INTRODUCERE

In doctrina dreptului administrativ, administratia publica a primit multiple

definitii, insa ceea ce se regaseste in mod constant in cuprinsul acestora este faptul ca
menirea principala a administratiei publice este reprezentata de satisfacerea interesului
general si a binelui public
1
Diversitatea de definitii date administratiei publice implica asa
cum era de asteptat si definitia notiunii de act administrativO definitie care precizeaza
trasaturile actului administrativ, asa cum reiese din cartea semnata de !erginia !edinas,
este urmatoarea" #$ctul administrativ este forma %uridica principala de activitate a
administratiei publice, care consta intr&o manifestare de vointa e'presa, unilaterala si
supusa unui regim de putere publica, si totodata consta in controlul de legalitate al
instantelor %udecatoresti, care emana de la autoritati administrative sau de la persoane
private, prin care se nasc, modifica sau sting drepturi si obligatii corelative#
(

)egea contenciosului administrativ numarul **+,(--*

.
propune o largire a sferei
de intindere a acestei notiuni, aratand in art(, alin /10, lit c0 ca sunt asimilate actelor
adminstrative si contractele inc1eiate de autoritatile publice care au ca obiect punerea in
valoare a bunurilor proprietate publica, e'ecutarea lucrarilor de interes public, prestarea
serviciilor publice,ac1izitiile publice si alte contracte administrative prevazute in legi
speciale, iar potrivit art(, alin /(0, sunt asimilate actului administrativ unilateral si
refuzul ne%ustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, ori
faptul de a nu raspunde solicitantului in termen
2upunerea administratiei publice ierar1iei normelor %uridice nu semnifica altceva decat
principiul legalitatii3rincipiul acesta reprezinta pilonul pe care se spri%ina si se edifica
intregul sistem administrativ al unui stat de drept)a randul ei, sintagma#stat de drept#
semnifica legatura dintre doua dimensiuni ale oricarei societati organizate politic" statul
care presupune puterea si dreptul care inseamna supunere fata de prescriptiile sale
Legalitatea actului administrativ
)egalitatea reprezint4 elementul central al regimului %uridic al actului administrativ
5in6nd cont de ierar1ia normelor %uridice 7i de principiul suprema8iei Constitu8iei 9n
raport cu toate celelalte acte din sistemul legislativ, rezult4 c4 la emiterea unui act
administrativ trebuie s4 se 8in4 cont 9n primul r6nd de dispozi8iile Constitu8iei
+
$ctul
administrativ trebuie s4 fie 9n acord 7i cu legea, at6t din punct de vedere a categoriilor de
acte normative incluse 9n sintagma lege, c6t 7i din punct de vedere al prescrip8iilor legii 9n
ceea ce prive7te forma, fondul 7i limitele competen8ei organului care emite actul
administrativ
1
!erginia !edinas, Drept administrative, editia a !&a, Universul :uridic, (--;, <ucuresti, p;
(
!erginia !edinas, Drept administrative, editia a !&a, Univerul :uridic, (--;, <ucuresti, p=(
.
)egea nr **+,(--+ a contenciosului administrative / >O nr 11*+ din ? decembrie (--+0
+
Rozalia $na )azar, )egalitatea actului administrative, $ll <ec@, (--+, <ucuresti, p++
1
Contenciosul administrativ este declan7at printr&o ac8iune direct4 at6t asupra actului
administrativ propriu&zis, c6t 7i asupra actului administrativ asimilat
Contenciosul administrativ este definit ca fiind activitatea de solu8ionare de c4tre
instan8ele de contencios&administrativ a litigiilor 9n care cel pu8in una dintre p4r8i este 7i
autoritate public4, iar conflictul s&a n4scut fie din omiterea sau 9nc1eierea, dup4 caz, a
unui act administrativ, fie din nesolu8ionarea 9n termenul legal ori din refuz ne%ustificat de
a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim
$rt 1 alin/10 din )egea nr **+,(--+ prevede c4 AOrice persoan4 care se
consider4 v4t4mat4 9ntr&un drept al s4u ori 9ntr&un interes legitim, de c4tre o autoritate
public4, printr&un act administrativ sau prin nesolu8ionarea 9n termenul legal a unei cereri,
se poate adresa instan8ei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului,
recunoa7terea dreptului pretins sau a interesului legitim 7i repararea pagubei ce i&a fost
cauzat4# Interesul legitim poate fi att privat, ct i public.
3otrivit art= din )egea contenciosului administrativ, pot fi supuse controlului de
legalitate actelele administrative, tipice sau asimilate Numai 9n acest cadru procesual
instan8a este 9nvestit4 s4 analizeze e'isten8a unei atingeri aduse unui drept ori unui interes
legitim , nefiind de conceput o cerere de c1emare 9n %udecat4 prin care s4 se solicite
constatarea sau recunoa7terea dreptului sau interesului legitim, independent de e'isten8a
unei practici administrative v4t4m4toare
2tatului de drept 9i este caracteristic principiul legalit48ii, ordinea de drept este
asigurat4 de obligativitatea legiiBorma scris4 a actelor administrative este cerut4 pentru a
se putea duce la 9ndeplinire 7i pentru a se verifica legalitatea lui, iar 9n caz de litigiu s4 se
poat4 face proba actului 7i cuprinsului s4u
*
3ersona%ul c1eie al statului de drept este
%udec4torul c1emat s4 decid4 dac4 autoritatea public4 a ac8ionat 9n limitele competen8ei
recunoscute prin lege 7i dac4 persoanele fizice sau %uridice 7i&au 9ntemeiat ac8iunea lor pe
drepturi subiective sau interese legitime
O tem4 de actualitate privind emiterea actelor administrative, o reprezint4 rela8ia
dintre legalitate 7i oportunitate Oportunitatea vizeaz4 conformitatea actului administrativ
cu scopul legii )egalitatea este elementul central al regimului %uridic al actelor
administrative 7i e'prim4 conformarea acestora cu legea
C
3ornind de la ideea c4 actele
administrative sunt acte de realizare a legii, 9nseamn4 c4 ele trebuie s4 fie, 9n primul r6nd,
9n deplin4 concordan84 cu actul normativ suprem, c6t 7i cu realitatea 9n care se aplic4
E'ercitarea dreptului de apreciere se face cu respectarea principiului legalit48ii, nefiind
valabil un act oportun dar ilegal
*
Corneliu >anda, Cezar >anda, 2tiinta administratiei, editia a III&a, Universul :uridic, (--=,
<ucuresti, p1(*
C
$ntonie Iorgovan, Ion >oraru, Dorel >ustatea, )egalitatea actelor administrative, Editura 3olitica, 1;=*,
<ucuresti, p++
(
In doctrina, Clasificarea Actelor Administrative, se regaseste in mai multe
variante, efect firesc al conceptiilor diferire asupra continutului si sferei administrative,
implicit al administratiei de stat
?
$ltfel spus, actele administrative prezinta o mare
varietate, tinand seama de diversitatea de situatii si de relatii sociale in care sunt anga%ate
organele administratiei publice
=
1. Dupa natura juridica, acestea pot fi"
a acte administrative de autoritate /sau acte administrative de putere publica0 $ceste
acte se adopta sau se emit de o autoritate publica /legislativa, e'ecutiva, %udecatoreasca0
in mod unilateral, pe baza si in vederea e'ecutarii legii, in scopul nasterii, modificarii sau
stingerii unor raporturi %uridice
;
b acte administrative de gestiuneD aceste acte se inc1eie de serviciile publice
administrative cu persoanele fizice si %uridice, si privesc buna gestionare a domeniului
public, al statului sau al unitatilor administrativ & teritoriale /%udet, municipiu, oras,
comuna0, dar si a domeniului privat al statului sau al unitatilor administrativ&teritoriale
$ceste acte sunt bilaterale, cuprinzand doua manifestari de vointa /a serviciului public
administrativ si a unei persoane fizice sau %uridice0
c acte administrative %urisdictionaleD acestea se emit, in mod unilateral, de autoritatile de
%urisdictie administrativa, abilitate de lege, si rezolva conflicte aparute intre servicii
publice si particulari
2.Dupa competenta materiala, pot e'ista"
a acte administrative cu caracter generalD aceste acte se adopta sau se emit de autoritatile
administratiei publice care au competenta materiala generala Din aceasta categorie fac
parte" decretele 3resedintelui Romaniei, 1otararile si ordonantele Euvernului,etc
b acte administrative de specialitate D aceste acte sunt emise de organele administratiei
publice centrale de specialitate si de autoritatile administratiei publice locale de
specialitate.
3.Dupa gradul de intindere al efectelor juridice, actele administrative sunt"
a acte administrative normative, care produc efecte cu caracter general si impersonal
/decrete ale 3resedintelui Romaniei, 1otarari si ordonante ale Euvernului,
instructiuni, regulamente si altele asemenea ale ministrilor si ale conducatorilor
celorlalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate, 1otararile
consiliilor %udetene si locale, precum si unele ordine ale prefectilor si dispozitii
ale primarilor0
?
Tudor Draganu, $ctul de drept administrativ, Editura 2tiintifica, <ucuresti, 1;*;, p=.
=
Dumitru <rezoianu, Drept administrative roman, Editura $ll <ec@, colectia Curs Universitar, <ucuresti,
(--+, pagina C1
;
>ircea 3reda, Drept administrativ, 3artea Eenerala /revazuta si actualizata), Editura )umina )e', (--+,
pagina 1=.
.
bactele administrative individuale, care produc efecte numai cu privire la persoanele
fizice ori %uridice determinate Dupa continutul efectelor, actele administrative
individuale pot fi"
F acte prin care se stabilesc drepturi sau obligatii determinate pentru subiectul
caruia i se adreseaza - eliberarea unora dintre ele depinde de aprecierea
autoritatii emitente, in sc1imb emiterea altora este obligatorie, daca sunt
indeplinite conditiile legii
F actele de atribuire a unui statut personal - recunosc o activitate anterioara a
persoanelor in favoarea carora se emit si se confera un comple' de drepturi, in
conditiile cerute de lege, de e'emplu" o diploma de absolvire, un permis de
conducere, o decizie de pensionare
F actele de aplicare a constrangerii administrative - se caracterizeaza prin
faptul ca instituie constrangerea administrativa sub forma sanctiunii, de
e'emplu procesul&verbal de constatare si de sanctionare a unei contraventii
F actele administrative cu caracter jurisdictional - sunt actele administrative
tipice, intotdeauna motivate, care, in cazuri riguros determinate de lege,
solutioneaza cu forta de adevar legal si dupa o procedura bazata pe principiile
independentei si contradictorialitatii, litigii aparute la nivelul administratiei
active
Importanta distinctiei intre actele administrative normative si actele administrative
individuale, consta in faptul ca niciodata actele individuale nu pot incalca actele
normative
1-
c actele administrative cu caracter intern, sunt cele care se aplica in interiorul unui organ
al administratiei publice, producand efecte doar fata de personalul acestuia, functionari
publici sau anga%ati contractuali, fiind vorba despre acte numite regulamente de ordine
interioara sau circulare
1-
Dumitru Brezoianu, Drept administrativ roman, Editura $ll <ec@, colectia Curs Universitar, <ucuresti,
(--+, pagina C1&?+
+
Condiiile de admisiilitate a aciunii !n contencios administrativ"
& actul atacat s4 fie un act administrativD
& v4t4marea unui drept sau unui interes legitim, recunoscut de lege 9n favoarea
reclamantuluiD
& actul atacat s4 emane de la o autoritate public4D
& efectuarea procedurii administrative prealabile
Controlul e'ercitat de instantele %udec4toresti este una dintre categoriile de control
al activitatii administra8iei publice, alaturi de controlul e'ercitat de 3arlament, direct sau
prin intermediul unor organe specializate si de controlul e'ercitat de autorit48i ale
administra8iei publice
Categorii de acte supuse controlului de legalitate pe calea contenciosului
administrativ
Actul administrativ unilateral #act administrativ tipic$
$ctul administrativ este definit de art ( alin /10 litera c0 ca fiind o manifestare
unilaterala de voin84 a unei autorit48i publice, cu caracter individual sau normativ, 9n
scopul de a da na7tere, a modifica sau a stinge drepturi si obliga8ii, 9n regim de putere
public4, 9n vederea e'ecut4rii ori a organiz4rii e'ecut4rii legii
$ctul administrativ unilateral este forma principal4 de activitate a autorit48ilor
publice 7i se bucur4 de prezum8ia de legalitate, prezum8ia de autenticitate 7i prezum8ia de
veridicitate, tr4s4turi care constituie fundamentul caracterului e'ecutoriu
Caracterul unilateral al manifest4rii de voin84 se p4streaz4 7i 9n cazul 9n care actul
administrativ este emis 9n comun de mai multe autorit48i publice, fiind vorba despre o
voin84 concordant4 e'primat4 9n regim de putere public4, 9n vederea e'ecut4rii ori a
organiz4rii e'ecut4rii legii, iar nu de un acord de voin84, cu scopul de a da na7tere, a
modifica sau a stinge drepturi 7i obliga8ii reciproce
$rt *( din Constitutia Romaniei 7i )egea contenciosului administrativ nu fac
distinc8ie 9ntre actele administrative individuale si cele normative, astfel 9nc6t ambele
categorii de acte administrative pot forma obiect al ac8iunii 9n contencios administrativ
$ctul administrativ& normativ cuprinde reglement4ri formulate abstract, cu
caracter obligatoriu pentru un num4r nedeterminat de subiecte de drept sau situa8ii care se
9ncadreaz4 9n ipoteza normei pe care o instituie, determinate fiind numai criteriile pentru
stabilirea sferei destinatarilor, iar nu fiecare beneficiar 9n parteGn analiza naturii %uridice a
unui act administrativ, esen8iale sunt efectele %uridice pe care le produce, natura m4surilor
dispuse 9n con8inutul s4u, iar nu forma sau denumirea
$ctul administrativ trebuie delimitat de adresele, preciz4rile sau circularele care
nu fac dec6t s4 e'pun4 o opinie, un punct de vedere, f4r4 a modifica ceva 9n ordinea
%uridic4 e'istent4, sau aduc la cunostin8a destinatarilor un fapt sau o decizie
administrativ4
Nu trebuie ignorat4 9mpre%urarea c4 autorit48ile publice nu sunt angrenate numai
9n raporturi de drept administrativ, ci 7i 9n raporturi %uridice apar8in6nd altor ramuri de
drept / dreptul constitu8ional, dreptul civil, dreptul muncii, dreptul familiei etc0
*
$ctele %uridice care dau na7tere, modific4 sau sting un astfel de raport %uridic nu
sunt acte administrative& de e'emplu, dispozi8ia primarului, de desfacere a contractului de
munca al unei persoane anga%ate in cadrul aparatului propriu de specialitate, f4r4 a avea
calitatea de func8ionar public, poate fi contestat4 pe calea procedural4 proprie litigiilor de
munc4D dispozi8ia prin care primarul, 9n calitate de reprezentant al municipiului, dispune
restituirea unui imobil in baza unei 1ot4r6ri %udecatore7ti prin care a fost admis4 o ac8iune
civil4 9n revendicarea unui imobil inclus in domeniul privat al municipiului, care a avut
calitatea de p6r6t, este un act de e'ecutare de bun4&voie a 1ot4r6rii %udec4tore7ti conform
art .?1,1 Cprciv
%efuzul rezolv&rii unei cereri # act administrativ asimilat$
C1iar dac4 nu este un act administrativ tipic, nesolu8ionarea 9n termenul legal a
unei cereri /t4cerea organului administrativ0, ca 7i refuzul unui organ al administra8iei de
stat de a emite un act administrativ de7i trebuia s4 o fac4 produc efecte %uridice 9ntocmai
ca 7i actele administrative propriu&zise De aceea, aceste inac8iuni ale administra8iei prin
care se produc pre%udicii unor persoane sunt asimilate actelor administrative, put6nd face
obiectul unui control pe cale contenciosului administrativ.
)egea nr **+,(--+ reglementeaz4 2 categorii de acte administrative asimilate"
refuzul unei autoritati publice de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un
interes legitim, conform art ( alin/(0 din lege 7i contractele administrative, potrivit art (
alin1 litera c
Refuzul unei autorit48i publice de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la
un interes legitim, la r6ndul s4u, 9mbrac4 urm4toarele forme"
o Refuzul e'plicit sau manifest& refuzul ne%ustificat de a solu8iona o cerere,
const6nd 9n e'primarea e'plicit4, cu e'ces de putere, a voin8ei de a nu
rezolva cererea / art( alin1 litera i, teza I0
o Refuzul ne%ustificat asimilat& nepunerea 9n e'ecutare a actului
administrativ emis ca urmare a solu8ion4rii favorabile a cererii sau, dup4
caz, a pl6ngerii prealabile / art( alin1 litera i teza a II&a0
o T4cerea administra8iei& nesolu8ionarea 9n termenul legal a unei cerere,
definit4 ca faptul de a nu r4spunde solicitantului 9n termen de .- de zile
de la 9nregistrarea cererii, dac4 prin lege nu se prevede alt termen/ art(
alin1 litera 10
Nu are caracter ne%ustificat refuzul eliberarii unei adeverinte cu o anume
formulare, dorita de petent, sau refuzul eliberarii unei autorizatii de construire daca
solicitantul nu detine intreaga documentatie prevazuta in acest sens de ) *-,1;;1
Un refuz de rezolvare a unei cereri, supus cenzurii instan8ei de contencios
administrativ, presupune ca 9ntre peti8ionar 7i autoritatea c4reia i se adreseaz4 cererea s4
e'iste un raport de drept administrativ, iar cererea s4 se refere la drepturi 7i obliga8ii care
s4 fac4 parte din obiectul unui astfel de raport %uridic
In practica instan8elor de contencios administrativ s&a conturat concluzia c4 9n
analizarea Arefuzului ne%ustificat# trebuie clarificat4 natura dreptului recunoscut de lege,
la care se refer4 cererea, 9n sensul c4 se 9ncadreaz4 9n aceast4 prevedere legal4 ac8iunile
care decurg din refuzul ne%ustificat de rezolvare a unei cereri privind un drept ce intr4 9n
con8inutul unui raport de drept administrativ, nu 7i al unui raport %uridic civil
C
Bace parte din aceasta ultima categorie, de e'emplu, refuzul structurilor
specializate in v6nzarea locuintelor de a inc1eia contractul de v6nzare& cump4rare,
considerat o ne9ndeplinire a unei obliga8ii Ade a face# si dedus %udec48ii in fa8a instan8elor
civile, de drept comun
Refuzul, considerat ne%ustificat, de punere 9n e'ecutare a unei 1ot4r6ri
%udec4tore7ti civile nu intr4 9n sfera de reglementare a )egii contenciosului administrativ,
9ntruc6t din interpretarea sistematic4 a prevederilor acesteia rezult4 c4 refuzul rezolv4rii
unei cereri , ce poate face obiect al unei ac8iuni 9n contencios administrativ, prive7te
numai cererile de emitere a unui act administrativ ori de eliberare a unui certificat,
adeverin84 ori alt 9nscris
3otrivit art .?1,1 din Codul de procedur4 civil4, 9n cazul 9n care debitorul nu
e'ecut4 de bun4voie obliga8ia stabilit4 prin 1ot4r6rea unei instan8e sau printr&un alt titlu,
aceasta se aduce la 9ndeplinire pe calea e'ecut4rii silite, prin procedura reglementat4 de
Cartea ! din Codul de procedur4 civil4 / art .?1,1& art *=-,*03rocedura aplicabila in
cazul nerezolv4rii unei cereri 9n termenul legal, in sensul art( alin/10 lit 10 / t4cerea
administra8iei0, trebuie analizat4 in raport cu dispozitiile OUE nr(?,(--., privind
procedura aprob4rii tacite 3entru situa8iile ce intr4 sub inciden8a procedurii aprob4rii
tacite, definite de art(&. din actul normativ mentionat, normele speciale cuprinse in OUE
(?,(--. , av6nd caracter derogatoriu fata de normele generale ale )egii nr **+,(--+,
urmeaz4 a fi aplicate cu prioritate
3rocedura aprob4rii tacite se aplic4 tuturor autoriza8iilor emise de autorit48ile
administra8iei publice, cu e'cep8ia celor emise 9n domeniul activit48ilor nucleare, a celor
care privesc regimul armelor de foc, muni8iilor 7i e'plozibililor, regimul drogurilor 7i
precursorilor, precum 7i a autoriza8iilor din domeniul siguran8ei na8ionale
Distinc8ia prezint4 o mare relevan84 nu numai din punctul de vedere al normelor
de procedur4 aplicabile, ci 7i din perspectiva definirii actului administrativ asimilat,
pentru c4 t4cerea administra8iei constituie un refuz 9n regimul )egii nr **+,(--+, dar
valoreaz4 acceptare 9n domeniile supuse OUE (?,(--.
Contractul administrativ #act administrativ asimilat$
Contractele administrative sunt definite de art( alin1 litera c drept acele
contracte 9nc1eiate de autorit48ile publice care au ca obiect" punerea 9n valoare a
bunurilor proprietate public4D e'ecutarea lucr4rilor de interes publicD prestarea serviciilor
publiceD ac1izi8iile publice
2unt acte %uridice bilaterale, cu caracter oneros, const6nd 9ntr&un acord de voin84
9ntre o autoritate public4 7i un particular , dar fiind vorba despre acte supuse unui regim
de drept public, caracterizat prin preeminen8a interesului public, p4r8ile trebuie s4 accepte
clauze reglementare, stabilite prin lege sau prin alte acte normative, emise 9n limitele
legii
$stfel, autoritatea public4 poate modifica sau rezilia unilateral contractul, c6nd
atare m4sur4 este impus4 de interesul public, c6nd particularul nu&7i e'ecut4 obliga8iile
contractuale, 9n mod culpabil, sau c6nd e'ecutarea contractului devine prea
9mpov4r4toare pentru particular
?
3articularul nu poate ceda unei alte persoane drepturile sau obliga8iile ce decurg din
contract dec6t cu aprobarea autorit48ii contractante
Gn cazul contractelor administrative, instan8a poate fi 9nvestit4 cu litigii care
privesc at6t fazele premerg4toare 9nc1eierii unui contract administrativ, c6t 7i 9nc1eierea,
modificarea, interpretarea, e'ecutarea 7i 9ncetarea contractului administrativ
Obiectul acestui tip de ac8iuni 9n contencios administrativ poate fi identificat prin
corelarea prevederilor art= alin ( cu prevederile art 1= alin. din )egea nr**+,(--+ 7i
cu normele de drept comun aplicabile 9n materie contractual4, 9n m4sura 9n care acestea
sunt compatibile cu raporturile de drept administrativ, caracterizate de principiul
priorit48ii interesului public, c4ruia i se subordoneaz4 principiul libert48ii contractuale
Gn consecin84, ac8iunea 9n contencios administrativ poate avea ca obiect" anularea total4
sau par8ial4 a contractului administrativ, rezilierea acestuia, obligarea autorit48ii publice
s4 9nc1eie contractul la care reclamantul este 9ndrituit, obligarea uneia dintre p4r8i la
9ndeplinirea unei anumite clauze contractuale, suplinirea consim84m6ntul unei p4r8i, c6nd
interesul public o cere, obligarea p4r8ii la plata unor desp4gubiri pentru daunele materiale
7i morale produse din culpa sa
Relatia dintre legalitatea si oportunitatea actelor administrative este una comple'a, desi
nu se e'clud si nu se subsumeaza reciproc, interferenta dintre acestea duce insa la
asigurarea celor mai bune conditii de emitere si de realizare a unui act valabil adecvat
situatiei dateEste posibil ca un act administrativ care a fost emis cu respectarea
principiului legalitatii sa fie inoportun pentru interesele comunitatii fata de care va
produce efecte sau nu, in situatia inversa, un act oportun, care prin masurile preconizate
sa indeplineasca o nevoie a societatii sa fie nelegal/ de e'emplu a fost emis cu
nerespectarea formei si a procedurii prevazute de lege0 2olutia cea mai buna este in mod
evident aceea in care actul administrativ este legal si oportun)egalitatea sa evoca faptul
ca actul corespunde literei legii, iar oportunitatea conformitatea sa cu spiritul legii
Instantele %udecatoresti pot constata ilegalitatea unui act administrativ normativ numai pe
calea e'ceptiei de ilegalitate, inlaturandu&l din solutionarea procesului respectiv In sensul
posibilitatii anularii oricarui act administrativ, inclusiv normativ, indiferent de organul
emitent, s&a pronuntat profesorul $ntonie Iorgovan, care a sustinut ca, in baza )egii
contenciosului administrativ, %udecatorul urmeaza sa identifice conditiile generale de
legalitate, pe considerente de oportunitate
11
11
>ircea 3reda si Constantin !oinescu, Drept administrativ - partea generala, <ucuresti,
1;;(, pag =-
=