La data de 1 septembrie 1990 , prin hotarirea de guvern nr. 983 1990 Delta Dunarii a fost declarata zona proteata , in regim de !ezervatie a "iosferei #!.".D.D.$. %dministratia !.".D.D. impreuna cu &onsiliul sau 'tiintific s(au a)at activitatea in mai multe directii, printer care* +analiza unor activitati economice din perimetrul !.".D.D. si eliberarea unor autorizatii de utilizare a resurselor sau de practicare a unor activitati #agricultura, transporturi navale, turism, recoltare stuf, pescuit si piscicultura, etc.$+ ,n ceea ce priveste turismul, la 'eminarul ,nternational privind perspectivele turismului in !ezervatia "iosferei Delta Dunarii #desfasurat la -zlina intre 30 iulie si . august 1991$, ,nstitutul de /conomia &omertului ,nterior si a 0urismului #,./.&.,.0$ care era institutul oficial de cercetare in turism, a elaborat in perioada 1913(1988 un numar de zece studii privind diferite aspecte ale valorificarii turistice a zonei. I.1. Resursele turistice naturale ale Deltei Dunarii 2ona turistica 3Delta Dunarii+ cuprinde unitatea geografica cu acelasi nume , la care se adauga, datorita caracterului unitar al functionalitatii turistice, si comple)ul lagunar !azelm 'inoe. Delta Dunarii este considerata ca una din cele mai originale, spectaculoase si bogate delte ale lumii. /a constituie un remarcabil ecosistem, la realizarea caruia concura toti componentii sai naturali #geologici, morfohidrografici, climatici, biografici$ care, in ansamblu, confera zonei o evidenta individualitate. Descriind delta, marele geograf roman 4eorge 5alsan spunea* 3Deltei nu(, poti spune pamant, caci e mai mult mlastina6 nu(, poti spune nici apa, caci lacurile sunt acoperite mai toate de vegetatie+. Dintre factorii naturali ai deltei, deosebit de importanta pentru turism este hidrografia, careia i se datoreaza originalitatea peisaului si particularitatile vegetatiei si faunei. 7e de alta parte, hidrografia determina si principalele cai de circulatie #bratele 1 Dunarii, canalele, garlele, lacurile, ghiolurile$, si formele de turism posibile a fi practicate in Delta. ,n ceea ce priveste suprafetele de uscat din delta, detin atentia dunele de nisip de pe grindurile Letea si &araorman, mai ales sectoarele acoperite de vegetatie. &limatul temperat continental, cu influente marine, constituie un alt factor natural care favorizeaza practicarea turismului in delta. %ctiunile turistice specifice deltei isi gasesc conditii optime de practicare aproape sase luni pe an, din luna mai pana in luna octombrie, perioada caracterizata prin temperatura medie de peste 198&, prin cantitati reduse de precipitatii #sub .00 mm$, numar mic al zilelor ploioase, nebulozitate redusa, durata medie mare a stralucirii soarelui. Dintre toti factorii naturali ai deltei, vegetatia si fauna reprezinta atractiile turistice maore. %spectele de cel mai mare interes turistic ale vegetatiei sunt reprezentate de padurile galerii dinlungul unor garle si canale, de suprafetele intinse ale stufariilor #91: din suprafata$, de nuferii albi si galbeni, care plutesc pe apele libere ale ghiolurilor si lacurilor, insulele plutitoare de plaur, codrii de stear termofil cu coroane magnifice si impletitura deasa de liane, vita salbatica si curpen care dau farmec e)otic de padure tropicala, lu)urianta. ,n ceea ce priveste fauna, se remarca o mare varietate a speciilor de pesti #crapul, stiuca, salaul, cega, morunul, nisetrul, etc.$, printr(o serie de specii de mamifere #mistretul, vulpea, dihorul, pisica salbatica, vidra, hermelina, bizamul, etc.$ si in mod deosebit prin marea varietate si bogatie a speciilor avifaunei #pelicanul, egreta, lopatarul, lisita, rata salbatica, sitarul si altele$, care face ca delta sa fie cunoscuta de turisti ca 3paradisul pasarilor+. ,n afara rolului activ al acestor factori biologici in creearea cadrului natural pitoresc al deltei, se remarca si valoarea cinegetica a unora din pasarile si mamiferele ce traiesc aici, precum si bogatia faunei piscicole, elemente care au atras intotdeauna in delta amatorii de vanatoare si pescuit sportive. ;auna Deltei cuprinde insa si doua specii a caror prezenta nu este favorabila turismului* tantarii si taunii. . %nsamblul atractiilor turistice ale deltei are in primul rand o valoare estetico afectiva. 'criitorul 4eo "ogza prezinta Delta astfel* 3<De la o zare la alta se intind nemarginitele paduri de stuff prin care canalele neinchipuit de subtiri ingaduie barcilor sa aunga, frecandu se de lu)uriantii peretivegetali, in surprinzatoarele ochiuri de apa, cu suprafata acoperita de nuferi. ,n limpezi adancimi, sub razele soarelui care patrund pana acolo, pestii par de aur. !eteaua acestor misterioase ochiuri de apa si a canalurilor care se leaga unul de altul cunstituie un formidabil paradis terestro acvatic, un prodigios labirint a carui intindere acopera patru sute de mii de hectare<+ ;rumusetea si originalitatea cadrului sau natural fac ca Delta Dunarii sa fie considerate drept o zona turistica cu caracter de unicat printre celelalte zone turistice din tara noastra si chiar din /uropa. Delta prezinta, de asemenea, un mare interes stiintific prin particularitatile ecosistemului sau, fiind vizitata in scopuri stiintifice de specialisti din tara si din strainatate. ,n cadrul atractiilor turistice ale deltei se remarca si locuitorii ei, cu preocuparile si obiceiurule lor, si mai ales pescarii. %paritiile acestora, srabatand intinderile de apa, srangand navoade sau reintorcandu(se in amurg cu sirurile lungi ale barcilor spre punctele de colectare a pestelui, momentul descarcarii pestelui la aceste puncte si mai ales sortarea sturionilor, constituie privelisti pline de inedit si pitoresc. =spitalitatea, veselia si optimismul locuitorilor deltei sunt alte elmente de atractie pentru turisti, care apreciza spiritul gospodaresc al acestora, motiv pentru care prefera, de multe ori, sa locuiasca la localnici in timpul sederii lor in delta. I.2. Ptentialul antr!ic al "eltei >?rturii ale civiliza@iilor diferitelor grupuri etnice, care s(au refugiat aici sau care au invadat aceste @inuturi, pot fi v?zute Ai ast?zi sub forma monumentelor istorice sau ruinelor de cet?@i ( m?rturii care se constituie Bn obiective turistice. 5estigiile arheologice sunt singurele m?rturii istorice care dovedesc e)isten@a Ai vechimea omului pe acest p?mCnt. 7e lCng? peAterile numite DLa ,zvorD din satul &heia Ai DLa %damD din satul 0CrguAor, unde s(au f?cut cercet?ri cu mai mul@i ani Bn urm?, Bn 3 Dobrogea Ai, mai ales, Bn zona !ezerva@iei "iosferei Delta Dun?rii, descoperindu(se o serie de unelte vechi produse de om pe promontoriile din satul /nisala Ai &apul DoloAman #comuna Eurilovca$. /le apar sub forma unor simple aAchii de cremene, numite Bn mod conven@ional sile)uri. =mul acelor vremuri, care era deopotriv? culeg?tor Ai vCn?tor, le folosea drept r?zuitoare la upuitul animalelor vCnate6 pe cele mai mici ( ca vCrfuri de s?ge@i #microlitice$, iar cele mai mari erau utilizate drept cu@it. %ceast? epoc?, cea mai lung? din istoria omenirii, numit? de istoriografie ( epoca paleolitic? #adic? epoca pietrei vechi sau a pieteri cioplite$ Ai care a durat circa 1 milion ani Bncadreaz? Bn faza sa superioar?, o mare parte a descoperirilor din Dobrogea. Fn aceast? etap? ( paleoliticul superior, se constat? Bncerc?rile omului de a deveni sedentar, asociindu(se Bn grupuri familiale Ai stabilindu(se pe anumite promontorii ap?rate natural Ai cu bogate resurse necesare vie@ii* ap?, p?mCnt cu p?Auni, vCnat Ai p?duri Ai zone prielnice pescuitului Ai practic?rii gr?din?ritului pe lCng? aAezarea lor. %Aa se face c? Bn aceast? perioad? societatea omeneasc? cap?t? alte forme de organizare, alte preocup?ri Ai ocup? Ai alte aspecte de manifestare ale vie@ii spirituale. %stfel, treptat, treptat omul trece la fortificarea aAez?rilor lor cu Aan@uri adCnci Ai largi Ai chiar cu valuri de p?mCnt, atCt Bmpotriva fiarelor cCt mai ales Bmpotriva unor grupuri de efuitori sau cuceritori. Locuin@ele lor sunt de obicei foarte mari Ai construite la suprafa@a solului. Fn ceea ce priveAte ocupa@iile, vCn?toarea sau culesul fructelor de p?dure, ocup? un loc secundar Bn gria cotidian? a omului. %ten@ia lui deosebit? se Bndreapt? c?tre BmblCnzirea animalelor Ai formarea turmelor de vite spre a(Ai asigura hrana zilei de mCine. 7escuitul Ai practica gr?din?ritului pe lCnga cas? Bi asigura o substan@ial? varietate Bn prepararea hranei. Fn aceste preocup?ri omul BAi perfec@ioneaz? uneltele care acum, deAi foloseAte tot piatra, el o AlefuieAte, dCndu(i forme diferite, de topor cu gaur? de Bnm?nuAare a cozii, de dalt? sau de ciocan. 7entru pescuit nu mai foloseAte doar harponul din os, ci Ai plasa, iar pentru preocup?rile agricole inventeaz? s?p?liga Ai secera cu zim@i din cremene fi)a@i Bn oase curbe de la animale. &eea ce caracterizeaz? Bn mod deosebit societatea omeneasc? Bn aceast? perioad? este trecerea omului la confec@ionarea vaselor ceramice pentru prepararea hranei, ca Ai pentru p?strarea proviziilor. 7rin intermediul lor, omul societ?@ii omeneAti de atunci a transmis posterit?@ii o varietate foarte bogat? de forme decorative, ca mod de e)primare a G spiritualita@ii lor. -nele ornamente sunt simple forme geometrice. %ltele au un decor realizat printr(o reuAit? Bmbinare a figurilor animaliere, cu forme geometrice Bntr(o ambian@a simpl? de culori #alb, roAu, negru$ care ramCne aproape de neBntrecut. Hu lipsesc nici figurile umane, realizate de obicei, Bntr(un stil schematic. Dup? forma uneltelor folosite, perioada istoric? a societ?@ii omeneAti descris? sumar Bn rCndurile de mai sus a fost numit? Bn istoria modern? ca fiind epoca neolitic?, a pietrei Alefuite. 7e teritoriul @?rii noastre Ai mai ales al Dobrogei, ea se Bncadreaz? Bntre um?tatea mileniului ,5 Ai pCn? c?tre sfCrAitul mileniului ,,, a.&hr. #..300 ( ...00 a.&hr.$. Dup? formele lor de manifestare spiritual? e)primate prin maniera e)ecu@iei ornamenticii de pe vase, ca Ai dup? aspectul figurinelor realizate, comunit?@ile omeneAti ce folosesc aceleaAi aspecte Bn decorarea obiectelor #poate Ai pe cele din lemn, dar nu ni s(au p?strat$, ca Ai aceeaAi tehnic? au fost numite conven@ional Dgrupuri culturaleD, dCndu(li(se numele, de obicei, dup? cel al localit?@ii Bn care s(au f?cut primele descoperiri. &ea mai veche cultur? neolitic? de pe teritoriul Dobrogei poart? numele de D&ultura IamangiaD. /ste numele vechi al localit?@ii "aia de azi Ai se plaseaz? Bn teritoriul de sud al !ezerva@iei "iosferei Delta Dun?rii. -rme de tipul culturii Iamangia s(au mai descoperit Ai Bn alte multe localit@i de pe litoralul comple)ului lagunar !azim ( 'inoe, la HuntaAi, 0ariverde, iar spre nord, la Lunca, pe insulele "isericu@a #de lCng? 7orti@a$, ca Ai pe cele dou? 7opine. De asemenea, Bn restul Dobrogei s(au descoperit destul de multe vestigii ale acestei culturi, la &ernavod?, ICrAova, A.a. localit?@i. Distinc@ia culturii Iamangia o d? ornamentica de pe vasele ceramice care este realizat? prin Bmpuns?turi f?cute cu scoica sau cu un pieptene Bn past? crud?, alb?, creBnd pe suprafa@a pere@ilor o varietate de figuri geometrice. =riginalitatea artei sale este dat? de plastica antropomorf?, ale carei figuri din lut redau Bntr(un stil schematic e)emple ale vie@ii spirituale cotidiene. &ele dou? statui din lut descoperite Bn 199J Bntr(un mormCnt, cunoscute cu numele de D4CnditorulD Ai D;emeie AezCndD reprezint? familia pereche Ai sunt considerate capodopere ale artei neolitice. Dar, c?tre sfCrAitul mileniului ,,, #dup? ..300 a.&hr.$, toat? societatea sedentar? Ai Bnfloritoare a epocii neolitice este invadat? Ai distrus? de aAa numitele triburi indo(europene. %ceste triburi din zone Ai culturi diferite s(au rev?rsat, dinspre r?s?rit, peste tot continentul european timp de aproape 900 de ani. >igra@ia lor a produs mari 9 muta@ii de popula@ii, distrugCnd complet toat? civiliza@ia neolitic?. &ele mai vechi urme atribuite acestor grupuri s(au descoperit la noi, pe teritoriul comunei >urighiol Bntr(un mormCnt tumular. De altfel, vestigiile acestor triburi nu ni s(au p?strat decCt sub forma de morminte, dovad? a caracterului lor migrator. %lte morminte care apar@in acestor grupuri migratoare au fost descoperite la 0ulcea, 'arichioi, 2ebil Ai Bn interiorul Deltei, la &hilia 5eche. Dup? o perioad? de apro)imativ cinci sute de ani Bn care /uropa Bntreag? a cunoscut una dintre cele mai mari perturba@ii Ai muta@ii de popula@ii pe care le(a cunoscut omenirea, se aunge din nou la o stabilitate. Drept urmare, societatea omeneasc? avea s? cunoasc? naAterea Ai dezvoltarea unei noi civiliza@ii, civiliza@ia metalelor. 7rima descoperire a omului Bn domeniul prelucr?rii metalelor a fost arama. De la prelucrarea aramei s(a auns repede la realizarea bronzului, iar epoca Bn care a dominat o astfel de metalurgie s(a numit /poca "ronzului. /a avea s? dureze doar pCn? Bn secolul K,, a.&hr., cCnd societatea omeneasc? a cunoscut o nou? perturba@ie. De data aceasta, miAcarea popoarelor a pornit din centrul continentului european Ai a coborCt pe valea Dun?rii Ai sudul >un@ilor "alcani, pe valea >ari@ei, precum Ai prin trec?torile &arpa@ilor nordici, coborCnd apoi spre gurile Dun?rii. %ceast? nou? migra@ie de la sfCrAitul mileniului al ,,(lea a.&hr. a fost numit? de istorie D,nvazia popoarelor m?riiD, dup? e)primarea folosit? de o inscrip@ie egiptean? din timpul domniei faraonului !amses. Fn zona noastr?, noii veni@i au intrat Bn istorie ca purt?tori ai culturii de tip "abadag, cunoscu@i prin amplele cercet?ri arheologice f?cute timp de peste treizeci de ani Bntr(o aAezare preistoric? de pe malul lacului cu acelaAi nume ca al oraAului. Hoii veni@i Bn amestec cu vechea popula@ie, au creat o nou? civiliza@ie Ai o nou? epoc? cunoscut? Bn istorie ca apar@inCnd de data aceasta fierului. /a a evoluat BncepCnd din perioada sec. K,, a.&hr. Ai pCn? la venirea romanilor, sec., p.&hr. /ste epoca Bn care s(a format Ai cristalizat civiliza@ia geto(dacilor. 4e@ii erau cei dinspre gurile ,strului, cum sunt cunoscu@i din izvoarele scrise greceAti, iar dacii sunt cei dinspre p?r@ile muntoase Ai de sus ale Dun?rii, dup? cum le spuneau romanii. Dar, ge@ii Ai dacii ( ne spune 'trabon, marele geograf al antichit?@ii ( erau unul Ai acelaAi popor, deoarece vorbeau aceeaAi limb?, aveau aceleaAi obiceiuri Ai aceeaAi credin@?. 7e ei Bi g?sim pretutindeni Ai bineBn@eles Ai Bn zona Deltei Dun?rii, pe grindul J &hiliei, pe grindul 'tipoc, Bn mai multe locuri de pe grindul &araorman* Dla doi steariD, la punctul numit de localnici Dla 'omovaD Ai lCng? actualul sat. %poi, pe malul Dun?rii lCng? localitatea "eAtepe se mai p?streaz? Bnc? Bn forma lor monumental?, valurile de p?mCnt ce fortificau Bn sec. 5 ( ,,, a.&hr. o cetate de refugiu ce cuprindea peste .9 ha. La baza cet?@ilor romane 'alsovia #>ahmudia$, IalmLris #>urighiol$, %egLssus #0ulcea$ se afl? un nivel de cultur? ce apar@ine civiliza@iei geto(dace, fie din faza timpurie #sec..,(,K a.&hr.$ aAa cum ni se prezint? documentarea Bn aAezarile fortificate de la "abadag, "?lteni Ai 'omova, fie c? apar@in perioadelor de miloc #sec.5,,, ( 5,, a.&hr,$, la 0ulcea #0ab?r?$, /nisala #&?lug?ra$ sau celei tCrzii #sec.,,,(, a.&hr.$, ca la 0ulcea #Dealul >onumentului$, >urighiol #Dunav?@$ etc. 0ot ge@ilor le(a fost atribuit Ai frumosul tezaur din argint Ai argint aurit descoperit Bntr(un mormCnt princiar de la %gighiol #sec.,5 a.&hr,$ Ai tot lor le apar@ine una dintre cele mai mari necropole din !om?nia #sec.,5 a.&hr.$ care s(a descoperit la /nisala, pe valea Hetului, precum Ai cele de la >urighiol #sec.,5(,,, a.&hr.$ Ai Dunav?@ul de 'us #sec.,, a.&hr.$. Dar, cCnd societatea geto(dacic? de la gurile Dun?rii a auns Bn sec.5,,(5, a.&hr., ea avea s? cunoasc? un proces istoric deosebit cunoscut Bn istorie ca moment al coloniz?rii greceAti. &ronica lui /usebiu ne transmite informa@ia c? Bn anul J91 a.&hr., un grup de emigran@i greci din >ilet s(a Bndreptat cu cor?biile lor spre @inuturile de lCng? gurile ,strului pentru a(Ai f?uri o nou? aAezare. /i aveau cunoAtin@? despre bog?@ia Ai fertilitatea acestor locuri de la ceilal@i marinari care au venit prin aceste zone Bn perioadele anterioare. Fn curCnd, >area Heagr?, 7ontul %eu)in #neprimitor$, cum i(au spus la Bnceput, avea s? devin? ospitalier, D%u)inD, ceea ce echivala cu d?rnicia Bn bunuri materiale a @?rmurilor sale. 7e drumul deschis al ,strului Ai al altor afluen@i ai s?i urcau cor?biile pline cu m?rfuri, pentru a se Bntoarce de acolo cu mari cantit?@i de produse autohtone. >?rturii ale m?rfurilor greceAti din acele vremuri, sec. 5, ( 5 Ai mai tCrzii sunt descoperite azi nu numai pe malurile ,strului, Bn amonte, ci Ai Bn >oldova, la ,aAi, pe 5alea Lupului Ai la "otoAani, Bn cetatea getic? de la 't?nceAti. 0rocului #schimbului de m?rfuri$ i(a urmat moneda. La Bnceput o g?sim sub forma unor vCrfuri de s?ge@i din bronz, apoi apare cunoscuta drahm? histrian? care avea pe avers chipurile inversate a doi tineri ( Dioscurii ( iar pe revers, vulturul cu peAtele Bn gheare, simbol al acestei bog?@ii naturale. 1 %ceste schimburi Bns?, au transformat @inutul istro(pontic Bntr(o adevarat? poarta prin care au pulsat timp de secole factorii civilizatori ai lumii mediteraneene. ,zvoarele literare, confirmate de numeroase descoperiri arheologice, concord? Bn a releva c? oamenii p?mCntului au trecut Bn istoria universal? drept un popor de oameni harnici, lupt?tori neBnfrica@i pentru libertatea lor, ca D...cei mai vitei Ai cei mai cinsti@i dintre to@i traciiD, ne spune Ierodot, iar alt zeu decCt 2amol)is, la care se Bnchinau Ai(i aduceau ertfe, ei nu mai aveau, scrie Bn aceeaAi carte p?rintele istoriei. /rau curaoAi Ai dCri cCnd trebuiau s?(Ai apere libertatea, buni strategi Ai abili diploma@i, ni(i prezint? izvoarele literare atunci cCnd vorbesc de e)pedi@ia regelui persan Darius peste Dun?re, 91G ( 913 a.&hr., ori de cea a lui Lisimah Ai a fiului s?u, lua@i prizonieri cu Fntreaga lor armat? #.9. a.&hr.$, de c?tre Dromichaites, dar elibera@i de acesta din motive diplomatice6 neiert?tori Ai cruzi fa@? de trad?tori sau efuitori, cum a facut(o cu 2aporLn pe care l(a omorCt cu Bntreag? sa armat? de 30.000 de oameni Bn b?l@ile de la gurile ,strului, care venise aici Ds? pedepseasc? un popor care nu(i f?cuse nimicD, ne spune izvorul. Dar, geto(dacii erau buni agricultori Ai p?stori pricepu@i, deoarece pedestraAii marelui strateg %le)andru cel >are au trebuit s? culce grCul cu l?ncile pentru a putea Bnainta, iar p?storul spiinit Bn toiagul s?u Ai cCnt?nd din fluier este icoana delicatului poet e)ilat la 0omis. %celaAi poet, =vidiu, ni(i descrie ca oameni cump?ta@i Ai statornici, Bmbr?ca@i cu itari #braccae$ Ai c?m?Ai lungi, b?rboAi, cu plete lungi, veseli Ai glume@i la vreme de pace. %Aa i(a v?zut el pe ge@i cCnd veneau la 0omis, Bn zilele de tCrg. Fn secolul , p.&hr. a ap?rut pericolul roman. &u toat? rezisten@a triburilor getice conduse de Dapi) Ai de 2ira)es, romanii aung s? pun? st?pCnire pe teritoriul istro(pontic, inclusiv pe oraAele(colonii grecesti din 7ont. &a peste tot, romanii au venit, au reorganizat totul, au construit Ai au luat toate m?surile de aparare Ai dezvoltare economic?, reuAind s? schimbe Bntregul sistem de rela@ii sociale, etnice Ai culturale. '(a inaltat un lan@ Bntreg de cet?@i de ap?rare Bn urul c?rora au ap?rut noi aAez?ri, chiar Ai vechile oraAe(cet?@i Ai(au schimbat Bnf?@iAarea, iar via@a rural? a c?p?tat alte forme de e)ploatare a p?mCntului prin organizarea de ferme agricole. 0oat? aceast? reorganizare avea s? schimbe complet atCt Bnf?@iAarea urban? a provonciei, cCt Ai cea de ordin etnic Ai spiritual, prin marele proces de romanizare ce avea s? duc? la formarea unei noi etnii ( poporul romCn. 8 'pre deosebire de teritoriile din nordul Dun?rii unde de la sfCrAitul secolului ,,, p.&hr, administra@ia roman? nu a mai func@ionat, Bn Dobrogea Bntreaga organizare administrativ? politic? Ai militar? Ai(a e)ercitat Bn continuare func@iile ei Bn deplin? de( penden@? Ai evolu@ie cu Bntregul sistem al ,mperiului !oman de !?s?rit sau cel "izantin care i(a urmat. Din tot ce s(a construit Bn aceast? lunga perioad? a antichit?@ii clasice greco(romane Ai apoi romano(bizantine Ai bizantine, cea mai mare parte se afl? Bn conser( varea p?mCntului care le(a acoperit. %ltele Bns?, au Bnceput s? vad? lumina soarelui gra@ie interven@iei arheologilor. Dintre aceste monumente care se bucur? a completa multe din paginile istoriei lor Ai implicit ale @?rii noastre, un prim loc Bl ocupa Iistria. I.#. E$!latarea ecn%ica si e&ectele asu!ra turis%ului
I.3.1. Folosintele economice ale Deltei Dunarii 7ana la sfarsitul celui de(al 5,(lea deceniu al secolului nostru, Delta Dunarii a suferit foarte putine interventii ale omului, zonele amenaate reprezentand suprafete e)trem de reduse, iar regimul natural al scurgerii apelor fiind afectat numai prin corectarea bratului 'ulina si dragarea canalelor Dunavat si Dranov. De la aceasta data, in delta a inceput aplicarea unei politici economice de intensificare a valorificarii resurselor sala naturale, incadrul unor incinte indiguite, cu regim de apa diriat, si prin introducerea unor procese tehnologice mecanizate. /)istenta deltei ca mediu natural inedit este strict dependenta de mentinerea unui echilibru natural intre toti factorii care l(au creat. ,nterventia asupra unuia sau altuia dintre acesti factori, mai ales e)cesiva, duce inevitabil la modificari structurale, cantitative si calitative, ale sistemului ecologic al deltei, uneori ireversibile, modificari care pot periclita intreaga unitate naturala a deltei implicit potentialul sau turistic, limitandu(se astfel posibilitatea de a valorifica din punct de vedere turistic aceasta zona. >odificarile echilibrului ecologic petrecute in cadrul multora dintre deltele lumii, si in special in cele din /uropa, urmare a valorificarii economice a unora dintre componentele naturale in defavoarea altora, sugereaza elocvent consecintele posibile ale 9 valorificarii economice ale Deltei Dunarii asupra peisaului sau geographic, asupra faunei si florei sale, rezultand fara indoiala uniformizarea peisauluii, micsorarea numarului pasarilor si chiar disparitia unor specii, mai ales dintre cele migratoare, aflate in sistemul drumurilor de pasa in care acest tinut este integrat de mii de ani. ,n scopul mentinerii ecosistemului natural al Deltei Dunarii, in anul 19J1 s(a stabilit ca intreaga activitate de cercetare si e)ploatare economica a acesteia sa se faca respectandu(se cu strictete echilibrul sau biologic. ,n aceasta conceptie s(au delimitat in cadrul teritoriului deltei trei rezervatii naturale si unele refugii si locuri de cuibarire si popas pentru pasarile migratoare. 7rotearea acestor teritorii a facut ca aici mentinerea echilibrului natural sa se realizeze intr(o masura mai mare. =rice modificare importanta survenita insa in intregul sistem ecologic al deltei se resimte si in interiorul rezervatiilor, influentand viata ce se desfasoara in ele. ;olosinta stufo(piscicola se desfasoara pe doua categorii de terenuri* terenuri aflate in regim liber de inundatii si terenuri in regim hidrografic diriat. 'tuful este recoltat in perioada friguroasa a anului #octombrie martie$, cu autorul unor agregate pe senile de cauciuc sau pneuri de oasa presiune, care au acces pe suprafete uscate sau acoperite cu un strat subtire de apa. = problema cu implicatii importante o prezinta arderea stufului. 7ractica a aratat ca stufariile nerecoltate un sir de ani degenereaza cantitativ si calitativ, devenind o pasla incalcita, improprie valorificarii pe cale industriala, pe cand cele recoltate sau defrisate prin ardere prezinta o productivitate ridicata. ;olosinta piscicola #deosebit de pescuitul in terenurile stufo(piscicole$se desfasoara in pepiniere si crescatorii, care reclama un inalt grad de amenaare a terenului* indiguirea insubmersibila, compartimentarea in helestee cu suprafata pana la .00 ha, statii de pompare, magazii de furae, platforme de e)ploatare, gropi de pescuit, etc. ;olosinta agricola se desfasoara, atat in incinte indiguite avand amenaate sisteme de irigatii si desecari, in care predomina cultura mare, cat si pe terenuri neamenaate, inalte, cu frecventa redusa a inundatiilor, in care se dezvolta mai ales zootehnia ;olosinta silvica se dezvolta pe terenuri inalte acoperite cu salcii sau plantatii de plopi euro(americani, aflate in zone indiguite sau in regim liber de inundatii. 10 ;olosinta turistica nu necesita suprafete cu destinatie speciala, ea putandu(se desfasura pe teritoriul celorlalte folosinte #indeosebi pe cele naturale, de tip lacustru$, fiind legata de sectoarele pitoresti ale deltei si de posibilitatea de a practica activitati specifice acestei zone6 e)ceptie fac suprafetele foarte restranse, necesare pentru constructii. ,n ceea ce priveste vanatoarea, care a contribuit si ea la reducerea numarului de pasari cu cca 9: anual, incepand din anul 1913 aceasta activitate a fost interzisa pe intreg teritoriul deltei. I.3.2. Efectele exploatarii economice asupra turismului Daca, teoretic, e)ploatarea economica a deltei se face pe baza unei legislatii care cuprinde prevederi cu privire la pastrarea echilibrului biologic al deltei, practice se constata ca in numeroase cazuri prevederile legislatiei nu sunt respectate, ceea ce aduce preudicii serioase patrimoniului sau natural si deci, turismului. %stfel, inundarea incintelor conduce la distrugerea a numeroase cuiburi de pasari, provocata de nerespectarea e)acta a tehnologiei si a intervalului de timp prescris pentru aceasta. De asemenea, arderea stufului produce o serie de efecte distructive, printer care* distrugerea a numeroase cuiburi de pasari, ca urmare a faptului ca nu se respecta data limita de 19 martie, incendierea continuand in lunile aprilie si chiar mai6 distrugerea animalelor mici, a ierburilor si microfaunei permanente a stufariilor6 prin practicarea arderii la scara mare se constituie un element nou de biotip, cu implicatii ce nu pot fi anticipate si precizate. &irculatia agregatelor pentru recoltarea mecanizata a stufului are effect daunator asupra rizomilor de stuf astfel incat numeroase suprafete se transforma in mlastini neatractive. 7ractica inchiderii canalelor cu dopuri nu numai ca impiedica circulatia turistica in lungul canalelor inchise, ci are si efecte biologice negative maore, atat in timpul realizarii descarcarilor, cand se produc conditii necorespunzatoare de iernat pentru pesti, pasari #care ierneaza pe luciilor de apa ale ghiolurilor$ si radacinile neproteate 11 ale plantelor, cat si in timpul inundarilor rapide si la cote mari a suprafetelor desecate, provocandu(se innecarea si distrugerea cuiburilor si influentandu(se negativ vegetatia de balta, componenta importamta a peisaului. 0erenurile amenaate pentru pepiniere si crescatorii piscicole, prin natura amenaarilor, nu sunt utilizabile turistic. %menaarile de acest gen au si o urmare indirect nefavorabila turismului, ele contribuind la reducerea efectivului avifaunei, prin impuscarea pasarilor ihtiofage de catre pasnicii piscicoli. = intensa poluare fonica are loc ca urmare a activitatii utilaelor folosite in e)ploatarea stuficola, care tulbura linistea pasarilor. -rmarile acestor principale actiuni nocive asupra echilibrului biologic natural se simt dea in delta, in mod deosebit asupra pasarilor, al caror numar a scazut dupa aprecierile specialistilor de la circa 9 milioane in anul 19J1 la circa 1,3 milioane in 19J9, circa 0,J milioane in 1910 si circa 0,G milioane in 191G. %ceasta diminuare a atins atat pasarile commune cat si pasarile ocrotite. %stfel, numarul pelicanilor a scazut de la circa 9000 de e)emplare in anul 1990, la circa .900 in anul 1913, iar numarul coloniilor de pelicani de la 1 in 199J la . colonii in 1913 #o colonie de pelican comun si o colonie mica de pelican cret$. Din observatiile facate in diverse puncte din delta, rezulta ca au fost afectate numeroase specii care cuibaresc sau erau in pasa prin delta, ca* starcul lopatar, vulturul codalb, cocorul, barza neagra si chiar alba, spurcaciul, califarul rosu, pelicanul cret si altele. ,n prezent, urmare a interzicerii vanatorii, se constata o imbunatatire a efectivelor de pasari. Din cele aratate mai sus rezulta ca datorita in special modului in care se desfasoara unele activitati economice in delta, dar mai ales a practicarii unei e)ploatari e)tensive, practice pe aproape intreaga suprafata a deltei e)ista activitati generatoare de dezechilibru biologic, in zona aparand dea o serie de modificari dintre care unele, poate, ireversibile. %ceasta situatie este accentuata prin faptul ca in delta incep sa se simta, din ce in ce mai intens, si factorii poluanti ai apei. Dunarea fiind pe cale sa devina unul dintre cele mai poluante cursuri de apa ale /uropei, purtand in undele sale reziduurile 3civilizatiei+ a numeroase tari din aceasta parte a lumii. 1. ,n afara acestor realitati, sistemul de amenaare hidrotehnica in cazul diferitelor folosinte economice si tipul de e)ploatare ce caracterizeaza aceste folosinte limiteaza activitatea activitatea turistica numai la suprafetele aflate in afara incintelor indiguite stufo(piscicole, piscicole, agricole si silvice. ,n diferite impreurari, specialistii si(au e)primat opiniile privind viitorul Deltei Dunarii in cazul accentuarii stricarii echilibrului sau ecologic, care va avea cele mai grave urmari asupra deltei. Daca nu se vor lua imediatmasuri eficiente care sa opreasca acest process printr(o e)ploatare rationala, dezechilibrul se va accentua, lucru care se va reflecta negativ in diferitele e)ploatari economice ale deltei si in primul rand, si cel mai grav, in turism. Din punct de vedere al turismului , recunoscandu(se situatia reala e)istenta in present in delta, in ceea ce priveste necesitatea de optimizare a investitiilor importante facute pentru dezvoltarea activitatii diferitelor sectoare economice care e)ploateaza resursele naturale ale deltei si respingandu(se conceptia nerealista, romantica, a reconstituirii si pastrarii integrale a peisaului natural deltaic, se considera necesar ca, in legatura cu intensificarea e)ploatarii acestor resurse, sase aiba in vedere urmatoarele* dezvoltarea diferitelor sectoare de e)ploatare sa se faca progresiv, pe baza rezultatelor unor studii de specialitate6 efectuarea, in continuare, de investitii in acele sectoare de activitate care afecteaza in cat mai mica masura cadrul natural si echilibrul biologic6 concentrarea e)ploatarilor economice in perimetre mai reduse decat in prezent sau, daca acest lucru nu este posibil, e)tinderea acestor perimeter in cat mai mica masura si pe cat posibil in afara zonelor care intereseaza turismul, eventual in amontele deltei6 pastrarea unor suprafete cat mai mari ca rezervatii naturale si eventual constituirea unui parc national in zona deltei fluvio(maritime, cu o zona tampon prioritar turistica, care va fi unic in /uropa6 intarirea controlului impotriva abaterilor semnalate de la normele si dispozitiile legale de e)ploatare privind inundarea incintelor, arderea stufului etc. 13 I.'. E&ectele turis%ului asu!ra %e"iului 7entru depistarea efectelor camparii pe bratul 'f. 4heorghe s(a efectuat o deplasare in zona pe data de 1J noiembri 1998. '(a luat in observatie zona cuprinsa intre Mim 9G si Mm J1 pe ambele maluri. %unsi in teren, s(a trecut la observatii directe si la numararea locurilor de campare dupa prezenta urmelor de foc si a gropilor pentru deseuri. ;iecare loc de campare di zona luata in studiu a fost fotografiat, punandu(se accentual pe deseurile ramase si pe tipul de groapa menaera pe care turistii l au construit pentru depunerea deseurilor. ;iecare loc de campare determinat dupa 3urmele+ lasate a fost pozitionat spatial cu autorul 47'(ului. Datorita prezentei in cantitati mari a deseurilor de plastic si sticla pe malul drept al Dunarii s(a trecut la numaraea directa a acestora pe o portiune de 1,9 Mm. !ezultate si discutii ,n urma desfasurarii in zona bratului 'f. 4horghe #Mm 9G 11$ dupa terminarea sezonului turistic s(au identificat locurile de campare ale turistilor care au vizitat !.".D.D. in sezonul turistic 1998. ,dentificarea acestora s(a facut dupa prezenta locurilor de foc si a gropilor pentru deseuri, acolo unde acestea erau prezente. ,n observatiile facute s(a pus accentual in special pe efectul camparilor in legatura directa cu modalitatile de curatire a locurilor de campare de catre turisti dupa efectoarea seurului. '(au identificat 8 locuri de campare pe distanta luata in studiu dupa cum urmeza* L=& 1 prima oprire pentru identificarea locurilor de campare si a efectelor camparii in zona "rat 'f. 4heorghe s(a efectuat pe malul drept, locul ales avind coordonatele* G980.N.83D lat H .9819N3G9D long / observatiile au cuprins o zona de apro)imativ 100 m#amonte de punctual de oprire 1G s(au identificat 9 locuri de foc, unele dintre ele prezentind deseuri metalice arse#cutii de conserva$ pentru intreaga zona s(a gasit o singura groapa menaera, fara a avea insa adincimea necesara locul era impinzit de deseuri de plastic si sticla, atit pe uscat cit si pe malul Dunarii L=& . cel de(al doilea loc identificat a avut coordonatele G9801NG9.D lat H .9819N993D long / zona aleasa e o zona marcta pentru campare si pescuit sportiv, pe malul drept al bratului 'f. 4heorghe in dreptul Mm 9G s(au identificat 9 locuri de foc si J gropi menaere, din care una facuta corect6 locul . reprezinta unul din locurile de campare care pot fi luate ca e)emplu pozitiv in ceea ce priveste comportamentul turistilor pe durata camparii si dupa terminarea seurului. 7entru cele 9 locuri de foc, e)istenta a sase gropi menaere, din care fcuta conform standardelor, si curatenia locului denota ca pentru fiecare cort in parte s(a realizat cite o groapa in care s(au depus deseurile la finele seurului. Locul de fata fiind recunoscut si admis ca loc de campare si de pescuit sportive, se poate trage concluzia ca turistii care au campat aici sunt pescari sportivi cu traditie in delta, care cunosc regurile de campare in delta si toate masurile ce trbuie luate pentru curatarea locului unde au campat. %cest loc de campare poate prezenta pericolul deteriorarii din cauza numarului mare de turisti#determinat de cele 9 locuri de foc si J gropi menaere pe o suprafata de circa 190(.00 mO. 19 L=& 3 in dreptul intrarii in canalul 7erivolovca, G9801N.13D lat H .9818N193D long / motivul pentru care afost ales acest loc a fost prezenta a 3 corturi, identificandu(se astfel un alt loc de campare6 singurul loc in care s(a observat prezenta turistilor #pescari sportive, dupa accesoriile prezente in locurile de campare $ L=& G amplasare* G980.N38GD lat H .9813NJ.9D long / zona plina de sticle de plastic pe malul apei6 fara locuri de foc 6 nu s(a identificat locul ca fiind zona de campare, deseurile de plastic prezente in Dunare in dreptul locului fiind probabil aduse de curenti. L=& 9 situat pe malul drept al bratului, in dreptul capatului unei mici insule prezente pe brat G980.N393D lat H .9813N083D long / s(au identificat trei locuri de foc fara groapa6 observatiile au continuat pe o distanta de 100 m amonte, unde s(au identificat alte sase urme de foc6 nu s(au gasit gropi menaere6 deseurile au fost aruncate la o anumita distanta de locul de campare. 1J L=& J amplasat pe malul drept G980.N381D lat H .9813N083D long / s(au numarat opt urme de foc6 toate deseurile au fost lasate intr(o groapa veche de gunoi fara adancimea necesara6 cateva trunchiuri de plop 3ornamentate+ cu capace de bere. L=& 1 amplasare* G980.NG91D lat H .9803N813D long / au fost identificate patru urme de foc6 loc curat lipsit de deseuri, dar fara nici o groapa menaera in zona. L=& 8 amplasat pe malul stang al Dunarii G980.NJ3.D lat H .9813N.J0D long / au fost numarate urme de foc si gropi pe o suprafata de 100 m aval6 este caracterizat de e)istenta a doua subzone de campare* subzona , ( au fost gasite cinci urme de foc si o groapa menaera6 subzona ,, un foc fara groapa. 7entru a cuantifica efectele produse de camparea turistilor in zona bratului 'f. 4heorghe s(au numarat toate deseurile prezente in apa Dunarii, la mal, pe o distanta data. 11 %stfel, s(a reusit numararea a G80 obiecte din plastic pe o distanta de 1,9 Mm pe malul drept al bratului. =biectele aduse la mal de apele Dunarii erau rezultate in special din recipiente de plastic #sticle, cutii$. &=H&L-2,, ,n urma observatiilor facute in cateva din locurile de campare de pe "ratul 'f. 4heorghe, privind efectele turismului individual asupra mediului, se pot trage urmatoarele concluzii* doar cateva din locurile de campare analizate se pre)inta satisfacator in ceea ce priveste curatirea locului de campare dupa terminarea seurului, si anume gropi menaere adanci, deseuri stranse, loc curat6 in cele mai multe locuri de campare, insa, nu au fost identificate gropi menaere iar deseurile erau raspandite in toata zona de campare6 unele locuri de campare #loc ,,, zona de pescuit sportiv$, pot prezenta in viitor pericolul distrugerii mediului prin numarul mare de turisti care frecventeaza acest loc #numar identificat dupa numarul mare de locuri pe o suprafata destul de restransa$. Humarul mare de turisti determina in acelasi timp un numar mare de focuri si deseuri si deci un numar mare de gropi menaere, care ar putea deteriora in timp mediul zonei6 acumularea deseurilor de plastic pe malul drept al Dunarii va duce in scurt timp la degradarea valorilor peisagistice si recreative ale zonei. 18 II. (unctiunile turistice ale teritriului si ale unr licalitati II.1. (unctiunile turistice ale teritriului Delta Dunarii atrage pe turisti prin ansamblul caracteristicilor sale, intreg teritoriul deltei indeplinind deci, prin natura sa, o importanta functiune turistica. ,n mod practice, activitatea turistica mai intense se desfasoara numai in anumute zone, determinate, in principal, de posibilitatea atingerii lor in cadrul e)cursiilor de o zi organizate cu puncte de imbarcare la 0ulcea, >urighiol si Eurilovca, de amplasare a hotelurilor ulizate in e)cursiile de doua zile #Lebada, 'alcia$, de amplasare a localitatilor cu functiune de 3sate turistice+ #'ulina, 'f. 4heorghe, &risan, >ila .3, >urighiol, Eurilovca$ si a bazelor de cazare cu caracter turistic din >urighiol, Eurilovca si 7ortita. )na I este situata la nord de canalul 'ulina, avand ca centru mai important de cazare si dispersie a turistilor localitatea >aliuc. ,n present, in aceasta zona se desfasoara cea mai intense activitate turistica din delta, datorita* ( pitorescului cadrului sau natural6 ( e)istentei unor lacuri lacuri e)ploatate in regim natural si a unor canale aproape in permanenta deschise, care permit ca circulatia turistica sa se desfasoare nestingherita in orice perioada a anului6 ( apropierii de municipiul 0ulcea, zona putand fi vizitata in e)cursii de scurta durata #o zi sau umatate de zi$6 ( e)istenta bazei de cazare de la >aliuc, zona constituind locul de desfasurare a tuturor e)cursiilor care au ca puncte de plecare aceasta localitate6 ( faptul ca este strabatuta de programele tuturor e)cursiilor de mai multe zile prin delta. 19 %ceste elemente se vor mentine si in viitor, ceea ce va determina ca zona sa aiba si in continuare o mare importanta pentru activitatea turistica. )na II este situata tot la nord de bratul 'ulina, avand ca centru mai important de cazare si dispersie a turistilor comple)ul turistic Lebada si localitatile &risan si >ila .3. ,n present, activitatea turistica in zona este mai redusa, ea fiind vizitata numai in cadrul e)cursiilor de mai multe zile si de catre turistii cazati in localitatile mentionate. 2ona prezinte insa un interes turistic deasabit prin pitorescul cadrului sau natural si valoarea stiintifica a biotopurilor e)istente in limitele sale, mai ales in sectorul >atita(>erhei, aflat la limita sudica a rezervatiei naturale !osca "uhaiova Irecisca . %ctivitatea in zona se va intensifica datorita cople)uliui turistic Lebada, care va atrage si dispersa in zona un numar sporit de turisti, cat si ca urmare a organizarii satelor turistice &risan si >ila .3. )na III, situata intre bratele 'ulina si 'f. 4heorghe, are ca principale center de dispersie localitatile >urighiol si &risan, precum si comple)ul turistic Lebada. Desi include un sector deosebit de atragator, zona este mai putin activa in present, fiind strabatuta numai de traseele circulate in e)cursiile de mai multe zile. /a prezinta insa in perspectiva o mare importanta pentru turism, urmand sa fie valorificata prin* diversificarea e)cursiilor de o zi, cu plecarea alternativa din 0ulcea si >urighiol, pe un traseu care traverseaza zona6 diversificarea actiunilor de o umatate de zi pentru turistii cazati la >urighiol si in comple)ul turistic Lebada6 diversificarea traseelor e)cursiilor de mai multe zile. )na I*, situata la sud de bratul 'f. 4heorghe, inclusa in present in e)cursiile de mai multe zile in delta, va fi solicitata, in viitor, in special prin e)cursiile de o zi ce se vor organiza cu imbarcare la Eurilovca, zona prezentand interes turistic prin frumusetea peisaelor sale, numarul mare de pasari, e)istenta Lacului !azelm si apropierea de !ezervatia "uhaz 2aton. )na *, aflata in partea de est a deltei, intre "ratele 'ulina si 'f. 4heorghe, cuprinde un sector pitoresc cu particularitati distincte, foarte apreciat de turisti. 7ozitia sa insa, in cadrul deltei, face ca zona sa fie vizitata in present numai in e)cursiile de mai multe zile si de turistii cazati in 'ulina si &omuna &risan. .0 ,n viitor, zona va fi solicitata de catre aceste actiuni si prin amenaari adecvate, de catre turismul nautic. Desigur, delimitarea zonelor si a actiunilor turistice aratate mai sus nu este rigida, in mod practic e)istand intrepatrunderi #de e)emplu, e)cursiile de mai multe zile, in mod inevitabil vor parcurge si zonele , si ,,,, turismul nautic se va desfasura si in zonele ,,, si ,5, etc.$. 7rincipalele cai de navigatie #brate, canale$ care vor fi utilizate pentru turism, pentru actiunile prevazute, trebie sa faca obiectul unei actiuni continue de dragare si intretinere, spre a permite circulatia hidrobuzelor. De asemenea, in lungul lor trebuie asiguratao zona deprotectie apeisaului. 2onele de litoral propuse a se rezerva pentru dezvoltari ulterioare sunt * &hituc, 7ortita, 7erisor, 'f. 4heorghe, 'ulina. Dintre acestea problemele plaei de la 'f. 4heorghe au fost studiate mai amanuntit. %stfel, marea, prezinta unele aspecte mai putin avantaoase decit in zona de litoral dinspre sud, din cauza apropierii zonei de bratul 'f. 4heorghe, prin care se deverseaza in mare o cantitate enorma de apa dulce incarcata cu aluviuni. Datorita acestui fapt, in zona 'f. 4heorghe apa marii are un caracter pronuntat salmastru. %stfel, daca salinitatea oceanului planetar este in medie de 3JP, iar la &onstanta inregistrarile au determinat o medie multi anuala de 19P, in zona 'f. 4heorghe salinitatea oscileaza intre 9(10P ceea ce face ca turistii care fac baie aici sa fie lipsiti de senzatia reconfrtanta pe care o da baia in apa de mare. 7laa de la 'f. 4heorghe se desfasoara atit pe malul marii cit si in lungul Dunarii, punctul de demarcatie intre sectoare purtind denumire de &ap "uival. Hisipul care formeza acesta plaa si cel dinspre nord pina la grindul 'araturile cuprinde, in special, inpartea nordica o acumulare de minerale grele # titan, zirconiu, paminturi rare$ care prezinta inters economic. &a urmare, activitatea turistica nu se va putea desfasura decit de la malul Dunarii pina la cca. 1,8 Qm spre nord, punct de unde se prevede sa se inceapa e)ploatarea industriala. ,n aceasta situatie, plaa marina utilizabila pentru turism se reduce la apro)imativ umatate din suprafata calculata, adica la circa 9 ha. .1 II.2. (unctiunile turistice ale unr lcalitati >unicipiul 0ulcea >unicipiul 0ulcea este centrul administrative, politic, economic, social si cultural al udetului. Datorita acestui fapt si pozitiei sale la e)tremitatea vestica a zonei, a prezentei in localitate a unor interesante obiective turistice si dotari cu baze turistice #hotelurile Delta si /greta, campingul &iuperca$, 0ulcea indeplineste functii turistice importante. 7rintre acestea se impune functia de cazarecazare a calatorilor care vin la 0ulcea in scopuri general(economice, precum si cea de atragere, primire si dispersare a turistilor in delta, localitatea reprezentand in present principalul punct de patrundere in Delta Dunarii, pentru e)cursiile de una sau mai multe zile. &omuna >aliuc si punctual >ila 13,9 %ceste doua puncte situate in lungul bratului 'ulina, fiind dotate cu unitati de cazare constituie puncte de plecare pentru e)cursii de doua sau mai multe zile, reprezentand centre de dispersie pentru vizitarea zonelor ,, ,,, ,,, si 5, aflate la nord sau la sud de acest brat. De asemenea, in aceste puncte se pot organiza tabere pentru practicarea turismului nautic, alcatuite din constructii sezoniere sau corturi, cand se va trece la prganizarea acestei activitati. &omunele &risan si >ila .3 %ceste doua localitati, prin utilizarea spatiilor de cazare la particulari, ofera posibilitati pentru realizarea unui seur rustic in delta, precum si pentru dispersie in .. zonele ,,, ,,, si 5. 7entru aceasta este necesar ca localitatile respective sa fie declarate sate turistice si sa se aplice masurile de organizare corespunzatoare. ;unctiunile turistice ale acestor localitati nu ustifica construirea, pe teritoriul lor, a unor baze turistice. =rasul 'ulina =rasul 'ulina este un vechi port la Dunare, a carui activitate, datorita declararii sale de 3port liber+, a cunoscut o importanta dezvoltare. &irculatia generata de aceasta dezvoltare reprezinta cea mai mare pondere in activitatea turistica din localitate. 'patiile de cazare la particulari asigura conditii suficiente pentru indeplinirea functiilor turistice precum si cea de centru de dispersare in zona 5. ,n eventualitatea organizarii aici a unei activitati nautice cu caracter sportiv, se preconizeaza numai realizarea unor constructii sezoniere sau corturi, in care sa se asigure cazarea solicitantilor pentru astfel de actiuni. &omuna >urighiol Localitatea prezinta un cadru de dezvoltare turistuca deosebit de favorabil datorita faptului ca reprezinta punctual cel mai apropiat de zone interesante ale deltei, accesibil cu miloace auto pe un drum modernizat, precum si faptului ca din >urighiol se poate patrunde in zone pitoresti ale deltei fara a se parcurge un traseu neinteresant ca 0ulcea >aliuc sau 0ulcea &risan. Datorita pozitiei sale in teritoriu, localitatea are conditii bune pentru a deveni portul turistic al deltei, preluand o parte din activitatea turistica a portului comple) din 0ulcea privind turismul de circulatie in delta. &omuna 'f. 4heorghe .3 Localitatea va indeplini in continuare functiuni turistice importante atat ca punct de cazare #la particulari$, pentru e)cursiile de mai multe zile, cat si pentru turistii dornici sa practice un seur comple) mare delta. tabel &omuna Eurilovca %ceasta localitate are perspective de dezvoltare turistica datorita urmatorilor factori* e)itenta unui acces rutier direct, modernizat, atat dinspre statiunile de pe litoral, cat si dinspre 0ulcea6 e)istenta intreprinderii piscicole din localitate si a unor unitati economice care determina o circulatie general economica6 situarea sa pe malul lacului !azelm si in apropierea unui sector deosebit de pitoresc al Deltei Dunarii, fapt ce creeaza perspective pentru dezvoltarea localitatii ca al doilea port turistic al deltei, in special, pentru practicarea e)cursiilor de o zi pe traseul* Lacul !azelm &anal Dranov Lac Dranov ( &anal Dranov "rat 'f. 4heorghe &anal Dunavat Lac !azelm Eurilovca6 apropierea de una dintre cele mai placute plae de pe litoralul romanesc al >arii Hegre, cea de la 7ortita, fapt ce reprezinta premiza de baza pentru valorificarea localitatii pentru seurul rustic mare delta. &onditii favorabile pentru dezvoltarea turistica a localitatii si realizarea de investitii turistice sunt asigurate prin e)istenta alimentarii cu apa #pompata dintr(o panza de apa subterana si nu din Dunare$, canalizarii si a diferitelor dotari generale care permit ca localitatea sa fie declarata oras, intr(un viitor apropiat. .G II. CONCEPTIA ACTI*ITATII TURISTICE IN DELTA II.1. LINIILE DIRECTOARE ALE ACTI*ITATII TURISTICE 7rin caracteristicile sale naturale, Delta Dunarii reprezinta o individualitate aparte in cadrul celorlalte zone turistice ale !omaniei. /lementul essential de diferentiere il constituie suprafata mare a oglinzilor de apa #lacuri, canale$ care ocupa in medie 11: din suprafata deltei. 7redominarea apei fata fe pamant, faptul ca maoritatea aspectelor attractive sunt legate de apa, natura terenurilor de fundatie, precum si caracterul sezonier al activitatii turistice in zona, sunt argumentele ce determina coordonatele fundamentale ale conceptiei de organizare a activitatii turistice in zona, care trebuie sa se a)eze pe* ( organizarea circulatiei turistice pe apa atat in lungul canalelor pe care pot circula vase mari, cat si spre locurile accesibile numai cu barci mici6 ( evitarea realizarii de constructii turistice la sol, in delta propriu(zisa investitiile avand o eficienta economica mai redusa #datirita cresterii costului specific prin valoarea ridicata a fundatiilor si duratei de functionare de cel mult 1.0 de zile pe an$. >otivatiile turistice principale care determina deplasarea turistilor spre aceasta zona sunt* cunoasterea unui cadru natural original, cu caracter de unicat in lume6 aceasta se refera atat la turisti in general, cat si la specialisti, si se realizeaza prin e)cursii de una sau mai multe zile6 .9 petrecerea unor seururi prelungite in acest cadru de viata aparte6 aceasta intereseaza orice categorie de turisti si se realizeaza prin seururi in sate turistice, in campinguri sau in hoteluri 6 petrecerea unor seururi comple)e mare(delta6 aceasta se poate adresa segmentului de turisticare solicita litoralul, fiind in acelasi timp atrasi de aspecte inedite ale naturii, si se poate realiza la 'ulina, ';. 4heorghe si Eurilovca #7ortita$6 practicarea turismului nautic6 aceasta se refera in special la tineretul sportive si se realizeaza prin e)cursii de mai multe zile cu barci de diferite tipuri6 practicarea vanatorii si a pescuitului sportive, in limitele prevederilor legale. ,n cadrul conceptiei de organizare a activitatii turistice in delta si tinand seama de motivatiile turistice principale, oferta turistica a acestei zone trebuie sa fie orientata spre tipurile de actiuni turistice ce se prezinta in continuare. II.2. E$cursii !entru +i,itarea "eltei ,n prezent, marea maoritate a turistilor iregistrati in Delta Dunarii practica e)cursii de una sau doua zile #nu se cuprind in acestia turistii neinregistrati din satele turistice$. %ceasta se e)plica in primul rand prin aceea ca e)cursiile de 1(. zile conduc pe turistii romani sau straini prin locuri caracteristice deltei, oferindu(le o imagine a ecastui peisa original, care desi sumara, le satisface in suficienta masura curiozitatea. 7e de alta parte, maoritatea turistilor straini provin de pe litoral unde vin intr(un seur de o durata fi)a care nu poate fi prelungita. ,n aceste conditii este normal ca turistii sa prefere vozitarea deltei in e)cursii de una sau doua zile, ceea ce afecteaza in mai mica masura durata seurului propriu(zis pe litoral. -rmarea acestor obiective si in viitor ponderea cea mai mare a actiunilor turistice organizate in Delta Dunarii o vor avea tot e)cursiile 1(. zile. .J 7entru turistii mult mai putini la numar,care doresc o cunoastere intima a Deltei,cit si pentru specialisti este necesar sa e)iste o diversificare mai ampla a programelor,prevazindu(se si organizarea unor e)cursii pe durata mai mare. ,,...1. /)cursii penrtu vizitarea deltei, cu durata de 1 zi %ceste e)cursii sunt destinate turistilor romani sau straini care petrec un seur in statiunile de pe litoral sau pentru cei ce se deplaseaza la 0ulcea cu diverse miloace de transport. ,n general, traseele parcurg initial &analul 'ulina, Dunarea 5eche, &analul =lguta, Lacul ;ortuna, &analul &ranala. %ctualele programe ale e)cursiilor organizate in delta repetate de ani de zile sunt uzate moral si deficitare si din punct de vedere al gradului de cunoastere, al ineditului, pe care le ofera turistilor. Din opiniile e)primate de turistii straini care au revenit in delta dupa o anumita perioada s(a desprins faptul ca ani de ani oferta turistica a actualelor trasee in delta este tot mai saraca si ca urmare, interesul pentru cunoasterea acestei zone scade. De asemenea, in nenumarate cazuri, turistii aflati pentru prima data in delta au plecat dezamagiti in special datorita faptului ca efortul deplasarii #de apro)imativ 9(J ore cu autocarul$ a fost prea mare fata de satisfactiile oferite de frumusetile deltei. ,n formula actuala, din durata de 1(8 ore a e)cursiei turistului i se ofera in mod practice ma)imum .(.R ore in delta, restul timpului petrecandu(l pentru parcurgerea spre aval si amonte a &analului 'ulina, dupa care e nevoit sa parcurga din nou un drum de .(3 ore cu autocarul. = varianta a e)cursiilor de o zi, care se pot realiza in viitor, trebuie sa se bazeze pe organizarea la >urghiol a unui al doilea punct de imbarcare, intrucat din aceasta localitate se poate patrunde pe canalele si pe lacurile deltei, pe trasee mult mai scurte, .1 ceea ce va permite turistilor sa viziteze un sector al deltei mai pitoresc decat cel prezentat in e)cursiile cu plecare din 0ulcea si fara a parcurge de doua ori# la ducere si la intoarcere$ &analul 'ulina care este un traseu de interes turistic redus.
,,..... /)cursii pentru vizitarea deltei, cu durata . zile %ceste e)cursii se adreseaza de asemenea, atat turismului intern cat si turismului internaternational. &a si e)cursiile de o zi si acestea pot fi organizate in lant, avand ca puncte de plecare in delta >unicipiul 0ulcea si &omuna >urighiol. 'e apreciaza ca dezvoltarea e)cursiilor de doua zile trebuie sa fie limitata la capacitatea hotelurilor e)istente, interesul turistilor pentru vizitarea rapida a deltei urmand a fi satisfacut peste aceasta limita numai prin organizarea e)cursiilor de o zi care sunt mai eficiente economic. 7entru amortizarea bazei de cazare necesara la e)cursiile de . zile nu se poate conta decat pe o incasare de un ordin de marime redus. 7ractic, mai intervin unele mici incasari in plus care insa nu au o importanta prea mare si nu permit ca un hotel in Delta Dunarii #utilizabil cel mult 1.0 zile pline pe an, avand investitia specifica#SSSSSSSSSSS Def$ mai mult decat dubla fata de a unui hotel de pe litoral$ sa fie eficient economic. ,,...3. /)cursii cu durata de mai multe zile Dezvoltarea acestui tip de e)cussii este coditionata de imbunatatirea substantiala a gradului de confort al pontoanelor dormitor. Locuintele plutitoare asigura turistilor conditii de dormit, toaleta, bucatarie, spatii pentru petrecerea vietii de familie, conditii de studiu pentru specialisti, oferind conditii mult mai confortabile decat cele oferite de rulote. .8 %ceste vase, de diverse tipuri si capacitati , au urmatoarele dotari* post de pilota, utilizat si ca salon, dotat cu canapele, dulapuri, mese6 camera de dormit utilizata si drept camera de zi6 grup sanitar #Tc, lavoar, dus$6 bucatarie dotata cu aragaz, cuptor, frigider, spalator vase, dulap6 terasa de promenada. Locuintele de marime medie, cel mai des utilizate de turisti au o capacitate de dormit pentru J(10 persoane si sunt indicate pentru navigatie pe lacuri, rauri, canale, golfuri, pe mari in lungul coastelor etc., fiind caracterizate printr(o mare mobilitate si asigurand orice acostare. /le sunt recomandate pentru e)cursii de mai multe zile si se pot adresa unei anumite categorii de turisti, captivati de delta, specialisti, sau altor turisti dispusi sa petreaca in grup intim sau in familie, un seur atractiv si confortabil. = caracteristica importanta care le poate face usor accesibile oricarei categorii de turisti este usurinta insusirii pilotaului. ,n afara petrecerii seurului, aceste vase permit practicarea navigatiei de placere, a schiului nautic si a vanatorii subacvatice. Locuintele plutitoare reprezinta milocul cel mai interesant de promovare a e)cursiilor de mai multe zile in delta, datorita caracteristicilor tehnice si de confort ale acestora* ( pesca redus6 ( capacitate corespunzatoare unor grupuri mici, ceea ce confera e)cursiilor un caracter intim, familial6 ( confort ridicat6 ( autonomie deplina6 ( posibilitatea de organizare a unor programe elastice dupa dorintele fiecarui grup6 ( posibilitatea de practicare a unor sporturi specifice6 ( posibilitatea de a se transporta pe sosea, dintr(un loc in altul, cand apare necesitatea schimbarii destinatiei6 ( posibilitatea de a se procura, ele fiind un produs de serie6 .9 II.#. Se-ur rustic in lcalitatile "in interirul "eltei 7etrecerea unui seur rustic in localitatile din interiorul deltei reprezinta o forma de turism deosebit de apreciata mai ales de catre turistii romani. %cesta forma de turism se practica, in principal, in mod neorganizat, turistii folosind in deosebi cazarea la localnici sau in campinguri. -tilizarea acestor spatii le permite turistilor sa se stabileasca in diferite localitati din delta, in sectorele preferate de ei si sa beneficieze de conditii avantaoase in ceea ce priveste costul seurului. 7racticarea acestei forme de turism se poate face astfel* ( ,n sate turistice %cestea prezinta un interes deosebit pentru turistii dornici sa cunoasca mai intim delta, sa practice pescuitul, sa consume preparate specifice, sa cunoasca obiceiurile localnicilor locuind in casele acestora. ;ondul de locuinte din aceste localitati a fost utilizat in toti anii, dar in mod neorganizat. %cesta situatie a facut ca, pe de o parte, sa nu se cunoasca e)act numarul de turisti care le(au folosit, iar pe de alta parte, turismul sa fie lipsit de anumite venituri care s(ar fi putut realiza prin evidenta, omologarea si valorificarea organizata a psatiilor de la particulari. 'e remarca insa, ca aceste spatii de cazare nu corespund totdeauna unui grad minim de confort si in primul rand cerintelor sanitare. 'atele turistice reprezinta o solutie avantaoasa si din punct de vedere al investitiilor, intrucat ele favorizeaza dezvoltarea turismului social, fara a necesita investitii pentru spatii de cazare ci numai pentru obiective social(culturale si de divertisment. ( ,n campinguri Localitatile cele mai indicate sunt in present >urighiol, 7ortita #Eurolovca$ pentru posibilitatile de practicare a turismului pe care le ofera Lacul !azelm si apropierea de mare si satul de vacanta pentru tineret de la !osu.#aflat in administrarea '.&. %tbad '.%.$ II.'. Se-ur in lcalitatile "in "elta %arina 30 Localitatile din delta maritime ofera turistilor dubla atractie a posibilitatii unei cure heliomarine si a vizitarii mai lesnicioase a deltei. ;ara indoiala ca din aceste doua motivatii, prima este precumpanitoare, numarul turistilor pentru care litoralul constituie o atractie mai mare decat delta avand o pondere mult mai importanta. 7entru dezvoltarea acestei forme de turism e)ista in zona turistica Delta Dunarii reserve ample, astfel* =rasul 'ulina Dezvoltarea se poate baza pe e)istenta unei plae de mare suprafata, a unui numar de circa 1G00 gospodarii din care o parte pot primi turisti. &a aspecte negative se semnaleaza* ( ,n toata portiunea din dreptul plaei #si in continuare spre sud$ apa marii are un pronuntat caracter de apa salmastra datorita debitului mare al "ratului 'ulina si aluviunilor transportate de acesta6 ( Hisipul plaei contine un procent relativ ridicat de mal6 ( !eteaua de alimentare cu apa utilizeaza apa din Dunare, care , desi filtrata, are un gust neplacut6 ( &analizarea apelor menaere ale orasului pune probleme deosebite, care nu au fost inca rezolvate6 ( Hu e)ista acces rutier pentru legatura cu aeroporturile Qogalniceanu si 0ulcea sau cu reteaua de cale ferata6 ( ,n perioada de vara abunda tantarii si taunii. 'tudiile de sistematizare elaborate de ,.E.7. &onstanta retin posibilitatea construirii unor baze turistice cu o capacitate de circa 8.000 locuri. &omuna 'f. 4heorghe Dezvoltarea turismului se poate baza pe e)istenta unei plae intinse pe o lungime de circa 1G Mm si cu latimi intre 1000 m la sud si 100 m la nord, pe un numar de circa G30 31 gospodarii din care umatate primesc turisti, pe apropierea de unele puncte attractive ale deltei. &a aspecte negative se semnaleaza* ( %pa marii are caracter de apa salmastra #in mai mica masura decat la 'ulina$, fenomenul fiind accentuat in special cand bate vantul dinspre larg6 ( %limentarea cu apa utilizeaza , de asemenea, apa din mare6 ( &analizarea nu este inca realizata6 ( Hu e)ista acces rutier spre aeroporturi sau retea de cale ferata. ( ,n perioada de vara abunda tantarii si taunii. 'tudiile de sistematizare retin posibilitatea construirii unei statiuni cu capacitate de 10(.0.000 locuri. &omuna 7erisor ,n dreptul grindului 7erisor, intre canalele 7erisor si 7eriteasca se desfasoara o plaa intinsa pe o lungime de circa 10 Mm si cu o latime medie de circa 90 m care ar putea permite o valorificare turistica ampla, in apropierea unor puncte attractive ale deltei. %pa marii este curata. &a aspecte negative se semnaleaza* ( ,ne)istenta lucrarilor edilitare6 ( Lipsa acceselor rutiere, care se pot realiza insa mai usor decat pentru 'ulina si 'f. 4heorghe, prin continuarea actualului drum de pe 4rindul Lupilor6 ( Lipsa de localitati in apropiere6 ( /)istenta tantarilor si a taunilor. 'tudiile de sistematizare retin posibilitateaconstruirii unor baze turistice cu o capacitate de circa .0.000 locuri. 7ortita Dezvoltarea turismului se poate baza pe e)istenta unei plae intinse pe o lungime de 3(G Mm, cu o latime medie de circa 10 m in imediata apropiere a lacului !azelm si a unor puncte attractive ale deltei. %pa marii este curata. -n inceput de valorificare s(a facut 3. prin construirea unui camping, cu o capacitate de 18J locuri #vila UUU, motel UU, casuteU, restaurant$. &a aspecte negative se semnaleaza6 ( Lipsa oricaror lucrari edilitare6 ( Lipsa acceselor rutiere6 ( Lipsa de localitati in apropiere, cu e)ceptia comunei Eurilovca, situata pe malul opus al Lacului !azelm6 ( /)itenta tantarilor si taunilor6 ( Lipsa unui studiu de sistematizare. 4ridul &hituc Dezvoltarea turismului se poate baza pe e)itenta unei plae de mare suprafata, o apa de mare curata, apropierea pe drumurile de acces spre aeroport si reteaua de cale ferata, apropierea de numeroase obiective turistice din zona centrala a Dobrogei. &a aspecte negative se semnaleaza* ( Lirsa oricaror lucrari edilitare6 ( %limentarea cu apa nu se poate realiza decat din ape de suprafata6 ( Lipsa de localitati in apropiere6 ( Lipsa acceselor rutiere6 ( /)istenta unei e)ploatari industriale a nisipului. 'tudiile de sistematizare retin posibilitatea construirii unor statiuni cu un numar considerabil de locuri. 0oate aceste amplasamente prezinta posibilitati de valorificare turistica, cu toate aspectele lor negative, lucru ilustrat prin solicitare actuala de catre turisti a orasului 'ulina, a comunei 'f. 4heorghe si a campingului de la 7ortita. &omparatia conditiilor pe care le ofera aceste amplasamente se fac sintetic in tabel care prezinta o imagine grafica, nefiind posibila o cuantificare e)acta a amplasamentelor respective. Din e)aminarea tabelului rezulta ca pe masura ce amplasamentele se indeparteaza spre nord, conditiile lor sunt din ce in ce mai putin favorabile. %sadar, dezvoltarea trebuie sa aiba in vedere urmatoarea ordine de prioritate* 33 1. 4rindul &hituc .. 7ortita 3. 4rindul 7erisor G. 'f. 4heorghe 9. 'ulina II... Alte &r%e "e turis% Turis% nautic = alta forma de turism deosebit de interesanta si instructiva, care da posibilitatea unei mai bune cunoasteri a deltei, dar care cere turistilor o mai buna pregetire sportiva, o constituie parcurgerea deltei cu ambarcatiuni mici. /a da prileul celor care o practica, si in special tinerilor, sa se strecoare cu ambarcatiunile lor in tot cuprinsul deltei, sa traiasca independent in milocul naturii, sa beneficieze din plin de miscare, apa si soare. ,n cadrul acestei forme de turism se pot organiza e)cursii de mai multe zile prin delta, eventual tabere nautice, cazarea efectuandu(se cu precadere la >aliuc, &risan, 'ulina, >urighiol, 7ortita, Eurilovca, urmind ca in masura in care aceste actiuni ar lua amploare mai mare sa se creeze si alte baze fi)e, amplasate pe traseele practicate. 0ipul de ambarcatiune adecvat pentru turismul nautic in delta este caiacul individual sau de . G persoane, mai robust, din material lemons # cel cu corpul de pinza prezinta pericolul de a fi sfisiat de stuful taiat sau radacinile aflate sub apa $, de asemenea, canoele, mai stabile si mai usor de manevrat, dar si cu barcile cu motor. %ceasta forma de turism se adreseaza numai turismului organizat, care permite asigurarea securitatii navigatiei cu ambarcatiuni mici in delta #pericol de ratacire, autor in caz de rasturnare$. 3G *anatarea %vand in vedere ca efectivele de pasari din delta sunt in crestere, ca urmare a masurii de a se interzice vanarea lor, luata in anul 1913, se considera posibila revenirea asupra acestei masuri. 39 &%!%&0/!,'0,&,L/ %>7L%'%>/H0/L=! D/ 7/ L,0=!%L Hr. &rt. 'pecificare &hituc 7ortita 7erisor 'f.4heorghe ( 'araturi 'ulina 1. 7laa VVVV VV ingusta VVVV VVVV VVV mal .. >area VVVV VVVV VVVV VV apa salmastra V apa salmastra 3. %tractii turistice in apropiere#pentru turistii cu seur pe litoral$ VVV VV V V V G. 7osibilitatea crearii de legaturi rutiere la aeroport si statii &.;. VVV VV VV V trecere br. 'f. 4heorghe V trecere br. 'f. 4heorghe 9. 7osibilitatea realizarii alimentarii cu apa VV apa de suprafata V din Dunare V din Dunare V din Dunare V din Dunare J. Localitati in apropiere #sursa de mina de lucru$ VV &onstanta V Eurilovca V Eurilovca V 'f. 4heorghe V 'ulina 1. Lipsa de fauna dezagreabila #tintari, tauni$ VV V V V V 8. &adru natural, polure VVV VVVV VVVV VVVV VVV 3J Pescuitul s!rti+ "ogatia piscicola a deltei constitue in continuare premisa de baza a dezvoltarii pescuitului sportive. %ceasta forma de turism, care s(a practicat pina in present, in principal, neorgaizat, se considera ca se poate e)tinde prin organizarea unor actiuni atit pentru turismul intern cit si international. Desfasurarea acestei forme de turism nu pune probleme deosebite sub aspectul transportului si cazarii pescarilor. Locuintele plutitoare ar putea fi utilizate in foarte bune conditii pentru astfel de actiuni. 7entru practicarea pescuitului sportiv in conditii bune # si de securitate $ este necesara realizarea in diferite puncte ale deltei, in special in apropierea bazelor de cazare, a unor amenaari de mai mica amploare, ca platforme pentru pescuit, puncte de inchiriat echipament si unelte pentru pescuit, barci etc. %ctiunile de pescuit sportive in delta pot fi foarte variate. = atractie deosebita o poate prezenta organizarea unor competitii internationale, care sa se desfasaore periodic in e)trasezon, folosind pentru cazare hotelurile, imbunatatind astfel e)ploatarea bazei materiale turistice din delta in afara sezonului turistic. 1 III. ANALI)A /A)EI TE0NICO12ATERIALE A(ERENTA TURIS2ULUI IN DELTA DUNARII ,,,.1. CA)ARE Evolutia capacitatii de cazare pe tipuri de structuri de primire si ani %nul 0ipuri structuri 1991 1998 1999 .000 .001 0otal 33 33 34 53 55 Ioteluri 1' 1' 12 12 12 >oteluri 1 1 2 2 2 Ianuri 1 1 1 1 1 5ile 13 13 13 13 13 &abane 1 1 1 1 1 7ensiuni turistice urbane ' ' ' 5 . 7ensiuni turistice rurale 66 66 66 2 ' 7ensiuni agro( turistice 66 66 ' 3 5 &inguri 1 1 1 1 1 "ungalouri 23 23 23 23 23 0abere 2 2 2 2 2 Camere existente in structurile de primire turistica pe tipuri de structiri . %nul 0ipuri structuri 1991 1998 1999 .000 .001 0otal camere 430 42' 7.' 552 54# Ioteluri 524 371 .33 '5' '4. >oteluri 13 13 #5 #5 #5 Ianuri 12 12 12 10 10 5ile #2 #2 #2 #2 #2 &abane 11 11 11 11 11 7ensiuni turistice urbane 2# #. #. #3 23 7ensiuni turistice rurale 66 66 66 7 17 7ensiuni agro( turistice 66 66 12 13 17 &inguri 66 66 66 66 66 "ungalouri .# .# .# .# .# 0abere 7' 7' 43 4. 4# Numar locuri de cazare pe tipuri de structuri de primire turistice si pe ani %nul 0ipuri structuri 1991 1998 1999 .000 .001 0otal locuri 24'2 2724 2342 2'7. 2'57 3 Ioteluri 1337 1.#7 1113 4#7 442 >oteluri #' #' 253 253 253 Ianuri #2 24 25 21 21 5ile 3' 3' 3' 3' 3' &abane 2' 2' 2' 2' 2' 7ensiuni turistice urbane .4 7# 7# 77 34 7ensiuni turistice rurale 66 66 66 13 #. 7ensiuni agro( turistice 66 66 2' #2 ## &inguri #00 #00 #00 #00 #00 "ungalouri 103 103 103 103 103 0abere 3.. 3.1 352 320 ..7
,n prezent, baza de cazare e)istenta in udetul 0ulcea este distribuita astfel* I=0/L-!, 0-L&/% ( Iotel Delta, UUU, .01 locuri Iotel /uropolis, UU, 199 locuri Iotel /greta, UU, 19. locuri Iotel &asa %lbastra, UU, G0 locuri Iotel ,7=, U, 98 locuri >%L,-& ( Iotel 'alcia, U, 9. locuri >%I>-D,% Iotel 0eo, UUU, G8 locuri #privat$ Iotel 7laur, U, 9. locuri -2L,H% Iotel &ormoran, UUU, 8G locuri >-!,4I,=L Iotel 7elicanU, G. locuri I=0/L-!, 7L-0,0=%!/ %0"%D '.%. 3(G stele, 30 locuri '.&. '/!&=>0-! '.!.L. "rasov, 3U, 18 Locuri '.&. ,",' '.!.L. 3U, 18 locuri '.&. D,%D/>% 1U, 30 locuri /-!=7=L,' '.%. GU, 18 locuri 4!%H0-!,'>= GU, 1J locuri ',H&!=H '.!.L. .U, 18 locuri G 4%L/K 0=-! .U, 18 locuri ',>7%0-!,'> 1U, .G locuri %.&.!., .(3 U 98 locuri &%>7,H4-!, &ingul &!,'%H 80 locuri &ingul &I,L,% G0 locuri &ingul >-!,4I,=L .00 locuri #bungaloT(ri, casute, teren campare$ &%"%H/ &abana &alica ,azurile 1. locuri &abana 5alea ;agilor Luncavita 1G locuri
*. PERSPECTI*E, PROPUNERI 'ituatia actuala a valorificarii turistice a deltei poate fi caracterizata astfel* ( Datorita e)ploatarii economice care nu respecta prevederile legale si interesele turismului, resursele turistice ale deltei sunt in continua degradare6 ( >iloacele materiale necesare pentru e)ploatarea turistica a deltei #baze de cazare si in special vase$ nu s(au dezvoltat nici cantitativ, nici calitativ la un nivel care sa permita satisfacerea integrala a cererii turistice si oferirea unor produse turistice 9 de calitate superioara, corespunzatoare caracterului de unicat al resurselor turistice naturale ale Deltei Dunarii. 7entru imbunatatirea situatiei este necesar sa se actioneze in directiile urmatoare* 5.1. Cr"narea si !lani&icarea turis%ului in Delta Dunarii ,ntrucat turismul este o activitate de consecinta care nu se poate dezvolta decat in corelare cu toate celelalte activitati care se desfasoara in acel teritoriu, este indispensabila o coordonare a tuturor activitatilor in delta. %ctivitatea de coordonare trebuie sa se desfasoare in mod deosebit in problemele privind protectia resurselor naturale. ,n acest scop, ,nstitutul Hational de &ercetare si Dezvoltare Delta Dunarii a intocmit un plan de masuri privind protectia faunei in Delta Dunarii, ameliorarea cadrului natural si restabilirea echilibrului ecologic al biom(ului deltaic, in scopul valorificarii superioare a resurselor naturale ale acestuia, cuprinzand sase obiective de realizat* 1. protectia faunei din Delta Dunarii6 .. conservarea faunei si a florei din rezervatiile naturale pe suprafata de G1900 ha din Delta Dunarii6 3. diminuarea poluarii deltei6 G. valorificarea superioara turistica a Deltei Dunarii in scopul protearii faunei si florei6 9. popularizarea si propaganda privind protectia cadrului natural, a faunei si florei din Delta Dunarii6 J. dezvoltarea cercetarii stiintifice in scopul conservarii si valorificarii faunei si florei din delta si a altor obiective. Distrugerea sau degradarea resurselor turistice ale deltei reprezinta o paguba cu caracter definitiv pentru economia nationala iar, >inisterului 0urismului trebuie sa actioneze cu toata energia pentru impiedicarea unor asemenea situatii. Dupa cum arata academicianul H.H. &onstantinescu, 3daca asista impasibil la degradarea mediului natural, a peisaului sau contribuie el insusi la degradarea acestuia, turismul nu face decat J sa asiste si sa participe la distrugerea propriei Wmaterii primeX.+ 1 # /conomia protectiei mediului natural, /d. 7olitica, 191J$ 5... *ase turistice Dupa cum am aratat in capitolul 3&onceptia activitatii turistice in delta 3, problema esentiala pentru a asigura vizitarea acestei zone o constituie dezvoltarea miloacelor de transport pe apa. 'e remarca numarul scazut al vaselor ce pot fi utilizate pentru vizitarea deltei, atat in ceea ce priveste e)cursiile scurte #hidrobuze, salupe$, cat si in ceea ce priveste e)cursiile mai lungi. %ceasta se refera la modernizarea pontoanelor dormitor sau construirea unora noi, cu grad de confort ridicat, care si(a dovedit eficienta, precum si la faptul ca nu s(a intreprins pana in present nimic pentru dotarea cu locuinte plutitoare #house(boat, maisons flotantes$, vase ideale in aceasta zona pentru grupuri mici de specialisti sau familisti. %bsenta acestor vase, caracteristice lacurilor, raurilor si zonelor de litoral cu adancime mica si utilizate in asemenea conditii pe scara larga, reprezinta un important aspect negativ al imaginii de marca a turismului in delta, reprezentand totodata o frana pentru diversificarea produselor turistice ale acestei zone turistice. 7entru asigurarea conditiilor de desfasurare a circulatiei vaselor, o masura importanta care trebuie luata o reprezinta dotarea comunei >urighiol cu toate instalatiile necesare pentru asigurarea innoptarii in acest punct a unor hidrobuze si a personalului lor, pentru ca sa se poata realiza sistemul de e)cursii preconizat cu plecare alternativa din 0ulcea si >urighiol, prin care se pot e)ploata noi trasee ale deltei, imbogatindu(se astfel aferta turistica. 5.3. Lar8irea &ertei turistice 7e linia diversificarii ofertei turistice a deltei este necesar sa se ia masuri pentru declararea drept sate turistice si organizarea ca atare a localitatilor* >urighiol, Eurilovca, &risan, >ila .3, 'f. 4hiorghe si orasul 'ulina. 1 /ste necesar ca in aceasta activitate sa se atraga un activ mai larg al iubitorilor turismului, constituiti intr(o asociatie turistica fara scop lucrativ care sa colaboreze cu autoritatile pentru promovarea turismului sub toate aspectele sale, in mod deosebit in ceea ce priveste protectia resurselor turistice. De asemenea, din cadrul membrilor unei asemenea asociatii ar putea sa fie recrutati ghizi deosebit de competenti pentru turistii care viziteaza delta in diferite actiuni. 5.G. As!ecte ecn%ice /ste indiscutabil ca Delta Dunarii care este o zona cu caracter de unicat pe plan european, nu este valorificata turistic, calitativ si cantitativ, la un nivel corelat cu valoarea resurselor turistice. /ste necesar sa se renunte la conceptia de realizare a celor mai ieftine dotari, care conduc in mod automat la cele mai reduse tarife si deci la cele mai putin convenabile efecte economice. %r trebui realizata o corelare usta intre valoarea resurselor turistice si nivelul dotarilor turistice, renuntandu(se la retinerea e)istenta fata de investitiile cu valoare ridicata, fara ca aceasta retinere sa se bazeze pe o analiza a indicatorilor economici reali. ,n realitate, practica a dovedit ca amenaarile turistice de inalt nivel atrag in mod deosebit pe turisti iar, daca sunt bine gandite, sunt intotdeauna eficiente. 7entru a ilustra modul in care amenaarile turistice atrag pe turisti este suficient sa amintim cazul 'tatiunii 7oiana "rasov care, fiind dotata cu partii de schi, miloace de urcat mecanice si diferite forme de agrement, este foarte solicitata de turisti, desi utilizarea acestor dotari reclama cheltuieli ridicate din partea turistilor. ,n ceea ce priveste investitiile mari, indispensabile pentru realizarea unor produse de valoare ridicata, un e)emplu tipic il constituie amenaarile de pesteri. %ceste e)emple arata ca pentru resurse turistice cu caracter de unicat, astfel cum sunt cele din Delta Dunarii, valorificarea nu trebuie sa se faca prin dotari mediocre, sub nivelul valorii resurselor, si care prin aceasta degradeaza valoarea produsului turistic. /ste deci, necesara o modificare fundamentala a opticii privind investitiile din Delta Dunarii, asigurandu(se atat pentru bazele de cazare si unitatile de alimentatie publica, cat 8 si pentru miloacele de transport, un nuvel superior, acestea urmand sa fie e)ploatate prin tarife care sa asigure beneficii si durata de recuperare a investitiilor normala. ,n spiritul celor aratate, se considera necesar sa se intreprinda actiuni pentru ridicarea gradului de confort si a calitatii serviciilor la hoteluri, concomitent cu o crestere substantiala a tarifelor acestora care pot fi situate la un nivel cu circa 90: superior celui actual, bineanteles, dupa realizarea imbunatatirilor respective. De asemenea, este necesar sa se imbunatateasca confortul pontoanelor dormitor, reducandu(se capacitatea de la G0 la .0 de locuri pe pontoon, stabilindu(se insa un tarif de inchiriere corespunzator confortului ridicat ce se va realiza. 7e aceeasi linie a sporirii eficientei economice a activitatii prin dotari cu nivel superior, este necesar sa se introduca in delta, in cel mai scurt timp, utilizarea locuintelor plutitoare care pot atrage in delta numerosi turisti dispusi sa plateasca tarife mai ridicate corespunzatoare confortului oferit de aceste unitati. 'e mentioneaza, de asemenea, ca produsele turistice specifice Deltei Dunarii pot fi oferite la preturi care, spre deosebire de cele de pe litoral, munte, statiuni balneare, nu au termen de comparatie in oferte similare ale altor tari si deci, pot fi stabilite la un nivel de eficienta ma)ima, in aceasta zona fiind posibila si mai usor de realizat o oferta turistica de lu). %ceasta este desigur valabila in ipoteza ca formarea produsului turistic va avea la baza o conceptie stiintifica, in care modelerea produsului sa se realizeze in cadrul preferintelor manifestate de cerere, si in care dezvoltarea agrementului sa fie facuta corespunzator. 5.9 Pr!uneri "e re8le%entare si r8ani,are 0urismul individual cunoaste in ultimii ani o dezvoltare lenta dar progresiva ca urmare a situatiei economice generale in care se afla tara noastra, cu impact direct asupra preturilor care sunt cu mult deasupra puterii de cumparare a oamenilor in general, si a turismului, in special. %gentiile de turism practica preturi mult prea mari fata de calitatea serviciilor oferite si de posibilitatile turistilor. 9 0endinta care se observa deci in turismul din !.".D.D. este practicarea turismului individual ca o alternativa de petrecere a concediilor in Delta Dunarii la preturi rezonabile si in locuri alese de catre turisti. Dezvoltarea acestei forme de turisn trebuie sa mearga 3mana in mana+ cu dezvoltarea facilitatilor necesare practicarii acesteia. Lipsa acestor facilitati poate duce la imposibilitatea controlului flu)ului turistic si a monitorizarii efectelor turismului individual pe teritoriul !.".D.D. Luand ca studiu de caz evaluarea efectelor praccticarii turismului individual pe bratul 'f. 4heorghe #3/fectele turismului asupra mediului+$, propun urmatoarele masuri de reglementare si organizare a turismului individual pe teritoriul !.".D.D.* %. revaluarea zonelor de campare admise, dea e)itente si identificarea altor zone de campare in zone cu frecventa turistica mare si cu impact redus asupra mediului. %rgumente* ( multe din zonele de campare identificate in anul 1998 nu mai prezinta caracteristicile initiale pentru care au fost alese ca zone de campare6 e)ista zone in care, in timp, datorita conditiilor meteo(hidrologice s(a dezvoltat stuful sau au fost inundate, si alte zone care au fost preluate de catre localnici pentru culturi6 ( unele zone e)istente au valoare scazuta din punct de vedere al atractivitatii turistice din cauza accesibilitatii greoaie6 ( se impune identificarea de noi zone de campare in special in zonele unde dea se practica camparea cu frecventa ridicata, acestea fiind in special cele din apropierea sau in interiorul zonelor admise pentru pescuit sportiv. ". !ealizarea unei dotari munime a zonelor admise camparii. %rgumente* ( Lipsa dotarilor minime in zonele de campare au ca efect cresterea riscului unui impact negativ asupra mediului inconurator6 ( 7entru practicarea unei campari civilizate si igienico(sanitare si cu efecte negative minime asupra mediului se impun cateva dotari minimale, fara 10 investitii mari, care sa facilitaze dar sa si controleze practicarea acestei forme de turism* &ontainere pentru deseuri %menaarea unui punct sanitar minimal si a unei fose septice %menaarea unui rezervor mecanic pentru apa menaera de capacitate mare, prevazut cu decantor ( %vantaul acesstor dotari este ca pot fi ridicate la fiecare finel de sezon si readuse in zona odata cu reanceperea sezonului urmator, evitandu(se astfel deteriorarea lor in teren6 ( ,n urma sondaului de opinie efectuat de catre ,.H.&.D.D.D.in anul 1998 s( au identificat si cerintele turistilor veniti in !.".D.D. pe cont propriu in ceea ce priveste amenaarile suplimentare necesare in locurile de campare, care se suprapun in cea mai mare parte cu cerintele unui turism civilizat si organizat* apa potabila 9J: platforme campare 1J: current electric 1.: grup sanitar 8: cale acces G: curatenie G: &ateva di opiniile turistilor inregistrate cu ocazia sondaului de opinie efectuat in randul turistilor on anul 1998* 3'a se faca reglementari in asa fel incat turistul sa fie proteat si incuraat+ 3%r fi bine ca locurile sa fie amenaate si turistii informati despre locurile interzise+ 3Dezvoltarea conditiilor sanitare in locurile de campare+ 3&onstientizarea turistilor asupra regulilor si restrictiilor aplicate prin fluturasi sau alte miloace de informare+ &. 7lanificarea de actiuni de evacuare a deseurilor din locurile de campare. 11 %rgumente* ( ,n lipsa dotarilor minime in locurile de campare si in special a acelor dispozitive de eliminare a deseurilor din zona, sunt necesare masuri si actiuni de strangere si evacure a deseurilor lasate in locurile decampare de turisti6 chiar in zonele 3curate+ unde deseurile au fost depuse in gropi menaere, acestea trebuie evacuate periodic pentru a nu se altera mediul inconurator ( %ctiunile de strangere si evacuare a deseurilor se pot realiza* 7eriodic, cu participarea agentilor ecologi, dotati cu saci de plastic, care vor incarca in timpul controalelor de rutina ale turistilor, deseurile din locurile de campare si le vor transporta la 0ulcea6 La sfarsitul fiecarui sezon turistic prin implicarea organizatiilor nonguvernamentale de mediu #unele din ele avand e)perienta in actiuni de acest gen in zone proteate$, a voluntarilor sau a elevilor in cadrul actiunilor de protectie a mediului. D. ,nformarea turistilor asupra masurilor de protectie a mediului inconurator si de reducere a efectelor negative cauzate de practicarea turismului individual. %rgumente* ( >ulti dintre turistii intervievati au remarcat lipsa unei informari corecte asupra regimurilor si restrictiilor aplicate de %.!.".D.D. in ceea ce priveste practicarea turismului in rezervatie, evidentiind in acelasi timp necesitatea informarii si constientizarii turistilor6 ( &azurile de incalcare a acestor reguli si masuri se datoreaza in primul rand informarii precare si mai putin actiunilor ilegale6 ( ,nformarea si constientizarea turistilor trebuie sa reprezinte parte integranta din activitatea agentilor ecologi, acestia fiind singurii care pot veni in contact direct cu turistii prin actiunile lor in teren6 1. 0urismul individual, ca si toate celelalte forme de turism practicate in !.".D.D., nu va produce daune ecosistemului deltaic daca este bine organizat, practicat, monitorizat si controlat. #>%!,/0% '-&,- 3sinteza lucrarilor de cercetare e)ecutate in faza ,, 1999+, 0ulcea , martie 1999$ 13