PROIECT

pentru absolvirea examenului pentru certificarea competenelor

profesionale
Specializarea : Electrotehnic
Calificarea : TEHNICIAN N INSTALAII ELECTRICE
Nivelul 3 de calificare






2012




TEMA PROIECTULUI:

SISTEME ANTIEFRACTIE












CUPRINS



ARGUMENT

Capitolul I Sisteme Antiefractie Caracteristici Tehnice si Functionale

1.1 Definitie

1.2 Componentele de baza a unui sistem antiefractie


1.3 Detectia antiefractie

1.4 Arhitectura sistemelor de securitate

1.5 Comunicatie intre componentele sistemului si centrala

Capitolul II- PROGRAMAREA SISTEMELOR DE SECURITATE

2.1. Elaborarea procedurilor de operare a sistemului in functie de
procedurile interne ale clientului

2.2 Programarea propriu-zisa

2.3 Reguli privind realizarea calcului energetic

2.4 Tipuri de detectoare. Aplicatii si limitari

Norme de securitate si sanatate a muncii in exploatarea si intretinerea
sistemelor antiefractie











ARGUMENT

Securitatea in acceptiunea generala este o necesitate primara a
individului extinsa la diferite nivele organizationale. Una din
modalitatile de asigurare a functiilor continute de conceptual generic de
securitate este oferita de sistemele electronice de securitate. Ca
f unct i onal i t at e pr i mar a, un si st em de secur i t at e poat e f i def i ni t ca
un ansambl u de di spozi t i ve ce det ect eaza si semnal i zeaza o
i nt r uzi une sau o st ar e de per i col asoci at a i nt r ar i i neaut or i zat e i n
spat i ul pr ot ej at . Dezvol t ar ea capaci t at i i de prelucrare a informatiilor
precum si a tehnologiilor de comunicatie au extins functiunile primare
ale sistemului de securitate astfelincat, in prezent, pot fi monitorizate
mai multe tipuri de evenimente ce descriu o situatie potentiala de pericol
(ex. alarmele de tiptehnic sau medical). Domeniul de aplicatie este extrem
de vast: de la aplicatii rezidentiale la sisteme profesionale de inalta
securitate. Infunctie de particularitatile obiectivului protejat ( cu referire
deosebita la valorile ce trebuiesc protejate) gradul de complexitate alunui
sistem poate varia foarte mult, insa principiile care stau la baza unui
sistem electronic de securitate sunt aproape intotdeauna aceleasi.
Asigurarea securitatii nu este apanajul exclusiv al sistemelor de securitate
electronica; pentru realizarea acestui deziderateste necesara imbinarea
urmatoarelor elemente:
Real i zar ea det ect i ei
Eval uar ea al ar mei
Intarzierea actiunii intrusului prin masuri de securitate mecanice
Asigurarea interventiei (raspuns)

Acest ansamblu contine sisteme tehnice si umane. Pentru o eficienta
corespunzatoare a intregului lant este necesar capersonalul care
exploateaza sistemele precum si cel de interventie sa fie corespunzator
pregatit pentru a putea opera corect si alua decizii rapide in conditii extreme
de stres produse de aparitia unui eveniment



In atributiunile inginerilor de sisteme de securitate intra urmatoarele activitati:
Stabilirea procedurilor de instalare rezultate din particularitatile
obiectivului in conformitate cu proiectul de executie
Controlul executiei si coordonarea activitatii de punere in functiune
I dent i f i car ea necesi t at i l or cl i ent ul ui r ef er i t oar e l a
pr ocedur i l e de oper ar e a si st emul ui si def i ni r ea
cor espunzat oar e afunctiilor sistemului
Programarea sistemelor pe baza informatiilor rezultate din
proiectul de executie si din analiza efectuata la punctul c.
Elaborarea sintetica a procedurilor de exploatare specifice obiectivului
conform programarii sistemului de securitate
I nst r ui r ea per sonal ul ui de expl oat ar e si ver i f i car ea i nsusi r i i
i nf or mat i i l or pr ezent at e pr i n ef ect uar ea unor t est e
defunctionare
Supervizarea activitatii de mentenanta a sistemelor instalate.














CAPI TOLUL I
Sisteme Antiefractie Caracteristici Tehnice si
Functionale

Definitie

Sistemul de securitate fost proiectat pentru a asigura. cel mai mare grad de
flexibilitate accesibilitate.Sistemul de securitate are in componenta sa centrala ,
una sau mai multe tastaturi si diversi detectori si sirene
Un sistem de securitate este prevazut cu zone de detectie. Pentru fiecare zona se va
aloca un singur detector radio (de miscare, de geam spart, contact magnetic, etc.).
Cind un detector intra in alarma, aceasta stare va fi indicata la toate tastaturile LCD
din sistem prin afisarea unui mesaj de alarma corespunzator zonei respective la
display-ul LCD .

1.2 Componentele de baza a unui sistem antiefractie
Panoul de control si comanda (centrala antiefractie): este creierul sistemului dumneavoastra de
securitate. Acest panou inteligent determina starea detectoarelor, senzorior si contactelor
conectate la el. Mai mult, panoul poate activa diverse contacte in vederea declansarii sirenelor,
aprinderii luminilor sau controlului altor echipamente din locuinta ( aer conditionat, etc)
Panoul de control este prevazut cu transformator de alimetare a sistemului de securitate si cu
baterie de rezerva in cazul in care tensiunea de alimentare este intrerupta ( accidental sau
intentionat)
Unele panouri sunt prevazute cu asa numitul comunicator circuit care permite conectarea
panoului de alarama la liniile telefonice, in vederea anuntarii la distanta a alarmelor
Tastatura: Acest echipament constituie interfata intre utilizator is sistemul antiefractie. De
obicei tastaturile, prevazute cu LED-uri sau afisaje cu cristale lichide, arata starea sistemului,
indicand zona aflata in alarma, istoricul alarmelor aparute, diverse eventuale conditii de defect
in sistem. Totodata, tastatura permita controlul sistemul antiefractie: introducerea codului de
activare /dezactivare a sistemului de alarma ( armare/dezarmare) si a programarii
sistemului. De obicei la un panou de alarmare se pot cupla mai multe tastaturi ce pot fi instalate
prin casa in scopul unei mai usoare utilizari
Sirene/lampa stroboscopica: Sunt echipamente periferice de iesire care sunt utilizate in
alertarea locala atunci cand sistemul intra in stare de alarma.
Contacte magnetice: Aceste echipamente sunt de diferite forme, marimi si functiuni. Ele se
instaleaza la ferestre, usi si in orice obiect care poate fi mutat.
Contactele magentice sunt formate din 2 componente: magentul care se instaleaza pe partea
mobila a geamului sau usii si contactul trestie ( reed) propriuzis care se instaleaza in rama
geamului sau usii.
Din punct de vedere al instalarii se pot deosebi doua tipuri de contacte: cu montaj ingropata in
rama sau cu montaj aparent ( la suprafata ramei)

Detectoare de miscare: Echipamente care constau intr-un senzor de infrarosu ( in general)
asupra caruia radiatia infrarosie ( caldura) este concentrata cu ajutorul unor lentile speciale
montate pe detector ( asa precum lupa concentreaza razele soarelui). Detectorul seiszeaza
schimbarea de caldura din incaperea in care este montat. In acel moment el deschide un
contact aflat in supravegherea unei intrari electrice din panoul de alarmare. Se genreaza alarma.

Detectoarele de geam spart: Sunt multe tehnologii utilizate in sesizarea spargerii unui geam.
Totusi, una din cele mai populare sunt cele care aud spargerea geamului, spargere care are o
anumita gama de frecvente , specifice, sesizate de detector. Nu va faceti griji, detectoarele
furnizate de Rolf sesizeaza si spargerea geamurilor laminate si cele prevazute cu folie cu
ranforsari sau alte tipuri de geamuri utilizate.

Barierele cu infrarosu sunt formate din doua parti: un emitator si un receptor. Emitatorul emite
un fascicul de radiatie infrarosie, receptionata de receptor. Atunci cand bariera de radiatie este
intrerupta de vreun intrus, receptorul, care nu mai primeste semnal, sesizeaza panoul de
alarmare. Acesta declanseaza sirena de alarmare.





DETECTIA ANTIEFRACTIE
Real i zar ea det ect i ei unui eveni ment se bazeaza pe i dent i f i car ea si
masur ar ea unor par amet r i i di n medi u asoci at i evenimentului
respectiv. In general, operatiunea de masurare presupune o interactiune
intre doua sisteme, unul care contineparametrul ce urmeaza a fi masurat
iar celalalt fiind cel care realizeaza operatia de masurare. Interactiunea se
realizeaza fie princont act di r ect , f i e pr i n i nt er medi ul unui camp.
Apl i cat i i l e di n domeni ul si st emel or de secur i t at e ut i l i zeaza i n
pr ezent undeelectromagnetice si unde elastice dar nu este exclus ca in
viitor sa se dezvolte si tehnologii bazate pe alte principii.


In domeniul undelor mecanice sunt utilizate urmatoarele domenii de frecventa
- 4- 6 Hz - det ect oar e geof oni ce sau sei smi ce ( t er menul sei smi c
est e ut i l i zat i n mod f or t at deoar ece domeni ul de frecventa al unei
unde seismice este cuprins intre 1,5 si 3,5 Hz)
-Zeci - sute de Herti - detectoare de vibratii
1- 10 Khz - spectrul acustic utilizat de detectoarele de geam spart
40-80 Khz - detectoarele de miscare ultrasoniceIn domeniul undelor
electromagnetice:
-Banda 10,5 Ghz (lungime de unda aprox. 3 cm ) si banda 24 Ghz
(lungimea de unda aprox. 1 cm) - detectoare cumicrounde
-Domeniul de lungimi de unda 8-14m (radiatie infrarosie de joasa
frecventa - domeniul termic) - senzori pasivi ininfrarosu ( cu un varf la
9,4m)

In domeniul undelor electromagnetice:

Banda 10,5 Ghz (lungime de unda aprox. 3 cm ) si banda 24 Ghz
(lungimea de unda aprox. 1 cm) - detectoare cumicrounde
Domeniul de lungimi de unda 8-14m (radiatie infrarosie de joasa
frecventa - domeniul termic) - senzori pasivi ininfrarosu ( cu un varf la
9,4m)




1.4 ARHITECTURA SISTEMELOR DE SECURITATE


Elementele constitutive al e unui si st em de secur i t at e sunt : senzor i i ,
cent r al a, echi pament el e per i f er i ce al e cent r al ei , dispozitivele de
avertizare locala si dispozitivele de comunicare la distanta.
Senzorii sunt dispozitive ce preiau o informatie de tip stare de alarma.

Centrala est e o uni t at e de aut omat i zar e ce pr oceseaza i nf or mat i i l e
pr el uat e de l a senzor i i n f unct i e de st ar ea
si st emul ui (activat,dezactivat etc.). Rolul principal al oricarei centrale de
efractie este de a semnaliza (optic, acustic si/sau la distanta ) detectarea
unei intruziuni in spatiul protejat.Centrala este un automat programabil:
starea iesirilor depinde de starea intrarilor+starea sistemului. Iesirile pot
fi comenzipentru dispozitivele de semnalizare locala, porturi de comunicatie sau
iesiri pentru interconectarea cu alte dispozitive.

Echipamentele periferice ale centralei sunt modulele de expandare si interfetele de
comanda.Modulele de expandare au rolul de a extinde numarul de intrari
si/sau de iesiri ale centralei pentru configurarea unor sistemede capacitate
sporita.Interfetele de comanda (MMI - men machine interface), numite in
literatura de specialitate interfete om-masina au rolul de aper mi t e
ut i l i zat or i l or sa comande di f er i t e f unct i uni al e si st emul ui . Acest e
i nt er f et e pot f i cont act e cu chei a speci al a de securitate, tastaturi sau
cititoare de tag-uri de acces, biometrice etc.

Dispozitivele de avertizare locala pot fi optice, acustica sau opto-acustice
(mixte). Rolul acestor dispozitive este de a semnalizao stare de alarma.
Dispozitivele de avertizare la distanta sunt comunicatoare care utilizeaza canale de
comunicatie pentru a semnaliza o alarma laun di specer at de moni t or i zar e
si i nt er vent i e. Mul t e di n echi pament el e exi st ent e pe pi at a i ncl ud
i n cent r al a un por t de comunicatie, de regula pe linie telefonica. Un alt
tip de suport poate fi cel radio sau, mai nou, un port TCP/IP pentru
transmisiape suport internet.




Terminologie de specialitat

a ) Co n c e p t u l d e zona
Conceptul de zona prezinta doua semnificatii distincte: din punct de
vedere electric si d.p.d.v al arhitecturii sistemului desecuritate.Din punct
de vedere electric, zona reprezinta o intrare a centralei de alarma
semnalata ca entitate pe dispozitivele deafisare.Din punct de vedere sistemic,
zona reprezinta un spatiu bine delimitat care este protejat impotriva
efractiei.Comportamentul sistemului in cazul detectarii pe o zona (intrare)
a unui semnal de alarma este diferit, functie de tipull ogi c al zonei .
Cent r al el e exi st ent e pe pi at a au f i e t i pur i de zona pr edef i ni t e f i e
per mi t conf i gur ar ea de cat r e pr ogr amat or a comportamentului sistemului
in functie de necesitati. Cateva tipuri de zone sunt foarte uzuale in sistemele de
securitate:
Zona instantanee - este o zina care declanseaza instantaneu o
alarma. Zonele de 24 de ore declanseaza alarma indiferentde
faptul ca partitia din care fac parte este activata sau nu, in timp ce
zonele de 12 ore genereaza alarma numai in cazulin care partiti a
ce le contine este armata.
Zona temporizata - este o zona a carei activare genereaza o
temporizare interna a sistemului dupa care, in cazul in careacest a
nu est e dezact i vat , decl anseaza aut omat o al ar ma. Di n
zonel e t empor i zat e f ac par t e zonel e de
i nt r ar e/ i esi r e(entry/exit zone) care declanseaza temporizarea si
zonele de urmarire (EE Follower) care pastreaza temporizarea in
cazulin care aceasta a fost initiata de o zona de intrare/iesire sau
genereaza instantaneu o alarma daca zona e activata inaintede a se
activa temporizarea de intrare de catre o zona de intrare/iesire.
Aceste doua tipuri de zone temporizate se gasescamplasate pe caile
de acces catre MMI-urile sistemului.

Zone de panica-atac sunt zone instantanee de 24 de ore. De regula
in sistemele de securitate monitorizate, aceste zonedeclanseaza o
alarma silentioasa

Zona de sabot aj / def ect i une t ehni ca - sunt zone de 24 de
or e ut i l i zat e pent r u moni t or i zar ea secur i t at i i
si st emul ui (contactele antisabotaj ale dispozitivului, zonele de anti-
masking etc)

b ) Co n c e p t u l d e partitie (arie)
Partitia reprezinta o multime de zone care sunt activate sau dezactivate
simultan. Evident, si conceptul de arie/partitiereprezinta aceeasi dualitate
ca si conceptul de zona: din punct de vedere electric o arie reprezinta o
multime de zone fiziceconectate electric la centrala (intrari) care sunt
operate simultan de catre utilizatori, iar din punct de vedere sistemic
opar t i t i e est e o supr af at a mai mar e pr ot ej at a de si st emul de
secur i t at e a car ei f unct i onar e/ ut i l i zar e ar e car ac t er i st i ci comune
pentru toate zonele.


c ) C o d u r i
Codurile sunt cheile sistemului. Codurile permit identificare
utilizatorului in sistem si efectuarea de catre acesta defunctii cum ar fi:

Activare/dezactivare partitii (functia de baza a sistemului de securitate)

Omitere de zone. In anumite conditii este necesara omiterea (bypass) unei
zone in mod exceptional

Recunoastere/resetare alarme

Programare coduri utilizatori - programarea codurilor
utilizatorilor este o operatiune ce trebuie executata depersonalul
care exploateaza sistemul de securitate








Un sistem are mai multe tipuri de coduri, de exemplu:
Codul de instalator - are rolul de a permite accesul la functiile de
programare ale sistemului. In majoritatea cazurilor, codul
deinstalator permite de asemenea analiza jurnalului de evenimente din
memoria centralei.

Codul master - utilizator principal - activare, dezactivare, programare
coduri, omitere zone etc

Cod user (utilizator simplu) - armare, dezarmare, eventual omitere zone

Cod constrangere - este un tip special de cod user ce transmite la
dispecerat un mesaj de constrangere (atac) si este in folosit incazul
in care utilizatorul este fortat de adeseori sa dezactiveze sistemul de
securitate.

Cod cu dr ept ur i l i mi t at e ( numai i n act i var e si st em) - codul
per soanel or car e f ac ment enant a si t r ebui e sa act i veze
si st emul esecuritate la terminarea activitatii
1.5 Comunicatie intre componentele sistemului si central
Un sistem de securitate are in general urmatoarea arhitectura:



Exista mai multe tipuri de comunicatie in interiorul sistemului:a. comunicatie
intre senzori si centrala sau unitatile de expandare. Dupa cum am
aratat, decizia referitoare la starea dealarm se ia la nivel de detector,
ceea ce presupune o informatie pe 1 bit.Exista urmatoarele tipuri de
conexiuni zonei:
contact normal deschis (NO)
contact normal inchis (NC)
contact normal inchis cu rezistenta de cap de linie (EOL)
contact normal inchi cu doua rezistente de cap de linie (DEOL)


Din punct de vedere al securitatii conexiunii, in sistemele de securitate
nu se utilizeaza contacte normal deschise intrucat acestea sunt cele mai usor
de sabotat prin taierea unui singur conductor.Pent r u as i gur ar ea unei
s ecur i t at i s por i t e ant i s abot aj s e u t i l i zeaza conexi unea cu cap de
l i ni e: REZI STENTA SEMONTEAZA FIZIC IN SENZORI




Pentru utilizarea ergonomica a intrarilor in centrala se utilizeaza
conexiunea cu doua rezistente de cap de linie. Aceasta conexiune
permite monitorizarea simultana atat a contactului de alarma (AL) cat
si a contactului antisabotaj (T= tamper) existent in carcasa
senzorului.Comunicatia intre centrala si expandoare sau MMI -uri este
realizata prin intermediul unei magistrale de date (BUS). Aceasta
comunicatie presupune transmiterea unei cantitati mai mare de informatie. Centrala
interogheaza ciclic dispozitivele aflatepe magistrala (expandoare sau tastaturi)
printr-un protocol de comunicatie seriala.















CAPI TOLUL I I
PROGRAMAREA SISTEMELOR DE SECURITATE



Programarea sistemului reprezinta selectarea acelor functiuni utile pentru
o aplicatie specifica. Instalarea sistemelor de securitateeste o activitate
de productie in urma careia rezulta de ce mai multe ori unicate sau, in
cel mai fericita caz, produse de seriemica. De aceea, fiecare sistem in
parte va avea particularitatile sale, in ceea ce priveste programarea.
Exista 2 etape distincte inactivitatea complexa de programare a unui system:
elaborarea procedurilor de functionare si utilizare
b) programarea propriu-zisa.

2.1. Elaborarea procedurilor de operare a sistemului in functie de procedurile
interne ale clientului
Elaborarea procedurilor de functionare presupune armonizarea intre informatiile
cuprinse in proiectul tehnic de executie, solicitarilespecifice ale beneficiarului si
eventualele cerinte legale pentru obiectiv. Aceasta activitate se face, de regula,
impreuna cu persoanadesemnata de beneficiar sa receptioneze si sa supervizeze
exploatarea sistemului de securitate.Dintre informatiile specifice care trebuie sa
rezulte in urma acestei analize se numara :
timpi de intrare, iesire, durata semnalizarilor ;
numarul de utilizatori si drepturile specifice ale fiecaruia ;
eventualele modificari referitoare la partitionarea sistemului si la traseele
principale de acces catre tastaturi ;



2.2 Programarea propriu-zisa
Programarea propriu-zisa este etapa de introducere a parametilor de
programare in memoria centralei. In timpul operatiunilor deprogramre,
inginerul de sisteme de securitate va avea in vedere urmatoarele informatii ce
trebuiesc programate:
Optiunile generale de functionare a centralei, cum ar fi: afisarea orei,
modul de semnalizare a anumitor evenimente, etc.
Tipul de zona sepcific fiecarei intrari si descriptorii de zona;
Timpii de intrare, iesire, durata de actionare a iesirilor de alarma ;
Partitionarea (alocarea zonelor la partitii) ;
Programarea utilizatorilor, doar partea de drepturi de utilizare ;
exclus programarea propriu-zisa a codurilor deutilizator !
Programarea tastaturilor ;
Programarea iesirilor sistemului : iesirile utilizate pentru semnalizarile de
alarma si celelalte iesiri utilizate alea sistemului;
Programarea utilizatorului digital al centralei
La finalizarea programarii se vor testa toate intrarile sistemului si toate
functiile de alarma, inclusiv comunicatia cu dispeceratul deinterventie


2.3 Reguli privind realizarea calcului energetic
Sistemele de securitate trebuie sa functioneze non stop, indiferent de
caderile accidentale ale retelei primare de ali mentare cuenergie
electrica. Calculul energetic poate fi efectuat in doua moduri, fie pe
baza legii conservarii sarcinii electrice, fie pe bazacons er var i i
ener gi ei , t i nand cont de r andament ul r eal al s ur s el or de
al i ment ar e. Evi dent , nu s e poat e as i gur a o aut onomi e nelimitata
pentru aceste sisteme, de aceea au fost luate in considerare citeva aspecte, cum ar
fi:
De regula durata maxima a unei pene de curent este de 4-6 ore;
Autonomia sistemului trebuie corelata cu timpul de interventie maxim
admis in cazul aparitiei unei avarii
In cazuri speciale, autonomia maxima trebuie sa acopere durata
unui sfarsit de saptamana, in conditiile in care accesul la partile
importante ale sistemului nu este permis

Pentru calculul numarului de acumulatoare tampon necesare pentru un sistem de
securitate se utilizeaza urmatoarea formula:
N=[n]+1

N numarul de acumulatoare;

[n] partea intreaga a nr.

n rezultat din expresia:

n=(Isb*Tsb+Ial*Tal)/Cac

unde:

Isb este curentul total absorbit in stand-by
;
Tsb este timpul necesar de asigurare a autonomiei sistemului in stand-by;

Ial este curentul total absorbit in starea de alarma;

Tal este timpul necesar de asigurare a autonomiei sistemului in starea de alarma;

Cac este capacitatea acumulatorulu



2.4 Tipuri de detectoare. Aplicatii si limitari

Contactul magnetic
Cel mai vechi sensor utilizat de la inceputurile sistemelor de
securitate este contactul mecanic. Acesta a fost utilizatpentru sesizarea
pozitiei elementelor de acces in spatiile protejate: usi si ferestre.
Conform definitiei, contactul mecanic este unsenzor pasiv, starea sa fiind
dictata de elementele din mediu supravegheat. Ca dispozitiv de securitate,
contactul mecanic este usorsabotabil iar montarea si reglajul sunt dificile
in cele mai multe cazuri. El este in continuare intalnit in dispozitive
electromecanicede control al accesului, fiind incorporate in dispozitiv in faza de
productie al acestuia.Contactul mecanic a fost inlocuit de contactul magnetic, un
ansamblu format dintr-un releu reed si un magnet.


Fig.1 Ansamblu contact magnetic
Ca ansamblu, contactul magnetic este un sensor activ; magnetul
genereaza campul supravegheat. Prin modificareapozitiei acestuia,
campul magnetic care actioneaza releul reed si il tine in pozitia
inchis scade in intensitate pana cand contactul se deschide, semnalizand o
stare de alarma.Exista o varietate mare de tipuri constructive, toate avand
acelasi principiu de functionare. Pentru aplicatii destinate usilor metalice
se poate utilize varianta constructive numita heavy duty care prin modalitatea de
instalare creaza un intrefier intredispozitiv si usa metalica, permitand
functionarea corecta a contactului magnetic. De asemenea se pot utilize
versiuni incastrate intocul usii sau ferestrei precum si contacte
magnetice pentru usi sectionale a caror pozitie de inchidere poate
prezenta abateri deordinal milimetrilor.Cont act ul magnet i c poat e f i
s abot at r el at i v us or , pr i n ut i l i zar ea unui magnet ext er i or
put er ni c i n cazul i n car e es t e cunoscuta pozitia in care acesta este
instalat. Exista tipuri constructive care au o imunitate ridicata la
sabotarea cu magnet extern,la care magnetul se pozitioneaza intr -o
plaja limitata a distantelor (prea aproape sau prea departe de contact
genereaza alarma).De asemenea contactul magnetic nu poate fi utilizat
in aplicatii de inalta securitate pe instalatii de control al accesului
pentruactivarea intrarilor de tip usa deschisa, dar este util ca element suplimentar
de control.
Senzorul pasiv in infra-rosu (PIR)
Senzorul pasiv in IR este un dispozitiv destinat detectiei deplasarii cu
minim 10-15cm/s a unui corp cu diferentade t emper at ur a f at a de
medi u de mi ni m 3- 5C. Senzorul PIR utilizeaza un dispozitiv sensibil
la radiatia infrarosie din spectrul termic(8-14m) numit piroelement.


Fig.2. Schema de principiu a unui senzor pasiv in infrarosu

Pentru concentrarea radiatiei infrarosii se utilizeaza un ansamblu
special de lentile Fresnell. Modul de amplasaresi dimensiunile acestora
determina caracteristica de detectie a senzorului. Exista senzori
volumetrici, senzori cortina, senzori cuspot lung, senzori de tavan.
O al t a modal i t at e de concent r ar e a r adi at i ei es t e dat a de
ut i l i zar ea unei ogl i nzi concent r at oar e de f or ma parabolica,
piroelementul situandu-se in focarul parabolei. PIR-urile cu oglinda
sunt senzori volumetrici in adevaratul inteles al cuvantului.
Senzorul PIR prezinta doua avantaje:i.Elementele de delimitare a spatiilor
(pereti,geamuri,usi) sunt opace la radiatia IR, astfel incat senzorul nu
detecteazamiscare in exteriorul spatiului protejat.ii.Datorita flexibilitatii in
constructia lentilelor Fresnell exista tipuri constructive pentru o varietate larga de
aplicatii Detectoarele obisnuite se instaleaza in general la 2-2,3 m de la
podeaua incaperii si au un unghi de detectie de 90-105. Se instaleaza de
regula in colturile incaperii pentru a asigura o protectie completa. Raza
de detectie pe spoturile centrale este ingeneral de 12m, ceea ce face
suficienta instalarea unui singur sensor intr-o incapere obisnuita. Dezvoltarea
tipurilor constructive de piroelemente (dual element,quad element) au
permis fabricarea de senzori PIR imuni la corpuri de dimensiune redusa
(pet imune) precum si la senzori cu procesare digitala avansata pentru
cresterea imunitatii la alarme false . Senzorul PIR este un sensor mascabil
- el functioneaza numai in raza de vizi bilitate. Vopselurile, hartia,
sticla obisnuita sunt opace la radiatia IR, ceea ce face ca senzorul sa fie
relative usor sabotabil in cazul in care potentialul infractor are acces la
senzoratunci cand sistemul de securitate nu este activat. Pentru evitarea
alarmelor false sunt necesare anumite masuri de prevenire a mi s car i i
acci dent al e a cor pur i l or di n i ncaper i ( ex. har t i a t er mi ca de f ax)
pr ecum s i a cur ent i l or de aer cal zi s au r eci ( f er es t r e deschise,
amplasare necorespunzatoare a senzorilor fata de instalatiile de climatizare sau
convectoare de caldura ). Cu toate acestelimitari, senzorul PIR este cel mai popular
element utilizat in sistemele de securitate datorita flexibilitatii ridicate si a costului
scazutal dispoziivului.









Senzorul de vibratii

Det ect oar el e de vi br at i i s au s ocur i s unt des t i nat e i n gener al
unor apl i cat i i s peci al e, cum ar f i pr ot ect i a per et i l or tezaurelor,
dar si a unor suprafete vitrate. Detectoarele de socuri contin un
traductor care transforma semnale de tip acustic insemnale electrice. In
general, traductorul este de tip piezo dar exista si alte tipuri de traductoare.Raza
de detectie este variabila, functie de natura materialului din care este
construit peretele protejat. Majoritatea producatorilorasigura o raza de
acoperire de aproximativ 6m pentru pereti de beton. Aceste detectoare
sunt sensibile la alarme false cum ar ficiocanituri in pereti sau zgomote
de reparatii din restul cladirii ceea ce face ca utilizarea lor sa fie
limitata din cauza acestor factori. La instalarea acestor detectoare trebuie
analizata structura peretilor protejati: atat materialul de baza (beton, caramida,
lemn etc.)cat si materialul de acoperire sau izolatie. Spre exemplu,
instalarea unui senzor de soc pe un perete de beton armat acoperit cu
unstrat izolator antifonic de polistiren expandat trebuie realizata prin
aplicarea senzorului de soc pe structura de baza a peretelui, i nai nt e de
acoper i r ea aces t ui a cu pol i s t i r en. De as emenea, t r ebui e l uat i n
cal cul un coef i ci ent mul t mai mar e de abs or t i e a sunetelor.Reglarea
sensibilitatii este de asemenea o operatiune importanta. Senzorul nu
trebuie sa fie extrem de sensibil pntru a elimina pecat posibil alarmele
datorate zgomotului de mediu.


Senzorul de geam spart

Detectoarele de geam spart functioneaza pe principiul analizei spectrale
sunetului produs de spargerea unei suprafetevitrate ( spectrul intre 1 si
5 Khz). Acest sunet are in componenta sa armonici superioare la o
anumita intensitate sonora ceea cef ace ca s unet ul s a poat a f i di s t i ns
de al t e zgomot e di n medi u. Aces t t i p de s enzor i es t e mul t mai
i ndi cat pent r u pr ot ej ar ea suprafetelor vitrate decat senzorii de
vibratii intrucat nu sunt sensibili la zgomotele exterioare (de regula de
joasa frecventa).Senzorul se monteaza la o distanta de pana la 5 m de
suprafata vitrata si are o acoperire de aprox. 6 m





Fi g. 3 Instalarea tipica a unui detector de geam spart, exemplu de detect or de geam spart
Dat or i t a di ver s i t at i i mat er i al el or di n car e s e f ac i n pr ezent
s upr af et el e vi t r at e anumi t i pr oducat or i de echi pament calibreaza
senzorii in functie de tipul de material al zonei protejate.Tes t ar ea s i r egl aj ul
s e f ac cu di s pozi t i ve s peci al e ( t es t er e s i mul at oa r e) . I mpl i ci t ,
pr oducat or i i car e au o gama mai l ar ga de detectoare de geam spart pun
la dispozitie si testerele specifice fiecarui tip de detector.Principala limitare
consta in faptul ca un geam poate fi taiat fara a genera zgomotul
specific de spargere. Se recomanda ca atat detectoarele de socuri cat si
detectoarele de geam spart sa fie utilizate in conjunctie cu elemente de detectie
volumetrica.
Senzorul geofonic (seismic)

Senzorii seismici sunt utilizati in aplicatii de inalta securitate avand o
functie similara senzorilor de vibratii. Diferentamajora dintre cele doua
tipuri de detectoare consta in spectrul de frecventa analizat. Asa cum
aratam in paragraful principii dedet ectie, detectoarele seismice
analizeaza spectrul subsonic cuprins inre 4 si 6 Hz. Acest tip de senzor
este foarte indicat pentrudetectarea tentativelor de gaurire a seifurilor, ATM-
urilor, camerelor blindate cu orice model de dispozitiv mecanic de gaurire.Raza de
acoperire este similara cu cea a detectoarelor de vibratii. Aceste tipuri de
detectoare pot fi instalate cu succes in zone zgomotoase, in special in
cazul in care trebuie protejati pereti exterioriaflati in zone cu trafic
greu.




Detectoare dubla tehnologie
Necesitatea cresterii imunitatii la alarme false a dus la aparitia unor
dispozitive de detectie ce incorporeaza de fapt douamodule independente
ce utilizeaza tehnologii de detectie diferite cum ar fi:

1.detectorul dual PIR+MW
2.detectorul dual PIR+ geam spart
3.detectorul dual PIR + ultrasonic

Unele dispozitive permit configurarea contactului de alarma atat in
logica SI cat si in logica SAU, ceea ce permite, infunctie de necesitati,
maximizarea sensibilitatii senzorului sau a imunitatii la zgomot a
acestuia. De exemplu, utilizand in logica SIun detector dual PIR+MW
dispunem de toate avantajele cumulate ale celor doua tehnologii in
obtinearea unui senzor cu o rataredusa a alarmelor false deoarce in cazul
sectiunii PIR zona de detectie este bine delimitata de elementele constructive ale
incaperiiiar partea de MW asigura imunitatea la curenti de aer.Ca
aplicatie, detectorul ultrasonic este utilizat in special in alarmele auto,
deoarece poate functiona intr-o gama extinsade temperatura. Este un
detector activ, ce functioneaza pe principiul detectiei modulatiei de
amplitudine a semnalului receptionat(ecou) in cazul in care in aria
protejata exista corpuri in miscare.Ca aplicatie de securitate in
conjunctie cu un detector PIR se poate utiliza in spati i in care se
desfasoara in mod curent activitate (hipermarket-uri, cladiri de birouri, spatii
industriale ) si mai putin ca aplicatie rezidentiala.

Detectoare anti-masking
Det ect oar el e ant i - mas ki ng s unt det ect oar e s peci al e, de r egul a
cu dubl a t ehnol ogi e, c ar e s es i zeaza obt ur ar ea zonei supravegheate
cu un obiect plasat in proximitatea senzorului, si care semnalizeaza
obturarea utilizand un contact separat. Acestedetectoare se utilizeaza in
aplicatii de inalta securitate, atat pentru rata redusa de alarme fals e cat
si pentru siguranta in exploatareoferita de functia anti-mascare














NORME DE SECURI TATE SI SANATATE A MUNCI I
SPECI FI CE SI STEMELOR ANTI EFRACTI E

Pentru reducerea riscurilor in caz de incendiu, scurtcircuite electrice si /sau alte
daune:
Nu lasati sa se scurga lichide in echipamentele de securitate.
Nu efectuati dumneavastra service-ul. Deschiderea si indepartarea capacului va
poate expune la tensiune inalta si alte riscuri. Apelati intotdeauna la personal
instalator autorizat..
Nu interveniti niciodata in interiorul echipamentelor.
Nu atingeti echipamentele sau cablurile in timpul unei furtuni. Este probabil sa
exista riscul unui soc electric datorat descarcarilor electrice.

Nu utilizati un Sistem de Alarma pentru a raporta o scurgere de gaz daca sistemul
este situate in imediata aproapiere fata de scurgerea de gaz.
.








BIBLIOGRAFIE























Anexa 1
DENUMIRE ANEXA






Anexa 2