You are on page 1of 49

July, 02I .

POTENTIALUL NATURAL SI ANTROPIC AL DELTEI DUNARII


La data de 1 septembrie 1990 , prin hotarirea de guvern nr. 983 1990 Delta
Dunarii a fost declarata zona proteata , in regim de !ezervatie a "iosferei #!.".D.D.$.
%dministratia !.".D.D. impreuna cu &onsiliul sau 'tiintific s(au a)at activitatea
in mai multe directii, printer care* +analiza unor activitati economice din perimetrul
!.".D.D. si eliberarea unor autorizatii de utilizare a resurselor sau de practicare a unor
activitati #agricultura, transporturi navale, turism, recoltare stuf, pescuit si piscicultura,
etc.$+
,n ceea ce priveste turismul, la 'eminarul ,nternational privind perspectivele
turismului in !ezervatia "iosferei Delta Dunarii #desfasurat la -zlina intre 30 iulie si .
august 1991$, ,nstitutul de /conomia &omertului ,nterior si a 0urismului #,./.&.,.0$ care
era institutul oficial de cercetare in turism, a elaborat in perioada 1913(1988 un numar de
zece studii privind diferite aspecte ale valorificarii turistice a zonei.
I.1. Resursele turistice naturale ale Deltei Dunarii
2ona turistica 3Delta Dunarii+ cuprinde unitatea geografica cu acelasi nume , la
care se adauga, datorita caracterului unitar al functionalitatii turistice, si comple)ul
lagunar !azelm 'inoe.
Delta Dunarii este considerata ca una din cele mai originale, spectaculoase si
bogate delte ale lumii. /a constituie un remarcabil ecosistem, la realizarea caruia concura
toti componentii sai naturali #geologici, morfohidrografici, climatici, biografici$ care, in
ansamblu, confera zonei o evidenta individualitate.
Descriind delta, marele geograf roman 4eorge 5alsan spunea* 3Deltei nu(, poti
spune pamant, caci e mai mult mlastina6 nu(, poti spune nici apa, caci lacurile sunt
acoperite mai toate de vegetatie+.
Dintre factorii naturali ai deltei, deosebit de importanta pentru turism este
hidrografia, careia i se datoreaza originalitatea peisaului si particularitatile vegetatiei si
faunei. 7e de alta parte, hidrografia determina si principalele cai de circulatie #bratele
1
Dunarii, canalele, garlele, lacurile, ghiolurile$, si formele de turism posibile a fi practicate
in Delta.
,n ceea ce priveste suprafetele de uscat din delta, detin atentia dunele de nisip de
pe grindurile Letea si &araorman, mai ales sectoarele acoperite de vegetatie.
&limatul temperat continental, cu influente marine, constituie un alt factor natural
care favorizeaza practicarea turismului in delta.
%ctiunile turistice specifice deltei isi gasesc conditii optime de practicare aproape
sase luni pe an, din luna mai pana in luna octombrie, perioada caracterizata prin
temperatura medie de peste 198&, prin cantitati reduse de precipitatii #sub .00 mm$,
numar mic al zilelor ploioase, nebulozitate redusa, durata medie mare a stralucirii
soarelui.
Dintre toti factorii naturali ai deltei, vegetatia si fauna reprezinta atractiile turistice
maore.
%spectele de cel mai mare interes turistic ale vegetatiei sunt reprezentate de
padurile galerii dinlungul unor garle si canale, de suprafetele intinse ale stufariilor #91:
din suprafata$, de nuferii albi si galbeni, care plutesc pe apele libere ale ghiolurilor si
lacurilor, insulele plutitoare de plaur, codrii de stear termofil cu coroane magnifice si
impletitura deasa de liane, vita salbatica si curpen care dau farmec e)otic de padure
tropicala, lu)urianta.
,n ceea ce priveste fauna, se remarca o mare varietate a speciilor de pesti #crapul,
stiuca, salaul, cega, morunul, nisetrul, etc.$, printr(o serie de specii de mamifere
#mistretul, vulpea, dihorul, pisica salbatica, vidra, hermelina, bizamul, etc.$ si in mod
deosebit prin marea varietate si bogatie a speciilor avifaunei #pelicanul, egreta, lopatarul,
lisita, rata salbatica, sitarul si altele$, care face ca delta sa fie cunoscuta de turisti ca
3paradisul pasarilor+.
,n afara rolului activ al acestor factori biologici in creearea cadrului natural
pitoresc al deltei, se remarca si valoarea cinegetica a unora din pasarile si mamiferele ce
traiesc aici, precum si bogatia faunei piscicole, elemente care au atras intotdeauna in delta
amatorii de vanatoare si pescuit sportive.
;auna Deltei cuprinde insa si doua specii a caror prezenta nu este favorabila
turismului* tantarii si taunii.
.
%nsamblul atractiilor turistice ale deltei are in primul rand o valoare estetico
afectiva. 'criitorul 4eo "ogza prezinta Delta astfel* 3<De la o zare la alta se intind
nemarginitele paduri de stuff prin care canalele neinchipuit de subtiri ingaduie barcilor sa
aunga, frecandu se de lu)uriantii peretivegetali, in surprinzatoarele ochiuri de apa, cu
suprafata acoperita de nuferi. ,n limpezi adancimi, sub razele soarelui care patrund pana
acolo, pestii par de aur. !eteaua acestor misterioase ochiuri de apa si a canalurilor care se
leaga unul de altul cunstituie un formidabil paradis terestro acvatic, un prodigios
labirint a carui intindere acopera patru sute de mii de hectare<+
;rumusetea si originalitatea cadrului sau natural fac ca Delta Dunarii sa fie
considerate drept o zona turistica cu caracter de unicat printre celelalte zone turistice din
tara noastra si chiar din /uropa.
Delta prezinta, de asemenea, un mare interes stiintific prin particularitatile
ecosistemului sau, fiind vizitata in scopuri stiintifice de specialisti din tara si din
strainatate.
,n cadrul atractiilor turistice ale deltei se remarca si locuitorii ei, cu preocuparile
si obiceiurule lor, si mai ales pescarii. %paritiile acestora, srabatand intinderile de apa,
srangand navoade sau reintorcandu(se in amurg cu sirurile lungi ale barcilor spre punctele
de colectare a pestelui, momentul descarcarii pestelui la aceste puncte si mai ales sortarea
sturionilor, constituie privelisti pline de inedit si pitoresc.
=spitalitatea, veselia si optimismul locuitorilor deltei sunt alte elmente de atractie
pentru turisti, care apreciza spiritul gospodaresc al acestora, motiv pentru care prefera, de
multe ori, sa locuiasca la localnici in timpul sederii lor in delta.
I.2. Ptentialul antr!ic al "eltei
>?rturii ale civiliza@iilor diferitelor grupuri etnice, care s(au refugiat aici
sau care au invadat aceste @inuturi, pot fi v?zute Ai ast?zi sub forma monumentelor
istorice sau ruinelor de cet?@i ( m?rturii care se constituie Bn obiective turistice.
5estigiile arheologice sunt singurele m?rturii istorice care dovedesc e)isten@a Ai
vechimea omului pe acest p?mCnt. 7e lCng? peAterile numite DLa ,zvorD din satul &heia Ai
DLa %damD din satul 0CrguAor, unde s(au f?cut cercet?ri cu mai mul@i ani Bn urm?, Bn
3
Dobrogea Ai, mai ales, Bn zona !ezerva@iei "iosferei Delta Dun?rii, descoperindu(se o
serie de unelte vechi produse de om pe promontoriile din satul /nisala Ai &apul
DoloAman #comuna Eurilovca$. /le apar sub forma unor simple aAchii de cremene, numite
Bn mod conven@ional sile)uri. =mul acelor vremuri, care era deopotriv? culeg?tor Ai
vCn?tor, le folosea drept r?zuitoare la upuitul animalelor vCnate6 pe cele mai mici ( ca
vCrfuri de s?ge@i #microlitice$, iar cele mai mari erau utilizate drept cu@it. %ceast? epoc?,
cea mai lung? din istoria omenirii, numit? de istoriografie ( epoca paleolitic? #adic? epoca
pietrei vechi sau a pieteri cioplite$ Ai care a durat circa 1 milion ani Bncadreaz? Bn faza sa
superioar?, o mare parte a descoperirilor din Dobrogea.
Fn aceast? etap? ( paleoliticul superior, se constat? Bncerc?rile omului de a deveni
sedentar, asociindu(se Bn grupuri familiale Ai stabilindu(se pe anumite promontorii ap?rate
natural Ai cu bogate resurse necesare vie@ii* ap?, p?mCnt cu p?Auni, vCnat Ai p?duri Ai zone
prielnice pescuitului Ai practic?rii gr?din?ritului pe lCng? aAezarea lor. %Aa se face c? Bn
aceast? perioad? societatea omeneasc? cap?t? alte forme de organizare, alte preocup?ri Ai
ocup? Ai alte aspecte de manifestare ale vie@ii spirituale. %stfel, treptat, treptat omul trece
la fortificarea aAez?rilor lor cu Aan@uri adCnci Ai largi Ai chiar cu valuri de p?mCnt, atCt
Bmpotriva fiarelor cCt mai ales Bmpotriva unor grupuri de efuitori sau cuceritori.
Locuin@ele lor sunt de obicei foarte mari Ai construite la suprafa@a solului. Fn ceea ce
priveAte ocupa@iile, vCn?toarea sau culesul fructelor de p?dure, ocup? un loc secundar Bn
gria cotidian? a omului. %ten@ia lui deosebit? se Bndreapt? c?tre BmblCnzirea animalelor Ai
formarea turmelor de vite spre a(Ai asigura hrana zilei de mCine. 7escuitul Ai practica
gr?din?ritului pe lCnga cas? Bi asigura o substan@ial? varietate Bn prepararea hranei. Fn
aceste preocup?ri omul BAi perfec@ioneaz? uneltele care acum, deAi foloseAte tot piatra, el
o AlefuieAte, dCndu(i forme diferite, de topor cu gaur? de Bnm?nuAare a cozii, de dalt? sau
de ciocan. 7entru pescuit nu mai foloseAte doar harponul din os, ci Ai plasa, iar pentru
preocup?rile agricole inventeaz? s?p?liga Ai secera cu zim@i din cremene fi)a@i Bn oase
curbe de la animale.
&eea ce caracterizeaz? Bn mod deosebit societatea omeneasc? Bn aceast? perioad?
este trecerea omului la confec@ionarea vaselor ceramice pentru prepararea hranei, ca Ai
pentru p?strarea proviziilor. 7rin intermediul lor, omul societ?@ii omeneAti de atunci a
transmis posterit?@ii o varietate foarte bogat? de forme decorative, ca mod de e)primare a
G
spiritualita@ii lor. -nele ornamente sunt simple forme geometrice. %ltele au un decor
realizat printr(o reuAit? Bmbinare a figurilor animaliere, cu forme geometrice Bntr(o
ambian@a simpl? de culori #alb, roAu, negru$ care ramCne aproape de neBntrecut. Hu
lipsesc nici figurile umane, realizate de obicei, Bntr(un stil schematic.
Dup? forma uneltelor folosite, perioada istoric? a societ?@ii omeneAti descris?
sumar Bn rCndurile de mai sus a fost numit? Bn istoria modern? ca fiind epoca neolitic?, a
pietrei Alefuite. 7e teritoriul @?rii noastre Ai mai ales al Dobrogei, ea se Bncadreaz? Bntre
um?tatea mileniului ,5 Ai pCn? c?tre sfCrAitul mileniului ,,, a.&hr. #..300 ( ...00 a.&hr.$.
Dup? formele lor de manifestare spiritual? e)primate prin maniera e)ecu@iei ornamenticii
de pe vase, ca Ai dup? aspectul figurinelor realizate, comunit?@ile omeneAti ce folosesc
aceleaAi aspecte Bn decorarea obiectelor #poate Ai pe cele din lemn, dar nu ni s(au p?strat$,
ca Ai aceeaAi tehnic? au fost numite conven@ional Dgrupuri culturaleD, dCndu(li(se numele,
de obicei, dup? cel al localit?@ii Bn care s(au f?cut primele descoperiri. &ea mai veche
cultur? neolitic? de pe teritoriul Dobrogei poart? numele de D&ultura IamangiaD. /ste
numele vechi al localit?@ii "aia de azi Ai se plaseaz? Bn teritoriul de sud al !ezerva@iei
"iosferei Delta Dun?rii. -rme de tipul culturii Iamangia s(au mai descoperit Ai Bn alte
multe localit@i de pe litoralul comple)ului lagunar !azim ( 'inoe, la HuntaAi, 0ariverde,
iar spre nord, la Lunca, pe insulele "isericu@a #de lCng? 7orti@a$, ca Ai pe cele dou?
7opine. De asemenea, Bn restul Dobrogei s(au descoperit destul de multe vestigii ale
acestei culturi, la &ernavod?, ICrAova, A.a. localit?@i. Distinc@ia culturii Iamangia o d?
ornamentica de pe vasele ceramice care este realizat? prin Bmpuns?turi f?cute cu scoica
sau cu un pieptene Bn past? crud?, alb?, creBnd pe suprafa@a pere@ilor o varietate de figuri
geometrice. =riginalitatea artei sale este dat? de plastica antropomorf?, ale carei figuri
din lut redau Bntr(un stil schematic e)emple ale vie@ii spirituale cotidiene. &ele dou? statui
din lut descoperite Bn 199J Bntr(un mormCnt, cunoscute cu numele de D4CnditorulD Ai
D;emeie AezCndD reprezint? familia pereche Ai sunt considerate capodopere ale artei
neolitice.
Dar, c?tre sfCrAitul mileniului ,,, #dup? ..300 a.&hr.$, toat? societatea sedentar? Ai
Bnfloritoare a epocii neolitice este invadat? Ai distrus? de aAa numitele triburi
indo(europene. %ceste triburi din zone Ai culturi diferite s(au rev?rsat, dinspre r?s?rit,
peste tot continentul european timp de aproape 900 de ani. >igra@ia lor a produs mari
9
muta@ii de popula@ii, distrugCnd complet toat? civiliza@ia neolitic?. &ele mai vechi urme
atribuite acestor grupuri s(au descoperit la noi, pe teritoriul comunei >urighiol Bntr(un
mormCnt tumular. De altfel, vestigiile acestor triburi nu ni s(au p?strat decCt sub forma
de morminte, dovad? a caracterului lor migrator. %lte morminte care apar@in acestor
grupuri migratoare au fost descoperite la 0ulcea, 'arichioi, 2ebil Ai Bn interiorul Deltei, la
&hilia 5eche.
Dup? o perioad? de apro)imativ cinci sute de ani Bn care /uropa Bntreag? a
cunoscut una dintre cele mai mari perturba@ii Ai muta@ii de popula@ii pe care le(a cunoscut
omenirea, se aunge din nou la o stabilitate. Drept urmare, societatea omeneasc? avea s?
cunoasc? naAterea Ai dezvoltarea unei noi civiliza@ii, civiliza@ia metalelor. 7rima
descoperire a omului Bn domeniul prelucr?rii metalelor a fost arama. De la prelucrarea
aramei s(a auns repede la realizarea bronzului, iar epoca Bn care a dominat o astfel de
metalurgie s(a numit /poca "ronzului. /a avea s? dureze doar pCn? Bn secolul K,, a.&hr.,
cCnd societatea omeneasc? a cunoscut o nou? perturba@ie. De data aceasta, miAcarea
popoarelor a pornit din centrul continentului european Ai a coborCt pe valea Dun?rii Ai
sudul >un@ilor "alcani, pe valea >ari@ei, precum Ai prin trec?torile &arpa@ilor nordici,
coborCnd apoi spre gurile Dun?rii. %ceast? nou? migra@ie de la sfCrAitul mileniului al
,,(lea a.&hr. a fost numit? de istorie D,nvazia popoarelor m?riiD, dup? e)primarea folosit?
de o inscrip@ie egiptean? din timpul domniei faraonului !amses.
Fn zona noastr?, noii veni@i au intrat Bn istorie ca purt?tori ai culturii de tip
"abadag, cunoscu@i prin amplele cercet?ri arheologice f?cute timp de peste treizeci de ani
Bntr(o aAezare preistoric? de pe malul lacului cu acelaAi nume ca al oraAului. Hoii veni@i Bn
amestec cu vechea popula@ie, au creat o nou? civiliza@ie Ai o nou? epoc? cunoscut? Bn
istorie ca apar@inCnd de data aceasta fierului. /a a evoluat BncepCnd din perioada sec. K,,
a.&hr. Ai pCn? la venirea romanilor, sec., p.&hr.
/ste epoca Bn care s(a format Ai cristalizat civiliza@ia geto(dacilor. 4e@ii erau cei
dinspre gurile ,strului, cum sunt cunoscu@i din izvoarele scrise greceAti, iar dacii sunt cei
dinspre p?r@ile muntoase Ai de sus ale Dun?rii, dup? cum le spuneau romanii.
Dar, ge@ii Ai dacii ( ne spune 'trabon, marele geograf al antichit?@ii ( erau unul Ai
acelaAi popor, deoarece vorbeau aceeaAi limb?, aveau aceleaAi obiceiuri Ai aceeaAi
credin@?. 7e ei Bi g?sim pretutindeni Ai bineBn@eles Ai Bn zona Deltei Dun?rii, pe grindul
J
&hiliei, pe grindul 'tipoc, Bn mai multe locuri de pe grindul &araorman* Dla doi steariD, la
punctul numit de localnici Dla 'omovaD Ai lCng? actualul sat. %poi, pe malul Dun?rii
lCng? localitatea "eAtepe se mai p?streaz? Bnc? Bn forma lor monumental?, valurile de
p?mCnt ce fortificau Bn sec. 5 ( ,,, a.&hr. o cetate de refugiu ce cuprindea peste .9 ha. La
baza cet?@ilor romane 'alsovia #>ahmudia$, IalmLris #>urighiol$, %egLssus #0ulcea$ se
afl? un nivel de cultur? ce apar@ine civiliza@iei geto(dace, fie din faza timpurie #sec..,(,K
a.&hr.$ aAa cum ni se prezint? documentarea Bn aAezarile fortificate de la "abadag, "?lteni
Ai 'omova, fie c? apar@in perioadelor de miloc #sec.5,,, ( 5,, a.&hr,$, la 0ulcea #0ab?r?$,
/nisala #&?lug?ra$ sau celei tCrzii #sec.,,,(, a.&hr.$, ca la 0ulcea #Dealul >onumentului$,
>urighiol #Dunav?@$ etc. 0ot ge@ilor le(a fost atribuit Ai frumosul tezaur din argint Ai
argint aurit descoperit Bntr(un mormCnt princiar de la %gighiol #sec.,5 a.&hr,$ Ai tot lor le
apar@ine una dintre cele mai mari necropole din !om?nia #sec.,5 a.&hr.$ care s(a
descoperit la /nisala, pe valea Hetului, precum Ai cele de la >urighiol #sec.,5(,,, a.&hr.$
Ai Dunav?@ul de 'us #sec.,, a.&hr.$.
Dar, cCnd societatea geto(dacic? de la gurile Dun?rii a auns Bn sec.5,,(5, a.&hr.,
ea avea s? cunoasc? un proces istoric deosebit cunoscut Bn istorie ca moment al
coloniz?rii greceAti. &ronica lui /usebiu ne transmite informa@ia c? Bn anul J91 a.&hr., un
grup de emigran@i greci din >ilet s(a Bndreptat cu cor?biile lor spre @inuturile de lCng?
gurile ,strului pentru a(Ai f?uri o nou? aAezare. /i aveau cunoAtin@? despre bog?@ia Ai
fertilitatea acestor locuri de la ceilal@i marinari care au venit prin aceste zone Bn
perioadele anterioare. Fn curCnd, >area Heagr?, 7ontul %eu)in #neprimitor$, cum i(au
spus la Bnceput, avea s? devin? ospitalier, D%u)inD, ceea ce echivala cu d?rnicia Bn bunuri
materiale a @?rmurilor sale.
7e drumul deschis al ,strului Ai al altor afluen@i ai s?i urcau cor?biile pline cu
m?rfuri, pentru a se Bntoarce de acolo cu mari cantit?@i de produse autohtone. >?rturii ale
m?rfurilor greceAti din acele vremuri, sec. 5, ( 5 Ai mai tCrzii sunt descoperite azi nu
numai pe malurile ,strului, Bn amonte, ci Ai Bn >oldova, la ,aAi, pe 5alea Lupului Ai la
"otoAani, Bn cetatea getic? de la 't?nceAti. 0rocului #schimbului de m?rfuri$ i(a urmat
moneda. La Bnceput o g?sim sub forma unor vCrfuri de s?ge@i din bronz, apoi apare
cunoscuta drahm? histrian? care avea pe avers chipurile inversate a doi tineri ( Dioscurii (
iar pe revers, vulturul cu peAtele Bn gheare, simbol al acestei bog?@ii naturale.
1
%ceste schimburi Bns?, au transformat @inutul istro(pontic Bntr(o adevarat? poarta
prin care au pulsat timp de secole factorii civilizatori ai lumii mediteraneene. ,zvoarele
literare, confirmate de numeroase descoperiri arheologice, concord? Bn a releva c?
oamenii p?mCntului au trecut Bn istoria universal? drept un popor de oameni harnici,
lupt?tori neBnfrica@i pentru libertatea lor, ca D...cei mai vitei Ai cei mai cinsti@i dintre to@i
traciiD, ne spune Ierodot, iar alt zeu decCt 2amol)is, la care se Bnchinau Ai(i aduceau
ertfe, ei nu mai aveau, scrie Bn aceeaAi carte p?rintele istoriei. /rau curaoAi Ai dCri cCnd
trebuiau s?(Ai apere libertatea, buni strategi Ai abili diploma@i, ni(i prezint? izvoarele
literare atunci cCnd vorbesc de e)pedi@ia regelui persan Darius peste Dun?re, 91G ( 913
a.&hr., ori de cea a lui Lisimah Ai a fiului s?u, lua@i prizonieri cu Fntreaga lor armat? #.9.
a.&hr.$, de c?tre Dromichaites, dar elibera@i de acesta din motive diplomatice6 neiert?tori
Ai cruzi fa@? de trad?tori sau efuitori, cum a facut(o cu 2aporLn pe care l(a omorCt cu
Bntreag? sa armat? de 30.000 de oameni Bn b?l@ile de la gurile ,strului, care venise aici Ds?
pedepseasc? un popor care nu(i f?cuse nimicD, ne spune izvorul. Dar, geto(dacii erau buni
agricultori Ai p?stori pricepu@i, deoarece pedestraAii marelui strateg %le)andru cel >are
au trebuit s? culce grCul cu l?ncile pentru a putea Bnainta, iar p?storul spiinit Bn toiagul
s?u Ai cCnt?nd din fluier este icoana delicatului poet e)ilat la 0omis. %celaAi poet, =vidiu,
ni(i descrie ca oameni cump?ta@i Ai statornici, Bmbr?ca@i cu itari #braccae$ Ai c?m?Ai lungi,
b?rboAi, cu plete lungi, veseli Ai glume@i la vreme de pace. %Aa i(a v?zut el pe ge@i cCnd
veneau la 0omis, Bn zilele de tCrg.
Fn secolul , p.&hr. a ap?rut pericolul roman. &u toat? rezisten@a triburilor getice
conduse de Dapi) Ai de 2ira)es, romanii aung s? pun? st?pCnire pe teritoriul istro(pontic,
inclusiv pe oraAele(colonii grecesti din 7ont. &a peste tot, romanii au venit, au reorganizat
totul, au construit Ai au luat toate m?surile de aparare Ai dezvoltare economic?, reuAind s?
schimbe Bntregul sistem de rela@ii sociale, etnice Ai culturale. '(a inaltat un lan@ Bntreg de
cet?@i de ap?rare Bn urul c?rora au ap?rut noi aAez?ri, chiar Ai vechile oraAe(cet?@i Ai(au
schimbat Bnf?@iAarea, iar via@a rural? a c?p?tat alte forme de e)ploatare a p?mCntului prin
organizarea de ferme agricole. 0oat? aceast? reorganizare avea s? schimbe complet atCt
Bnf?@iAarea urban? a provonciei, cCt Ai cea de ordin etnic Ai spiritual, prin marele proces de
romanizare ce avea s? duc? la formarea unei noi etnii ( poporul romCn.
8
'pre deosebire de teritoriile din nordul Dun?rii unde de la sfCrAitul secolului ,,,
p.&hr, administra@ia roman? nu a mai func@ionat, Bn Dobrogea Bntreaga organizare
administrativ? politic? Ai militar? Ai(a e)ercitat Bn continuare func@iile ei Bn deplin? de(
penden@? Ai evolu@ie cu Bntregul sistem al ,mperiului !oman de !?s?rit sau cel "izantin
care i(a urmat. Din tot ce s(a construit Bn aceast? lunga perioad? a antichit?@ii clasice
greco(romane Ai apoi romano(bizantine Ai bizantine, cea mai mare parte se afl? Bn conser(
varea p?mCntului care le(a acoperit. %ltele Bns?, au Bnceput s? vad? lumina soarelui gra@ie
interven@iei arheologilor. Dintre aceste monumente care se bucur? a completa multe din
paginile istoriei lor Ai implicit ale @?rii noastre, un prim loc Bl ocupa Iistria.
I.#. E$!latarea ecn%ica si e&ectele asu!ra turis%ului

I.3.1. Folosintele economice ale Deltei Dunarii
7ana la sfarsitul celui de(al 5,(lea deceniu al secolului nostru, Delta Dunarii a
suferit foarte putine interventii ale omului, zonele amenaate reprezentand suprafete
e)trem de reduse, iar regimul natural al scurgerii apelor fiind afectat numai prin
corectarea bratului 'ulina si dragarea canalelor Dunavat si Dranov.
De la aceasta data, in delta a inceput aplicarea unei politici economice de
intensificare a valorificarii resurselor sala naturale, incadrul unor incinte indiguite, cu
regim de apa diriat, si prin introducerea unor procese tehnologice mecanizate.
/)istenta deltei ca mediu natural inedit este strict dependenta de mentinerea unui
echilibru natural intre toti factorii care l(au creat. ,nterventia asupra unuia sau altuia
dintre acesti factori, mai ales e)cesiva, duce inevitabil la modificari structurale,
cantitative si calitative, ale sistemului ecologic al deltei, uneori ireversibile, modificari
care pot periclita intreaga unitate naturala a deltei implicit potentialul sau turistic,
limitandu(se astfel posibilitatea de a valorifica din punct de vedere turistic aceasta zona.
>odificarile echilibrului ecologic petrecute in cadrul multora dintre deltele lumii,
si in special in cele din /uropa, urmare a valorificarii economice a unora dintre
componentele naturale in defavoarea altora, sugereaza elocvent consecintele posibile ale
9
valorificarii economice ale Deltei Dunarii asupra peisaului sau geographic, asupra faunei
si florei sale, rezultand fara indoiala uniformizarea peisauluii, micsorarea numarului
pasarilor si chiar disparitia unor specii, mai ales dintre cele migratoare, aflate in sistemul
drumurilor de pasa in care acest tinut este integrat de mii de ani.
,n scopul mentinerii ecosistemului natural al Deltei Dunarii, in anul 19J1 s(a
stabilit ca intreaga activitate de cercetare si e)ploatare economica a acesteia sa se faca
respectandu(se cu strictete echilibrul sau biologic. ,n aceasta conceptie s(au delimitat in
cadrul teritoriului deltei trei rezervatii naturale si unele refugii si locuri de cuibarire si
popas pentru pasarile migratoare.
7rotearea acestor teritorii a facut ca aici mentinerea echilibrului natural sa se
realizeze intr(o masura mai mare. =rice modificare importanta survenita insa in intregul
sistem ecologic al deltei se resimte si in interiorul rezervatiilor, influentand viata ce se
desfasoara in ele.
;olosinta stufo(piscicola se desfasoara pe doua categorii de terenuri* terenuri
aflate in regim liber de inundatii si terenuri in regim hidrografic diriat.
'tuful este recoltat in perioada friguroasa a anului #octombrie martie$, cu
autorul unor agregate pe senile de cauciuc sau pneuri de oasa presiune, care au acces pe
suprafete uscate sau acoperite cu un strat subtire de apa.
= problema cu implicatii importante o prezinta arderea stufului. 7ractica a aratat
ca stufariile nerecoltate un sir de ani degenereaza cantitativ si calitativ, devenind o pasla
incalcita, improprie valorificarii pe cale industriala, pe cand cele recoltate sau defrisate
prin ardere prezinta o productivitate ridicata.
;olosinta piscicola #deosebit de pescuitul in terenurile stufo(piscicole$se
desfasoara in pepiniere si crescatorii, care reclama un inalt grad de amenaare a terenului*
indiguirea insubmersibila, compartimentarea in helestee cu suprafata pana la .00 ha,
statii de pompare, magazii de furae, platforme de e)ploatare, gropi de pescuit, etc.
;olosinta agricola se desfasoara, atat in incinte indiguite avand amenaate sisteme
de irigatii si desecari, in care predomina cultura mare, cat si pe terenuri neamenaate,
inalte, cu frecventa redusa a inundatiilor, in care se dezvolta mai ales zootehnia
;olosinta silvica se dezvolta pe terenuri inalte acoperite cu salcii sau plantatii de
plopi euro(americani, aflate in zone indiguite sau in regim liber de inundatii.
10
;olosinta turistica nu necesita suprafete cu destinatie speciala, ea putandu(se
desfasura pe teritoriul celorlalte folosinte #indeosebi pe cele naturale, de tip lacustru$,
fiind legata de sectoarele pitoresti ale deltei si de posibilitatea de a practica activitati
specifice acestei zone6 e)ceptie fac suprafetele foarte restranse, necesare pentru
constructii.
,n ceea ce priveste vanatoarea, care a contribuit si ea la reducerea numarului de
pasari cu cca 9: anual, incepand din anul 1913 aceasta activitate a fost interzisa pe intreg
teritoriul deltei.
I.3.2. Efectele exploatarii economice asupra turismului
Daca, teoretic, e)ploatarea economica a deltei se face pe baza unei legislatii care
cuprinde prevederi cu privire la pastrarea echilibrului biologic al deltei, practice se
constata ca in numeroase cazuri prevederile legislatiei nu sunt respectate, ceea ce aduce
preudicii serioase patrimoniului sau natural si deci, turismului.
%stfel, inundarea incintelor conduce la distrugerea a numeroase cuiburi de pasari,
provocata de nerespectarea e)acta a tehnologiei si a intervalului de timp prescris pentru
aceasta.
De asemenea, arderea stufului produce o serie de efecte distructive, printer care*
distrugerea a numeroase cuiburi de pasari, ca urmare a faptului ca nu se respecta
data limita de 19 martie, incendierea continuand in lunile aprilie si chiar mai6
distrugerea animalelor mici, a ierburilor si microfaunei permanente a stufariilor6
prin practicarea arderii la scara mare se constituie un element nou de biotip, cu
implicatii ce nu pot fi anticipate si precizate.
&irculatia agregatelor pentru recoltarea mecanizata a stufului are effect daunator
asupra rizomilor de stuf astfel incat numeroase suprafete se transforma in mlastini
neatractive.
7ractica inchiderii canalelor cu dopuri nu numai ca impiedica circulatia turistica
in lungul canalelor inchise, ci are si efecte biologice negative maore, atat in timpul
realizarii descarcarilor, cand se produc conditii necorespunzatoare de iernat pentru
pesti, pasari #care ierneaza pe luciilor de apa ale ghiolurilor$ si radacinile neproteate
11
ale plantelor, cat si in timpul inundarilor rapide si la cote mari a suprafetelor desecate,
provocandu(se innecarea si distrugerea cuiburilor si influentandu(se negativ vegetatia
de balta, componenta importamta a peisaului.
0erenurile amenaate pentru pepiniere si crescatorii piscicole, prin natura
amenaarilor, nu sunt utilizabile turistic.
%menaarile de acest gen au si o urmare indirect nefavorabila turismului, ele
contribuind la reducerea efectivului avifaunei, prin impuscarea pasarilor ihtiofage de
catre pasnicii piscicoli.
= intensa poluare fonica are loc ca urmare a activitatii utilaelor folosite in
e)ploatarea stuficola, care tulbura linistea pasarilor.
-rmarile acestor principale actiuni nocive asupra echilibrului biologic natural se
simt dea in delta, in mod deosebit asupra pasarilor, al caror numar a scazut dupa
aprecierile specialistilor de la circa 9 milioane in anul 19J1 la circa 1,3 milioane in
19J9, circa 0,J milioane in 1910 si circa 0,G milioane in 191G.
%ceasta diminuare a atins atat pasarile commune cat si pasarile ocrotite. %stfel,
numarul pelicanilor a scazut de la circa 9000 de e)emplare in anul 1990, la circa .900
in anul 1913, iar numarul coloniilor de pelicani de la 1 in 199J la . colonii in 1913 #o
colonie de pelican comun si o colonie mica de pelican cret$.
Din observatiile facate in diverse puncte din delta, rezulta ca au fost afectate
numeroase specii care cuibaresc sau erau in pasa prin delta, ca* starcul lopatar,
vulturul codalb, cocorul, barza neagra si chiar alba, spurcaciul, califarul rosu,
pelicanul cret si altele. ,n prezent, urmare a interzicerii vanatorii, se constata o
imbunatatire a efectivelor de pasari.
Din cele aratate mai sus rezulta ca datorita in special modului in care se
desfasoara unele activitati economice in delta, dar mai ales a practicarii unei
e)ploatari e)tensive, practice pe aproape intreaga suprafata a deltei e)ista activitati
generatoare de dezechilibru biologic, in zona aparand dea o serie de modificari dintre
care unele, poate, ireversibile. %ceasta situatie este accentuata prin faptul ca in delta
incep sa se simta, din ce in ce mai intens, si factorii poluanti ai apei. Dunarea fiind pe
cale sa devina unul dintre cele mai poluante cursuri de apa ale /uropei, purtand in
undele sale reziduurile 3civilizatiei+ a numeroase tari din aceasta parte a lumii.
1.
,n afara acestor realitati, sistemul de amenaare hidrotehnica in cazul diferitelor
folosinte economice si tipul de e)ploatare ce caracterizeaza aceste folosinte limiteaza
activitatea activitatea turistica numai la suprafetele aflate in afara incintelor indiguite
stufo(piscicole, piscicole, agricole si silvice.
,n diferite impreurari, specialistii si(au e)primat opiniile privind viitorul Deltei
Dunarii in cazul accentuarii stricarii echilibrului sau ecologic, care va avea cele mai
grave urmari asupra deltei. Daca nu se vor lua imediatmasuri eficiente care sa
opreasca acest process printr(o e)ploatare rationala, dezechilibrul se va accentua,
lucru care se va reflecta negativ in diferitele e)ploatari economice ale deltei si in
primul rand, si cel mai grav, in turism.
Din punct de vedere al turismului , recunoscandu(se situatia reala e)istenta in
present in delta, in ceea ce priveste necesitatea de optimizare a investitiilor importante
facute pentru dezvoltarea activitatii diferitelor sectoare economice care e)ploateaza
resursele naturale ale deltei si respingandu(se conceptia nerealista, romantica, a
reconstituirii si pastrarii integrale a peisaului natural deltaic, se considera necesar ca,
in legatura cu intensificarea e)ploatarii acestor resurse, sase aiba in vedere
urmatoarele*
dezvoltarea diferitelor sectoare de e)ploatare sa se faca progresiv, pe baza
rezultatelor unor studii de specialitate6
efectuarea, in continuare, de investitii in acele sectoare de activitate care
afecteaza in cat mai mica masura cadrul natural si echilibrul biologic6
concentrarea e)ploatarilor economice in perimetre mai reduse decat in
prezent sau, daca acest lucru nu este posibil, e)tinderea acestor perimeter
in cat mai mica masura si pe cat posibil in afara zonelor care intereseaza
turismul, eventual in amontele deltei6
pastrarea unor suprafete cat mai mari ca rezervatii naturale si eventual
constituirea unui parc national in zona deltei fluvio(maritime, cu o zona
tampon prioritar turistica, care va fi unic in /uropa6
intarirea controlului impotriva abaterilor semnalate de la normele si
dispozitiile legale de e)ploatare privind inundarea incintelor, arderea
stufului etc.
13
I.'. E&ectele turis%ului asu!ra %e"iului
7entru depistarea efectelor camparii pe bratul 'f. 4heorghe s(a efectuat o
deplasare in zona pe data de 1J noiembri 1998. '(a luat in observatie zona cuprinsa intre
Mim 9G si Mm J1 pe ambele maluri.
%unsi in teren, s(a trecut la observatii directe si la numararea locurilor de
campare dupa prezenta urmelor de foc si a gropilor pentru deseuri. ;iecare loc de
campare di zona luata in studiu a fost fotografiat, punandu(se accentual pe deseurile
ramase si pe tipul de groapa menaera pe care turistii l au construit pentru depunerea
deseurilor. ;iecare loc de campare determinat dupa 3urmele+ lasate a fost pozitionat
spatial cu autorul 47'(ului.
Datorita prezentei in cantitati mari a deseurilor de plastic si sticla pe malul drept
al Dunarii s(a trecut la numaraea directa a acestora pe o portiune de 1,9 Mm.
!ezultate si discutii
,n urma desfasurarii in zona bratului 'f. 4horghe #Mm 9G 11$ dupa terminarea
sezonului turistic s(au identificat locurile de campare ale turistilor care au vizitat
!.".D.D. in sezonul turistic 1998. ,dentificarea acestora s(a facut dupa prezenta locurilor
de foc si a gropilor pentru deseuri, acolo unde acestea erau prezente.
,n observatiile facute s(a pus accentual in special pe efectul camparilor in legatura
directa cu modalitatile de curatire a locurilor de campare de catre turisti dupa efectoarea
seurului.
'(au identificat 8 locuri de campare pe distanta luata in studiu dupa cum urmeza*
L=& 1
prima oprire pentru identificarea locurilor de campare si a efectelor camparii in
zona "rat 'f. 4heorghe s(a efectuat pe malul drept, locul ales avind coordonatele*
G980.N.83D lat H
.9819N3G9D long /
observatiile au cuprins o zona de apro)imativ 100 m#amonte de punctual de oprire
1G
s(au identificat 9 locuri de foc, unele dintre ele prezentind deseuri metalice
arse#cutii de conserva$
pentru intreaga zona s(a gasit o singura groapa menaera, fara a avea insa
adincimea necesara
locul era impinzit de deseuri de plastic si sticla, atit pe uscat cit si pe malul
Dunarii
L=& .
cel de(al doilea loc identificat a avut coordonatele
G9801NG9.D lat H
.9819N993D long /
zona aleasa e o zona marcta pentru campare si pescuit sportiv, pe malul drept al
bratului 'f. 4heorghe in dreptul Mm 9G
s(au identificat 9 locuri de foc si J gropi menaere, din care una facuta corect6
locul . reprezinta unul din locurile de campare care pot fi luate ca e)emplu
pozitiv in ceea ce priveste comportamentul turistilor pe durata camparii si dupa
terminarea seurului.
7entru cele 9 locuri de foc, e)istenta a sase gropi menaere, din care fcuta
conform standardelor, si curatenia locului denota ca pentru fiecare cort in parte s(a
realizat cite o groapa in care s(au depus deseurile la finele seurului.
Locul de fata fiind recunoscut si admis ca loc de campare si de pescuit sportive, se
poate trage concluzia ca turistii care au campat aici sunt pescari sportivi cu traditie in
delta, care cunosc regurile de campare in delta si toate masurile ce trbuie luate pentru
curatarea locului unde au campat.
%cest loc de campare poate prezenta pericolul deteriorarii din cauza numarului
mare de turisti#determinat de cele 9 locuri de foc si J gropi menaere pe o suprafata de
circa 190(.00 mO.
19
L=& 3
in dreptul intrarii in canalul 7erivolovca,
G9801N.13D lat H
.9818N193D long /
motivul pentru care afost ales acest loc a fost prezenta a 3 corturi,
identificandu(se astfel un alt loc de campare6
singurul loc in care s(a observat prezenta turistilor #pescari sportive, dupa
accesoriile prezente in locurile de campare $
L=& G
amplasare*
G980.N38GD lat H
.9813NJ.9D long /
zona plina de sticle de plastic pe malul apei6
fara locuri de foc 6
nu s(a identificat locul ca fiind zona de campare, deseurile de plastic prezente
in Dunare in dreptul locului fiind probabil aduse de curenti.
L=& 9
situat pe malul drept al bratului, in dreptul capatului unei mici insule prezente pe
brat
G980.N393D lat H
.9813N083D long /
s(au identificat trei locuri de foc fara groapa6
observatiile au continuat pe o distanta de 100 m amonte, unde s(au identificat alte
sase urme de foc6
nu s(au gasit gropi menaere6
deseurile au fost aruncate la o anumita distanta de locul de campare.
1J
L=& J
amplasat pe malul drept
G980.N381D lat H
.9813N083D long /
s(au numarat opt urme de foc6
toate deseurile au fost lasate intr(o groapa veche de gunoi fara adancimea
necesara6
cateva trunchiuri de plop 3ornamentate+ cu capace de bere.
L=& 1
amplasare*
G980.NG91D lat H
.9803N813D long /
au fost identificate patru urme de foc6
loc curat lipsit de deseuri, dar fara nici o groapa menaera in zona.
L=& 8
amplasat pe malul stang al Dunarii
G980.NJ3.D lat H
.9813N.J0D long /
au fost numarate urme de foc si gropi pe o suprafata de 100 m aval6
este caracterizat de e)istenta a doua subzone de campare* subzona , ( au fost
gasite cinci urme de foc si o groapa menaera6 subzona ,, un foc fara groapa.
7entru a cuantifica efectele produse de camparea turistilor in zona bratului 'f.
4heorghe s(au numarat toate deseurile prezente in apa Dunarii, la mal, pe o distanta data.
11
%stfel, s(a reusit numararea a G80 obiecte din plastic pe o distanta de 1,9 Mm pe malul
drept al bratului. =biectele aduse la mal de apele Dunarii erau rezultate in special din
recipiente de plastic #sticle, cutii$.
&=H&L-2,,
,n urma observatiilor facute in cateva din locurile de campare de pe "ratul 'f.
4heorghe, privind efectele turismului individual asupra mediului, se pot trage
urmatoarele concluzii*
doar cateva din locurile de campare analizate se pre)inta satisfacator in
ceea ce priveste curatirea locului de campare dupa terminarea seurului, si
anume gropi menaere adanci, deseuri stranse, loc curat6
in cele mai multe locuri de campare, insa, nu au fost identificate gropi
menaere iar deseurile erau raspandite in toata zona de campare6
unele locuri de campare #loc ,,, zona de pescuit sportiv$, pot prezenta in
viitor pericolul distrugerii mediului prin numarul mare de turisti care
frecventeaza acest loc #numar identificat dupa numarul mare de locuri pe
o suprafata destul de restransa$. Humarul mare de turisti determina in
acelasi timp un numar mare de focuri si deseuri si deci un numar mare de
gropi menaere, care ar putea deteriora in timp mediul zonei6
acumularea deseurilor de plastic pe malul drept al Dunarii va duce in
scurt timp la degradarea valorilor peisagistice si recreative ale zonei.
18
II. (unctiunile turistice ale teritriului si ale unr licalitati
II.1. (unctiunile turistice ale teritriului
Delta Dunarii atrage pe turisti prin ansamblul caracteristicilor sale, intreg
teritoriul deltei indeplinind deci, prin natura sa, o importanta functiune turistica.
,n mod practice, activitatea turistica mai intense se desfasoara numai in anumute
zone, determinate, in principal, de posibilitatea atingerii lor in cadrul e)cursiilor de o zi
organizate cu puncte de imbarcare la 0ulcea, >urighiol si Eurilovca, de amplasare a
hotelurilor ulizate in e)cursiile de doua zile #Lebada, 'alcia$, de amplasare a localitatilor
cu functiune de 3sate turistice+ #'ulina, 'f. 4heorghe, &risan, >ila .3, >urighiol,
Eurilovca$ si a bazelor de cazare cu caracter turistic din >urighiol, Eurilovca si 7ortita.
)na I este situata la nord de canalul 'ulina, avand ca centru mai important de
cazare si dispersie a turistilor localitatea >aliuc. ,n present, in aceasta zona se desfasoara
cea mai intense activitate turistica din delta, datorita*
( pitorescului cadrului sau natural6
( e)istentei unor lacuri lacuri e)ploatate in regim natural si a unor canale aproape in
permanenta deschise, care permit ca circulatia turistica sa se desfasoare
nestingherita in orice perioada a anului6
( apropierii de municipiul 0ulcea, zona putand fi vizitata in e)cursii de scurta
durata #o zi sau umatate de zi$6
( e)istenta bazei de cazare de la >aliuc, zona constituind locul de desfasurare a
tuturor e)cursiilor care au ca puncte de plecare aceasta localitate6
( faptul ca este strabatuta de programele tuturor e)cursiilor de mai multe zile prin
delta.
19
%ceste elemente se vor mentine si in viitor, ceea ce va determina ca zona sa aiba si in
continuare o mare importanta pentru activitatea turistica.
)na II este situata tot la nord de bratul 'ulina, avand ca centru mai important de
cazare si dispersie a turistilor comple)ul turistic Lebada si localitatile &risan si >ila .3.
,n present, activitatea turistica in zona este mai redusa, ea fiind vizitata numai in cadrul
e)cursiilor de mai multe zile si de catre turistii cazati in localitatile mentionate. 2ona
prezinte insa un interes turistic deasabit prin pitorescul cadrului sau natural si valoarea
stiintifica a biotopurilor e)istente in limitele sale, mai ales in sectorul >atita(>erhei,
aflat la limita sudica a rezervatiei naturale !osca "uhaiova Irecisca .
%ctivitatea in zona se va intensifica datorita cople)uliui turistic Lebada, care va
atrage si dispersa in zona un numar sporit de turisti, cat si ca urmare a organizarii satelor
turistice &risan si >ila .3.
)na III, situata intre bratele 'ulina si 'f. 4heorghe, are ca principale center de
dispersie localitatile >urighiol si &risan, precum si comple)ul turistic Lebada. Desi
include un sector deosebit de atragator, zona este mai putin activa in present, fiind
strabatuta numai de traseele circulate in e)cursiile de mai multe zile. /a prezinta insa in
perspectiva o mare importanta pentru turism, urmand sa fie valorificata prin*
diversificarea e)cursiilor de o zi, cu plecarea alternativa din 0ulcea si >urighiol,
pe un traseu care traverseaza zona6
diversificarea actiunilor de o umatate de zi pentru turistii cazati la >urighiol si
in comple)ul turistic Lebada6
diversificarea traseelor e)cursiilor de mai multe zile.
)na I*, situata la sud de bratul 'f. 4heorghe, inclusa in present in e)cursiile de
mai multe zile in delta, va fi solicitata, in viitor, in special prin e)cursiile de o zi ce se vor
organiza cu imbarcare la Eurilovca, zona prezentand interes turistic prin frumusetea
peisaelor sale, numarul mare de pasari, e)istenta Lacului !azelm si apropierea de
!ezervatia "uhaz 2aton.
)na *, aflata in partea de est a deltei, intre "ratele 'ulina si 'f. 4heorghe, cuprinde
un sector pitoresc cu particularitati distincte, foarte apreciat de turisti. 7ozitia sa insa, in
cadrul deltei, face ca zona sa fie vizitata in present numai in e)cursiile de mai multe zile
si de turistii cazati in 'ulina si &omuna &risan.
.0
,n viitor, zona va fi solicitata de catre aceste actiuni si prin amenaari adecvate, de
catre turismul nautic.
Desigur, delimitarea zonelor si a actiunilor turistice aratate mai sus nu este rigida, in
mod practic e)istand intrepatrunderi #de e)emplu, e)cursiile de mai multe zile, in mod
inevitabil vor parcurge si zonele , si ,,,, turismul nautic se va desfasura si in zonele ,,, si
,5, etc.$.
7rincipalele cai de navigatie #brate, canale$ care vor fi utilizate pentru turism, pentru
actiunile prevazute, trebie sa faca obiectul unei actiuni continue de dragare si intretinere,
spre a permite circulatia hidrobuzelor. De asemenea, in lungul lor trebuie asiguratao zona
deprotectie apeisaului.
2onele de litoral propuse a se rezerva pentru dezvoltari ulterioare sunt * &hituc,
7ortita, 7erisor, 'f. 4heorghe, 'ulina. Dintre acestea problemele plaei de la 'f.
4heorghe au fost studiate mai amanuntit. %stfel, marea, prezinta unele aspecte mai putin
avantaoase decit in zona de litoral dinspre sud, din cauza apropierii zonei de bratul 'f.
4heorghe, prin care se deverseaza in mare o cantitate enorma de apa dulce incarcata cu
aluviuni. Datorita acestui fapt, in zona 'f. 4heorghe apa marii are un caracter pronuntat
salmastru. %stfel, daca salinitatea oceanului planetar este in medie de 3JP, iar la
&onstanta inregistrarile au determinat o medie multi anuala de 19P, in zona 'f.
4heorghe salinitatea oscileaza intre 9(10P ceea ce face ca turistii care fac baie aici sa fie
lipsiti de senzatia reconfrtanta pe care o da baia in apa de mare.
7laa de la 'f. 4heorghe se desfasoara atit pe malul marii cit si in lungul Dunarii,
punctul de demarcatie intre sectoare purtind denumire de &ap "uival. Hisipul care
formeza acesta plaa si cel dinspre nord pina la grindul 'araturile cuprinde, in special,
inpartea nordica o acumulare de minerale grele # titan, zirconiu, paminturi rare$ care
prezinta inters economic. &a urmare, activitatea turistica nu se va putea desfasura decit de
la malul Dunarii pina la cca. 1,8 Qm spre nord, punct de unde se prevede sa se inceapa
e)ploatarea industriala.
,n aceasta situatie, plaa marina utilizabila pentru turism se reduce la apro)imativ
umatate din suprafata calculata, adica la circa 9 ha.
.1
II.2. (unctiunile turistice ale unr lcalitati
>unicipiul 0ulcea
>unicipiul 0ulcea este centrul administrative, politic, economic, social si cultural
al udetului. Datorita acestui fapt si pozitiei sale la e)tremitatea vestica a zonei, a
prezentei in localitate a unor interesante obiective turistice si dotari cu baze turistice
#hotelurile Delta si /greta, campingul &iuperca$, 0ulcea indeplineste functii turistice
importante.
7rintre acestea se impune functia de cazarecazare a calatorilor care vin la 0ulcea
in scopuri general(economice, precum si cea de atragere, primire si dispersare a turistilor
in delta, localitatea reprezentand in present principalul punct de patrundere in Delta
Dunarii, pentru e)cursiile de una sau mai multe zile.
&omuna >aliuc si punctual >ila 13,9
%ceste doua puncte situate in lungul bratului 'ulina, fiind dotate cu unitati de
cazare constituie puncte de plecare pentru e)cursii de doua sau mai multe zile,
reprezentand centre de dispersie pentru vizitarea zonelor ,, ,,, ,,, si 5, aflate la nord sau
la sud de acest brat. De asemenea, in aceste puncte se pot organiza tabere pentru
practicarea turismului nautic, alcatuite din constructii sezoniere sau corturi, cand se va
trece la prganizarea acestei activitati.
&omunele &risan si >ila .3
%ceste doua localitati, prin utilizarea spatiilor de cazare la particulari, ofera
posibilitati pentru realizarea unui seur rustic in delta, precum si pentru dispersie in
..
zonele ,,, ,,, si 5. 7entru aceasta este necesar ca localitatile respective sa fie declarate
sate turistice si sa se aplice masurile de organizare corespunzatoare.
;unctiunile turistice ale acestor localitati nu ustifica construirea, pe teritoriul lor,
a unor baze turistice.
=rasul 'ulina
=rasul 'ulina este un vechi port la Dunare, a carui activitate, datorita declararii
sale de 3port liber+, a cunoscut o importanta dezvoltare.
&irculatia generata de aceasta dezvoltare reprezinta cea mai mare pondere in
activitatea turistica din localitate.
'patiile de cazare la particulari asigura conditii suficiente pentru indeplinirea
functiilor turistice precum si cea de centru de dispersare in zona 5.
,n eventualitatea organizarii aici a unei activitati nautice cu caracter sportiv, se
preconizeaza numai realizarea unor constructii sezoniere sau corturi, in care sa se asigure
cazarea solicitantilor pentru astfel de actiuni.
&omuna >urighiol
Localitatea prezinta un cadru de dezvoltare turistuca deosebit de favorabil datorita
faptului ca reprezinta punctual cel mai apropiat de zone interesante ale deltei, accesibil cu
miloace auto pe un drum modernizat, precum si faptului ca din >urighiol se poate
patrunde in zone pitoresti ale deltei fara a se parcurge un traseu neinteresant ca 0ulcea
>aliuc sau 0ulcea &risan.
Datorita pozitiei sale in teritoriu, localitatea are conditii bune pentru a deveni
portul turistic al deltei, preluand o parte din activitatea turistica a portului comple) din
0ulcea privind turismul de circulatie in delta.
&omuna 'f. 4heorghe
.3
Localitatea va indeplini in continuare functiuni turistice importante atat ca punct
de cazare #la particulari$, pentru e)cursiile de mai multe zile, cat si pentru turistii dornici
sa practice un seur comple) mare delta.
tabel
&omuna Eurilovca
%ceasta localitate are perspective de dezvoltare turistica datorita urmatorilor
factori*
e)itenta unui acces rutier direct, modernizat, atat dinspre statiunile de pe litoral,
cat si dinspre 0ulcea6
e)istenta intreprinderii piscicole din localitate si a unor unitati economice care
determina o circulatie general economica6
situarea sa pe malul lacului !azelm si in apropierea unui sector deosebit de
pitoresc al Deltei Dunarii, fapt ce creeaza perspective pentru dezvoltarea
localitatii ca al doilea port turistic al deltei, in special, pentru practicarea
e)cursiilor de o zi pe traseul* Lacul !azelm &anal Dranov Lac Dranov (
&anal Dranov "rat 'f. 4heorghe &anal Dunavat Lac !azelm Eurilovca6
apropierea de una dintre cele mai placute plae de pe litoralul romanesc al >arii
Hegre, cea de la 7ortita, fapt ce reprezinta premiza de baza pentru valorificarea
localitatii pentru seurul rustic mare delta.
&onditii favorabile pentru dezvoltarea turistica a localitatii si realizarea de investitii
turistice sunt asigurate prin e)istenta alimentarii cu apa #pompata dintr(o panza de apa
subterana si nu din Dunare$, canalizarii si a diferitelor dotari generale care permit ca
localitatea sa fie declarata oras, intr(un viitor apropiat.
.G
II. CONCEPTIA ACTI*ITATII TURISTICE IN DELTA
II.1. LINIILE DIRECTOARE ALE ACTI*ITATII TURISTICE
7rin caracteristicile sale naturale, Delta Dunarii reprezinta o individualitate aparte
in cadrul celorlalte zone turistice ale !omaniei.
/lementul essential de diferentiere il constituie suprafata mare a oglinzilor de apa
#lacuri, canale$ care ocupa in medie 11: din suprafata deltei.
7redominarea apei fata fe pamant, faptul ca maoritatea aspectelor attractive sunt
legate de apa, natura terenurilor de fundatie, precum si caracterul sezonier al activitatii
turistice in zona, sunt argumentele ce determina coordonatele fundamentale ale
conceptiei de organizare a activitatii turistice in zona, care trebuie sa se a)eze pe*
( organizarea circulatiei turistice pe apa atat in lungul canalelor pe care pot circula
vase mari, cat si spre locurile accesibile numai cu barci mici6
( evitarea realizarii de constructii turistice la sol, in delta propriu(zisa investitiile
avand o eficienta economica mai redusa #datirita cresterii costului specific prin
valoarea ridicata a fundatiilor si duratei de functionare de cel mult 1.0 de zile pe
an$.
>otivatiile turistice principale care determina deplasarea turistilor spre aceasta zona
sunt*
cunoasterea unui cadru natural original, cu caracter de unicat in lume6
aceasta se refera atat la turisti in general, cat si la specialisti, si se
realizeaza prin e)cursii de una sau mai multe zile6
.9
petrecerea unor seururi prelungite in acest cadru de viata aparte6 aceasta
intereseaza orice categorie de turisti si se realizeaza prin seururi in sate
turistice, in campinguri sau in hoteluri 6
petrecerea unor seururi comple)e mare(delta6 aceasta se poate adresa
segmentului de turisticare solicita litoralul, fiind in acelasi timp atrasi de
aspecte inedite ale naturii, si se poate realiza la 'ulina, ';. 4heorghe si
Eurilovca #7ortita$6
practicarea turismului nautic6 aceasta se refera in special la tineretul
sportive si se realizeaza prin e)cursii de mai multe zile cu barci de diferite
tipuri6
practicarea vanatorii si a pescuitului sportive, in limitele prevederilor
legale.
,n cadrul conceptiei de organizare a activitatii turistice in delta si tinand seama de
motivatiile turistice principale, oferta turistica a acestei zone trebuie sa fie orientata spre
tipurile de actiuni turistice ce se prezinta in continuare.
II.2. E$cursii !entru +i,itarea "eltei
,n prezent, marea maoritate a turistilor iregistrati in Delta Dunarii practica
e)cursii de una sau doua zile #nu se cuprind in acestia turistii neinregistrati din satele
turistice$.
%ceasta se e)plica in primul rand prin aceea ca e)cursiile de 1(. zile conduc pe
turistii romani sau straini prin locuri caracteristice deltei, oferindu(le o imagine a ecastui
peisa original, care desi sumara, le satisface in suficienta masura curiozitatea.
7e de alta parte, maoritatea turistilor straini provin de pe litoral unde vin intr(un
seur de o durata fi)a care nu poate fi prelungita. ,n aceste conditii este normal ca turistii
sa prefere vozitarea deltei in e)cursii de una sau doua zile, ceea ce afecteaza in mai mica
masura durata seurului propriu(zis pe litoral.
-rmarea acestor obiective si in viitor ponderea cea mai mare a actiunilor turistice
organizate in Delta Dunarii o vor avea tot e)cursiile 1(. zile.
.J
7entru turistii mult mai putini la numar,care doresc o cunoastere intima a
Deltei,cit si pentru specialisti este necesar sa e)iste o diversificare mai ampla a
programelor,prevazindu(se si organizarea unor e)cursii pe durata mai mare.
,,...1. /)cursii penrtu vizitarea deltei, cu durata de 1 zi
%ceste e)cursii sunt destinate turistilor romani sau straini care petrec un seur in
statiunile de pe litoral sau pentru cei ce se deplaseaza la 0ulcea cu diverse miloace de
transport.
,n general, traseele parcurg initial &analul 'ulina, Dunarea 5eche, &analul
=lguta, Lacul ;ortuna, &analul &ranala.
%ctualele programe ale e)cursiilor organizate in delta repetate de ani de zile sunt
uzate moral si deficitare si din punct de vedere al gradului de cunoastere, al ineditului, pe
care le ofera turistilor.
Din opiniile e)primate de turistii straini care au revenit in delta dupa o anumita
perioada s(a desprins faptul ca ani de ani oferta turistica a actualelor trasee in delta este
tot mai saraca si ca urmare, interesul pentru cunoasterea acestei zone scade.
De asemenea, in nenumarate cazuri, turistii aflati pentru prima data in delta au
plecat dezamagiti in special datorita faptului ca efortul deplasarii #de apro)imativ 9(J ore
cu autocarul$ a fost prea mare fata de satisfactiile oferite de frumusetile deltei.
,n formula actuala, din durata de 1(8 ore a e)cursiei turistului i se ofera in mod
practice ma)imum .(.R ore in delta, restul timpului petrecandu(l pentru parcurgerea spre
aval si amonte a &analului 'ulina, dupa care e nevoit sa parcurga din nou un drum de .(3
ore cu autocarul.
= varianta a e)cursiilor de o zi, care se pot realiza in viitor, trebuie sa se bazeze
pe organizarea la >urghiol a unui al doilea punct de imbarcare, intrucat din aceasta
localitate se poate patrunde pe canalele si pe lacurile deltei, pe trasee mult mai scurte,
.1
ceea ce va permite turistilor sa viziteze un sector al deltei mai pitoresc decat cel prezentat
in e)cursiile cu plecare din 0ulcea si fara a parcurge de doua ori# la ducere si la
intoarcere$ &analul 'ulina care este un traseu de interes turistic redus.

,,..... /)cursii pentru vizitarea deltei, cu durata . zile
%ceste e)cursii se adreseaza de asemenea, atat turismului intern cat si turismului
internaternational.
&a si e)cursiile de o zi si acestea pot fi organizate in lant, avand ca puncte de
plecare in delta >unicipiul 0ulcea si &omuna >urighiol.
'e apreciaza ca dezvoltarea e)cursiilor de doua zile trebuie sa fie limitata la
capacitatea hotelurilor e)istente, interesul turistilor pentru vizitarea rapida a deltei
urmand a fi satisfacut peste aceasta limita numai prin organizarea e)cursiilor de o zi care
sunt mai eficiente economic. 7entru amortizarea bazei de cazare necesara la e)cursiile de
. zile nu se poate conta decat pe o incasare de un ordin de marime redus. 7ractic, mai
intervin unele mici incasari in plus care insa nu au o importanta prea mare si nu permit ca
un hotel in Delta Dunarii #utilizabil cel mult 1.0 zile pline pe an, avand investitia
specifica#SSSSSSSSSSS Def$ mai mult decat dubla fata de a unui hotel de pe litoral$ sa fie
eficient economic.
,,...3. /)cursii cu durata de mai multe zile
Dezvoltarea acestui tip de e)cussii este coditionata de imbunatatirea substantiala a
gradului de confort al pontoanelor dormitor.
Locuintele plutitoare asigura turistilor conditii de dormit, toaleta, bucatarie, spatii
pentru petrecerea vietii de familie, conditii de studiu pentru specialisti, oferind conditii
mult mai confortabile decat cele oferite de rulote.
.8
%ceste vase, de diverse tipuri si capacitati , au urmatoarele dotari*
post de pilota, utilizat si ca salon, dotat cu canapele, dulapuri, mese6
camera de dormit utilizata si drept camera de zi6
grup sanitar #Tc, lavoar, dus$6
bucatarie dotata cu aragaz, cuptor, frigider, spalator vase, dulap6
terasa de promenada.
Locuintele de marime medie, cel mai des utilizate de turisti au o capacitate de
dormit pentru J(10 persoane si sunt indicate pentru navigatie pe lacuri, rauri, canale,
golfuri, pe mari in lungul coastelor etc., fiind caracterizate printr(o mare mobilitate si
asigurand orice acostare.
/le sunt recomandate pentru e)cursii de mai multe zile si se pot adresa unei
anumite categorii de turisti, captivati de delta, specialisti, sau altor turisti dispusi sa
petreaca in grup intim sau in familie, un seur atractiv si confortabil.
= caracteristica importanta care le poate face usor accesibile oricarei categorii de
turisti este usurinta insusirii pilotaului. ,n afara petrecerii seurului, aceste vase permit
practicarea navigatiei de placere, a schiului nautic si a vanatorii subacvatice.
Locuintele plutitoare reprezinta milocul cel mai interesant de promovare a
e)cursiilor de mai multe zile in delta, datorita caracteristicilor tehnice si de confort ale
acestora*
( pesca redus6
( capacitate corespunzatoare unor grupuri mici, ceea ce confera e)cursiilor un
caracter intim, familial6
( confort ridicat6
( autonomie deplina6
( posibilitatea de organizare a unor programe elastice dupa dorintele fiecarui grup6
( posibilitatea de practicare a unor sporturi specifice6
( posibilitatea de a se transporta pe sosea, dintr(un loc in altul, cand apare
necesitatea schimbarii destinatiei6
( posibilitatea de a se procura, ele fiind un produs de serie6
.9
II.#. Se-ur rustic in lcalitatile "in interirul "eltei
7etrecerea unui seur rustic in localitatile din interiorul deltei reprezinta o forma
de turism deosebit de apreciata mai ales de catre turistii romani.
%cesta forma de turism se practica, in principal, in mod neorganizat, turistii
folosind in deosebi cazarea la localnici sau in campinguri. -tilizarea acestor spatii le
permite turistilor sa se stabileasca in diferite localitati din delta, in sectorele preferate de
ei si sa beneficieze de conditii avantaoase in ceea ce priveste costul seurului. 7racticarea
acestei forme de turism se poate face astfel*
( ,n sate turistice
%cestea prezinta un interes deosebit pentru turistii dornici sa cunoasca mai intim
delta, sa practice pescuitul, sa consume preparate specifice, sa cunoasca obiceiurile
localnicilor locuind in casele acestora.
;ondul de locuinte din aceste localitati a fost utilizat in toti anii, dar in mod
neorganizat. %cesta situatie a facut ca, pe de o parte, sa nu se cunoasca e)act numarul de
turisti care le(au folosit, iar pe de alta parte, turismul sa fie lipsit de anumite venituri care
s(ar fi putut realiza prin evidenta, omologarea si valorificarea organizata a psatiilor de la
particulari. 'e remarca insa, ca aceste spatii de cazare nu corespund totdeauna unui grad
minim de confort si in primul rand cerintelor sanitare.
'atele turistice reprezinta o solutie avantaoasa si din punct de vedere al investitiilor,
intrucat ele favorizeaza dezvoltarea turismului social, fara a necesita investitii pentru
spatii de cazare ci numai pentru obiective social(culturale si de divertisment.
( ,n campinguri
Localitatile cele mai indicate sunt in present >urighiol, 7ortita #Eurolovca$ pentru
posibilitatile de practicare a turismului pe care le ofera Lacul !azelm si apropierea de
mare si satul de vacanta pentru tineret de la !osu.#aflat in administrarea '.&. %tbad '.%.$
II.'. Se-ur in lcalitatile "in "elta %arina
30
Localitatile din delta maritime ofera turistilor dubla atractie a posibilitatii unei cure
heliomarine si a vizitarii mai lesnicioase a deltei. ;ara indoiala ca din aceste doua
motivatii, prima este precumpanitoare, numarul turistilor pentru care litoralul constituie o
atractie mai mare decat delta avand o pondere mult mai importanta.
7entru dezvoltarea acestei forme de turism e)ista in zona turistica Delta Dunarii
reserve ample, astfel*
=rasul 'ulina
Dezvoltarea se poate baza pe e)istenta unei plae de mare suprafata, a unui numar de
circa 1G00 gospodarii din care o parte pot primi turisti.
&a aspecte negative se semnaleaza*
( ,n toata portiunea din dreptul plaei #si in continuare spre sud$ apa marii are un
pronuntat caracter de apa salmastra datorita debitului mare al "ratului 'ulina si
aluviunilor transportate de acesta6
( Hisipul plaei contine un procent relativ ridicat de mal6
( !eteaua de alimentare cu apa utilizeaza apa din Dunare, care , desi filtrata, are un
gust neplacut6
( &analizarea apelor menaere ale orasului pune probleme deosebite, care nu au
fost inca rezolvate6
( Hu e)ista acces rutier pentru legatura cu aeroporturile Qogalniceanu si 0ulcea
sau cu reteaua de cale ferata6
( ,n perioada de vara abunda tantarii si taunii.
'tudiile de sistematizare elaborate de ,.E.7. &onstanta retin posibilitatea construirii
unor baze turistice cu o capacitate de circa 8.000 locuri.
&omuna 'f. 4heorghe
Dezvoltarea turismului se poate baza pe e)istenta unei plae intinse pe o lungime de
circa 1G Mm si cu latimi intre 1000 m la sud si 100 m la nord, pe un numar de circa G30
31
gospodarii din care umatate primesc turisti, pe apropierea de unele puncte attractive ale
deltei.
&a aspecte negative se semnaleaza*
( %pa marii are caracter de apa salmastra #in mai mica masura decat la 'ulina$,
fenomenul fiind accentuat in special cand bate vantul dinspre larg6
( %limentarea cu apa utilizeaza , de asemenea, apa din mare6
( &analizarea nu este inca realizata6
( Hu e)ista acces rutier spre aeroporturi sau retea de cale ferata.
( ,n perioada de vara abunda tantarii si taunii.
'tudiile de sistematizare retin posibilitatea construirii unei statiuni cu capacitate de
10(.0.000 locuri.
&omuna 7erisor
,n dreptul grindului 7erisor, intre canalele 7erisor si 7eriteasca se desfasoara o plaa
intinsa pe o lungime de circa 10 Mm si cu o latime medie de circa 90 m care ar putea
permite o valorificare turistica ampla, in apropierea unor puncte attractive ale deltei. %pa
marii este curata.
&a aspecte negative se semnaleaza*
( ,ne)istenta lucrarilor edilitare6
( Lipsa acceselor rutiere, care se pot realiza insa mai usor decat pentru 'ulina si 'f.
4heorghe, prin continuarea actualului drum de pe 4rindul Lupilor6
( Lipsa de localitati in apropiere6
( /)istenta tantarilor si a taunilor.
'tudiile de sistematizare retin posibilitateaconstruirii unor baze turistice cu o
capacitate de circa .0.000 locuri.
7ortita
Dezvoltarea turismului se poate baza pe e)istenta unei plae intinse pe o lungime de
3(G Mm, cu o latime medie de circa 10 m in imediata apropiere a lacului !azelm si a unor
puncte attractive ale deltei. %pa marii este curata. -n inceput de valorificare s(a facut
3.
prin construirea unui camping, cu o capacitate de 18J locuri #vila UUU, motel UU, casuteU,
restaurant$.
&a aspecte negative se semnaleaza6
( Lipsa oricaror lucrari edilitare6
( Lipsa acceselor rutiere6
( Lipsa de localitati in apropiere, cu e)ceptia comunei Eurilovca, situata pe malul
opus al Lacului !azelm6
( /)itenta tantarilor si taunilor6
( Lipsa unui studiu de sistematizare.
4ridul &hituc
Dezvoltarea turismului se poate baza pe e)itenta unei plae de mare suprafata, o
apa de mare curata, apropierea pe drumurile de acces spre aeroport si reteaua de cale
ferata, apropierea de numeroase obiective turistice din zona centrala a Dobrogei.
&a aspecte negative se semnaleaza*
( Lirsa oricaror lucrari edilitare6
( %limentarea cu apa nu se poate realiza decat din ape de suprafata6
( Lipsa de localitati in apropiere6
( Lipsa acceselor rutiere6
( /)istenta unei e)ploatari industriale a nisipului.
'tudiile de sistematizare retin posibilitatea construirii unor statiuni cu un numar
considerabil de locuri.
0oate aceste amplasamente prezinta posibilitati de valorificare turistica, cu toate
aspectele lor negative, lucru ilustrat prin solicitare actuala de catre turisti a orasului
'ulina, a comunei 'f. 4heorghe si a campingului de la 7ortita.
&omparatia conditiilor pe care le ofera aceste amplasamente se fac sintetic in
tabel care prezinta o imagine grafica, nefiind posibila o cuantificare e)acta a
amplasamentelor respective.
Din e)aminarea tabelului rezulta ca pe masura ce amplasamentele se indeparteaza
spre nord, conditiile lor sunt din ce in ce mai putin favorabile. %sadar, dezvoltarea trebuie
sa aiba in vedere urmatoarea ordine de prioritate*
33
1. 4rindul &hituc
.. 7ortita
3. 4rindul 7erisor
G. 'f. 4heorghe
9. 'ulina
II... Alte &r%e "e turis%
Turis% nautic
= alta forma de turism deosebit de interesanta si instructiva, care da posibilitatea
unei mai bune cunoasteri a deltei, dar care cere turistilor o mai buna pregetire sportiva, o
constituie parcurgerea deltei cu ambarcatiuni mici. /a da prileul celor care o practica, si
in special tinerilor, sa se strecoare cu ambarcatiunile lor in tot cuprinsul deltei, sa traiasca
independent in milocul naturii, sa beneficieze din plin de miscare, apa si soare.
,n cadrul acestei forme de turism se pot organiza e)cursii de mai multe zile prin
delta, eventual tabere nautice, cazarea efectuandu(se cu precadere la >aliuc, &risan,
'ulina, >urighiol, 7ortita, Eurilovca, urmind ca in masura in care aceste actiuni ar lua
amploare mai mare sa se creeze si alte baze fi)e, amplasate pe traseele practicate.
0ipul de ambarcatiune adecvat pentru turismul nautic in delta este caiacul
individual sau de . G persoane, mai robust, din material lemons # cel cu corpul de
pinza prezinta pericolul de a fi sfisiat de stuful taiat sau radacinile aflate sub apa $, de
asemenea, canoele, mai stabile si mai usor de manevrat, dar si cu barcile cu motor.
%ceasta forma de turism se adreseaza numai turismului organizat, care permite
asigurarea securitatii navigatiei cu ambarcatiuni mici in delta #pericol de ratacire,
autor in caz de rasturnare$.
3G
*anatarea
%vand in vedere ca efectivele de pasari din delta sunt in crestere, ca urmare a
masurii de a se interzice vanarea lor, luata in anul 1913, se considera posibila
revenirea asupra acestei masuri.
39
&%!%&0/!,'0,&,L/ %>7L%'%>/H0/L=! D/ 7/ L,0=!%L
Hr.
&rt.
'pecificare &hituc 7ortita 7erisor 'f.4heorghe (
'araturi
'ulina
1. 7laa VVVV VV
ingusta
VVVV VVVV VVV
mal
.. >area VVVV VVVV VVVV VV
apa salmastra
V
apa salmastra
3. %tractii turistice in
apropiere#pentru turistii cu
seur pe litoral$
VVV VV V V V
G. 7osibilitatea crearii de
legaturi rutiere la aeroport
si statii &.;.
VVV VV VV V
trecere br. 'f.
4heorghe
V
trecere br. 'f.
4heorghe
9. 7osibilitatea realizarii
alimentarii cu apa
VV
apa de suprafata
V
din Dunare
V
din Dunare
V
din Dunare
V
din Dunare
J. Localitati in apropiere
#sursa de mina de lucru$
VV
&onstanta
V
Eurilovca
V
Eurilovca
V
'f. 4heorghe
V
'ulina
1. Lipsa de fauna
dezagreabila #tintari, tauni$
VV V V V V
8. &adru natural, polure VVV VVVV VVVV VVVV VVV
3J
Pescuitul s!rti+
"ogatia piscicola a deltei constitue in continuare premisa de baza a dezvoltarii
pescuitului sportive.
%ceasta forma de turism, care s(a practicat pina in present, in principal,
neorgaizat, se considera ca se poate e)tinde prin organizarea unor actiuni atit pentru
turismul intern cit si international.
Desfasurarea acestei forme de turism nu pune probleme deosebite sub aspectul
transportului si cazarii pescarilor. Locuintele plutitoare ar putea fi utilizate in foarte bune
conditii pentru astfel de actiuni.
7entru practicarea pescuitului sportiv in conditii bune # si de securitate $ este
necesara realizarea in diferite puncte ale deltei, in special in apropierea bazelor de cazare,
a unor amenaari de mai mica amploare, ca platforme pentru pescuit, puncte de inchiriat
echipament si unelte pentru pescuit, barci etc.
%ctiunile de pescuit sportive in delta pot fi foarte variate. = atractie deosebita o
poate prezenta organizarea unor competitii internationale, care sa se desfasaore periodic
in e)trasezon, folosind pentru cazare hotelurile, imbunatatind astfel e)ploatarea bazei
materiale turistice din delta in afara sezonului turistic.
1
III. ANALI)A /A)EI TE0NICO12ATERIALE A(ERENTA
TURIS2ULUI IN DELTA DUNARII
,,,.1. CA)ARE
Evolutia capacitatii de cazare pe tipuri de structuri de primire si ani
%nul
0ipuri
structuri
1991 1998 1999 .000 .001
0otal 33 33 34 53 55
Ioteluri
1' 1' 12 12 12
>oteluri 1 1 2 2 2
Ianuri 1 1 1 1 1
5ile 13 13 13 13 13
&abane 1 1 1 1 1
7ensiuni
turistice urbane
' ' ' 5 .
7ensiuni
turistice rurale
66 66 66 2 '
7ensiuni agro(
turistice
66 66 ' 3 5
&ampinguri 1 1 1 1 1
"ungalouri 23 23 23 23 23
0abere 2 2 2 2 2
Camere existente in structurile de primire turistica pe tipuri de structiri
.
%nul
0ipuri
structuri
1991 1998 1999 .000 .001
0otal camere 430 42' 7.' 552 54#
Ioteluri
524 371 .33 '5' '4.
>oteluri 13 13 #5 #5 #5
Ianuri 12 12 12 10 10
5ile #2 #2 #2 #2 #2
&abane 11 11 11 11 11
7ensiuni
turistice urbane
2# #. #. #3 23
7ensiuni
turistice rurale
66 66 66 7 17
7ensiuni agro(
turistice
66 66 12 13 17
&ampinguri 66 66 66 66 66
"ungalouri .# .# .# .# .#
0abere 7' 7' 43 4. 4#
Numar locuri de cazare pe tipuri de structuri de primire turistice si pe ani
%nul
0ipuri
structuri
1991 1998 1999 .000 .001
0otal locuri 24'2 2724 2342 2'7. 2'57
3
Ioteluri
1337 1.#7 1113 4#7 442
>oteluri #' #' 253 253 253
Ianuri #2 24 25 21 21
5ile 3' 3' 3' 3' 3'
&abane 2' 2' 2' 2' 2'
7ensiuni
turistice urbane
.4 7# 7# 77 34
7ensiuni
turistice rurale
66 66 66 13 #.
7ensiuni agro(
turistice
66 66 2' #2 ##
&ampinguri #00 #00 #00 #00 #00
"ungalouri 103 103 103 103 103
0abere 3.. 3.1 352 320 ..7

,n prezent, baza de cazare e)istenta in udetul 0ulcea este distribuita astfel*
I=0/L-!,
0-L&/% ( Iotel Delta, UUU, .01 locuri
Iotel /uropolis, UU, 199 locuri
Iotel /greta, UU, 19. locuri
Iotel &asa %lbastra, UU, G0 locuri
Iotel ,7=, U, 98 locuri
>%L,-& ( Iotel 'alcia, U, 9. locuri
>%I>-D,% Iotel 0eo, UUU, G8 locuri #privat$
Iotel 7laur, U, 9. locuri
-2L,H% Iotel &ormoran, UUU, 8G locuri
>-!,4I,=L Iotel 7elicanU, G. locuri
I=0/L-!, 7L-0,0=%!/
%0"%D '.%. 3(G stele, 30 locuri
'.&. '/!&=>0-! '.!.L. "rasov, 3U, 18 Locuri
'.&. ,",' '.!.L. 3U, 18 locuri
'.&. D,%D/>% 1U, 30 locuri
/-!=7=L,' '.%. GU, 18 locuri
4!%H0-!,'>= GU, 1J locuri
',H&!=H '.!.L. .U, 18 locuri
G
4%L/K 0=-! .U, 18 locuri
',>7%0-!,'> 1U, .G locuri
%.&.!., .(3 U 98 locuri
&%>7,H4-!,
&ampingul &!,'%H 80 locuri
&ampingul &I,L,% G0 locuri
&ampingul >-!,4I,=L .00 locuri #bungaloT(ri, casute, teren
campare$
&%"%H/
&abana &alica ,azurile 1. locuri
&abana 5alea ;agilor Luncavita 1G locuri

*. PERSPECTI*E, PROPUNERI
'ituatia actuala a valorificarii turistice a deltei poate fi caracterizata astfel*
( Datorita e)ploatarii economice care nu respecta prevederile legale si interesele
turismului, resursele turistice ale deltei sunt in continua degradare6
( >iloacele materiale necesare pentru e)ploatarea turistica a deltei #baze de cazare
si in special vase$ nu s(au dezvoltat nici cantitativ, nici calitativ la un nivel care sa
permita satisfacerea integrala a cererii turistice si oferirea unor produse turistice
9
de calitate superioara, corespunzatoare caracterului de unicat al resurselor turistice
naturale ale Deltei Dunarii.
7entru imbunatatirea situatiei este necesar sa se actioneze in directiile
urmatoare*
5.1. Cr"narea si !lani&icarea turis%ului in Delta Dunarii
,ntrucat turismul este o activitate de consecinta care nu se poate dezvolta decat
in corelare cu toate celelalte activitati care se desfasoara in acel teritoriu, este
indispensabila o coordonare a tuturor activitatilor in delta.
%ctivitatea de coordonare trebuie sa se desfasoare in mod deosebit in
problemele privind protectia resurselor naturale. ,n acest scop, ,nstitutul Hational de
&ercetare si Dezvoltare Delta Dunarii a intocmit un plan de masuri privind protectia
faunei in Delta Dunarii, ameliorarea cadrului natural si restabilirea echilibrului ecologic
al biom(ului deltaic, in scopul valorificarii superioare a resurselor naturale ale acestuia,
cuprinzand sase obiective de realizat*
1. protectia faunei din Delta Dunarii6
.. conservarea faunei si a florei din rezervatiile naturale pe suprafata de G1900 ha
din Delta Dunarii6
3. diminuarea poluarii deltei6
G. valorificarea superioara turistica a Deltei Dunarii in scopul protearii faunei si
florei6
9. popularizarea si propaganda privind protectia cadrului natural, a faunei si florei
din Delta Dunarii6
J. dezvoltarea cercetarii stiintifice in scopul conservarii si valorificarii faunei si
florei din delta si a altor obiective.
Distrugerea sau degradarea resurselor turistice ale deltei reprezinta o paguba cu
caracter definitiv pentru economia nationala iar, >inisterului 0urismului trebuie sa
actioneze cu toata energia pentru impiedicarea unor asemenea situatii. Dupa cum arata
academicianul H.H. &onstantinescu, 3daca asista impasibil la degradarea mediului
natural, a peisaului sau contribuie el insusi la degradarea acestuia, turismul nu face decat
J
sa asiste si sa participe la distrugerea propriei Wmaterii primeX.+
1
# /conomia protectiei
mediului natural, /d. 7olitica, 191J$
5... *ase turistice
Dupa cum am aratat in capitolul 3&onceptia activitatii turistice in delta 3,
problema esentiala pentru a asigura vizitarea acestei zone o constituie dezvoltarea
miloacelor de transport pe apa. 'e remarca numarul scazut al vaselor ce pot fi utilizate
pentru vizitarea deltei, atat in ceea ce priveste e)cursiile scurte #hidrobuze, salupe$, cat si
in ceea ce priveste e)cursiile mai lungi.
%ceasta se refera la modernizarea pontoanelor dormitor sau construirea unora
noi, cu grad de confort ridicat, care si(a dovedit eficienta, precum si la faptul ca nu s(a
intreprins pana in present nimic pentru dotarea cu locuinte plutitoare #house(boat,
maisons flotantes$, vase ideale in aceasta zona pentru grupuri mici de specialisti sau
familisti.
%bsenta acestor vase, caracteristice lacurilor, raurilor si zonelor de litoral cu
adancime mica si utilizate in asemenea conditii pe scara larga, reprezinta un important
aspect negativ al imaginii de marca a turismului in delta, reprezentand totodata o frana
pentru diversificarea produselor turistice ale acestei zone turistice.
7entru asigurarea conditiilor de desfasurare a circulatiei vaselor, o masura
importanta care trebuie luata o reprezinta dotarea comunei >urighiol cu toate instalatiile
necesare pentru asigurarea innoptarii in acest punct a unor hidrobuze si a personalului lor,
pentru ca sa se poata realiza sistemul de e)cursii preconizat cu plecare alternativa din
0ulcea si >urighiol, prin care se pot e)ploata noi trasee ale deltei, imbogatindu(se astfel
aferta turistica.
5.3. Lar8irea &ertei turistice
7e linia diversificarii ofertei turistice a deltei este necesar sa se ia masuri pentru
declararea drept sate turistice si organizarea ca atare a localitatilor* >urighiol, Eurilovca,
&risan, >ila .3, 'f. 4hiorghe si orasul 'ulina.
1
/ste necesar ca in aceasta activitate sa se atraga un activ mai larg al iubitorilor
turismului, constituiti intr(o asociatie turistica fara scop lucrativ care sa colaboreze cu
autoritatile pentru promovarea turismului sub toate aspectele sale, in mod deosebit in
ceea ce priveste protectia resurselor turistice. De asemenea, din cadrul membrilor unei
asemenea asociatii ar putea sa fie recrutati ghizi deosebit de competenti pentru turistii
care viziteaza delta in diferite actiuni.
5.G. As!ecte ecn%ice
/ste indiscutabil ca Delta Dunarii care este o zona cu caracter de unicat pe plan
european, nu este valorificata turistic, calitativ si cantitativ, la un nivel corelat cu valoarea
resurselor turistice.
/ste necesar sa se renunte la conceptia de realizare a celor mai ieftine dotari,
care conduc in mod automat la cele mai reduse tarife si deci la cele mai putin convenabile
efecte economice. %r trebui realizata o corelare usta intre valoarea resurselor turistice si
nivelul dotarilor turistice, renuntandu(se la retinerea e)istenta fata de investitiile cu
valoare ridicata, fara ca aceasta retinere sa se bazeze pe o analiza a indicatorilor
economici reali.
,n realitate, practica a dovedit ca amenaarile turistice de inalt nivel atrag in mod
deosebit pe turisti iar, daca sunt bine gandite, sunt intotdeauna eficiente.
7entru a ilustra modul in care amenaarile turistice atrag pe turisti este suficient
sa amintim cazul 'tatiunii 7oiana "rasov care, fiind dotata cu partii de schi, miloace de
urcat mecanice si diferite forme de agrement, este foarte solicitata de turisti, desi
utilizarea acestor dotari reclama cheltuieli ridicate din partea turistilor. ,n ceea ce priveste
investitiile mari, indispensabile pentru realizarea unor produse de valoare ridicata, un
e)emplu tipic il constituie amenaarile de pesteri.
%ceste e)emple arata ca pentru resurse turistice cu caracter de unicat, astfel cum
sunt cele din Delta Dunarii, valorificarea nu trebuie sa se faca prin dotari mediocre, sub
nivelul valorii resurselor, si care prin aceasta degradeaza valoarea produsului turistic.
/ste deci, necesara o modificare fundamentala a opticii privind investitiile din Delta
Dunarii, asigurandu(se atat pentru bazele de cazare si unitatile de alimentatie publica, cat
8
si pentru miloacele de transport, un nuvel superior, acestea urmand sa fie e)ploatate prin
tarife care sa asigure beneficii si durata de recuperare a investitiilor normala.
,n spiritul celor aratate, se considera necesar sa se intreprinda actiuni pentru
ridicarea gradului de confort si a calitatii serviciilor la hoteluri, concomitent cu o crestere
substantiala a tarifelor acestora care pot fi situate la un nivel cu circa 90: superior celui
actual, bineanteles, dupa realizarea imbunatatirilor respective.
De asemenea, este necesar sa se imbunatateasca confortul pontoanelor dormitor,
reducandu(se capacitatea de la G0 la .0 de locuri pe pontoon, stabilindu(se insa un tarif de
inchiriere corespunzator confortului ridicat ce se va realiza.
7e aceeasi linie a sporirii eficientei economice a activitatii prin dotari cu nivel
superior, este necesar sa se introduca in delta, in cel mai scurt timp, utilizarea locuintelor
plutitoare care pot atrage in delta numerosi turisti dispusi sa plateasca tarife mai ridicate
corespunzatoare confortului oferit de aceste unitati.
'e mentioneaza, de asemenea, ca produsele turistice specifice Deltei Dunarii pot
fi oferite la preturi care, spre deosebire de cele de pe litoral, munte, statiuni balneare, nu
au termen de comparatie in oferte similare ale altor tari si deci, pot fi stabilite la un nivel
de eficienta ma)ima, in aceasta zona fiind posibila si mai usor de realizat o oferta
turistica de lu).
%ceasta este desigur valabila in ipoteza ca formarea produsului turistic va avea
la baza o conceptie stiintifica, in care modelerea produsului sa se realizeze in cadrul
preferintelor manifestate de cerere, si in care dezvoltarea agrementului sa fie facuta
corespunzator.
5.9 Pr!uneri "e re8le%entare si r8ani,are
0urismul individual cunoaste in ultimii ani o dezvoltare lenta dar progresiva ca
urmare a situatiei economice generale in care se afla tara noastra, cu impact direct asupra
preturilor care sunt cu mult deasupra puterii de cumparare a oamenilor in general, si a
turismului, in special. %gentiile de turism practica preturi mult prea mari fata de calitatea
serviciilor oferite si de posibilitatile turistilor.
9
0endinta care se observa deci in turismul din !.".D.D. este practicarea
turismului individual ca o alternativa de petrecere a concediilor in Delta Dunarii la preturi
rezonabile si in locuri alese de catre turisti.
Dezvoltarea acestei forme de turisn trebuie sa mearga 3mana in mana+ cu
dezvoltarea facilitatilor necesare practicarii acesteia. Lipsa acestor facilitati poate duce la
imposibilitatea controlului flu)ului turistic si a monitorizarii efectelor turismului
individual pe teritoriul !.".D.D.
Luand ca studiu de caz evaluarea efectelor praccticarii turismului individual pe
bratul 'f. 4heorghe #3/fectele turismului asupra mediului+$, propun urmatoarele masuri
de reglementare si organizare a turismului individual pe teritoriul !.".D.D.*
%. revaluarea zonelor de campare admise, dea e)itente si identificarea altor zone de
campare in zone cu frecventa turistica mare si cu impact redus asupra mediului.
%rgumente*
( multe din zonele de campare identificate in anul 1998 nu mai prezinta
caracteristicile initiale pentru care au fost alese ca zone de campare6 e)ista
zone in care, in timp, datorita conditiilor meteo(hidrologice s(a dezvoltat
stuful sau au fost inundate, si alte zone care au fost preluate de catre
localnici pentru culturi6
( unele zone e)istente au valoare scazuta din punct de vedere al atractivitatii
turistice din cauza accesibilitatii greoaie6
( se impune identificarea de noi zone de campare in special in zonele unde
dea se practica camparea cu frecventa ridicata, acestea fiind in special
cele din apropierea sau in interiorul zonelor admise pentru pescuit sportiv.
". !ealizarea unei dotari munime a zonelor admise camparii.
%rgumente*
( Lipsa dotarilor minime in zonele de campare au ca efect cresterea riscului
unui impact negativ asupra mediului inconurator6
( 7entru practicarea unei campari civilizate si igienico(sanitare si cu efecte
negative minime asupra mediului se impun cateva dotari minimale, fara
10
investitii mari, care sa facilitaze dar sa si controleze practicarea acestei
forme de turism*
&ontainere pentru deseuri
%menaarea unui punct sanitar minimal si a unei fose septice
%menaarea unui rezervor mecanic pentru apa menaera de
capacitate mare, prevazut cu decantor
( %vantaul acesstor dotari este ca pot fi ridicate la fiecare finel de sezon si
readuse in zona odata cu reanceperea sezonului urmator, evitandu(se astfel
deteriorarea lor in teren6
( ,n urma sondaului de opinie efectuat de catre ,.H.&.D.D.D.in anul 1998 s(
au identificat si cerintele turistilor veniti in !.".D.D. pe cont propriu in
ceea ce priveste amenaarile suplimentare necesare in locurile de campare,
care se suprapun in cea mai mare parte cu cerintele unui turism civilizat si
organizat*
apa potabila 9J:
platforme campare 1J:
current electric 1.:
grup sanitar 8:
cale acces G:
curatenie G:
&ateva di opiniile turistilor inregistrate cu ocazia sondaului de opinie efectuat
in randul turistilor on anul 1998*
3'a se faca reglementari in asa fel incat turistul sa fie proteat si incuraat+
3%r fi bine ca locurile sa fie amenaate si turistii informati despre locurile
interzise+
3Dezvoltarea conditiilor sanitare in locurile de campare+
3&onstientizarea turistilor asupra regulilor si restrictiilor aplicate prin fluturasi
sau alte miloace de informare+
&. 7lanificarea de actiuni de evacuare a deseurilor din locurile de campare.
11
%rgumente*
( ,n lipsa dotarilor minime in locurile de campare si in special a acelor dispozitive
de eliminare a deseurilor din zona, sunt necesare masuri si actiuni de strangere si
evacure a deseurilor lasate in locurile decampare de turisti6 chiar in zonele
3curate+ unde deseurile au fost depuse in gropi menaere, acestea trebuie evacuate
periodic pentru a nu se altera mediul inconurator
( %ctiunile de strangere si evacuare a deseurilor se pot realiza*
7eriodic, cu participarea agentilor ecologi, dotati cu saci de plastic, care
vor incarca in timpul controalelor de rutina ale turistilor, deseurile din
locurile de campare si le vor transporta la 0ulcea6
La sfarsitul fiecarui sezon turistic prin implicarea organizatiilor
nonguvernamentale de mediu #unele din ele avand e)perienta in actiuni de
acest gen in zone proteate$, a voluntarilor sau a elevilor in cadrul
actiunilor de protectie a mediului.
D. ,nformarea turistilor asupra masurilor de protectie a mediului inconurator si de
reducere a efectelor negative cauzate de practicarea turismului individual.
%rgumente*
( >ulti dintre turistii intervievati au remarcat lipsa unei informari corecte asupra
regimurilor si restrictiilor aplicate de %.!.".D.D. in ceea ce priveste practicarea
turismului in rezervatie, evidentiind in acelasi timp necesitatea informarii si
constientizarii turistilor6
( &azurile de incalcare a acestor reguli si masuri se datoreaza in primul rand
informarii precare si mai putin actiunilor ilegale6
( ,nformarea si constientizarea turistilor trebuie sa reprezinte parte integranta din
activitatea agentilor ecologi, acestia fiind singurii care pot veni in contact direct
cu turistii prin actiunile lor in teren6
1.
0urismul individual, ca si toate celelalte forme de turism practicate in !.".D.D.,
nu va produce daune ecosistemului deltaic daca este bine organizat, practicat, monitorizat
si controlat.
#>%!,/0% '-&,- 3sinteza lucrarilor de cercetare e)ecutate in faza ,, 1999+, 0ulcea ,
martie 1999$
13

You might also like