Societatea Comerciala DIMEX 2000 COMPANY S.R.L.

PROCEDURA TEHNICA
EXECUTIA LUCRARILOR DE APARARI DE MALURI
Cod PTE$0%&

Editia ! Re"i#ia !

Pa'. ! di( &

EXECUTIA LUCRARILOR DE APARARI DE MALURI

COD PT $ %&

LISTA DE SEMNATURI
Nume si prenume Data Semnatura Elaborat Ing.Scurtu Daniel Florin 01 - 1 .0!. 010 Verificat Ing.Birsan Cornel 1"-1#.0!. 010 Aprobat Scurtu Ioan 0.0!. 010

)ISA DE E*IDENTA A EDITIILOR+RE*I,IILOR Nr. Crt.

1
E$itia% &e'i(ia

Data
+.01. 01"

)arti mo$ificate
,o$ificari $e structura si informatie

Aprobat *Nume * Functia*Semnat. Scurtu Ioan

LISTA DE DI)U,ARE+ RETRA-ERE

Nr. Crt DES-INA-A& E.. Nr. E$itia* &e'i(ia DA-A SI N/,E*SE,NA-/&A DE % )&I,I&E &E-&A0E&E A. Documentului aplicabil A. Documentului retras

MODI)ICARI E)ECTUATE IN PROCEDURA

Nr.crt. Nr.pag. Nr.parag. -e.t e.istent Continutul mo$ificarii

Societatea Comerciala DIMEX 2000 COMPANY S.R.L.

PROCEDURA TEHNICA
EXECUTIA LUCRARILOR DE APARARI DE MALURI
Cod PTE$0%&

Editia ! Re"i#ia !

Pa'. 2 di( & 1. SCOP Prezenta procedur are drept scop stabilirea metodologiei de executie a lucrarilor de aparari de maluri. 2. DOMENIU DE APLICARE Prezenta procedur se aplic pentru procesele si tehnologiile executate de S.C. Dimex 2000 Company S.R.L. Rebra. 3. DOCUMENTE DE REFERINTA C !"# "$ormati% pentru %eri&icarea calitatii si receptiei lucrarilor de constructii si instalatii a&erente. 4. TERMINOLOGIE, DEFINITII SI ABREVIERI Apararea imp !ri"a i#$#%a!ii& r cuprinde masuri pentru impiedicarea si micsorarea pericolelor pricinuite de aple mari. '. DESCRIEREA PROCEDURII '.1 GENERALITATI SI MATERIALE DE CONSTRUCTIE(

Deoarece constructiile de amena'are ale cursurilor de apa sunt executate adesea pe un &und nestabil( care se modi&ica prin actiunea apei( ele nu trebuie sa &ie rigide( ci elastice( mai ales la inceput. Din cauza lucrarilor extinse de multe ori pe mari distante si a cantitatillor importante de materiale intrebuintate costul transportului reprezinta o buna parte din costul total al lucrarii. De aceea( in multe cazuri( modul de constructie este determinat de natura materialelor care se gasesc in apropierea santierului sau a cursului de apa. Piatra trebuie sa reziste actiunii agentilor atmos&erici( apelor si inghetului. Sunt bune rocile de adancime scoase de curand( rocile erupti%e compacte( sisturile cristaline( gresiile si conglomeratele cu lianti curtosi( precum si calcarele compacte. $u sunt indicate rocile care se inmoaie usor )gresiile argiloase( marnele* sau cele care isi pierd legatura in prezenta apelor usor alcaline )gresiile cimentate cu calcar*. Dintre materialele arti&iciale nu pot &i &olosite caramizile( in schimb este potri%it clincherul. +locurile( placile sau s&aramaturile de beton trebuie sa aiba o textura deasa si compacta. ,ipul de constructie se adapteaza la piatra existenta. Pietre mai slabe si chiar geli%e se pot utiliza in masi%e si la testarea saltelelor( in partile de constructie care se a&la permanent sub ni%elul apei si cand acesta nu are agenti agresi%i. Lemnul este si el un material utilizat in multe cazuri( in special lemnul de tu&is )crang*. Pentru lemnul de copaci inalti )rotund( ecarisat* lucrul cel mai important este sa &ie ie&tin si usor de prelucrat( taria( trainicia si rezistenta lui trecand pe al doilea plan. -rbori intregi cu coroana deasa )plopi( salcii( brazi* se scu&unda indata dupa taiere si pot &i utilizati pentru &ixarea malurilor prabusite( pentru pro%ocarea depunerilor in adancuri si pentru executarea de lucrari permeabile. +aza trunchiului se &ixeaza( &ie cu pietre( &ie cu un bloc de beton. butasii de salcie se &olosesc pentru lucrari %ii. Pentru sulurile de nuiele se utilizeaza nuiele legate cu sarma arsa a%and o grosime de /( m. Cele mai bune nuiele sunt cele de salcie care( ca si nuielele de arin( daca sunt taiate si utilizate in inter%alul octombrie"aprilie( in%erzesc si prin radacini. $uielele care se utilizeaza in &ascine se recolteaza in perioada &ara %egetatie. 0n caz contrar( desprinderea &runzelor produce slabirea legaturilor solului.

Societatea Comerciala DIMEX 2000 COMPANY S.R.L.

PROCEDURA TEHNICA
EXECUTIA LUCRARILOR DE APARARI DE MALURI
Cod PTE$0%&

Editia ! Re"i#ia !

Pa'. . di( & ,arusii pentru solidarizarea di&eritelor parti ale lucrarilor din &ascine au grosimea la cap de la 1 pana la ! cm( iar lungimea de / pana la /(2 m( in timp ce acei de &ixare in teren au o grosime de /0 cm. Pamantul se &oloseste atat ca pamant %egetal pentru brazda de iarba( cat si ca material pentru ingreunarea materialelor. 0n acest scop( terenurile corozi%e sunt mai putin indicate. Se &ace un amestec din pamant sapat( moloz si bolo%ani. +razduirea cu seminte de iarba in pamant %egetal are e&ect dupa doi ani. Stratul de iarba se apara de balarii prin tratarea pamantului %egetal. +razdele( cu latura de 0.20 m si grosimea de # pana la / cm( se taie in patrate din pa'isti bune( se aseaza pe un strat gros de cel putin 0(/0 m de pamant %egetal umed( se bat bine si se acopera cu un strat de 2 cm de pamant %egetal. Depozitarea pro%izorie se &ace asezand brazda pe brazda. La taluzele &oarte inclinate sau in cazul cand apele mari au o actiune puternica( brazdele se prind batandu"se cuie de lemn sau acoperindu"se cu o retea de sarma zincata cu ochiuri mari. Pentru legarea sulurilor de &ascine se &oloseste o sarma de &ier cu diametrul de 2 pana la 1 mm. Cimentul se intrebuinteaza pentru blocuri( pietre si placi de beton care( in general( nu sunt expuse la e&orturi de inco%oiere si tensiune si rareori se dozeaza mai mult de / 0 3g la / metru cub de beton. +itumul este utilizat ca material de protectie si izolare pentru beton. Pereurile din moloane( regulat si ingri'it asezate unul langa altul( se &olosesc sub &orma de pereuri uscate sau zidite( cu mortar de ciment. La pereul zidit sub moloane se aseaza numai stratul de piatra sparta sau balast mare. Se e%ita rosturile continue in directia curentului. +aza pereurilor care se a&la sub apa se asigura prin masi%e de arnacamente( piloti moazati( siruri de piloti si garduri impletite. 4xecutia pereurilor este posibila numai la uscat. Pereurile se construiesc numai atunci cand nu se mai pot produce tasari mari. -nrocamentele se compun din bucati masi%e de piatra dura. 4le au o marime determinata de actiunea curentului. Se arunca de pe mal sau de pe %as. $u este posibila pastrarea &ormelor proiectate prin sectiuni si de aceea cantitatea de materiale utilizata este mai mare decat cea pre%azuta. Cand se intrebuinteaza ca &undatie pentru alte elemente de constructie( se tinde sa se e&ectueze o buna asezare a pietrelor coltoase sub apa. Daca se intrebuinteaza ca protectie impotri%a spalarilor( anrocamentele trebuie sa ramana a&anate si sa cedeze. -nrocamentele au dat bune rezultate la lucrarile pentru consolidare malurilor putin inclinate. Plantatiile %ii din salcie pro%oaca depuneri alcatuind o aparare e&icienta contra spalarilor. 4le indicatre atata timp cat nu stingheresc sectiunea de scurgere. De aceea plantatiile de salcii in albia ma'ora se supra%egheaza si se taie la %reme. 4ste important de a alege bine speciile si de a se stabili posibilitatea lor de adapatare. Scheletul din pari batuti in pamant( cu grosimi de ! pana la / cm si lungimi de 0(50 pana la /( 0 m( asezatila distante de 0(20 pana la 0( 0 m( este impletit cu ramuri lungi taiate proaspat( &lexibile( care pot sa in%erzeasca. Se &ixeaza bine intern sau se apara bine piciorul cu anrocamente. Pentru prote'area taluzurilor deasupra ni%elului apelor mici( se aseaza un strat cu o grosime de 0(/0 pana la 0(20 m din nuiele sau &ascine( uni&orm intinse si &ixate de teren sau se apara bine piciorul cu anrocamente. Pachetele de nuiele se &olosesc la executarea lucrarilor de diguri de mare rezistenta in apele adanci si repezi. Pachetele de nuiele cu o grosime de 0(! pana la /m( se aduc plutind pe apa. Partea dinainte si dinapoi este &ixata prin suluri. Deasupra apei se prote'eaza cu anrocamente( pereuri sau suluri de nuiele.

Societatea Comerciala DIMEX 2000 COMPANY S.R.L.

PROCEDURA TEHNICA
EXECUTIA LUCRARILOR DE APARARI DE MALURI
Cod PTE$0%&

Editia ! Re"i#ia !

Pa'. / di( & Saltelele de &ascine sunt corpuri de &ascine in &orma dreptungiulara( cu inaltimi de 0(! pana la /( m si cu lungimi si latimi %ariabile. 4le se utilizeaza( in general( la adancimi mari si in apele care au un curent relati% slab( pentru consolidarea supra&etelor mari de pe &undul cursului pentru a opri slab( pentru consolidarea supra&etelor mari de pe &undul cursului pentru a opri eroziunea &undului in punctele atacate de curent si pentru a o&eri o supra&ata de plutire si repartizare a greutatii lucrarilor de aparare in terenurile curgatoare. Se executa pe eso&oda'ele de lansare )planuri inclinate* de pe tarm( de pe pontoane sau de pe plute. Saltelele intrebuintate in porturile romanesti dunarene( cu grosimea de / m sunt alcatuite din sase straturi de &ascine. Salteaua este remorcata la locul lucrarii si &ixata in cele patru colturi cu barci de ancora'. ,estarea se &ace din amonte spre a%al( tinandu"se seama ca( in orice caz( salteaua nu poate &i tinuta multa %reme in stare de plutire din cauza aderarii argilei pe nuiele. Cilindrii de &ascine sunt corupuri in &orma de suluri( cu un diametru de 0.2 pana la / m si cu o lungime de 2( pana la /0 m. Sunt alcatuiti dintr"un in%elis de nuiele sau &ascine( a%and la mi'loc o umplutura de piatra sparta sau de prundis. Se executa la locul lucrarii( pe mal sau pe pontoane. Lansarea se &ace prin aruncare. 0mpletiturile de sarma umplute cu piatra ser%esc la acoperirea lucrarilor longitudinale si a epiurilor. Cosurile din impletitura de sarma )gabioanele* sunt alcatuite dintr"o manta paralelipipedica din impletituara de sarma. Dimensiunile se adapteaza scopului utilizarii si lucrarii. Din cauza ca se umplu la &ata locului cu prundis( aceste impletituri se pot executa numai la uscat sau la o mica adancime de apa. Sacii de sarma impletita au partea interioara captusita cu iuta si se pot utiliza numai acolo unde sunt sigure depunerile imediate. Saltelele de sarma impletita se &olosesc &ie pentru consolidarea supra&etelor mari orizontale( &ie putin inclinate( expuse cotinuu si in mare masura actiunii curentului. Pe impletitura de sarma cu ochiuri de /0 cm se pun pietre de / cm( se acopera cu o a doua impletitura si apoi cele doua impletituri se leaga intre ele. '.2 TIPURI DE LUCRARI( -pararile si consolidarile de maluri au ca scop apararea malurilor de spalari sau de prabusiri( precum si &ormarea de noi maluri pe linia de regularizare. 4lementul de &undatie sau de srpi'inire( adica piciorul taluzului( trebuie sa &ixeze partile malului care se gasesc in permanenta sub apa( sa prelungeasca lucrarea de aparare a malului pana la &und si totodata sa impiedice alunecare partilor din lucrarea de aparare a malului care se spri'ina pe elementul de &undatie. Lucrarea propriu"zisa de aparare a malului trebuie sa apere malul contra actiunii de erodare si de antrenare a curentului de apa( contra prundisului care aluneca peste taluz( contra corpurilor plutitoare si contra ghetei( precum si contra apelor subhterane sau sub presiune care ies din taluz. Pentru siguranta constructiei cat si pentru realizarea ei economica se au in %edere anumite reguli constructi%e care se impun6 cand se construieste numai o aparare de mal( noua linie a malului se a&la pe linia malului existenta cand noua linie a malului di&era de malul existent( &ie in plan( &ie in inaltime( se costruieste un nou mal. ambele( prin modi&icarea sectiunii cursului de apa( pot de%eni lucrari de ingustare. daca dupa executarea consolidarii malului nu se mai produc schimbari importante( elementul de &undatie poate &i rigid( trebuind sa reziste numai &ortei de antrenare si actiunii debitului tarat. daca se mai pot produce modi&icari importante pe langa care ia nastere si un debit solid mai important( elementul de &undatie trebuie sa &ie elestic si adapatabil 7 el nu trebuie sa se des&aca de lucrarea de aparare a malului si in acelasi timp( sa umple si sa asigure a&uerile.

Societatea Comerciala DIMEX 2000 COMPANY S.R.L.

PROCEDURA TEHNICA
EXECUTIA LUCRARILOR DE APARARI DE MALURI
Cod PTE$0%&

Editia ! Re"i#ia !

Pa'. % di( & sulurile( cilindrii de &ascine( pachetele de nuiele( saltelele( etc( se aseaza in permanenta sub ni%elul apelor mici. la masuratori se tine seama de alunecarile datorate miscarii &undului )sporuri*. elementul de &undatie si lucrarea de aparare a malului pot &i executate la uscat. pana la ni%elul apelor mi'locii sau pana la ni%elul apelor mari anuale( se executa o aparare mai usoara( in &unctie de &rec%enta si durata. apele mari de lunga durata sunt mai daunatoare decat apele mari de scurta durata( in special in cazul malurilor submerisibile. la cursurile de ape na%igabile se tine seama si de actiunea %alurilor. partile lucrarii de aparare din apropierea &undului sunt expuse la presiune si &recare. din aceasta cauza este necesara o constructie mai rezistenta( care depinde de granulatiea si de marimea debitului tatat pe &und. pe portiunile in aliniament sau putin curbate ale cursurilor de apa ambele maluri se consolideaza la &el( in timp ce pe portiunile puternic curbate( malul conca% se consolideaza mai puternic. la bancurile de prundis mobile se consolideaza in curba ambele maluri pana la adancimea maxima. dn cauza actiunii &ortei de antrenare( inclinarea sub apa trebuie sa &ie mai mica decat cea de pe uscat. din punct de %edere hidraulic si economic este indicate panta de /6/ pana la /62 in cazul taluzurilor mai inclinate se utilizeaza ziduri de spri'in. in curbe( malul interior este mai putin inclinat( iar cel exterior mai inclinat. se tine seama de miscare apei si a debitului solid in curbe.

8elul constructiei este determinat de materialele care sepot procura cu usurinta la locul intrebuintarii. Se iau ca exemplu constructiile care au dat rezultate bune( dar se %a %eri&ica si cantitatea de materiale necesare. Deoarece nu se pot stabili solicitarile multiple ale apararilor de mal( economiile &acute prin constructii usoare sunt anihilate de cheltuielile ridicate cerute de intretinere. La regularizarea cursurilor de apa se cauta ca noua linie a malurilor la apele mici( mi'locii si mari sa coincida cu malurile naturale care urmeaza sa &ie( e%entual( numai consolidate. Daca insa latimea albiei este prea mare( sectiunea se restrange prin lucrari speciale. Din cauza restrangerii latimii se pot produce modi&icari ale &undului. De aceea( parte dinspre cursul de apa a lucrarilor longitudinale se construieste ast&el incat sa poata ceda. ,aluzurile din spate trebuind sa se apere impotri%a apei care de%erseaza( se construiesc cu o inclinare mica. Deoarece se cauta sa se pro%oace depuneri in spatele lucrarii longitudinale( acestea nu se executa de la inceput cu inaltimea de&initi%a( ci se lasa unele parti sau goluri la inaltimea apelor mici sau medii. 0n scopul impiedicarii &ormarii unui curent continuu in spate( intre lucrarea longitudinala si mal se construiesc lucrari trans&ersale )tra%erse*. ,ra%ersele se incastreaza bine in malul %echi si in lucrarea longitudinala( iar partea din piciorul taluzului a%al se prote'eaza impotri%a a&uierilor. Pentru &ixarea depunerilor si impotmolirea ulterioara se &olosesc garduri din impletitura de nuiele( &ascine( pachete de &ascine( anrocamente si constructii %ii. 0n ceea ce pri%este acoperirea cu plantatii a lucrarilor longitudinale( se %or consulta cele spuse in legatura cu pereurile. Lucrarile trans%ersale )epiurile* se construiesc in &orma de diguri trans&ersale( incepand de la mal si continuand in cursul de apa( in scopul de a obtine latimea de albie dorita. 4le marginesc traseul teoretic al malurilor numai in puncte izolate. Campul intre doua epiuri este lasat liber si rmeaza sa se umple cu depuneri( in mod natural. Deoarece( mai ales in cazul cursurilor de apa cu debit solid( este di&icil sa se stabileasca in prealabil latimea de regularizare( epiurile prezinta a%anta'ul de a putea &i ulterior prelungite( scurtate( inaltate sau coborat.

Societatea Comerciala DIMEX 2000 COMPANY S.R.L.

PROCEDURA TEHNICA
EXECUTIA LUCRARILOR DE APARARI DE MALURI
Cod PTE$0%&

Editia ! Re"i#ia !

Pa'. & di( & Pragurile de &und sunt lucrari trans%ersale care micsoreaza inaltimea sectiunii de scurgere. 4le asigura in alcelasi timp( inaltimea &undului prin &ixare po&ilului longitudinal al liniei apei si al &undului. 4xista si praguri de &und care au creasta la ni%elul &undului( ast&el incat sa nu reduca inaltimea. Daca &undul nu este stabil( cursul de apa se imparte cu a'utorul pragurilor de &und in bie&uri( in interiorul carora ni%elul apei si al &undului coboara pana cand se stabileste echilibrul intre rezistenta &undului si &orta de antrenare a apei. Lucrarile de ingustare mobile si permeabile nu pot &i consideratre decat ca lucrari auxiliare( pentru a pregati si usura din punct de %edere economic executia lucrarilor de&initi%e. 4le au ne%oie de o asezare corecta( in care scop este ne%oie sa se obser%e in amanuntime scurgere debitului solid sau lichid. Durata lor este scurta deoarece( de cele mai multe ori( ele sunt construite din lemn. Cu cat %ariatia debitelor este mai mica( dar mai &rec%enta( cu atat e&ectul lor de impotmolire este mai mare. ). ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI Ma#a*er *e#era& " -proba si dispune di&uzarea spre santiere a prezentei proceduri. Ma#a*er pr %$+!ie,R.M.I " 9rmareste aplicarea si respectarea prezentei proceduri( numeste &actorii responsabili la ni%el de santiere. Se- .a#!ier " -sigura si coordoneaza apro%izionarea cu materii prime( utila'e( &orta de munca( supra%egherea din punct de %edere tehnic a productiei si calitatii lucrarilor( ia masuri ce se impun pentru respectarea prezentei proceduri. Se- p$#+! %e &$+r$ " 9rmareste executia propriu"zisa( respectarea speci&icatiilor tehnice( respectarea proceselor tehnologice si ia masuri pentru a obtine o lucrare de calitate. Re.p #.a/i& C.0. " 9rmareste respectarea prescriptiilor tehnice de executie in con&ormitate cu cerintele si reglementarile in %igoare( pre%enirea producerii de&icientelor de ordin calitati%( aprecierea competenta a ni%elului calitati% a lucrarilor executate( a importantei de&icientelor i%ite( a cauzelor care le"au generat( %eri&icarea modului in care maistri( se&i de lot( se&i de santier executa obligatiunile ce le re%in pe linia asigurarii calitatii lucrarilor( a controlului pe linie ierarhica( semnaleaza conducerii intreprinderii anomaliile pe linie de calitate a lucrarilor. 1. INREGISTRARI 2 FORMULARE Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor: "Proces %erbal &aza determinanta . "Proces %erbal lucrari ascunse . "Proces %erbal receptie pe &aze de executie .