerii glabri sau slab pubesceni- ro,iiI bruni- geniculai- cu muguri de )I* mm- strJns alipii de luCer. (run!ele de )I12 cm lungime- cu peiolul de pJn la 2 cm- sunt o.ate sau o.atIlanceolate- cu .Jrful lung acuminat- dar de obicei- serate numai /n Cumtatea superioarO pe fa sunt netede- glabre lucitoare- iar pe dos pubescente numai pe ner.uri %fig.1"3&. (lorile au * lacinii- iar fructele sunt drupe globuloase- de 7I1> mm- u,or alungiteportocalii sau purpuriiI/ntunecat- cu me!ocarp foarte subire ,i sJmburele slab carenat- !bJrcitO peduculul apro$imati. la fel de lung ca ,i peiolul frun!ei. Lemnul este de calitate superioar aminte,te de cel de frasin. 5e obine din smJn sau pe cale .egetati. %draConi- marcote- altoaie&. 5e seamn prim.ara- seminele se stratific ,ase luni pentru grbirea rsririifructele se pot trata cu acid sulfuric concentrat- 3>I*> minute. 8e!ultate mulumitoare se obin ,i prin semnturi de toamn. +uieii au o cre,tere rapid. Nn coleciile dendrologice din ar se mai /ntJlnescK +eltis reticulata <orr. %originar din .estul 2mericii de 9ord&- +eltis glabrata 5te.. %originar din Cauca! ,i Crimeea&- +eltis bungeana l ,i +eltis labilis C.:. 5c0neid..%orginare din C0ina ,i Coreea&- +eltis tenui)olia 9utt. %originar din sudIestul 2mericii de 9ord&- +eltis jesoenssis %originar din Coreea ,i Eaponia&. 3in aceast familie /n parcurile din 8omJnia se mai culti. specii din genul @elikovaK @elkova hirta %fig.1""& ,i @elkova crenata.

1*3

OR4'7UL S37:3L3L5S
(amilia LOR37:>3#535 4on.
Cuprinde arbu,ti semipara!iti %se.a brut se e$trage din planta ga!d ,i se prelucrea!&. 8amificaie dicotomic- frun!e opuse- persistente sau c!toare. (lori dioice- fructul fals bac. 4ndospermul seminei conine alburn deosebit de bogat /n re!er.e nutriti.e- care asigur 0rnirea plantulei de la germinaie pJn cJnd acesta de.ine dependent de plantaIga!d.

6enul (iscum L.
-iscum album L. P .Jsc- .Jsc alb. 5pecie indigen rspJndit /n centrul- nordul 4uropei ,i .estul 2sieiK 5e instalea! de obicei pe arborii cu .italitate sc!ut. 'ntensitatea luminii este factorul ecologic care determin frec.en de instalare a .Jscului- deoarece un anumit cuantum al intensitii permite seminelor s germine!e- dup aceea .Jscul se menine c0iar ,i /n condiii de obscuritate. 4ste un arbust de pJn la )>I*> cm- ramificat dicotomic. (i$area de planta mam se face prin 0austori. 8amurile ,i luCerii se rup cu u,urin din locul de inserieO sunt .er!iIglbui. (run!ele persistente- opuse- alungitIobo.ate- de 2I" %8& cm lungime- sesile- glabre- groase- /ntregi pe margine- .er!iIglbui- concolore %fig.1")&. (lorile unise$uatIdioice- mici- galbeneI.er!ui- /ngrmdite cJte trei /n .Jrful ramurilor din anul precedentO /nflore,te prin februarieIaprilie. (ructelefalse bace- sferice- de cca. 8 mm diametru- albe- translucideO se coc prin decembrie ,i dac nu sunt consumate de psri- rmJn pe luCeri pJn prim.ara. 3iseminarea se produce- de regul- cu aCutorul psrilor %smJna este /nglobat /ntrIo substan- cleioas P .iscina- care se /ntre,te /n contact cu aerulO psrile /,i freac ciocul de planta ga!d ,i smJna ader la suportO /n partea opus suportului- smJna de!.olt un pseudopi.ot- care fi$ea! plantula /n planta ga!d- reali!JnduIse contact intim /ntre .asele conductoare ale sugtorului ,i cele ale ga!deiO ulterior se de!.olt cordoane corticale ,i Lsugtorii secundariM&. 5e cunosc trei subspeciiK

1*"

-iscum album ssp. abietis %@iesb& 2bromeit- cu frun!e lungi pJn la 8 cm- de trei ori mai lungi decJt late- .egetea! pe brad ,i molidO -iscum album ssp. austriacum%@iesb& Gollman %-iscum album var.pini&cu frun!e lungi pJn la " P * cm- cel puin de ) ori mai lungi decJt late- para!it pe Pinus sylvestris ,i Pinus nigra3 -iscum album ssp. album, cu semine cu laturile plane %nu con.e$e&.egetea! pe diferite foioase- mesteacn- plopi- slcii- tei- Cugastru- paltin- rar pe frasin- ulm- steCar- carpen- nu apare niciodat pe fag. Maturitatea este timpurie- fructificaii anuale sunt abundente. <ulpinile cresc /ncet- dup fiecare se!on de .egetaie se adaug cJte un internod. 5e /nmulesc .egetati.- prin cordoanele corticale de!.oltate sub scoarO instalat masi.- .Jscul accentuea! starea de debilitare a arborilor ,i grbe,te uscarea lor. +re!int interes medicinal- conine .iscoto$in- c0lorin ,i 0istaminmaceratul se folose,te pentru ceaiuri /n tratarea 0ipertensiunii. 8amurile de .Jsc se folosesc /n scop ornamental- tradiie la multe popoare /n perioada Crciunului ,i a 2nului 9ou.

6enul Loranthus L.
Loranthus europaeus EacA. I .Jsc de steCar. 8spJndit /n 4uropa sudica ,i centralIestic. La noi apare /n regiunea de dealuri- de preferin se instalea! pe specii de steCar %rar pe castan comestibil- tei argintiu- mesteacn sau fag&. Ca ,i .Jscul alb- formea! tufe de pJn la )>I*> cm /nlime- ramificate dicotomic. 5pre deosebire de .Jscul alb- luCerii sunt bruni- iar frun!ele c!toarepeiolate- oblongIobo.ate- lungi de 2I" cm- cuneate- cu marginea /ntreag- uneori re.olut- .er!iI/ntunecate %fig.1")&. (lorile unise$uatIdioice- apar prin maiIiunie ,i sunt dispuse /n inflorescene spiciforme. (ructele- false bace sferice- galbene- se coc /n octombrie. 3iseminarea se face ca ,i la .Jscul alb. Baustorul este /ns neramificat- aproape sferic- pro.ocJnd umflarea puternic a esutului atacat. 2tacul se poate solda cu uscarea ramurilor sau c0iar moartea e$emplarelor puternic atacate. 5e instalea! de preferin tot pe arbori slbii- debilitai.

1*)

OR4'7UL 3R'S:OLO#>'3L5S
(amilia 3R'S:OLO#>'3#535 Lindl.
6enul Aristo!ochia L.
Aristolochia durior Bill. %Aristolochia sipho, Aristolochia macrophylla& P mrul lupului 5pecie e$otic originar din 2merica de 9ord. La noi se culti. rar- ca lian decorati.. +refer locurile adpostite- semiumbrite sau umbrite ,i soluri re.ene. +lant .olubil de pJn la 1> m lungime- cu luCerii anuali .er!i- glabri ,i frun!ele mari %1>I3> cm&- alterne- reniforme- cu .Jrful scurt acuminat sau obtu!- ba!a cordifom- marginea /ntreag- palidI.er!ui pe dos- la /nceput pubescente ,i cu peiol lung %fig.1"*&. (lorile sunt solitare- a,e!ate la subsuoara frun!elor- lung pedunculate- cu o frun! mic mai Cos de Cumtatea pedunculuiO sunt tubuliformerecurbate %/n form de lulea&- de cca. 3 cm lungimeO perigonul este format din 3 lobi .er!ui- cu pete purpuriiO apar prin luna mai. (ructul- o capsul de0iscent- de *I8 cm lungime. +re!int numai importan ornamental.

OR4'7UL +OL26O73L5S
(amilia +OL26O73#535 3.L.Auss
6enul Bi!derdykia 4umort.
Bilderdykia aubertii %Louis Benr7& Molden;e 5pecie originar din estul Mrii Caspice %din <ur;menia&. La noi se culti. prin grdini ,i curi- /n regiunile de cJmpie ,i deal- dar se poate culti.a ,i /n regiunile montane inferioare. 5pecie de luminIsemiumbr- $erome!ofil- re!istent la secetnepretenioas fa de sol. +refer locuri /nsorite- /n tineree .a fi ferit de /ng0euri ,i geruri e$cesi.e.

1**

4ste un arbust .olubil- cu tulpini ce pot dep,i ) m lungime. luCerii sunt glabri- .er!i- striai. (run!ele alterne- o.ate- de "I1> cm lungime- cu .Jrful acut sau acuminat ,i ba!a cordat sau 0astat- pe margine /ntregi- peiolul de 1I3-) cm lungime %fig.1"7&. (lorile 0ermafrodite- albe- mici- %*I8 mm diametru& grupate /n panicule multiflore terminale- cu perigonul din ) lobi. Nnflore,te din iulie pJn /n octombrie. (ructele- ac0ene mici- negre- trimuc0iate. 4ste un .aloros arbust ornamental cu care se pot /mbrca c0io,curibalcoane- !iduri ,i garduri mai puin estetice.

OR4'7UL :R'##O#35
(amilia U<3#535 4umort.
6enul Buxus L.
Buxus sempervirens L. Imeri,or- cimi,ir 5pecie e$otic originar din 4uropa de 5ud- 2frica de 9ord- 2sia Mica ,i 2sia de Gest. +ro.ine din regiuni cu clim blJnd- dar sIa do.edit re!istent la ger %/n regiunile mai reci poate degera- uneori lstarii nematurai sunt afectai de /ng0eurile timpurii&O re!ist bine la ger- fa de sol este nepretenios. 2re temperament pronunat de umbr- necesit protecie /n tineree /mpotri.a insolaiei. Ulterior se poate de!.olta /n plin lumin. 4ste un arbust sau arbore %/n inuturile originare& de pJn la 1>m /nlimeO la noi nu dep,e,te )I*m. <ulpina este ramificat- cu coroana deas- u,or modelabil prin tundere. LuCerii sunt .er!i- /n patru muc0ii- glabri. (run!ele persistente- opuse- eliptice- sau o.ate- mici %1I3 cm&- cu .Jrful obtu! sau emarginat- marginea /ntreag- pieloase- .er!iI/nc0is lucitoare pe fa- .er!iIglbui pe dos %fig.1"8&. (lorile unise$uatImonoice- mici- alburii- apetale- a$ilare- cu o floare femel /nconCurat de mai multe flori masculeO au perigonul pe tipul "stamine " ,i o.arul trilocular. (ructul- o capsul globuloas- tri.al.at- de cca. 8 mm lungime- cu cJte dou semine negre ,i lucitoare pe partea intern a fiecrei .al.e. +re!int o serie de forme ,i .arietiK Buxus sempervirens var. arborescens, cre,te mai /nalt- cu frun!e o.aleO Buxus sempervirens var.rotundi)olia- cu frun!e o.alIrotunCite- mai lateO

1*7

Buxus sempervirens var.anguati)olia- cu frun!e lanceolate- de 2P3-)cmO Buxus sempervirens var.marginata- %aureo#marginata&Buxus sempervirens var.aureo#variegata %aureo#maculata&Buxus sempervirens var.argenteo#variegata. 8e!ist bine la poluare- fum ,i praf. Nn condiiile climatice de la noi fructific foarte rar ,i numai /n plin lumin- /n regiunile calde din sudI.estul rii. Cre,tere este foarte /nceat- longe.itatea mare. Nn ar0itectura peisager ofer soluii multiple de utili!are fie ca e$emplare i!olate sau grupate- fie /n garduri .ii. 5e obine din smJn %foarte greu&- prin marcotaC %prima.ara&- desprirea tufelor %prim.ara- toamna& ,i but,ire. 8e!ultate foarte bune dau buta,ii cu clcJi recoltai .ara %august& ,i plantai la loc umbrit- /n rsadnie reci sau /n martie /n sere sau rsadnie. (ormele 0orticole se obin prin altoire /n placaC lateral.

OR4'7UL R373L5S
5peciile acestui ordin au particulariti legate de organi!area floral. (lorile sunt 0ermafrodite- cu simetrie actinomorf %rar !igomorf&- receptaculul este bombat- uneori alungit sub form de con- dispunerea elementelor florale este spiralat- carpelele ,i pistilele numeroase ,i libere. (ructele frec.ent folicule- rar samare- capsule sau bace.

(amilia M367OL'3#535 3. L. Auss

'nclude peste 1>> de specii de arbori ,i arbu,ti din regiunile subtropicale ,i temperate ale 2mericii ,i 2siei. LuCerii pre!int un inel stipelar la noduri. (run!e c!toare sau persistente- alterne- simple- cu marginea /ntreag. (lorile 0ermafrodite- terminale- cu /n.eli,urile florale dispuse spirociclic ,i numeroase carpele ,i stamineO carpele libere- dispuse /n spiral pe receptaculul proeminentalungit la maturitate- /n form de con- fructele multiple plurifolicule sau plurisamare- lemnoase.

6enul Magno!ia L. Cuprinde apro$imati. 8> de specii din estul 2siei- 2mericii Centrale ,i de 9ord ,i Bimalaia. LuCerii .iguro,i- mugurii terminali mari. (run!e c!toare sau

1*8

persistente- uneori foarte mari- cicatricea lsat de frun! este mare- cu * sau mai multe urme fasciculare. (lori solitare- mari- apar /nainte sau dup /nfrun!ire- cu 3 sepale- *I1* petale- numeroase carpele ,i stamine. (ructele plurifolicule- crnoase pJn la maturitate- apoi lemnoaseO fiecare folicul are 1I2 semine acoperite de un aril ro,ietic- seminele sunt suspendate de un fir lung. 0agnolia acuminata L. P magnolie mare- magnolie 5pecie e$otic din sudIestul 2mericii de 9ord %MIii 2ppalac0ieni ,i ba!inul flu.iului Mississippi&. La noi a fost culti.at cu bune re!ultate /n 5taiunile de lunc din arboretul 5imeria. 8epre!entati.e sunt aici biogrupele de 0agnolia- Liriodendron- 5uglans nigra. 4ste mai bine adaptat la climatul continental decJt celelalte magnolii- re!ist bine la ger ,i /ng0euri. 5e de!.olt bine pe soluri aerisite- bine ,i constant apro.i!ionate cu ap- %pe soluri alu.ionare de lunc&. 5pecie de semiumbr- /n tineree necesit protecie /mpotri.a /ng0eurilor ,i ar,iei. 3e obicei este arbore de mrimea a ''Ia- dar poate aCunge pJn la 3>m /nlime ,i 1m diametru. <ulpina dreapt- se poate urmri pJn la .Jrf %fig. 1"#&. 5coara este mult timp neted- cenu,iuIalbicioas- ritidomul este cenu,iuIdesc0is. Coroana largIpiramidal- cu frun!i, abundent /n tineree- iar cu timpul de.ine neregulat lit. (lorile de 3I* cm diametru- .er!iIglbui- cu 3 sepale ,i * petalenu au miros- apar dup /nfrun!ire /n mai I iunie. (ructele multiple- /n form de con- de "I* cm lungime- ro,iiI/nc0is- se coc /n septembrie. (ructific abundent- la 2I3 ani- puterea germinati. a seminelor este de 7> P 8>R %ridicat&. Cre,te rapidmai ales /n tineree- dispune de o bun capacitate de concurent interspecific. 3intre formele pentru amenaCri peisagere se remarc 0agnolia acuminata )orma 9variegataM. Lemnul cu duramen alburiu puin e.ident- u,or- moale- lucitor- durabilutili!at ca furnir- placaC- pentru mobil ,i celulor!.

1*#

0agnolia kobus 3.C.I magnolie 5pecie originar din Eaponia- se culti. foarte mult la noi /n parcuri ,i grdini- de la cJmpie pJn /n regiunile premontane. Nn ara de origine-cre,te /n climat cald si umed. La noi se de!.olt destul de bine dac are adpost lateral. 4$emplarele i!olate- neproteCate- pot suferi din cau!a gerurilor din perioada de iarn- /n tineree au ne.oie de protecie. 2rbore de mrimea a '''Ia- atinge pJn la 1>I12m /nlime. Coroana este alctuit din ramuri subiri. (lori mari- de 1> cm diametru- cu 3 sepale micibruneI.er!ui- proase- c!toare ,i *I# petale albe cu o dung ro!I.iolet la ba!/nflore,te abundent /nainte de /nfrun!ire. (lorile persist scurt timp ,i sunt afectate de temperaturile sc!ute. (ructele sunt plurifolicule alungite- cilindrice- de 1>I12 cm lungime %fig. 1"#&. 5eminele acoperite cu arile purpurii- lucitoare. (ructific destul de bine- puterea germinati. este de *>I7>R. 8epre!int un .aloros arbore ornamental- cJnd este /nflorit confer o specificitate aparte peisaCului din parcuri si grdini. GarietiK 0agnolia kobus var. borealis I arbore .iguros- cu coroan conicramurile laterale ,i luCerii rigi!i ,i gro,i la ba! mai mult de ) mm. 0agnolia kobus var. kobus Parbore cu ramuri laterale ,i luCeri subiri. 0agnolia kobus var. stellata P arbust de 3 m /nlime ,i 3 m diametru- frun!e obo.ate cu marginea u,or ondulat %lobat&. 0agnolia obovata <0unb. Originar din Eaponia- arbore pJn la 3> m /nlime- cu coroana largpiramidal- la noi este arbust. (run!e obo.ate- de 2>I"> cm lungime- cad /n septembrie. (lori mari /n form de cup- albe- parfumate- apar /n luna iunie. 0agnolia denudata 3esr. 2rbore de 2I" m- /nlime- dar /n C0ina atinge 1> m. Coroana larg ,i bogat- frun!e de 1>I1) cm lungime- obo.ate. (lori cu # sepale ,i petale strJns campanulate la /nceput- apoi mai larg campanulate- cu diametrul de 12I1" cm.

17>

0agnolia grandi)lora L. Originar din 2merica de 9ord- suport numai climate calde- blJnde. 2tinge /nlimi de 2) m. (run!e persistente de 8I18 cm lungime- lucioase pe facad /n anul al doilea. (lori mari- de 1>I2> cm diametru- albe- parfumate- /nfloresc din mai pJn /n august. 0agnolia lilii)lora 3esr. Originar din C0ina- mult culti.at /n Eaponia. 4ste un arbust de 3 m /nlime- cu ramificaie slab. (run!e nereticulate sau slab reticulate- de 1>I18 cm. (lori cu petale purpurii la e$terior- albe /n interior. 0agnolia lili)lora cv. 8igra P flori mult mai mari- de 12 cm lungime- cu petale purpuriiI/nc0is la e$terior ,i purpuriiIdesc0is /n interior. 0agnolia macrophylla Mic0$. Originar din 5.U.2.- cre,te numai pe soluri profunde ,i bogate- /n parcuri trebuie ferit de .Jnturi. 2rbore de 1> m /nlime- coroana larg ,i globuloasfrun!e cordate la ba!- cu lungimea de 2>I)> %8>& cm. (lori de 2>I3> cm- cu * petale albe- la ba! cu o pat ro! de semilun- /nflore,te /n iunie fructul de *I8 cmpros- ro!. 0agnolia tripetala L.I magnolie Originar din 5.U.2.- arbore de 1> m /nlime- cu coroana larg- luCeri glabri- frun!e obo.ate- de 3>I*> cm lungime- pe dos .er!uiIargintii- /nflore,te dup /nfrun!ire- flori albe- cu miros neplcut- fructe /n form de con de 1> cm lungime- de culoare ro!. 0agnolia x soulangiana 5oul. od. I magnolie 4ste un 0ibrid /ntre 0agnolia denudata ,i 0agnolia lilii)lora. 2rbust- rar dep,e,te 3I" m /nlime- frun!e obo.ate pJn la eliptice- de 1>I1) cm lungime- se /ngustea! spre .Jrf- pe dos mai mult sau mai puin pubescente. Magnoliile sunt specii termofile- prefer un climat blJnd- cu ierni puin geroase ,i locuri adpostite- ferite de cureni reci. 5e de!.olt bine la lumin- dar ,i la semiumbr. <oate speciile cresc pe soluri fertile- re.ene- cu umiditate suficient- multe specii cresc bine /n condiii de masi.- mai ales cele cu frun!e

171

mari ,i cele care /nfloresc de.reme. 5e folosesc i!olat sau /n grup. La noi se gsesc c0iar /n !one mai reci % ra,o.&. Nnmulirea Cultura magnoliilor se face cu u,urin din smJn. 8ecoltarea seminelor se face /n septembrie ,i se seamn prim.ara- se pstrea! descrnate ,i se stratific /ntrIun amestec de nisip ,i turb /n pri egale. 5e proteCea! iarna plantulele- cele din smJn /nfloresc dup 12I1) ani. +uieii tineri se proteCea! iarna pentru a fi ferii de temperaturile sc!ute. MarcotaCul este o metod des folosit- se utili!ea! metoda prin arcuire %/n august I septembrie&. (ormele ornamentale se /nmulesc prin altoire /n ser iarna sau .ara pe portaltoi /n g0i.ece. +entru speciile .iguroase- robuste- se .or utili!a ca portaltoi specia 0agnolia acuminata- iar pentru cele mai puin .iguroase specia 0agnolia kobus. ut,irea se e$ecut utili!Jnd 0ormoni de /nrdcinare- se poate face /n ser- /n perioada de .egetaie.

6enul Liriodendron L. Liriodendron tulipi)era L. I arbore lalea 5pecie originar din sudIestul 2mericii de 9ord. La noi specia este mult introdus de mult timp /n parcurile ,i grdinile din toate !onele trii. La 5imeria sI au obinut re!ultate deosebite. +refer !onele cu climate moderate- fiind sensibil la /ng0euri tJr!ii- re!ist relati. bine la gerurile mari din iarn- iar !pe!ile abundente- grele ,i c0iciura duc la ruperea ramurilor destul de fragile. 4ste e$igent fa de umiditatea din aer ,i sol- prefer soluri afJnate- profunde- cu apa freatic la mic adJncime- nu re!ist la secet- are temperament de lumin. 4ste un arbore de mrimea '- /n arealul natural atinge /nlimi de ") m ,i diametru de 2I" m. <ulpina dreapt- cilindric- bine elagat- cu scoara subirecenu,iuI/nc0is- la btrJnee are ritidom subire- relati. slab crpat longitudinal. (run!e lung peiolate- toamna galben P auriu intens %fig. 1)>&. (lori 0ermafrodite terminale- asemntoare cu cele de lalea sau crin %/n grece,te leirion /nseamn crin ,i dendron arbore&. (ructe /n form de conuri alungite- de *I8 cm- include numeroase samare monoaripate. Maturitatea are loc toamna- uneori rspJndirea durea! pJn prim.ara. (ructificaiile sunt destul de abundente- periodicitate

172

mic- putere de germinaie foarte mic %1>P1)R&. Lstre,te bine /n tineree ,i are cre,tere rapid. Longe.itate de apro$imati. )>> ani. 2rbore mult apreciat ornamental datorit eleganei portului- formei ,i coloritului de toamn al frun!elor- frumuseii frun!elor ,i florilor. (orme 0orticoleK Liriodendron tulipi)era forma 9Aureomarginatum:P de talie redus. Liriodendron tulipi)era forma L*astigiatumMP port piramidal. 5e folose,te i!olat sau /n grupuri mici /n apropierea aleilor pentru ca florile s poat fi admirate sau deIa lungul aleilor. Lemnul este moale- u,or- folosit pentru producerea furnirului ,i celulo!ei. 'mportana forestier cre,te- este o .aloroas specie e$otic pentru culturile din staiunile de lunc. NnmulireK 5e practic semnatul de toamn I seminele au putere germinati. mic ,i se pstrea! greu- temperatura nu .a dep,i )>C. +entru semnatul de prim.ar se face o stratificare de "I) luni /n nisip umed. +uieii- sensibili la ar,i- se .or proteCa. 5e practic marcotaCul prin arcuire sau c0ine!esc. 2ltoirea d re!ultate bune /n sere prin procedeul /n despictur- pe puieii de 1an /n g0i.ece.

(amilia R37U7#UL3#535 3.L.Auss.

Cuprinde multe specii ierboase- puine lemnoase. 'nteres dintre speciile lemnoase pre!int cele din genul +lematis.

6enul C!ematis L. Cuprinde apro$imati. 23> de specii- multe ierboase- puine subarbusti.ede obicei liane agtoare- muguri opu,i- flori 0ermafrodite- mai rar dioicegrupate /n cime- solitare sau /n panicule. (ructele sunt ac0ene cu stil lungpersistent- plumos.

173

+lematis vitalba L. I curpen de pdure 5pecie rspJndit /n 4uropa- 2frica de 9ord- Cauca!. La noi este comunde la cJmpie ,i coline- urc pJn /n !onele montane inferioare. 4ste o specie rustic- .egetea! pe soluri grele ,i uscate- dar ,i pe cele re.ene. 8e!ist bine la umbr- se poate de!.olta ,i /n plin lumin. Lian agtoare de pJn la 1> m lungime- tJrJtoare /n lips de suport. (lori 0ermafrodite- albeI.er!ui- mici- de 2 cm- grupate /n panicule %fig. 1)1&. (ructe multiple- formate din numeroase ac0ene plumoase- mult timp persistente. (ructifica anual ,i abundent. Lstre,te ,i draConea! .iguros- /n general nu pro.oac .tmri arborilorIsuport- dar /n plantaii tinere fa.ori!ea! reinerea !pe!ii /n coroan ,i apare riscul rupturilor de trunc0i sau /n coroan. 8e!ist bine la fum. Ornamental- are importan redus- de,i poate fi folosit la acoperirea !idurilor- introduce /n general- o not de disconfort /n peisaC. 4ste utili!at numai ca portaltoi. +lematis alpina %L.& Mill. I curpen de munte 5pecie indigen- din 4uropa ,i 2sia- caracteristic regiunilor de mare altitudine- cu climate reci. La noi apare /n locuri rcoroase ,i umbrite- la altitudini mari. 5e instalea! pe soluri superficiale- acide- sc0eletice- c0iar pe stJncrii. <ulpinile sunt agtoare- de pJn la 2 m lungime. (lori cu " sepale- albastreI .iolet- de 3I) cm- campanulate- /nflore,te /n mai P august %fig. 1)2&. +re!int importan naturalistic- se poate utili!a /n parcuri la crearea alpinetumurilor. +lematis montana uc0IBam. I curpen 5pecie originar din C0ina- Bimala7a. Giguroas- cu /nlime pJn la 8 mpoate acoperi o suprafa de 2>I3> m2. 2re frun!e cu 3 foliole- flori albeparfumate- /nflore,te abundent ,i este foarte decorati. /n aprilie P mai. Culti.aruriK +lematis montana c.. 9"ubens: P frun!e purpurii la /nceput- apoi .er!iIbron!flori ro,iiIro!. +lematis montana c.. 9Tetraro&e: P frun!e ro,cate- flori ro!Ilila - mari %8cm&.

17"

+lematis viticela L. 5pecie originar din sudul 4uropei ,i 2sia Mic. +re!int tulpini de 2I" m- frun!e penate- cu foliole /ntregi pJn la trilobate- flori .ioletIalbstrui sau ro!I purpurii- /nflore,te /n iunie P august. +lematis x jacmanii <0. Moore %C. Lanuginosa $ C. Giticella& de grdin La noi se culti. frec.ent de la cJmpie pJn /n !onele montane %1>>> m altitudine&. 4ste indicat pentru locuri adpostite- /nsorite sau semiumbrite. +re!int tulpini .olubile lungi- flori solitare sau cJte 2I) pe ramurile scurte- mari de )I1> cm- .iolet /nc0is %fig. 1)2&. 2re importan ornamental deosebit- se folose,te la decorarea c0io,curilor- !idurilor ,i gardurilor. NnmulireK 5e obine din smJn semnata /n aprilie P mai /n rsadnie- prin buta,i sau marcote %marcotaC ,erpuit&. +rin altoire se obine +lematis x jackmanii- pe rdcini de +lematis vitalba- /n despictur- iar plantele altoite se pstrea! un timp sub clopot de sticl. P curpen

(amilia

5R 5R'43#535 3.L. Auss.

6enul Berberis L.
Cuprinde apro$imati. 17) de specii din 2merica de 9ord- 4uropa ,i 9ordul 2fricii. 2rbu,ti spino,i- cu frun!e alterne pe luCerii lungi ,i grupate /n fascicule pe cei scuri- c!toare sau persistente. (lori 0ermafrodite- solitaregrupate /n fascicule sau raceme. (ructe bace ro,ii sau negre.

17)

Berberis vulgaris L. I dracil 5pecie european- la noi des /ntJlnit /n toat ara- de la cJmpie la deal. 8e!ist la ger- se instalea! pe soluri euba!ice- adesea calcaroase- c0iar sc0eletice. 2re o anumit rusticitate- poate .egeta /n plin lumin sau la umbr- pe soluri u,oare sau grele- uscate- pJn la re.ene. 4ste un arbust tufos- cu /nlime de 2 m- cu .Jrful ramurilor arcuit spre e$teriorul tufei. (lori galbene- mici- grupate /n raceme pendente- apar /n mai ,i au miros puternic %fig. 1)3&. (ructe bace elipsoidale- se coc /n septembrie ,i rmJn pe luCeri pJn iarna. 5e /nmule,te u,or din lstari- are sistem radicular bine de!.oltat- draConea! u,or. 5e recomand pentru fi$area terenurilor degradate. 8e!ist bine la fum- este sensibil la poluanii cu fluor. Berberis vulgaris c.. Atropurpurea P frun!e ro,iiI/nc0is. 4ste o specie de interes ornamental- cu flori- frun!e- fructe decorati.epoate fi tuns cJnd se folose,te pentru garduri .ii- nu se recomand pre!ena sa /n apropierea terenurilor agricole- fiind ga!d intermediar pentru rugina grJului. Berberis thumbergii 3.C. I dracil Capone! 5pecie originar din Eaponia- la noi este mult culti.at ca plant decorati.. 8e!ist bine la secet- ger- fum- este nepretenioas fa de sol- are temperament de lumin. 4ste un arbust des ramificat- de pJn la 2I2-) m /nlime. (ructele bace ro,ii strlucitoare %fig. 1)"&. (oarte apreciate /n 0orticultur sunt .arietile pluri)lora :oe0ne- care are florile /n inflorescene umbelate- .ar. argenteo#marginata 5c0neid- cu frun!e ptate cu alb ,i .ar. atropurpurea nana P tuf deas- scund de %3>I)> cm&. 8e!ist la atacul ruginii grJului. Berberis !ilsonae Bemsl. et @ils. 2rbust originar din C0ina- foarte decorati.. <ufa mic de 1 m /nlimefoarte deas- cu fructe mici .er!iIcenu,ii care de.in purpurii toamna- lstarii au spini trifurcai- subtiri. (lori galbene- grupate /n fascicule- ornamental prin abundena florilor.

17*

Berberis dar!inii Boo;. 2rbust originar din 2merica de 5ud- atinge >-) m /nlime- compactfrun!e .er!iI/nc0is- lucioase- asemntoare cu frun!ele de 'lex- dinate- spinoasepersistente. (lori abundente- galbeneIaurii- grupate /n mici raceme pendente- apar /n aprilie P mai. (ructe .er!iIalbstrui pJn la negre. Berberis julianae 5c0neid. 5pecie originar din C0ina- .iguroas- de 2I3 m /nlime- crestere denscu ramuri cu spini puternici- mari- trifurcai. (run!e persistente- groase- rigidelucioase- eliptice- spinosIserate- toamna cu nuane roscate de diferite intensiti. (lori galbene- grupate /n facicule- apar /n mai P iunie. (ructe mici- /ngustI elipsoidale- puternic brumate- negreIalbstrui- uneori aproape albe- contrar cu frun!i,ul multicolor de toamn. 3in genul chinensis. 5e folosesc ca e$emplare solitare- grupuri- garduri .ii libere ,i tunse- cele cu frun!e persistente ,i de talie mic se utili!ea! /n recipiente- /n grdini. NnmulireK din smJn sau prin marcotaC ,i but,ire- seminele se seamn toamna sau prim.ara. MarcotaCul de prima.ara se face prin arcuire sau but,irea de .ar se face cu buta,i cu clcJi /n rsadnie reci. 5e practic altoirea /n ca!ul speciilor rare- pe portaltoi de Berberis vulgaris. erberis au fost introduse /n colecii botanice din ar )> de

speciiK I Berberis aggregata- Berberis amurensis- Berberis buxi)olia- Berberis

6enul Mahonia 7utt.

0ahonia a(ui)olium +urs0. 9utt. P ma0onie 5pecie e$otic originar din regiunile temperate ale 2mericii de 9ord. La noi se culti. frec.ent /n parcuri ,i grdini. 4ste re!istent fa de gerurile de iarn- dar se recomand acoperirea cu resturi .egetale pe timpul iernii. +retinde umiditate atmosferic ridicat ,i soluri bogate /n 0umus- re.ene. 4ste un arbust de mici dimensiuni- pJn la 1m- constituind tufe dese. 8amurile cenu,ii- iar luCerii tineri sunt .er!i. (run!ele persistente- imparipenatI compuse- cu )I# foliole o.ate- de "I8 cm lungime- cu .Jrful acut ,i marginea sinuat ,i spinos dinat- sesile- .er!iI/nc0isIlucitoare pe fa- .er!iIdesc0is pe dos

177

%iarna de.in .ineii sau ro,ietice&. (lorile 0ermafrodite- mici- galbene- sunt grupate /n raceme terminale erecte- apar de.reme- prin aprilieImai ,i sunt neplcut mirositoare %fig. 1))&. (ructele- bace negreIbrumate- de.in mature prin septembrie. <olerea! fumul- este sensibil fa de poluanii cu fluor. 2re importan ornamental deosebit. 4ste utili!at /n farmacologie %berberina P se e$trage o substan cu proprieti 0ipotensi.e&. 0ahonia bealii %(ort& Carr. %0ahonia japonica .ar. bealii (edde.& 5pecie originar din C0ina- aCunge la /nlimi de pJn la " m- frun!e maride 3>I"> cm- cu foliole mari cu spini- de culoare .erdeIalbastrui /nc0is- frun!ele se /nlocuiesc anual prim.ara- treptat. Cresc /ncet- draConea!- rspund bine la tieri. 3up transplant- frun!ele cad de multe ori. 5e /nmule,te la fel ca speciile din genul erberis.

OR4'7UL ROS3L5S
(amilia S3<'(R363#535 3.L. Auss.
Cuprinde specii din regiuni temperate- plante ierboase sau lemnoase cu flori 0ermafrodite- complete- pe tipul ). (ructele capsule sau bace- cu mai multe semine.

6enul Phi!ade!phus L.
Philadelphus coronarius L. I iasomie- lmJi 5pecie e$otic- rspJndit /n 5udul 4uropei ,i Cauca!. La noi se culti. /n grdini ,i parcuri. Uneori este subspontan- se regenerea! natural pe .ersani- /n apropierea centrelor urbane %<Jmpa&. 8e!ist destul de bine la geruri- la temperaturile foarte sc!ute din timpul ierniiO /ng0eurile timpurii duc la degerarea luCerilor. <ufa are o capacitate de refacere remarcabil. 2re pretenii reduse fa de sol- re!ist bine /n !onele umbrite- dar /nflore,te mai slab- /n plin lumin /nflore,te abundent ,i anual. 4ste un arbust de pJn la 3 m- cu flori foarte plcut mirositoare- scoara este brunIro,cat- se e$folia! longitudinal- luCerii sunt u,or muc0iai- bruni-

178

glabri- mugurii sunt opu,i- puin .i!ibili- frun!ele sunt- /ntregi- elipticeacuminate- florile sunt albe- plcut mirositoare- grupate /n raceme- apar /n luna iunie- fructele sunt capsule cu semine mici- otr.itoare pentru psri %fig. 1)*&. Garieti 0orticoleK Philadelphus coronarius .ar. 9Aureus: 8e0d. P frun!e la /nceput galbenIaurii- apoi galbenI.er!ui. Philadelphus coronarius .ar. 9%ublex: P flori des solitare- dar cu /n.eli, floral dublu. Lstre,te- but,e,te ,i marcotea!. 8e!ist bine la fum ,i la o$i!ii de sulf. 4ste una din cele mai .aloroase specii ornamentale de la noi datorita florilor. 5e poate tunde ,i utili!a pentru garduri .ii. Philadelphus lati)olius 5c0rad. %Philadelphus pubescens& 5pecie originar din 2merica de 9ord- frun!e mari- pJn la 1>cm lungimepe dos pubescente- cele de pe lstari sunt cordiforme la ba!- flori pedunculatecaliciu pubescent. Philadelphus inodorus L. 5pecie originar din 2merica de 9ord- frun!e de ) cm lungime- o.atelucitoare pe fa- pe dos cu smocuri de peri,ori la subsuoara ner.urilor- flori fr miros- solitare- rar grupate cJte 3 %) cm diametru&. Philadelphus microphyllus 6ra7. 5pecie originar din 2merica de 9ord- arbust pJn la 1 m- cu ramuri erecte- frun!e foarte mici- de 1 cm- flori foarte parfumate- de 3 cm diametru. Philadelphus microphyllus& +re!int caractere intermediare /ntre cele 2 specii- din care sIau creat o serie de culti.aruri. 2lte specii ale genului mai rare ,i introduse numai /n colecii ,tiinificeK Philadelphus hirsutus 9utt.- Philadelphus delavayi Louis- Philadelphus incanus :oe0ne- Philadelphus tomentosus @all. lemonei %Philadelphus coronarius x Philadelphus

17#

2spectul florilor ,i parfumul se pune /n .aloare prin introducerea /n grupuri- /n apropierea aleilor- i!olat. 5e utili!ea! ,i /n masi.e- la marginea plantaiilor ,i ca garduri .ii tunse. +entru /nmulire se practic but,irea de .ar %iunie I august&- buta,ii se recoltea! din luCeri laterali- se folose,te un amestec de nisip ,i turb- /n pat cald. ut,irea de prim.ar d re!ultate bune numai dac materialul se recoltea! /nainte de desfacerea mugurilor. Nnmulirea prin smJn sau marcotaC se face mai greu- nu se recomand.

6enul )eut*ia :>U7

%eut&ia scabra <0unb. %%eut&ia crenata 5ieb et Ducc& 2rbust originar din C0ina ,i Eaponia. La noi se culti. /n parcuri ,i grdini/n toat ara. 4ste o specie mai sensibil la ger- deci .a fi culti.at /n !one cu ierni moderate ,i /n locuri adpostite- este totu,i o specie rustic- formea! tufe pJn la 2 m /nlime- tulpinile ,i ramurile sunt brunIro,cate- se e$folia!- mugurii sunt opu,i-o.oi!i- ro,cai- frun!ele sunt o.at lanceolate- rotunCite la ba!- mrunt crenate- florile sunt albe sau ro!- dispuse /n panicule erecte a,e!ate la .Jrful luCerilor anuali- fructele sunt capsule tri.alente- sferice- cu 3 stile lungi %fig. 1)7&.

GarietiK %eut&ia scabra .ar. +andidissima 8e0d- P cu flori foarte pline- compactegrupate /n panicule albe. %eut&ia scabra .ar. Plena 8e0d. P cu flori ro!- in.olte. %eut&ia scabra .ar. =atereri 8e0d. P cu flori simple- albe- cu pete ro,iiI carmin la e$terior. 2ceast specie lstre,te ,i marcotea!O re!ist bine la fum. 5e /nmule,te prin smJn- marcote- buta,i. 5eminele se pstrea! la loc uscat ,i se seamn /n ser /n februarie. Ldiele cu puieti se scot /n aer liber dup trecerea /ng0eurilor. MarcotaCul se e$ecut prim.ara- .ara sau iarna.

18>

%eut&ia gracilis %5ieb et Ducc& 5pecie e$otic din Eaponia. Mai sensibil la ger ,i /ng0euri- mai puin culti.at la noi- necesit un amplasament mai ferit. (ormea! tufe pJn la 2 m /nlime- are luCeri mai subtiri- frun!e oblong lanceolate- lung acuminate- la ba! larg cuneate sau rotunCite- marginile neregulat serate pe fa cu peri stelai mari- pe dos glabrescente. (lori albe- mici- grupate /n raceme sau panicule erecte. +rin /nflorirea bogat este o specie foarte atrgtoare- se poate utili!a i!olat- /n grupuri sau masi.e- rar /n garduri .ii. Nn coleciile dendrologice din ar mai aparK %eut&ia parvi)lora 3ge%eut&ia purparescens 8e0d- %eut&ia x magni)ica %Lem& 8e0d %%eut&ia scabra x %eut&ia vilmorinae&- arbust cu flori ro!Ialbe duble- ca ni,te ro!ete- grupate /n panicule compacte. %eut&ia x rosea %Lem& 8e0d %%eut&ia gracilis x %eut&ia purparescens &formea! o tuf de 1m- flori larg campanulate- ro!Ipal- la e$terior ro,cate.

6enul +ibes L.
Cuprinde peste 1)> specii arbusti.e- rspJndite /n !ona temperat ,i inuturile reci din emisfera nordic. <ulpinile ,i luCerii au uneori spini- mugurii alterni- frun!ele obi,nuit palmatI lobate- alterne- numai pe luCerii scuri /n fascicule. (lorile 0ermafrodite- mai rar dioice- grupate /n raceme sau faciculefructele P bace polisperme- cu urmele caliciului la .Jrf. "ibes alpinum L. I coac! de munte 5pecie indigen- cu areal european- montan P alpin. La noi se /ntJlne,te pe stJncrii ,i /n c0ei- la altitudini mari- /n etaCul montan. 2rbust de luminoligoterm- me!ofilI0igrofit- .egetea! pe soluri stJncoase sau /n mla,tini eutrofe. <ufele ating 2 m /nlime- ,i sunt formate din tulpini lungi- curbate- cu scoara cenu,iuInegricioas- se e$folia!- luCerii sunt subiri- galbeniIcenu,iiglabri- mugurii sunt fusiformi- puin pedicelai- galbenIcenu,ii- pe margini ciliaifrun!e o.ate- cu 3I) lobi- florile sunt unise$uatIdioice- de culoare .er!uie- grupate /n raceme erecte- fructele sunt bace ro,ii %fig. 1)8&. ornamental- uneori /n garduri .ii. 5e culti. ca specie

181

"ibes nigrum L. I coac! negru 5pecie rspJndit /n Centrul ,i 9ordul 4uropei- /n !onele CentralIGestice ale 2siei. La noi cre,te sporadic din luncile /nalte pJn /n !onele montane- /n inuturi reci %<ransil.ania- Moldo.a&- este considerat relict glaciar. 4ste un arbust /nalt pJn la 1I2 m- se culti. adesea ca ,i arbust fructifer. <ulpinile sunt .iguroase- erecte- negricioase- luCerii sunt cenu,iiIglbuipubesceni- se e$folia! /n partea inferioar ,i au miros neplcut- mugurii sunt pedicelai- o.oi!i- bruni pJn la ro,cai- frun!ele sunt cordiforme- cu 3I) lobi triung0iulari- neregulat dubluIserai- flori 0ermafrodite- campanulate- maria,e!ate /n raceme- fructele sunt bace sferice- negre- cu gust neplacut %fig. 1)#&. 8e!ist bine la ger ,i /ng0e- are pretenii mari fa de umiditate. Gegetea! pe lco.i,ti ,i /n depresiuni cu ap stagnant- suport umbrirea. 5pecie apreciat /n farmacologie pentru fructele cu coninut ridicat de .itamine %C- +- 2 ,i &- /n boli de inim ,i stomac. "ibes uva#crispa L. %"ibes grossularia L.& I agri, 5pecie indigen- cu areal european- asiatic ,i 9ordIafrican. La noi cre,te sporadic /n regiunea montan ,i subalpin. +refer soluri cu substrat calcaros- cre,te pe soluri sc0eletice- se culti. /n grdini ca arbust fructifer. 2re aspect de tuf ,i aCunge la /nlimea de 1-) m- tulpinile sunt foarte numeroase- au scoara cenu,ieIbrun ,i se e$folia! /n fJ,ii- luCerii sunt tomento,ipre.!ui pe internoduri cu numero,i spini simpli- iar la ba!a frun!elor cu spini trifurcai- uneori fr spini- mugurii sunt o.oconici- frun!ele sunt cu 3I) lobi obtu!i- pe margine crenatIserate- florile sunt mici- .er!ui- 0ermafrodite- fructele sunt bace o.oidIglobuloase- .er!iIgalbene sau ro,ii- glandulosIproase sau glabreau gust acri,or ,i sunt comestibile %fig. 1*>&. 5pecia lstre,te ,i marcotea!. 5e culti. ca arbust fructifer- mai rar culti.at ornamental.

182

"ibes petraeum @ulf. P pltior 5pecie european- asiatic ,i nordIafrican- sporadic la noi prin fgete ,i molidi,uri. Urc pJn/ /n sub!ona alpin inferioar- .egetetJnd /n locuri umbroasepietroase ,i umede. +refer solurile 0umifere- eutrofice- sc0eletice- superficialecontribuind la fi$area lor. 2re /nlimea de pJn la 2m- tulpinile sunt .iguroasecu scoara brunI/nc0is- luCerii sunt rotun!i- cenu,ii- se e$folia!- mugurii sunt conici- bruni- sesili- frun!ele sunt mari- cu 3I) lobi triung0iulari- ascuiimarginea dubluIserat ,i ciliat- pubescente numai pe dos- deIa lungul ner.urilorflorile sunt 0ermafrodite- de culoare ro,ie sau ro!- a,e!ate /n raceme- fructele sunt bace negre forte acre %fig. 1*1&. "ibes aureum +urs0. I coac! auriu- cui,or 5pecie e$otic- originara din 2merica de 9ord- culti.at la noi /n parcuri ,i grdini. 2re cerine ecologice modeste- re!ist la ger ,i secet- fr pretenii fa de sol- cre,te ,i pe soluri nisipoase- u,or srturoase. 2tinge /nlimi de pJn la 2 m- luCerii sunt cenu,iiIglbui- lucitori.iguro,i- iar scoara nu se e$folia!- mugurii sunt alipii de luCer- o.oidIascuiibruni- finIpro,i- frun!ele sunt mici- trilobate- pe dos pubescente- florile sunt 0ermafrodite- dispuse /n raceme- au miros plcut de cui,oare- fructele sunt bace negreIpurpurii- lucioase- cu gust acri,or %fig. 1*2&. 4ste o specie de interes ornamental ,i fructifer. "ibes rubrum L. I coac! ro,u 5pecie indigen- cu areal /n 4uropa ,i 2sia. La noi este /ntJlnit la marginea pdurii ,i pe stJncrii. 5e culti. frec.ent pentru bacele ro,ii. 4ste /nalt de pJn la 1m- luCerii cenu,ii- glabri- frun!e subrotunde- cu 3I) lobi obtu!i- dublu serai- florile .er!iIbrune- grupate /n racem- fructe bace ro,ii %fig. 1*2&. "ibes sanguineum +urs0. I coac! 2rbust originar din 2merica de 9ord- /nalt de pJn la 2 m- luCeri aromatici- bruniIro,cai- frun!e cu 3I) lobi- foarte decorati. prin florile mici- albe pJn la ro,cate- /n raceme pendente de 8 cm- /nflore,te /n aprilie P mai. Culti.aruriK

183

"ibes sanguineum c.. A;ing .d!ard -'': P flori mari- ro,ii. "ibes sanguineum c.. APoulborough ,carlet: P peste 2 m /nlime- flori ro,ii cu miCloc alb ,i raceme foarte mari. 5peciile de 8ibes /nfloresc ,i se colorea! frumos /n po!iii /nsorite- dar suport ,i semiumbra. 5e plantea! i!olat- /n grupuri- garduri .ii libere. Nnfloresc timpuriuimediat dup *orsythia. 5peciile se obin prin but,ire- marcotaC- desprtirea tufelor. MarcotaCul se reali!ea! prin mu,uroire. 9u se recomand /nmulirea prin semine %germinare greoaie&- seminele se stratific. +articulariti de culturK dup /nflorire se /ndeprtea! lemnul btrJn pentru a permite /nlocuirea prin luCeri tineri.

$ami!ia &AMAM"L,)AC"A" Lind!6enul Liquidambar L.

Li(uidambar stryaci)lua L. 5pecie e$otic- originar din 2merica Central ,i de 9ord- cre,te acti. /n lunca rJului Mississippi- fiind un arbore de mrimea ' %pJn la ") m /nlime ,i diametru peste 1 m&. La noi sIa culti.at /n parcuri ,i grdini dendrologice % a!o,- 5imeriaMacea&. +refer un climat moderat ,i soluri fertile- profunde- drenate- cu suficienta umiditate %soluri alu.ionare din lunci&. 4ste o specie de semiumbr. <ulpina este dreapt- cu coroan deas- piramidal- luCeri .er!iIbruniglabri cu muguri alterni- o.oi!iIconici- frun!ele au 3I7 lobi triung0iulari- alungiiacuminai- la ba! trunc0iate sau slab cordate- tomentoase pe ambele fete la /nceput- apoi cu smocuri de peri,ori numai pe dos- /n a$ilele ner.urilor. (lorile sunt unise$uat monoice- cele femeie,ti grupate /n capitule globuloase pendenteiar cele brbte,ti /n spice terminale- /nflore,te /n mai. (ructele sunt compusependente- pluricapsule- seamn cu cele de platan- se pstrea! foarte mult timp pe arbore %fig. 1*3&.

18"

5pecie decorati. ,i datorit faptului c frun!ele se colorea! toamna /n nuane de ro,u- foarte decorati.. 3ac este introdus /n lunci- pe malul apelorfrun!ele se colorea! mai puternic. 5e poate utili!a /n ,leaurile de lunc ,i /n !.oaie. CulturaK prin semine ,i marcotaC. 4ste o specie sensibil la transplant- de obicei se transplantea! cu balot.

$ami!ia PLATA.AC"A" )umort6enul P!atanus L.

'nclude 7 specii arborescente din !onele submediteraneene ,i temperate ale 4uropei- 2mericii de 9ord ,i 2siei Mici. 8itidomul se e$folia! /n plci mari. (run!ele mari- palmatIlobate- alterne- peiolul cu o teac la ba!- acoper complet mugurele. (lorile smocuri la ba!. Platanus x hybrida rot. %Platanus x aceri)olia 2it. @ild.& I platan 2rbore cu origine pre!umti. 0ibridogen /ntre +latanus occidentalis ,i +latanus orientalis- la noi este culti.at foarte mult /n parcuri ,i grdini- i!olat sau /n aliniamente. 8e!ist bine la ger- prefer soluri fertile- profunde- afJnate- re.ene sau c0iar umedeO poate .egeta ,i pe soluri relati. uscate ,i compacte. 2re temperament de lumin. 2rbore de dimensiuni mari- pJn la 3> m /nlime ,i peste 1 m diametru. Nnrdcinare puternic- rdcinile laterale se de!.olt mult. <ulpina este scurt ,i groas- cu scoara caracteristic- se e$folia! /n placi mari- cenu,iuIglbui- la unele e$emplare btrJne formea! ritidom cenu,iumrunt crpat. Coroana are ramuri groase- cu luCeri bruniI.er!ui- geniculai. Mugurii sunt alterni- conici- cenu,ii sau brunIro,cai- glabri. (run!ele sunt maripalmatIlobate- cu 3I) lobi triung0iulari- /ntregi sau rar dinai. (lorile sunt unise$uatImonoice- grupate /n inflorescene mari- globuloase- pendente. (ructul este compus- pluriac0en sferic- rmJne pe arbore peste iarn %fig. 1*"&. 2re o unise$uatImonoice- florile femeie,ti grupate /n capitule globuloase pendente. (ructul este compus- sferic- o pluriac0en- ac0enele au

18)

cre,tere .iguroas- longe.itate de cJte.a sute de ani. 8e!ist bine la fum- praf ,i poluani. Lemn tare- greu- putre!e,te u,or- folosit /n industria celulo!ei. Platanus occidentalis L. I platan occidental Originar din 2merica de 9ord. La noi se /ntJlne,te rar- numai ca specie ornamental. 8e!ista bine la ger- iar staiunile preferate sunt cele de lunci. 9u suport apa stagnant. Nn 2merica atinge /nlimi de "> %)>& m ,i diametre de 3 m- scoara se e$folia! /n plci mrunte- mai ales /n parile superioare ale tulpinii ,i pe ramuri- frun!ele sunt mari- slab lobate- cu numai 3 lobi triung0iulari- rar )dinai pe margine- pe dos slab proase- fructul este pluriac0en- .Jrful ac0enei este rotunCit %fig. 1*"&. (ructific anual ,i abundent. 5eminele au putere germinati. mic. Longe.itate )>>I*>> ani. Ca specie forestier pote fi utili!at /n ,leauri de lunc- !.oaie. Platanus orientalis L. I platan oriental Originar din 6recia- 2sia Mic ,i Cauca!. La noi este foarte putin culti.atc0iar /n scop ornamental. 9ecesit un climat moderat- cu mult cldur esti.alprefer soluri bogate ,i umede. 2rbore de pJn la 3> m /nlime- scoara se e$folia! /n plci mari- lsJnd cea mai mare parte a trunc0iului neted- frun!ele au ) lobi mici la ba!- cu marginea lobilor dinatIlobulat- la ba! frun!ele sunt cuneate- pe dos cu smocuri de peri,ori /n a$ilele ner.urilor- fructele sunt pluriac0en- grupate cJte 3I" pe un peduncul lung- iar perii de la suprafaa capitulului ies la suprafat- dJnduIi un aspect epos %fig. 1*"&. 4ste o specie cu .aloare ornamental deosebit- mai ales datorit trunc0iului cu scoara puternic e$foliat. 2rbori de alei ,i str!i- culti.at i!olat- dar ,i /n forme tunse /n aliniamente. 5e obine din semine sau marcote %marcotaC c0ine!esc P Platanus orientalis&. 5emnatul se face prim.ara /n pepiniere- dup stratificarea seminelor %1I2 sptmJni&. ut,irea se recomand la 0ibrid %Platanus x aceri)olia&- buta,ii se recoltea! de la e$emplarele foarte tinere- se confecionea! iarna ,i se conser. pJn prima.ara- cJnd se plantea! direct /n pepinier.

18*

(amilia ROS3#535 3.L. Auss.

Cuprinde peste 2>>> de specii- /ntre care numero,i arbori ,i arbu,ti cu frun!e simple sau compuse- de obicei alterne. (lori cu in.eli, floral completfructele drupe- folicule sau capsule sau drupe false %poame&. (amilia se /mparte /n " subfamiliiK ,piraeoideae- "osoideae- PomoideaePrunoideae. Su+amilia SPI$A! ID!A! Agardn. Cuprinde multe specii ,i 0ibri!i- peste 8>- din care la noi /n ar se culti. apro$imati. 3)- iar alte " specii sunt spontane.

6enul Spiraea L.
,piraea ulmi)olia 5cop. I cununi- taul 5pecie eurasiatic- spontan la noi /n !onele montane ,i subalpine- pe soluri calcaroase ,i gro0oti,uri- /n c0ei. 5e culti. frec.ent /n scop ornamental- ca tufe i!olate sau gard .iu. 2rbust pJn la 2 m /nlime- cu ramuri arcuite- luCerii sunt geniculaimuc0iai- bruni sau cenu,ii- glabri- mugurii sunt mici- o.oi!i- stau departati de luCeri- frun!ele sunt o.ate sau o.atIlanceolate- acute- cu ba!a cuneat pJn la rotunCit- /ntregi /n treimea superioar- /n rest simple sau dubluIserate- florile sunt albe- grupate /n raceme umbeliforme bogate- apar /n maiIiunie- fructele sunt folicule brune- glabre %fig. 1*)&. 2ceast specie pre!int importan naturalistic- ornamental ,i pentru amenaCarea terenurilor degradate sau pentru consolidarea coastelor.

187

,piraea salici)olia L. I taul 5pecie indigen- rspJndit /n 4uropa ,i 2sia. La noi cre,te sporadic- la deal ,i /n !ona montan- /n !.oaie- mla,tini- turbrii. 4.it substratele calcaroase. 5e culti. ca arbust ornamental ,i are /nlimi pJn la 2 m- luCerii tineri sunt pubesceni- apoi glabri- bruniIglbui- frun!ele sunt lanceolate- acute- la ba! cuneate- cu margini simplu sau dubluIserate- ciliate- florile sunt ro!- grupate /n panicule erecte- terminale- /nflore,te /n iunieIiulie %fig. 1*)&. ,piraea crenata L. I taul- ta.alg 2rbust indigen- rar /ntJlnit la noi- la cJmpie ,i dealuri- prin pduri /nsorite ,i luminate. 8e!ist bine la secet- specie me!o$erofit ,i adesea pe substrate calcaroase. 2tinge 1 m /nlime- frun!ele sunt alungitIobo.ate- /ntregi sau u,or crenate numai /n Cumatatea superioar- cu ba!a cuneat- florile sunt albe- dispuse /n umbele- /nflore,te /n maiIiunie %fig. 1*)&. 5e culti. ca plant ornamental. ,piraea cantoniensis Lour. 5pecie originara din C0ina si Eaponia- arbust cu /nlimea de 1-)m- florile de culoare alb. Culti.aruriK ,piraea cantoniensis c.. Lanceata cu flori frumoase- duble- frun!e mai /nguste. ,piraea douglasii Boo;. 5pecie originar din 2merica de 9ord- se pre!int sub form de tufa- de 2 m /nlime- draConea! puternic- cu flori ro,iiIpurpurii. ,piraea Caponica L. 2rbust de 1-) m /nlime- forma Little princess P pitic de )> cm- cu frun!e mici- de 1I3 cm. ,piraea x vanhouthei % riot.& Dab. %,. cantoniensis x ,. trilobata& I floarea miresei- cununi. La noi frec.ent se culti. ca arbust de parc ,i gard .iu. +re!int o larg amplitudine ecologic- nepretenios fa de clim ,i solO se de!.olt bine /n plin lumin- dar ,i /n !one relati. umede.

188

4ste un arbust pJn la 2 m /nlime- cu tufe compacte- dese- luCerii sunt nemuc0iati- subiri- glabri- lucitori- bruni sau bruniIro,cai- mugurii sunt micideprtai de luCer- frun!ele sunt rombice sau obo.ate- acut serate /n Cumtatea superioar- la ba! /ntregi ,i cuneate- florile sunt grupate /n umbele albe- /nflore,te abundent /n maiIiunie- fructele sunt folicule de culoare brunIdesc0is %fig. 1*)&. 4ste un 0ibrid /ntre 2 specii asiatice % ,pirea cantoniensis $ ,pirea trilobata&- deosebit de apreciat pentru bogaia florilor ,i rusticitatea lor. ,pirea x bumalda ur.. 6,. albi)lora x ,. japonica7 2rbust de talie mic- pJn la 8> cm- frun!i, tJnr ro,cat- flori ro!Ialbe. 5peciile re!ist la poluareO se introduc /n spaiile .er!i i!olat- /n grupurimasi.e- garduri .ii libere sau tunse. 5e obin pe cale .egetati. prin but,ire- marcotaC- di.i!iunea tufelor. ut,irea se poate face iarna /n sere- cu buta,i cu clcJi sau .ara cu buta,i semilignificai.

6enul Physocarpus Ma$im.

Physocarpus opuli)olius %L.& %,pirea opuli)olia L.& I taul 5pecie e$otic- originar din 2merica de 9ord. La noi se culti. ca specie ornamentalO re!ist la ger ,i secet. Cre,te bine pe soluri alu.ionare- afJnate. <ufele au " m /nlime- de.in foarte largi /n timp %diametru de 2I3m&scoara este ro,ietic ,i se e$folia!- luCerii sunt brunIro,cai- subiri- mugurii sunt alterni- apropiai de luCeri- frun!ele sunt o.atIlobate pJn la palmatIlobate- proase pe dos- /n lungul ner.urilor- florile sunt albe- grupate /n corimbe terminalefructele sunt folicule %fig. 1**&. Cre,te repede- se adaptea! la semiumbr. 5e folose,te /n grupuri- garduri .ii tunse. Nnmulirea se face prin buta,i lemnificai. Su'+amilia $ S ID!A! ,oc"e.

18#

6enul )ryas L.
%ryas octopetala L. P argintic 5pecie indigen- rspJndit /n 4uropa- 2sia- 2merica de 9ord. La noi se /ntJlne,te /n !onele subalpine ,i alpine. 4ste o specie calcicol- de soluri sc0eletoIpietroase- superficiale- deficitare /n 0umus- cu importan naturalistic aparte- este un relict glaciar. 2rbust piticcu tulpini repente- tJrJtoare ,i apoi erecte- frun!ele sunt persistente- alterne- eliptice- crenate pe margini- .er!iI/nc0is pe partea superioar ,i argintiuIproase pe partea inferioar- florile sunt solitare- albe- lung pedunculate- erecte- de obicei cu 8 petale- fructele sunt ac0ene %fig. 1*7&.

6enul /erria 4.#. ;erria japonica % L. & 3.C. I ;eria Cre,te natural /n 2sia- la noi se /ntJlne,te frec.ent de la cJmpie pJn la munte- ca arbust florifer. 4ste frec.ent utili!at ca specie ornamental prin curi ,i grdini- are pretenii reduse fa de clim ,i sol. 4ste un arbust de 2 m /nlime- tulpina ,i luCerii sunt .er!i- luCerii sunt geniculai- glabri- fin striai- frun!ele sunt alterne- o.atIoblongi- prelung acuminate- cu ba!a rotunCit ,i margini din ce /n ce mai pronunat dubluIserate de la .Jrf spre ba!a laminei- .erde desc0is pe partea superioar ,i slab pubescente pe partea inferioar- florile sunt solitare- mari- cu mai multe petale galbenIportocalii/nflore,te /n mai- fructele sunt ac0ene negricioase %fig. 1*8&. 4ste o specie cu o mare capacitate de draConare- astfel /ncJt formea! tufe largi. 8e!ist destul de bine la ger- uneori cJnd iarna temperaturile sunt foarte sc!ute- lstarii deger. +refer locuri semiumbrite. Nn 0orticultur se folose,te o .arietate cu flori dubleK ;erria japonica .ar. Pleni)lora @itte.- cu o .aloare ornamental deosebit. ;erria japonica .ar. Gariegata <. Moore. cu frun!e pe margine albicioase. 5e folose,te i!olat pentru a pune /n e.iden frumuseea florilor- /n grupuri sau se poate utili!a susinut pe spalier. 5e obine din smJn- di.i!iunea tufei sau buta,i.

1#>

5emanatul se face prim.ara /n sere- cu smJn stratificat- /n sol u,or %turb amestecat cu nisip&. 3i.i!iunea tufei se practic prim.ara ,i toamna. ut,irea se face /n octombrie P noiembrie- cu buta,i cu clcJi sau /n iunie P iuliecu buta,i semilignificai din luCeri terminali sau laterali.

6enul +hodotypus Sieb et ?ucc

"hodotypus kerrioides 5ieb et Ducc 5pecie originar din Eaponia ,i C0ina- relati. rar culti.at la noi- la <imi,oara se gse,te /n +arcul Clinicilor 9oi. 5e poate utili!a /n locuri adpostite- /nsorite sau semiumbrite- pe soluri .ariate- re.ene. (ormea!a tufe de pJn la 2 m /nlime- luCerii sunt glabrii- .er!uiIcenu,iiiar frun!ele se aseamn cu cele de ;erria japonicaK sunt tot o.atIoblongi- dar opuse ,i mai mari- de "I8 cm lungime- acuminate- pe margine acut dublu seratepe fa .er!i /nc0is- pe dos- la /nceput- sericeuIproase. (lorile sunt tot solitarealbe- de 3I) cm diametru- /n.eli,ul floral pe tipul "- la ba! cu " bractee micistaminele numeroase. (ructele- drupe uscate- globuloase sau elipsoidale- de cca. 8 mm- negrelucitoare- cJte " %)&- /nconCurate de caliciul persistent %fig. 1*#&. 5e poate tunde ,i /nmuli ca ,i ;eria japonica.

6enul +ubus L.
Cuprinde multe specii arbusti.e ,i subarbusti.e- crtoare sau tJrJtoarecu g0impi sau peri- mai mult sau mai puin rigi!i pe tulpini ,i luCeri. (run!e alterne- obi,nuit compuse. (lori 0ermafrodite- mai rar unise$uate. (ructele re!ultate dintrIo floare sunt reunite /ntrIun fruct multiplu- crnos- obi,nuit polidrup- rar poliac0en.

1#1

"ubus idaeus L.I !meur 5pecie indigen- cu larg rspJndire /n inuturile temperate ,i reci ale 4uropei ,i 2siei. La noi este o planta comun- din regiunea de dealuri pJn la munte. 5uport bine gerurile ,i /ng0eurile- dar nu re!ist la secet. +refer soluri afJnate- permeabile- relati. acide- re.ene. 2re temperament de lumin. (ormea! tufe cu tulpini numeroase- tulpinile sunt erecte- cu /nlimi de 1I 2-) m- cu .Jrful arcuit- luCerii sunt geniculai- .er!i- cu g0impi pe tulpin- destul de de,i- frun!ele sunt alterne- imparipenatIcompuse- cu )I7 foliole pe tulpinile sterile de 1 an ,i trifoliate pe cele fertileO foliolele sunt o.ate inegal- dubluIserateglabre ,i .er!i pe fa- albicioase- tomentoase pe dos- florile sunt mici- albegrupate /n raceme- apar prin maiIiunie- fructul este o polidrup globuloas- ro,ie la maturitate- se deta,ea! u,or de receptacul %fig. 17>&. Garieti interesante sunt cele identificate dup culoarea fructelorK "ubus idaeus .ar. Leucocarpus Be7ene. cu fructe galbene. "ubus idaeus .ar. Albus 5im;. cu fructe albe. <ulpinile de.in mature /n anul al '' Ilea- fructificaii abundente- mai ales /n plin lumin. 3e obicei tulpinile nu triesc decJt 2 ani- dar tufele se refac .iguros din lstari ,i draConi ,i de.ine un concurent de temut. 5e culti. ca specie de grdin sau /n curi. 5e obine din samJn- buta,i sau prin marcotaC %re!ultate bune se obin cu buta,i de rdcin&. Nn mod similar se /nmulesc ,i celelalte specii din gen. "ubus hirtus @. et :. I mur tJrJtor- rugi 4ste foarte rspJndit /n 4uropa- aCungJnd pJn /n 2sia Mic ,i Cauca!. 2re pretenii mari fa de umiditatea atmosferic- re!ist la ger ,i /ng0e- prefer soluri bogate- re.ene- umede. 3e,i este o specie semiombrofil- dar se poate de!.olta ,i /n plin lumin. 4ste un arbust tJrJtor- relati. scund- cu tulpini ro,ieticeI.iolaceeglandulos proase ,i g0impoase- cu g0impi foarte /neptori- frun!ele sunt trifoliate- mai rar cu ) foliole- .er!i ,i iarna %fig. 171&.

1#2

"ubus caesius L. I mur de cJmp 5pecie indigen- rspJndit /n 4uropa- 5iberia ,i 2sia Central. La noi se /ntJlne,te la cJmpie- specie euterm P me!oterm- de soluri bogate- suport soluri compacte. 4ste o specie subarbusti.- tJrJtoare-cu tulpinile ,i luCerii .er!iIbrumai- cu g0impi moi- scuri- rari ,i peri glandulo,i. (run!ele 0ibernante- trifoliate- cu foliole subiri- lungi de 3I7 cm- pe margine dinate- .er!i pe ambele fee. (lorile albe- /n corimbe scurte- fructele sunt pluridrupe negreIalbstrui- acri,oare- se maturea! /n august P septembrie %fig. 172&.

6enul +osa
Cuprinde foarte multe specii montane- 0ibri!i naturali ,i culti.aruri de interes 0orticol. 5pecii spontane- se /ntJlnesc /n regiuni temperate ,i subtropicale. 5unt arbu,ti tJrJtori- ereci sau crtori- cu tulpini frec.ent g0impoase ,i frun!e imparipenatIcompuse- alterne- cu stipele concrescute la ba!a peiolului. (lorile complete- terminale- solitare sau /n raceme umbeliforme- cu /n.eli, floral pe tipul )- sepale /ntregi sau di.i!ate- c!toare la maturitatea fructului sau persistente la .Jrful acestuia. La maturitate receptacul de.ine crnos- formJnd un fruct fals multiplu %mcea,a&- care include numeroase ac0ene mici- proase. "osa canina L. %8. 3umalis ec0st.& P mce, 5pecie indigen cu larg rspJndire. 2realul su cuprinde 4uropa- 2sia Mic- 2sia Central ,i 9ordul 2fricii. La noi este cea mai rspJndit dintre speciile de 8osa- este un arbust comun la dealuri ,i /n regiunile montane- se /ntJlne,te din cJmpie- urc pJn la 17>> m. +re!int o amplitudine climatic mare- obi,nuit se /ntJlne,te pe soluri uscate pJn la re.ene- suport bine solurile compacte ,i c0iar cele degradate. 2re temperament de lumin. 4ste un arbust de pJn la 2I3 m /nlime- cu ramuri arcuite- cu g0impi puternici- recurbai- lii la ba!- comprimai lateral. luCeri bruniIro,cai ,i g0impi foarte puternici- recurbai- mugurii sunt mici- ro,ii- frun!ele sunt imparipenatI compuse- cu 7 foliole o.alIeliptice- cu margini simplu sau imperfect dubluIserateglabre pe ambele fee- florile sunt ro!Ialbe- terminale- solitare sau /n perec0i pJn

1#3

la 3- fructul este fals- multiplu- elipsoidal- cu numeroase ac0ene mici- proase %fig. 173&. +e lJng .aloarea ornamental sau ca specie amelioratoare de sol- mce,ul are importan pentru fructele sale bogate /n .itaminele C- + ,i 3. 5e obine din sman- buta,i ,i marcote. 5emnatul se face la sfJr,itul .erii- /n augustIseptembrie sau prim.ara- cu smJn stratificat. marcotaCul de .ar cu ramuri arcuite. "osa canina se utili!ea! ca portaltoi pentru obinerea .arietilor 0orticole de trandafiri. 5e prefer altoirea /n oc0i dormind /n august P septembrieefectuat la colet. 4$emplarele altoite se acoper complet cu pmJnt. 2ceea,i metod se recomand pentru obinerea altor specii din genul 8osa. "osa gallica L. I mce, de cJmp 2rbust originar din 4uropa Central- 5udic ,i 2sia Gestic- rspJndit la noi /n regiunile de cJmpie. 5e /ntJlne,te ,i /n sil.ostep ,i sporadic urc la deal. 5pecie euterm ,i $erofit- de soluri bogate- prefer substrate calcaroase- dar suport ,i soluri compacte. 4ste un arbust cu /nlimi mai mici decJt 8osa canina- cu /nlime de >-) P 1 m- cu stoloni subterani ,i tulpini aeriene- adesea tJrJtoare- din care pornesc ramuri ascendente. LuCerii sunt .er!i sau ro,cai- cu g0impi inegali- drepi sau arcuii- subiri. (run!ele sunt pentate- eliptice- pieloase- rotunCitIobtu!e la .Jrf.er!iI /nc0is- lucitoare- aspre pe fa- .er!iIdesc0is- proase- cu ner.aiuni proeminente pe dos. (lorile sunt solitare- rar grupate cJte 2I3- cu petale purpurii. (ructele sunt piriforme sau globuloase- de 1I1-) cm- aspru proase. %fig. 17"&. +re!int importan naturalistic- ornamental ,i /n cosmetic- se obine ISap de ro!eM. "osa pendulina L. %". alpina L.& I mce, de munte 5pecie indigen- rspJndit /n regiunile montane din 4uropa Central ,i de 5ud. La noi apare la munte- urcJnd /n etaCul subalpinO prefer soluri sc0eleticesuperficiale- dar cu u,oar umiditate- suport o u,oar umbrire. 2rbust pJn la 1 m /nlime- cu ramuri subiri- di.ergente- adesea fr spini- frun!ele au 7I# %11& foliole o.atIeliptice- mrunt dubluIserate- glabre pe faa ut,irea se face cu buta,i cu clcJi- prim.ara sau .ara. 8e!ultate bune se obin din

1#"

superioar- proase pe fata inferioar- mai ales pe ner.urile principale- florile sunt mari- fructele sunt elipsoidale- uneori /nco.oiate %fig. 17)&. 5e poate culti.a ca specie ornamental- fructele se recoltea! pentru coninutul ridicat de .itamina C. "osa spinosissma L. %". pimpinell)olia L.& I mce, 5pecie indigen- cu rspJndire /n 4uropa ,i 2sia- /ntJlnit la noi de la cJmpie pJn la munte- preferenial pe substrate calcaroase- /n locuri /nsorite- cu soluri superficiale- sc0eletice. 4ste un arbust scund- uneori pitic- alteori pJn la 1 m- formJnd tufe cu tulpini numeroase- erecte. LuCerii sunt subiri- brunI/nc0is sau bruniIro,cai- cu numero,i g0impi- inegali ,i cu peri rigi!i. (run!ele imparipenatIcompuse- cu )I11 foliole- mai frec.ent 7- mici eliptice sau subrotunde. (lorile sunt de obicei solitaremari- albe- doar cu ba!a glbui sau slab ro!ee. (ructele sunt globuloase- de pJn la 1 cm diametru- negriIpurpurii %fig. 17*&. Nn cultur se folosesc .arieti 0orticole- unele dintre ele cu flori .iu P colorate. 5e poate folosi la consolidarea .ersanilor abrupi. Su+amilia P$&- ID!A! ,oc"e.

6enul Cydonia Mill.

+ydonia oblonga Mill. %+. vulgaris +ers.& I gutui 5pecie e$otic- originar din <ur;estan- 'ran- se culti. la noi /n toat aramai ales la cJmpie ,i deal. 9ecesit clim cald ,i locuri /nsorite- ferite de geruri ,i /ng0euri- prefer soluri fertile- permeabile- cu umiditate suficient- pe cele compacte ,i uscate nu se de!.olt corespun!tor. <emperament de lumin. 4ste un arbust sau arbore de /nlime mic- pJn la 8 m. luCerii sunt .er!iI glbui la /nceput- cenu,iiItomento,i- mai tJr!iu bruniI.er!ui- numai spre .Jrf tomento,i. Mugurii sunt mici- lat conici- cenu,iiIpro,i- alipii de luCer. (run!ele sunt o.ate sau eliptice- la .Jrf acuminate- la ba! rotunCite sau slab cordate- pe margine /ntregi- la /nceput e.ident ciliate ,i cenu,iuItomentoase- inclusi. pe fadar mai ales pe dos. (lorile sunt solitare- de culoare alb sau ro!. (ructele poame sferice sau u,or piriforme- galbeneI.er!ui- tomentoase- aromate %fig. 177&. Lstre,te- draConea! ,i marcotea!. Maturaie anual %/n septembrie&.

1#)

5e culti. ca specie pomicol sau ornamental- i!olat sau /n garduri .iiputJnd fi tuns. 5e obine din smJn sau .egetati.. prim.ara cu smJn stratificat 3I" luni. 5e poate obine din buta,i de luCeri sau rdcin. 5e poate semana toamna sau

6enul Chaenome!es Lindl.

+haenomeles japonica %<0unb& Lindl. I gutui Capone! 5pecie e$otic din Eaponia- mult culti.at ca arbust ornamental /n spaiile .er!i de la noi. 8e!ist la ger ,i secet- nu este pretenios fa de sol. 5e de!.olt /n plin lumin- dar suport bine ,i umbrirea. 4ste un arbust cu /nlime mic- pJn la 1 m- decorati. /n perioada de /nflorire. 5e adaptea! de la cJmpie pJn /n regiunile montane inferioare. +haenomeles speciosa %5=eet& 9a;ai %+haenomeles japonica 2uct non %<0unb. Lindl.& sinonim +haenomeles legentaria %Loisel& :oid!. P gutui Capone! Originar din C0ina ,i Eaponia- ce.a mai mare decJt C0aenomeles Caponicacu /nlime de 2 m- arbust decorati. /n perioada de /nflorire cu tulpini ,i coroane mult ramificate- ramuri di.ergente ,i luCeri spino,i- mugurii sunt mici- p,ro,iO frun!ele alterne- o.ate sau obo.ate- obtu!e sau acute- pe margini crenatIserateglabre- coriace- .er!iI/nc0is lucitoare pe fa- tJr!iu c!toare- la ba! stipele rotundIo.ate- flori solitare sau 2I*- apar treptat- /naintea frun!elor- ro,iiIcrmi!ii sau ro,uIro! intens. (ructe globuloase- de 2I"cm diametru- galbene- tari maturaia /n octombrie %fig. 178&. +haenomeles x superba %(ra0m& 8e0d %+haenomeles japonica x +haenomeles speciosa7 Culti.aruri ,i .arietiK +haenomeles japonica cv. simonii cu flori ro,u P intens- semiduble. +haenomeles japonica var. nivalis cu flori albe. 5e /nmulesc la fel ca ,i gutuiul- iar la buta,i se folosesc biostimulatori /n iunie I iulie.

1#*

Nnmulirea prin semine- prim.ara dup stratificare- prin buta,i %stimulare cu 0ormoni& prin marcotaC simplu- prin draConi- prin altoire.

6enul Cotoneaster MediB.

Cuprinde arbusti ,i subarbu,ti rspJndii /n regiunile temperate ale 4uropei- 2siei ,i 2fricii de 9ord- au tulpini ramificate- tJrJtoare sau erecte- fr g0impi. (run!e simple- /ntregi- c!toare- mai rar persistente. (lori grupate /n panicule- raceme umbeliforme- corimbe sau cime- de obicei cu flori puine. (ructele sunt drupe false sau poame- cu resturi de caliciu la .Jrf. Nn coleciile dendrologice de la noi sunt apro$imati. )> de specii e$otice. 5peciile spontane de la noi suntK +otoneaster integerrima Medi;. P bJrcoace 2realul general include regiuni temperate eurasiatice. La noi apare sporadic /n regiuni de coline ,i montane- /n locuri uscate ,i /nsorite- pe stJncrii calcaroase. 4ste arbust de mici dimensiuni- pJn la 2 m /nlime. 2rbust erect sau tJrJtor pJn la 2 m /nlime- cu luCerii glbuiItomento,i /n tineree- apoi glabri- bruniI.er!ui- cu mugurii mici- o.oIconici- pro,i /ndeprtai /ntre ei. (run!ele o.atIsubrotunde- de 1-)I" cm lungime- cu .Jrful scurt mucronat sau rotunCit- fin serate sau /ntregi- glabre pe fa- pe dos la /nceput albItomentoase apoi cenu,iiItomentoase. (lorile albe sau ro,ietice- de tipul )- stau dispuse /n inflorescene nutante- cimoase- cu 1I" %)& flori. (ructele poame subrotunde- de *I 8 mm- glabre- ro,iiIpurpurii- cu doi sJmburi %fig. 17#&. +re!int importan ca element naturalistic spontan ,i ca specie de parcuri. +otoneaster nebrodensis %6uss.& C. :oc0. %+. tomentosa %2it.& Lindl.&. I bJrcoace 5pecie rspJndi /n 4uropa Central ,i Gestic- /ntJlnit la noi sporadic /n regiuni montane ,i subalpine- pe coaste /nsorite- pe soluri sc0eletice ,i substrate calcaroase. <ulpinile sunt de obicei- erecte- /nalte pJn la 2 m- iar luCerii sunt cenu,iuI tomento,i pJn tJr!iu. (run!ele lat eliptice- de 3I* cm lungime- pe fa pubescente- pe dos cenu,iiIglbui- tomentoase. (lorile ro!ee sau albe- cJte 3I12-

1#7

cu receptacul ,i pedunculi tomento,i. (ructele sunt poame globuloase- de 7I8 mm diametru- ro,ieIpurpurie- tomentoas %fig. 17#&.

+otoneaster niger %<0unb.& (ernald %+. melanocarpa Lodd.& P bJrcoace 8spJndit /n Centrul ,i 9ordul 4uropei ,i /n 2sia. La noi este o specie rar- din regiunea dealurilor pJn /n cea subalpin. 5e instalea! pe stJncrii calcaroase- pe .ersanii /nsorii- pe soluri sc0eletice superficiale. 2rbust de pJn la 1-)I2 m /nlime- cu luCerii tineri des ,i moi pubesceni. (run!ele asemttoare cu ale speciei precedente- dar pe dos sunt alburiiI tomentoase. (lorile ro!e- cJte 3I12 /n corimbe nutante. (ructele globuloase- de *I7 mm diametru- negre- glabre la maturitate- obi,nuit %fig. 17#&. I specii e$otice des /ntJlniteK +otoneaster hori&ontalis 3ecne. 2rbust originar din C0ina- sub 1 m cu tufe largi- ramificatie distic- frun!e mici de )I1> mm- c!toare- lucioase- .er!iI/nc0is- toamna se colorea! /n ro,u. +otoneaster divaricatus 8e0d et @ils. 2rbust originar din C0ina- cu /nlime de 1I2-) m- frun!e elipticec!toare- .er!iI/nc0is- pe dos puin proase- toamna se colorea! des /n ro,uflori mici- albe- cu ba!a ro,cat- fructe ro,iiI/nc0is- stau pe arbust pJn /n octombrie. 5peciile +otoneaster multi)lora, +otoneaster bullata, +otoneaster daomeri ,i +otoneasters alici)olius sunt originare din C0ina ,i sunt sensibile la ger. 5peciile de Cotoneaster sunt foarte apreciate /n amenaCrile peisagere- au caliti decorati.e deosebite- se folosesc i!olat- /n grupuri sau masi.e. (ormele tJrJtoare pot /mbrca talu!urile. 5e pot obine prin semine sau buta,i. +rin buta,i- /n iunie P iulie- speciile cu frun!e c!toare ,i /n august P septembrie cele cu frun!e persistente.

1#8

6enul Ma!us Mill.

Cuprinde specii ,i 0ibri!i din flora spontan ,i culti.at- /n li.e!i sau /n scop ornamental. 2rbori sau arbu,ti cu numeroase bra0iblaste fructifere ,i frun!e alterne- simple- stipelate- serate sau lobate- flori 0ermafrodite- mari- /n raceme umbeliforme sau corimbe- cu receptacul adJncit- concrescut cu carpelele. (ructul este o poama globuloas- crnoas- cu caliciul persistent- mai rar c!tor. 0alus sylvestris Mill.I mr pdure 5pecie indigen- rspJndit /n teritoriile cu clim temperat din 4uropa. La noi este o specie comun la cJmpie ,i deal. 5uport bine climatul continentalgerurile- prefer soluri permeabile- re.ene- puin adaptate la soluri argiloasecompacte- uscate. 2re temperament miClociu- dar suport destul de bine umbrirea. 4ste arbore de mici dimensiuni %mrimea a ''' Ia& sau uneori arbust . <ulpina neregulat ramificat- scurt- ritidom sol!os- brunInegricios- e$foliabil /n plci poligonale- mai mari decJt la prul pdure. LuCerii la /nceput pro,i spre .Jrf- apoi glabri- bruniI/nc0is- adeseori spino,i. Mugurii sunt pro,i- bruniI ro,ieticiO bra0iblastele fructifere numeroase. (run!ele alterne- lat o.ate- eliptice sau subrotunde- .Jrful brusc /ngustat- ba!a rotunCit- marginile simplu sau dublu crenatIserate- peiolul de 1I3 cm lungime- /n tineree sunt scurt pubescente- apoi glabre- numai pe dos- /n lungul ner.urilor- slab pubescente. (lorile complete0ermafrodite- grupate /n raceme umbeliforme- albe sau ro!e. (ructele, poame cu caliciul persistent- globuloase sau o.oidale- de 2I2-) cm diametru sau lungime- .er!iIglbui- astringente %fig. 181&. Lemnul cu duramen brunIro,ietic- greu- cu puine utili!ri. 5pecia nu pre!int un real interes forestier- e.entual se utili!ea! fructele. +uieii sunt folosii adeseori ca portaltoi pentru obinerea soiurilor de cultur. Nn ara noastr- /n scop ornamental se culti. specii ,i 0ibri!i de Malus.

1##

0alus )loribunda 5. Originar din Eaponia- arbore sau arbust cu coroan deas ,i larg- flori mici- de 3 cm- ro! la /nflorire ,i ro,u P carmin /n fa!a de boboci- apar /n luna maifoarte abundente- pe toata lungimea luCerilor. (ructe sub 1 cm- cu peduncul lung.er!i P glbui- ro,cate pe partea /nsorit. 0alus sieboldii %8ge& 8e0d. 2rbust cu flori albe- mici- de 2 cm- /nflore,te /n mai P iunie ,i fructe foarte mici- de >-) cm- galben P ro,cate. 0alus coronaria % L.& Mill. 5pecie originar din 2merica de 9ord- care aCunge pJn la 7 m /nlimefrun!ele de.in toamna ro,cate ,i armii- flori mari- ro!- de " cm- /nfloresc tJr!iu/n mai P iunie- fructe globuloase- .er!i- parfumate. 0alus baccata %L.& or;0. P mr siberian 2Cunge la 1)m /nlime- cu coroana /ngust ,i foarte ramificat- frun!e lucitoare- pieloase- flori albe- foarte parfumate- apar /n aprilie P mai- /nflore,te abundent- fructe decorati.e- globuloase- cu peduncul lung %3I) cm&- mici %1cm& diametru- galbenIro,cate. 0alus x purpurea %0alus pumila x 0alus atrosanguinea& 4ste un 0ibrid frec.ent culti.at ornamental- foarte de decorati. la /nflorirela /nfrun!ire dar ,i la /nceputul iernii prin persistena fructelor. 4ste un arbore scund- cu luCerii purpurii- frun!ele o.ate sau alungitIo.ate de 8I# cm- /n tineree purpurii- apoi .er!i /nc0is- lucitoare pe fa. Nnflore,te bogat odat cu /nfrun!irea- prin mai- flori de 3 cm diametru- ro!Iro,ietice sau purpurii. (ructele mici- globuloase- lung pedunculate- ro,iiIpurpurii- cu caliciul persistent rmJn pe ramuri pJn la /nceputul iernii %fig. 181&. Nnmulirea se face prin altoire- e$act ca /n pomicultur. +articulariti de culturK taierile se fac numai dup /nflorire.

2>>

6enul Pyrus
Cuprinde arbori- mai rar arbu,ti cu frun!e simple- alterne- stipelate- pe margine /ntregi sau serate. (lori complete- /n corimbe umbeliforme- sepale di.ergente- petale albe- uneori ro!- /ngustate la ba!. (ructe P poame de form obo.oidal- cu ca.itate numai la .Jrf. Pyrus pyraster %L.& urgsd P pr pdure 5pecie indigen- originar din inuturile temperate ale 4uropei ,i 2siei %fig. 3"&O la noi apare prin lumini,uri- /n sil.ostep- pJn /n !ona dealurilor- /n !ona montan inferioar apare rar. +re!int o amplitudine ecologic destul de larg- re!ist la ger ,i spre deosebire de mr- suport soluri grele- compacte- supuse uscciunii prelungite. <emperament de lumin- suport /ns ,i o u,oar umbrire. +oate aCunge pJn la 2> m /nlime- uneori are dimensiuni arbusti.e. <ulpina cu ritidom sol!os- slab br!dat- coroana puternic ramificat cu ramuri spinoase ,i numeroase bra0iblaste. LuCerii slab muc0iai- brun lucitoriglabri. Mugurii o.oidIconici- .Jrful ascuit- deprtat de luCeri- glabri lucitori. (run!ele mici- 2I) cm- latIeliptice sau rotundIo.ate- .Jrful acut- ba!a rotunCit sau u,or cordat- pe margine /ntregi sau fin dinatIserate- glabre- pieloase- pe fa .er!iI/nc0is lucitoare- peiolul cJt limbul sau mai lung. (lorile umbeliforme- albe- /nflore,te abundent. (ructele poame obo.oidale sau globuloase- de pJn la 3 cm lungime sau diametru- la .Jrf cu resturi de caliciuO la maturitate sunt .er!i sau cafeniiastringente- /neccioase %fig. 182&. Lemnul este frumos- colorat- brunIro,cat- dens- omogen- greu- se lustruie,te frumos- utili!at /n sculptur- la obinerea furnirelor ,i instrumentelor mu!icale. (ructele sunt consumate de .Jnat. +uieii se folosesc ca portaltoi pentru obinerea .arietilor de cultur. 8usticitatea ecologic recomand prul pdure pentru utili!area /n culturipe terenuri degradate. Pyrus elaeagri)olia +all. %Pyrus babadagensis +rod.& I pr argintiu corimbe

2>1

5pecie indigen- rspJndit /n sudul ,i estul 4uropei- 2sia Mic- Cauca!Crimeea. La noi- se /ntJlne,te sporadic /n sudul rii- mai ales /n 3obrogea. 4ste un element termofil ,i $erofit. 4ste de dimensiuni mici- arbore de mrimea a ''' Ia- sub 1> m sau arbust. <ulpina este ru conformat- scund. +ortul caracteristic- cu ramuri erecte ,i coroana argintie- mai ales prim.ara. LuCerii cenu,iuItomento,i ,i scoara brun- spino,i. Muguri cenu,ii tomento,i ,i globulo,i %spre deosebire de prul pdure&. (run!ele sunt lanceolate sau obo.atIlanceolate- de "I7 cm lungimeobtu!e sau scurt acuminate- cu ba!a cuneat- pe margine /ntregi- rar fin serate- la /nceput alb I tomentoase pe ambele fee- iar mai tJr!iu glabrescente pe fa ,i cenu,iu I tomentoase pe dos- peiolul de 1I" cm lungime (lorile grupate /n inflorescene alungite- albe- tomentoase. (ructele poame foarte tari- globuloase- de 2I3 cm diametru %fig. 183&. +re!int importan ca element naturalistic- rar /n !onele calde ,i uscate din sudul ,i sud P estul rii se poate utili!a ca specie ornamnetal. 2lte specii din 5ud P 4stul 4uropeiK Pyrus nivalis Eac. ,i Pyrus salici)olia +all.- cu frun!i, fin- linear. 5peciile acestui gen se pot folosi ca arbori solitari- /n grupuri- la marginea masi.elor. NnmulireK prin seminte- prin altoire %mai ales pentru Pyrus salici)olia Apendula: &.

6enul Sorbus L.
Cuprinde apro$imati. 8> de specii- rspJndite /n emisfera nordic %fig. 3"&. 2u frun!e alterne- simple sau imparipenat P compuse- flori 0ermafroditecomplete- terminale- /n corimbe multiflore- pe tipul )- fructe P drupe false.

2>2

,orbus aucuparia L. I scoru, de munte- sorb psresc 5pecie indigen cu areal foarte larg /n 4uropa- /ntJlnit ,i /n 2sia Mic %fig. 3"&. La noi se gse,te mai ales la munte /n molidi,uri- urc pJn /n sub!ona alpin inferioar- dar coboar ,i la altitudini mai mici- gorunete de deal- pJn /n cJmpie. 2 fost semnalat ,i /n 3obrogea. 3e obicei se gse,te /n proporie redus /n tieturi- oc0iuri sau la li!iere- formea! arborete numai pe suprafee foarte restrJnse. 4ste o specie puin pretenioas fa de clim ,i sol- prefer climat montanrece ,i umed- dar re!ist destul de bine ,i la secet. +refer soluri brune I acide- se instalea! ,i pe soluri sc0eletice- pietroase- uneori c0iar /n turbrii. 5pecie de semiumbr P lumin. 4ste un arbore de mici dimensiuni- pJn la 1> m %1)I18 m& /nlimefrec.ent specie arbusti.- tulpina este dreapt sau siniuoas- cu scoara e$emplarelor tinere cenu,ieIlucioas- mai tJr!iu cu ritidom /nc0is- br!dat longitudinal. Coroana este rar- globuloas- cu luCerii cenu,ii- la /nceput tomento,i- apoi glabri- lucitori brunIro,cai- mugurii necleio,i- sol!i negricio,i- mtsosIpro,i- cel terminal mai mare- curbat. (run!ele imparienat I compuse- cu #I17 foliole oblongI lanceolate acute sau obtu!e- sesile- pe margini acutIserate- pe dos glabre sau proase- toamna se colorea! frumos /n ro,u /ntunecat. (lorile 0ermafroditecomplete- albe mici %1 cm diametru&- grupate /n corimbe erecte- terminale multiflore. (ructele, poame o.oide sau globuloase- ro,ii mai rar glbui- cu semine alungite- ro,ietice %fig. 18"&. (ructific abundent la .Jrste mici- lstre,te- mai rar draConea!. Longe.itate redus- apro$imati. 1>> ani. Lemnul este re!istent- tare- omogen- cu puine utili!ri din cau!a dimensiunilor reduse. (ructele se utili!ea! /n medicin. 3in punct de .edere sil.icultural importana se datore! posibilitii folosirii ca specie de amestec /n molidi,uri ,i c0iar ca specie amelioratoare de sol. Nn spaiile .er!i se poate folosi i!olat /n aliniamente. 5e obine din smJn- semnatul se face toamna /n septmbrieIoctombriecu smJn descrnat sau prim.ara cu smJn stratificat ,i pe cale .egetati. din buta,i nelignificai. (ormele ,i .arietile ornamentaleK

2>3

,orbus aucuparia .ar. aspleni)olia # cu frun!e ca de ferig- cu foliole dublu dinate. ,orbus aucuparia .ar. )astigiata # cu frun!e mai mici- foliole dinate numai la .Jrf- port /ngust piramidalO se altoie,te /n oc0i dormind sau despicatur. ,orbus domestica L. P scoru, 5pecie indigen- /n sudul ,i Centrul 4uropei- 2sia Mic ,i 9ordul 2fricii. 5pecie sporadic la noi pe coline /nsorite- lumini,uri- marginea pdurilor- /n 5ubcarpatii Olteniei ,i Munteniei- /n <ransil.ania- anat ,i 3obrogea. Uneori este specie de cultur. +refer climate calde ,i 5taiuni ferite de e$treme termice. 5uport uscciunea- .egetea! bine pe soluri fertile. 2rbore de lumin P semiumbr. 2Cunge pJn la 1) %2>& m /nlime ,i pre!int ritidom sol!os- ca prul pdure. LuCerii sunt glabriIlucitori- cu o pieli e$foliabil- cenu,ie- partea inferioar este mslinieIbrunI ro,cat. Mugurii sunt cleio,i- glabri- numai spre .Jrf sunt slab pro,iO sunt o.oi!iIconici- .er!iIglbui- puin deprtai de luCer- cei terminali mai mari. (run!ele imparipenatIcompuse- cu 13I21 foliole sesilelanceolate sau elipticIalungite- /ntregi la ba!- /n rest acutIserate ,i ra0isul albI pros. (lorile de 1-) cm diametru- albeIro,ietice- tomentoase- grupate /n corimbe terminale. (ructele sunt poame piriforme sau globuloase- de 2I" cm lungime sau diametru de culoare .er!ui sau cafenii %fig. 18)&. 5e folose,te ca specie ornamental la cJmpie ,i deal. Lemnul este frumos colorat- cu duramenul ro,iaticIbrun- dens- re!istentutili!at /n industria mobilei. (ructele sunt comestibile.

2>"

,orbus torminalis L. Cr. P sorb de cJmp 5pecie indigen- cu areal asemntor cu cel al speciei anterioare- o dep,e,te /n inuturile 4uropei centralIestice. La noi se /ntJlne,te sporadic ca specie diseminat- /n !onele de dealuri- /n subarboretul pdurilor de A.ercineecoboar ,i /n cJmpie /n !ona forestier- c0iar /n sil.ostep- foarte rar urc pJn /n fgete. Cre,te /n regiuni cu clima cald- pe soluri cu umiditate constant ,i troficitate ridicat %fig. 3"&. La altitudini mari apare pe soluri calcaroase. 8e!ist bine la umbrireaCunge pJn la 2>I2) m /nlime- rmane uneori arbusti.. 5coara rmJne mult timp neted- dup care formea! ritidom- sol!ii cu marginile desprinse de pe trunc0i. Coroana este globuloas sau o.oidal- cu frun!i, bogat. LuCerii sunt tomento,i /n tineree- apoi de.in glabri- lucitori- bruniI cenu,ii sau brunIro,cai. Mugurii globulo,i sau o.oidIglobulo,i- cleio,i- glabriI lucitori- cu sol!i .er!i- cu o dung brun ,i /ngust pe margine. (run!ele- simplelat o.ate- de )I1> cm lungime- cu 3I) perec0i de lobi triung0iulari- tot mai mici spre .Jrful frun!ei.- lobii sunt neregulatIserai. (lorile de 1I1-) cm diametru- albecu receptacul tomentos- grupate /n corimbe. (ructele poame elipsoidale sau obo.oidale- de 1-) cm lungime- brunealbicios punctate- foarte tari %fig. 18*&. Lstre,te destul de acti.- uneori draConea!. 2re longe.itate redusK 1>>I2>> ani. 5il.icultura central european acord acestei specii /n ultimul timp o importan tot mai mare- apare ca specie aCuttoare /n ,leaurile de cJmpie ,i de deal. Lemnul este frumos colorat brunIro,cat- foarte re!istent- fin ,i elastic- este folosit la producerea mobilei fine- uneori are ,i fibr crea. 4ste ,i specie ornamental.

2>)

,orbus aria L. P sorb de stJnc 5pecie indigen- rspJndit /n 4uropa Centrala ,i de 5ud- 2sia Mic ,i Cauca!. La noi se /ntJlne,te rar- din regiunea de deal pJn /n !ona montana inferioar- pe coaste calcaroase ,i /nsorite- pe soluri sc0eletice- /n stJncrii. 8e!ist relati. bine la secet %me!o$erofit&. 2re temperament de lumin. 4ste un arbust sau arbore de mrimea a ''' Ia- pJn la 1> %12& m /nlimecu scoara mult timp neted- cenu,ieI/nc0is ,i coroana rar- o.oidalIglobuloas. LuCerii- la /nceput acoperii de un toment albIcenu,iu- apoi glabri- de culoare brunI.er!ui sau brunIro,cai. Mugurii o.oidIconici- acui- .Jsco,i- deprtai de luCer- .er!i- cu marginile albiciosIciliate. (run!ele simple- o.ate sau eliptice- de )I 12 cm lungime- acute- la ba! rotunCite- pe margine dublu serate- cu 1>I1" perec0i de ner.uri proeminente- frun!ele par groaseO pe fa glabrescente- pe dos argintiiI tomentoase. (lorile sunt albe- dispuse /n corimbe terminale de )I8 cm diametruargintiuItomentoase. (ructele sferice sau o.oidale- ro,iiIportocalii- cu sepale persistente /n .Jrf %fig. 187&. 'mportana forestier este redus. 4ste o specie deosebit de decorati. datorit coloritului frun!elor ,i florilor- cu posibiliti de introducere /n parcuri ,i grdini- de la cJmpie la munte. 5e folose,te i!olat- /n aliniamente sau /n grupuriO florile- frun!ele ,i coloritul de toamn al frun!elor- sunt caractere apreciate /n spaiile .er!i. 5e obine din smJn. 5e seamn toamna cu semine descrnate sau prim.ara- cu smJn stratificat. 5e poate /nmuli ,i prin buta,i nelignificai.

6enul Crategus L.
Cuprinde multe specii de arbori ,i mai ales de arbu,ti- apro$imati. #>>O /n 4uropa- 2merica de 9ord ,i 2sia- cu luCeri spino,i- frun!e simple- serate sau lobate- stipelate. (lori 0ermafrodite- pe tipul )- /n corimbe- rar solitare. (ructe P poame- cu resturi de caliciu /n .Jrf.

2>*

+rategus monogyna Eac;.I pducel- g0erg0inar- mrcine 5pecie rspJndit /n 4uropa- 2sia ,i 2frica de 9ord. La noi are un areal foarte larg- din sil.ostep pJn /n !ona montan. 3ispune de o larg amplitudine ecologic- re!ist la ger ,i /ng0e- suport bine uscciunea ,i compactitatea solului- prefer caldura esti.al. 4ste de obicei arbusti.- rar arbore de mrimea a ''' Ia- de 8I1> m /nlime. <ulpina este neregulat- cu ritidom sol!os- cenu,iuIbrun- format de timpuriu. Coroana este neregulat- iar luCerii sunt glabri- bruniIro,cai sau bruniI .er!ui- cu spini de cca. 1cm lungime dispu,i lateral fa de mugure. Mugurii sunt mici- globulo,i- brunIro,cai. (run!ele alterne- rombicIo.ate- cu 3I7 lobi neregulai cu sinuri adJnci- pe fa glabre- cu smocuri de peri pe dos la subsuoara ner.urilor- coriace la maturitate. (lorile complete- albe- /n %receptacul ,i peduncul glabri&. (ructele drupe false %poame&- o.oide sau sferice de apro$imati. 1 cm- ro,ii %fig. 188&. +rategus oxyacantha %2uct. 9on L.& %Crategus laevigata %+oir.& 3.C& I pducel 8spJndit /n Centrul ,i 5udI4stul 4uropei. La noi cre,te la cJmpie ,i coline- mai rar /n !ona montan- apariii sporadice. Ca ,i ecologie- asemntor cu +rategus monogyna. (rec.ent este arbust- reali!Jnd pJn la "I) m /nlime . LuCerii sunt scurirelati. gro,i- cu spini puternici- de pJn la 1I1-) cm lungime. (run!ele sunt obo.ate- de 2I) cm lungimeO caracteristic- cu ba!a cuneat ,i numai trei lobi %rar cinci&- obtu!i- /ndreptai /nspre /nainte- pe margine serulaiO pe fa sunt .er!iI lucitoare- la /nceput proase pe ner.uri- apoi glabre- pe dos albstruiI.er!ui. (lorile- corimbe multiflore- fiecare cu 2I3 stileO apar mai de.reme decJt la +rategus monogyna, prin mai. (ructele- drupe false globuloase sau elipsoidale- de 8I1) mm lungimero,ii- cu 2I3 sJmburi %fig. 18#&. Nn spaiile .er!i se culti. mai mult /n scop ornamentalK +rategus oxyacantha .ar. plena cu flori albe- duble. +rategus oxyacantha .ar. paulii cu flori sJngerii. corimbe erecte

2>7

+rategus pentagyna @. et. :. I pducel 5pecie rspJndit /n 5udI4stul 4uropei- 2sia Mic- 'ran. La noi se /ntJlne,te rar- /n !onele din sudul rii. 4ste o specie iubitoare de cldur- re!ist la ger ,i insolaie- puin preten,ioas fa de sol. 8eali!ea! /nlimi pJn la ) m. LuCerii cenu,iiIbruni sau .er!iIbrunipubesceni- nelucitori. (run!ele cu 3I7 lobi- desprii prin sinuri profunde- lobii inferiori adeseori perpendiculari pe ner.ura median- pe fa sunt .er!iI/nc0is- pe dos mai proase. (lorile au caliciul- receptacul ,i pedunculii lJnosItomento,iO stilele cinci ,i anterele ro,ii. (ructele sunt elipsoidale sau globuloase- negreIpurpurii cu ) sJmburi relati. mici %fig. 1#>&. +rategus crus#galli L. I pducel 5pecie originar din 2merica de 9ordO arbust sau arbore de mrimea a ''' Ia- are coroana larg- rotunCit- deas ,i ramuri cu spini mari %7I1> cm&- curbai. (run!ele obo.ate- acut serate- de.in toamna portocaliiIstacoCii. (lorile albe- maride 1-) cm- grupate /n umbele- apar /n maiIiunie. (ructele sunt globuloase- de 1 cm- ro,ii /nc0is- puin brumate %octombrie&- mult timp persistente. 5pecie rustic- cre,te /n po!iii /nsorite sau la semiumbr. 5e folosesc ca e$emplare i!olate- /n grupuri- /n componena masi.elor sau la garduri .ii. Nnmulirea se poate face prin smJn- .arietaile ornamentale prin altoire/n oculaie. 5emnatul se face imediat- dup recoltare %augustIseptembrie& sau prim.ara- cu semine stratificate.

6enul Mespi!us L.
0espilus germanica L. P mo,mon 5pecie e$otic- rspJndit /n 4uropa de sud- 2sia Mic- Cauca!. La noi se culti. prin parcuri ,i grdini ca arbust decorati. sau fructiferO apare ,i subspontan. 8e!ista la ger ,i secet- dar prefer soluri bine apro.i!ionate cu ap. 2re temperament de semiumbr.

2>8

2tinge ) m /nlime- tulpina fiind strJmb- cu scoar cenu,ie- nelucitoare. 8amurile cu bra0iblaste spinoase- luCerii pubesceni- bruni- u,or muc0iai- cu muguri alterni- o.oidIconici- cu sol!i bruni- numero,i- pro,i. (run!ele oblongI lanceolate sau eliptice %*I12 cm& lungime- pe margine /ntregi sau numai spre .Jrf mrunt glandulosIserate- groase- moi- pubescente /n special pe dos. (lorile sunt solitare- cu cinci petale albe ,i cinci sepale triung0iularIalungite- mai lungi decJt petalele. (ructele- poame piriforme sau globuloase- de 2I3 cm- lungime- cu sclereide care se /nmoaie la un timp dup maturitatea fructului %noiembrieI decembrie&- au cinci sJmburi tari- iar sepalele persist la .Jrf %fig. 1#1&. 5e obine din smJn sau prin marcotaC ,i altoire. 5eminele se stratific 1) luni- se semn /n anul al '' Ilea- /n februarie. +entru altoire se aplic metoda /n despictur- prim.ara- iar ca portaltoi se poate folosi pducelul sau gutuiul. Su'+amilia Prunoideae ,oc"e.

6enul Prunus L.
'nclude apro$imati. 2>> de specii din !ona temperat. 2rbori ,i arbu,tiuneori cu luCerii spino,i. Muguri alterni- solitari sau colaterali. (run!e simple- pe margini crenate- serate sau /ntregi. (lori solitare sau /n fascicule. (ructeleK drupe. Prunus spinosa L.I porumbar 5pecie indigen- larg rspJndit /n 4uropa- 2sia Mic ,i 9ordul 2fricii. La noi apare frec.ent /n toat ara- /n cJmpie %sil.ostep& ,i la deal- pe alocuri la munte- cJteodat /n regiunile montane inferioare la apro$imati. #>>I1>>> m altitudine prin pduri rrite- parc0ete- !.oaie. 4ste un arbust $erofit %me!o$erofit&- suport bine solurile cu umiditate ridicat %!.oaie&. 8e!ist bine la ger ,i este puin pretenios fa de sol. Gegetea! pe soluri compacte- pe .ersani puternic /nclinai- cu soluri sc0eleticee$puse insolaiei. 3raConea! puternic prin urmare in.adea! lumini,urile ,i terenurile /n.ecinateO apar desi,uri spinoase greu penetrabile care apr pdurile de animaleO este considerat o specie pionier. 2rbust spinos- sub form de tuf deas- nu dep,e,te 3 %)& m /nlime- cu /nrdcinare profund ,i numeroase ramificaii laterale. 5coara este /nc0isI

2>#

cenu,ie- puin crpat. LuCerii sunt cenu,ii- pubesceni- cei laterali terminai cu 1 spin- bra0iblaste numeroase- cu mai muli muguri aglomerai spre .Jrf. Mugurii sunt mici- de 1I1-) mm- de obicei trei- a,e!ai unul lJng altul- cel miClociu foliaceu- sferic ,i mai mic decJt cei laterali %floriferi&- o.oi!i. (run!ele eliptice sau alungitIobo.ate- de 2I" cm- sunt la ba! cuneate- crenatIserate- de regul pe dosla maturitate- proase. (lorile 0ermafrodite- solitare- pedicelate- albe- mici- de 1I 1-) cm- apar /naintea /nfrun!irii. (ructele globuloase- erecte sau pendente de 1I1-) cm diametru- negreI albstruiIbrumate- au un gust astringent ,i rmJn pe ramuri pJn prim.ara %fig. 1#2&. 3raConea! puternic ,i are cre,tere /nceat. +re!int interes ca arbust forestier- consolidea! li!ierele de pdure- se introduce pe terenuri degradate- este o specie rustic. 5e poate utili!a ca portaltoi pentru prun ,i cais. Prunus )ructicosa +all. %+erasus )ructicosa %+all.& @oron- Prunus chamaecerasus %EacA.& I cire, pitic de rgan- .i,inel 5pecie indigen- rspJndit /n 4uropa Central ,i 4stic- pJn /n 5iberia. La noi apare sporadic /n staiuni $erofite %3obrogea- CJmpia Munteniei ,i <ransil.aniei&- /n unele regiuni colinare- pe .ersani /nsorii calcaro,i %3ealul Lempe,I ra,o.&. 5pecie $erofit- subtermofil- subcalcicol. 2rbust tJrJtor de pJn la 1 m /nlime- cu tulpini uneori tJrJtoareO luCeri brunIro,cai- glabri cu o pieli cenu,ie- muguri mici- /ndeprtai de luCer. (run!ele de 2I2-) cm lungime- sunt eliptic obo.ate- obtu!e la .Jrf- /ngustate la ba!- pe margini crenatIserate- .er!i /ntunecate- lucitoare- glabre- cu peioli de )I 12 mm lungime. (lorile albe- mici- de 1-) cm diametru- cJte 2I" /n fascicule umbelate- apar /n aprilieImai. (ructele sunt globuloase- de 1 cm diametru- ro,iiI/nc0is- cu gust acri,or %fig. 1#"&. 3raConea! abundent. +re!int importan naturalistic ,i ornamental- ,i ca specie de prim /mpdurire /n sil.ostep ,i /n staiuni uscate din !ona forestier.

21>

Prunus avium L. %+erasus avium %L.& Moenc0.& I cire, pdure 2rbore indigen cu areal larg- rspJndit /n 4uropa- 5iberia- 2sia Mic- 'ra;2frica de 9ord %fig. 3)&. La noi cre,te diseminat- coboar la cJmpie- la munte poate urca pJn la 1>>> m altitudine. Ca specie de cultur se /ntJlne,te /n toat ara- prin grdini apar .arieti ,i forme. 5e instalea! pe .ersani /nsorii- pe soluri fertile- bogate- suficient de umede- permeabile- cu se!on lung de .egetatie. 2re temperament de lumin. 4ste /nalt de pJn la 2>I2) m- cu tulpina dreapt ,i scoara caracteristicneted- brunI.iolacee- lucitoare- ce se e$folia! /n fJ,ii circulareO la btrJnee are ritidom gros- negricios- bine de!.oltat numai la ba!. Coroana este o.oidal sau piramidal- este constituit din ramuri lungi- de obicei erecte. LuCerii !.eli- puin muc0iai- glabri- cenu,ii sau bruniIro,cai- lucitori- acoperii cu o pieli care se desface. Mugurii alterni- bruniIcenu,ii- sol!o,i- stau /ngrmdii spre .Jrful luCerului. (run!ele sunt oblongIo.ate- lungi de 8I1) cm- acuminate- pe margini neregulat dubluIcrenatIserate- pe fa mate- glabre ,i puin aspre %rugoase&- pe dos slab pubescente- la ba! cu 1I2 glande ro,cate- prinse pe peioli de pJn la ) cm lungime. (lorile albe- de 2-)I3-) cm diametru- sunt dispuse /n fascicule umbelate cJte 3I* pe pedunculi de 3I) cm lungime- ereci sau nutaniO pstrea! la ba!a pedunculului sol!ii persisteni ai mugurelui- apar /n aprilieImai /naintea frun!elor. (ructele I drupa %cirea,a& pedunculat- globuloas- de 1 cm diametru- de culoare ro,ieI/nc0is spre negricios- lucitoare- cu gust dulceIamrui %fig. 1#)&. (ructific de timpuriu- de la 8I1> ani- anual ,i abundent- se poate regenera prin lstari. Longe.itate 1>> de ani. 'mportana speciei re!id ,i prin utili!ri date fructelor- este ,i un .aloros arbore ornamental- impresionea! prin frumuseea florilor. Culti.aruriK Pruns avium c.. pendula Pruns avium c.. plena cu flori duble- care atJrn. Prunus mahaleb L. %Padus mahaleb %L.& Mill. I .i,in turcesc 2rbust originar din 4uropa Central ,i de sud- Cauca!- 2sia Mic %fig. 3)&. or;0.&- +erasus mahaleb %L.&

211

5pecie indigen apare sporadic /n

anat ,i 3obrogea- la cJmpie ,i deal-

apare /n pduri rrite- pe coaste /nsorite- dogorite- calcaroase. 5e pretea! pe terenuri degradate- /n 5udul ,i 5udIGestul rii. 4ste specie termofil- suport bine gerurile ,i secetele- poate cre,te pe soluri sc0eletice- bogate /n calcar- uscate- uneori ,i pe soluri de lunc. <emperament de lumin. 2rbust pJn la 7 m /nlime cu tulpin scurt- strJmb. Coroana rar- largIrotunCit- are ramurile di.ergenteO luCerii subiricilindrici- mslinii- cu o pieli cenu,ieIglbuie- numai la .Jrf pubesceni- prin !drelire las miros aromat. Mugurii o.oIconici- bruniIglbui cu .Jrful pubescentdeprtai de luCeri. (run!ele 3I* cm- latIo.ate sau rotundIo.ate- scurt acuminatefin crenate- .er!iIlucitoare pe fa- .er!i palid pe dos ,i peri /n lungul ner.urii principale pe dosO peioli de 1I2 cm lungime. (lorile mici- de pJn la 1-) cm diametru- sunt albe- mirositoare- /n corimbe sau raceme erecte- scurte- de cca. " cmO apar prin aprilie- odat cu /nfrun!irea. (ructele negre- globuloase- de cca. * mm diametru- foarte amare- dar comestibile %fig. 1##&. Nn parcuri este introdus ,i .ar. pendula. (ructific de timpuriu %8I1> ani&- anual ,i abundent- lstare,te ,i draConea! slab. 2re cre,tere acti. /n primii ani %la 2I3 ani poate atinge 2I3 m /nlime&- ulterior slbe,te considerabil. 5e poate regenera ,i prin lstari. Lemnul este .aloros- cu duramen ro,iatic brun- dur- greu- se alterea! u,or la .ariaii de umiditate- cu pete %oc0iuri strlucitoare&- se lustruie,te ,i se ,lefuie,te frumos. 4ste folosit /n tJmplrie- furnire estetice- mobil- instrumente mu!icale. Lemnul cu alburn albIglbui- cu duramen ro,cat- omogen- cu fibre torsese lustruie,te frumos- miroase plcut. 4ste o apreciat specie /n lucrrile de /mpdurire a terenurilor degradate/n !one cu deficit de umiditate ,i /n perdele forestiere. 4ste un arbore decorati.- /nflore,te abundent. 5e poate folosi ca portaltoi pentru alte specii de Prunus. Prunus serrulata Lindl. P cire, Capone! 4ste un arbore de marimea a '' Ia cu coroan foarte larg- frun!e acuminate- lucioase. (lori albe- care apar /n aprilie I mai. Culti.aruriK

212

Prunus serrulata c..

isakura cu cre,tere .iguroas- flori simple- la

btrJnee semiduble- de culoare ro!. Prunus serrulata c.. ;an&an cu frun!e tinere ro,cate- flori duble- foarte mari- ro!. Prunus serrulata c.. $kon cu flori galbene- semiduble- mari. Prunus serrulata c.. ,hirotae cu flori albe- frun!e adJnc dinate- se /nglbenesc toamna. Prunus cerasi)era 40r0. %Prunus myrobalana Lois.- Prunus divaricata Ldb.& P corcodu, 5pecie subspontan cu areal sudIest 4uropean- Gest 2siatic ,i Cauca!ianse /ntJlne,te frec.ent /n regiuni de cJmpie ,i coline- /n sudul ,i .estul rii. 5pecie puin pretentioas- re!ist la secet ,i ger- pe soluri uscatepietroase sau argiloase- compacte. 2re temperament de lumin. 5e introduce ca specie de amestec /n lucrrile de ameliorare a terenurilor degradate din regiunile secetoase. 8eali!ea! pJn la 8 m /nlime. +re!int tulpin neregulat- scund- cu scoara cenu,iuIlucitoare- mult timp neted- ce se e$folia! inelar. LuCerii subirirotun!i- sunt .er!i- uneori puin ro,cai- glabri- lucio,i- cei laterali terminai /n spini. Mugurii bruni- mici- stau solitari sau colaterali cJte 2I3. (run!ele- de 2I7 cm lungime- elipticIo.ate- la ba! brusc /ngustate- neregulat crenatIserate- slab pubescente pe dos numai pe ner.ura median. (lorile albe- solitare sau cJte doupedicelate- neproase- de cca. 2 cm- apar prin aprilieImai- odat cu frun!ele. (ructele globuloase- de 2I3 cm lungime- glabre- ro,iiIbrune- comestibilese coc prin iulie %fig. 1#3&. +re!int o .arietate cu mare .aloare ornamentalK Prunus cerasi)era .ar. pisardii %Carr.& C:.5c0neid. P corcodu, ro,u cu luCeri /ntunecat I purpurii- frun!e purpurii P .ineii- flori ro!- /nflorire abndentfructe ro,u /nc0is. Corcodu,ul fructific des- de timpuriu- lstre,te puternic. Lemnul este de culoare ro!- cu .ine ro,ietice- fin- se poate folosi pentru confecionarea obiectelor de arti!anat. 3in fructe se poate face compot- marmelad- buturi alcoolice.

213

5e culti. /n perdele de protecie ,i /n spaiile .er!i- la cJmpie ,i dealuri. 4ste folosit drept portIaltoi pentru obinerea .arietilor de corcodu,i sau pruni. Prunus tenella pitic 2rbust indigen- rspJndit /n !onele de step ale 4uropei ,i 2siei. La noi apare sporadic- cu alte specii termofile ,i $erofite- la cJmpie ,i coline- /n 3obrogea- rgan ,i CJmpia <ransil.aniei. 8e!ist bine la uscciune- .egetea! /n staiuni aride- pe soluri bogate /n ba!e de sc0imb- afJnate- uneori sc0eletice- pe loess. 8eali!ea! pJn la 1I1-) m /nlime- dar adeseori- rmJne arbust piticformJnd tufe dese ramificate. LuCerii .er!i sau bruniI.er!ui- glabriIlucitori- cu perniele cicatricelor foarte proeminenteO cei de 2 ani cu numeroase lenticele albicioase- e.idente. Mugurii mici- globulo,i- cu sol!i bruni- glabri- numai pe margine pro,i- de multe ori cJte trei colaterali. (run!ele sunt lanceolatIobo.atede 3I7 cm lungime- cuneate la ba!- mruntIascuitIserate- glabre- scurt peiolate. (lorile ro!I/nc0is- cu receptacul laung- tubular- cJte 1I3- apar /nainte de /nfrun!ire- prin aprilie. (ructele sunt o.oidIturtit- galbenIcenu,iuItomentoase- sesile- asemntor cu migdala- dar mai mici- de 2 cm %fig. 1#*&. 3e,i /nflore,te anual ,i abundent- produce fructe putine- draConea! foarte .iguros. +re!int interes ca element naturalistic ,i ornamental. Prunus padus L. %Padus racemosa Lam.& C.:. 5c0neid.& P mlin 5pecie indigen- cu arie mare de rspJndire /n toata 4uropa- aCunge pJn /n 5iberia %fig. 3)&. La noi este specie de cJmpie ,i deal- poate urca ,i /n regiuni montane- prin staiuni de lunc- tufri,uri pe platouri- piemonturi- rar apare /n sub!opna fagului c0iar a molidului.. +refer soluri fertile- bogate- cu suficient umiditate- cre,te des pe malul apelorO prefer locuri umbrite- uneori se instalea! /n plin lumin. 4ste un arbore cu /nlimi de pJn la 1) m- cu tulpin dreapt sau sinuoascu scoara neted- cenu,ie- negricioas ,i coroana deas- umbroas. LuCerii sunt .iguro,i- bruniIlucitori- u,or pubesceni sau glabresceni- cu lenticele glbui- la !drelire las miros neplcut caracteristic. Mugurii mari- *I1> mm lungimeatsc0 %Pruns nana 5to;es- Amygdalus nana L.& I migdal

21"

fusiformi- alipii de luCeri- dar cu .Jrful deprtat- bruni- lucio,i- cel terminal e.ident mai mare decJt cei a$ilari. (run!ele eliptice sau o.ate- de *I12 cm lungime- brusc acuminate- la ba! rotunCite- acutIserate- groase- u,or !bJrcite din cau!a ner.aiunii proeminente- pe dos cenu,iiIalbastruiI.er!ui- cu smocuri de peri la subsuoara ner.urilor ,i la ba! dou glande ro,ii- mari. 'ncepJnd din .ar- mai ales /n anii seceto,i sau /n staiuni cu mai pun umiditate esti.al- unele frun!e se colorea! /n galbenIportocaliu ,i cad de.remeO toamna- /ntregul frun!i, se colorea!. (lorile albe- de cca. 1-) cm diametru- grupate /n raceme multiflore %1)I 3)&- alungite- de regul pendente- de 1>I1) cm lungime- plcut mirositoare- apar /n luna mai. (ructele globuloase- mici de *I8 mm- diametru- negricioase- amruinecomestibile %fig. 1#7&. Lstre,te ,i draConea! .iguros. 2re o cre,tere acti. ,i o longe.itate de 7>I8> ani. 3atorita florilor ,i coloritului de toamn al frun!elor- este mult apreciat ca arbore ornamental. Lemnul este de calitate %seamn cu cel de cire,&. 5pecia se introduce cu precdere /n !.oaie. Prunus serotina 40r0. %Padus serotina %40r0. 2gad0.& P mlin american 2rbore originar din 2merica de 9ord- introdus la noi /n culturi pe nisipuri. +refer soluri profunde- bogate /n 0umus- se adaptea! ,i pe soluri sracese e.it solurile cu e$ces de umiditate. 8e!ist bine la ger ,i secet. 4ste destul de re!istent la umbrire %semiombrofil&- se de!.olt bine /n subetaC %e$emplu /n salcJmetele de la (oieniICarei&O /n arboretele de 4uercus rubra ,i 5uglans nigra de la 5cuieni. 4ste un arbore de pJn la 2> m /nlime- cu ritidom sol!os- brunIro,cat sau brunIcenu,iu. Coroana cu ramuri scurte- /n ung0i ascuit. LuCerii sunt ro,iiIbruniglabri- lucitori- cu numeroase lenticele proeminente ,i o peli cenu,ie- e$foliabilla !drelire las un miros neplcut- ptrun!tor. Mugurii sunt bruniIro,cai- o.oidI alungii ,i deprtai de luCer. (run!ele sunt oblongIlanceolate- de )I12 cm lungime- cuneate- finIcrenateIserate- pe fa glabre- lucitoare- pe dos .er!iIdesc0is ,i ruginiiIproase deIa lungul ner.urii medianeO peioli de )I2) mm lungime- cu glande nectarifere. (lorile albe- mici pJn la 1 cm- a,e!ate /n raceme cilindrice/nguste- pendente- lungi de )I12 cm- apar prin maiIiunie. (ructele sunt drupe

21)

globuloase- de 8I1> mm diametru- bruneInegricioase la maturitate- cu caliciul persistent- sunt comestibile- dulciIamruiO se coc prin augustIseptembrie %fig. 1#8&. +eriodicitatea fructuaiei este anual ,i abundent. Lstre,te ,i draConea! puternic- cu cre,tere rapid numai /n tineree. 4ste o important specie de cultur /n !ona forestier de la cJmpie ,i dealuri. Prunus laurocerasus L. 5pecie originar din sudIestul 4uropei si 2sia Mic. 2realul speciei se poate urmri /n figura 3). 2rbust cu frun!e persistente- de 2I) m /nlime- formea! tufe- pre!int luCeri .er!i- frun!e lanceolate pJn la eliptice- .er!i /nc0is- lucioase ,i pieloaseflori albe grupate /n raceme erecte- /nfloresc /n luna mai. Prunus laurocerasus c.. cauca&ia- este cel mai rspJndit ,i re!istent la frig culti.ar. Prunus persica %L.& atsc0 P piersic de C0ina Cuprinde foarte multe .arieti dintre care importan ornamental pre!int- Prunus persica .ar. purpurea cu frun!e ro,iiIpurpurii ,i flori simple ro!. Nn spaiile .er!i se utili!ea! i!olat sau /n grupuri- speciile indigene /n masi.- iar specia Prunus laurocerasus, la garduri .ii libere. 5peciile acestui gen se /nmulesc prin semineO semnate imediat dup coacere sau toamna- dup stratificare. +rin buta,i lemnificai- mai ales Prunus cerasi)era var. Pisardii, Prunus laurocerasus, /n ser sau rsadni- /n iulie P august. +rin marcotaC la Prunus tenella sau prin altoire la toate .arietile.

OR4'7UL (3 3L5S %L56UM'7OS3L5S&

(amilia L56UM'7OS35 3.L. Auss.
Cuprinde "3> de genuri ,i peste 12.>>> de specii de arbori- arbu,tisubarbu,ti- liane ,i plante erbacee din !onele temperate- subtropicale ,i tropicale. (run!e obi,nuit compuse- /nsoite de stipele- cu dispunere spiralat. (lori 0ermafrodite- rar poligame- dioice- a,e!ate /n /nflorescene racemoase- rareori

21*

solitare- /n.eli, floral dublu. (ructele psti de0iscente sau inde0iscente. La multe leguminoase se formea! pe rdacini mici tubercule cu bacterii simbioticeacumulatoare de a!ot. 3in aceast familie fac parte trei subfamiliiK 0imosoideae <aub.+esalpinoideae <aub.- Papilionatae <aub.- pot fi considerate uneori ca ,i familii distincte. Su'+amilia .imosoideae #au'. 6rupea! arbori ,i arbu,ti- mai rar plante erbacee din !one tropicale ,i subtropicale. 2u frun!e sau filodii %foliole pro.enite din transformarea peiolului&dublu penatIcompuse. (lori cu simetrie radiar %actinomorf&. (ructul este o pstaie. MaCoritatea plantelor nu se pot culti.a la noi decJt /n sere- nu suport rigorile climatulului continental.

6enul A!bi**ia 4ura!!.

Albi&&ia julibrissin 3ura!!. 5pecie originar din 4$tremul Orient. 5pecie de lumin- termofilpretenioas fa de soluri. 4ste specie de o rar frumusee introdus /n staiuni cu climat blJndclduros- /n .estul rii ,i /n sud %staiunea rgan&- re!ist mulumitor ,i /nflore,te frec.ent. La altitudini mari nu sIa putut aclimati!a. 2rbore de mrimea a ''' P a- coroan rar cu ramuri di.ergente. (run!e foarte fin dublu penatIcompuse- foliole mici %) I * mm& ,i aspectul este foarte elegant ,i aerat. Galoarea ornamental se datorea! perioadei lungi de /nflorire %iulie I august I octombrie&. 'nflorescenele sunt ca ni,te buc0ete dese de filamente mtsoase- %ale staminelor& petalele sunt profund di.i!ate %ro!- ro,ii&. (ructe P psti inde0iscente %1> P 12 cm lungime&- de culoare brun desc0is. Culti.ar. Albi&&ia julibrissin c.. rosea cu fori ro! mai intensO este mult mai rspJndit decJt speciatipic fiind mai rustic. 5pecie repede cresctoare- are ne.oie de po!iii adpostite ,i /nsorite. Nn iernile grele lstarii pot degera- dar planta se reface repede prin cre,teri noi. 5e poate folosi ca arbore solitar sau /n grupuri.

217

NnmultireK u,or prin semine- fructele se recoltea! /n octombrie- semanatul se face prima.ara- cu semine umectate. <oamna se scot pentru replantare /n pepinier ,i se proteCea! de ger.

Su'+amilia Cesalpinoideae #au'. Cuprinde arbori ,i arbu,ti din regiuni subtropicale ,i temperate. Mai importante pentru ara noastr sunt genurile +ercis ,i Gleditsia.

6enul Cercis L.
+ercis sili(uastrum L. # arborele 'udei 5pecie e$otic- originar din sudul 4uropei- Crimeea ,i .estul 2siei. 2 fost introdus la noi numai /n parcuri ,i grdini. 2re ne.oie de un se!on lung de .egetaie- suport bine seceta /n staiuni cu soluri fertile- afJnate. 5ensibil la gernecesit adapost /n tineree- se reface u,or prin lstari. 4ste un foarte interesant arbore ornamental- introdus la cJmpie ,i la deal. 5pecie de lumin P semiumbr. 8eali!ea! pJn la 1> m /nlime. 5coara este negricioas- cu crpturi fine- longitudinale ,i trans.ersale. LuCerii geniculai- bruniIro,cai- au numeroase lenticele miciO mugurii sunt o.oidIascuii- alipii de luCer- pubesceni- solitari sau cJte 2I3 suprapu,i. (run!ele simple- reniforme %7I12 cm&- cu ba!a adJnc cordatau marginea /ntreag- glabre- lung peiolate %"I* cm&. (lorile !igomorfe- ro!I .iolacee- de cca.2 cm lungime- dispuse cJte 3I* /n fascicule sesile- apar pe luCerii mai btrJni sau pe tulpin I cauliflorie- apar prin aprilie /naintea frun!elor. Caliciul concrescut %gamosepal&- campanulat. Corol pe tip )- cu petale inegalelibere. (ructele psti- des0iscente- de 7I1> cm lungime- tari ,i negricioase- rmJn mult timp pe arbore %fig. 2>>&. GarietiK +ercis sili(uastrum .ar. alba cu flori albe +ercis sili(uastrum .ar. .ariegata

218

+ercis canadensis L.I2rborele 'udei 5pecie nordIamerican- de mrimea mai bine la ger. 5e poate folosi ca ,i e$emplare i!olate sau grupuri. 5e poate obine din smJn- prin buta,i ,i altoire. 5emanatul se face /n pepiniere toamna sau prima.ara cu semine stratificate- se poate semana /n februarieImartie- /n ldie- /n sere sau /n rsadnie. uta,irea este rar utili!at- cu buta,i lignificati- prim.ara /n ser. 2ltoire se face sub colet- /n ser- /n ianuarie- /n despicatur- iar altoiul .a fi confecionat din luCeri din se!onul de .egetaie anterior. a '''Ia- asemntoare cu +ercis sili(uastrum- frun!e scurt acuminate- flori mai mici ro!Idesc0is mai rustic- re!ist

6enul G!editsia L. %G!editschia L.&

Gleditsia 6Gleditschia7 triacanthos L.I gldi- ro,co. slbatic- pltic 5pecie originar din 2merica de 9ord- unde arealul su coincide parial cu arealul salcJmului %fig. 3*&- cu care se aseamn /n pri.ina cerinelor climatice. 5e de!.olt bine /n regiunile calde- cu se!on lung de .egetaie- nee$puse /ng0eurilor timpurii. (a de sol se comport diferit- re!ist bine pe terenuri inundabile ,i pe soluri argiloase- compacte. 5uport seceta puternic. 4ste o specie puin folosit /n culturile forestiere- din cau!a dificultilor de adaptare la condiiile ecologice de la noi %cu toate acestea /n unele !one a de.enit subspontan& ,i producti.itatea este mai mic decJt la salcJm. <emperament de lumin. 2rbore de pJn la ") m /nlime /n ara de origine. La noi- /n culturile fcute mai ales prin parcuri nu dep,e,te obi,nuit 2> m. <ulpina este destul de dreapt- ritidom sol!os- /nrdcinarea este foarte bogat. Coroana este rar- luminoas cu luCeri nete!i- fin striai- glabri- lucitoribrunIro,cai sau .er!uiO pe ramuri sau c0iar pe tulpin pre!int spini caracteristicifoarte lungi- de pJn la 1> %1)& cm- simpli sau ramificai- mai ales trifurcai- rigi!ipro.enii din transformarea luCerilor. Mugurii mici- ascun,i /n cicatrice ori /n scoar- nu!i sau cu puini sol!i- stau suprapu,i cJte 2I). (run!ele sunt alterne- de pJn la 2>I3> cm lungime- simplu paripenatI compuse- cu 2>I2" foliole pe luCerii lungi ,i dublu paripenate cu 1>I1* perec0i de

21#

foliole pe luCerii scuri. (oliolele sunt oblongIlanceolate mai mici decJt la salcJmde 2I3-) cm lungime- mrunt ,i neregulat crenate- opuse sau imperfect opuse. (lorile poligame sau dioice- mirositoare- dispuse /n raceme a$ilare- /nguste de )I7 cm lungime- sesile ,i apar mai tJr!iu decJt la salcJm- prin maiIiunie. 2u periant .er!ui- redus ca dimensiuni- pe tip 3I) ,i stamine *I1>- libere. (ructele psti- mari de 3>I"> cm lungime ,i 3I" cm lime- bruneIro,catelucitoare- turtite- inde0iscente- rsucite longitudinal- rmJn pe arbore. 5eminele bruneIro,cateIlucitoare- subrotundeGarietiK Gleditsia 6Gleditschia7triacanthos .ar. pendula Gleditsia 6Gleditschia7triacanthos .ar. elegantissima nu are spini Gleditsia 6Gleditschia7triacanthos .ar. inermis nu are spini Longe.itatea 1>>I1)> ani. Cre,tere rapid /n tineree. 5e fac perdele de protecie ,i garduri .ii- se introduce /n terenuri degradate. NnmulireK prin semine forate /nainte de semnare- se in o or /n ap fierbinte sau )I1> minute /n ap la apro$imati. 1>> dC ,i apoi 1>I12 ore /n ap cu temperatura se *>I7>bC. slab turtite- au tegument tarepietros/nconCurate de un mie! crnos- dulce %fig. 2>1&.

6enul Gymnoc!adus L. Gymnocladus dioicus L. P ro,co. de Canada 5pecie din 2merica de 9ord- introdus rar la noi. 2rbore pJn la 3> m /nlime- fr spini frun!e alterne- frun!e mari- de 8> cm lungime- dublu paripenatIcompuse- flori poligame albeI.er!ui. (olosireK se recomand ca arbore i!olat sau /n grupuri- pe pelu!e- datorit aspectului interesant al ramurilor %Lcoarne de cerbM&. Su'+amilia PAPILI -A#A! #au'.

22>

6enul Sophora L.
,ophora japonica L.I salcJm Capone!- sofor 5pecie e$otic- originar din C0ina- Coreea ,i Eaponia. La noi se culti. destul de frec.ent prin parcuri ,i /n aliniamente- rar /n plantaii forestiere pJn /n !ona montan. 8e!ist la secet- este sensibil la ger- mai ales /n tineree. 4ste putin e$igent fa de sol- suport bine poluarea. 2re temperament de lumin. 2rbore de pJn la 2>I2) m /nlime- cu scoara neted- de un .erde /nc0iscaracteristic- mai tJr!iu cenu,ie- care se transform de timpuriu /n ritidom subire. Coroana este destul de larg ,i deas- /n special la arbori i!olai. LuCerii- rotun!i.er!i- glabri- cu miros neplcut sub scoar- mugurii- alterni- mici- nu!i- ascun,i /n cicatricea /n form de potcoa. cu trei urme fasciculare. (run!ele alterneimparipenatIcompuse- de 1)I2) cm lungime- cu 7I11 foliole- o.ate sau o.atI lanceolate- la ba! rotunCite- pe margini /ntregi- pe fa .erdeI/nc0is- lucitoare- iar pe dos glauce ,i alipitIpubescenteO se deosebesc bine de cele de salcJm- a.Jnd .Jrful ascuit. (lorile- grupate /n panicule terminale- erecte- rare- lungi de 1)I3) cm lungime- albeI.er!ui- mirositoare ,i nectarifere- apar tJr!iu- /n iulieIaugust. (ructele sunt psti .er!i- pedunculate- lungi de )I1> cm- polisperme crnoase ,i strangulate /ntre semine- inde0iscente. 5eminele o.ate- negre- au 8I1> mm lungime%fig. 2>2&. Longe.itatea 8>I1>> ani. Nnflore,te ,i fructific abundent de la .Jrste mici. 4ste bine apreciat ca specie ornamental. ,ophora japonica .ar. pendula P nu /nflore,te ,ophora japonica .ar. variegata Lemn brunIcenu,iu- tare- greu- casant- utili!at /n industria mobilei la obinerea parc0etelor. +re!int mportan forestier redus- se introduce pe terenuri degradate ,i de protecie. 5e /nmulesc prin semine umectate 12 ore- iar .arietile ornamentale- se obin prin altoire /n despictur %/n august /n ser&.

221

6enu! C!adrastris Raf+ladrastris lutea %Mic0$.& :. :oc0. 5pecie culti.at destul de rar prin parcuri ,i grdini- originar din 2merica de 9ord. 8e!ist bine la ger ,i secet. <emperament de semiumbr- introdus /n !onele de cJmpie ,i dealuri. 2rbore cu luCeri bruni- frun!e alterne penatIcompuse ,i flori albe %fig. 2>"&. 5e folose,te ca e$emplare i!olate- /n grupuri ,i masi.e. Nnmulirea prin semine.

6enul Genista L. Genista tinctoria L. I drobi 5pecie indigen- rspJndit /n 4uropa ,i 2sia de Gest. La noi cre,te de la cJmpie pJn la munte- /n sub!ona alpin inferioar- la marginea pdurilor- /n lumini,uri- pe stJncrii- pe coaste /nsorite- /n staiuni di.erse. Cre,te pe soluri nisipoase- acide- pJn la compacte- argiloase- pseudoglei!ate- neutre. 8e!ist bine la ger ,i secet. 5ubarbust de pJn la >-) m /nlime- cu tulpinile erecte- subiri- .er!i/ngustImuc0iate- proase. (run!ele sunt simple- lanceolate pJn la eliptice- de 1I" cm lungime- proase pe margini ,i pe dos cu ner.uri e.idente. (lorile galbenI aurii- /n raceme aglomerate la .Jrful luCerilor cu caliciu persistent. (ructele sunt psti turtite- de 2I3 %)& cm lungime ,i 3I" mm limeglabre- cu marginea uneori curbat. 5eminele /n numr de )I1>- mici- turtite- .er!i %fig. 2>3&. (olosireK pe terenuri nisipoase ,i uscate- pe stJncrii- /n locuri /nsorite/nflore,te mai bine pe soluri uscate. 5e /nmule,te prin semine.

222

6enul Laburnum (abr.

Laburnum anagyroides Med. %+ytisus laburnum L.& I salcJm galben 5pecie indigen- originar din 4uropa 5udic- spontan sau subspontan /n Oltenia ,i /n 3efileul 3unrii. 4ste e$tins mult /n toate regiunile rii. 8e!ist bine la ger- secet- fum. 4ste o specie termofil- destul de re!istent la gerO puin e$igent fa de sol- se adaptea! ,i pe soluri compacte- uscate. 2 fost introdus pJn /n regiunile montane ca arbust ornamental pentru frumuseea racemelor florale. <emperament de lumin. 2rbore mic de pJn la *I7 m /nlime- cu scoara mslinie. LuCerii- .er!iI cenu,ii- cu peri alipii- cenu,iiIargintiiO mugurii sunt mari- conici- albIcenu,iipro,i. (run!ele trifoliate- cu foliole eliptice- de 3I8 cm lungime- pubescente /n tinereeO peioli lungi de )I8 cm lungime. (lorile mari- de 2 cm- galbeneI.er!uidispuse /n ciorc0ini pendeni- lungi de pJn la 3> cm lungime- se desfac /n maiI iunie- sunt melifere- foarte decorati.e. (ructele psti- de numai ) cm lungime- cenu,iiIglbui- alipit pubescenteau 3I7 semine miciO se coc /n august. 5coara- frun!ele ,i fructele sunt otr.itoare- conin alcaloidul citisina %fig. 2>)&. Lstareste bine- uneori draConea!. Laburnum x !atereri 6Laburnum alpinum x Laburnum anagyroides7 +re!int inflorescene mai lungi- mirositoare. (olosireK solitar sau /n grupuri. NnmulireK prin semine %prim.ara& cu semine /nmuiate /n ap cald- /n pepinier toamna puieii se repic. Garietile se obin prin buta,i lignificai cu clcJi sau prin altoire /n oculaie %/n iulie& sau /n despicatur %/n aprilie&.

223

6enul Cytisus +ytisus scoprarius %L.& Lin;. %,arothamnus scoparius %L.& @imm.& I mtur .erde- mturi 5pecie naturali!at- originar din 4uropa Central- 5udic ,i 5iberia. La noi cre,te slbticit /n !onele de deal ,i de munte- mai ales /n anat- prin rari,ti sau la marginea A.ercetelor ,i fgetelor. 8e!istent la secet- prin rari,ti- la marginea steCretelor- sufer din cau!a gerurilor- are cerine ecologice modesteO se acomodea! /n condiii diferite de clim- pe soluri oligoba!ice- sc0eletice- e.it calcarele- este fi$atoare de soluri mobile. 2rbust de pJn la 2 m /nlime- cu tulpini tufoase- erecte ,i dese- ramuri .er!i- subiri ,i ) aripat muc0iate- care la /nceput au un miros de ur!ici stri.ite- iar dup uscare se /negresc. Mugurii mici- subglobulo,i. (run!ele sunt alterne- micide 1I2 cm lungime- trifoliate- peiolate sau subsesile- cele de la .Jrful luCerilor tineri unifoliate ,i sesile cad /nainte de sfJr,itul .erii. (lorile sunt galbeneIaurii- de cca.2 cm lungime- a,e!ate pe ramuri cJte 1I2- /nflore,te /n (ructele- psti relati. mari- de cca. " cm lungime- negricioase- pe margini lungIciliate- cu peri albicio,i %fig. 2>*&. 3raConea! puternic pJn la mari distane. 5pecie indicat pentru fonduri cinegetice P luCerii sunt mJncai de iepuri ,i cprioare iarna- seminele de fa!ani. 5e pretea! la culturi de fi$are a talu!urilor rutiere- pentru culturi ornamentale ,i de protecie. +ytisus nigricans L. %Lembotropis nigricans 6L.& 6riseb.&I drob- gro!am mare- lemnuIbobului 5pecie indigen- Central ,i 5ud 4uropean- la noi apare frec.ent pe coaste uscate- pietroase sau pe terenuri argiloase- de la cJmpie pJn la munte- urc /n fgete la cca. 1>>> m altitudine- /n gorunete constituie cJte o dat un etaC de subarboret continuu- proteCJnd solul. Cre,te /n staiuni /nsorite cu soluri grele- lutoase- superficiale- relati. uscate. 2rbust pJn la 1 m /nlime- cu scoara cenu,ie- u,or crpatO LuCerii subiri- .er!icu peri alipii- ereci sau puin curbaiO mugurii cu 2I3 sol!i.

22"

(run!ele lung peiolate- trifoliate- cu foliole mici- eliptice- mucronate- mtsosI proase. (lorile mici- galbeneIaurii- sunt grupate /n raceme terminale- lungierecte- apar /n maiIiunie. (ructele psti turtite- liniare- alipit proase- negricioase de 2I3 cm. (run!ele- florile ,i fructele se /negresc u,or prin uscare%fig 2>7&. +ytisus hirsutus L. ssp. munte 5pecie indigen- originar din 2lpi- 2sia Mic. La noi se instalea! pe coaste /nsorite- pietroase- pe stJncrii- nisipuri- din regiunea de deal- pJn /n !ona montan- pe soluri superficiale- sc0eletice- uneori calcaroase %<Jmpa&. 4ste un /nsoitor al gorunului- la limita superioar a arealului acestuia. 2rbust scund- cu /nlimi pJn la *> cm- tulpini culcate ,i ramuri erecte. LuCerii anuali sunt cu acoperii cu peri 0irsui- den,i- a,a /ncJt scoara nu este .i!ibil. (run!ele au trei foliole- obo.ate sau eliptice- de 1-)I2 cm- pe dos sunt mtsos proase- pe fa cu peri disper,i. (lorile galbeneIlimonii- sunt a,e!ate cJte )I*- pe luCerii scuri din partea superioar a tulpinii- cu aspectul unui racem foliat- lung de 2>I"> cm. (ructele psti de 2-)I3 cm acoperite cu peri lJno,i ,i den,i %fig. 2>7&. (olosireK i!olat sau /n grupuri- uneori /n masi.e- /nfloresc abundent si au un colorit .iu. +ytisus scoprarius se plantea! /n recipiente- /n grdini. NnmultireK prin semine sau but,ire %/n octombrie I noiembrie& cu buta,i cu clcJi din luCeri laterali lignificai. irsutus %+ytisus leucotrichus 5c0ur.&I drob de

6enul Amorpha
Amorpha )ructicosa L.I salcJm mic- amorf 5pecie e$otic- originar din 2merica de 9ord. 3in culturile fcute la noisIa rspJndit mai ales prin !.oaie de plop ,i salcie- /n plantaii de plop euramerican /n Lunca 3unrii- pe tala!uri de drumuri ,i ci ferate- de.enind slbatic. 4ste adaptat la climate calde- cu se!on de .egetaie lung- ferit de /ng0euri timpurii. 5e acomodea! cu umiditatea sc!uta din sol- .egetea! bine pe soluri erodate- nisipoase ,i /n staiuni inundabile %cJte odat are rol de subarboret /n arboretele de plop ,i salcie&. 4ste introdus ca plant ornamental- ca gard .iu sau /n perdele de protecie.

22)

2rbust- obi,nuit de cca. 1I3 %ma$imum )I*& m /nlime- cu /nrdcinare bogat- mult e$tins lateral ,i tulpini !.elte. LuCerii sunt .er!ui- nespino,i- dispers pro,i sau glabri. Mugurii gJtuii la ba!- cJte 2I3 suprapu,i- deprtai de cicatrice. (run!ele alterne- imparipenatIcompuse- au 11I2) foliole- eliptice sau o.atIeliptice- rotunCite ,i mucronate la .Jrf- pe dos fin pubescente sau glabrescurte- de 1-)I" cm lungimeO /nfrun!e,te tJr!iu- la sfJr,itul lunii mai. (lorile miciterminale- /n spice- raceme erecte- bogate- de 1>I2> cm lungime- de culoare liliac0ie- florile sunt melifere- apar /n iunieIiulie. (ructele sunt psti mici- sub 1 cm lungime %>-7I>-# mm&- slab curbatglandulos .erucoas- inde0iscent. 5eminele alungite- de cca. >-3I>-) cm- brunelucitoare- sunt consumate de fa!ani %fig. 2>8&. (ructific de la 2I3 ani- se regenerea! foarte u,or pe cale .egetati.. Lstre,ete ,i draConea! puternic- se /nmule,te ,i prin buta,i. 2re caliti modest din punct de .edere peisagistic. +re!int interes pentru c se adaptea! pe terenuri degradate- pe care le consolidea!. 5e /nmule,te u,or prin smJn- mai rar prin lstari- buta,i- draConi. +stile se seamn prima.ara /n pepiniere- se recomand s se in 2" ore /n ap.

6enul 0istaria %0isteria& 7utt.

=istaria sinensis %5ims.& 5=eet %Glycine sinensis 5ims.& P glicin 5pecie origiar din C0ina ,i Eaponia- frec.ent folosit la noi pentru decorarea !idurilor- pergolelor- la cJmpie- deal ,i /n regiunile submontane. 'ubitoare de cldura- pretenioas fa de sol- dar fiind o plant decorati. frumoas- .iguroas- i se acord mare atenie /n cultura ornamental. 4ste o lian crtoare cu tulpini pJn la 2> m lungime. (run!ele sunt alterne- imparipenatIcompuse- cu 7I11 foliole- de *I8 cm- lung acuminate ,i cu margine /ntreag. (lorile sunt albastreI.iolacee- mirositoare- dispuse /n ciorc0ini pendeni- de 1)I2> cm lungime- apar maiIiunie. (ructele- psti de0iscente- foarte tari- de1>I1) cm lungime- brunI catifelate- cu 1I3 semine turtite ,i rotunde- de cca. 1-) cm %fig. 2>#&. =istaria sinensis .ar. Alba

22*

=istaria )loribunda %@illd.& 3.C. Originara din Eaponia- re!ist destul de bine la ger. Cre,te bine la semiumbr sau lumin- necesit sol bogat ,i rea.n. 4ste o liana de 8 m lungime- frun!e imparipenatIcompuse- cu 13I1# foliole- flori .iolete- grupate /n raceme- de 2>I)> cm lungime- /nfloresc /n maiI iunie. (ructele sunt psti pubescente. NnmulireK prin semine %prim.ara&- dar plantele cresc /ncet- prin but,ire cu buta,i de rdcin %prim.ara&- /n pmJnt u,or nisiposO prin marcotaC ,erpuitor %prim.ara&. 2ltoirea se face /n despictur %februarie Imartie&. +articulariti de culturK se taie de 2 ori pe an- /n martie- se pstrea! lstarii formai pe ramuri btrJne ,i ba!a ramurilor de un an cu muguri- iar /n august se taie cre,terile lstarilor lungi care se /ntreptrund.

6enul +obinia L.
Cuprinde apro$imati. 1> specii de arbori ,i arbu,ti cu luCeri spino,ioriginari din 2merica de 9ord. 2u frun!e imparipenatIcompuse- flori papilionacee- 0ermafrodite- grupate /n ciorc0ini pendeni. +staia turtitde0iscenta- /n 2 .al.e.

227

"obinia pseudacacia L.I salcJm 5pecie originar din 2merica de 9ord- cu areal destul de restrJns %fig. 3*&/n 4uropa a fost introdus /n 1*>1- de Eean 8obin la noi este cunoscut din 17)> ca arbore de parc. 3up 18)> au fost /nfiinate primele culturi forestiere % ile,tiI 3olC& pe scar mai larg pe nisipurile din sudI.estul Olteniei- peste 2).>>> 0a. 2 fost e$tins /n toate regiunile rii /n condiii .ariate. 4ste plantat /n !ona rural /n curi- ,osele de la cJmpie pJn /n regiunile montane inferioare. 5Ia naturali!at la noi de la cJmpie pJn /n regiuni montane inferioarede.enind subspontan. 5e pare c plantaiile de salcJm ocup apro$imati. 2">.>>> 0a. 5pecie subtermofil- necesit se!on lung de .egetaie ,i suficient cldur esti.al /n step ,i sil.ostep. Nn ara noastr salcJmul sIa acomodat foarte bine- cu toate c climatul este mai puin umed decJt cel din arealul su natural. Cele mai frumoase arborete se gsesc /n sudI.estul Olteniei. La noi salcJmul manifest .italitate ridicat ,i asigur o mare producti.itate de biomas /n regiunile calde cu toamne lungi- fr /ng0euri timpurii- care duc la degerarea luCerilor nelignifcai. La altitudini mari- cu temperaturi medii sub 7I8bC- starea de .egetaie este mai puin acti.. GJnturile reci ,i c0iciura produc .tmri- ruperea ramurilor ,i frun!elor- desprinderea lstarilor pe cioat- spintecarea tulpinilor /nfurcite. (iind o specie 0eliofil- arboretele pure se rresc de timpuriu- solul se /nierbea! ,i este e$pus uscciunii. Nn patria de origine- .egetea! /n climate umede peste 8)> mm anual cu temperatua medie anual de 7I1> bC. 4$tins /n clturi sIa acomodat /n climate mediteraneene- cu 3>> mm precipitaii anuale. La noi condiiile edafice sunt determinante pentru .aloarea arboretelor. <e$tura grosiaer %nisipoas&- solurile afJnate- aerisite ,i permeabile- le.igate de carbonai sunt indicate- terenurile argiloase- compacte- calcaroase nuIi priesc. 5alcJmul nu este pretenios fa de troficitatea solului- .egetea! mulumitor pe nisipuri srace sau c0iar srate %5f. 60eorg0e& dar consum mari cantiti de substane minerale datorit bogatului sistem radicular- prin urmare pe soluri srace cultura repetat a salcJmului duce la scderea re!er.elor de substane mineraleO litiera anual se depune /n cantiti foarte mici.

228

4ste relati. pretenios fa de umiditate. Gegetea! p soluri re.ene- pe dunele din Oltenia- pe soluri uscate la suprafa- rdcinile pot utili!a apa din ori!ontul freatic- c0iar dac acesta este la mare adJncime. 5olurile e$cesi. de uscate ,i cele prea umede- reci sau cele e$puse inundaiilor sau cu ap stagnantnuIi sunt fa.orabile. Cre,teri bune ,i producii mari se obin pe soluri relati. bogate /n 0umus ,i substane minerale- slab acide- suficient de umede- profunde ,i u,oare. 5pecie subtermofil- necesit se!on lung d .egetaie ,i suficient cldur esti.al %step ,i sil.ostep&. 8e!ist bine la ger- dar sufer de /ng0euri timpurii- este .tmat de polei ,i .Jnt. 4ste 0eliofil- suport ,i umbrirea lateral. Gegetea! bine pe soluri u,oarepermeabile- c0iar pe nisipuri. 2re o plasticitate ecologic remarcabil- sIa acomodat /n 4uropa /n climate mai uscate ,i mai reci decJt /n arealul natural. Nn trsturile morfologice apar uneori caractere contradictoriiK ritidom gros ,i timpuriu- luCeri spino,i/nrdcinare profund- denot adaptarea la staiuni uscateO frun!e cu numeroase foliole- subiri- glabre- denot adaptarea la climate relati. umede. 2re o deosebit capacitate de regenerare pe cale .egetati.. Nn ultima perioad cu toate c specia are o .igoare deosebit- plantaiile de salcJm sIau uscat destul de puternic. 2re puini .tmtori biotici. La noi atacul ciupercilor ca *omes cytissus ,i Gri)ola sulphurea duce la putre!irea duramenului sau alburnului. Nn ultima perioad sIau /nregistrat atacuri produse de Parectopa robiniella P molia minier a frun!elor de salcJm. +lantaiile de salcJm modific prea puin climatul interior- sub coroana transparent- luminoas- caldura- lumina- precipitaiile aCung /n sol /n cantiti apropiate de cele din mediul liber. 5ub aspect fi!iologic- mediul salcJmetelor este particular- a.Jnd o puternic for de triere ecologic ,i de concuren biologic. Nnrdcinare .iguroas /n stratul de 0umus- intens consumatoare de ap ,i substane nutriti.e- de aceea foarte puine specii lemnoase se pot ine /n asociaie cu salcJmul. 2rbore de mrimea '- /n condiii staionale fa.orabile atinge /nlimea de pJn la 2)I3> %3)& m ,i grosimea de 8>I1>> cm. +e solurile nisipoase- profunde-

22#

rdcina se de!.olt puternic /n adJncime- aCungJnd cu pi.otul pJn la 1I2 m sau c0iar mai CosO/n acela,i timp- se ramific mult lateral- /ntin!JnduIse la mari distane de trunc0i %cca. 2> m&. <ulpina- la altitudini mari ,i la e$emplarele i!olate de.ine adeseori strJmb- /nfurcit ,i noduroas. 5coara- de timpuriu cu un ritidom foarte gros- adJnc br!dat longitudinalcare la maturitate repre!int pJn la 2>R din .olumul total ,i conine o cantitate mare de substane minerale. Coroana- larg- rar- foarte luminoas- acoper e$trem de slab solul. LuCerii sunt muc0iai- bruniIro,cai sau mslinii- glabrispino,i. 5pinii rigi!i bruniIro,ietici- pro.enii din modificarea stipelelor- a,e!ai cJte doi- simetric de o parte ,i de alta a cicatricei frun!ei- durea! mai muli ani. Mugurii- alterni- foarte mici cJte 3I"- ascun,i /n cicatricea frun!ei. (run!ele sunt imparipenatIcompuse- cu #I1# foliole- scurt peiolateeliptice sau o.ate- de 2-)I"-) %*& cm lungime- subiri- glabre- la .Jrf rotunCiteemarginate- mucronate- pe margini /ntregi- pe fa .er!i- pe dos cenu,iuI.er!ui. (lorile- papilionacee- albe- sunt foarte puternic ,i placut mirositoaremelifere. 'nflore,te relati. tJr!iu- prin maiIiunie- formJnd inflorescene %raceme& bogate- pendente- la /nceput erecte- la /nflorire- de 1>I2) cm lungime. (ructele- psti scurt pedicelate- de )I1> cm lungime- 1I2 cm limeturtite de culoare brunIro,cat- de0iscent cu dou .al.e. 5emine reniforme- au tegument foarte tare %fig.21>&. (ructificaie timpurie- i!olat la )I7 ani- anual ,i abundent- nu sufer de /ng0euri. 5eminele se /mpr,tie din septembrieIoctombrie- pJn /n februarieImartiegerminea! greu la noi- se regenerea! natural din smJn. 5e regenerea! ,i pe cale .egetati. din lstari ,i mai ales draConi. 3raConii sunt mai longe.i.i ,i mai snto,i decJt lstarii. 4$emplarele din lstari cresc repede /n tineree /n condiii optime- /n primul an poate atinge cJi.a metri- la ) ani poate a.ea peste 1> m /nlime. Longe.itate 1>> I 12> ani /n condiii ecologice bune. +roducti.itatea medie a celor mai bune arborete de salcJm din plantaii este de 1) I17 m3^an^0a la 2> de ani- din lstari la aceea,i .Jrst de 13 m3^an^0a. 5pecie polimorf cu numeroase .arieti ,i formeK "obinia pseudacacia .ar. $mraculi)era # coroana subglobuloasdeas- ramuri nespinoase- rar /nflore,te

23>

"obinia pseudacacia .ar- 'nermis P fr spni "obinia pseudacacia forma Bessoniana I coroana globuloas spre o.oid- relati. deas- luCerii pierd spinii de timpuriu. "obinia pseudacacia forma Pyramidalis "obinia pseudacacia forma Pendula "obinia pseudacacia forma Tortuosa "obinia pseudacacia forma 0onophylla cu o singur foliol mare "obinia pseudacacia .ar. 0icrophylla foliole mici ,i /nguste "obinia pseudacacia forma %ecasneana I flori ro! "obinia pseudacacia forma 5emperflorens I /nflore,te continuu toat .ara. 3in plantaiile din sudul Olteniei a fost descris 8.p. .ar.I oltenica cu tulpin monopodial- luCeri nespino,i- flori fr petale sau mici. 3up forma tulpinii ,i coroanei au fost descrise /nc trei tipuri la noiK I tipul pinnata- cre,te repede- cu tulpini drepte dar cu tendine de /nfurcireO I tipul palmata- tulpini /nclinate cu defecte- coroane largi- frec.ent pe nisipurile din Oltenia I tipul spreading cu tulpini sinuoase- /ncet cresctoare- coroane neregulate- apar dup tieri repetate /n crJng. 5alcJmul este specie repede cresctoare numai /n anumite staiuni. Cultura lui u,oar ,i sigur se impune /n regiunile calde ,i uscate ale riiO ,i /n !onle cu nisipuri mi,ctoareO pe terenuri degradate- instabile ,i re.ene- abrupte- la cJmpie- la deal este introdus /n scop ameliorati.. Lemnul cu alburn /ngust albIglbui- duramen lat brunI.er!ui- durelastic- foarte durabil- se pretea! pentru stJlpi de telegraf- pari de gard ,i min- co!i de unelte- construcii- c0erestea- tra.erse- combustibiltJmprie- deoarece prin uscare crap u,or /n industria prelucrtoare are o imprtan destul de redus.

231

"obinia hispida L.I salcJm ro,u 5pecie e$otic- originar din 2merica de 9ord- la noi numai /n parcuri ,i grdini. 9ecesit climat clduros cu precipitaii abundente- dar suport ,i temperaturi sc!ute pJn la I3>>C. 2rbust de cel mult ) m /nlime- cu coroana rar. LuCerii fr spini- dar acoperii cu peri ro,cai- de,i- lungi- tari- glandulo,i. (run!ele cu numai 7I13 foliole- sunt glabre- latIoblongi- la .Jrf obtu!e- mucronate- de 2I3-) cm lungime. (lorile ro!- mirositoare- de 2I3-) cm lungime- sunt dispuse numai cJte 3I#- /n raceme proase. Nnflore,te la /nceputul luni iunie- uneori /nflore,te /nc o datatoamna. (ructele psti de )I8 cm lungime- glandulosI0ispide %fig. 211&. 8ecomandat ca arbust ornamental- mai ales i!olat- pentru aspectul deosebit al luCerilor- culoarea florilor- la deal- cJmpie- /n locuri adpostite. "obinia viscosa Gent.I salcJm ro,u P .Jscos 5pecie e$otic- din 2merica de 9ord- apare /n parcuri- deIa lungul ,oselelor. 2re cerine ecologice modeste- precipitaii reduse- re!ist la temperaturi sc!ute- pJn la I22>C. 5uport soluri grele- lutoase- compacte. Cre,te mulumitor ,i /n regiuni montane inferioare % ra,o.- 8J,no.&. (orma globuloas a coroanei ,i coloritul florilor /i confer .aloare decorati.. (olosireK /n aliniamente- /n grupuri- i!olat sau /n masi.e- /n spaiile .er!i e$tra.ilane- pentru consolidarea pantelor. NnmulireK prin semine- draConi- buta,i de rdcin. 5emintele se forea! cu acid sulfuric concentrat- sau oprire prin oprire cu ap. 2ltoirea se e$ecut /n teren desc0is- /n oculaie sau despictur.

232

6enul Co!utea L.
+olutea arborescens L.I b,icoas 5pecie indigen- submediteranean- originar din sudul 4uropei ,i nordul 2fricii. La noi apare sporadic /n anat- Muntenia ,i 3obrogea- uneori culti.at prin grdini se slbtice,te. 8e!istent la secet- sufer puin din cau!a gerurilor- puin pretenioas faa de sol- cre,te bine pe soluri uscate- superficiale- pe talu!uri. Me!o$erofit- calcicol. 'mportana forestier este redus- se folose,te /n culturi forestiere de protecie. 2rbust apreciat pentru flori ,i fructe. 2tinge /nlimea de " m- scoara tulpinilor- ca ,i a luCerilor de doi ani- se e$folia! /n fJ,ii /nguste- longitudinale. LuCerii sunt .er!i- glabri- slab muc0iaiO mugurii mici- glbui- pro,i au resturi de stipele pe ambele pri. (run!ele imparipenatIcompuse- foliole- elipticeI subrotunde de 2I3 cm lungime- la .Jrf emarginate ,i mucronate- pe dos cu peri disper,i. (lorile galbene asemntoare cu cele de Caragana- de cca. 2 cm- cJte "I 8 /n ciorc0ini a$ilari- /nflore,te de timpuriu ,i tot timpul .eri %iunieIaugust&. (ructele psti caracteristice- .e!iculoase- *I8 cm lungime- de culoare .erdeIpalid- inde0iscente- cu 2>I3> semine reuniformIturtite- negricioase rmJn pe luCeri iarna %fig. 212&. Lstre,te .iguros- suport bine poluarea. Utili!areK ca ,i +aragana sp. NnmulireK prin semine %/n februarieImartie& /n ldie sau /n rsadnie- prin but,ire %iulieIaugust& /n sere sau pat cald- cu buta,i semilignificai.

6enul &a!imodendron (isc1.

alimodendron halodendron %L.& Goss. 5pecie e$otic- originar din <ranscauca!ia- <ur;estan ,i 'ra;. 8e!ista la secet ,i ger- cre,te .iguros pe soluri srturoase sau uscatenisipoase. +re!int interes pentru culturi pe terenuri degradate- coaste erodate. 3raConea!a abundent. 2rbust pJn la 2 m /nlime- cu tulpini spinoase- pubescente /n tineree. (run!ele sunt alterne- paripenatIcompuse cu 1I2 %3& perec0i de foliole- obo.atI

233

lanceolate- mucronate- de 2I3 cm lungime- mtsosIproase- au ra0isul persistent/neptor- g0impos. (lorile de 1-)I2 cm lungime- obo.oide- umflate- au perei pielo,i- bruniI glbui %fig. 213&.

6enul Caragana Lam.

+aragana arborescens Lam. P caragan 5pecie e$otic- originar din 5iberia ,i Manciuria. +lantat la noi /n parcuri- /n 3obrogea ,i Moldo.a este subspontan. 8e!ist la ger ,i secet- se adaptea! pe soluri diferite- de la nisipuri la cerno!iomuri- pe terenuri srturoase. 2rbust tufos- cu /nlimea ce nu depse,te * m. /nrdcinarea profundpeste 2 m O pe rdcini se gsesc bacterii fi$atoare de a!ot atmosferic. <ulpinile ,i ramurile sunt groase- /ndreptate /n susO luCerii gro,i- pubesceni- cu pieli cenu,ie ce se e$folia! ,i cu numeroase bra0iblaste. Mugurii mici- conici- ciliai- la ba! cu 2 stipele persistente- ascuite. (run!ele- paripenatIcompuse- cu "I* perec0i de foliole- mici- eliptice- la .Jrf rotunCite ,i mucronateO ra0isul- lung de 3>I7> mm- se termin /ntrIun .Jrf moale. (lorile sunt galbeneIaurii- cu caliciu tubulos- mari pJn la 2 cm- a,e!ate solitare sau /n buc0ete umbelate de pJn la patru- pe pedunculi lungi de 2I" cm. (ructele sunt psti- liniarIcilindrice- de "I) cm lungime- la capete

/ngustate- se desc0id pe msur ce se coc- dup maturaie se rsucesc- aruncJnd seminele- care sunt brune- aproape sferice- de 2I" mm lungime %fig. 21"&. +aragana arborescens .ar. Pendula specie rustic ,i adaptabil din punct de .edere ecologic- folosit /n scop decorati. sau pe terenuri degradate. 5e folose,te /n perdele de protecie- pe nisipuri. 5pecie rustic folosit /n culturile forestiere din step ,i sil.ostep- /n steCrete de cJmpie- pe terenuri degradate ,i /n scop ornamental. NnmulireaK prin semine %prim.ara&- cu semine pstrate /n .ase metalice sau de sticl /nc0ise- .ase de lut /n rsadnie- cu semine inute /n ap cldu.

23"

OR4'7UL RU:3L5S
(amilia RU:3#535 3.L. Auss.
6enul Pte!ea L.
Ptelea tri)oliata L.I ulm de 5amaria 5pecie e$otic- originar din 2merica de 9ord. 8e!ist bine la secet- ger ,i fum- prefer soluri nisipoIlutoase ,i staiuni adpostite- suport umbrirea u,oar. 4ste un arbust sau arbore de mrimea a I'''Ia- reali!Jnd uneori pJn la 7%8& m /nlime. 5coara este cenu,ie- ritidomul mrunt crpat. Coroana regulat- destul de rar- luCerii sunt rotun!i- glabri- bruniI.er!uiO mugurii nu!i- mici- pro,i- /ngrpoai /n cicatrice. (run!ele sunt alterne- trifoliatecu peiol lungO foliole oblongIo.ate sau eliptice- de *I12 cm lungime- cu marginea /ntreag- obi,nuit glabre- pe fa .er!uiIlucitoare. (lorile sunt poligame- galbeneI .er!ui- pe tip patru- sepale ,i stamine "I)Oau simetrie radiar- sunt de cca. 1 cm diametru- dispuse /n corimbe terminale. 4le apar prin iunie ,i pre!int un disc nectarifer /ntre o.ar ,i stamine. (ructele samare- rotunde- de cca. 2 cm diametru- sunt asemntoare cu cele de ulm- dar cu aripioare mai groase ,i reticulate- la miCloc cu dou semineO stau pe pedunculi de cca. 1 cm lungimeO stri.ite las un miros de 0ameiOrmJn pendente pe luCeri ,i /n timpul iernii %fig. 21)&. Culti.aruri mai importante Aurea, *astigiata, 0onophylla, Pentapylla. (ructificaie destul de abundent ,i anual. (olosireK i!olat sau /n grupuri- /n regiuni calde. NnmultireK prin semine- imediat dup recoltare- prim.ara dup stratificare. Nn coleciile dendrologice aparK Ptelea 8itens 6reene ,i Ptelea ,errata 5mall.

23)

Phellodendron amurense 8upr.I arbore de plut de 2mur 5pecie e$otic rspJndit /n 4$tremul Orient. La noi e$ist cJte.a culturiK lJng 2rad %Ocolul sil.ic +ecica&- /n Lunca <imi,ului- Caransebe,- 5imeriaMi0ie,ti- Bemeiu,- ra,o.. Nn arealul natural cre,te /n staiuni cu climat continental- cu mult cldur esti.al. La noi se recomand la cJmpie ,i dealuri este pretenioas fa de umiditate. 8e!ultate bune se obin /n lunci- pe soluri alu.ionare- bogate. 2re temperament semiombrofil %sub0eliofil&. 4ste arbore de pJn la 1) m /nlime- cu scoara cenu,ieIargintie- ce formea! de timpuriu ritidom suberos- gros. LuCerii glbuiIcenu,ii- glabri- mugurii mici- pro,i- opu,i. (run!ele imparipenatIcompuse- cu )I11 foliole o.ate sau o.atI lanceolate- de *I11 cm lungime- acuminate- lucitoare pe fa. (lorile unise$uatI dioice- cele femele /n panicule terminale %fig. 21*&. (ructele sunt drupe negre- globuloase- de cca.1 cm diametru. +re!int interes frumos- fructe decorati.e. (olosireK i!olat sau /n grupuri- pe alei. NnmultireK prin semine %se stratific toamna ,i se seamn prim.ara&O puieii se proteCea! de /ng0e- sau prin buta,i de rdcin. industrial %produce plut& dar ,i ornamental are port

$ami!ia S,MA+#'BAC"A" A-P-)-C657UL Ai!anthus 4esf.

Ailanthus altissima %Mill.& 5=ingle. %A. glandulosa 3esf.& I cenu,er- fals oetar Originar din C0ina- culti.at la noi destul de des- mai ales /n sudul riiunde este subspontan. 4ste sensibil fa de /ng0eurile timpurii ,i ger- prefer climat cald- cu se!on lung de .egetaie- re!ist relati. bine la secet- me!o$erofitprefer soluri bogate dar manifest o anumit plasticitate- se poate folosi pe terenuri degradate- consolidea! talu!ele ,i coastele. <emperament de lumin. 2tinge 1)I2> m /nlime %/n C0ina pJn la 3> m&.

23*

2re tulpin scurt- ramificat- cu scoara neted- cenu,ieIdesc0is- fin crpat- crpturile sunt albicioase- iar prin stri.irea scoarei se degaC un miros greu %scoara se poate utili!a contra .iermilor intestinali ,i a di!enteriei sau pentru prepararea .opselelor de ulei&. 2re coroan rarO luCerii foarte .iguro,i- bruni- cu lenticele mari- scurt pubesceni sau glabri ,i mdu. larg- brunIportocalieO mugurii mici- tomento,ia,e!ai /n partea superioar a cicatrice mari- /n form de scut. (run!ele sunt alterne- imparipenatIcompuse- foarte mari- de ")I7> cm lungime- cu miros urJt- cu 11I2) foliole peiolate- de *I12 cm lungime- la ba! trunc0iate ,i cu 1I2 %"& dini glandulo,i. (lorile poligame- mici- sub 1 cm diametru- .er!i sau glbui- dispuse /n panicule erecte- la$e- de 1)I2> cm lungime. (ructele compuse din 1I* samare libere- oblongi- de 3I" cm lungime- brunI ro,cate la coacere- mai tJr!iu brunIglbui- fiecare samar const dintrIo aripioar rsucit- transparent- ,tirbit la miCloc- pe una din laturi- /n dreptul seminei a,e!ate central %fig. 217&. (ructific la )I* ani- anual ,i abundent- lstre,te ,i draConea! bine. Cre,te foarte rapid /n tineree- /n primul an poate a.ea peste 2 m /nlimedar din cau!a distrugerii luCerilor nelignificai rmJne deseori de talie mic. 4ste putin longe.i.- atacat de putregai. 8e!ist bine la poluarea cu fum ,i ga!e. Lemnul are duramen cenu,iuIglbui- este u,or- moale- se prelucrea! cu u,urin- se lustruie,te bine- importana este redus- se utili!ea! /n construcii rurale- obiecte de arti!anat- furnire- celulo!. Ailanthus altissima forma .rytrocarpa %Carr.& 8e0d. cu fructe ro,ii. Nn spaiile .er!i se remarc atJt .ara cJt ,i iarna- fructific abundent ,i samarele rmJn /n coroan. 4ste utili!at ca arbore solitar- de alei ,i pentru fi$area terenurilor /n pant. NnmulireK prin semine %prim.ara& ,i prin buta,i de rdcin- marcote- la e$emplarele femele.

237

OR4'7UL S3+'743L5S
$ami!ia A.ACA+),AC"A" Lind!6enul Cotynus Mill.
+otinus coggygria 5cop. %"hus cotinus L.& < scumpie 8spJndit natural /n 4uropa Meridional ,i Central- /n 2sia de sudI.est. La noi se /ntJlne,te /n anat- 3obrogea- Oltenia- Muntenia- Moldo.a- /ntrIo serie de puncte- se ridic insular pJn la deal- c0iar /n regiunile montane- /n subarboretul pdurilor de steCar din 3obrogea ,i iubitoare de cldur- re!ist la secet. 4ste nepretentioas fa de sol- /nflore,te mai bine pe soluri srace- re!ist la fumla lumin ,i semiumbr. 4ste specie arbusti.- de 1I3 m /nlime- cu scoar fin- sol!oascare conine tanin /n cantiti mari. LuCerii- ro,cai- glabri- lucitori- la tiere secret un suc lptos- prin !drelire au miros de morco.O mugurii mici- o.oi!i sau o.oIconici- au cJi.a so!i carenai- fin ciliati. (run!ele alterne- /ng0esuite spre .Jrful luCerilor- simple- obo.ate sau eliptice- de cJte 3I8 cm lungime- pre!int .Jrfuri rotunCite sau slab emarginate- pe margini /ntregi. 4le de asemenea- las miros morco.- conin mult tanin ,i toamna capt colorit foarte frumos- de la galben pJn la purpuriu. (lorile poligame mici- de cca. 3 mm diametru- au petale .er!uiIglbui- stau grupate /n panicule mari- terminale- afJnate- cu numero,i pedunculi sterili- care cresc mult dup /nflorire- cJnd de.in foarte pro,i- cenu,ii sau purpuriiI.ioleifoarte decorati.e. (ructele drupe uscate- mici- de 3I" mm diametru- sunt negricioase %fig. 218&. Lstre,te ,i marcotea! u,or- draConea! mai slab. Cre,te repede la /nceput- la un an lstarii pot a.ea 1 m /nlime. Lemnul glbui- tare de dimensiuni reduse. Culti.aruriK +otinus coggygria c.. "ubri)olius cu frun!e ro,ii /ntunecate- panicule ro,cate. +otinus coggygria c.. Purpureus cu frun!e .er!i ,i panicule ro,ii anat uneori /n brdete relati. termofile din sudI.estul rii pe Galea Mini,ului- anat. (ormea! tufe arbusti.e-

238

(olosireK i!olat- /n grupuri- uneori /n .ase. NnmulireK prin semine stratificate %prim.ara&O culti.arul "ubri)olius se poate obine din semine stratificate 3I) luni- prin buta,i de .ar- toamnprim.ara- din rdcini se obtin .arietatile. MarcotaC prin musuroire sau arcuire.

6enul +hus L.
"hus typhina L. %". hirta 6L.7 5ud=.& I oetar ro,u 5pecie e$otic din 2merica de 9ord- culti.at /n parcuri- grdini- pe terenuri degradate. +refer climat continental- adaptabil la condiiile de clim ,i sol din !ona temperat. Gara necesit caldur- re!ist la secet- destul de bine la ger ,i fumcre,te pe soluri nisipoase. 2re temperament de lumin. 2rbore de mrimea a '''Ia %1>I12 m& sau arbust. LuCeri foarte gro,i- brunI ro,cai- catifelatIpro,i- dup rupere secret suc lptos- iritant. Muguri alternimici- emisferici- pufo,i- cicatricea are forma de semilun /ngust. (run!e foarte mari- pJn la )> cm lungime- imparipenatIcompuse- 11I13 foliole- oblong lanceolate- acuminate- serate pe dos pubescente /n tineree- toamna se colorea! /n ro,u aprins- foarte decorati.e. (lori dioice- .er!iIglbui- /n panicule terminalecele femele foarte /ngrmdite- proase- 1>I2> cm lungime- /nfloresc /n iunieI iulie. (ructe drupe- mie! acri,or- grupate /ntrIun g0em ro,uI.iolaceu- prosrmJn pe luCeri pJn prim.ara- foarte ornamentali %fig. 21#&. Lstre,te ,i draConea! e$trem de abundent. 4ste utili!at pentru consolidarea coastelor ,i talu!urilor. 2re /nrdcinare bogatmaturitate la 2I3 ani- fructificaie abundent- periodicitate anual. (run!e ro,iiIportocalii toamna- paniculele fructifere ro,iiI.iolacei- re!ist ,i iarna. Lemnul are duramen brunIro,cat este u,or- moale- casant- de dimensiuni reduse. "hus glabra L. specie foarte asemntoare cu "hus typhina- mai mic ,i nu este pros

23#

"hus glabra .ar. Laciniata cu frun!e cu foliole foarte sectate- fidate. NnmulireaK rar prin semine- de obicei se seamn /n februarie /n pat cald sau ser- mai des prin buta,i de rdcin ,i draConi.

(amilia S3+'743#535 3.L. Auss.

6enul /oe!reuteria L3<M.
;oelreuteria paniculata Laxm. < koelreuteria 5pecie e$otic din C0ina ,i Eaponia- culti.at numai /n scop ornamental. Mai ales /n tineree este sensibil fa de /ng0euri ,i gerurile mari din iarn. Cre,te bine /n staiuni calde- /nsorite- re!ist bine la uscciune. Cre,te bine pe soluri re.ene- permeabile- fertile- suport soluri mai compacte- uscate ,i srturoase. 2re temperament de lumin. 2tinge pJn la 1> m /nlime- tulpin neregulat- scoar cenu,ie cu crpturi longitudinale- coroan larg- rar. LuCeri .iguro,i- cenu,iiIbruni- glabri- lenticele glbui proeminente- muguri alterni- bruni- latIo.oi!i- cicatricea obtu!Itriung0iular sau semicircular cu trei urme. (run!e imparipenatIcompuse- 3)I"> cm lungime- 7I1) foliole imperfect opuse- o.ate- "I8 cm lungime- acuminate- neregulat ,i rar crenatIdinate- cu tendin glabre spre ba!a- prim.ara ro,cate. (lori poligame- galbene /n panicule erecte- rar terminale- 3>I"> cm lungime- /nfloresc din iunie pJn /n august. (ructe capsule .e!iculoase- pendente "I) cm- o.oidIalungite- cu perei membrano,i- ro,cai- se coc prin septembrie ,i se pstrea! peste iarna pe luCeri %fig. 22>&. +eriodicitatea fructificatiei este anual- destul de abundent- /ncepe s fructifice la "I) ani. Lstareste bine- longe.itate redus. 2preciat specie ornamental- datorit florilor mari- frumos coloratefructele persist ,i iarna. Utili!areK i!olat sau /n grupuri- se obine prin semine %/n februarie P martie /n sere- /n ldie&- prin buta,i de rdcin %/n decembrie /n ser rece&.

2">

(amilia 3#5R3#535 3.L. Auss.

6enul Acer L.
Cuprinde apro$imati. 11> specii de arbori ,i arbu,ti originari din 4uropa2sia- 2frica de 9ord ,i 2merica de 9ord. Muguri opu,i- cicatricele frun!elor se unesc direct sau printrIo linie stipelar. (run!e simple- /n general palmatIlobaterar compuse- flori poligame- des andromonoice- mai rar dioice ,i androdioice. (ructele P disamare- lung aripate. Acer pseudoplatanus L./ paltin- %paltin de munte& 2rbore indigen rspJndit /n 4uropa- /n Centru- 5ud ,i 5udI4st- /n Gestul 2siei %fig. 37&. La noi .egetea! la deal ,i munte- urc pJn la 1)>>I1*>> m /nlime. 3e regul este diseminat sau /n grupe mici- din ,leaurile de deal pJn /n molidi,uri- i!olat /n rari,ti subalpine. +refer regiunile montane cu climat rcoros ,i umiditate atmosferic ridicat. +oate .egeta ,i /n climat mai clduros ,i uscat %deal ,i cJmpie&- introdus artificial se comport multumitor. 2re e$igen ridicat fa de fertilitatea solului. 4ste /ntJlnit pe soluri bogate /n 0umus %mull&- bogate /n ba!e de sc0imbafJnate- bine drenate- cu umiditate suficient- nu suport e$cesul de umiditate. 9u support e$cesul de umiditate. (actorii ecologici determinani pot funciona compensator- uneori .egetea! .iguros /n staiuni cu soluri superficiale- sc0eletice %c0ei&- sau staiuni cu soluri nefa.orabile fi!ic dar /n care preteniile ridicate fa de trofocitatea solului- ,i bogia /n 0umus sunt corespun!toareO pe conuri de deCecie ,i gro0oti,uri calcaroase- apare ca o specie pionier- uneori formea! cu ulmul de munte mici arborete. 2re temperament de semiumbr- dar ce.a mai de lumin decJt ararul ,i Cugastrul. 2rbore de mrimea '- cu /nlimea de 3> %">& m- /nrdcinare piu.otantI trasant. <ulpina destul de dreapt %uneori cu neregulariti&. 5coara cenu,ie /n tineree- de la 3>I"> de ani de!.olt un ritidom caracteristic- brunIglbui- cu nuane ro,cate. 5e e$folia! /n plci de mrimi ,i forme .ariabile. Coroana largI globuloas- simetric ,i groas. LuCeri .iguro,i- .er!i pJn la brunIdesc0is- glabri- numeroase lenticelemuguri opu,i- mai mari decJt la celelalte specii indigene- de culoare .er!ui- pe

2"1

margini ti.ii cu o dung /ngust brun- au cicatricele frun!elor perec0i unite printrIo linie stipelar scurt ori!ontal stau deprtai de a$- mugur terminalI tetragonali ,i mai mari. (run!eK penatIpalmatIlobate- 1>I18 cm lungime- corolate.erde /nc0is pe fa- .er!i albstrui mate pe dos- lobi neregulai crenaiIserai la .Jrf acuminai- /ngustai ,i obtu!i- sinurile /nguste ,i ascuite- peiol de )I1) cm lungime- nu conin suc lptos. (loriK poligame- .er!iIglbui- grupate /n panicule pendente )I1) cm- apar dup /nfrun!ire. (ructeK disamare- aripi deprtate sub un ung0i drept sau ascuit %fig. 221&. 4ste o specie cu .ariabilitate relati. restrJnsK Acer pseudoplatanus .ar. Purpureum Lond. cu frun!e purpurii pe dos. Acer pseudoplatanus .ar. .rytrocarpum Carr. cu frun!e mici- lucioasefructe ro,ii. Acer pseudoplatanus forma Palmati)idum cu frun!e pentaIpartite. Maturitatea arborilor /n masi. se atinge la 3>I"> ani. (ructificaii deseaproape anuale- maturaia fructelor are loc /n septembrie- cre,te repede /n tineree. Longe.itateK ">>I)>> ani. 3ac /nmulirea se face prin lstari- longe.itatea este redus- cioatele putre!esc. Nn amestec cu fagul sau gorunul se situea! /n primul etaC- .olumul de mas lemnoas este /nsemnat- este comparabil cu cel al fagului %la 8> de ani 12I13 m3^an^0a&- sau gorun %12> de ani 7-) m3^an^0a&. (run!i,ul este atacat de ciuperca "hytisma acerinum pecinginea frun!elor de acerinee- are puini .tmtori biotici. Lemnul este foarte .aloros r!istent- durabil- uniform- elastic- cu luciu /n seciunea longitudinal- cu desen frumos %paltin cre&- utili!at /n industria mobileipentru producerea lambriurilor- instrumentelor mu!icale. 3e,i nu este o specie cu producti.itate mare prin lemnul su deosebitparticip la ridicarea .alorii fgetelor ,i molidi,urilor. Nnsu,irile sil.iculturale permit s consolid!e arboretele de molid /mpotri.a doborJturilor de .Jnt- s ameliore!e solul prin frun!i,ul bogat /n elemente minerale- care se descompune u,or. Ca arbore ornamental este culti.at i!olat- /n aliniamente %de la cJmpie la munte& sau /n masi.e %specie de amestec&.

2"2

Acer platanoides L. I artar- paltin de cJmp 2rbore indigen- arealul coincide cu al paltinului de munte- /l dep,e,te /n nord- ocup teritorii din 5candina.ia ,i (inlanda- pJn /n Munii Urali %fig. 37&. Nn ara noastr se gse,te mai ales la deal ,i cJmpie %/n ,leauri&- la munte mai rarsporadic- prin fgete ,i pdurile de amestec r,inoase cu fag. 4ste o specie de diseminaie. 4ste mai adaptat la climatul e$cesi.Icontinental din nordIestul 4uropeidar este pretenios fa de cldura din se!onul de .egetaie. 5uport mai bine seceta /n aer ,i sol. +refer soluri fertile- dar tolerea! uneori ,i soluri relati. compacte- cu umiditate mai redus. 4ste semiombrofil- mai de umbr decJt paltinul. 2rbore de pJn la 2) m /nlime- /nrdcinare pi.otantItrasant- ritidomul se formea! de timpuriu- nu se e$folia!- este bruIcenu,iu- subire- cu crpturi superficiale longitudinale ,i trans.ersale. LuCeri brunIro,cai- muguri o.oi!i sau globulo,i- brunIro,cai %rar .er!i& alipii de luCer- cei terminali mai mari- tetragonali- caracteristic- unite direct- formJnd un ung0i ascuit. (run!e palmatIlobate- 1>I1) cm lungime- cu )I7 lobi- pe dos de culoare .erde- lobi la .Jrf e.ident acuminai- pe margini cu cJi.a dini prelungiicu sinurile larg rotunCite- peiol 8I1) cm- conine suc lptos. (lori poligame- galbeneI.er!ui- apar prin aprilieImai /naintea /nfrun!iri- /n inflorescene corimbiforme erecte. (ructe disamare cu aripi di.ergente sub un ung0i obtu! %fig. 222&. Maturitatea arborilor ,i caracteristicile fructificaiei sunt ca la paltin. <a$oni de interes ornamentalK Acer platanoides .ar. ,ch!dleri %.ar. +oloratum& cu frun!e tinere ro,iiI sJngerii lucitoare- apoi .er!i /nc0is- cu ner.urile ,i peiolul ro,cate. Acer platanoides forma Globosum cu coroan rotund Acer platanoides forma Palmati)idum cu frun!e palmate- adanc penatI partite. 2rarul cre,te destul de rapid /n tineree- are o bun capacitate de concuren interspecific la .Jrste miciO dup ">I)> ani rmJne frec.ent /n etaCul al ''Ilea. Galoarea lemnului este ce.a mai redus decJt cea a paltinului- ,i producti.itatea este mai redus- utili!rile sunt similare.

2"3

4ste o .aloroas specie de amestec /n steCrete- se de!.olt relati. bine ,i /n regiunile secetoase. 4ste mult apreciat ca arbore ornamental- deIa lungul ,oselelor- cu aspect frumos mai ales toamna- cJnd se colorea! /n galben. Acer campestre L. I Cugastru 5pecie indigen rspJndit /n 4uropa ,i 2sia Gestic %fig. 38&. La noi este specie de amestec /n ,leaurile de la cJmpie ,i deal ,i /n A.ercetele /ncepJnd din sil.ostep. 2re pretenii mai mari fa de cldura esti.al- dar este mai tolerant fa de solO se mulume,te cu soluri relati. uscate- compacte- suport solurile srturoase. 8e!ist relati. bine la umbrireO are temperament de semiumbr. 2rbore de mrimea a ''Ia- rar are peste 1) m /nlime- tulpin ru conformat- noduroas- ritidom format de timpuriu- relati. gros- friabil- fin ,i neregulat crpat- cenu,iuIglbui- pete albicioase- mrunte- coroan deas. LuCeri subiri- pubesceni /n tineree- apoi glabresceni- glbuiIbruni- cei de doi ani sau mai btrJni au uneori muc0ii sau aripi longitudinale- de plut ca la cel de cJmp. (run!eK palmatIlobate- )I1> cm lungime- 3I) lobi obtu!i sau rotunCiimargini sinuate sau /ntregi- peiol 2I" cm lungime- conine suc lptos. (loriK inflorescene corimbiforme- multiflore- erecte- galbeneI.er!ui ca la arar- apar /ns mai tJr!iu- odat cu frun!ele. (ructeK disamare cu aripi a,e!ate /n prelungire sau puin /ntoarse spre peduncul %fig. 223&. La noi se deosebesc dou subspeciiK A. c. eucampestre P cu frun!e pentalobateA. c. marsicum P cu frun!e trilobate. Lstre,te mai acti. decJt paltinul ,i ararul- are capacitate de draConare. Cre,terea /ncetine,te de.reme- longe.itatea pJn la 1>> ani. Lemnul este fin- omogen- greu- trainic- dur- se prelucrea! u,or dar este de dimensiuni reduse- tulpinile sunt ru conformate- are puin utili!ri- /n strungrierotrie- este un bun combustibil.

2""

3in punct de .edere sil.icultural- specia este apreciat ca /nsoitor al steCarului /n ,leauri- stimulea! cre,terea ,i elagaCul speciilor principaleproteCea! ,i ameliorea! solul. Acer tataricum L. P arar ttrsc- gladi, 5pecie indigen- rspJndit /n sudIestul 4uropei- Cauca! ,i 2sia Gestic %fig. 38&. La noi se gse,te la cJmpie ,i coline /n subarboretul pdurilor de steCar ,i ,leau. 4ste mai e$igent fa de caldur decJt Cugastrul ,i mai tolerant fa de troficitatea solului- apare pe soluri compacte- cu regim de umiditate .ariabil- pe soluri salini!ate. 5uport bine umbrirea. 2rbust sau arbore de mrimea ''' %sub 1> m&- tulpin ru conformatstrJmb ,i scurt- scoara caracteristic- rmJne neted- cenu,iuI/nc0is- cu nuan ro,iatic. LuCeri subiri- u,or muc0iai- brunIro,cai pJn la purpuriu- glabri- lucitorimuguri mici- alipii de luCer- ro,iiIbruni- cicatricele perec0i se unesc printrIo linie stipelar- conca.. (run!e o.ate sau o.atIoblongi- )I1> cm lungime- acute- scurt acerminate spre deosebire de celelalte specii indigene- /ntregi neregulat dubluI serate sau cel mult lobate spre ba!- toamna de.in ro,ii- foarte decorati.e. (lori albeI.er!ui- /n panicule erecte- lung pedunculate- apar dup /nfrun!ire- /n luna mai. (ructe disamare glabre- nucul bombat ,i aripi ro,iiIpurpurii- /ndreptate /nainte- suprapuse la .Jrf %fig. 22"&. 4ste o important specie de subarboret /ncepJnd din pdurile din step pentru c suport umbrirea proteCea! solul- re!ist la secet. 5e utili!ea! /n plantaii din terenuri degradate. 5e folose,te ca specie ornamental /n masi.e ,i perdele. +oate fi introdus pJn /n regiunile montane inferioare %*>>I7>> m&. Acer monspessulanum L. P Cugastru de anat 5pecie indigen- originar din 5udul 4uropei- 2sia Mic ,i 2frica de nord %fig. 38&. La noi apare sporadic /n sudul anatului. 4ste termofil ,i me!o$erofit- suport gerurile ,i solurile uscate- calcaroasesc0eletice- superficiale.

2")

5pecie arbusti. sau arbore de mrimea a ''' I a pJn la 1> m- tulpin scurt- ramificat adeseori de la ba!- strJmb- scoar neted /n tineree- cenu,ieI glbuie mai tJr!iu- ritidom sol!os. LuCeri bruni sau galbenIro,cai- muguri mici- o.oidIalungii- deprtai de luCer- brunI negricio,i- aproape glabri- linia stipelar dreapt. (run!e cu 3 lobiaproape egali- o.atItriung0iulari- cei laterali di.ergeni- margini obi,nuit /ntregipe fa glabreIlucitoare- pe dos glaucescente- cu smocuri de peri la subsoara ner.urilor- peiol 2I* cm lungime- conine suc lptos- cad tJr!iu. (lori galbenI.er!ui- /n corimbe erecte- dup aceea pendente- apar odat cu frun!ele. (ructe disamare mici de 1-)I2-) cm lungime- semine foarte bombatearipioarele /n ung0i ascuit- pJn la paralele %fig. 22)&. Lemnul este cu duramen ro,cat mai omogen ,i mai dens decJt a celorlali aceri dar de dimensiuni reduse. 5e introduce /n staiuni supuse uscciunii ca specie protectoare ,i amelioratoare de sol. Nn regunile calde ,i uscate se folose,te /n scop ornamental. Acer negundo L. P arar american 5pecie e$otic originar din 2merica de 9ord. La noi se folose,te ca arbore ornamental. 4ste puin pretenios fa de clim ,i sol- re!ist la geruri. Gegetea! pe soluri uscate- nisipoase sau compacte. 5e de!.olt bine pe soluri alu.ionale bogate- profunde- umede %Lunca Mure,ului- la 5imeria a de.enit in.adant&. Lstre,te ,i draConea! abundent. 2re temperament de luminI semiumbr. Nn arealul natural aCunge la 2> m /nlime- la noi 11I12 m- trunc0iul sinuosdefectuos- ramificat de la mic /nlime. LuCeri .er!ui sau brunI.iolacei- acoperii cu o brum albstruie- muguri o.oi!i de culoarea luCerilor- brumai- cicatricele unite sub un ung0i ascuit. (run!e imparipenatIcompuse- 3I7 foliole- .ariabile ca form- inegal sinuate pe margini- cea terminal des trilobat. (lori dioice %nu poligame& .er!iIglbui- cele mascule /n fascicule- cele femele /n raceme pendente.

2"*

(ructe disamare- cenu,iiIalbicioase- aripi aproape paralele- 2I3 cm- arcuite spre interior ,i suprapuse la capete %fig. 22*&. 8e!ist bine la poluare. 5ubunitile au mare .aloare ornamentalK Acer negundo .ar. -ariegatum cu frun!e cu marginea alb Acer negundo .ar. Auratum # puin mai mic- cu frun!e glbui Acer sacharinum L. %A. dasycarpum 40r0.& P arar american argintiu. 5pecie e$otic nord american- nu re!ist la secet- dar re!ist la ger.egetea! pe soluri nisipoIlutoase- afJnate ,i umede. 2re temperament de lumin. La noi este culti.at ornamental pentru forma ,i culoarea frun!elor- din regiunile de cJmpie pJn la munte- solitar sau /n grupuri- aliniamente. 2rbore cu /nlimi de pJn la 2)m- scoara cenu,ie- ritidom din plci alungite- cu marginile u,or rsfrJnte. LuCeri ro,cai cu multe lenticele- muguri scurt pedicelai- ro,ii- cicatricea frun!elor unite printrIo linie stipelar ori!ontal. (run!e cu ) lobi adJnc spintecai ,i lobulai- 8I1) cm lungime- .er!i pe fa- argintii pe dos- .Jrful lobilor lung acuminat- peiol lung 8I12 cm- nu conine suc lptos- /nfrun!e,te /n aprilie. (lori poligame- apetale- .er!ui /n fascicule- apar /naintea /nfrun!iri. (ructe disamar mare- cu aripioare di.ergente ,i puin curbate %fig. 227&. 3in genul 2cer /n coleciile dendrologice sunt culti.ate ,i alte specii- cum ar fiK Acer ginnala Ma$im. P arar de Manciuria 2rbore mic sau arbust cu frun!e trilobate- cu lobul central alungit. Cre,te bine /n anat- pretinde climat mai blJnd. Acer palmatum <0unb. P arar Capone! 2rbore mic sau arbust- frun!e palmat lobate- cu )I11 lobi lanceolaitoamna frun!i,ul este ro,uIcarmin. Acer palmatum c.. Atropurpurea cu frun!e ro,u /nc0is tot anul Acer palmatum c.. %issectum cu coroana semisferic- de 3 m /nlime.

2"7

Acer rubrum L.I arar ro,u Originar din 2merica de 9ord- arbore /nalt cu samarele tinere ro,ii /n raceme pendente- coroana rotunCit- deas. Acer palmatum ,i Acer rubrum nu re!ist la secet. (olosireK solitar ,i /n grupuri- /n aliniamente % Acer Pseudoplatanus- A. platanoides- A. sacharinum&- /n masi.e ,i perdele %A. campestre- A. tataricum- A. ginnala&. La Acer platanoides se poate tunde coroana. NnmulireK prin semine %toamna- imediat dup recoltare sau prim.ara cu semine stratificate *>I#> !ile&- prin marcotaC %Acer negundo- Acer sacharinum&prin altoire /n oc0i dormind %la colet sau /n coroan&.

(amilia >'++O#3S:373#535 3.+.4.#.

6enul Aescu!us L.
Aesculus hippocastanum L. P castan porcesc 5pecie e$otic originar din +eninsula alcanic ,i 2sia Mic. La noi este culti.at /n parcuri ,i grdini sau aliniamente stradale. 2re amplitudine climatic destul de mare- re!ist bine la ger ,i secetcJteodat lipsa de precipitaii din timpul .erii produce necro!e ,i pJrlituri ale frun!i,ului. 5e de!.olt bine pe soluri profunde- bogate- re.ene- .egetea! ,i pe soluri srace ,i bttorite. <emperament de umbr P semiumbr. 4ste un arbore cu /nlime mare- pJn la 3>m. <ulpina e$emplarelor i!olate este scurt- groas- puternic ramificat ,i de multe ori apare torsionat- cu ritidom cenu,iuInegricios. frumos. LuCerii gro,i- bruni- glabri sau slab pubesceni cu lenticele e.idente. Mugurii sunt foarte mari- opu,i cei terminali uneori au 2cm lungime- o.oi!ibruni- cleio,i- lucitori- cicatricea este mare- are 3I# urme fasciculare. Coroana este deas- globuloas- larg- are aspect

2"8

(run!ele palmatIcompuse- cu )I7 foliole obo.ate la ba! cuneate- .Jrful acuminat- marginea crenat- lung peiolate. (lorile poligame- andromonoicepetale albicioase- ptate /n ro,u la ba!- sunt grupate /n panicule erecte- marimultiflore- foarte decorati.e /n timpul /nflorii- prin maiIiunie. (ructele capsule crnoase- sferice- de culoare .erde- pre.!ute la e$terior cu epi mariO se desc0id /n trei .al.e. 5eminele %castane&- /n numr de 1I2 %3&turtitIsferice- brune- lucitoare- cu o pat glbuie sau brunIcenu,ie %fig. 228&. +re!int o serie de .arietiK Aesculus hippocastanum .ar. Plena cu flori duble- albe- sterile. Aesculus hippocastanum .ar. Pyramidalis cu coroana piramidal- cu ramuri /n ung0i de ">>. Albovariegata, Aureovariegata, Pendula. (ructificaie anual ,i abundent. Cre,tere acti. in primii 2I3 ani- se diminuea! de timpuriu. Longe.itate de apro$imati. 1)> ani. Lemnul este moale u,or- puin re!istent- de importn redus. (olosit /n spaii .er!i de la cJmpie la munte- solitar- /n grupuri- /n masi.ela margine de masi.- ca arbore de aliniament. Aesculus hippocastanum $ Aesculs pavia- este mai mic 1>I1) m /nlimeO flori ro! /nc0is sau ro,ii- foarte apreciat arbore ornamental. Nnmulirea prin semine %imediat dup coacere sau dup stratificare&altoire /n oculaie- prin buta,i de rdcin confectionai /n noiembrie. Aesculs x carnea Ba7ne %Aesculus rubicunda Lois.& P castan ro,u porcesc 4ste un 0ibrid /ntre Aesculus hippocastanum ,i Aesculus pavia- de talie mai mic decJt castanul porcesc %1>I1)m&. LuCerii sunt cenu,iiIglbui- pubesceni /n tineree. (run!ele au cinci folioleprinse pe un peiol mai scurt- de #I12cmO foliolele- .er!iIlucitoare- relati. micisunt /n treimea superioar curbatI/ngustate ,i terminate /ntrIun .Jrf scurt. (lorile sunt ro!I/nc0is- iar castanele cu g0impi rari- mici ,i moi.

2"#

$ami!ia A%',$#L,AC"A"
6enul ,!ex L.
'lex a(ui)olium L. P laur 8spandit /n sudul ,i .estul 4uropei- 2frica de 9ord ,i 5udIGestul 2sieiocup teritorii /nsemnate /n !ona mediteranean. +re!ena sa spontan la noi este sub semnul /ntrebrii- semnalat /n pdurea 3osul Laurului %Dimbru I 2rad&. 5e gse,te culti.at /n grdinile dendrologice din ar. 8e!ist relati. bine la ger- dar /n climate aspre- .egetea! cu dificultate. 4ste o specie termofil- relati. $erofit- nepretentioas fa de sol- .egetea! mult mai bine pe soluri bogate- re.ene. <emperament de umbr- se adaptea! ,i la soare. 2rbust pJn la )m /nlime %/n ara noastr&- cu scoara neted- cenu,ieluCerii .er!iImslinii- slab muc0iai- frun!ele alterne- persistente- de 3I7cm lungime- o.ate- o.atIeliptice- acute- rigide- spinos dinate- de culoare .erdeI/nc0is. (lorile dioice sau poligame- albe- mirositoare- grupate /n fascicule a$ilare ,i apar prin maiIiunie. (ructele sunt drupe baciforme- globuloase- mucronate la .Jrf- au un diametru de cca. 7mm- sunt colorate /n ro,u aprins ,i cu "I) sJmburi monospermiO rmJn pe luCeri pJn prim.ara- seminele nu germinea! decJt /n anul '' %fig. 22#&. Lstre,te ,i marcotea! bine. 4ste un interesant arbore ornamental- se culti. /n staiuni adpostite- ferite de ger ,i /ng0e- cu umiditate suficient. 8epre!int un monument al naturii. 5e cunosc numeroase forme 0orticoleK 'lex a(ui)olium forma Pyramidalis 'lex a(ui)olium .ar. Aureo#0arginata 'lex a(ui)olium .ar. Albo#0arginata 'lex a(ui)olium c.. Golden#4ueen I forma mascula- frun!e eliptice cu margine aurie 'lex a(ui)olium c.. Golden# ;ing I forma femela- frun!e o.alIrotunCitemai lateO spini mici- cu margini aurii- neregulate.

2)>

'lex crenata <0unb. I originar din Eaponia- arbust de 2I3 m /nlime- des ramificat- frun!e mici 2I3 cm- fructe negre- sferice. 5e folosesc ca plante i!olate- /n grupuri- garduri .ii tunse. 5e obine din smJn- prin marcotaC- but,ire sau altoire.

OR4'7UL #5L3S:R3L5S
$ami!ia C"LAST+AC"A" +- Br6enul "uonymus L. %"1onymus L.&
Cuprinde peste 1>> de specii arbusti.e din climate temperate ,i caldeuneori agtoare sau tJrJtoare- frun!e caduce- uneori persistente- flori completebise$uate- fructul I capsul lobat cu "I) loCe- /n fiecare loC 1I2 semine /n.elite /ntrIun aril portocaliu. .uonymus europeus L. P 5alb moale- Goniceriu 5pecie originar din 4uropa ,i 2sia de Gest- mult rspJndit la noi /n subarboretul pdurilor- de la cJmpie pJn la deal. 8e!ist bine la secetO urc /n regiunile montane inferioare aici se locali!ea! pe calcare ,i pe .ersanii /nsorii. 8e!ist bine la ger- prefer soluri euba!ice- slab acide- profunde- afJnate. Cre,te ,i prin !.oaie sau lunci. 3raConea! puternic- cre,te /ncetO tolerea! semiumbra. 2rbust de talie relati. mare- putJnd aCunge pJn la *m /nlime. LuCerii sunt .er!i- cu seciune tetragonal- a.Jnd patru mucii suberoase- longitudinalearipate- rotunCite- de culoare albicioas sau brun- mai pronunate la lstari. Mugurii- apropiai de luCer- opu,i sau imperfect opu,i sunt o.oi!i- acui- muc0iaicu sol!i .er!ui. (run!ele alungitIlanceolate sau o.atIeliptice- de 3I1> cm lungimeacuminate- la ba! /ngustate- crenatIserate- pe dos albstruiI.er!ui- glabre sau pubescenteO peioli de >-) cm lungime. (lorile complete- 0ermafrodite- .er!iIglbui- de cca. 1 cm /n diametrudispuse cJte 3I8 /n cime laterale- sunt a,e!ate la subsuoara frun!elor- pe pedunculi de 1I3-) cm. Capsula- de 1I1-) cm diametru- cu patru lobi rotunCii pe spate- la

2)1

maturitate de culoare ro,ieIcarmin sau ro!- crora le corespund patru loCi- cu 1I2 semine. 5eminele- albicioase- sunt /nconCurate compet de un aril crnosportocaliu- lucitor %fig. 23>&. +roteCea! ,i ameliorea! solul- poate fi folosit /n perdelele forestiere ca specie de subarboret- este un .aloros arbust industrial- scoara rdcinilor conine gutaperc folosit /n industria electrote0nic pentru i!olarea cablurilor. Lemnul este glbui- omogen- folosit la obinerea scobitorilor- cuielor ,i carboni!at pentru crbune pentru desen. Mult utili!ate /n culturi ornamentale sunt culti.arurileK Albus, Argenteovariegata, Atropurpureus. .uonymus verrucosus 5cop. P 5alb rJioas 2real european ,i asiatic. La noi este element de subarboret la cJmpie ,i dealuri. 4cologic se aseamana cu .uonymus europeus- suport mai greu seceta ,i uscciunea- prefer staiuni umbrite ,i suficient de umede. 2re dimensiuni mai mici decJt salba moale- de ma$imum 2I3 m /nlimeluCerii .er!i- mai subiri- nemuc0iai- aproape rotun!i- pre.!ui cu numeroase .eruco!ii- de culoare brunI/nc0is- caracteristice. Mugurii tot o.oi!i- sunt deprtai de luCer- cel terminal mai mare- cu )I* sol!i- la margine cu o dung brun. (run!ele opuse- mai mici- de 3I* cm lungime ,i 2I) cm lime- sunt o.atI lanceolate sau alungitIeliptice- acuminate- la ba! rotunCite sau /ngustate- mrunt crenatIserateO peioli mai scuri- de numai >-2I>-3 cm. (lorile- complete ,i pe tipul patru- brunii- de cca. >-* cm diametru- sunt grupate /n numr mai mic decJt salba moale- cJte 1I3 %"&- /n cime reduse- pe pedunculi de 3I" cm lungime. (ructul este o capsul- cu patru lobi- de culoare ro!- de cca. 1 cm diametru. 5eminele negre sunt /nconCurate incomplet de un aril portocaliuO dup desc0iderea capsulei rmJn suspendate un timp pe firi,oare subiri % fig. 231&. 3raConea! mai slab- cre,te mai /ncet. .uonymus nana 5ieb. %.. "osmarini)olia Bort.&I salb pitic

2)2

5pecie indigen- apare rar /n 4uropa- mai frec.ent /n Cauca!- la noi apare e$trem de rar /n nordul Moldo.ei ,i <ransil.aniei- /n mla,tini ,i stJncrii. 2rbust pitic- de la >-3I2 m- cu tulpini repente sau ascendente-. (run!e persistente- liniare- de 1I" cm lungime- flori bruneIpurpurii- fructele capsule de culoare ro! cu semine parial acoperite de aril. .uonymus )ortunei <urc!. Originar din C0inaformele erecte. .uonymus )ortunei c.. +oloratus arbust tJrJtor- cu frun!e .er!i /nc0is care de.in toamna ro,iiIpurpurii. .uonymus )ortunei .ar. "adicans arbust de 1) cm /nlime- urc pe trunc0iul arborilor sau pe !iduriO I frun!e de 3 cm- eliptice- cu ner.uri mai desc0ise. .uonymus )ortunei .ar. Gracilis P arbust mic- de 3> cm- frun!e persistente- relati. mici %1I3 cm&- .ariegate cu albO .Jrful lstarilor este adesea ro!. 5pecia ,i .arietile sunt mai sensibile la ger- re!istente la poluarea atmosferic. (ormele pitice cresc si mai /ncet. .uonymus japonica <0unb. 2rbust tufos- puternic ramificat- de 2 m /nlime- frun!e persistentelucioase- deosebit de frumoase. .uonymus japonica .ar. Aureo#0arginata .uonymus japonica .ar. Albo#0arginata .uonymus japonica se poate planta solitar- dar e sensibil la ger. NnmulireK prin semine %septembrieIoctombrie&- semnturile tJr!ii ,i cele de prim.ara sunt riscante- a.Jnd germinaie slab- fr stratificareO prin buta,i P .ara .uonymus )ortunei ,i .uonymus japonicaO prin altoire %iulie& /n oculaie. arbust tJrJtor- cJteodat de.ine urctor- frun!e persistente- eliptice- .er!iI/nc0is- /nflore,te ,i fructific la .Jrste /naintate- numai

2)3

$ami!ia STAP&2LAC"A" Lind!6enul Staphy!ea L.

,taphylea pinnata L. P clocoti, 5pecie indigen de origine mediteranean- /ntJlnit sporadic de la cJmpie ,i deal- rareori /n regiunile montane inferioare- /n pduri- lumini,uri- !.oaiestJncrii- /nsoe,te teiul. +refer staiunile calde- /nsorite- tolerant fa de umiditate- suporta umbrirea- re!istent fa de secet. 5pecie de semiumbr. 2rbust de pJn la )m /nlime- /n form de tuf- cu numeroase tulpini drepte ,i scoara cenu,ieIbrun- fin crpat. LuCerii .iguro,i- glabri- .er!iImslinii pJn la ro,iiIbruni- cu numeroase lenticele albe- alungiteO la .Jrf se termin cu doi muguri. 5coara luCerilor de doi ani pre!int striaiuni albicioase /n lung. Mugurii sunt opu,i- o.oIconici- acui- turtii lateral- cu dou margini carenate ,i cu un singur sol! aparent- .er!i pJn la ro,iiIbruni. (run!ele imparipenatIcompuse- lung peiolate- au )I7 foliole- de o form eliptic- acuminate- fin serate- pe dos albstrui- frun!ele /n tineree sunt subiridup /nflorire de.in pieloase. (lorile albeIglbui- dispuse /n panicule terminale- pendente-- de )I12 cm lime- au cinci sepale petaloide- albeIglbui- la .Jrf ro,ietice- caduceO corola este campanulat- cu pete oblongIlanceolate- albeIglbui. Nnflore,te /n maiIiunie. (ructele sunt capsule- umflate- sferice sau piriforme- foarte caracteristicemari- de 2-)I" cm terminate cu dou sau trei .Jrfuri prelungite ,i a.Jnd perei membrano,i- reticulai- de culoare .erdeI/nc0is- la interior cu 2I3 loCi. 5eminelecJte 1I3 /n fiecare loC- sunt sferice- bruneIdesc0is- glabre- lucitoare. 3up coacere- prin august- seminele sun dac sunt mi,cate- de unde ,i denumirea de Lclocoti,M- sunt comestibile %fig. 232&. Lemnul este alb- tare- greu- fi!ibil- folosit /n strungrie. ,taphylea tri)olia L. Originar din 2merica de nord- frun!e trifoliate- inflorescene mai scurtefructe alungite. (olosireK solitar sau /n grupuri.

2)"

Nnmulire prin semine dup recoltare- /n rsadnie reci ,i stratificate %prim.ara&- prin buta,i se /nmule,te greu- pentru /nrdcinare se acoper cu clopote de sticl- prin marcotaC prin mu,uroire.

OR4'7UL R>3M73L5S
$ami!ia +&AM.AC"A" A-L- uss6enul +hamnus L.
'nclude apro$imati. 1>> de specii arbusti.e sau arbori mici din climat temperat al emisferei nordice- frun!e simple- opuse sau alterne- flori 0ermafroditefructe P drupe globuloase cu resturile caliciului persistente la ba!. "hamnus catharticus L. P spinul cerbului- .erigariu- prul ciutei 5pecie rspJndit /n 4uropa- 2sia Gestic ,i 9ordul 2fricii- la noi- din sil.ostep pJn /n regiunea montan inferioar. 4ste un arbust pretenios fa de cldura esti.al- subtermofil- 0eliofilre!ist la ger ,i secet. 4ste /ntJlnit pe soluri uscate- superficiale- sc0eletice- calcaroase- /n staiuni e$puse insolaiei- la margini de pdure- /n pduri rrite- asociat cu pducelul ,i porumbarul. 2rbust- de numai 2I3 m /nlime- scoara brun- aspr- ce se e$folia! /n inele- sub scoar lemnul fiind glbui. LuCerii cenu,ii- glabriIlucitori- au lenticele r!lee- mari- fiind adeseori terminai /ntrIun spin care /nlocuie,te mugurul terminal. Mugurii sunt imperfect opu,i sau opu,i- o.oIconici ascuii- curbai ,i alipii de luCerO sol!ii pe margine ciliai ,i cu o dung lat cenu,ieO cicatricea .ertical- cu trei urme fasciculare. (run!ele- cu lungimea de "I8 cm ,i limea de 1I3-) cm- sunt .ariabileo.ate pJn la eliptice- acute sau obtu!e- cu ba!a /ngustat sau rotonCit- pe margini crenatIserulate cu numai 3I" perec0i de ner.uri e.ident arcuite- de regul la maturitate glabreO peiolul de 1I" cm lungime.

2))

(lorile sunt poligame sau dioice- mici- pe tip patru- .er!iIglbui- cJte 2I) /n fascicule a$ilare- apar /n maiIiunie. (ructele sunt drupe- negre- sferice- cu diametrul de *I8 mm- au 2I3 semine negre- /n trei muc0ii- ce pre!int o crptur longitudinal foarte /ngust- numai la capete puin lrgit ,i cu margine cartilaginee. (ructele conin substane colorante ,i substane purgati.e %fig. 233&. Lemnul cu duramen ro,cat- tare- greu- din care se cnfecionea! obiecte de arti!anat ,i strungite. "hamnus tinctoria @. et :. P 5pinul cerbului Y"hamnus saxalitis Eac;. ssp. tinctorius %@. et :.& 97m.Z. 5pecie rspJndit /n sudIestul 4uropei- alcani. La noi apare sporadic- /n staiuni /nsorite din sil.ostep pJn /n regiunea montana inferioar- pe calcare- pe soluri superficiale- sc0eletice- stJncrii. 8e!ist bine la secet. 4ste o specie fi$atoare de sol. 2tinge cel mult 1-) m /nlime. 2re tulpini ascendente- scoara brunI ro,cat- cu crpturi. LuCerii bruniIro,cai- pubesceni. (run!ele mai mici decJt la "hamnus catharticus. (ructe obo.oide- negreIlucioase- smJna pre!int e faa dorsal o crptur longitudinal- larg- de CurI/mpreCur cu margine cartilaginee %fig. 23"&. 4ste o specie fi$atoare de sol. Nn coleciile dendrologice se culti. peste 2) specii e$otice- din 2sia4uropa meridional- 2merica de 9ord.

6enul $rangu!a Mill.

*rangula alnus 0ill. %"hamnus )rangula L.& P paac0in- cru,in 5pecie indigen cu areal eurasiatic. La noi se /ntJlne,te /n !onele de cJmpie ,i coline- sporadic la munte. 5pecie me!oterm- e$igent fa de umiditatea solului- poate .egeta pe soluri srace- acide. <emperament de semiumbr. 5pecie arbusti.- pJn la ) m /nlime- luCeri bruni cu lenticele albicioasemuguri nu!i- frun!e latIeliptice "I7 %12cm& lungime- .Jrf acut- ba! /ngustat-

2)*

margini /ntregi ner.uri arcuite ,i e.idente pe dos- flori 0ermafrodite- fructele drupe sferice de *I8mm- la /nceput .er!i- apoi ro,ii- la maturitate .ioletI negricioase %fig. 23)&. Lstre,te ,i draConea!. 5pecie important de subarboret- cu utili!ri /n farmaceutic.

6enul Pa!iurus Mill.

Paliurus spina#christi Mill. %Paliurus aculeatus Lam.& P spinul lui C0ristos- pulir 4ste un arbust indigen- cu areal mediteranean ,i asiatic- sporadic /n 3obrogea. 5ensibil la ger ,i /ng0euri tJr!ii- termofil- $erofit- pe soluri sc0eleticesuperficiale. 2rbust de 2I) m /nlime- cu scoara neted- cenu,ie- tulpinile ,i ramurile curbate. LuCerii sunt geniculai- bruni- pubesceni /n tineree- pre.!ui cu cJte doi spini de o parte ,i de alta a mugurilor- unul din spini fiind drept ,i mai lung- altul curbat ,i scurt. Mugurii sunt alterni- aproape opu,i- cu doi sol!i. (run!ele a,e!ate distic- sunt scurt peiolate- de 2I" cm lungime- asimetrice- o.ate- la .Jrf obtu!e- la ba! rotunCite- foarte mrunt crenatIserate sau /ntregi- cu trei ner.uri- din care cele dou laterale arcuite. (lorile glbui- mici- complete- pe tipul cinci- sunt grupate /n cime umbeliforme- a$ilare. (ructele sunt drupe uscate- glbui sau ro,ietice- au sJmburele semiglobulos- turtit- a,e!at /ntrIun /n.eli, uscat- /nconCurat de o arip rotund reticulat- cu marginea ondulat %fig. 23*&. 5e /nmule,te prin lstari- buta,i de rdcin ,i marcoteO /nainte de semnat fructele se stratific. 5e utili!ea! ornamental /n garduri .ii %climat arid ,i secetos&.

(amilia C':3#535 3.L. Auss.

6enul (itis L.
-itis sylvestris 6mel. P Gi slbatic 5pecie indigen cu areal mediteranean- apare sporadic prin pdurile din lunci- cJmpie ,i dealuri- /n staiunile /nsorite. 4ste o specie subtermofil- apare ,i pe soluri bogate- umede.

2)7

Lian agtoare- cu scoara ce se e$folia! /n fJ,ii lungi ,i /nguste- luCerii cu cJrcei opu,i frun!elor ,i mdu.a brun- /ntrerupt la noduri. (run!ele sunt alterne- de 7I12 cm lungime- cu 3I) lobi adJnci ,i neregulat serai- la ba! profund cordate- iar florile- dioice %rar poligame&- pe tip cincigalbeneI.er!ui- a,e!ate /n panicule. (ructele sunt bace sferice- de cca. * mm diametru- albastreI.iolacee- cu gust acru- astringentO conin trei semine aproape globuloase- cu rostru scurttrunc0iat. 4lement interesant al florei indigene- toamna frun!isul de.ine rosu- foarte decorati..

6enul Parthenocissus +lanc1.

Parthenocissus tricuspidata %5. et D.& +lanc0. %2mpelopsis tricuspidata 5.et D.& P .i Capone! 5pecie originar din C0ina ,i Eaponia- culti.at la noi pentru /nfrumusearea cldirilor %un e$emplar poate acoperi 1>>I2>> m2&. 8e!ist bine la ger peste iarn- .egetea! bine pe soluri bogate ,i re.ene. 5uport bine ,i semiumbra. 2rbust agtor. LuCerii au cJrcei cu )I7 ramificaii- terminate cu discuri aderente- care permit prinderea pe !idurile cele mai netede- pJn la mari /nlimi. (run!ele mari- de 1>I2> cm lungime- sunt trilobate- cu lobii acuminai ,i dinai- lucioase pe fa,- toamna de.in ro,ii. (lorile apar prin iulieIaugust. (ructele bace- negre- brumate cu 1I" semine- sunt consumate de psri %fig. 237&. Parthenocissus (uin(ue)olia %L.& +lanc0. %2mpelopsis iederacea3C.& I .i de Canada 5pecie e$otic- din 9ordul 2mericii- foarte puin pretentioas fa de clim ,i sol- utili!at pentru decorarea !idurilor. Lian cu cJrcei- are cJte )I7 ramificaii terminate cu un disc aderent- uneori cu rdcini aeriene ad.enti.e. (run!e palmatI compuse- ) foliole crenatIserate- se colorea! /n ro,u mai intens decJt P. tricuspidata. (ructe bace negreIalbstrui- slab brumate /n panicule terminale %fig. 237&.

2)8

NnmulireaKcultura celor dou este relati. u,oara- se /nmultesc prin semine ,i buta,i lemnificai %se recoltea! /n februarie&- se statific ,i se plantea! /n martieIaprilieO .arietile se /nmulesc prin altoire.

OR4'7UL M3LC3L5S %#OLUM7'(5R3L5S&

(amilia :'L'3#535 Auss.
Cuprind arbori ,i arbu,ti rspJndii mai ales la tropice- cu puini repre!entani /n !onele temperate ale globului.

6enul Ti!ia L.
Cuprinde apro$imati. 2) de specii de arbori din !one calde ,i temperate ale globului- luCeri geniculatifrun!e simple- flori 0ermafrodite- completegrupate /n cime pedunculate- pedunculul inflorescenei se desprinde din ner.ura median a unei bractee late- /n form de limb- flori bogate /n nectar ,i uleiuri .olatile- fructul este o ac0en globuloas. Tilia cordata 0ill. 6Tilia parvi)olia .hrh.7 < tei de deal- pucios- cu frun!a mic 2re arealul cel mai larg dintre teii indigeni. 5e /ntJlne,te /n maCoritatea rilor europene din !one mediteraneene %fig. 3#&. La noi particip la constituirea ,leaurilor de deal- urc pJn la #>> m altitudine- sporadic- coboar la cJmpie. 4ste frec.ent culti.at ca arbore de aliniament ,i /n parcuri. Mai puin e$igent fa de cldur- mai sensibil la seceta decJt ceilali tei. 2rbore de semiumbrIlumin. 5e de!.olt bine pe soluri fertile- profunde- bogate- slab acide spre neutrecu regim constant de umiditate. 4.it solurile compacte- srace- cu umiditate /n e$ces. 2tinge 2> m /nlime ,i diametru de 1 m. <ulpina dreapt- scoara /n tineree netedIcenu,ie- dup 2>I3> ani formea! ritidom negricios destul de gros/ngust br!dat longitudinal. LuCerii anuali sunt .er!iImslinii pJn la ro,caiglabriIlucitori. Muguri o.oidali- frun!ele relati. mici )I7 cm lungime- subrotunde pJn la latIo.ate- ba!a cordat- uneori asimetric trunc0iate sau rotunCite- .Jrf

2)#

brusc acuminat- margine serat- glabre pe fa- pe dos cu smocuri caracteristice de peri,ori sulfurii la subsuoara ner.urilor- peiol 1-)I" cm lungime. (lori galbene- mici ,i mai puin mirositoare decJt la ceilali tei- erect di.ergente sau /ntinse ori!ontal- bracteea inflorescenei .erdeIglbui- lung pedunculat /n form de limb- /nflore,te relati. tJr!iu- /n cime pedunculate. (ructe ac0ene globuloase sau o.oide- apro$imati. ) mm lungime- netede sau cu ) coaste puin proeminente ,i cu pereii subiri- pielo,i- fragili %se sparge /ntre degete& %fig. 238&. Lstre,te .iguros ,i draConea! bine- cre,te destul de repede- mai ales /n tineree pJn la 1> ani. Longe.itate 2>> I 3>> ani- lemnul putre!e,te u,or la .Jrste mari- o .aloroas specie de amestec- ameliorea! solul. Tilia cordata .ar. Pyramidalis P cu coroan /ngust ,i piramidal Tilia tomentosa Moenc0. %Tilia argentea 3esf.& P tei alb- argintiu 2re un areal restrJns- concentrat /n 2sia Mica ,i 4uropa de 5udIGest %fig. 3#&. La noi se afl la limita nordic a arealului su european. pJn la altitudini de ">>I)>> m. 4ste culti.at frec.ent /n aliniamente stradale. 4ste o specie termofile$igent fa de sol. 5e de!.olt bine pe soluri fertile- profunde- afJnate. 5uporta destul de bine uscciunea sau compactitatea solului. 2rbore de mrimea '- pJn la 3> m /nlime. 5coara mult timp netedcenu,ie- la btrJnee formea! ritidom subire- negricios. Coroana larg ,i deas- cu colorit general albIargintiu. LuCerii cenu,iitomento,i- cu peri stelai. Mugurii stelat tomento,i- scurtIconici. (run!e mari 7I13 cm lungime- subrotundIcordiforme- brusc acuminate- pe fa .er!i /nc0is- puin lucioase- pe dos argintii sau cenu,ii- stelat tomentoasecaracteristic fr smocuri de pr /n ung0iul ner.urilor- peiolii stelatItomento,i. (lori /n inflorescene pendente- mai mici decJt lungimea frun!elor- cu bractee sesil sau scurt pedunculat- plcut mirositoare ,i mai melifere- /nflore,te /n iulie- dup teiul de deal. (ructe ac0ene asemntoare /n general- ce.a mai mariK *I7 mm- cenu,ii tomentoase- cu pereii tari- lemno,i %fig. 23#&. 4ste bine repre!entat la noi /n regiunile Coase din sudul ,i estul rii- rspJndit din cJmpie

2*>

Lstre,te ,i draConea! /n .ecinatatea tulpinii. 4ste foarte preuit ca arbore decorati. ,i melifer. Tilia platyphyllos 5cop. %Tilia grandi)olia 40r0.& P tei cu frun! mare 2realul speciei este mai restrJns- concentrat /n Centrul ,i 5udul 4uropei %fig. 3#&. La noi se /ntJlne,te mai rar decJt celelalte specii- la cJmpie ,i deal. 5e culti. ca arbore ornamental ,i de aliniament. 4$igenele fa de clim ca la teiul alb. 4ste pretenios fa de cldur %me!otermofil&- dar mai re!istent fa de uscciune. 2rbore /nalt de 3>I"> m- cu coroana larg- rotunCit- cu ramuri groase. LuCeri slab pubesceni .ara- apoi glabri. Muguri mai mari cu 3 sol!i %ceilali doi cu cu cJte 2&. (run!e subrotunde pJn la o.ate- *I12 cm lungime- ades asimetric acutI serate- pe fa glabre sau slab proase- pe dos .er!i- pJn la cenu,ii- tomentoasecu smocuri de peri albicio,i sau glbui %nu sulfurii& la subsuoara ner.urilor- cu ner.uri teriare proeminente paralele- peri pe ambele fee- simpli. (lori /n inflorescene cimoase stau pendent sub frun!- apar relati. de.reme %2 sptmJni /nainte de teiul alb&. (ruct ac0en globuloas- piriform sau o.oid- mai mare *I8 mm diametru- scurt tomentoas- "I) coaste- perei tari %fig. 2">&. Tilia platyphyllos .ar. )astigiata Tilia platyphyllos .ar. laciniata I frun!e neregulate- adJnc sectate Tilia platyphyllos .ar. rubra luCeri ro,ii- portocalii- se remarc iarna

Tilia euchlora :oc0. P tei cu frun! lucioas. 2rbore de mrimea a ''Ia- cu coroan o.oidal globuloas- ramuri pendente- frun!e cordate- acuminate- .er!i /nc0is- lucioase pe fa- pe dos .er!i desc0is- la noi se culti. mai rar. 4ste utili!at doar /n parcuri ,i grdini. 5pecii /ntJlnite /n grdini dendrologiceK

2*1

Tilia americana, Tilia rubra. La noi se /ntJlnesc 0ibri!i de tei /ntre speciile indigene. (olosire /n masi.e %Tilia cordata, Tilia platyphyllos&- /n grupuri i!olatepentru aliniamente ,i rar /n parcuri %Tilia tomentosa, Tilia euchlora&. NnmulireaK prin semine %toamna& cu smJn recoltat /n pJrg. 3ac se recoltea! mai tJr!iu- smJna trebuie stratificat sau se introduce /n baie de acid sulfuric- urmat de spalare ,i stratificare /n turb %3I) luni la 1I )>C&. ut,irea se face rar. 5e folose,te metoda de marcotaC prin mu,uroire. 2ltoirea este indicat numai pentru /nmulirea .arietilor ,i pentru obinerea arborilor de aliniament. +rin altoire prim.ara /n despictur- /n oculaie ,i sub coaC- utili!and ca portaltoi Tilia platyphyllos.

(amilia M3LC3#535 3.L. Auss.

6enul &ybiscus L.
ibiscus syriacus L. P !mo,i de 5iria 5pecie e$otic originar din 2sia Mic- 'ndia- C0ina. 'ntrodus la noi frec.ent ca plant ornamental- mai ales /n regiuni cu clim cald. 8e!ist destul de bine ,i /n regiunile montane- dar nu /nflore,te bogat ,i sufer din cau!a /ng0eurilor timpurii. 8e!ist la secet ,i ger- nu este pretenioas fa de sol. 2re temperament de lumin- suport ,i umbra. 2rbust de 3 m /nlime- scoara la /nceput neted- cenu,ie- apoi de.ine negricioas- cu crpturi puin adJnci. <ulpina ramificat- la ba! formea! o tuf compact. LuCeri tineri cu peri lungi ,i moi- mai tJr!iu glabri. Muguri mici- pro,ipre.!ui cu 2 stipele filiforme ,i persistente. (run!e alterne- o.ate sau rombicI o.ate- )I12 cm lungime- de regul trilobate ,i neregulat dinate- cu 3 ner.uri palmate- re!istente la /ng0euri ,i brume de toamn.

2*2

(lori 0ermafrodite- a$ilare- tip )- solitare- mari *I1> cm- lat campanulatepetale albe- ptate cu ro,uI.iolet- spre ba! concrescute cu tubul staminal- a,a c par simple- /nfloresc din iulie pJn /n septembrie. (ructul capsul de0iscent cu ) .al.e- se coc /n octombrie- noiembrie %fig. 2"1&. Culti.aruri deosebiteK "ed eart, flori albe cu miCloc ro,uamambo- cu flori ro!- ?sian Bleu, cu )lori albastre, otus albus- cu flori albe. Lstre,te ,i se /nmule,te u,or prin smJn ,i buta,i. 4ste foarte mult apreciat ca specie ornamental- mai ales pentru florile sale care apar o perioad mai lung- pJn la sfJr,itul .erii. Nn staiunile de pe litoralul Mrii 9egre- do.ede,te o .italitate crescut. (olosireK i!olat- /n grupuri- garduri .ii. NnmulireK prin semine %prim.ara&- prin buta,i .ara %/n rsadnie& P se in 2 ani /n g0i.eceO altoirea %iarna /n sere& ,i marcotaCul %prin mu,uroire&.

OR4'7UL :>2M35L53L5S
(amilia :>2M35L53#535 3.L. Auss.
6enul )aphne L.
%aphne me&ereum L. P tulic0ina- piperul lupului 5pecie indigen- rspJndit /n 2sia Centrala ,i de 9ord. La noi se /ntJlne,te /n pdurile montane- coboar la cJmpie ,i coline- pJn /n staiunile de lunc. 2re amplitudine climatic larg- prefer soluri bogate /n 0umus- moderat acide. 5pecie me!otermo- me!ofil- eume!otrof. <emperament de umbr. 2rbust scund de 1I1-) m /nlime- cu tulpina slab ramificat. LuCeri cenu,iiI.er!ui sau bruni desc0is- glabri- foarte fle$ibili- se rup e$trem de greu- sub scoar lemnul e glbui- la stri.ire are miros greu. Muguri alterni- o.oIconici- .er!i- foarte deprtai de luCer- cei floriferi /ngrmdii-

2*3

globulo,i- bruni. (run!e oblongIo.ate- 3I8 cm lungime- prelungIcuneate- .Jrf obtu! sau acut- margine /ntreag- pe dos .er!iIcenu,ii- glabre- cad toamna tJr!iu. (lori 0ermafrodite- sesile- grupate 2I" /n a$ilele frun!elor- plcut mirositoare- ro!Itrandafirii- se desc0id prim.ara foarte de.reme- mult /naintea frun!elor- uneori /nfloresc ,i toamna. (ructe drupe ro,ii- apro$imati. 8 mm diametru. (ructele frun!ele ,i scoara otr.itoare din cau!a alcaloi!ilor %fig. 2"2&. +re!int o anumit importan ornamental- datorita florilor frumos colorate ,i plcut mirositoare. %aphne me&ereum .ar. "ubra ,elect cu flori mari rosiiI.iolacee 5e folose,te la marginea masi.elor- /n apropierea aleilor ,i caselor- pentru florile sale. Nnmultire .egetati. sau generati. cu semine recoltate /n pJrg sau dac sunt mature se stratifica 1 an /n ldie sau /n rsadnie reci- se repic prim.ara urmatoare /n teren. +rin buta,i %.ara&- /nrdcinarea se face /n sere sau rsadnie- marcotaC mu,uroit sau arcuit.

(amilia 5L53673#535 3.L. Auss.

Cuprinde arbori ,i arbu,ti des spino,i- frun!e persistente sau c!toarealterne- /ntregi- lanceolate- luCerii- mugurii ,i frun!ele au peri stelai- argintii sau armii- flori 0ermafrodite sau unise$uat monoice- fructe pseudodrupe.

6enul "!eagnus L.
.leagnus angusti)olia L. P slcioar- salcie mirositoare 5pecie e$otic rspJndit /n sudIestul 4uropei ,i .estul 2siei- la noi se culti. des /n regiunile calde ,i uscate- /n parcuri ,i grdini. 5pecie re!istent la ger- prefer regiuni calde- %termofil& suport uscciunea %$erofit& ,i se comport bine pe soluri nisipoase- inclusi. pe cele srturoase. 2re temperament de lumin.

2*"

2rbust sau arbore de 7 P 8 m /nlime- cu tulpina neregulat. LuCeri spino,i- cei tineri albiciosImatItomento,i. Muguri alterni- o.oi!i- argintiuIlucitori. (run!e alungitIlanceolate- "I8 cm lungime- acute sau obtu!e- /ntregi pe marginescurtIpeiolate- .er!iIcenu,ii pe fa- pe dos argintiiIlucitoare- cu peri sol!o,i. (lori 0ermafrodite sau poligame- andromonoice- apro$imati. 1 cm- stau solitare cJte 2I3 pe luCeri din anul precedent- receptacul la e$terior argintiu- /n interior glbui %apetale& melifere cu miros de fragi- /nflore,te prin iunie. (ructe false drupe- elipsoidale- apro$imati. 1 cm lungime- galbeneI portocalii- acoperite cu sol!i argintii- mie! dulceag %fig. 2"3&. (ructific abundent din anul 'G- dup plantare. Lstre,te ,i draConea!- re!ist la fum ,i ga!e. 4ste apreciat ca specie fi$atoare pe terenuri inundabile- /mboge,te solul /n a!ot- trind /n simbo! cu bacterii nitrificatoare. 2re .aloare ornamental ridicat datorit frun!i,ului argintiu- florilor plcut mirositoare ,i pseudodrupelor argintii persistente mult timp. .leagnus commutata ern0. 2rbust originar din 2merica de 9ord- de 3 P " m /nlime- fr spinifrun!e argintii pe ambele fee- flori foarte parfumate- mici- galbene- cu e$teriorul argintiu- grupate cJte 1 P 3. 3raConea! ,i lstre,te bine. .leagnus pungens <0unb. 2rbust originar din Eaponia- atinge " m /nlime- frun!e persistentepieloase ,i tari- elipticIalungite- lucioase pe fa- matIargintii pe dos- luCeri cu spini. .leagnus pungens .ar. 0aculata cu frun!e mari- cu dungi galbene late. 5pecie temofil- necesit protecie iarna. 2re temperament de lumina- tolerea!a semiumbra. 5e folosesc pentru plantri i!olate- grupuri- perdele de protecie. .leagnus angusti)olia se prete! pentru gard .iu. NnmulireK prin semine toamna sau prim.ara dup stratificare- iar dup recoltarea fructelor se /nltur partea crnoas. MarcotaC prin musuroire %septembrie I octombrie&- buta,irea cu buta,i de iarn %de 1) P 3> cm ,i diametru la colet de * P 8 mm& se recolte! /n noiembrie.

2*)

6enul >ippop1ae L.
ippophae rhamnoides L.P ctina alb de rJu 5pecie indigen cu areal larg- eurasiatic- La noi apare pe suprafee mari /ntre Olt ,i 5iret- /n 5ubcarpaii Munteniei ,i Moldo.ei- insular /n 3elta 3unrii. 2re amplitudine ecologic foarte larg- suport geruri foarte aspre ,i clduri e$cesi.e. +re!int re!isten la secet- cu cerine modeste fa de sol. Gegetea! bine de la cJmpie ,i coline- pJn /n regiunile montane inferioare- formea! asociaii pe soluri sc0eletice- argiloase- superficialegro0oti,uri ,i nisipuri. 2re temperament de lumin. Nnlime de 2 P 3 m- arbust- formea! tufe cu sistem radicular foarte /ntinssuperficial- cu nodo!iti .i!ibile /n care triesc bacterii fi$atoare de a!ot din atmosfer. 5coara brunI/nc0is- ramurile laterale cu spini foarte puternici. LuCeri anuali cenu,iiIargintii- cu peri sol!o,i- ramurile laterale cu numero,i spini puternici. Muguri mici- alterni- subglobulo,i- bruniIarmii. (run!e liniarI lanceolate- apro$imati. * cm lungime- .Jrf acut sau obtu!- margine /ntreag- scurt peiolate- pe dos cu peri sol!o,i- cenu,iiIargintii pJn la armiuIro,cai lucitori. (lori dioice- foarte mici- cele mascule /n inflorescene globuloase- cele femele /n raceme spiciforme- apar /naintea frun!elor prin martieIaprilie. (ructe drupe false- o.oide- 7I8 mm lungime- crnoase- translucideportocalii- /ngrmdite spre .Jrfurile ramurilor de 2 ani- se menin ,i iarna %fig. 2""&.

8usticitatea ecologic este completat de remarcabila putere de instalare ,i e$tindere datorit capacitii de draConare ,i lstrire. 4$celent specie pentru terenuri degradate. 3isponibilitile ornamentale pro.in de la aspectul decorati. al frun!elor ,i fructelor- fructe foarte bogate /n .itamina CO se poate folosi ca tufe i!olate sau /n garduri .ii. Nnmulirea prin semine %prim.ara& sau prin marcotaC %august&.

2**

OR4'7UL C'OL3L5S %+3R'5:3L5S&

(amilia :3M3R'#3#535 L.
6enul Tamarix L.
Tamarix ramosissima Ldb. P ctin ro,ie 5pecie indigen- /n sudIestul 4uropei ,i 2sia- /ntJlnit la noi de la cJmpie pJn la deal- pe alu.iunile nisipoase din albiile rJurilor- pe soluri neutre- alcalineadeseori srturoase. 8e!ist la secet ,i la un grad a.ansat de alcalinitate. 5pecie de lumin. 5pecie arbusti.a- de pJn la ) m /nlime- formea! tufe cu numeroase tulpini subiri. LuCeri foarte subiri- ro,cai sau cenu,iuIro,cai. Muguri alternifoarte mici- acoperii de o frun! lung- sol!iform. (run!e mici- 2I3 mm lungime- sol!iforme- ascuite- aproape ample$icaule. (lori /n raceme spiciforme"I) cm lungime- ro! desc0is sau albe- numeroase- flori mici- slab mirositoare- apar prin maiIiunie. (ructe capsule cu 3I) .al.e ,i semine numeroase %fig. 2")&. Lstre,te- se but,e,te ,i se marcotea! bine. 4ste o specie apreciat pe terenui degradate- recomandate pentru cultur ca plant decorati. prin portul elegant- cu /nflorire bogat- de culoare ro!. Tamarix tetranda +all. P ctin ro,ie Originar din sudul 4uropei ,i sudI.estul 2siei- culti.at la noi datorit portului bogat ramificat. LuCeri foarte subiri- purpurii- frun!e .er!i- /nflore,te /naintea /nfrun!irii %apriliImai&- flori ro! grupate /n raceme laterale. 5pecie iubitoare de lumin- cre,te repede- re!istent la .Jnturi intense. Tamarix pentandra +all. 2rbust originar din sudIestul 4uropei- /nflore,te .ara din iulie pJn /n septembrie- flori foarte mici- ro!Iintens- grupate /n raceme spiciforme terminale. GarietateK Tamarix pentandra .ar. "ubra P flori .iu colorate.

2*7

(olosireK i!olat- /n grupuri- pe pelu!e- pe malul apelor- garduri .ii- uneori /n masi.e. NnmultireK prin buta,i lignificai cu clcJi.

6enul Myricaria 4es..

0yricaria germanica %L.& P ctin mic 5pecie indigen- cu areal eurasiatic- la noi rspJndit /n regiuni premontane ,i montane- pe prundi,uri rJurilor- unde /nlocuie,te ctina ro,ie. 5pecie 0idrofit. 2rbust de 1I2 m /nlime- luCeri subiri- se deosebesc de cei de ctin ro,ie prin mdu.a larg- amplasat central- frun!e sol!iforme mici de 3I) mmglaucescente- florile /n raceme terminale %fig. 2"*&. (i$ea! solurile erodate din ba!inele toreniale montane. Nnmulire prin buta,i.

OR4'7UL UM 5LL'(LOR35
(amilia #OR73#535 L.
6enul Cornus L.
Cuprinde apro$imati. 3> de specii de arbu,ti- rar arbori din regiunile temperate ale 6lobului- cu muguri opu,i- alungitIconici- frun!e simple- opuse- cu marginea /ntreag- cu ner.uri arcuite- flori 0ermafrodite- mici- grupate /n umbele sau cime- fructul P drup. +ornus sanguinea L. P sJnger 5pecie de origine eurasiatic- unul din cei mai rspJndii arbu,ti din pdurile de cJmpie ,i deal- la munte urc pJn la #>> P 1>>> m altitudine. 5e remarc mare amplitudine ecologicK /n climat secetos- pe soluri argiloase- compacte- /n climate relati. umede- pe .ersani umbrii ,i pe soluri calcaroase- superficiale- apare /n lunci- pe soluri alu.ionare. 2rbust de umbrIsemiumbr.

2*8

LuCeri subiri- glabri- lucitori- ro,iiIpurpurii %mai ales pe prile e$puse soarelui&. Muguri opu,i- alipii de luCer. (run!e latIeliptice sau o.ate- "I8 cm lungime- peoilate- scurtIacuminate- /ntregi- pubescente pe ambele fee- 3I" perec0i de ner.uri arcuite spre .Jrf- toamna de.in ro,iiIpurpurii. (lori /n corimbe dese- umbeliforme- terminale- albeI.er!ui- apar /n maiIiunie- dup /nfrun!ire. (ructe drupe globuloase- negreIpurpurii- )I8 mm diametru %fig. 2"7&. 8e!ist bine la umbrire- atinge 3 P " m /nlime. Lstre,te ,i draConea!. 5e situea! ca importan printre cele mai importante specii indigene de subarboret- acoper ,i proteCea! bine solul- are .aloare decorati. prin coloritul ro,uIpurpuriu al frun!elor toamna. +ornus mas L. I corn 5pecie originar din 4uropa Centrala ,i de 5udI4st- 2sia Mic. 4ste mai puin rspJndit la noi decJt +ornus sanguinea- apare da la cJmpie ,i deal pJn la ma$im 7>> m altitudine. 5pecie mai iubitoare de cldur decJt sJngerul ,i manifest amplitudine mult mai restrJns /n ceea ce pri.e,te umiditatea. 8e!ista mai bine la secet decJt sJngerul. 2re temperament de lumin. Nnlime pJn la 7I8 m ,i diametru de "> cm. 3e regul arbust cu scoara format de timpuriu- cu ritidom ro,cat- cu sol!i mruni. LuCeri finIpubesceni- cenu,iiI.er!ui spre brunIro,cai. Muguri opu,iconici- deprtai de luCer- muguri floriferi mai mari- sferici ,i pedicelai. (run!e o.atIeliptice- "I1> cm lungime- pubescente pe ambele fee- foarte asemntoare cu ale singerului- dar pe dos- la /ntretierea ner.urilor- are smocuri de peri caracteristici- albiIcenu,ii- ner.urile laterale arcuite ,i con.ergente- peiol mai scurt. (lori /n cime umbeliforme dispuse a$ilar- mici- galbene- apar /naintea /nfrun!irii. (ruct LcoarneS P drupe alungitIelipsoidale- apro$imati. 1-) cm lungimepurpurii lucitoare- pendente- acri,oare- astringente- se coc prin augustIseptembrie %fig. 2"8&. <oamna frun!ele de.in ro,ii. 8e!ista la fum ,i praf- fiind un .aloros arbust decorati.. GarietateK +ornus mas .ar. -ariegata cu frun!e cu dungi late albe.

2*#

+ornus alba L. 5pecie originar din 5iberia- Manciuria- Coreea. 2rbust de 3 m /nlime- cu luCeri ,i ramuri ro,ii P brumate- foarte decorati.e /n timpul repausului .egetati.- flori albe- mici- grupate /n corimbeapar /n mai P iunie- fructele albicioase pJn la albstrui. +ornus )loribunda L. 2rbust originar din 2merica de 9ord- unde este considerat una din cele mai frumoase speci de arbu,ti floriferi. 2rbust sau arbore mic cu ramuri di.ergente- frun!e mari %7 P 1) cm&- cu limbul frun!ei o.at- .Jrf acuminat- toamna se colorea! /n nuane de ro,u- flori mici- .er!ui- dar au " bractei mari albIro!alii ce /nconCoar inflorescena mic %1 cm&- apare ca o floare de 8 P 1> cm- /nflore,te /n mai- fructe ro,ii- elipsoidalefoarte decorati.e. GarietateK +ornus )loribunda .ar. "ubra cu flori ro,ii. +ornus kousa % uerg.& Bance Originar din 4$tremul Orient- arbust sau arbore de talie mic- frun!e bron!Iro,cate toamna- foarte ornamentale- ca ,i /n perioada de /nflorireinflorescene mici- cu " bractei mari- albe- fructe ro! P ro,cate- cu aspect de !meur. I +ornus mas ,i +ornus sanguinea se pot tunde. NnmulireKI prin semine- dup recoltare seamn imediat sau dup un an de sratificare %cornul- sJngerul&O pe cale generati. se pot /nmuli ,i +ornus )lorida- +ornus kousaO prin butasi lignificatiO prin marcotaC %mai I iunie& se /nmulesc .arietile.

27>

(amilia 3R3L'3#535
6enul &edera L.
edera helix L. I ieder 5pecie indigen- rspJndit din 4uropa de 5ud pJn /n Cauca!. La noi apare de la coline pJn la munte- /n !.oaie- pe stJncrii ,i pe !iduri umede. 2re amplitudine ecologic larg- dar sufer din cau!a gerurilor. +refer soluri calcaroase- cu mull- euba!ice- moderat acide- alcaline. 8e!ista bine la fum ,i ga!e- suport umbrirea. Lian agtoare- poate aCunge la 2> m /nlime- cu diametru la ba! de 1) P 2> cm<ulpinile ,i luCerii emit rdcini ad.enti.e cu peri sugtori- prin care se fi$ea! de scoara arborilor- stJnci sau !iduri. LuCerii galbenIcenu,ii- stelatIpro,i. (run!e alterne- peiolate- cele de pe luCeri sterile- "I1> cm lungime- cu 3I) lobi triung0iulari- /ntregi- pe fa .er!i /ntunecat- cu ner.uri albicioase- pe dos .erde palidO cele de pe luCerii floriferi- mai puine- o.atIrombice- nelobate- culoare .erde mai desc0is. (lori /n umbele- galbeneI.er!ui- 0ermafrodite- /nflore,te prin septembrie- tufele tJrJtoare umbrite nu produc luCeri floriferi. (ructe %fig. 2"#&. GarietiK edera helix .ar. ibernica # iedera de 'rlanda cu frun!e mari ,i late. edera helix .ar. Arborescens cu port erect ,i frun!e o.ate- /ntregi. edera helix .ar.Baltica cu frun!e mici. edera helix .ar. Aureo#-ariegata cu frun!e patate cu galben edera helix .ar. %iscolor cu frun!e patate cu alb. Lstre,te- marcotea! ,i se poate but,i. 2re longe.itate mare P cate.a sute de ani. Mult folosit /n parcuri ,i grdini pentru decorarea tulpinilor arborilor /nali- a !idurilor. NnmulireaK prin buta,i din lstari semilignificai %august I septembrie&- prin altoire .arietile. +articulariti de culturK se taie periodic prim.ara pentru reJnoirea frun!i,ului. bace globuloase- negre- apro$imati. ) mm diametru- se coc abia prim.ara urmtoare

271

OR4'7UL '#OR5S
(amilia 5R'#3#535 3.L. Auss.
Cuprinde arbu,ti din regiunile montane- alpine- arctice- frun!e alterne- rar opuse- simple- obi,nuit persistente- flori 0ermafrodite pe tipul " sau )- fructul P capsul sau bac- rdcinile pre!int micori!e.

6enul +hododendron L.
"hododendron kotschyi 5im;. I buCor de munte- smirdar 5pecie indigen /ntJlnit la noi /n asociaii alpine. (ormea! adesea /n Carpaii Orientali ,i Meridionali- tufri,uri /ntinse- /mpreun cu afinul. +lant alpin $erofit- adaptat la climat alpin secetos fi!iologic- cu insolaie puternic- aer rarefiat- .Jnturi puternice ,i permanente. Cre,te pe soluri puternic acide- e$trem oligotrofe. 2rbust pitic pJn la >-) m /nlime. <ulpini scurte- bogat ramificate- cu /nrdcinare /ntreesut puternic- /mpiedic erodarea solului. LuCeri bruni cu glande ruginii sol!oase. (run!e alterne- 1I2 cm lungime- persistente- pieloase/ngramadite spre .Jrful luCerilor- eliptice- cu marginea /ntreag ,i puin rsfrJntpe dos cu glande sol!oase- ruginii %ca la luCeri&. (lorile /n raceme terminale- ro,ii purpurii sau ro!- mari I 1-) cm- tip )- apar prin iunieIiulie. (ructe capsule- se desfac /n ) .al.e %fig. 2)>&. Gara- /n iunie P iulie- muntele acoperit cu buCori de munte pre!int o mare atracie. +rin 0ibridare sIau obinut o serie de specii ,i culti.aruri %inclusi. a!aleele&. 3intre speciile adaptabile /n condiiile iernilor mai blJndeK "hododendron Arborescens, "hododendron +alendulaceum "hododendron "ubiginosum 5e culti. muli 0ibri!i care /n maCoritate sunt arbu,ti de talie medie %1-) m&- frun!e persistente- o.ate pJn la lanceolate- flori /n corimbe dese- mugurii se formea! din toamn. 2u cerine deosebite fa de umiditatea atmosferic ,i cea din sol- fiind sensibile la geruri mari. 9ecesit mult apa /n se!onul cald ,i /nainte de iarn.

272

5unt plante de umbr- se acomodea! bine pe soluri u,oare- nisipoase sau nisip- 0umus- pmJnt de frun!e sau turb. 5e folose,te /n locuri umbrite- ferite de cureni- /n grupuri. NnmulireK prin semine- /n rsadnie %mai I iunie&- dup 2 ani se repic /n rsadni- unde mai rmJne 2 ani. +rin buta,i- /n ser %iunie I noiembrie& pe substrat de turb cu nisip- la adapost de sticl sau /n cea artificial %22 P 2"> C&- se pot stimula cu 0ormoni. Cele " P ) frun!e care se las nu .or atinge substratul. +rin marcotaC- dar necesit condiii pedoIclimatice fa.orabile.

6enul (accinium L.
Cuprinde apro$imati. 13> specii- arbu,ti montani sau alpini- frun!e persistente sau c!toare- alterne- flori 0ermafrodite- pe tipul " sau )- solitare sau /n raceme- fructul P bac polisperm- la .Jrf cu lobii caliciului persisteni. -accinium myrtillus L. P afin 2re un areal /ntins /n 4uropa- 2sia ,i 2merica de 9ord- la noi este specie comun din regiunile dealurilor pJn /n !ona alpin. 4ste un indicator fidel al solurilor u,oare- acide- srace /n ba!e de sc0imb- cu acumulari de 0umus brut sau moderO formea! co.oare imense ,i contribuie decisi. la pod!olirea ,i acidificarea solului. 4ste o specie de lumin- draConea! ,i marcotea! .iguros. 2rbust pitic %ma$im )> cm& cu rdcini superficiale foarte dese- /ntreesute ca o pJsl- din care draConea! .iguros- rspJndinduIse u,or. LuCeri .er!i- glabri- geniculai- cu muc0ii ascuite. Muguri alterni- foarte mici- turtii ,i alipii de luCer.(run!eK rotundIo.ate spre eliptice- 1I3 cm lungimeacuminate- fin serate- .er!i /nc0is pe ambele fee- subiri- c!toare. (lori 0ermafrodite- solitare- pendente- palidIro!ee- corol globulos urceolat- ro!I .er!ui. (ructeK LafineS P bace sferice- ro,ii- lucitoare- gust acri,orIamrui- se coc prin augustIseptembrie %fig. 2)1&. 5pecie cu .aloare incontestabil %farmaceutic ,i alimentar&. +re!ena ei nu este dorit din cau!a efectelor negati.e asupra solului ,i regenerrii arboretelor.

273

-accinium vitis#idea L. P meri,or- coc!ar 5pecie cu un .ast areal eurasiatic ,i nordIamerican. La noi apare la altitudini mai mari decJt afinul - rar apare la dealuri /nalte- seaman cu -accinum myrtillus din punct de .edere ecologic- apare /n staiuni similare- pe soluri acidesrace- mai acidofil ,i oligotrof- suport mai bine uscciunea ,i condiiile edafice din turbrii- este mai putin rspJndit la noi. 2rbust foarte scund- nedepind cca. 3> cm /nlime- cu tulpinile ,i luCerii nemuc0iai- rotun!i. (run!ele sunt persistente- obo.ate- de 1I3 cm lungimepieloase- obtu!e sau rotunCite ,i adeseori emarginate- /ntregi sau fin crenate- pe fa de culoare .erdeI/nc0is- lucitoare- pe dos de un .erdeIpalid- cu puncte rarebrune. (lorile albe sau ro!ee- sunt grupate /n raceme dese %nu solitare&- corola este campanulat- cu patru lobi- iar caliciul ) P lobat- sol!os. (ructele- bace sferice- ro,ii lucitoare la maturitate cu gust acri,orIamruise conser. bine /n ap proaspt ,i sunt apreciate pentru compot- dulcea- ,erbet.inO se coc prin augustIseptembrie %fig. 2)2&. -accinum uliginosum L. P este o specie indigen locali!at /n turbrii- cu luCeri rotun!i- frun!e obo.ate- puternic reticulate- c!toare- ner.uri proeminenteflorile /n form de ulcior %fig. 2)2.

6enul Arctostaphy!!os 3dans.

Arctostaphyllos uva ursi L. P strugurii ursului 5pecie relict- arbust tJrJtor- frun!eK o.at eliptice- flori 3I12 /n raceme nutante- ro,ietice sau albe. (ructe bace sferice- ro,ii lucioase- *I8 mm diametru- finoase- astringenteamrui.

6enul Ca!!una Sallisb.

+alluna vulgaris% L.& Bull. P iarba neagr 5pecie indigen cu areal foarte /ntins /n 4uropa- 2sia ,i 2merica de 9ord. 2pare frec.ent /n nordul 4uropei- la noi apare destul de rar- /n regiunea de deal ,i munte %de la )>> P 1#>> m altitudine&.

27"

5pecie silicicol- locali!at pe soluri pod!olice- nisipoase- srace ,i puternic acide- /n turbrii. 4ste .aloros indicator al solurilor e$trem oligotrofice- nu /nelene,te terenul ca afinul. 2rbust pitic %1 m /nlime&- cu numeroase tulpini ascendente. (run!e foarte mici- 1I3 mm lungime- liniarIlanceolate- a,e!ate pe " rJnduri- acoperinduIse unele pe altele. (lori 0ermafrodite- ro!I.iolacee- rar albemici- apro$imati. ) mm /n raceme spiciforme- /nflore,te din iunie pJn /n septembrie. (ructe capsule proase- apro$imati. 1 mm lungime %fig. 2)3&. Nn parcuri ,i grdini se folosesc numai culti.aruri sau specii decorati.e prin flori %albe- ro!- ro,ii- .iolet& sau frun!e colorate %aurii- argintii- purpurii&. (olosireK /n masi.e de culoare sau asociate ,i prelungesc decorul /n perioada de iarn. +articulariti de culturK /n grdini solul se amestec cu turb ,i nisip ,i deasupra se a,terne un strat de turb de 2 P 3 cm. Nnmulire prin semine %toamna& /n rsadnie- prin buta,i %august&- cu ramuri neflorifere.

6enul Bruckentha!ia Reic1enb.

Bruckenthalia spiculi)olia %5alib.& 8eic0enb. P coac! 8spJndit /n sudIestul 4uropei ,i 2sia Mic. La noi apare /n etaCul subalpin- poate coborJ pJn /n gorunete. 5pecie de lumin- oligoterm- me!ofil. 2rbust pitic- pJn la 2) cm- frun!e mici- aciculare- persistente- slab pubescente /n .erticile dese- flori mici- ro!I.iolacee de tipul " cu corola campanulat- /n raceme spiciforme- fructul capsul sferic- cu patru .al.e %fig. 2)3&.

27)

OR4'7UL :U '(LOR3L5S
(amilia SOL373#535 3.L. Auss.
6enul Lycium L.
Lycium barbarum L. P ctina de garduri- grdurri 5pecie e$otic rspJndit /n 4uropa de sudIest ,i 2sia de Gest. Culti.ata la noi /n regiunile de cJmpie ,i coline- unde a de.enit subspontan. 8e!ist bine la geruri- dar necesit mult cldur esti.al ,i se!on lung de .egetaie. (a de sol are pretenii modeste- cre,te .iguros pe soluri nisipoase %psamosoluri&. 2re temperament de lumin. 2rbust de 3 m /nlime- tulpinile spre .Jrf arcuite- pendente- cu spini pro.enii din transformarea luCerilor. LuCeri cenu,ii glbui- lungi- fle$ibilifistulo,i- adesea spino,i. Muguri mici- alterni- cJte "I) la un loc. (run!e lanceolat alungite- 2I* cm lungime- la .Jrf obtu!e sau acute- la ba!a cuneate- .er!iIcenu,ii pe dos- peiol 1I2 cm. (lori 0ermafrodite- apro$imati. 1 cm diametru- stau cJte 3I ) la subsuoara frun!elor- corola din ) petale rsfrJnte - purpuriiIliliac0ii- /nflore,te din iunie pJn /n septembrie. (ructe bace o.oide- 1-) cm lungime- ro,iiIportocalii- gust dulceagotr.itoare %fig. 2)"&. 3raConea! ,i se but,este. 4ste o specie rustic- folosit pentru garduri .ii- pentru c are multe tulpini spinoase- cre,te repede. 5e utili!ea! /n scop decorati.- /n farmacie sau pentru fi$area talu!urilor. 5e /nmule,te prin semine- buta,i- draConi.

(amilia S#RO+>UL3R'3#535 Lindl.

6enul Pau!o3nia S.et ?.
Paulo!nia tomentosa % <0unb.& I paulo.nia

27*

5pecie e$otic- originar din C0ina- culti.at la noi /n parcuri ,i grdini. La noi este sensibil la ger ,i fa de /ng0eurile timpurii care duc la degerarea luCerilor nelignificai. +uieii pot fi distru,i pJn la ni.elul solului- dar se refac .iguros din lstari. 3ac climatul esti.al este cald- se!onul de .egetaie lung- sunt plantate la adapostul cldirilor- se pot de!.olta bine. Gegetea! bine pe soluri fertile- afJnate- profunde- cu suficient umiditate. 2re temperament de lumina. 2rbore de 1) m /nlime- cu cre,tere e$ceptional de rapid %/n anul ' lstarii aCung la 3 m /nlime ,i diametru de " P ) cm&- e$emplarele din smJn au la .Jrsta de 2 P 3 ani pJn la ) P * m /nlime ,i 1> cm diametru. (ructifica la ) ani. LuCeri .iguro,i- fragili- .er!i sau bruniIcenu,ii cu lenticele albe- la /nceput intens pubesceni. Muguri opu,i- mici- globulo,i- pubesceni- cicatrice foarte marirotundIo.ate- cu urme fasciculare dispuse /n cerc. (run!e foarte mari- 1)I2) cmuneori )> cm- latIo.ate- .Jrf acuminat- cu margini /ntregi sau cu 3I) lobi scuriobtu!i- la ba! cordate- cu peioli de 1>I2> cm lungime- pe fa mai pubescentepe dos mai tomentoase. (lori 0ermafrodite- !igomorfe- mari %)I* cm lungime&- campanulatemirositoare- .iolet desc0is- /n interior cu dungi glbui- /n panicule terminaleerecte- 2>I3> cm lungime- se desfac /n mai. (ructe capsule lemnoase- o.oide- 3I" cm lungime- cu 2 .al.e ,i multe semine aripate %fig. 2))&. 4ste un interesant arbore de parc- se plantea! i!olat/nflore,te abundent- cu flori .iolet desc0is- cu frun!e mari. 5e /nmulesc prin semine semnte imediat dup recoltare ,i prin buta,i de rdcin /n ser.

(amilia

'67O7'3#535 3.L. Auss.

6enul Cata!pa Scop.

+atalpa bignonioides @alt. %Bignonia catalpa L.& I catalp 5pecie originar din 2merica de 9ord- culti.at la noi /n scop ornamental- la cJmpie- dealuri ,i /n regiuni premontane.

277

3in punct de .edere ecologic se de!.olt bine /n climat relati. clduros- cu se!on lung de .egetaieO /ng0eurile timpurii afectea! luCerii- sufer din cau!a /ng0eurilor mari din iarn- dar mai putin decJt Paulo!nia tomentosa. 5uport o anumit deficien de umiditatea din sol- nu re!ist la secete e$cesi.e. 8e!ist bine la fum ,i ga!e. 2rbore de mrimea a ''' P a- pJn la 1) m /nlime. LuCeri .iguro,i- .er!i mslinii- nete!i- cu numeroase lenticele. Muguri .erticilai- cJte 3 %rar 2&- mici- bruni- glabri- cicatrice foarte marisubrotunde- proeminente- cu urme fasciculare dispuse circular. (run!e mari- 1>I2> cm lungime- o.ate- puin cordate- scurt acuminate- margine ondulat- /ntreag %uneori 2 lobi laterali mici&- pe fa glabre- pe dos pubescente- peiol 1>I1) cm lungime- miros neplcut. (lori 0ermafrodite- mari )I* cm lungime- albe- /n interior cu pete purpurii ,i dungi galbene- /n panicule terminale %1)I2> cm lungime&- apar /n iunieIiulie. (ructe capsule pendente- 2>I"> cm lungime- caracteristic *I8 cm grosimere!ist peste iarn pe arbori %fig. 2)*&. 2re cre,tere rapid /n tineree. 4ste o specie de lumin ,i semiumbr. Culti.aruri deosebite sunt Aurea ,i 8ana. +atalpa speciosa @ander. P catalp- catalp mare 5pecie originar din 2merica de 9ord- se culti. la noi pe alei ,i /n parcuri. 8e!ista relati. bine la geruri de iarn- dar este sensibil la /ng0euri timpurii ,i tJr!ii. Cre,te bine /n regiuni cu climat cald ,i umed- pe soluri alu.ionare- re.ene sau rea.anICila.e. 2re temperament de lumin. 2rbore de mrimea '- /nalt de 3) m ,i diametru de peste 1m. <ulpina este mai dreapt- bine conformat- cu cre,tere foarte rapid. LuCeri .iguro,i- brunIcenu,ii sau brunIro,cai- glabri- caracteristic perni mai puin proeminent. (run!e 1)I3> cm lungime sau mai mari- .Jrf prelungI acumimnat- ba!a trunc0iat sau slab cordat- nelobate- pe dos des ,i moiI pubescente- pe,iol 1>I1) cm lungime- nemirositoare. (lori /n panicule- 1) cm lungime- corola /n interior cu linii .ioletI/ntunecat ,i dou dungi galbene/nflore,te prin maiIiunie. (ructK capsule 2>I"> cm lungime- cu diametru mai mare- 1) cm ,i perei mai gro,i %fig. 2)*&.

278

Nn staiuni de lunc %5imeria& e$ist e$emplare de mrimea ' sau a '' P a. Ca specie ornamental are o /nflorire bogat- tJr!ie- cu frun!ele ,i fructele decorati.e. (olosire i!olat- /n grupuri- ca arbore de alei- +atalpa speciosa ,i pe str!imai rar ,osele. NnmulireK prin semine- prim.ara /n sere- prin buta,i de rdcin.

6enul Campsis Lour.

+ampsis radicans %L.& 5eeman. %Tecoma radicans 2.L. Euss.& I trJmbi 5pecie e$otic din 2merica de 9ord- la noi introdus ornamentaladaptabil la diferite condiii de clim ,i sol- afectat de geruri- dar se reface din lstari. Lian agtoare- cu tulpini de peste 1> m- rdcini ad.enti.e- cu aCutorul crora se fi$ea! pe !iduri. (run!e opuse- imparipenatIcompuse- mari- #I11 foliole cu 3I) cm lungime- eliptice- serate ,i pe dos proase. (lori complete tip )- corol tubular- caracteristic- *I1> cm lungime- portocalii- grupate /n buc0ete terminale. (ructe capsule alungite- cilindrice- 8I12 cm %fig. 2)7&. 3raConea! puternic- plant e$trem de decorati.- flori mari. Nnmulire prin buta,i de rdcin- buta,i lignificai de luCeri anuali.

OR4'7UL L'6US:R3L5S %OL53L5S&

(amilia OL53#535 >offmsgg. et LinB.
Cuprinde arbori ,i arbu,ti din !one temperate- cu frun!e simple sau compuse. (lori 0ermafrodite sau poligame- de tipul "- rar )- grupate /n raceme %spice sau cime&. (ructul este o bac- drup- capsul sau samar.

6enul $raxinus L.
Cuprinde *) de specii de arbori- mai rar arbu,ti din !one temperate- luCeri anuali .iguro,i -mai mult sau mai puin turtii /n dreptul mugurilor- muguri opu,i sau imperfect opu,i- cei laterali globulo,i- cel terminal mare- tetragonal- frun!e

27#

imparipenat P compuse-

flori poligame- 0ermafrodite sau dioice-

fructele P

samare- cu aripioara alungit. *raxinus excelsior L. P (rasin- (rasin comun 8spJndit /n aproape /ntreaga 4urop- %fig. ">&- la noi apare foarte rar /n cJmpie- frec.ent la deal ,i /n regiunile montane %1">> m altitudine&- de obicei apare diseminat /n pduri de amestec- rar formea! arborete pure. (a de clim manifest o adaptabilitate remarcabil- fa de sol este relati. pretenios. Cre,teri frumoase reali!ea! /n staiuni de lunc- pe soluri fertile- rea.ene P Cila.e pJn la umede- afJnate- dar .egetea! ,i pe soluri cu mai puin umiditatepoate suporta inundaii de durat. Nn regiunile de munte pe .ersanii calcaro,i- pe soluri superficialesc0eletice- se comport ca specie relati. $erofit. 2re plasticitate fa de lumin- /n tineree P specie de umbr- la maturitate de.ine sensibil la umbrire %temperament de lumin&. +olimorfismul frasinilor duce la o accentuat poli.alen ecologic. 2rbore /nalt de "> m /nlime ,i diametru peste 1 m. Nnrdcinarea se de!.olt puternic lateral- fiind foarte bogat /n rdcini subiri- care /i dau /nfi,area unei perii. <ulpina este dreapt- cilindric.- uneori din cau!a pierderii luCerului terminal- la un anumit ni.el de.ine /nfurcit. 5coara are caractere .ariabile- /n tineree este neted- cenu,ieI.er!uieglbuie sau u,or ro,ieticO la .Jrste destul de mici se formea! un ritidom mrunt crpat- cenu,iuIdesc0is pJn la negricios. Coroana este o.oid- rar- luminoas- cu ramuri /ndreptate /n sus- nu acoper bine solul. LuCerii .iguro,i- turtii e.ident /n dreptul mugurilor- cenu,ii sau .er!uiglabri. Mugurii sunt opu,i sau imperfect opu,i- de culoare neagr- matcaracteristicO cei laterali sunt relati. mici- globulo,i- cei terminali- mai maritetragonaliO intr /n .egetaie de.reme- /naintea mugurilor laterali- a,a c pot fi surprin,i de /ng0eurile tJr!ii- aCungJnduIse astfel la /nfurcirea tulpinii.

28>

(run!ele mari- pJn la "> cm lungime- imparipenatIcompuse- au 7I11 foliole-cu lungimea de "I1" cm- sunt sesile- o.atIlanceolate- acuminate- u,or cuneate- mrunt serate- pe dos proase- mai ales deIa lungul ner.urilor. (lorile poligame- rar 0ermafrodite- lipsite de /n.eli,uri florale- cu 2I3 stamine- au culoare .iolacee ,i sunt grupate /n panicule- la /nceput erecte- apoi pendenteO apar /naintea frun!elor- din muguri laterali. (ructele sunt samare cenu,iiIglbui- oblongIlanceolate sau eliptice- de 2I" cm lungime ,i "I* mm lime- la .Jrf trunc0iate- emarginate sau mai rar acute- la ba! rotunCite sau brusc /ngustate- cu aripioara decurent pJn la ba! %fig. 2)8&. Nn primii ani are cre,tere mai /nceat- se de!.olt mai mult sistemul radicular- ulterior cre,terile /n /nlime ating la 3> P "> ani ma$imIul. 5pecie polimorf- include subspecii- .arieti- formeO *raxinus excelsior .ar. Pendula *raxinus excelsior .ar. 0onophylla I frun!e- dintate sau trilobate. *raxinus excelsior .ar. %iversi)olia *raxinus excelsior .ar. Aurea cu frun!e si luCeri glbui. *raxinus excelsior .ar. ?btusata cu frun!e obtu!e la .Jrf. *raxinus excelsior .ar.Acuminata cu frun!e ascuite. Lstre,te bine- longe.itatea 2>> ani. (rasinul este adaptabil /n staiuni .ariate- apreciat arbore ornamental ,i de aliniament. *raxinus ornus L. P MoCdrean 2real mult mai restrJns- rspJndit /n 5udul 4uropei ,i 2siei Mici- /n !ona Mediteranei- limita nordic trece prin 8omania- urmrind linia Carpailor Meridionali %fig. ">&. La noi- mai ales la deal- /n staiuni calde ,i /nsorite. 4ste e$igent fa de caldur- subtermofil- apare /n anat %Galea Cernei- la Ca!ane&. La altitudini mari cre,te pe .ersanii /nsorii- cu substrate calcaroase- pe soluri acide- alcaline- sc0eletice- care se /ncl!esc puternic. 2rbore de dimensiuni mai reduse decJt frasinul- atinge cel mult 12I1" m /nlime- dar deseori se /ntJlne,te sub form arbusti.. <ulpina este scurt- neregulat ramificat- strJmb. 5coara este neted- cenu,ie- luCerii bruni- cenu,ii sau bruniIglbui- mai puin turtii sau neturtii /n dreptul mugurilor.

281

Mugurii globulo,i- fin tomento,i- deosebi,i de cei ai frasinului prin culoarea lor cenu,ie. (run!ele- de 1)I2> cm lungime- sunt imparipenatIcompuse- dar numai cu )I# foliole- o.ate sau eliptice %cea terminal obo.at&- brusc acuminate- fin serate sau crenatIserate- pe dos ruginiuIpubescente pe ner.ura principal. (lorile sunt 0ermafrodite- pe tip patru- cu periant dublu- corola a.Jnd patru petale /nguste- liniare- albeIglbui de 7I1) mm lungime- apar dup /nfrun!ire- prin luna mai- /n panicule terminale- mari de 7I12 cm lungime- bogate- plcut mirositoare ,i foarte decorati.e. (ructele sunt samare- /ngustIoblongi- de 2I" cm- brune- au aripa de lungimea nuculei /ntin!JnduIse pJn la Cumtatea seminei- la .Jrf trunc0iat sau emarginatO nucula bombat- poart la ba! caliciu persistent %fig. 2)#&. (ructific de timpuriu- anual ,i abundent. La noi se culti.a mai ales /n scop ameliorati.- pe terenuri degradate- pe coaste /nsorite- pe soluri supuse uscciunii. *raxinus angusti)olia Ga0l. %(r. o$7carpa @illd.& P (rasin de cJmp 5pecie indigen originar din 5udul- Centrul 4uropei ,i 9ordul 2fricii. 2pare /n 2sia Mic- la noi apare la cJmpie ,i deal- /n lunci- !.oaie. 4ste me!ofit- 0igrofit- eutrof. 2tinge pJn la 2) m /nlime. LuCerii sunt glabri ,i mugurii bruniI/nc0is %nu negri&. (run!ele- obi,nuit cu )I# foliole- sunt /nguste- o.atIlanceolate- lung acuminate ,i la ba! cuneate- acut serate sau dinate- cu dini rari- adJnci- ascuii ,i recurbai la .Jrf. (lorile sunt nude- cu antere bruneIro,cate. (ructele sunt samare- /ngustIlanceolate- de 3I" cm lungime- sunt la .Jrf ascuite- rar obtu!e- niciodat emarginate %fig. 2*>&.

*raxinus pallisae @ilmott %(r. 0olotric0a 2uct. 9on :oe0ne& I frasin pufos 5pecie indigen- cu areal restrJns- /n sudIestul 4uropei- /n 8omania ,i ulgaria. Cre,te /n staiuni umede- /n 3elta 3unrii. 5pecie me!otrof- eutrof- me!o0igrofit P 0igrofit.

282

2rbore de pJn la 2> m /nlime- cu luCerii e.ident cenu,iiIpubesceniO mugurii bruni sau bruniI/nc0is- glabri pJn la pro,i. (run!ele de 1>I2) cm lungime cu )I11 foliole lanceolate- de 3I) %8& cm lungime- pe ambele fee e.ident pubescente- ca ,i ra0isulO florile sunt nude. (ructele sunt samare- cu .Jrful prelung ascuit sau /ngustatIrotunCitmucron persistent- uneori pre.!ut cu peri disper,i- nu au la ba! resturile caliciului%fig. 2*>&. *raxinus coriariae)olia 5c0eele. %*. excelsior ssp. coriariae)olia %5c0eele& 4. Murra7& I frasin pufos de deal- frasin cauca!ian Origine pontic P cauca!ian- /ntJlnit la cJmpie ,i coline. 4lement me!o$erofit- subtermofil. 2rbore pJn la 2> m /nlime. +re!int muguri de culoare brun pJn/ la brunI /nc0is- pubesceni. (run!e cu foliole pubescente mai ales pe dos. (lorile sunt poligame- nude. (ructe- samare obo.atIlanceolate %fig. 2*1&. *raxinus americana L. P (rasin american 5pecie e$otic originar din 2merica de 9ord- la noi introdus mai mult /n parcuri. 5pecie tipic de lunci ,i !.oaie- mai re!istent la inundaii decJt frasinul comunsufer mai puin la /ng0euri- intr tJr!iu /n .egetaie. 2rbore de pJn la "> m /nlime cu scoara de culoare cenu,ieIdesc0isglbuie- luCerii tineri .er!iI/ntunecat sau bruni- glabri- lucitoriO cei de doi ani cenu,ii ,i mugurii bruniI/ntunecat- glabri. (run!ele au )I# foliole peiolate de )I12 mm- sunt o.atIlanceolate- lungi de *I1) cm- /ntregi sau puin dinate spre .Jrf- pe dos albicioase- glabre sau slab proase /n lungul ner.urilor- apar cu cca. 3ou sptmJni mai tJr!iu decJt la frasin. (lorile sunt unise$uatIdioice- a,e!ate /n panicule ,i lipsite de corolO cele mascule au caliciu mic- cu patru di.i!iuniO cele femele sunt pre.!ute cu caliciu mare- /n form de cup- cu patru lacinii. 2par /naintea /nfrun!irii. (ructele samare- de 3I) cm lungime- au smJna /ngustItubularO aripa /ngustIspatulat- la .Jrf rotunCit ,i uneori ,tirbit- cuprinde cel mult treimea superioar a seminei ,i pstrea! la ba! urmele caliciului persistent %fig. 2*2&. 5e culti. ca arbore de aliniament. (ructific de timpuriu- anual.

283

*raxinus pennsylvanica Mars0. %*. pubescens Lam.& P (rasin de +ensil.ania 5pecie e$otic din 2merica de 9ord- la noi este mai bine cunoscutK *raxinus pennsylvanica .ar. Lanceolata sin. %*. -iridis.& frasin .erde 5pecia cea mai puin e$igent- re!ist cel mai bine la geruri ,i secetsuport satisfactor inundaiile ,i se folose,te ,i /n culturi ornamentale. 2rbore de cel mult 2> m /nlime- cu tulpini cu cre,teri neregulate. LuCerii sunt cenu,iiIpubesceniO mugurii bruniIdesc0is- pubesceni. (run!ele de 1>I"> cm lungime- cu )I# foliole peiolate ,i ra0isul br!dat /n lung ,i prosO foliolele o.atIalungite- de 7I1" cm- cu marginea /ntreag sau slab dinat- la maturitate pe fa, glabre- .er!iIdesc0is- pe dos cenu,iiIproase- mai ales /n lungul ner.urilor. (lorile dioice- apetale- cu caliciul redus- sunt dispuse /n panicule desepubescente. (ructele sunt samare- de 3I* cm lungime- au aripioara decurent pJn spre ba!a seminei- la .Jrf este rotunCit sau scurt mucronat ,i cu caliciu persistent %2*3&. 'ntroducereK /n masi.e- grupuri- /n aliniamente sau solitari. 5uport foarte bine radiaia caloric a pa.aCelor ,i re!ist destul de bine la ga!e. NnmulireK prin seminte- semnatul se face cJt mai curJnd dup recoltare/n aer liber- /n sol fertil ,i rea.nO pentru semnatul de prim.ara- smJna se stratific o lun /n !pad- g0ea sau nisip %> P )> C&. +rin altoire .arietile rare sau ornamentale- sub scoar- /n terenprim.ara- /nainte de intrarea /n .egetaie- cu altoaie de 1> P 1) cm lungime- ca portaltoi *raxinis excelsior ,i *raxinus ornus. ut,irea se face greu- cu 0ormoni ,i cea artificial.

28"

6enul Syringa L.
,yringa vulgaris L. P Liliac 5pecie indigen- areal sudIest european ,i .est asiatic- apare spontan /n anat- /n Munii Cernei- /n Oltenia- 3obrogea. 5pecie termofil- re!ist bine la geruri ,i secet. +refer soluri bogate- slab acide- pe coaste pietroase- pe stJncrii calcaroase- cre,te ,i pe soluri superficiale- sc0eletice- din regiunile de dealuri ,i montane. 2re temperament de lumin. 2rbust de 3I" m /nlime- rareori mai mult %*I8 m&- cu tulpina care se ramific aproape de ba!. 5coara este cenu,ie- luCerii .iguro,i- mslinii- glabri- la .Jrf cu doi muguri. Mugurii opu,i- latIo.oi!i- deprtai de luCer- cu numero,i sol!i muc0iai. (run!ele de *I12 cm lungime- ,i *I1> cm lime- sunt o.atIcordiformeacuminate- .er!iI/nc0ise- cu peiolul de 2I3 cm lungime. (lorile liliac0ii- plcut mirositoare- /n panicule dese- lungi de 1>I2> cmO tubul corolei este scurt- pJn la 1 cm- cu lobii di.ergeni. Nnflore,te /n luna mai . (ructele- sunt capsule elipsoidale- acuminate- de cca. 1I1-) cm lungime- se desfac /n dou .al.eO seminele sunt brune- cu aripioar /ngust marginal %fig. 2*"&. 3raConea! puternic- lstre,te .iguros- se but,e,te u,or. 'nclude o serie de .arieti- forme 0orticole- peste 8>> cu flori simpleK ,yringa vulgaris .ar. Purpurea P flori /n panicule dese- ro,ii P purpurii. ,yringa vulgaris c.. 5an -an TolP flori albe. ,yringa vulgaris CG. Pasteur P flori purpurii /nc0is. ,yringa vulgaris c.. 0arengoP flori mo.- lila. ,yringa vulgaris c.. Bu))onP flori mo.. ,yringa vulgaris c.. PrimrosP flori galbene. ,yringa vulgaris c.. Plena P flori duble. ,yringa vulgaris c.. C0arles Eol7P flori duble- purpurii. ,yringa vulgaris c.. :at0erin Ba.erma7erP mo. purpurii- albstrui.

28)

5pecia- datorit /nrdcinrii trasante ,i capacitii de draConare- este indicat /n /mpdurirea .ersanilor sc0eletici- calcaro,i din !one secetoase ,i /n perdelele paraI!pe!i. 'mportana ornamental deosebit- se introduce /n parcuri ,i grdini- de la cJmpie pJn /n !one montane Coase ,i miClocii- pJn la 1>>> m altitudine.

,yringa josikaea EacA. P liliac transil.nean 5pecie indigen cu areal limitat la o serie de staiuni din <ransil.ania %Munii 2puseni&- .estul 5ome,ului Cald ,i .estul 2rie,ului- /n +olonia ,i Ucraina. 8e!istent la ger ,i poluani atmosferici- se instalea! /n staiuni cu umiditate mare /n aer ,i sol- /n .i montane. Ca aspect decorati. este inferior speciei ,yringa vulgaris- dar datorit raritii ,i caracterului de c.asiIendemism- merit s fie ocrotit ca monument al naturii. 2rbust de pJn la " m /nlime. <ulpinile au ramurile mai groaseascendente- iar luCerii tineri pro,i- cu un singur mugur terminal. (run!ele sunt elipticIoblongi- tot de *I12 cm lungime %ca ,i la liliac& /ns la ba! rotunCite sau brusc /ngustate- cu marginea scurtIcicliat- pe dos albiciosI glaucescente ,i uneori- pe ner.uri- rar proaseO peiolul este scurt de 1 cm. (lorile mai slab mirositoare- sunt a,e!ate /n panicule mici ,i /nguste/ntrerupte ,i cu flori puin numeroase- tubul corolei de 1I1-) cm lungime- lobii erectIdi.ergeni- de culoare purpurieI.iolacee. ,yringa re)lexa 5c0neid. 5pecie e$otic- originar din C0ina- 3 P " m /nlime- luCeri cenu,ii- frun!e oblongIlanceolate- pe dos .er!i P cenu,ii- proase- flori ro!I/nc0is cu interior alb/nflore,te /n iunie. 'ntroducere /n spaiile .er!iK solitar- /n grupuri- garduri .ii libere- la marginea masi.elor de arbori. NnmulireK prin semine- paniculele se recoltea! toamna- se seamn prim.ara- dup stratificare de 2 P 3 sptmJni. +uieii cresc /ncet- 2 ani rmJn pe loc.

28*

+rin altoire- pentru a nu draCona se altoie,te pe lemn cJinesc- mai frec.ent pe buta,i /nrdcinai- se poate altoi /n oculaie %iulie&. +rin marcotaC- plantele altoite se .or tia scurt /n anul '' dup plantarelstarii noi se marcotea! prin musuroire pe timp cald. +articulariti de culturK dup /nflorire se taie inflorescenele- la plantele altoite pe ,yringa vulgaris se /nltura draConii.

6enul Ligustrum L.
Ligustrum vulgare L. P lemn cJinesc Originar din 4uropa- 2frica de 9ord ,i 2sia Mic- este unul din cei mai comuni arbu,ti de la noi- /n !onele de deal ,i cJmpie. +re!int amplitudine ecologic mare- re!ist la ger ,i secet- cre,te bine pe soluri diferite- afJnate- aerisite. 5uport umbrirea /n tineree- se de!.olt bine /n teren descoperit- suport poluarea. 2rbust de pJn la " m /nlime- cu /nrdcinare superficial ,i numeroase ramificaii fine. <ulpina este ramificat de la ba!- cu scoara cenu,ieIbrun. LuCerii sunt subiri- cenu,ii- fin pro,i- cu lenticele e.idente spre ba!- ce prin stri.ire las un miros neplcutO mugurii imperfect opu,i sau opu,i- o.oI conici- alipii de luCer- cu sol!i desfcui- .er!i- cu .Jrful brun. (run!ele- alungitIo.ate pJn la lanceolate- de 3I* %1>& cm lungime- sunt /ntregiO uneori rmJn .er!i ,i /n timpul iernii. (lorile 0ermafrodite- pe tipul patru- cu corola infundibulbiform- de culoare alb- neplcut mirositoare- sunt dispuse /n panicule terminale- piramidaleerecte- lungi de *I8 cm. (ructele- bace globuloase- de *I8 mm diametru- negre- lucitoare cu 1I" semine elipsoidale- rmJn pe luCeri ,i peste iarn %fig. 2*)&. 5e /nmule,te u,or prin draConi- marcote ,i buta,i. 2coper bine solul- /l structurea! cu rdcinile sale bogate- suport tunderea. Ligustrum vulgare c.. AtrovirensP frun!e mai /nc0ise cu u,or luciu metalic.

287

Ligustrum vulgare c.. Lodense P frun!e mai mici- toamna cu nuante de bron!. Ligustrum ovali)olium Bass;. Plemn cJinesc 2rbust cu frun!e semipersistente sau c!toare- culti.at ca gard .iu din cJmpie pJn /n regiunea montan. 2re cre,tere erect- aCunge pJn la ) m /nlime. Lstarii sunt drepi- /mbrcai /n frun!e elipticIalungite- de 3I7 cm.er!iI/nc0is- lucioase- cu re.ersul .erdeIglbui- caduce sau semper.irescente. (lorile sunt mici- albeIglbui- grupate /n panicule dese de )I1> cm- apar /n iunie. (ructele sunt bace negre. Ligustrum ovali)olium c.. Aureum P frun!e galbene. Ligustrum ovali)olium c.. Argenteo#0arginatumP frun!e cu marginea albicioas. NnmulireK prin semine- Ligustrum vulgare- se e$trag prin macerare- se pstrea! pJn /n mai- se stratific pJn /n noiembrie- anul doi. +rin buta,i /n se!on ,i /n timpul repausului .egetati..

6enul $orsythia Ca1l.

*orsythia suspensa %<0unb.& Ga0l. 5pecie e$otic din 2sia- sIa adaptat bine la condiiile climatice de la noi. +rin tundere se obin tufe dese- globulare sau umbeliforme. 8e!ist bine la ger- prefer soluri u,oare- fertile- re.ene. 5e de!.olt bine la soare ,i la semiumbr. 2rbust- de pJn la 1-)> m /nlime- are ramurile ,i tulpinile arcuite- pJn la pendente. LuCerii sunt galbeniI.er!uiIro,cai- /n patru muc0ii- cu lenticele numeroase- proeminente- caracteristic fistulo,i- cu mdu.a /ntreag numai la noduri. (run!ele- de *I1> cm lungime- sunt oblongIo.ate- acute ,i serate- /n parte /ntregi- /n parte trifoliate sau trifidate. (lorile- cJte 1I3%*&- mari- galbene- cu nuane aurii ,i cu stamine mai lungi decJt pistilul- apar foarte de.reme prim.ara- /naintea /nfrun!irii. (ructele sunt capsule aspre- o.oide- de cca. 1 cm lungime %fig. 2**&. *orsythia suspensa .ar. *ortunei P arbust foarte .iguros cu ramuri lung arcuite- pendente- flori cu corola larg desc0is.

288

*orsythia viridissima Lindl. 5pecie e$otic din C0ina- importan similar cu a speciei precedente. 2rbust- cu /nlimi de 2I3 m ,i ramuri erecte- are tulpinile ,i ramurile .er!iImslinii- muc0iate- cu mdu.a lamelar /ntrerupt pe /ntreaga lungime. (run!ele sunt /ngustIeliptice- mari- de 8I1" cm lungime- aproape lanceolate- seratIdinate numai /n partea superioar. (lorile cJte 1I3 galbene desc0is- au nuane .er!ui ,i cu stamine mai scurte decJt stilul. Capsula este neted- scurtImucronat- de cca. 1 cm lungime %fig. 2*7&. *orsythia x intermedia Dbl. %*. suspensa x viridissima&. 4ste un 0ibrid- caracteri!at prin mdu. la noduri- /ntre noduri mdu.a fiind lamelar sau lipsind completO /ntJlnit foarte frec.ent- /mpreun cu speciile de ba!. *orsythia ovata 9a;ai 5pecie e$otic originar din Coreea- mai mic- 1-) m /nlime- /nflore,te cu 8 P 1> !ile mai repede decJt celelalte specii- flori foarte mici- numeroase. (olosireK /nfloresc foarte de.reme bogat ,i frumos- se introduc ca plante i!olate- grupuri sau garduri .ii. NnmulireK prin buta,i lignificati. +articulariti de culturK tieri dupa /nflorire- se taie ramurile btrJne- nu se inter.ine prea puternic pentru a nu fa.ori!a de!.oltarea lstarilor lacomi.

OR4'7UL RU '3L5S
(amilia #3+R'(OL'3#535 3.L. Auss.
6enul Sambucus L.
Cuprinde apro$imati. 2> de specii de arbu,ti ,i arbori mici- luCeri cu mdu.a groas- nu se lignific la .Jrf- muguri opu,i- frec.ent cei terminali a.ortai- frun!e opuse- imparipenat P compuse sau /ntregi- flori 0ermafroditemici- albe- fructe P drupe baciforme.

28#

,ambucus nigra L. P 5oc comun- 5oc negru 5pecie rspJndit /n 4uropa- 2sia- 2frica de 9ord. La noi comuna /n cJmpie- la deal- pJn /n regiunile montane inferioare. 4ste e$igent fa de clim ,i sol- cre,te bine /n regiunile calde- pe soluri fertile- profunde- afJnate- bogate /n 0umus. 2re temperament de semiumbr. 3e regul arbust- rareori de dimensiuni arborescente %ma$imum 1> m /nlime&- are tulpina neregulat ramificatO ritidom format de timpuriu- suberoscenu,iu. Coroana e$tins lateral- globular- este destul de deas. LuCerii gro,i.er!iIcenu,ii sau .er!iIglbui- au lenticele proeminente ,i mdu.a largspongioas- caracteristic- de culoare albIglbuie. Mugurii sunt opu,i- mario.oidIascuii- la ba! cu 2I" sol!i- deprtai de luCerO sol!ii cad de timpuriu ,i las s se .ad frun!i,oarele. (run!ele imparipenatIcompuse- au )I7 foliole eliptice- de "I12 cm lungime- cu marginile neregulat ascuitIserate- pe dos dispers proase /n lungul ner.urilor ,i neplcut mirositoare. (lorile albe- a,e!ate /n cime umbeliforme- bogate- terminale- de 12I2> cm diametru- sunt plcut ,i puternic mirositoareO apar prin maiIiunie. (ructele drupe baciforme- sferice- de *I8 mm diametru- negricioase- cu 3%)& sJmburi turtii %fig. 2*8&. Lstareste bine- se but,e,te u,or. 4ste o preioasa specie de subarboret- ameliorea! solul- litiera se descompune foarte rapid. ,ambucus racemosa L. P 5oc ro,u- 5oc de munte 5pecie originar din 4uropa- 2sia de 9ord ,i 2merica de 9ord. Nnlocuie,te socul la altitudini mari- urc pJn /n regiunea subalpin. 8e!ist bine la ger- .egetea! .iguros /n plin lumin- des pe soluri sc0eletice este o specie de semiumbr- nu re!ist la umbrire puternic. 2rbust tufos- de 2I"%)& m /nlime- cu luCerii bruniI.er!ui- cu mdu.a brunIro,cat. Mugurii o.oidIglobulo,i- deprtai de luCer- au numero,i sol!iO deseori cei terminali sunt a.ortai- deoarece luCerii nu se lignific complet- pJn la .Jrf. (run!ele- cu )I7 foliole eliptice pJn la o.atIlanceolate- adJnc serate- sunt mai mici- mai /nguste ,i mai lung acuminate decJt la socul comun. (lorile- glbuiI

2#>

.er!ui- dispuse /n panicule o.oidale- apar mai de.reme- prin aprilieImai- /nainte sau odat cu frun!ele. (ructele- drupe baciforme- globuloase- de cca. ) mm diametru- cu culoarea ro,ie- fiind foarte decorati.e %2*#&. ,ambucus racemosa di.i!ate si aurii. 'ntrodus ca arbust ornamental- i!olat ,i /n grupuri ,i /n alctuirea masi.elor. Nnmultire prin buta,i lignificai. c.. Plumosa AureaP mic %1 m&- cu frun!e fin

6enul (iburnum L.
8epre!entat prin apro$imati. 1)> de specii de arbu,ti din 4uropa- 2sia2frica de 9ord- 2merica de 9ord- cu frun!e c!toare sau persistente- opuse- flori 0ermafrodite- cime umbeliforme- dese- terminale. -iburnum lantana L. P dJrmo$ 5pecie indigen- originar din 4uropa ,i .estul 2siei- frec.ent la noi din sil.ostep pJn /n regiunile montane. Gegetea! des pe soluri uscate- re.ene- sc0eletice- calcaroase- re!ist la secet. 2rbust tufos- de 1I3 %)& m /nlime- produce constant din ba!a tulpinii lstari robu,ti- drepi- foarte fle$ibili- acoperii- ca ,i /ntreaga plant cu o pJsl glbuie- de peri stelai. Mugurii sunt opu,i- nu!i- cei foliari formai din dou frun!ulie alungite- /ncreiteO cei floriferi circulari- turtii- plasai la .Jrful luCerilor- /ntre doi muguri foliari. (run!ele mari- de )I12 cm lungime- sunt o.ate sau alungitIo.ate- cordiformemrunt dinate- aspruIpubescente pe fa ,i abundent stelatItomentoase- de culoare cenu,ie- pe dos. (lorile- complete- albe sau palidIro!ee- a,e!ate /n cime umbeliforme- de *I1> cm diametru- stelatIpubescente deIa lungul a$ului inflorescenelor ,i pedicelilor. (ructele- drupe- de form o.odIturtit- sunt la /nceput .er!i apoi ro,ii- iar la maturitate negreIstrlucitoare %fig. 27>&.

2#1

-iburnum opulus L. Pclin 5pecie originar din 4uropa- 2sia- la noi apare frec.ent prin pdure- de la cJmpie pJn /n muni. 2re cerine mari fa de umiditatea solului. 2rbust /nalt de 2I) m cu luCeri fragili- cenu,ii- glabriIlucitori care din cau!a /ng0eurilor- au de regul .Jrful uscat. Mugurii sunt opu,i- alipii de luCeri- o.oi!i- cu faa e$tern bombatro,ietici- cu un singur sol! aparent. (run!ele sunt latIo.ate- de "I12 cm lungime- 3I) lobateO cele de pe luCerii scuri- trunc0iate la ba!- au lobi scuri ,i adJnc dinaiO cele de pe luCerii lungi ,i lstari- rotunCite la ba!- au lobii acuminai- slab dinai. +eiolii- de 1I2 cm lungime- sunt canaliculai- aproape de limb cu patru glande proeminente- toamna frun!ele capt culoare ro,ietic- foarte decorati.. (lorile sunt complete- densemultiflore- terminale- de )I1> cm diametru. (lorile din miClocul inflorescenei sunt mai mici- fertile- iar cele marginale mult mai mari- de 1)I2) mm lime- sterile- cu corola alb- inegal di.i!at. (ructele drupe- crnoase- ro,ii %fig. 271&. -iburnum opulus .ar. "oseumP frun!e ro!- specie sensibil la afide.

-iburnum rhytidophyllum Bemsl. 5pecie originar din C0ina- cu frun!i, persistent-arbust .iguros- erect- pJn la 3 m /nlime. 2rbust .iguros- erect- /nalt pJn la 3 m- cu ramuri tomentoase. (run!ele .er!iI/nc0is- groase- lanceolate- lungi- de 8I18 cm- au po!iie pendent ,i aspect rugos- iar pe faa inferioar sunt puternic tomentoase- cenu,ii sau glbuiIruginii. (lorile albeIglbui- formea! inflorescene mari- terminale %1>I2> cm /n diametru&- aplati!ate. Nnfloresc /n maiIiunie. (ructele ro,ii la /nceput- de.in apoi negre.

2#2

-iburnum carlesii Bemsl. 2rbust originar din Coreea- are ne.oie de clim mai blJnd- sufer de /ng0euri- trebuie proteCat iarna. 2rbust de 1 m /nlime- cu frun!e latIeliptice ,i proase- /nflore,te odat cu /nfrun!irea %aprilie I mai&- flori ro! desc0is- grupate /n cime globuloase- eman miros frumos. -iburnum plicatum <0unb. 5pecie din C0ina ,i Eaponia- de 2 P 3 m /nlime- frun!e eliptic P o.ate- .er!iI /nc0is- pe dos cu peri stelai- I flori albe- /nflorescente aproape globuloase/nfloreste /n mai P iunie. <oamna se colorea! /n ro,uI/nc0is pJn la brunI.iolet. -iburnum plicatum .ar. rotundi)olium P frun!e mai rotunde- pe dos cu ner.uri ro,ii- flori mai mari- sterile- /nflore,te cu 2 sptmJni mai repede decJt -iburnum plicatum. (olosireK i!olat- /n grupuri- -iburnum opulus la marginea masi.elor. NnmultireK prin semine direct /n teren- dup recoltarea /n pJrg %iulie&. 3ac se recoltea! mature- seminele se stratific 2 ani. +rin buta,i lignificati %-iburnum rythidophillum& si semilignificati %-iburnum opulus&. +rin altiore- prima.ara- .arietaile ,i prin marcotaC.

6enul Lonicera L.
Cuprinde apro$imati. 12> de specii de arbu,ti erecti sau crtori- pe tot 6lobulluCerii mai btrJni sunt acoperii cu o pieli ce se e$folia!. Muguri opusideprtai de luCer- des 2 P " suprapusi. (run!e cu marginea /ntreag- flori a,e!ate obi,nuit cJte 2 pe un peduncul comun- fiecare perec0e de flori are 2 bractei ,i " bracteole %concrescute&- fructul este bac.

2#3

Lonicera nigra L. P Caprifoi 5pecie indigen din 4uropa ,i 2sia- la noi mai ales /n nordul rii- /n regiunea muntoas ,i subalpin- pe lang pJraie- pe soluri sc0eletice. 4ste o specie semiombrofil. 2rbust- pJn la 2m /nlime- are luCerii glabrii- cenu,ii- puin striai ,i mdu.a plin- /n cinci coluri- mugurii bruniInegricio,i- o.oIconici- deprtai de luCer- cu sol!ii lungIacuminai. (run!ele de "I7 cm lungime- sunt eliptice sau o.atI lanceolate- la .Jrf obtu!e sau acute- pe dos .erdeIpal ,i proase cel mult pe ner.ura median. (lorile ro,ietice- stau cJte dou pe pedunculi glabri- de 3I" cmO apar prin mai- iunie. (ructele sunt bace negre- puin concrescute la ba!- se coc prin septembrie %fig. 272&. Lonicera xylosteum L. P lonicer 5pecie european ,i asiatic- la noi la dealuri /nalte ,i la munte- prefer soluri calcaroase- sc0eletice- afJnate- cu amplitudine ecologic mare- acoper destul de slab solul- specie 0eliofil. 2rbust de pJn la 2I3 m /nlime- cu tulpini drepte- ramificate. LuCerii cenu,ii- subiri- fistulo,i- mugurii opu,i- conici- alungii- solitari sau cJte 2I3 suprapu,i- foarte deprta,i de luCer %aproape perpediculari& cu numero,i sol!i cenu,ii- acu,i- ciliai. (run!ele sunt eliptice pJn la elipticIo.ate- de 3I* cm lungime- cu marginea /ntreag- pe fa dispersIpubescente- .er!iIcenu,ii- pe dos mai palide ,i des pubescente. (lorile- pe tip cinci- cJte dou la subsuoara frun!elor- sunt a,e!ate pe un peduncul comun- de 1I2 cm lungime- ,i au corol alb sau glbuiIro,ieatic- la e$terior pubescent- la ba! cu un tub scurt. (ructele sunt bace- ro,iiI/ntunecate %fig. 272&. Lonicera tatarica L. P Caprifoi ttrsc 5pecie e$otic din 2sia- culti.at la noi prin parcuri /n toate regiunile rii. 5pecie puin pretentioas fa de sol- poate .egeta pe soluri pseudoglei!ate- pe srturi. 8e!ista bine la secet- ger ,i fum- suport umbrire u,oar.

2#"

4ste un arbust- /nalt pJn la 3 m- cu luCerii u,or muc0iai- bruniIglbuiglabri- fistulo,iO suprapu,i cJte doi- scurtIconici- bruniIcenu,ii- cu "I8 sol!i glandulosIciliai. (run!ele- de 3I* cm lungime- sunt o.atIlanceolate- /ngustate treptat spre .Jrf- pe dos glaucescente sau .erdeIdesc0is- glabre. (lorile /n perec0i- pe pedunculi de 1-)I2 cm lungime- ro! sau albe- de 1-)I 2 cm lungime- apar prin mai. (ructele bace-ro,ii sau galbeneIportocalii- se coc /n iulie % fig. 273&. 2rbust ornamental prin coloritul frumos ,i .ariat al florilor- culti.at din sil.ostep pJn la dealurile /nalte. Lonicera capri)olium L. P Caprifoi 5pecie e$otic- originar din 4uropa de 5ud- 2sia de Gest ,i 2frica de 9ordO re!ist bine la ger- cre,te bine /n staiuni /nsorite- pe soluri re.ene- /n anateste o specie subspontan. 2rbust crtor- cu luCerii rotun!i- bruniIglbui- glabriIlucitori- fistulo,i ,i mugurii solitari- lungIascuii- cu sol!i bruni. (run!ele- latIeliptice- de "I1> cm lungime- sunt pe fa .er!iI/nc0is- puin lucitoare- pe dos .er!iImat- glabreO ultimele 2I" perec0i de frun!e dinspre .Jrful luCerilor sunt concrescute %conate&. (lorile- cJte ,ase /n .erticile- sesile- sunt a,e!ate la subsuoara frun!elor- ,i cu corola lung- de "I) cm- albeIglbui sau ro,ietice- plcut mirositoare. Nnflore,te abundent /n maiIiunie. (ructele ro,iiIportocalii- se formea! din iulie pJn toamna %fig. 273&. Nn parcuri se mai culti.K Lonicera lebebourii 4sc0. Originar din California- arbust pJn la 2 m /nlime- luCeri lungi- frun!e tari ,i pubescente- flori bicolore- corole galben P ro,cate- cJte 2- /nsoite de un in.olucru ba!al din " bractei ro,ii- fructe negre P globuloase- cu bractei ro,ii persistente.

2#)

Lonicera pileata Oli.. Originar din C0ina- pJn la 1 m %8> cm&- luCeri foarte subiri- frun!e mici %12 P 2) mm&- lanceolate- .er!iI/nc0ise pe fa- pe dos .er!iIdesc0is- fructe micisferice- cate 2- lucioase- purpurii P .iolete. (olosireK i!olat- /n grupuri- masi.e- garduri .ii libere sau tunse. NnmulireK buta,i lignificai- recoltai timpuriu ,i prin buta,i .er!i.

6enul Symphoricarpus L.
,ymphoricarpus rivularis 5u;sd. %5. albus 2uct. 9on %L.& la;e& P c/rm/!urmu! 5pecie e$otic originar din Canada- culti.at frec.ent la noi /n garduri .ii- /n parcurile din regiunile de cJmpie pJn la munte. 4ste nepretenioas fa de clim ,i sol- cre,te bine pe soluri afJnate- re.ene- pe cele compacte- uscatecalcaroase- srturoase- re!ist la fum ,i ga!e. 2rbust sub form de tuf- care are pJn la 1 m /lime- cu luCerii subiricenu,ii. 6labri- mai mult sau mai puin fistulo,i- mugurii mici- opu,i- uneori cJte trei colaterali- cu cicatricea mic- a.Jnd o urm fascicular. (run!ele .ariabile ca form- de 2I) cm lungime- sunt eliptice- circulare/ntregi sau neregulat lobate- pubescente pe dos. (lorile sunt mici %>-* cm&- albeIro!- pe tip patru- dispuse /n spice terminale. Nnflore,te toat .ara- din iunie pJn /n septembrie. (ructele bace sferice- albe- cu diametru de 1 cm- rmJn pe luCer ,i /n timpul iernii- fiind foarte decorati.e %fig. 27"&. 3raConea! abundent. ,ymphoricarpus orbiculatus Mnc0. Originar din 2merica de 9ord- arbust de 1 P 2 m /nlime- lstari pro,ifrun!e latIeliptice- pe dos pubescente- flori mici albe- ro,ii- /n fascicule a$ilare ,i spice terminale- fructe P bace globuloase- de >-) cm- ro,ii- se menin peste iarn. (olosireK grupuri- masi.e- garduri .ii. NnmulireK prin buta,i lignificai.

2#*

OR4'7UL L'L'3L5S
(amilia L'L'3#535 4umort.
6enul +uscus L.
"uscus aculeatus L. I g0impe 5pecie indigen de climat atlantic P mediteranean- specie temofiloriginar din sudul ,i .estul 4uropei. La noi apare sporadic /n sudul rii- la cJmpie ,i sil.ostep %3olC- Me0edinti- 'lfo.- Constanta- <ulcea- acau- i0or&- pe soluri calcaroase- slab acide. +e dealurile subcarpatice ale Munteniei ,i Olteniei apare ca subarboret /n pdurile de steCar sau fagete. 5ubarbust semper.irescent- cu /nlimi pJn la *> cm- pre!int ri!omi oblici- cu fibre radicelare foarte lungi- groase- crnoase. <ulpina este .erde- ramificat- striat- ,i fle$ibil. 8amurile litecomprimate- numite filocladii- sunt elipticIlanceolate sau o.ate- lungi de 1I3-) cm sesile- rigide- de culoare .erdeI/nc0is- acuminate- epoase. (run!ele- foarte mici- sunt sol!oase ,i greu .i!ibile. (lorile unise$uatIdioice- cele femele- de cca. >-) diametru- albeI.er!uisunt a,e!ate cJte 1I2 ctre miClocul feei superioare a filocladiilor- la subsuoara unei bractee miciO cele mascule au trei stamine cu filamente concrescute- .er!ui sau .iolete. (ructele bace globulare- ro,ii de cca. 1 cm diametru- se pstrea! ,i peste iarn. 2re importan e$clusi. ca element floristic rar- ocrotit ca monument al naturii.

2#7

"uscus hypoglossum L. P g0impe Originar din 4uropa meridionala- la noi sporadic /n regiunile de cJmpie ,i /n prile Coase ale munilor din anat- Oltenia- <ransil.ania ,i 3obrogea. 5ubarbust de talie redus- cel mult 3> cm /nlime- cu filocladii eliptice mai mari- de 7I12 cm lungime- pieloase- la .Jrf nespinoase ,i flori mici- albeI.er!ui. 2re semnificaie naturalist similar cu "uscus aculeatus (olosireK /n locuri adpostite ,i umbrite- i!olat- /n parcuri. Nnmulire prin semine stratificate pJn prim.ara.

' L'O6R3('5 S5L5#:'CD

1. eldie- 2l.- 1#77 P (lora 8omJniei- determinator ilustrat al plantelor .asculare '. 4d. 2cademiei- ucure,ti 2. eldie- 2l.- 1#)3 P +lantele lemnoase din 8.+.8. 4d. 2grosil.icucure,ti. 3. or!a- 2l.- 1#*8 P 3icionar etnobotanic. 4d. 2cademiei- ucure,ti. ". Jndiu- C.- 3oni- 9.- 1#88- P Molidi,urile presubalpine din 8omJnia- 4d. Ceres- ucure,ti. ). Jndiu- C.- 3i0oru- 60.- 3oni- 9.- 1#71 P Cercetri ecologice din +odi,ul abadag. 2cademia 8.5.8.- ucure,ti *. C0iri- C. ,i col.- 1#7" P 4copedologie cu ba!e de pedologie general. 4d. Ceres- ucure,ti. 7. 3oni- 9.- 6eamba,u- <.- rad.- 8.- 2>>" P 3endrologie- LGasile 6oldi,M Uni.ersit7 +ress- 2rad. 8. 3umitriuI<tranu- '.- 1#*> P 2rbori ,i arbu,ti forestieri ,i ornamentali culti.ai /n 8omJnia. 4d. 2grosil.i.- ucure,ti. #. 3umitriuI<tranu- '.- Costea- 2.- Bulea- 2.- 1#88 P Compatibilitatea ecologic ,i sil.producti. a unor specii lemnoase e$otice /n 8.5.8omJnia. '.C.2.5. ucure,ti. 1>. 4nescu- G.- 1#7) P 2meliorarea principalelor specii forestiere. 4d. Ceres ucure,ti. 11. 4nescu- G.- 1#8) P 6enetica ecologic- 4d. Ceres- ucure,ti 12. 4nescu G.- 'oni L.- +aladaI9icolau- M.- 1#8" PNnmulirea .egetati. a arborilor forestieri- 4d. Ceres- ucure,ti 13. 4nescu- G. ,i col.- 1##" P Nnmulirea .egetati. a arborilor forestieri4d. Ceres- ucure,ti. 1". 4ngler 2.- 1#*" P 57llabus der +flan!enfamilien mit besonderer erWc;sic0tigung der 9ut!pflan!en nebst einer ebersic0t Wber die (lorenreic0e und (lorengebiete der 4rde. 12I2uflage- erlin- and ' 1#)"- and ''- 1#*". 1). (lorescu- '.- 1#*> P Contribuii la studiul fructificaiei laricelui %Lari$ decidua Mill.& din Masi.ul ucegi- 8e.. +durilor nr.). 1*. (lorescu- '.- 9icolescu- 9.- 1##* P 5il.icultur- .ol.'- ed.Lu$ librisra,o.. 17. (lorescu- 60.- 1##" P Nmpduriri- Uni.ersitatea <ransil.ania ra,o.. 18. 6eorgescu- C.C.- 1#"> P 8spJndirea ori!ontal a pinului sil.estru /n Carpaii 8omJniei- ucure,ti

1#. 6eogescu- C.C.- Moraru- '.- 1#"8 P Monografia steCarilor din 8omJnia- ucure,ti. 2>. 6iurgiu- G.- 1#78 P Conser.area pdurilor. 4d. Ceres ucure,ti. 21. 6rinescu- '.- 1#28I1#3" P Curs de botanic general- CluC. 22. Baralamb- 2.<.- 1#*7 I Cultura speciilor forestiere. 4d. 2grosil.icucure,ti. 23. Bulea 2.- 1#88 P Cercetri dendrometrice ,i au$ologice pri.ind nucul negru %Euglans nigra& din 8omJnia.- 8e!umatul te!ei de doctorat- 2525 ucure,ti 2". 'liescu- 2naI(elicia- 1##8 P 2rboricultur ornamental. 4d. Ceres ucure,ti. 2). 'liescu- 2naI(elicia- 1#8# P Metode de fa.ori!are a germinaiei seminelor de arbori ,i arbu,ti. +roducerea .egetal. Borticultur 9r.3. 2*. :rWssmann- 6.- 1#*> P 3ie 9adelge0ol!e. Gerlag +aul +are7- erlin. 27. :rWssmann- 6.- 1#*2 P Bandbuc0 der Laubge0ol!e. Gerlag +aul +are7- erlin. 28. :rWssmann- 6.- 1#81 P 3ie aumsc0ule. Gerlag +aul +are7- erlin. 2#. Leandru- G.- enea- G.- <omescu- 2.- 1#82 P Bibri!i interspecifici de pin. Contribuii pri.ind obinerea- .erificarea /n cultur ,i descrierea unor 0ibri!i interspecifici de pin- ucure,ti 3>. Marcu- 60.- 'onescu- 2l.- 4ne- M.- 1#7" P Cercetri pri.ind e$tinderea culturii molidului /n 8.5.8omJnia- 4d. Ceres- ucure,ti 31. Ma7er- B.- 1#8" P @aldbau auf so!iologisc0 P o;ologisc0er 6rundlage- (isc0er- 5tuttgart- 9.E. 32. Milescu.- '.- 2le$e- 2.- 1#*7 P (agul- 4d. 2groI5il.ic- ucure,ti 33. Morariu- '.- 1#73 P otanic general ,i sistematic- 4d. Ceresucure,ti 3". 9egulescu- 4.- 5.ulescu- 2.- 1#)7 P 3endrologie- 4d. 2grosil.icucure,ti. 3). 9egulescu- 4.- 5tnescu- G.- 1#*" P 3endrologie- cultura ,i protecia pdurilor. 4d. 3id +ed.- ucure,ti. 3*. 9egulescu- 4.- 5.ulescu- 2.- 1#*) P 3endrologie- 4d. 2grosil.icucure,ti. 37. 9egruiu- (ilofteia- 1#8> I 5paii .er!i- 4d. 3id. +ed. ucure,ti. 38. +arascan- 3.- 3anciu- M.- 1#83 P Morfologia ,i fi!iologia plantelor lemnoase- 4d. Ceres- ucure,ti 3#. +arascan- 3.- 3anciu- M.- 1##* P otanica forestier- 4d. Ceresucure,ti.

">. +0illips- 8.- 1##8 P 3en grosse :osmosI9aturfW0rer aWme(ranc;0I:osmos- 5tuttgart. "1. +reda- G.- o,caiu- 9.- 1#82 P (getele carpatice. 5emnificaia lor bioistoric ,i ecoproducti.. 5impo!ion mai 1#7#- CluC "2. +urcelean- _t.- eldie- 2l.- Cocalcu- <.- 1#)" P 5pecii e$otice din grdina dendrologic 5nago. %<Jncbe,ti&- 4d. 2groI5il.icucure,ti "3. 8adu- 5.- 1#7" P Cultura ,i .alorificarea pinului strob. 4d. Ceres ucure,ti. "". 8adu- 5.- 1#8" P +lantaii de arbori /n ora,e ,i sate. 4d. Ceres ucure,ti. "). 8adu- 5.- Getu,- <.- 3unitriuI<tranu- '.- 1#7# P Done de cultur ,i staiuni indicate pentru cultura principalelor specii de pin %pin sil.estru- pin negru- pin strob& /n scopul producerii de r,in %/n culturi speciale& 'C25. "*. 5c0midtIGogt- B.- 1#77- 1#8* P 3ie (ic0te % and '- ''& Gerlag paul +are7- 0amburg und erlin "7. 5onea- G.- +alade- L.- 'liescu 2naI(elicia- 1#7# P 2rboricultur ornamental ,i ar0itectur peisager. 4d. 3id. +ed. ucure,ti "8. 5tnescu- G.- 1#7# P 3endrologie. 4d. 3id. +ed. ucure,ti. "#. 5tnescu.- G.- 1#8" P 2plicaii ale geneticii /n sil.icultur- 4d. Ceresucure,ti )>. 5tnescu- G.- _ofletea- 9.- +opescu- Oana- 1##7 P (lora forestier lemnoas a 8omJniei. 4d. Ceres- ucure,ti. )1. 5tic0mann- @.- 5tic0mann Marn7- U.- 1###I3er neue :osmos +flan!enfW0rer- franc;0I:osmos- 5tuttgart )2. _ofletea- 9.- Curtu- L.- 2>>> P 3endrologie- .ol 'I''- 4d. L+entru GiaM- ra,o. )3. <Jr!iu- 3.- 1##2 P +edologie ,i staiuni forestiere. Uni.ersitatea L<ransil.aniaM ra,o.. )". <Jr!iu- 3.- 1##" P 4cologie- Uni.ersitatea L<ransil.aniaM ra,o. )). Gi,oiu- 3.- 1### P Cercetri pri.ind .ariabilitatea ,i polimofismul frasinilor indigeni- te!a doctorat- Uni.ersitatea L<ransil.aniaM ra,o.. )*. Danosc0i- G.- 5Jrbu- '.- <oniuc- 2.- 1##* P (lora lemnoas spontan ,i culti.at din 8omJnia- .ol '. 4d. 6lasul uco.inei. )7. @alter- B.- 5tra;a- B.- 1#7> P 2real;unde Ulmer- 5tuttgart )8. fff I (lora 8omJniei- .ol 'I?'''. 4d. 2cademiei- ucure,ti- 1#)2I 1#77.