You are on page 1of 12

Perfuzia intravenoasa

Definiie: reprezint introducerea pe cale parenteral pictur cu pictur a unor substane


medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitic i volemic a organismului.

Scop:
-hidratarea i mineralizarea organismului;
-administrarea medicamentelor la care se urmrete efectul prelungit;
-depurativ, dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici;
-completarea proteinelor sau a unor componente sanguine cale parenterala.
-alimentarea pe cale parenterala


Pregatirea materialelor
- tava medicala
- trusa pentru perfuzat
-solutii prescrisa
- garou
- tavita renala;
- stativ prevazut cu bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor;
- 1 - 2 seringi
- o perna musama;
- o pensa hemostatica;
- comprese sterile;
- antiseptic pentru tegument
- romplast;
- foarfece;

Pregatirea echipamentului:
-se verifica data de expirare a solutiilor de administrat, volumul si tipul solutiilor
-se verifica aspectul lor( sa nu fie tulburi, precipitate etc)
-se agata solutia in stativ
-se inlatura capacul sau dopul protector si se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat portiunea unde
va fi introdus perfuzorul
- se introduce cu seringa sterila un alt medicament in solutia perfuzabila daca acest lucru este
indicat si se va eticheta flaconul specificand medicatia introdusa
- se desface perfuzorul si se introduce in solutie avand grija sa nu atingem capatul sau de nimic
pentru a-l pastra steril
- se clampeaza perfuzorul si apoi se preseaza camera de umplere pana se umple jumatate
- se declampeaza perfuzorul si se goleste de aer lasand lichidul sa curga in tavita pana cand nu
mai este nici o bula de aer
- daca solutia este in flacon de sticla va trebui sa se deschida filtrul de aer pentru ca ea sa curga.
Daca este in punga de plastic nu este nevoie
- se detaseaza capacul protector al celuilalt capat al perfuzorului si se ataseaza perfuzorul la
ac/branula
- se eticheteaza flaconul de solutie cu data si ora administrarii

Pregatirea psihica si fizica a bolnavului
-I se explica bolnavului necesitatea tehnicii.
-Se aseaza bolnavul pe pat, in decubit dorsal, cat mai comod, cu antebratul in extensie si
pronatie.

Efectuarea perfuziei
-spalarea pe maini cu apa si sapun,manusi
-se examineaza calitatea venelor.
-se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului.
-se aseptzeaza plica cotului cu alcool.
-se cere bolnavului sa inchida pumnul
-se efectueaza punctia venei alese.
-se verifica pozitia acului in vena
-se indeparteaza garoul si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac.
-se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de
scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, in functie de necesitate.
-se fixeaza cu leucoplast amboul acului si portiunea tubului invecinat acestuia, de piele
bolnavului
-se supravegheaza permanent starea bolnavului si functionarea aparatului.

Daca este necesar se pregateste cel de-al II-lea flacon cu substanta medicamentoasa, incalzindu-l
la temperatura corpului.
Inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a impiedica patrunderea
aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul de perfuzie la noul flacon.
Se deschide prestubul, pentru a permite lichidului sa curga; operatia de schimbare trebuia sa se
petreaca cat mai repede, pentru a nu se coagula sangele refulat din ac si se regleaza din nou
viteza de perfuzat a lichidului de perfuzat.
Inainte de golirea flaconului se inchide prestubul, se exercita o persiune asupra venei punctionate
cu un tampon imbibat in solutie dezinfectanta si printr-o miscare brusca, in directia axului
vasului, se extrage axul din vena.
Se dezinfecteaza locul punctiei , se aplica un pansament steril si se fixeaza cu romplast.

Calculul ritmului de administrare a solutiilor perfuzabile (rata de flux)
- Formula 1: total solutie/total ore=ml/ora
- Formula 2: ml/ora x factor picurator=picaturi/ora
- Formula 3: total solutie x factor picurator/nr.ore x 60min=picaturi/min
Unde factor picurator:
Picurator copii=micro=60pic/ml
Picurator adulti-macro-15pic/ml
Picurator sange=10picaturi/ml

Exemplu-un pacient are prescris 1000mlde solutie de administrat in6ore
Picaturi/minut=1000 x 15 /6 x60=aprox 42
Ingrijirea bolnavului dupa tehnica
-Se aseaza bolnavul confortabil in patul sau.
-Se administreaza bolnavului lichide caldute ( daca este permis).
-Se supravegheaza bolnavul.

Reorganizarea locului de munca
-se noteaza in foaia de observatie data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat perfuzia.

Incidente,accidente
-hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci, poate determina edem pulmonar acut:
tuse, expectoratie, polipnee, cresterea T.A. se reduce ritmul perfuziei sau chiar se intrerupe
complet, se injecteaza cardiotonice.
-embolie pulmonara prin patrunderea aerului in curentul circulator. Se previne prin: eliminarea
aerului din tub inainte de instalarea perfuziei, intreruperea ei inainte de golirea completa a
flaconului
-nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de frisoane.
-coagularea sangelui pe ac sau canula-se previne prin introducerea pe lumen a solutiei de
heparina
-revarsarea lichidului perivenos-flebita-durere,creste temperatura tegumentului,eritem de-a
lungul venei-se anunta medicul
-lichidul nu se scurge desi acul este in vene-se verifica pozitia acului,se mobilizeaza putin,se
verifica presiunea lichidulu

Consideratii speciale:
- terapia intravenoasa produce de cele mai multe ori anxietate bolnavului.
- pentru a-i reduce teama si a ne asigura de cooperarea sa, procedura trebuie explicata pacientului
in detaliu.
- astfel, se va explica pacientului ca va ramane la locul punctionarii un cateter de plastic la care
se va atasa un perfuzor pentru perfuzarea diferitelor solutii indicate de medic sau o seringa
pentru adminstrarea antibioticelor sau altor substante prescrise.
-se va explica pacientului ca aceasta il scuteste de inteparea repetata pentru adminstrarea
tramentului
-i se va explica, de asemenea, ca durata si tipul tratamentulu vor fi indicate de medic
-se aduce la cunostinta pacientului orice modificare survenita in schema de tratament
-de-a lungul tratamentului pacientul trebuie invatat sa anunte orice modificare in rata de
administrare potrivita de asistenta( daca perfuzia se opreste sau merge mult mai rapid), daca
incepe sa-l doara .
-de asemenea, i se va preciza ca nu va trebui sa loveasca sau sa bruscheze locul unde branula este
inserata
-se va explica tehnica indepartarii branulei, cat timp se va tine compresie la locul de insertie
cat si faptul ca va fi apt sa isi foloseasca mana respectiva la fel de bine ca inainte de montarea
branulei
Mielomul multiplu
MIELOMUL MULTIPLU


DEF.Limfom malign produs prin proliferare de plasmocite patologice(limfocite B ) , preferential
la nivelul maduvei osoase.
Etiologie
Necunoscuta
Factori favorizanti: iradierea, expunerea la azbest, benzen, toxice industriale si din agricultura,
virusuri
Predispozie genetica
Tablou clinic boala are 3 stadii
dureri osoase persistente , in special la nivelul coloanei lombare
tumefactii osoase si fracturi spontane pe vertebrele toracice, lombare si pe coaste
dureri nevralgice , nevrite , paralizii
febra, scadere ponderala , transpiratii nocturne , astenie , etc.
Date de laborator

anemie cu GR aglutinate in fisicuri
leucocitopenie, trombocitopenie
VSH foarte
Read more
No comments:
Labels: Hematologie
Boala Hodgkin
BOALA HODGKIN


DEF. Limfom malign caracterizat histologic prin celule gigante Sternberg Reed si clinic printr-
o poliadenopatie febrila.
Etiologie
Necunoscuta
Exista o susceptibilitate genetica
La 20-80% din bolnavi s-a depistat virusul Epstein Barr
Se presupune si existenta factorului profesional :praful de lemn de tamplarie , unele substante
chimice
Tablou clinic
boala apare mai frecvent la 2 grupe de varsta , intre 15-20 ani si intre 40-50 ani si exista 4 stadii
de boala
debuteaza cu o adenopatie laterocervicala stanga , nedureroasa care are tendinta la generalizare ,
asimetric ,spre axila, mediastin si subdiafragmatic
semne generale de insotire: febra inexplicabila, scadere ponderala peste 10% in 6 luni,
transpiratii nocturne , prurit
evolutie in pusee, cu prinderea de noi statii ganglionare sau
Read more
No comments:
Labels: Hematologie
Limfoame maligne
LIMFOAME MALIGNE

DEF.Sunt tulburari proliferative autoperpetuate ale sistemului limforeticular , manifestate sub
forma de tumori solide +/ - descarcari leucemice in sangele periferic .
No comments:
Labels: Hematologie
Hemofilia B (Boala Christmas)
HEMOFILIA B(BOALA CHRISTMAS)

Are o incidenta de 1/100000 de nou-nascuti de sex masculin.Factorul IX este sintetizat de
ficat,dependent de vitamina K.
Diagnostic-cand nivelul factorului IX scade <1%
Aspect clinic-la fel ca la hemofilia A
Tratament
-plasma proaspata i.v. cu factor IX
-preoperator -se adauga doze mici de heparina pentru a reduce hipercoagulabilitatea
Complicatiile tratamentului
Hepatita
SIDA

Tromboze
No comments:
Labels: Hematologie
Hemofilia A (Deficienta factorului VIII)
HEMOFILIA A(DEFICIENTA FACTORULUI VIII)

Este un sdr.hemoragipar sever care apare la copii de sex masculin si este dependent de
transmiterea unei gene anormale legata de cromozomul X.
Patogeneza
Boala afecteaza aproape numai sexul masculin(XY) deoarece cromozomul normal X la femeile
heterozigote este capabil sa asigure o productie suficienta de factor VIII.
Incidenta la barbati este de 1/10000.Astfel,fetele care rezulta din cuplul:tata cu hemofilie A si
mama sanatoasa vor fi obligatoriu purtatoare de gena anormala,deoarece ele mostenesc un
cromozom X anormal;pe de alta parte ,baietii sunt intotdeauna sanatosi,deoarece la a 2-a
generatie ,mostenesc de la tatal bolnav,cromozomul Y;femeia din generatia a 2-a,purtatoare de
tara hemofilica va transmite defectul genetic la jumatate din baieti si la jumatate din fete ,care
vor fi purtatoare
Factorul VIII este o proteina care se gaseste in plasma ,numai pe suprafata factorului von
Willebrand care are rol de carrier(purtator in circulatie);factorul VIII este sintetizat de ficat si
are
Read more
No comments:
Labels: Hematologie
Hemofilia
HEMOFILIA
Sdr.hemoragipare sunt de 2 tipuri:
Datorate unor anomalii congenitale ale factorilor coagularii(VIII,IX)

Datorate unor defecte dobandite ale anumitor factori(protrombina,factorul VII,IX,X)
No comments:
Labels: Hematologie
Leucemia granulocitara cronica (LGC)
LEUCEMIA GRANULOCITARA CRONICA(LGC)

Este caracterizata printr-o productie crescuta a granulocitelor si prin prezenta in 95% din cazuri
a unei anomalii a cromozomului Philadelphia.
Aspecte clinice
-40% din cazuri sunt asimptomatice
-la restul :
Anorexie,subfebrilitate,pierdere ponderala,transpiratii nocturne
Astenie,depresie,dispnee,palpitatii
Splenomegalie,sangerari spontane(datorate modificarilor trombocitelor)
La ex.fizic-matitate splenica ,splenomegalie dureroasa;la percutia sternului apare
durerea(tipatul sternului),echimoze la locul de minima presiune(brate,coapse)
Investigatii
A.In sangele periferic:
Anemie,leucocitoza intre 50000-400000/mm 3,trombocite normale sau scazute
In formula leucocitara:predomina neutrofilele,metamielocitele si
Read more
No comments:
Labels: Hematologie
Leucemia limfatica cronica (LLC)
LEUCEMIA LIMFATICA CRONICA(LLC)

Este forma cea mai comuna a tuturor leucemiilor.Incidenta este de 2-3 cazuri/100000
indivizi/an,raportul masculin/feminin fiind de 2/1.
In LLC exista o acumulare progresiva de limfocite incompetente imunologic,cu o durata lunga
de viata.In 98% din cazuri,clona maligna provine din limfocitul B,iar in rest din limfocitul T.
Aspecte clinice
-initial este asimptomatica(luni sau cativa ani)
-la debut:
Astenie fizica si psihica,Ap superficiala
Hepatomegalie,splenomegalie
Deficienta imunitara predispune la pneumonii,meningite bacteriene,micoze,TBC,infectii
virale(zona zoster,herpes)
Investigatii
A.In sangele periferic-limfocitoza=3500-300000/mm 3,pe frotiu=limfocite mici,imature,cu
numeroase
Read more
No comments:
Labels: Hematologie
Leucemia acuta mieloblastica
LEUCEMIA ACUTA MIELOBLASTICA

Este o boala produsa prin transformarea maligna a celulei stem pluripotente
hematopoietice.Varsta medie de aparitie este de 55 ani.
Etiologie
Iradierea
Agentii chimici:expunerea profesionala la benzen(in industria incaltamintei),medicatie
alchilanta(Clorambucil,Melphalan),fenilbutazona,Cloramfenicol,pesticide
Virusuri:retrovirusuri,HLTV(virusul leucemiei umane)
Aspect clinic
Debut clinic agresiv la 50% din cazuri cu:
Epistaxis,bule hemoragice in cavitatea bucala
Petesii numeroase pe tegumente
La 5 % din cazuri:tahipnee,stupoare,coma,deces prin accident neurologic
Hipertrofie gingivala dureroasa
Noduli subcutani de culoare violaceu-inchis,pe
Read more
No comments:
Labels: Hematologie
Leucemia acuta limfoblastica (LAL)
LEUCEMIA ACUTA LIMFOBLASTICA(LAL)

Este o proliferare clonala a precursorilor limfocitari;se recunoaste dupa criterii genetice si
imunologice.
Etiopatogenie
Anomaliile genetice conduc la:
Proliferare crescuta celulara
Diminuarea diferentierii celulare
Apoptoza(moarte celulara programata)
-acestea determina o excesiva infiltrare si acumulare de limfoblasti in multiple organe,rezultand
o insuficienta a hematopoezei normale si organomegalie
Apare cel mai des sub varsta de 10 ani.
Aspect clinic
Paloare medie sau accentuata,astenie
Petesii,echimoze,epistaxis sever sau HDS pana la soc hemoragic
Ap superficiale si profunde
Splenomegalie in 2/3 din cazuri
Durere osoasa spontana sau la
Read more
No comments:
Labels: Hematologie
Anemia hemolitica cu autoanticorpi la cald
Anemia hemolitica cu autoanticorpi la cald
Etiologie
In 2/3 din cazuri-idiopatica
Apare in cadrul unor boli ca:LLC,LES,mielom multiplu,limfoame
Frecventa intre 30-60 ani,in special la femei
Tablou clinic
-anemie severa
-alti pacienti sunt asimptomatici
-icter moderat
-splenomegalie
Ex.de laborator
-anemie,sferocite pe frotiu
-reticulocite crescute
-leucocitoza cu neutrofilie
-test Coombs direct-se pot determina Ig G si complementul pe suprafata hematiei
Tratament
-corticosteroizi
-splenectomie

-terapie imunosupresiva(imuran,ciclofosfamida)
No comments:
Labels: Hematologie
Anemii hemolitice dobandite
Anemii hemolitice dobandite
Distrugerea hematiilor se realizeaza prin 2 mecanisme:imunologic si non-
imunologic.
Anemia hemolitica imuna-rezulta din distrugerea prematura a hematiilor ,cauzata
de prezenta anticorpilor si/sau complementului pe suprafata hematiei.
Anemii autoimmune-au 2 categorii de autoanticorpi:
Autoanticorpi la cald-reactioneaza cu hematiile la temperatura de 37 grade si nu
produc aglutinarea acestora

Autoanticorpi la rece-reactioneaza cu hematiile la temperaturi mai mici de 32
grade si induc aglutinarea acestora
No comments:
Labels: Hematologie
Sferocitoza ereditara
Anemii hemolitice congenitale
Sferocitoza ereditara
Este tipul cel mai comun al anemiilor hemolitice congenitale datorate unui defect de
membrana(membrana hematiei are un strat dublu atasat la citoscheletul cellular iar acesta este
compus din 4 proteine specifice:spectrina,actina,proteina 4.1 si ankirina).
La multi bolnavi ,exista o reducere a continutului in spectrina si un defect in interactiunea
dintre spectrina si proteina 4.1.Astfel hematiile dobandesc aspectul de microsferocite care vor
avea o suprafata de membrana mult mai mica raportata la volumul normal de Hb.
Incidenta
-2-3 cazuri /10000 sanatosi
-se poate manifesta la orice varsta,mai des aparand intre
Read more
No comments:
Labels: Hematologie
Anemii hemolitice

Def.Un grup de afectiuni congenitale sau dobandite care au drept caracteristica ,scurtarea duratei
de viata a hematiilor.
Clasificare
-dupa locul de producere al hemolizei:
a)intravasculare
b)extravasculare
-dupa data aparitiei
a)congenitale

b)dobandite
No comments:
Labels: Hematologie
Anemia prin deficit de acid folic
ANEMIA PRIN DEFICIT DE ACID FOLIC

Folatii se gasesc in produsele vegetale si animale iar absorbtia lor are loc la nivelul duodenului si
jejunului.
Cauzele deficientei de folati
Dieta inadecvata
Malabsorbtie-boala celiaca,rezectii jejunale
Necesitati crescute:sarcina,prematuri,anemii hemolitice cronice,diverse afectiuni maligne
Diagnostic
Tabloul hematologic-macrocitoza cu sau fara anemie,hipersegmentarea granulocitelor
neutrofile,hematopoieza megaloblastica
Masurarea nivelului folatilor eritrocitari
Diagnosticul este confirmat prin raspunsul favorabil la tratamentul cu acid folic
Tratament

-administrare de acid folic, 5 mg,zilnic,pe cale orala-cel putin 3 luni
No comments:
Labels: Hematologie
Anemia pernicioasa Biermer
ANEMIA PERNICIOASA BIERMER

Este caracterizata printr-o absorbtie deficitara a vit. B 12,datorita secretiei inadecvate de factor
intrinsec,secundara unei gastrite atrofice sau unei atrofii gastrice.
Aspecte clinice
-este mai frecventa la populatia din nordul Europei,la femeile intre 70-90 ani
-debut insidios cu:
Simptome de anemie-tegumente palide,cu usoara tenta subicterica,aspre,uscate;parul si unghiile
sunt friabile
Tulburari gastrointestinale:anorexie,greata,varsaturi,dispepsie,constipatie
Arsuri ale limbii,limba este rosie,depapilata,neteda,cu un luciu sticlos,dureroasa,uneori
ulcerate(glosita Hunter)
Scadere ponderala
Manifestari neurologice:parestezii,slabiciune musculara la membrele inferioare,dificultate in
mers,ataxie,impotenta sexuala,incontinenta urinara si de
Read more
1 comment:
Labels: Hematologie
Anemii megaloblastice
ANEMII MEGALOBLASTICE

Sunt anemiile caracterizate prin prezenta unor precursori anormali ai eritrocitelor,numiti
megaloblasti(cellule mai mari decat normalul,cu cromatina nucleara fin dispersata).
Clasificare
Anemii prin deficit de vitamina B 12
Anemii prin deficit de acid folic
Cauzele deficitului de vitamina B 12
Aport insufficient-vegetarianismul
Secretie inadecvata de factor intrinsec:
Anemia pernicioasa Biermer
Gastrectomie partiala sau totala
Deficienta congenitala de factor intrinsec
Consum crescut de vitamina B 12 :
Flora intestinala anormala,diverticuli jejunali multipli
Stricturi intestinale
Malabsorbtie:
Boala Crohn,rezectii ileale
Malabsorbtie congenitala selectiva a vitaminei B12

Vit. B12 nu este prezenta in plante,omul asigurandu-si necesarul din
Read more
No comments:
Labels: Hematologie
Anemii hipocrome - Anemia feripriva
Anemii hipocrome

Def.Anemiile associate cu o concentratie eritrocitara medie in hemoglobina(CHEM) scazuta
=hipocrome.Cand VEM(volumul eritrocitar mediu) este redus anemia este considerata
microcitara.

ANEMIA FERIPRIVA
Apare datorita unei unei deficiente de fier printr-o balanta negativa a acestuia.
Cauzele deficientei de Fe
Depozite de Fe reduse la nastere(prematuritate,sarcini sepetate)
Alimentatie inadecvata
Nevoi crescute de Fe(sarcina,lactatie)
Malabsorbtie(aclorhidie,gastrectomie)
Hemoragii cr.uterine,gastrointestinale,renale
Hemoliza intravasculara cr.cu hemoglobinurie
Distributia Fe in org.
Compusii esentiali care contin Fe sunt larg raspanditi in plasma si in toate celulele.Fe este
intotdeauna inglobat in gruparea hem a unor hemoproteine(Hb,mioglobiona,citocromi) sau
Read more
No comments:
Labels: Hematologie
Semne si simptome functionale si generale in hematologie

1.Simptome neuropsihice-secundare sdr. anemic:
cefalee,vertij,astenie,irascibilitate,ataxie(in a.Biermer)
somnolenta,tulburari de vedere(ca prin ceata)
parestezii,senzatie de frig si de greutate in mb.inferioare
2.Simptome digestive
anorexie,greata,varsaturi
dureri abd.(uneori severe),disfagie
tulburari de tranzit(in a.Biermer si feripriva)
3.Simptome cardiovasculare
dispnee,palpitatii
dureri precordiale de tip anginos(in anemii)
4.Sdr. hemoragic
hemoragii tegumentare(petesii,echimoze)
hemoragii la nivelul mucoaselor(gingivoragii,epistaxis,melena)-in purpura vasculara si
trombopenica
hematoame cu diverse localizari(in hemofilie)
5.Dureri osoase si