CE IMPORTĂ ŞI EXPORTĂ ASEAN?

Asociaţia Ţărilor din Asia de Sud-Est – ASEAN (Association of South-East Asian

Nations) – este una dintre cele mai vechi şi mai importante formule de integrare
economică din Asia şi chiar din lume. Asociaţia a fost înfiinţată pe 8 august 1967, prin
semnarea Declaraţiei de la Bangkok de către miniştrii de externe a 5 membri fondatori:
Indonezia, Malayezia, Filipine, Singapore şi Thailanda. ASEAN a fost înfiinţată ca un
for de cooperare economică şi politică între statele Asiei de Sud-Est.
Iniţial a existat o alianţă între Filipine, Malayezia şi Thailanda numită Asociaţia
Sud-Estului Asiei (ASA), formată în 1961. Şase ani mai târziu, ca răspuns la expansiunea
comunismului în Vietnam a fost creată ASEAN prin declaraţia de la Bangkok, semnată şi
de Indonezia şi Singapore pe lângă cele trei state din ASA.
Declaraţia de la Bangkok susţinea:
• Accelerarea creşterii economice, progresului social, dezvoltării sociale;
• Promovarea păcii si stabilităţii ;
• Promovarea colaborării active în probleme economice, sociale, culturale sau politice
de interes comun ;
• Menţinerea cooperării cu alte organizaţii internaţionale şi regionale care au scopuri
similare;
• Colaborare mai eficientă pentru dezvoltarea agriculturii şi industriei, acest lucru
incluzând studiul problemelor comerţului, îmbunătăţirea transportului şi creşterea
standardelor de viaţă ale oamenilor
Prima ţară care se alătură asociaţiei este Brunei, care devine membră imediat după
ce îşi obţine independenţa la 8 ianuarie 1984. A şaptea ţară membră este Vietnam
începând cu 28 Iulie 1995. După doi ani ţări precum Laos şi Myanmar se alătura la 23
iulie. Cambodgia se integrează şi ea în ASEAN pe 30 Aprile 1999.

2
 La un moment dat, când optimiştii considerau că lărgirea ASEAN este foarte
probabilă şi că ea va cuprinde cea mai mare parte a ţărilor din sud-estul asiatic, s-a emis
şi ideea lărgirii ulterioare către India şi China. Chiar presupunând că ASEAN ar redeveni
un pol de atracţie pentru statele din zonă, conexiunile politice şi mai ales economice cu
India şi China sunt prea puţin substanţiale, fără a mai aminti imposibilitatea ASEAN de a
absorbi membri de dimensiunile Chinei, de exemplu.
În prezent ASEAN este formată din : Indonezia, Malayezia, Filipine, Singapore
Thailanda, Brunei, Cambodgia, Myanmar, Laos si Vietnam. Ţările membre ASEAN
pot fi împărţite în 2 categorii: ţări dezvoltate (Indonezia, Malayezia, Filipine, Singapore,
Thailanda şi Brunei ) şi ţări slab dezvoltate (Cambodgia, Laosul, Myanmar şi Vietnamul )
Populaţia celor 10 ţări care intră în prezent în componenţa ASEAN este de circa
500 milioane de persoane, ceea ce transforma, potenţial, zona într-una din cele mai mari
pieţe ale lumii, dacă avem în vedere doar numărul de persoane, decât UE sau SUA. Alte
atuuri ale ţărilor din regiune se referă la faptul că posedă resurse naturale bogate, se întind
pe o suprafaţă considerabilă şi se află în apropierea rutelor strategice care leagă Oceanul
Pacific de Orientul Mijlociu, Africa şi Europa.
Printre scopurile ASEAN se numără:
• Impulsionarea comună a creşterii economiei, progresului social şi
dezvoltării culturale din zonă, în spiritul egalităţii şi cooperării;
• Respectarea principiilor de drept, normelor privind relaţiile interstatale şi
Chartei ONU, pentru impulsionarea păcii şi stabilităţii din zonă;
• Impulsionarea cooperării şi ajutorării reciproce în domeniile economic,
social, cultural, tehnologic, ştiinţific ş.a;
• Desfăşurarea unei cooperări mai eficiente în valorificarea agriculturii şi
industriei, extinderea schimburilor comerciale, îmbunătăţirea transportului
şi ridicarea nivelului de viaţă al populaţiei;
• Menţinerea cooperării strânse şi reciproc avantajoase cu organizaţiile
internaţionale şi regionale cu scopuri şi ţinte similare, căutând căi de
cooperare mai strânsă cu acestea.
În vederea promovării comerţului între ţările membre a fost creată începând cu 1
ianuarie 1993 Zona de Comerţ Liber ASEAN ( ASEAN Free Trade Area – AFTA).

3
 Principalul obiectiv AFTA a fost acela de:
• Reducere a nivelului protecţiei tarifare între membri la un nivel de cel
mult 5% pentru majoritatea produselor manufacturate până în anul 2003
• Extinderea acestui nivel redus pentru toate produsele până în anul 2010.
Crearea AFTA a fost sprijinită de 2 factori:
• Necesitatea de a răspunde fenomenului de apariţie şi dezvoltare a altor
blocuri comerciale regionale ( în principal UE şi NAFTA) ;
• Liberalizarea şi reglementarea economiilor ţărilor membre care au
însemnat reducerea intervenţiei statului în economie, dezvoltarea
sectorului privat şi creşterea volumului intrărilor de investiţii străine
directe.

În anul 2002 comerţul între statele membre reprezenta doar 20% din volumul total
al comerţului acestora, dar tendinţa este de creştere rapidă. Un alt efect este şi acela al
creşterii volumului investiţiilor străine între ţările membre, precum şi fenomenele de
concentrare a capitalurilor în vederea valorificării tuturor avantajelor decurgând din
formarea unei pieţe de mari dimensiuni.
Printre evoluţiile recente în cadrul ASEAN, se numără faptul că, la începutul lunii
noiembrie 2002, la Pnom Penh, capitala Cambodgiei, s-a desfăşurat cea de a 8-a reuniune
a şefilor de stat şi de guvern ai celor 10 ţări membre, la care au fost, de asemenea,
prezenţi reprezentanţii unora din statele cele mai influente din zonă - China, Japonia,
Coreea de Sud şi India.
Agenda summit-ului a avut la loc de frunte problemele legate de stadiul
dezvoltării economice a ţărilor membre ale ASEAN, dar mai ales cele referitoare la
posibilităţile de dezvoltare şi diversificare a cooperării şi schimburilor economice dintre
ele, precum şi cu partenerii mai puternici, având pieţe mari de desfacere din zonă,
îndeosebi China şi Japonia.
Participanţilor la reuniune le-a fost distribuit un studiu comandat de guvernele
celor 10 membri ai ASEAN firmei de consultanţă McKinsey. Documentul relevă faptul
că ţările membre ale acestei alianţe sunt nevoite să facă faţă unei concurenţe tot mai mari,
în special din partea Chinei, ca urmare a erodării competitivităţii produselor lor în plan

4
regional. Se atrăgea, de asemenea, atenţia că ţările ASEAN nu au reuşit încă să fructifice
atuurile pe care le au, în ciuda faptului că dispun de importante resurse naturale şi umane,
dar şi de o piaţă de desfacere aproape echivalentă cu cea a zonelor de coastă ale Chinei,
motorul dezvoltării acestei ţări. Studiul firmei McKinsey atrăgea atenţia şi asupra
investiţiilor străine din ce în ce mai reduse în ţările ASEAN, "cândva o destinaţie
importantă a investitorilor străini". Potrivit studiului, exporturile, dar şi investiţiile străine
sunt frânate de problemele provocate de integrarea limitată din cadrul ASEAN, asociaţie
pe care puţini dintre membrii săi o consideră o piaţă unică. Pieţele ASEAN, sublinia
studiul McKinsey, mici şi fragmentate, nu sunt atrăgătoare pentru investitori, în
comparaţie cu pieţe uriaşe cum este cea a Chinei sau din alte zone ale lumii, mult mai
integrate.
Cu această ocazie, a fost semnat de asemenea, un acord între ASEAN şi China,
conform căruia, până în 2010-2015, va fi creată cea mai mare zonă de liber-schimb din
lume, schimburile comerciale bilaterale (China - ASEAN) urmând să ajungă la 1.200
miliarde dolari anual.
Comerţul ASEAN cu China a crescut semnificativ în ultimul deceniu, de la
aproape 8 miliarde USD în 1991 la aproape 41 miliarde USD în 2000.
Din 2005, cele două părţi au început să implementeze măsurile de reduceri
tarifare. După reducerea substanţială a taxelor vamale între China şi ASEAN, a crescut şi
volumul exportului ţărilor ASEAN către China a unor produse precum materii prime -
petrol, gaze naturale, ulei de palmier, cauciuc natural, lemn şi fructe tropicale, dar şi
produse petrochimice, circuite integrate, semiconductori, produse mecanice şi electrice.
Produsele chinezeşti electrice şi textile vor avea de asemenea acces nelimitat pe piaţa
statelor ASEAN ceea ce va impulsiona dezvoltarea comerţului exterior din ambele părţi.
Până în 2010 se estimează ca majoritatea produselor să fie comercializate cu taxe vamale
zero. În prezent, China ocupă a 5-a poziţie în topul principalilor parteneri comerciali ai
ASEAN, iar schimburile comerciale ale Chinei cu ţările ASEAN reprezintă peste 1/10
din totalul comerţului exterior chinezesc (peste 850 miliarde USD).
La o zi după anunţarea înfiinţării unei zone de comerţ liber ASEAN-China, India
a propus încheierea unui acord, similar celui semnat de China, pentru includerea acesteia
în zona de comerţ liber nou creată. India s-a declarat dispusă să extindă concesiile tarifare

5
preferenţiale ce vor fi acordate noile state membre ASEAN, mai fragile din punct de
vedere economic, dar şi de a accepta reducerile tarifare pentru acele produse prevăzute în
acordul ASEAN-China.
Japonia a semnat cu ASEAN, în Singapore, un acord preliminar de liber schimb
prin care au fost eliminate tarifele la 90% din schimburile bilaterale – mai puţin la orez .
În prezent, Japonia primeşte 12% din exporturile ASEAN şi este cea mai mare
sursă de investiţii în cele 10 state membre ale organizaţiei. Acordul Japonia- ASEAN,
care va fi definitivat până în 2015, va extinde integrarea economică în estul Asiei.

În 2005 ASEAN a exportat în principal către următoarele regiuni :

NR TARA DE VALOAREA EXPORTURILOR COTA PARTE DIN

CRT DESTINATIE (MIL. USD) TOTAL- %

1 ASEAN 163862.5 25.3
2 SUA 92941.9 14.3
UNIUNEA

3 EUROPEANA 80922.1 12.5

4 JAPONIA 72756.4 11.2
5 CHINA 52257.5 8.1
6 COREEA 24362.3 3.8
7 AUSTRALIA 19645.7 3
8 INDIA 15048.3 2.3
9 HONG GONG 13868.6 2.1
10 TAIWAN 8267.7 1.3

În 2005 ASEAN a importat în special din următoarele regiuni:

NR VALOAREA COTA PARTE DIN

CRT TARA DE DESTINATIE IMPORTURILOR (MIL $ ) TOTAL - %

1 ASEAN 141030.7 24.5
2 JAPONIA 81077.9 14.1

6
 3 CHINA 61136 10.6
4 SUA 60976.4 10.6
5 UNIUNEA EUROPEANA 59611.6 10.3
6 COREEA 23609.5 4.1
7 AUSTRALIA 11593 2
8 TAIWAN 11532.9 2
9 INDIA 7952.3 1.4
10 ARABIA SAUDITA 6438.1 1.1

În prezent principalele grupe de mărfuri exportate şi importate sunt:

Valoare ( mil $) Cota parte din total

Exportur Importur
Categoria de marfuri Exporturi Importuri Total i i Total
Produse electrice si
electronice 183446 160503.2 343949.2 28.3 27.8 28.1
Masini si echipamente
industriale 106477.8 87931.2 194409.1 16.4 15.2 15.9
Petrol 88249.9 94040.6 182290.5 13.6 16.3 14.9
Materiale plastice 18639.8 15286.4 33926.1 2.9 2.7 2.8
Produse chimice
organice 18542.5 14267.1 32809.6 2.9 2.5 2.7
Vehicule rutiere 14917 16825 31742 2.3 2.9 2.6
Echipament optic si
stiintific 12311.1 13977.4 26288.5 1.9 2.4 2.1
Fier si otel 4818.4 20982.4 25800.8 0.7 3.6 2.1
Pietre pretioase si
semipretioase, bijuterii 8813.1 10388 19201.1 1.4 1.8 1.6
Cauciuc 15017.2 4011.6 19028.9 2.3 0.7 1.6

INDONEZIA

Indonezia fiind o ţară cu o industrie prelucrătoare intensă este o mare resursă, la

nivel mondial, de materii prime foarte ieftine, cum ar fi: materialele textile, plastice,
alimentare şi forestiere.

7
 Indonezia a exportat în anul 2006 (primele 10 luni) produse în valoare de 82.21
miliarde dolari SUA (o creştere cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2005) şi a
importat mărfuri la un nivel de 64.67 miliarde dolari SUA .
Principalele mărfuri exportate sunt materii prime: petrol, gaze naturale, produse
miniere (staniu, cupru, nichel), material plastic, articole de îmbrăcăminte, cauciuc, cafea,
boabe de cacao, ulei de palmier, creveţi, peşte si preparate din peşte, cherestea.
Principalele mărfuri importate sunt: produse chimice organice, vehicule rutiere,
maşini şi echipamente petroliere, maşini specializate pentru industria uşoară, fibre textile,
produse din oţel, produse textile şi confecţii, echipamente pentru transporturi, produse
plastice în formă primară, maşini şi aparate electrice, cereale, maşini şi echipamente
pentru generarea energiei, celuloză şi hârtie, materiale şi produse chimice anorganice,
concentrate pentru animale.
Indonezia are relaţii comerciale în plan bilateral cu ţări din Asia – Pacific, cu
ţările din Africa şi Orientul Mijlociu, cu ţări din Europa şi America.
Principalii parteneri externi ai Indoneziei sunt:

2006
Indonezia UE Japonia SUA China
Exporturi (miliarde EURO) 8,3 14,5 7,9 5,4
Importuri (miliarde EURO) 4,7 5.6 3,1 4,7

THAILANDA

În 2005, exporturile au atins valoarea de 109,21 miliarde USD, în creştere cu 15%

faţă de 2004, când au totalizat 94,94 miliarde USD.
Importurile au crescut simţitor faţă de anul 2004, cu 26%, înregistrând valori de
peste 100 miliarde USD (117,79 miliarde USD), determinând revenirea la o balanţă
negativă a schimburilor comerciale după 7 ani.
Comerţul exterior al Thailandei în perioada 2000-2006 (nov)
Milioane USD
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006(NOV)

8
Exporturi 67889 63070 66092 78105 94941 109210 118990
Importur 62423 60576 63353 74346 93481 117788 116800

Exporturile Thailandei s-au orientat în primele 11 luni din 2006, mai ales, spre
ţările ASEAN - 24,97 miliarde USD, (reprezentând 21%), SUA - 17,99 miliarde USD
(15,1%), UE – 16,37 miliarde USD (13,7%) şi Japonia - 15,09 miliarde USD (12,7%).
În primele 11 luni ale anului 2006, principalele produse la export au fost
produsele manufacturate, din care produsele de înaltă tehnologie au reprezentat 73,66%,
iar produsele bazate pe resurse naturale şi cele care necesită muncă intensivă 11,38%,
respectiv 10,42%.
Conform unui studiu publicat de Ministerul Comerţului thailandez-Biroul de
Comerţ şi Indicatori Economici, au fost înregistrate creşteri ale exporturilor la
următoarele mărfuri: maşini şi echipamente de procesare automată a datelor şi
componente ale acestora, polimeri de etilenă şi produse din mase plastice, produse din
fier si oţel, mobilă şi articole de mobilier. Diminuări ale exporturilor au fost înregistrate
la: maşini şi echipamente electrice şi electronice, autovehicule, părţi si accesorii auto,
produse chimice, îmbrăcăminte şi produse textile, pietre pretioase şi bijuterii, diferite
preparate din legume şi fructe, cauciuc şi peşte congelat, ceea ce a determinat creşterea
stocurilor acestor produse.
În primele 11 luni din 2006, importurile Thailandei au provenit, în principal, din
Japonia – 23,48 miliarde USD (20,1%), ţările ASEAN – 21,46 miliarde USD (18,37%),
China – 12,34 miliarde USD (10,56%) şi UE – 10,17 miliarde USD (8,7%).
Principalele bunuri importate de Thailanda în primele 11 luni ale anului 2006 au
fost materiile prime şi bunurile intermediare, care au reprezentat circa 40,9%, urmate de
bunurile de capital, cu 26,2%. Bunurile de consum au reprezentat doar 7,5% din totalul
importurilor.
S-a constatat deja, după 11 luni din 2006, o creştere a importurilor de bunuri de
consum şi de materii prime: gaz si derivate din petrol, faţă de aceeaşi perioadă a anului
2005.

9
VIETNAM
Conform datelor furnizate de Oficiul Guvernului, în anul 2006, schimburile
comerciale au fost de aproximativ 84 mild. USD: exporturi 39,6 mild. USD, în creştere
cu 22,1% şi importuri 44,4 mild. USD, creştere cu 20,1%, comparativ cu anul precedent..
Principalele grupe de produse la export, fiecare cu valoare mai mare de 1 mild
USD, au fost: ţiţei, produse textile, încălţăminte, produse marine, cauciuc, orez, lemn şi
produse din lemn, calculatoare şi produse electronice şi cafea.
Principalii importatori din Vietnam sunt SUA – 5,83 mild USD, UE – 6,42 mild
USD, Japonia – 4,35 mild USD, China – 2,8 mild USD, Australia – 1,91 mild USD si
Singapore – 1,82 mild USD.
Exportul s-a redus treptat în ţările ASEAN şi alte piete tradiţionale din Asia,
îndreptându-se, în special, către SUA, UE, Japonia şi China. Distribuţia produselor la
export este de 40% pentru produsele industriei uşoare şi 31% pentru produsele minerale
şi produsele din industria grea, agricultura, silvicultura şi pescuitul ocupând 29%.
Principalele produse la import au fost maşini, echipamente şi piese de schimb,
produse petroliere rafinate (în special combustibili), oţel, textile, materiale pentru
confecţii (fibre sintetice) şi încălţăminte, componente electronice, bumbac, ciment,
îngrăşăminte şi materiale chimice, produse farmaceutice, autoturisme, motorete şi piese
de schimb pentru acestea, etc. Structura importurilor s-a modificat în sens pozitiv pentru
Vietnam, fiind în creştere pentru grupele de materii prime şi în scădere pentru bunurile de
consum. De asemenea, grupa de produse la import pentru maşini, echipamente şi piese de
schimb este orientată din ce în ce mai mult către pieţe cu înalt nivel tehnologic (SUA,
UE, Japonia, Coreea).
Principalele ţări exportatoare în Vietnam sunt China – 6,97 mild USD, Singapore
– 4,53 mild USD, Japonia – 4,23 mild USD, Taiwan – 3,83 mild USD, Coreea de Sud –
3,76 mild USD, UE – 3,29 miliarde USD, Thailanda – 2,95 miliarde USD, Hong Kong –
1,16 miliarde USD, Malayezia – 1,16 miliarde USD si SUA – 870 milioane USD.
Distribuţia produselor la import este de 61,1% pentru materii prime, materiale şi
combustibili, 32,5% maşini, echipamente şi accesorii şi 6,4% pentru bunuri de consum.

10
BIBLIOGRAFIE :

1. Florin, Bouciu, Economie mondială, Editura Lumina Lex, Bucureşti,

2004.

2. www.adevarul.ro

3. www.cse.uaic.ro

4. www.aseansec.org

5. www.dce.gov.ro

6. www.fr.wikipedia.org

11
12