You are on page 1of 19

5

SISTEME DE STOCARE I ALIMENTARE CU COMBUSTIBILI NECONVENIONALI

83

5. SISTEME DE STOCARE I ALIMENTARE CU COMBUSTIBILI NECONVENIONALI


5.1 Stocarea gazului natural .......5.1.4. Stocarea hidrogenului lichid 4.1. 5. Stocarea hidrogenului n hidruri metalice 5.2. Sisteme de alimentare cu combustibili neconvenionali 4.2.1. Sisteme de alimentare cu combustibili neconvenionali lichizi 4.2.2. Sisteme de alimentare cu combustibili neconvenionali lichizi

5.1. Stocarea gazului natural


Rezervoare Rezervoarele sunt clasificate astfel rezervor de forma cilindrica cu un singur container metalic !cuva interioara de aluminiu sau otel cu "# $i% izolatie de &erlita' si cu diafragma( rezervor de forma cilindrica cu doua containere% cuva interioara de metal !&rima nvelitoare' si cuva e)terioara din metal sau diafragma din beton !nvelitoare secundara'( rezervor de forma cilindrica cu cuva interioara de metal !&rima nvelitoare' si cuva e)terioara din metal sau diafragma de beton &re*tensionat !nvelitoare secundara'( rezervor de forma cilindrica din beton &re*tensionat cu membrana interioara de metal( rezervor de forma cilindrica cu cuva interioara de beton !&rima nvelitoare' si &erete e)terior de beton &re*tensionat !nvelitoare secundara' ( rezervoare sferice. Pompe GNL +om&ele sunt caracterizate &rin trea&ta de &resiune de refulare. +om&ele de &resiune ,oasa !+-' se folosesc &entru &resiuni de la . la 1. bar% iar cele de &resiune nalta !+/' &entru &resiuni de la 1. la &este 1.. bar. Vaporizatoarele 0a&orizatoarele !echi&amentul de regazeificare' cele mai frecvent folosite sunt 0a&orizatoare n sistem deschis !0S1' 2 fig. a' % b'( 0a&orizatoare cu combustie submersibila !03S' 2 fig. c'(

84

Compresoarele de evaporare 3om&resoarele de recu&erare a gazelor eva&orate sunt n general com&resoare cu &iston. Recondensoare

85

1istantele de siguranta din interiorul unui terminal 4$5 rezulta din studiul de risc care se face la &roiectarea terminalului 4$5. 6n e)em&lu de distante de siguranta obtinute n urma unui astfel de studiu% sunt date n tabelul 2. . Distante de siguranta 1istantele ntre instalatiile si echi&amentele aferente terminalelor 4$5 &recum si fata de diverse obiective aflate n m&re,urimi !vezi 7abelul 2. 3' se determina astfel nc8t * sa se reduca la minim &ericolul legat de consecintele unui incendiu% * sa se reduca la minim &ericolul legat de scurgerile de 4$5 !nori de gaz'% * sa minimizeze dimensiunile unui accident% * sa faciliteze accesul echi&elor de interventie n caz de accident

Tabelul 2. Distantele de siguranta ntre !"#$"nentele unui ter#inal %NL C"#$"nentele ter#inalului %NL Distanta Rezervoare 4$5 25 m 75 m 0a&orizatori si o sursa de foc 9chi&ament de conectare &entru ncarcare:descarcare si sursa de foc sau limita terminalului 0a&orizatoare de combustie submersibile si zone restrictionate sau rezervoare cu fluide inflamabile( cladiri &entru &ersonal. 9chi&amente de &roces si sursa de foc sau limita terminalului Rezervoare 4$5 si limita terminalului ;one de retentie si limita terminalului 0a&orizatoare si limita terminalului 70 m

75 m 75 m 75 m 40 m 75 m

5a &roiectarea% executia si exploatarea infrastructurii de stocare, transport, distributie si utilizare a GNL trebuie avute n vedere urmatoarele asigurarea sigurantei si sanatatii &o&ulatiei si &rotectia mediului ncon,urator% &ericole naturale !cutremure% fenomene meteorologice etc.'% traficul rutier% feroviar si aerian din zona% a&ro&ierea de alte instalatii industriale &ericuloase etc.% activitati s&ecifice care vor fi desfasurate du&a &unerea n functiune a obiectivului 4$5% lucrari n cadrul zonei unde va fi construit obiectivul 4$5.

8<

2.2. Proiectarea infrastructurii de stocare, transport, distributie si utilizare a GNL 2.2.1. +rinci&alele as&ecte legate de &roiectarea n sectorul 4$5 sunt abordate n standardul euro&ean 9$ 14=3 > /nstalatii si echi&amente &entru gazul natural lichefiat 2 &roiectarea instalatiilor terestre ?. 2.2.2. +rinci&alele standarde euro&ene referitoare la &roiectarea si testele aferente instalatiilor 4$5 sunt &rezentate n ane)a 2.

5.&. St"!are 'idr"gen

Statie de ali#entare !u 'idr"gen

8=

@ &arte im&ortanta din testul 39+ este si statia Aral de alimentare cu hidrogen% deschisa la Berlin% &e strada Cessedamm. Aceasta este &rima statie &ublica din lume de alimentare cu hidrogen. /ndiferent de modul in care este &rodus% hidrogenul in stare gazoasa &oate fi racit &ana la *253 de grade 3elsius si lichefiat. +entru 39+% hidrogenul lichid va fi furnizat de catre 5inde si de&ozitat in de&ozitul Aral din Cessedamm. Didrogenul in stare gazoasa va fi &rodus chiar in cadrul statiei Aral utilizand elecroliza a&ei% &roces ce va genera costuri reduse% datorita fa&tului ca vor fi necesare cantitati mici. Didrogenul obtinut va fi de&ozitat in cadrul statiei de alimentare sub forma de gaz com&rimat. 6tilizarea hidrogenului dre&t combustibil &entru automobile este o &ractica relativ noua% desi acesta este folosit in a&licatii industriale de foarte mult tim&. Anual% la nvel mondial sunt utilizati a&ro)imativ 5.. de miliarde de metri cubi de hidrogen.

III. E()LO*IVITATEA AMESTECURILOR +IDRO%EN , O(I%EN , A*OT 6tilizarea &e scarE largE a hidrogenului ca reactant n industria chimicE sau% mai recent% combustibil &entru anumite motoare a im&ulsionat cercetarea com&ortErii sale n amestec cu o)igenul sau aerul% n &rocese de combustie e)&lozivE. 3ele mai im&ortante riscuri asociate utilizErii hidrogenului gazos &ur sau n amestec cu aerul sunt reunite n 7abelul 1. Se observE cE cea mai mare &arte din aceste riscuri sunt datorate e)&lozivitEii sistemului hidrogen*aer. 1in acest motiv% se vor &rezenta n continuare date de literaturE referitoare la e)&loziile amestecurilor hidrogen*aer Fi hidrogen*o)igen% n &rezena unor aditivi &recum azotul sau dio)idul de carbon.

Tabelul 1 Riscuri de a&ariie a unor incidente n cursul &roducerii% stocErii sau mani&ulErii hidrogenului gazos :22: Ti$ul ris!ului a$-rut +ro&rietEi fizice care &ot conduce la &robleme de securitate Des!rierea ris!ului &rin com&araie cu alte gaze% D2 are un coeficient de difuzie foarte ridicat Fi o viscozitate redusE( &ierderile de hidrogen la mbinErile utila,elor sunt frecvente% chiar dacE acestea sunt etanFe la testele cu aer D2 este un com&us incolor Fi inodor( nu &oate fi detectat organole&tic Riscuri asociate creFterii de &resiune% fErE combustie e)&lozivE Riscuri asociate combustiei e)&lozive curgerea D2 genereazE electricitate staticE stocarea sa la &resiuni ridicate !&8nE la 35. bar% n unele situaii' &oate conduce la ru&erea unor mbinEri !suduri' cu a&ariia de schi,e este un com&us e)&loziv% n amestec cu aerul( &oate susine deflagraii sau detonaii

88

energia de iniiere a unei deflagraii este scEzutE !.%.2 2 1 m-' amestecul sEu cu aerul are o tem&eraturE ,oasE de Riscuri datorate materialelor n care este stocat D2 Riscuri to)icologice autoa&rindere 5=4o 3 stocarea D2 n containere din metal sau din materiale &lastice &oate conduce la fEr8miarea acestora acumularea sa n s&aii nchise determinE asfi)ia

5imitele de e)&lozie ale hidrogenului n o)igen Fi n aer% la tem&eratura Fi &resiunea ambiantE% sunt date n 7abelul 2.

Tabelul 2
5imitele de e)&lozie ale amestecurilor hidrogen*o)igen Fi hidrogen*aer% la tem&eratura iniialE de 25G3 Fi &resiunea de 1 atm :1=% 18% 23:

O.idant @)igen Aer

LIE /0"l12 4%. 4%.

LSE /0"l12 "5 =5

Aceste valori au fost obinute &rin e)&erimente ce au urmErit &ro&agarea ascendentE a flEcErii% n celule de e)&lozie cu diferite forme Fi mErimi !a' tub cu seciune &EtratE !latura seciunii 8.< cm' Fi nElime de 2 m :23:( !b' tub cilindric cu diametrul de 5.1 cm Fi nElimea de 1.5 m :1=:( !c' vas sferic cu diametrul de 21.5 cm !volumul de 5 5' :18:. 9ste im&ortant de menionat cE e)&erimentele de ti& !b' sunt efectuate &rin metoda recomandatE de Biroul de Cine al S6A% iar cele de ti& !c' &rin metoda standard recomandatE de +7B !/nstitutul Hederal de CEsuratori Hizice' din 4ermania.

CEsuratori mai recente ale limitelor de e)&lozie ale hidrogenului cu o)igenul Fi cu aerul au fost realizate n celule cu volum mai mare de 5 5 :21% 25*2=:% folosind surse foarte energice de iniiere filamente metalice to&ite sau detonatoare cu e)&loziv solid% &reluate din industria minierE. Rezultatele confirmE valorile din 7abelul 2 &entru limita inferioarE de e)&lozie la tem&eratura Fi &resiunea iniialE ambiantE% indic8nd nsE valori su&erioare &entru limita su&erioarE de e)&lozie a hidrogenului cu aer !==*=8 vol#'. 3reFterea tem&eraturii iniiale a amestecurilor conduce la creFterea domeniului de inflamabilitate% &rin scEderea 5/9 si creFterea 5S9. 6n set re&rezentativ de date este dat n 7abelul 3. Tabelul

8"

5imitele de e)&lozie ale hidrogenului n aer% la &resiunea atmosfericE Fi diferite tem&eraturi iniiale% mEsurate ntr*un tub cu diametrul 2%5 cm( &ro&agare descendentE a flEcErii :24: t /3C2 LIE /0"l12 LSE /0"l12 1= I 3 "%4 =1%5 5. "%2 * 1.. 8%8 =3%5 15. 8%3 * 2.. =%" =<%.

CEsurEtori mai recente% efectuate &e domeniul de tem&eraturi iniiale J 25 * 45.G3% aratE cE 5/9 scade linear cu tem&eratura% conform ecuaiei :28: 5/9!t' J 5/9!25' K1 2 .%..12" !t 2 25'L n care 5/9!25' re&rezintE limita inferioarE de e)&lozie la 25o3 Fi &resiunea de 1 bar.
+entru amestecurile hidrogen2aer cu adaos de azot% domeniul de inflamabilitate este re&rezentat n figura 2.

!i"ura 2 5imitele de e)&lozie in sistemul D2*aer*azot% la 25o3 si 1 bar K1=L 1rea&ta tangentE la curba delimit8nd domeniul de inflamabilitate &ermite calcularea concentraiei limitE de o)igen caracteristicE e)&loziei amestecurilor D 2 2 aer 2 azot !35@' 5# !valoarea criticE a concentraiei de o)igen care &oate fi admisE n amestecul dat% astfel nc8t aceasta sE nu e)&lodeze'. Mn amestecuri D 2 2 aer 2 dio)id de carbon% 35@ este 5%2# :3.:. 3oncentraiile critice de adaos inert necesare &entru a scoate

".

amestecul D2 2 aer n afara domeniului de inflamabilitate sunt =2# azot Fi res&ectiv% 55# 3@2 :1=:. /niierea unei deflagraii n amestecuri hidrogen*aer necesitE energii deosebit de scEzute .%.2 m- &entru un amestec stoechiometric D 2*aer !3. # D2' res&ectiv .%< m&entru un amestec sErac != # D2' la tem&eratura Fi &resiunea iniialE ambiante :1:. 0alori at8t de mici ale energiei de iniiere a unei deflagraii se observE la amestecurile hidrocarburilor cu o)igenul( amestecurile hidrocarburE*aer necesitE nsE energii de iniiere a deflagraiei cu un ordin de mErime mai mari dec8t amestecurile D 2*aer :1:. Ni &rin valoarea foarte scazutE a s&aiului ma)im de siguranE !C9S4J.%35 mm% la &. J 1 bar Fi t. J 2.o 3'% hidrogenul se &laseazE &rintre gazele cele mai &ericuloase din &unctul de vedere al e)&lozivitEii :2":. 1in acest &unct de vedere% com&ortarea sa se aseamanE cu acetilena n amestec cu aerul( amestecurile alchenE*aer se caracterizeazE &rin .%5 O C9S4 O .%" mm% iar alcanii Fi arenele au C9S4 P .%" mm :2":. 5a e)&lozia n celule nchise% amestecurile hidrogen 2 aer dezvoltE &resiuni ma)ime de cel mult 8%3 bar :2.:. 1urata atingerii ma)imului de &resiune de&inde de volumul de amestec D2 2 aer care e)&lodeazE. Astfel% 1. 5 de amestec stoechiometric D2 2 aer !3.# D2' aflat la tem&eratura iniialE de <5G3 Fi la &resiunea iniialE de 1 bar va atinge &resiunea ma)imE de e)&lozie de <.5 bar n decurs de 11 ms( &e durata e)&loziei% se realizeazE o vitezE ridicatE de creFtere a &resiunii !=.. bar:s' 2 7abelul 4. 7este efectuate cu un amestec stoechiometric D2*aer ntr*un vas sferic de 5 5 av8nd a&rindere centralE &rin sc8ntei cu energie foarte mare !9 1. -'% la tem&eratura Fi &resiunea iniialE ambiantE% au condus la &resiuni ma)ime de e)&lozie de <%8 bar( e)&lozia a avut factorul de severitate Q4 J 55. bar.m:s :1":. Amestecurile D2*aer cu com&oziie a&ro&iatE de limita inferioarE de e)&lozie !5*" vol#' dezvolta nsE &resiuni de e)&lozie moderate !mai mici ca 2 bar'% chiar n vase de dimensiuni mari !0 J 4 m 3' : 3.:. 0iteza de &ro&agare a e)&loziei &entru amestecurile gazoase hidrogen 2 aer cu com&oziie cu&rinsE n interiorul domeniului de inflamabilitate atinge valori de 1. 2 32. m:s :31:. Ca)imul este observat n domeniul concentraiilor de 35 2 4.# hidrogen. 0itezele normale de combustie ale amestecului D2*aer la diferite com&oziii Fi tem&eraturi iniiale sunt date n 7abelul 5 :32:.

"1

Tabelul 4
3aracteristici ale e)&loziei unor amestecuri hidrogen 2 aer n celula nchisE cu volum de 1. 5% la tem&eratura iniialE de <5G3 Fi &resiunea iniialE de 1 bar !abs'% av8nd a&rindere centralE :31:

C"n!entratia de 'idr"gen /0"l12 15 2. 25 3. 35 4.

)resiunea #a.i#a atinsa de e.$l"4ie )E( /5ar2 3%". 4%15 4%35 <%3. <%5. <%3.

Ti#$ul de atingere a $resiunii #a.i#e de e.$l"4ie /s2 .%.2" .%.28 .%.25 .%.11 .%.1. .%.11

Vite4a #a.i#a de !re6tere a $resiunii /5ar7s2 1=< 1"2 1"8 <3. =.. <4.

Tabelul 5 0itezele normale de combustie ale amestecului D2*aer% la &resiune iniialE de 1 bar :32: 8+9: /1 0"l2 1.%. 2.%. 2.%. 2"%5 41%= T; /<2 2"5 2"5 3=3 3=3 3=3 Su; /!#7s2 25%. 14.%. 3..%. 42=%. 4<.%.

St"!area 'idr"genului li!'id

0aloarea ridicatE a densitEii de energie a hidrogenului lichid !v. ca&. 2' a determinat introducerea acestui combustibil &entru &ro&ulsia avioanelor Fi rachetelor. $umeroase% informaii n acest domeniu au favorizat% n consecinE% Fi cercetErile &rivind utilizarea Fi stocarea hidrogenului lichid &entru motoarele de autovehicul. Didrogenul lichid &oate fi stocat numai la tem&eratura de * 2535% fa&t care im&une utilizarea unor rezervoare criogenice Sistemul de stocare la bordul

"2

autovehiculului este com&licat Fi costisitor% datorita &erformanelor tehnice ale rezervorului Fi echi&amentelor au)iliare !schimbEtoare de cEldurE% &om&e criogenice'% dificultEilor de realizare a izolaiei !n vederea reducerii la minimum a &ierderilor inevitabile datorite tem&eraturii foarte scEzute a hidrogenului' Fi dis&ozitivelor de control% comandE Fi sigurana care trebuie instalate &e autovehicul. 3om&onentele sistemului de stocare a hidrogenului lichid determinE o masE de &atru ori Fi% res&ectiv% un volum de cinci on mai mare !fig 3.13' n ra&ort cu un rezervor de benzina asigur8nd o autonomie echivalentE a autovehiculului K21L. 1atoritE acestor considerente autovehiculele cu rezervoare de hidrogen lichid% realizate in &erioada 1"=.*1"". !S 6 A% 4ermania% -a&onia K21% 18% 13L% nu au de&EFit stadiul de vehicule e)&erimentale. Mn cadrul cercetErilor &rivind alimentarea motoarelor de autovehicul cu hidrogen lichid au fost e)&erimentate diferite variante de stocare reci&iente de ti& 1eRar% reci&iente de gaz natural lichefiat Fi rezervoare &roiectate n mod s&ecial &entru autovehicule. n fig 3.14 Fi 3.15 snt &rezentate douE soluii de stocare a hidrogenului lichid &eSrlmoStoare de autovehicul. +rima soluie de rezervor ecTind Un autoturism cu motor n doi tim&i% cu trei cilindri% de 11.. cm % realizata de /nstitutul de 7ehnologie Cusashi din 7oVio K13L% re&rezintE un reci&ient de tS 1eRar de formEgcilindricE% din oel ino)idabil% avnd grosimea de 15 mm Sstana ntre &ereii dubli este de <. mm% iar ca&acitatea rezer* vorului interior este de 8. 1% asigurind o autonomie de circulaie de 4.. #m.

SchimbEtorul de cEldurE Fi &om&a de vehiculare a hidrogenului gazos s&re motor snt nglobate ntr*un com&artiment izolat termic% care comunicE cu rezervorul &ro&riu*zis.

"3

Rezervorul re&rezentat n fig. 3.15 $1 W rezervor interior( 2 % izolaie( W conducte de hidrogen s&re motor( 4 W conductE de alimentare cu hidrogen lichid( 5 W su&a&E de evacuare( & W racord &entru traductori( 7 W ecrane de radiaie termicE( ' W ncElzitoare electrice( ( W ecrane transversale( 10 W rezervor e)terior( 11 W su&ori de rigidizare' constituie rezultatul cercetErilor efectuate n. comun de centrele de cercetare 1H05R !1eutsche Horschugs W und 0ersuchsanstalt fur 5uft W und Raumfahrt W R.H.4.' Fi 5os Alamos $ational 5aboratorX W S.6.A. K21L. AceastE soluie% realizatE n baza unor tehnologii criogenice avansate% a urmErit reducerea &ierderilor de hidrogen &rin eva&orare. /n acest sco&% ntre cele douE rezervoare au fost introduse ecrane de radiaie termicE !folii de cu&ru% avnd grosimea de .%8 mm'. Schimbul de cEldurE% datoritE im&erfeciunii izolaiei% &rovoacE fierberea hidrogenului lichid n reci&ientul interior. Didrogenul n stare de gaz% generat de fierbere% este utilizat &entru rEcirea ecranelor de radiaie% micFornd astfel schimbul de cEldurE ntre cele douE rezervoare.

1e&EFirea stadiului e)&erimental al autovehiculului echi&at cu rezervor criogenic de hidrogen lichid ntm&inE dificultEi considerabile din &unctul de vedere considerat. 3ercetEri sistematice au stabilit cE nivelul &ierderilor zilnice ale unui rezervor% izolat conform celor mai &erfecionate tehnici criogenice e)istente% este de cea 5# K8L.

"4

AceastE valoare cores&unde% n cazul unui autovehicul cu motor clasic% echi&at cu un rezervor de <5 1% unei &ierderi zilnice de 3 1 benzinE. $ivelul de &ierderi &oate fi Fi mai ridicat% n cazul &arcErii de duratE mare a autovehiculului n condiiile unei tem&eraturi ridicate a mediului ambiant. 1acE acestui dezavanta, i se asociazE consumul ridicat de energie &rimarE necesar lichefierii hidrogenului% tehnologiile &retenioase de realizare a rezervoarelor criogenice Fi necesitatea creErii unor staii de distribuire a hidrogenului lichid !care ar trebui a&rovizionate &rin autovehicule cisternE de dimensiuni mari'% dezvoltarea unor &arcuri de autovehicule echi&ate cu rezervoare de hidrogen lichid nu este &revizibilE n viitorul a&ro&iat. 5.=.5. STOCAREA +IDRO%ENULUI >N +IDRURI METALICE +rocesul termodinamic de absorbie a hidrogenului n com&uFii metalici. Didrurile metalice sunt com&uFi chimici solizi ntre hidrogen Fi un metal !He% $i% 3u% Cg% Cn% 5a% 7i% ;n% 0% +a' sau a alia,elor acestuia% avnd &ro&rietatea de a dizolva% la anumite tem&eraturi% hidrogenul% n cantitEi foarte mari !He W de 1" ori &ro&riul sEu volum% +a W de 8=5 ori'. AceastE &ro&rietate constituie baza &rinci&iului de stocare a hidrogenului n com&uFii metalici% n vederea utilizErii sale dre&t carburant sau n &rocese industriale. Reacia chimicE ntre un metal !Ce' gi hidrogen conduce la formarea unei hidruri metalice !Ce D'

CeD 1escom&unere !absorbtie' iY i Z [ introdusa !desorbie' Reacia este e)otermE la absorbia hidrogenului n metal Fi endotermE la desorbie% res&ectiv &entru dega,area hidrogenului din hidrura metalicE este necesarE introducerea unei cantitEi de cEldurE. Henomenele de absorbie Fi desorbie a hidrogenului n Fi% res&ectiv% din hidrura metalicE snt evideniate cu a,utorul izotermelor &resiune*concentraie de hidrogen% &rezentate in fig. 3.1<. /n zona ) % * a izotermei% concentraia hidrogenului n masa de metal creFte o datE cu creFterea &resiunii. 5a o anumitE valoare a &resiunii% :\>% !&unctul * de concentraie +,- nce&e formarea hidrurii metalice &ro&riu*zise. Aceasta dizolvE n continuare hidrogen% &resiunea rEmnnd constantE. ;ona *. cores&unde unui amestec de douE faze metal saturat cu hidrogen Fi hidrura metalicE !Ce D'. 5a o anumitE concentraie 32% metalul este convertit com&let n hidrura !&unctul .-. 3reFterea &resiunii hidrogenului &roduce dizolvarea n continuare a acestuia n hidrurE. /n cazul desorbiei hidrogenului din hidrura metalicE% &rocesul este invers. Se remarcE fa&tul cE o

"5

datE cu creFterea tem&eraturii% &resiunile de &alier sunt mai mari. 5egEtura ntre &resiunea de &alier Fi tem&eraturE% n funcie de &arametrii termodinamici ai reaciei se e)&rimE &rin ecuaia 0anSt Doff

lnp/$*0-l$1T-2$3s-41,
n care *0 este variaia de ental&ie cores&unzEtoare reaciei de absorbie a hidrogenului n metal !reacia fiind e)otermE% variaia ental&iei va fi negativE' ( *s W variaia entro&iei sistemului.

1eterminarea mErimilor *0 Fi As% cores&unzEtoare unei reacii de hidrurare% se efectueazE cu a,utorul diagramei de variaie a &resiunii n funcie de inversul tem&eraturii absolute !fig. 3.1='. 0ariaia de ental&ie rezultE din &anta curbei $*0,1- iar variaia entro&iei se calculeazE cu a,utorul ordonatei la origine !ln& J W 5*s-61 &entru 1:2] J.'. 6tilizarea hidrurilor metalice dre&t rezervoare de stocare a hidrogenului &entru un anumit sco& de&inde de &arametrii im&uFi &entru alimentarea cu hidrogen !&resiunea Fi tem&eratura gazului'% &recum Fi de asigurarea cantitEii de cEldurE necesarE desorbiei hidrogenului la &arametrii res&ectivi. 7em&eraturile la care &resiunile de desorbie a hidrogenului sunt de 1 W 1. bar &rezintE un interes deosebit &entru a&licaiile &ractice. 1in acest &unct de vedere% re&rezentarea graficE a izocorelor 0anSt Doff &entru diferite hidruri metalice !fig. 3.18' K8L &ermite gru&area acestora n douE categorii hidruri de tem&eraturi ,oase% care asigurE o &resiune de desorbie in limitele s&ecificate% la tem&eraturi cu&rinse ntre W 1.G3 Fi ^ 1..G3 !zona din &artea drea&tE a diagramei' Fi hidruri de tem&eraturi ridicate% la care desorbia hidrogenului se realizeazE la tem&eraturi de 25.W35.G3 !zona din &artea stingE a diagramei'. +rinci&alele hidruri din categoria celor de ,oasE tem&eraturE sunt com&uFi de ti&ul He W 7i% 7i!He Cn'% 5a$i Fi 3a$i iar cele din categoria a doua sunt com&uFi de ti&ul Cg$i Fi Cg3u. 3ercetErile efectuate n domeniu K14L evideniazE o ca&acitate ma)imE de stocare a hidrogenului n hidrurile de tem&eraturi ,oase de 2%3W2%5#

"<

!n &ro&orie gravimetricE'. /n cazul hidrurilor de tem&eraturi nalte% aceste valori &ot a,unge la 8# !hidrura CgD2'.

3.1.4.2. C"nstru!?ia re4er0"arel"r de 'idr"gen st"!at n 'idruri #etali!e@ $entru a!?i"narea #"t"arel"r de aut"0e'i!ul. Alegerea unei hidruri metalice &entru stocarea hidrogenului destinat unei anumite utilizEri &ractice &resu&une analiza detaliatE a urmEtorilor factori Wcorelarea o&timE ntre &ro&rietEile hidrurii !&resiune de &alier tem&eraturE de desorbie% ca&acitate de stocare a hidrogenului% cEldurE de reacie% vitezE de absorbie* desorbie% conductibilitate termicE etc.' si &arametru sistemului alimentat cu hidrogen !valorile necesare ale &resiunii si debitului de hidrogen'( Wsigurana n funcionare Fi fiabilitatea hidrurii metalice( Wcostul Fi condiiile tehnologice de fabricaie. n cazul utilizErii hidrurilor metalice dre&t sistem de stocare a hidrogenului &entru alimentarea motoarelor de autovehicul% desorbia gazului nu im&licE utilizarea unei energii su&limentare% cEldura necesarE desorbtiei fiind furnizata de motorul cu ardere internE. 1in acest &unct de vedere &ot fi utilizate at8t hidrurile de tem&eraturi ,oase !agentul termic fiind fluidul de rEcire al motorului'% cit Fi hidrurile de tem&eraturi nalte% desorbtia hidrogenului reahzndu*se cu a,utorul gazelor de ardere evacuate de motor. 3ondiia &rinci&alE im&usE rezervorului de hidruri metalice &entru echi&area unui autovehicul este furnizarea unor anumite debite de hidrogen la &resiuni determinate% in conformitate cu regimurile de funcionare a motorului. Aceasta &resu&une selecia unor hidruri metalice avnd o &resiune convenabilE de desorbie Fi caracteristici favorabile &rivind viteza de desorbie W absorbie% &entru

"=

corelarea debitului de hidrogen cu regimurile de funcionare. n vederea diminuErii dezavanta,ului &rinci&al al hidrurilor metalice &rivind valorile ridicate ale masei rezervorului !res&ectiv autonomia redusE de circulaie a autovehiculului'% este indicatE alegerea hidrurilor cu ca&acitate ridicatE de stocare a hidrogenului. 1in &unctul de vedere al alimentErii autovehiculului n staia de distribuie% res&ectiv al &rocesului de absorbie al hidrogenului n hidrura metalicE% acesta trebuie sE nde&lineascE urmEtoarele cerine &roces reversibil de absorbie*desorbie% &resiuni Fi tem&eraturi de absorbie reduse Fi vitezE de absorbie mare!duratE scurtE de alimentare a autovehiculului'. Sigurana n funcionare a stocErii hidrogenului in hidruri metalice este net su&erioarE n ra&ort cu sistemele de stocare a tuturor combustibililor% convenionali sau neconvenionali. 5a o eventualE distrugere a rezervorului !n cazul unei coliziuni'% hidrogenul rEmne blocat n reeaua cristalinE a hidrurii. Hiabilitatea hidrurilor metalice trebuie analizatE din douE &uncte de vedere tolerana faE de im&uritEi Fi stabilitatea la ciclurile re&etate de Zabsorbie*desorbie. Mn &rocesele de fabricaie a hidrogenului este &osibil sE a&arE n gaz unele im&uritEi !3@% D2.'% care% in situaia absorbiei hidrogenului n hidruri% determinE micForarea vitezei de reacie Fi:sau a ca&acitEii de stocare a hidrurii. Acest fa&t im&une dotarea staiilor de distribuie a hidrogenului cu instalaii de &urificare. 1in &unctul de vedere al stabilitEii hidrurii la cicluri re&etate de absorbie*desorbie% ca urmare a oboselii termice a materialului% este &osibilE des&rinderea unor &articule metalice din masa hidrurii% care &ot fi antrenate de hidrogen n cilindrii motorului. 1eficiena &oate fi evitatE &rintr*un sistem de filtrare adecvat. 7ehnologiile de fabricaie a hidrurilor metalice Fi a rezervoarelor de stocare a hidrogenului n hidruri snt n continuu &rogres. 3a urmare a unei intense activitEi de cercetare% a devenit &osibilE n anul 1"8. &roducia la scarE industrialE !firmele Billings*3o Fi /$3@ n S6A Fi 7hXssen Fi Cannesmann n R.H.4.'% destinatE n &rinci&al utilizErii hidrurilor n domeniul autovehiculelor :8:. /nteresul &entru activitatea n acest domeniu a crescut continuu% menionnd cercetErile Fi a&licaiile &ractice realizate n -a&onia =25: Fi Rom8nia :3% 1:. 3onstrucia rezervorului de hidrogen stocat n hidruri metalice necesitE realizarea unui schimbEtor de cEldurE% n care masa hidrurii este strEbEtutE de circuitul de ncElzire*rEcire al agentului termic. +rimele soluii utilizau hidruri de tem&eraturE ,oasE !activate de fluidul de rEcire al motorului'% la care circulaia agentului termic era realizatE &rintr*o ser&entinE nglobatE n masa hidrurii. Soluia este dezavanta,oasE din &unctul de vedere al tehnologiei de e)ecuie. @ soluie mai avanta,oasE este &rezentatE n fig. 3.1" Fi 3.2. hidrura fiind introdusE in evi% n e)teriorul cErora circulE agentul termic !circulaie transversalE sau longitudinalE'. /n ultimii ani au fost realizate construcii de ti&ul &rezentat in fig. 3.21 %:2<:. 3ilindrul e)terior 4 conine cilindrul 5% n interiorul cEruia snt montate discurile de

"8

hidrura 3% se&arate &rin lamelele 2. Agentul de ncElzire !a&a' ZcirculE &rin s&aiul dintre cilindrii 4 Fi 5 5. W intrarea a&ei( + W ieFirea a&ei'. /ntrarea Fi% res&ectiv% evacuarea hidrogenului% A% se realizeazE &rintr*un tub central% 2% n interiorul cEruia este montat un filtru micronic !ca&acitate de filtrare .%3W.%5 !im'. +entru mEsurarea tem&eraturii hidrurii metalice

""

este &revEzut termocu&lul &. Avanta,ul acestei soluii constE n o&timizarea transferului de cEldurE ntre agentul de ncElzire Fi hidrur8 W &rin su&rafaa #are de schimb de cEldurE oferitE de lamelele 2. 1in &unctul de vedere al ti&urilor de hidrurE% e)istE &osibilitatea utilizErii urmEtoarelor soluii Wstocarea n hidruri de ,oasE tem&eraturE% de ti& He W 7i% desorbia hidrogenului efectu8ndu*se &rin cEldura cedatE de lichidul de rEcire al motorului !variante constructive W fig. 3.2. Fi 3.21'( Wstocare combinatE% n hidruri de naltE Fi ,oasE tem&eraturE% soluie mai avanta,oasE din &unctul de vedere al autonomiei autovehiculului !datoritE ca&acitEii de stocare mErite'( n acest caz slnt &revEzute douE rezer voare de hidruri !fig. 3.23' rezervorul &rinci&al cu hidrurE de Cg2$i% de sorbia fiind realizatE &rin gazele de evacuare% Fi un rezervor de dimensiuni reduse% cu hidrurE He W 7i% activat de lichidul de rEcire al motorului( Wstocare n hidrurE de naltE tem&eraturE !Cg2$i' sau stocare combinatE !Cg2$i Fi He W 7i'% conform fig. 3.22% agentul termic &entru ambele rezervoare fiind gazele arse evacuate de motor K8L. 3.1.4.3. E!'i$area aut"0e'i!ulel"r cu rezervoare de hidrogen stocat n 'idruri #etali!e. /nstalar1111ea unui rezervor de hidruri metalice la bordul autovehiculului &resu&une o eta&E &reliminarE de cercetare &rivind stabilirea ca&acitEii rezervorului de a furniza debitele de hidrogen necesare alimentErii motorului% cores&unzEtor diferitelor regimuri de funcionare% utiliznd ca sursE de cEldurE fluidul de rEcire sau gazele arse evacuate. @ referinE n acest domeniu o constituie e)&erimentErile efectuate de /nstitutul de 7ehnologie /zoto&icE Fi ColecularE din 3lu,*$a&oca &rivind

1..

TEHNOLOGII DE FABRICARE A COMBUSTIBILILOR NECONVENIONALI

Hig. 3.32 4W su&a&E de in,ecie a hidrogenului( 5 W regulator de &resiune( & W reductor de &resiune( =W filtru( ' W schimbEtor de cEldurE gazeWlichid de rEcire( (W &om&E de a&E( 10 W rezervor de a&E'. Didrura are masa de 14. Vg% asigurnd o autonomie de circulaie de cea. 15. Vm. +entru alimentarea &arcului de autovehicule a fost construitE n Berlin o staie centralE de distribuie a hidrogenului% care este furnizat &rintr*o ramificaie a reelei urbane de gaze naturale% ada&tatE &entru trans&ortul hidrogenului :8:. /n fig. 3.32 este &rezentatE soluia de stocare a hidrogenului n hidrura He W 7i la bordul unui autovehicul 1acia 131.% n cadrul e)&erimentErilor efectuate de autori. Aceste &rime realizEri n domeniu demonstreazE &osibilitEile de generalizare a utilizErii hidrogenului &entru acionarea autovehiculelor. /ntr*o &rimE eta&E staiile de distribuie a gazului &ot fi racordate la infrastructurilor e)istente ale reelelor de gaz natural !conform e)em&lului menionat' sau &ot fi alimentate cu reci&iente de gaz sub &resiune% urmnd ca nivelul tehnologic al viitorului sE stabileascE soluiile o&time de distribuie.
Date despre Hythan- Canadian Patent Number 2,054,482 .7escriere8 amestecuri de gas natural cu hidrogen care &ot deveni un combustibil alternativ &entru motoare cu ardere. Sco&ul rEm8ne reducerea emisiilor de CO, CO2, NOx i hidrocarburi din benzin sau gaze naturale alimentate n motoarele !ehiculelor" #itanul scade n s$ecial con%inutul de CO2 dega&at" #itanul 'i$ic este un amestec de 20 hidrogen i 80( N)C, hidrogenul m*rind $uterea caloric a )NC iar mai mult hidrogen reduce i mai mult emisiile $oluante" +&ung*nd la ,00( hidrogen se $oate a&unge la a$roa$e zero emisii"

You might also like