Professional Documents
Culture Documents
83
84
Compresoarele de evaporare 3om&resoarele de recu&erare a gazelor eva&orate sunt n general com&resoare cu &iston. Recondensoare
85
1istantele de siguranta din interiorul unui terminal 4$5 rezulta din studiul de risc care se face la &roiectarea terminalului 4$5. 6n e)em&lu de distante de siguranta obtinute n urma unui astfel de studiu% sunt date n tabelul 2. . Distante de siguranta 1istantele ntre instalatiile si echi&amentele aferente terminalelor 4$5 &recum si fata de diverse obiective aflate n m&re,urimi !vezi 7abelul 2. 3' se determina astfel nc8t * sa se reduca la minim &ericolul legat de consecintele unui incendiu% * sa se reduca la minim &ericolul legat de scurgerile de 4$5 !nori de gaz'% * sa minimizeze dimensiunile unui accident% * sa faciliteze accesul echi&elor de interventie n caz de accident
Tabelul 2. Distantele de siguranta ntre !"#$"nentele unui ter#inal %NL C"#$"nentele ter#inalului %NL Distanta Rezervoare 4$5 25 m 75 m 0a&orizatori si o sursa de foc 9chi&ament de conectare &entru ncarcare:descarcare si sursa de foc sau limita terminalului 0a&orizatoare de combustie submersibile si zone restrictionate sau rezervoare cu fluide inflamabile( cladiri &entru &ersonal. 9chi&amente de &roces si sursa de foc sau limita terminalului Rezervoare 4$5 si limita terminalului ;one de retentie si limita terminalului 0a&orizatoare si limita terminalului 70 m
75 m 75 m 75 m 40 m 75 m
5a &roiectarea% executia si exploatarea infrastructurii de stocare, transport, distributie si utilizare a GNL trebuie avute n vedere urmatoarele asigurarea sigurantei si sanatatii &o&ulatiei si &rotectia mediului ncon,urator% &ericole naturale !cutremure% fenomene meteorologice etc.'% traficul rutier% feroviar si aerian din zona% a&ro&ierea de alte instalatii industriale &ericuloase etc.% activitati s&ecifice care vor fi desfasurate du&a &unerea n functiune a obiectivului 4$5% lucrari n cadrul zonei unde va fi construit obiectivul 4$5.
8<
2.2. Proiectarea infrastructurii de stocare, transport, distributie si utilizare a GNL 2.2.1. +rinci&alele as&ecte legate de &roiectarea n sectorul 4$5 sunt abordate n standardul euro&ean 9$ 14=3 > /nstalatii si echi&amente &entru gazul natural lichefiat 2 &roiectarea instalatiilor terestre ?. 2.2.2. +rinci&alele standarde euro&ene referitoare la &roiectarea si testele aferente instalatiilor 4$5 sunt &rezentate n ane)a 2.
8=
@ &arte im&ortanta din testul 39+ este si statia Aral de alimentare cu hidrogen% deschisa la Berlin% &e strada Cessedamm. Aceasta este &rima statie &ublica din lume de alimentare cu hidrogen. /ndiferent de modul in care este &rodus% hidrogenul in stare gazoasa &oate fi racit &ana la *253 de grade 3elsius si lichefiat. +entru 39+% hidrogenul lichid va fi furnizat de catre 5inde si de&ozitat in de&ozitul Aral din Cessedamm. Didrogenul in stare gazoasa va fi &rodus chiar in cadrul statiei Aral utilizand elecroliza a&ei% &roces ce va genera costuri reduse% datorita fa&tului ca vor fi necesare cantitati mici. Didrogenul obtinut va fi de&ozitat in cadrul statiei de alimentare sub forma de gaz com&rimat. 6tilizarea hidrogenului dre&t combustibil &entru automobile este o &ractica relativ noua% desi acesta este folosit in a&licatii industriale de foarte mult tim&. Anual% la nvel mondial sunt utilizati a&ro)imativ 5.. de miliarde de metri cubi de hidrogen.
III. E()LO*IVITATEA AMESTECURILOR +IDRO%EN , O(I%EN , A*OT 6tilizarea &e scarE largE a hidrogenului ca reactant n industria chimicE sau% mai recent% combustibil &entru anumite motoare a im&ulsionat cercetarea com&ortErii sale n amestec cu o)igenul sau aerul% n &rocese de combustie e)&lozivE. 3ele mai im&ortante riscuri asociate utilizErii hidrogenului gazos &ur sau n amestec cu aerul sunt reunite n 7abelul 1. Se observE cE cea mai mare &arte din aceste riscuri sunt datorate e)&lozivitEii sistemului hidrogen*aer. 1in acest motiv% se vor &rezenta n continuare date de literaturE referitoare la e)&loziile amestecurilor hidrogen*aer Fi hidrogen*o)igen% n &rezena unor aditivi &recum azotul sau dio)idul de carbon.
Tabelul 1 Riscuri de a&ariie a unor incidente n cursul &roducerii% stocErii sau mani&ulErii hidrogenului gazos :22: Ti$ul ris!ului a$-rut +ro&rietEi fizice care &ot conduce la &robleme de securitate Des!rierea ris!ului &rin com&araie cu alte gaze% D2 are un coeficient de difuzie foarte ridicat Fi o viscozitate redusE( &ierderile de hidrogen la mbinErile utila,elor sunt frecvente% chiar dacE acestea sunt etanFe la testele cu aer D2 este un com&us incolor Fi inodor( nu &oate fi detectat organole&tic Riscuri asociate creFterii de &resiune% fErE combustie e)&lozivE Riscuri asociate combustiei e)&lozive curgerea D2 genereazE electricitate staticE stocarea sa la &resiuni ridicate !&8nE la 35. bar% n unele situaii' &oate conduce la ru&erea unor mbinEri !suduri' cu a&ariia de schi,e este un com&us e)&loziv% n amestec cu aerul( &oate susine deflagraii sau detonaii
88
energia de iniiere a unei deflagraii este scEzutE !.%.2 2 1 m-' amestecul sEu cu aerul are o tem&eraturE ,oasE de Riscuri datorate materialelor n care este stocat D2 Riscuri to)icologice autoa&rindere 5=4o 3 stocarea D2 n containere din metal sau din materiale &lastice &oate conduce la fEr8miarea acestora acumularea sa n s&aii nchise determinE asfi)ia
5imitele de e)&lozie ale hidrogenului n o)igen Fi n aer% la tem&eratura Fi &resiunea ambiantE% sunt date n 7abelul 2.
Tabelul 2
5imitele de e)&lozie ale amestecurilor hidrogen*o)igen Fi hidrogen*aer% la tem&eratura iniialE de 25G3 Fi &resiunea de 1 atm :1=% 18% 23:
Aceste valori au fost obinute &rin e)&erimente ce au urmErit &ro&agarea ascendentE a flEcErii% n celule de e)&lozie cu diferite forme Fi mErimi !a' tub cu seciune &EtratE !latura seciunii 8.< cm' Fi nElime de 2 m :23:( !b' tub cilindric cu diametrul de 5.1 cm Fi nElimea de 1.5 m :1=:( !c' vas sferic cu diametrul de 21.5 cm !volumul de 5 5' :18:. 9ste im&ortant de menionat cE e)&erimentele de ti& !b' sunt efectuate &rin metoda recomandatE de Biroul de Cine al S6A% iar cele de ti& !c' &rin metoda standard recomandatE de +7B !/nstitutul Hederal de CEsuratori Hizice' din 4ermania.
CEsuratori mai recente ale limitelor de e)&lozie ale hidrogenului cu o)igenul Fi cu aerul au fost realizate n celule cu volum mai mare de 5 5 :21% 25*2=:% folosind surse foarte energice de iniiere filamente metalice to&ite sau detonatoare cu e)&loziv solid% &reluate din industria minierE. Rezultatele confirmE valorile din 7abelul 2 &entru limita inferioarE de e)&lozie la tem&eratura Fi &resiunea iniialE ambiantE% indic8nd nsE valori su&erioare &entru limita su&erioarE de e)&lozie a hidrogenului cu aer !==*=8 vol#'. 3reFterea tem&eraturii iniiale a amestecurilor conduce la creFterea domeniului de inflamabilitate% &rin scEderea 5/9 si creFterea 5S9. 6n set re&rezentativ de date este dat n 7abelul 3. Tabelul
8"
5imitele de e)&lozie ale hidrogenului n aer% la &resiunea atmosfericE Fi diferite tem&eraturi iniiale% mEsurate ntr*un tub cu diametrul 2%5 cm( &ro&agare descendentE a flEcErii :24: t /3C2 LIE /0"l12 LSE /0"l12 1= I 3 "%4 =1%5 5. "%2 * 1.. 8%8 =3%5 15. 8%3 * 2.. =%" =<%.
CEsurEtori mai recente% efectuate &e domeniul de tem&eraturi iniiale J 25 * 45.G3% aratE cE 5/9 scade linear cu tem&eratura% conform ecuaiei :28: 5/9!t' J 5/9!25' K1 2 .%..12" !t 2 25'L n care 5/9!25' re&rezintE limita inferioarE de e)&lozie la 25o3 Fi &resiunea de 1 bar.
+entru amestecurile hidrogen2aer cu adaos de azot% domeniul de inflamabilitate este re&rezentat n figura 2.
!i"ura 2 5imitele de e)&lozie in sistemul D2*aer*azot% la 25o3 si 1 bar K1=L 1rea&ta tangentE la curba delimit8nd domeniul de inflamabilitate &ermite calcularea concentraiei limitE de o)igen caracteristicE e)&loziei amestecurilor D 2 2 aer 2 azot !35@' 5# !valoarea criticE a concentraiei de o)igen care &oate fi admisE n amestecul dat% astfel nc8t aceasta sE nu e)&lodeze'. Mn amestecuri D 2 2 aer 2 dio)id de carbon% 35@ este 5%2# :3.:. 3oncentraiile critice de adaos inert necesare &entru a scoate
".
amestecul D2 2 aer n afara domeniului de inflamabilitate sunt =2# azot Fi res&ectiv% 55# 3@2 :1=:. /niierea unei deflagraii n amestecuri hidrogen*aer necesitE energii deosebit de scEzute .%.2 m- &entru un amestec stoechiometric D 2*aer !3. # D2' res&ectiv .%< m&entru un amestec sErac != # D2' la tem&eratura Fi &resiunea iniialE ambiante :1:. 0alori at8t de mici ale energiei de iniiere a unei deflagraii se observE la amestecurile hidrocarburilor cu o)igenul( amestecurile hidrocarburE*aer necesitE nsE energii de iniiere a deflagraiei cu un ordin de mErime mai mari dec8t amestecurile D 2*aer :1:. Ni &rin valoarea foarte scazutE a s&aiului ma)im de siguranE !C9S4J.%35 mm% la &. J 1 bar Fi t. J 2.o 3'% hidrogenul se &laseazE &rintre gazele cele mai &ericuloase din &unctul de vedere al e)&lozivitEii :2":. 1in acest &unct de vedere% com&ortarea sa se aseamanE cu acetilena n amestec cu aerul( amestecurile alchenE*aer se caracterizeazE &rin .%5 O C9S4 O .%" mm% iar alcanii Fi arenele au C9S4 P .%" mm :2":. 5a e)&lozia n celule nchise% amestecurile hidrogen 2 aer dezvoltE &resiuni ma)ime de cel mult 8%3 bar :2.:. 1urata atingerii ma)imului de &resiune de&inde de volumul de amestec D2 2 aer care e)&lodeazE. Astfel% 1. 5 de amestec stoechiometric D2 2 aer !3.# D2' aflat la tem&eratura iniialE de <5G3 Fi la &resiunea iniialE de 1 bar va atinge &resiunea ma)imE de e)&lozie de <.5 bar n decurs de 11 ms( &e durata e)&loziei% se realizeazE o vitezE ridicatE de creFtere a &resiunii !=.. bar:s' 2 7abelul 4. 7este efectuate cu un amestec stoechiometric D2*aer ntr*un vas sferic de 5 5 av8nd a&rindere centralE &rin sc8ntei cu energie foarte mare !9 1. -'% la tem&eratura Fi &resiunea iniialE ambiantE% au condus la &resiuni ma)ime de e)&lozie de <%8 bar( e)&lozia a avut factorul de severitate Q4 J 55. bar.m:s :1":. Amestecurile D2*aer cu com&oziie a&ro&iatE de limita inferioarE de e)&lozie !5*" vol#' dezvolta nsE &resiuni de e)&lozie moderate !mai mici ca 2 bar'% chiar n vase de dimensiuni mari !0 J 4 m 3' : 3.:. 0iteza de &ro&agare a e)&loziei &entru amestecurile gazoase hidrogen 2 aer cu com&oziie cu&rinsE n interiorul domeniului de inflamabilitate atinge valori de 1. 2 32. m:s :31:. Ca)imul este observat n domeniul concentraiilor de 35 2 4.# hidrogen. 0itezele normale de combustie ale amestecului D2*aer la diferite com&oziii Fi tem&eraturi iniiale sunt date n 7abelul 5 :32:.
"1
Tabelul 4
3aracteristici ale e)&loziei unor amestecuri hidrogen 2 aer n celula nchisE cu volum de 1. 5% la tem&eratura iniialE de <5G3 Fi &resiunea iniialE de 1 bar !abs'% av8nd a&rindere centralE :31:
)resiunea #a.i#a atinsa de e.$l"4ie )E( /5ar2 3%". 4%15 4%35 <%3. <%5. <%3.
Ti#$ul de atingere a $resiunii #a.i#e de e.$l"4ie /s2 .%.2" .%.28 .%.25 .%.11 .%.1. .%.11
Vite4a #a.i#a de !re6tere a $resiunii /5ar7s2 1=< 1"2 1"8 <3. =.. <4.
Tabelul 5 0itezele normale de combustie ale amestecului D2*aer% la &resiune iniialE de 1 bar :32: 8+9: /1 0"l2 1.%. 2.%. 2.%. 2"%5 41%= T; /<2 2"5 2"5 3=3 3=3 3=3 Su; /!#7s2 25%. 14.%. 3..%. 42=%. 4<.%.
0aloarea ridicatE a densitEii de energie a hidrogenului lichid !v. ca&. 2' a determinat introducerea acestui combustibil &entru &ro&ulsia avioanelor Fi rachetelor. $umeroase% informaii n acest domeniu au favorizat% n consecinE% Fi cercetErile &rivind utilizarea Fi stocarea hidrogenului lichid &entru motoarele de autovehicul. Didrogenul lichid &oate fi stocat numai la tem&eratura de * 2535% fa&t care im&une utilizarea unor rezervoare criogenice Sistemul de stocare la bordul
"2
autovehiculului este com&licat Fi costisitor% datorita &erformanelor tehnice ale rezervorului Fi echi&amentelor au)iliare !schimbEtoare de cEldurE% &om&e criogenice'% dificultEilor de realizare a izolaiei !n vederea reducerii la minimum a &ierderilor inevitabile datorite tem&eraturii foarte scEzute a hidrogenului' Fi dis&ozitivelor de control% comandE Fi sigurana care trebuie instalate &e autovehicul. 3om&onentele sistemului de stocare a hidrogenului lichid determinE o masE de &atru ori Fi% res&ectiv% un volum de cinci on mai mare !fig 3.13' n ra&ort cu un rezervor de benzina asigur8nd o autonomie echivalentE a autovehiculului K21L. 1atoritE acestor considerente autovehiculele cu rezervoare de hidrogen lichid% realizate in &erioada 1"=.*1"". !S 6 A% 4ermania% -a&onia K21% 18% 13L% nu au de&EFit stadiul de vehicule e)&erimentale. Mn cadrul cercetErilor &rivind alimentarea motoarelor de autovehicul cu hidrogen lichid au fost e)&erimentate diferite variante de stocare reci&iente de ti& 1eRar% reci&iente de gaz natural lichefiat Fi rezervoare &roiectate n mod s&ecial &entru autovehicule. n fig 3.14 Fi 3.15 snt &rezentate douE soluii de stocare a hidrogenului lichid &eSrlmoStoare de autovehicul. +rima soluie de rezervor ecTind Un autoturism cu motor n doi tim&i% cu trei cilindri% de 11.. cm % realizata de /nstitutul de 7ehnologie Cusashi din 7oVio K13L% re&rezintE un reci&ient de tS 1eRar de formEgcilindricE% din oel ino)idabil% avnd grosimea de 15 mm Sstana ntre &ereii dubli este de <. mm% iar ca&acitatea rezer* vorului interior este de 8. 1% asigurind o autonomie de circulaie de 4.. #m.
SchimbEtorul de cEldurE Fi &om&a de vehiculare a hidrogenului gazos s&re motor snt nglobate ntr*un com&artiment izolat termic% care comunicE cu rezervorul &ro&riu*zis.
"3
Rezervorul re&rezentat n fig. 3.15 $1 W rezervor interior( 2 % izolaie( W conducte de hidrogen s&re motor( 4 W conductE de alimentare cu hidrogen lichid( 5 W su&a&E de evacuare( & W racord &entru traductori( 7 W ecrane de radiaie termicE( ' W ncElzitoare electrice( ( W ecrane transversale( 10 W rezervor e)terior( 11 W su&ori de rigidizare' constituie rezultatul cercetErilor efectuate n. comun de centrele de cercetare 1H05R !1eutsche Horschugs W und 0ersuchsanstalt fur 5uft W und Raumfahrt W R.H.4.' Fi 5os Alamos $ational 5aboratorX W S.6.A. K21L. AceastE soluie% realizatE n baza unor tehnologii criogenice avansate% a urmErit reducerea &ierderilor de hidrogen &rin eva&orare. /n acest sco&% ntre cele douE rezervoare au fost introduse ecrane de radiaie termicE !folii de cu&ru% avnd grosimea de .%8 mm'. Schimbul de cEldurE% datoritE im&erfeciunii izolaiei% &rovoacE fierberea hidrogenului lichid n reci&ientul interior. Didrogenul n stare de gaz% generat de fierbere% este utilizat &entru rEcirea ecranelor de radiaie% micFornd astfel schimbul de cEldurE ntre cele douE rezervoare.
1e&EFirea stadiului e)&erimental al autovehiculului echi&at cu rezervor criogenic de hidrogen lichid ntm&inE dificultEi considerabile din &unctul de vedere considerat. 3ercetEri sistematice au stabilit cE nivelul &ierderilor zilnice ale unui rezervor% izolat conform celor mai &erfecionate tehnici criogenice e)istente% este de cea 5# K8L.
"4
AceastE valoare cores&unde% n cazul unui autovehicul cu motor clasic% echi&at cu un rezervor de <5 1% unei &ierderi zilnice de 3 1 benzinE. $ivelul de &ierderi &oate fi Fi mai ridicat% n cazul &arcErii de duratE mare a autovehiculului n condiiile unei tem&eraturi ridicate a mediului ambiant. 1acE acestui dezavanta, i se asociazE consumul ridicat de energie &rimarE necesar lichefierii hidrogenului% tehnologiile &retenioase de realizare a rezervoarelor criogenice Fi necesitatea creErii unor staii de distribuire a hidrogenului lichid !care ar trebui a&rovizionate &rin autovehicule cisternE de dimensiuni mari'% dezvoltarea unor &arcuri de autovehicule echi&ate cu rezervoare de hidrogen lichid nu este &revizibilE n viitorul a&ro&iat. 5.=.5. STOCAREA +IDRO%ENULUI >N +IDRURI METALICE +rocesul termodinamic de absorbie a hidrogenului n com&uFii metalici. Didrurile metalice sunt com&uFi chimici solizi ntre hidrogen Fi un metal !He% $i% 3u% Cg% Cn% 5a% 7i% ;n% 0% +a' sau a alia,elor acestuia% avnd &ro&rietatea de a dizolva% la anumite tem&eraturi% hidrogenul% n cantitEi foarte mari !He W de 1" ori &ro&riul sEu volum% +a W de 8=5 ori'. AceastE &ro&rietate constituie baza &rinci&iului de stocare a hidrogenului n com&uFii metalici% n vederea utilizErii sale dre&t carburant sau n &rocese industriale. Reacia chimicE ntre un metal !Ce' gi hidrogen conduce la formarea unei hidruri metalice !Ce D'
CeD 1escom&unere !absorbtie' iY i Z [ introdusa !desorbie' Reacia este e)otermE la absorbia hidrogenului n metal Fi endotermE la desorbie% res&ectiv &entru dega,area hidrogenului din hidrura metalicE este necesarE introducerea unei cantitEi de cEldurE. Henomenele de absorbie Fi desorbie a hidrogenului n Fi% res&ectiv% din hidrura metalicE snt evideniate cu a,utorul izotermelor &resiune*concentraie de hidrogen% &rezentate in fig. 3.1<. /n zona ) % * a izotermei% concentraia hidrogenului n masa de metal creFte o datE cu creFterea &resiunii. 5a o anumitE valoare a &resiunii% :\>% !&unctul * de concentraie +,- nce&e formarea hidrurii metalice &ro&riu*zise. Aceasta dizolvE n continuare hidrogen% &resiunea rEmnnd constantE. ;ona *. cores&unde unui amestec de douE faze metal saturat cu hidrogen Fi hidrura metalicE !Ce D'. 5a o anumitE concentraie 32% metalul este convertit com&let n hidrura !&unctul .-. 3reFterea &resiunii hidrogenului &roduce dizolvarea n continuare a acestuia n hidrurE. /n cazul desorbiei hidrogenului din hidrura metalicE% &rocesul este invers. Se remarcE fa&tul cE o
"5
datE cu creFterea tem&eraturii% &resiunile de &alier sunt mai mari. 5egEtura ntre &resiunea de &alier Fi tem&eraturE% n funcie de &arametrii termodinamici ai reaciei se e)&rimE &rin ecuaia 0anSt Doff
lnp/$*0-l$1T-2$3s-41,
n care *0 este variaia de ental&ie cores&unzEtoare reaciei de absorbie a hidrogenului n metal !reacia fiind e)otermE% variaia ental&iei va fi negativE' ( *s W variaia entro&iei sistemului.
1eterminarea mErimilor *0 Fi As% cores&unzEtoare unei reacii de hidrurare% se efectueazE cu a,utorul diagramei de variaie a &resiunii n funcie de inversul tem&eraturii absolute !fig. 3.1='. 0ariaia de ental&ie rezultE din &anta curbei $*0,1- iar variaia entro&iei se calculeazE cu a,utorul ordonatei la origine !ln& J W 5*s-61 &entru 1:2] J.'. 6tilizarea hidrurilor metalice dre&t rezervoare de stocare a hidrogenului &entru un anumit sco& de&inde de &arametrii im&uFi &entru alimentarea cu hidrogen !&resiunea Fi tem&eratura gazului'% &recum Fi de asigurarea cantitEii de cEldurE necesarE desorbiei hidrogenului la &arametrii res&ectivi. 7em&eraturile la care &resiunile de desorbie a hidrogenului sunt de 1 W 1. bar &rezintE un interes deosebit &entru a&licaiile &ractice. 1in acest &unct de vedere% re&rezentarea graficE a izocorelor 0anSt Doff &entru diferite hidruri metalice !fig. 3.18' K8L &ermite gru&area acestora n douE categorii hidruri de tem&eraturi ,oase% care asigurE o &resiune de desorbie in limitele s&ecificate% la tem&eraturi cu&rinse ntre W 1.G3 Fi ^ 1..G3 !zona din &artea drea&tE a diagramei' Fi hidruri de tem&eraturi ridicate% la care desorbia hidrogenului se realizeazE la tem&eraturi de 25.W35.G3 !zona din &artea stingE a diagramei'. +rinci&alele hidruri din categoria celor de ,oasE tem&eraturE sunt com&uFi de ti&ul He W 7i% 7i!He Cn'% 5a$i Fi 3a$i iar cele din categoria a doua sunt com&uFi de ti&ul Cg$i Fi Cg3u. 3ercetErile efectuate n domeniu K14L evideniazE o ca&acitate ma)imE de stocare a hidrogenului n hidrurile de tem&eraturi ,oase de 2%3W2%5#
"<
!n &ro&orie gravimetricE'. /n cazul hidrurilor de tem&eraturi nalte% aceste valori &ot a,unge la 8# !hidrura CgD2'.
3.1.4.2. C"nstru!?ia re4er0"arel"r de 'idr"gen st"!at n 'idruri #etali!e@ $entru a!?i"narea #"t"arel"r de aut"0e'i!ul. Alegerea unei hidruri metalice &entru stocarea hidrogenului destinat unei anumite utilizEri &ractice &resu&une analiza detaliatE a urmEtorilor factori Wcorelarea o&timE ntre &ro&rietEile hidrurii !&resiune de &alier tem&eraturE de desorbie% ca&acitate de stocare a hidrogenului% cEldurE de reacie% vitezE de absorbie* desorbie% conductibilitate termicE etc.' si &arametru sistemului alimentat cu hidrogen !valorile necesare ale &resiunii si debitului de hidrogen'( Wsigurana n funcionare Fi fiabilitatea hidrurii metalice( Wcostul Fi condiiile tehnologice de fabricaie. n cazul utilizErii hidrurilor metalice dre&t sistem de stocare a hidrogenului &entru alimentarea motoarelor de autovehicul% desorbia gazului nu im&licE utilizarea unei energii su&limentare% cEldura necesarE desorbtiei fiind furnizata de motorul cu ardere internE. 1in acest &unct de vedere &ot fi utilizate at8t hidrurile de tem&eraturi ,oase !agentul termic fiind fluidul de rEcire al motorului'% cit Fi hidrurile de tem&eraturi nalte% desorbtia hidrogenului reahzndu*se cu a,utorul gazelor de ardere evacuate de motor. 3ondiia &rinci&alE im&usE rezervorului de hidruri metalice &entru echi&area unui autovehicul este furnizarea unor anumite debite de hidrogen la &resiuni determinate% in conformitate cu regimurile de funcionare a motorului. Aceasta &resu&une selecia unor hidruri metalice avnd o &resiune convenabilE de desorbie Fi caracteristici favorabile &rivind viteza de desorbie W absorbie% &entru
"=
corelarea debitului de hidrogen cu regimurile de funcionare. n vederea diminuErii dezavanta,ului &rinci&al al hidrurilor metalice &rivind valorile ridicate ale masei rezervorului !res&ectiv autonomia redusE de circulaie a autovehiculului'% este indicatE alegerea hidrurilor cu ca&acitate ridicatE de stocare a hidrogenului. 1in &unctul de vedere al alimentErii autovehiculului n staia de distribuie% res&ectiv al &rocesului de absorbie al hidrogenului n hidrura metalicE% acesta trebuie sE nde&lineascE urmEtoarele cerine &roces reversibil de absorbie*desorbie% &resiuni Fi tem&eraturi de absorbie reduse Fi vitezE de absorbie mare!duratE scurtE de alimentare a autovehiculului'. Sigurana n funcionare a stocErii hidrogenului in hidruri metalice este net su&erioarE n ra&ort cu sistemele de stocare a tuturor combustibililor% convenionali sau neconvenionali. 5a o eventualE distrugere a rezervorului !n cazul unei coliziuni'% hidrogenul rEmne blocat n reeaua cristalinE a hidrurii. Hiabilitatea hidrurilor metalice trebuie analizatE din douE &uncte de vedere tolerana faE de im&uritEi Fi stabilitatea la ciclurile re&etate de Zabsorbie*desorbie. Mn &rocesele de fabricaie a hidrogenului este &osibil sE a&arE n gaz unele im&uritEi !3@% D2.'% care% in situaia absorbiei hidrogenului n hidruri% determinE micForarea vitezei de reacie Fi:sau a ca&acitEii de stocare a hidrurii. Acest fa&t im&une dotarea staiilor de distribuie a hidrogenului cu instalaii de &urificare. 1in &unctul de vedere al stabilitEii hidrurii la cicluri re&etate de absorbie*desorbie% ca urmare a oboselii termice a materialului% este &osibilE des&rinderea unor &articule metalice din masa hidrurii% care &ot fi antrenate de hidrogen n cilindrii motorului. 1eficiena &oate fi evitatE &rintr*un sistem de filtrare adecvat. 7ehnologiile de fabricaie a hidrurilor metalice Fi a rezervoarelor de stocare a hidrogenului n hidruri snt n continuu &rogres. 3a urmare a unei intense activitEi de cercetare% a devenit &osibilE n anul 1"8. &roducia la scarE industrialE !firmele Billings*3o Fi /$3@ n S6A Fi 7hXssen Fi Cannesmann n R.H.4.'% destinatE n &rinci&al utilizErii hidrurilor n domeniul autovehiculelor :8:. /nteresul &entru activitatea n acest domeniu a crescut continuu% menionnd cercetErile Fi a&licaiile &ractice realizate n -a&onia =25: Fi Rom8nia :3% 1:. 3onstrucia rezervorului de hidrogen stocat n hidruri metalice necesitE realizarea unui schimbEtor de cEldurE% n care masa hidrurii este strEbEtutE de circuitul de ncElzire*rEcire al agentului termic. +rimele soluii utilizau hidruri de tem&eraturE ,oasE !activate de fluidul de rEcire al motorului'% la care circulaia agentului termic era realizatE &rintr*o ser&entinE nglobatE n masa hidrurii. Soluia este dezavanta,oasE din &unctul de vedere al tehnologiei de e)ecuie. @ soluie mai avanta,oasE este &rezentatE n fig. 3.1" Fi 3.2. hidrura fiind introdusE in evi% n e)teriorul cErora circulE agentul termic !circulaie transversalE sau longitudinalE'. /n ultimii ani au fost realizate construcii de ti&ul &rezentat in fig. 3.21 %:2<:. 3ilindrul e)terior 4 conine cilindrul 5% n interiorul cEruia snt montate discurile de
"8
hidrura 3% se&arate &rin lamelele 2. Agentul de ncElzire !a&a' ZcirculE &rin s&aiul dintre cilindrii 4 Fi 5 5. W intrarea a&ei( + W ieFirea a&ei'. /ntrarea Fi% res&ectiv% evacuarea hidrogenului% A% se realizeazE &rintr*un tub central% 2% n interiorul cEruia este montat un filtru micronic !ca&acitate de filtrare .%3W.%5 !im'. +entru mEsurarea tem&eraturii hidrurii metalice
""
este &revEzut termocu&lul &. Avanta,ul acestei soluii constE n o&timizarea transferului de cEldurE ntre agentul de ncElzire Fi hidrur8 W &rin su&rafaa #are de schimb de cEldurE oferitE de lamelele 2. 1in &unctul de vedere al ti&urilor de hidrurE% e)istE &osibilitatea utilizErii urmEtoarelor soluii Wstocarea n hidruri de ,oasE tem&eraturE% de ti& He W 7i% desorbia hidrogenului efectu8ndu*se &rin cEldura cedatE de lichidul de rEcire al motorului !variante constructive W fig. 3.2. Fi 3.21'( Wstocare combinatE% n hidruri de naltE Fi ,oasE tem&eraturE% soluie mai avanta,oasE din &unctul de vedere al autonomiei autovehiculului !datoritE ca&acitEii de stocare mErite'( n acest caz slnt &revEzute douE rezer voare de hidruri !fig. 3.23' rezervorul &rinci&al cu hidrurE de Cg2$i% de sorbia fiind realizatE &rin gazele de evacuare% Fi un rezervor de dimensiuni reduse% cu hidrurE He W 7i% activat de lichidul de rEcire al motorului( Wstocare n hidrurE de naltE tem&eraturE !Cg2$i' sau stocare combinatE !Cg2$i Fi He W 7i'% conform fig. 3.22% agentul termic &entru ambele rezervoare fiind gazele arse evacuate de motor K8L. 3.1.4.3. E!'i$area aut"0e'i!ulel"r cu rezervoare de hidrogen stocat n 'idruri #etali!e. /nstalar1111ea unui rezervor de hidruri metalice la bordul autovehiculului &resu&une o eta&E &reliminarE de cercetare &rivind stabilirea ca&acitEii rezervorului de a furniza debitele de hidrogen necesare alimentErii motorului% cores&unzEtor diferitelor regimuri de funcionare% utiliznd ca sursE de cEldurE fluidul de rEcire sau gazele arse evacuate. @ referinE n acest domeniu o constituie e)&erimentErile efectuate de /nstitutul de 7ehnologie /zoto&icE Fi ColecularE din 3lu,*$a&oca &rivind
1..
Hig. 3.32 4W su&a&E de in,ecie a hidrogenului( 5 W regulator de &resiune( & W reductor de &resiune( =W filtru( ' W schimbEtor de cEldurE gazeWlichid de rEcire( (W &om&E de a&E( 10 W rezervor de a&E'. Didrura are masa de 14. Vg% asigurnd o autonomie de circulaie de cea. 15. Vm. +entru alimentarea &arcului de autovehicule a fost construitE n Berlin o staie centralE de distribuie a hidrogenului% care este furnizat &rintr*o ramificaie a reelei urbane de gaze naturale% ada&tatE &entru trans&ortul hidrogenului :8:. /n fig. 3.32 este &rezentatE soluia de stocare a hidrogenului n hidrura He W 7i la bordul unui autovehicul 1acia 131.% n cadrul e)&erimentErilor efectuate de autori. Aceste &rime realizEri n domeniu demonstreazE &osibilitEile de generalizare a utilizErii hidrogenului &entru acionarea autovehiculelor. /ntr*o &rimE eta&E staiile de distribuie a gazului &ot fi racordate la infrastructurilor e)istente ale reelelor de gaz natural !conform e)em&lului menionat' sau &ot fi alimentate cu reci&iente de gaz sub &resiune% urmnd ca nivelul tehnologic al viitorului sE stabileascE soluiile o&time de distribuie.
Date despre Hythan- Canadian Patent Number 2,054,482 .7escriere8 amestecuri de gas natural cu hidrogen care &ot deveni un combustibil alternativ &entru motoare cu ardere. Sco&ul rEm8ne reducerea emisiilor de CO, CO2, NOx i hidrocarburi din benzin sau gaze naturale alimentate n motoarele !ehiculelor" #itanul scade n s$ecial con%inutul de CO2 dega&at" #itanul 'i$ic este un amestec de 20 hidrogen i 80( N)C, hidrogenul m*rind $uterea caloric a )NC iar mai mult hidrogen reduce i mai mult emisiile $oluante" +&ung*nd la ,00( hidrogen se $oate a&unge la a$roa$e zero emisii"