2

CAPITOLUL 1. GENERALITATI

Orice nava trebuie sa aiba un echipament de ancorare, precum si
stope pentru amararea ancorelor principale in timpul marsului,
dispozitive pentru asigurarea si declansarea capetelor lanturilor de
ancora si masini pentru fundarisirea si virarea ancorelor principale si
pentru stationarea navelor dupa fundarisirea ancorelor. Pentru firecare
lant de ancora trebuie sa se prevada cu o stopa care sa asigure
stationarea navei de ancora.
Instalatia de ancorare asigura fixarea navei fata de ancora, cheu
sau fata de nave de propulsie; precum si legatura dintre nava si fundul
apei prin locuri neamenajate.
O instalatie de ancorare are ca elemente componente : ancora
(1), lantul de ancora (2), nara de ancora (3), stopa de lant (4), ghidajele
de lant (5), vinciul de ancora (6), nara de punte (7), tubul de ghidare a
lantului de ancora (8), putul de lant (9), si dispozitivul (10) de prindere de
corpul navei a lantului de ancora.






3

Ancorele pentru navele maritime se aleg in conformitate cu STAS
657 69, cu o constructie simpla, rezistenta mecanica mare, comoditate
in manevrare si intretinere, forta mare de fixare, prindere din nou de fund
dupa ce au fost smulse, desprindere usoara de fund la ridicare,
actionate numai prin lant sau parama.
Marimea ancorei se poate alege din tabele atat pentru navele
maritime cat si pentru cele fluviale. O caracteristica generala a
ancorelor, dupa care se apreciaza eficienta lor, este factorul de
smulgere
S
K , care se defineste ca fiind raportul dintre forta orizontala de
smulgere si forta de greutate a ancorei.
Daca pe nava, in afara de instalatia de ancorare sau echipamentul
prevazut pentru ancorare, mai exista orice alta instalatie de ancorare
sau alt echipament ( de exemplu: ancore de papionaj cu vinciurile
respective la drgi, corp mort la navele far, etc), atunci astfel de instalatii
sau echipamente sunt considerate ca special si nu sunt supuse
supravegherii Registrului Naval Roman.








4

CAPITOLUL 2. TEMA DE PROIECT

Sa se proiecteze instalatia de ancorare pentru o nava cu urmatoarele
caracteristici :

NAVA RO-RO DE 4100 TDW

SIMBOL CLASIFICARE:


TONAJE CARACTERISTICI MASINI
TB 8110/3859 CONSTRUCTOR I.C.M Resita
TN 3698/794 LICENTA MAN
DWT 4100 TIP 2*6L52/55A
DIMENSIUNI
PRINCIPIUL DE
FUNCTIONARE
diesel
ireversibil
4 timpi simplu efect
Lmax 128,40 m
Lpp 111,40 m
B 20,50 m NR. CILINDRI 6
D 15,50 m DIAM. * CURSA 550 mm * 550 mm
d 6,56 m PUTERE 2*6000 CPE
CARACTERISTICI CORP
TURATIE 450 rpm
CONSTRUCTOR S.N. GALATI RAPORT DE
TRANSMISIE
3,18
MATERIAL otel
IMBINARE sudura TIP COMB. pacura
NR. PUNTI 3 CONSUM 150 g/CPh
BUNKER 1122 t
AUTONOMIE 7000 Mm
VITEZA 20 noduri
CALDARINA 2*CAUX-ACV-AZL
(29/7)
2*CAUX-ACV-GEV
(57/8)
GENERATOARE 4*640kW 400V
50Hz CA
ECHIPAMENTE DE NAVIGATIE SI RADIOCOMUNICATIE
Girocompas Radiotelefon
Loch electric Sistem pentru determinarea pozitiei
Radar Sonda ultrason
Radiogoniometru Statie Radio
CARACTERISTICI TRANSPORT
CONTAINERE TEU 200

5

CAPITOLUL 3. DETERMINAREA DIMENSIUNILOR
PRINCIPALE

3.1. Lungimea navei :

m L
m L
pp
40 . 111
40 . 128
max
=
=


3.2. Viteza de serviciu :

] / [ 28 . 10
514 . 0 20
20
514 . 0
s m v
v
noduri v
navei viteza v
v v
N
N
N
=
=
=
=
=


3.3. Numarul Froude:

29 . 0
40 . 128 81 . 9
28 . 10
] / [ 81 . 9
2
max
=

=
=
=

=
r
r
r
F
F
s m g
nala gravitatio a accelerati g
L g
v
F


3.4. Coeficientul de finete bloc

764 . 0
284 . 0 48 . 0
0812 . 0 48 . 0
29 . 0 28 . 0 48 . 0
28 . 0 48 . 0
=
+ =
+ =
+ =
+ =
B
B
B
B
r B
C
C
C
C
F C



6


3.5. Raportul L/B:

263 . 6
50 . 20
40 . 128
=
=
=
B
B
B
l
l
B
L
l


3.6. Latimea navei:

m B
B
l
L
B
b
50 . 20
263 . 6
40 . 128
=
=
=


3.7. Pescajul navei:

m
b
B
T
b
b
navei pescajul T
T
B
b
T
T
t
T
56 . 6
125 . 3
50 . 20
125 . 3
56 . 6
50 . 20
= = =
=
=
=
=


3.8. Deplasamentul volumetric:

] [ 13192
764 . 0 56 . 6 50 . 20 40 . 128
3
m
C T B L
B
= A
= A
= A


3.9. Inaltimea de contructie:

m H 50 . 15 =

7

3.10. Bordul liber:

9
56 . 6 50 . 15
~
=
=
F
F
T H F


3.11. Deplasamentul de volum:

12870
025 . 1
13192
= V
= V
A
= V

3.12. Coeficientul de utilizare al navei

217 . 3
4100
13192
=
=
A
=
W
W
W
C
C
TDW
C


3.13 Caracteristica de dotare:

v a
A h B N + + V = 1 . 0 2
3 / 2


= V deplasamentu volumic ] [
3
m ;
= B latimea navei ] [m ;
= h inaltimea de la linia de incarcare de vara pana la fata superioara a
invelisului puntii celui mai inalt ruf ] [m ;
= v A. suprafata velica in limitele lungimii navei L, considerata de la linia
de incarcare de vara ] [
2
m .

Pentru calcularea
v
A din albumu de nave se masoara latimea
efectiva
F
B (latimea fotografiei):
mm B
F
5 . 22 =
mm B 20500 = (latimea reala)
8

911
5 . 22
2050
= =
F
K
Se impune reprezentarea conturului lateral si orizontal al navei la
o scara standard care se alege in functie de lungimea navei.

Se alege scara standard a desenului navei 250 1 =
D
K
644 . 3
250
911
= = =
D
F
S
k
k
r
2
6
2
6
2
) (
1556
10
) 250 ( 24890
10
) (
m A
A
K A
A
V
V
D D V
V
=

=


21 , 1040
6 . 155 369 61 . 515
1556 1 . 0 9 50 . 20 2 12870
3 / 2
=
+ + =
+ + =
a
a
a
N
N
N





Din R.N.R, in fuctie de
1040 =
a
N
se alege ancora principala :

- ancore principale bucati 3
- masa unei ancore ] [ 3060 kg Q =
- lungimea totala a doua lanturi m L 495 =
- calibru lantului mm d 50 =
- lungimea paramei de remorca ] [ 200 m
- forta totala de repere a paramei de otel ] [ 604 kN
- parame de legare bucati 4
- lungimea fiecarei parame de legare ] [ 180 m
- forta totala de rupere a paramelor de legare ] [ 236 kN



9

CAPITOLUL 3. ANCORELE NAVEI


Ancorele sunt elemente de fixare a navei fata de fundul apei, prin
intermediul lanturilor si paramelor. Ele pot fi principale si de curent. Daca
numarul ancorelor principale este 3, atunci una dintre ele se considera
de rezerva. Cea de rezerva poate lipsi la navele cu zona limita de
navigatie 1,2 si 3.

Ancorele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii ( conform
STAS 657-79 ):
- constructie simpla
- rezistenta mecanica mare
- comoditate in manevrare si intretinere
- forta maxima de fixare prindere din nou de fund dupa ce au fost
smulse
- desprindere usoara
- actionare numai prin lant sau parama

O caracteristica generala a ancorelor dupa care se apreciaza
eficienta lor, este factorul de smulgere
S
k , definit ca raportul dintre forta
orizontala de smulgere
S
F

si forta de greutate a ancorei g m G

a

=


g m
F
k
a
S
S

=

Tipurile de ancore cunoscute sunt:
- ancore cu fus nearticulate
- ancore cu fus articulat

Ancorele cu fus nearticulat se fixeaza de fund cu o parte din
numarul total de brate. Cea mai cunoscuta este ancora de tip amiralitate
(STAS 594-81). Tot din aceasta categorie amintim: ancora cu 4 gheare
(STAS 597-71), ancora cu gheare de pisica (STAS 597-71), ancora cu
un singur brat si ancora de gheata.

10

Ancorele cu fus articulat se fixeaza de fund cu ambele brate. Cea
mai ultilizata este ancora Hall (STAS 595-80) cu 4 .... 3 =
S
k , datorita
sigurantei deosebite in functionare si posibilitatiii de fixare in nara de
ancora. Alte ancore din aceasta grupa amintim : Gruson, Union, Byers,
Taylor si Speak.

Ancorele se confectioneaza din otel turnat, cu exceptia celor
pentru nave rapide, care se pot executa si din otel sudat sau aliaje
usoare.

Conform R.N.R. se admit fara acord special ancorele Hall si
Gruson.
Adoptam ancore Hall. Acestea au fusul prins de diamant cu
ajutorul unui bulon. Bratele fac corp comun cu diamantul si au
posbilitatea de a bascula cu 45 de-o parte si de alta a fusului. Cand
lantul se intinde, fusul se ridica, iar bratele se tarasc pana intalnesc un
obstacol in care se infig. Structura ancorei exclude posbilitatea incolacirii
lantului si permite asezarea la post cu usurinta.
Se adopta coeficientul de smulgere
3 =
S
k
.

















11

CAPITOLUL 4. LANTURILE DE ANCORA


Lanturile de ancora sunt executate prin sudare electrica sau prin
forjare ele fiind confectionate din chei de lant imbinate intre ele cu zale
de impreunare sau cu chei de impreunare.
Lanturile pot fi fara punte sau cu punte pentru diferite diametre
nominale: astfel lanturile fara punte cu diametrul nominal sub 14 mm se
executa fara a fi impartite in chei de lant.
Cheile de lant se impart in:
- chei de lant;
- chei de lant intermediare;
- chei de lant de baza.
Cheile de lant si cele de baza se confectioneaza cu lungimi egale
25 sau 27,5 m, iar cele intermediare se executa cu lungimea de 25 sau
27,5 m cu conditia ca numarul zalelor componente sa fie intotdeauna
impar.
Cheile de lant de baza se fixeaza la dispozitivul de declansare
rapida sau la varful rabatabil al boltului de lant de papagal care se prinde
de osatura putului de lant.

Elementele componente ale lantului:
- za comuna cu puntea
- za de impreunare KENTER
- za de impreunare
- cheie terminala
- vartej


12

4.1. Dispozitive pentru asigurarea lanturilor si ancorelor

4.1.1. Stopele
Stopele sunt dispozitive care asigura mentinerea ancorei la postul
de mars, intrand in dotarea fiecarui lant la ancorele principale.
Navele care au o instalatie de ancorare sunt dotate in mod special
cu stope pentru a asigura stationarea lor la ancora.
Lantul stopei trebuie sa aiba o rezistenta egala cu cea a lantului de
ancora pentru care a fost destinat.
Alegerea stopelor se face in functie de forta de incercare de proba
de care depinde masa ancorei, de masa specifica a lantului, de
lungimea lantului
TB
L , de calibrul lantului si de viteza de rulare a lantului.
Stopele constructiv pot fi cu rola sau cu cutit sudat.
Lungimea unei chei de lant este
] [ 5 . 27 m

Masa specifica a lantului :
] / [ 5 . 49 50 0198 . 0 0198 . 0
2 2
m kg d q = = =

Lungimea lantului tribord
TB
L :
m L
L
L
L
TB
TB
tot
TB
275
5 . 27 1
5 . 27 2
495
5 . 27 1
5 . 27 2
=

|
.
|

\
|
+

=
|
.
|

\
|
+

=

Lungimea lantului babord
Bb
L :
Pentru fiecare lant de ancora se prevede, conform R.N.R, catre o
stopa care sa asigure mentinerea in nara a ancorei la postul de mars si
nava ancora.
Se aleg stope tipizate:
RCS I = d (50)
RCS II =d (50)


13

4.1.2. Nara de ancora
Nara de ancora este locul prin care trece lantul de ancora; de
aceea grosimea peretilor tubului narii nu trebuie sa fie mai mica de 0,4
din calibrul lantului de ancora, diametrul narii se adopta in functie de
masa ancorei:
mm D
kN Q
Q D
n
n
09 . 479 3060 33
] [ 3060
33
3
3
= =
=
=


4.3. Puul lantului
Reprezinta locul unde se depoziteaza lanturile in timpul marsului.
Fiecare linie de ancorare are cate un put de lant amplasat sub barbotina
vinciului. Intrarea si iesirea lantului se face prin nara putului de lant.
Capatul dinspre barbotina al narii trebuie amplasat atfel ca lantul sa intre
si sa iasa corect din barbotina in timpul manevrei liniei de ancorare, in
acest sens capatul se amplaseaza cat ma aproape de barbotina astfel in
cat sa se evite bataia lantului in nara.
Puturile de lant trebuie sa asigure prin forma capacitatea si
adancimea sa libera a lantului prin nara, asezarea de la sine si ghidarea
lui nestingherita la lansarea ancorei. Puturile de lant se amplaseaza la
extremitatile navei, in afara zonelor compartimentelor etanse care sunt
delimitate de peretele de coliziune la prova si peretele de presetupa la
pupa. Se recomanda amplasarea lor cat mai jos. Eliberarea lantului se
face atunci cand se executa operatiile de intretinere curente ale lantului
sau atunci cand este nevoie sa se renunte la linia de ancorare.


14

Diametrul putului de lant
p
D va fi:
] [ 5 . 1 10 50 30
30
10
3
3
m D
K
d K D
p
p
= =
=
=

Volumul putului de lant este:
] [ 875 . 6
10 50 10 275
10
10 ......... 5 . 8
10
3
6 2
6 2
m V
V
K Alegem
K
d K L V
u
u
u TB
=
=
=
=
=

Inaltimea zonei de taluzare:
] [ 75 . 0
45
2
5 . 1
45
2
2
0
2
0
2
mm H
tg H
tg
D
H
p
=
=
=

Volumul zonei de taluzare este:
] [ 442 . 0
4 3
1
3
2
2
2
m V
H
D
V
t
p
=

=
t

Volumul zonei umplute complete este:
] [ 433 . 6 442 . 0 875 . 6
3
1
1
m V
V V V
t
= =
=

Inaltimea zonei de umplere este :
] [ 25 . 0
4
2
1
m
D
V
H
p
u
=

=
t

15


Inaltimea zonei libere :
] [ 808 . 0
15
3
3
m H
d H
=
>

] [ 5 . 1 808 . 0 75 . 0 25 . 0
3 2 1
m H
H H H H
= + + =
+ + =

] [ 428 . 1
4
3
3
2
3 3
m V
D
H V
p
=

=
t

Volumul total al putului de lant este :
] [ 303 . 8
428 . 1 875 . 6
3
3
m V
V
V V V
tot
tot
tot
=
+ =
+ =
















16



CAPITOLUL 5. MECANISME DE ANCORARE

5.1. Vinciurile si barbotinele

Sunt mecanisme care trebuie sa satisfaca cerintele registrului
naval. Pentru asigurarea ancorajului vinciul de ancora este mecanismul
de punte avand axele barbotinelor si tamburilor in pozitie orizontala.
Elementele lui sunt prezentate in figura.
Vinciurile de ancora pot fi cu comanda locala sau de la distanta, cu
actionare electrica, hidraulica, cu motor cu ardere interna sau cu abur. In
tehnica exista 14 marimi de vinciuri de ancora in functie de forta
nominala da tractiune.
La navele maritime se folosesc barbotine pentagonale care se
aleg in functie de pasul si calibrul lantului de ancora.
Momentul la barbotina este dependent de diametrul si de forta de
tractiune la barbotina.

Forta de barbotina trebuie sa fie cel putin egala cu:
] [ 125 . 104 50 25 . 4 8 . 9
25 . 4
8 . 9
2
1
2
1
kN P
a
d a P
= =
=
=

Forta de tractiune pe o barbotina este :
] [ 1 . 156 125 . 104 5 . 1
5 . 1
1
kN F
P F
t
t
= =
=




17

5.1.1 Calculul barbotinei
Se adopta barbotina pentagonala.


] [ 681
36 sin
8
] [ 5 . 340
2
] [ 400 8
mm
d
D
mm
D
OA
mm d p
Cb
Cb
=

=
= =
= =




5.1.2. Turatia nominala in barbotina:
min] / [ 5
10 50 40
10
min] / [ 10
10 40
3
3
m n
m v
d
v
n
b
virare
virare
b
=

=
=

=

5.1.3. Momentul la barbotina:
] [ 35454
2
681
125 . 104
2
1
m N M
D
P M
b
Cc
b
= =
=

5.1.4. Puterea la barbotina:
] [ 18554
30
5 35454
30
W P
n M
P
b
b b
b
=

=

=
t
t







18

CAPITOLUL 6. CALCULUL ADANCIMII MAXIME DE
ANCORARE

Calculam adancimea maxima de ancorare este :
2
0
2
2 max 2 max max
) ( ) ( l f l
q
Q
K f l
q
Q
K h
s s
+ + + + =

] [ 220 2
02 . 0
] [ 5 . 27
2 , 0
3060
604
] [ 3060
] [ 604
2 0
2
max
max
max
m l L l
f
m l
K
K
kN Q
kN F
Q
F
K
TB
s
s
e
e
s
= =
=
=
=
=
=
=
=

] [ 943 . 232
220 ) 02 . 0 5 . 27
5 . 49
3060
2 . 0 ( ) 02 . 0 5 . 27
5 . 49
3060
2 . 0 (
max
2 2
max
m h
h
=
+ + + + =







19









ANEXE