Professional Documents
Culture Documents
SANGELE
Definitie
Functiile sangelui Proprietatile sangelui Ser, plasma.
Elementele figurate ale sangelui
hematii
leucocite
trombocite
DEFINITIE
Sangele este un tesut primitiv, continut in sistemul vascular.
Sangele ca si parte importanta a lichidului extracelular, reprezinta
componenta cea mai dinamica asigurand prin functiile lui mentinerea
constanta a proprietatilor si compozitia mediului intern, conditie
indispensabila in desfasurarea normala a mecanismelor vietii.
FUNCTIILE SANGELUI:
1. functia de transport:
asigura transportul diferitelor
substante sau
forme de energie in organism
2. functia respiratorie:
reprezinta transportul
02 de la nivelul aparatului respirator la nivelul tesuturilor care il
utilizeaza
C02 de la tesuturi la plamani pentru a fi eliminat
3. functie nutritiva:
asigura transportul
substantelor nutritive de la nivelul intestinului la nivelul
tesuturilor si organelor de depozit , precum si de la nivelul
organelor de depozit la nivelul tesuturilor care le utilizeaza
4. functia de depurare:
sangele reprezinta mijlocul de transport al produsilor de catabolism
nevolatili si toxici de la nivelul tesuturilor catre organele de
excretie:rinichi, tegumente si tubul digestive
5. functia de mentinere a echilibrului hidro-electrolitic:
repartizarea apei si electrolitilor intre compartimentele lichidiene ale
organismului cat si
5.
pH-ul
in sangele venos : 7,35
in sangele arterial : 7,4
Diferenta dintre cele doua valori se datoreaza faptului ca in sangele
venos sunt cataboliti acizi nevolatili si volatili in cantitate mai mare
decat in sangele arterial.
Valoarea pH-ului este mentinuta constanta conditie esentiala a
functionarii normale a mecanismelor biologice la nivel celular
PLASMA SANGUINA
Plasma = partea lichida a sangelui ce se obtine in urma separarii
elementelor figurate dintr- un sange recoltat pe o substanta anticoagulant:
heparina
citrat de Na,
oxalat de Na,
,
Na2EDTA sau K2EDTA,
Plasma:
lichid transparent,
culoare citrica (datorita pigmentilor) si
usor opalescenta (opalescenta creste in inanitie si postprandial
datorita cresterii cantitatii de lipide din plasma)
Plasma este alcatuita:
~90% apa
10% reziduu uscat
9% = substante organice
*azotate 8%
- de natura proteica: 7,Sg% : albumine, globuline,
fibrinogen
- neproteice: produsi de catabolism: uree, acid uric,
creatina, creatinina, aminoacizi, polipeptide
(reprezentand produsi hormonali ai glandelor
endocrine)
*neazotate: 1%
- glucide, lipide, acid lactic, alti produsi rezultati din
metabolismul acestora
1% = substante anorganice:
Saruri
Anioni
Cationi
Daca sangele nu se recolteaza pe anticoagulante acesta coaguleaza si
in urma retractiei cheagului rezulta o componenta lichida: serul
sanguin.
Diferenta dintre ser si plasma consta in absenta din ser a unor
proteine ce reprezinta factori ai coagularii: fibrinogenul, si
factorii coagularii(ex.protrombina si factorul XI.)
Ser = plasma fara fibrinogen si alti factori ai coagularii
ELEMENTELE FIGURATE ALE SANGELUI
Celulele sanguine mature sunt:
hematiile (eritrocitele sau celulele rosii) (RBC)
leucocitele (celulele albe) (WBC)
polinucleare:
granulocite segmentate
- neutrofile
- eozinofile
- bazofile
mononucleare:
limfocite
monocite
trombocitele (placutele sanguine) (PLT)
HEMATIILE
Valori normale:
4,5 - 5 milioane /mmc la femei
5 - 5,5 milioane/mmc la barbati
Elemente anucleate cu diametrul mediu de aprox. 7 - 8 microni
forma de disc biconcav pe sectiune: confera cea mai mare suprafata
raportata la volum ceea ce permite difuziunea cu usurinta a 02
volumul 90 3
suprafata 136-140 2
pe frotiul sanguin colorat MGG apar rotunde, cu o depresiune
centrala care reprezinta aproximativ 1/3 din diametrul celulei
se descriu astfel : hematii normocitare normocrome
functia lor principala este productia hemoglobinei (Hb) si transportul
02 la tesuturi, si insens invers , a bioxidului de carbon.
lipsite de nucleu si de organite citoplasmatice, au o activitate mai
restransa, ultraspecializata functiei pe care trebuie sa o indeplineasca
timp de 4 luni (aprox 120 zile durata de viata) in circulatia sanguina.
Numarul eritrocitelor se determina prin:
numararea in camera de numarat
automat cu ajutorul unor aparate electronice (analizoare )
Avantajele analizoarelor:
- precizie mult mai mare
TROMBOCITELE
Trombocite = placute sanguine
particule lipsite de nucleu
forma rotunda/neregulata
diametru 1-3 m
1 um=microtrombocite (syndrome Wiskott Aldrich)
>4 um=megalotrombocite
provin din fragmentarea citoplasmei Mkc
durata de viata 8-12 zile
Trombocite- morfologie
Hialomer- zona citoplasmatica periferica agranulara
Granulomer zona centrala cu granulatii (granule )
Frotiurile din singe capilar = trombocite izolate si agregate
!!!-exceptie trombastenia Glanzmanns A defect sever, mostenit
de agregare
Frotiurile din singe anticoagulat (EDTA)= trombocite izolate
!!!-exceptie-falsa trombocitopenie indusa de EDTA
RETICULOCITE
Definiie:
Reticulocitele sunt cele mai tinere hematii care provin din EBL oxifil dupa
expulzia nucleului.
Reticulocitele contin ARN ribozomal care se evidentiaza la coloratii
speciale sub forma unui reticul .
EVIDENIEREA RETICULOCITELOR
1. Manual:
Coloratia supravitala ( frotiu nefixat) cu albastru de briliant crezil
care are proprietatea de a precipita ARN-ul sub forma de granulatii
fine, ce se aseaza deseori in filamente, formand un reticul
Citire la microscop
reticulocit = celula anucleata a seriei eritrocitare care poseda cel
putin doua puncte din reticul in coloratie supravitala.
2. Automat: citometrie in flux combinata cu tehnici de colorare cu
substante fluorescente
EXAMENUL CITOLOGIC
AL FROTIULUI SANGUIN
examenul microscopic al celulelor sanguine este o investigatie
simpla, rapida, ieftina
aduce mai multe informatii decit oricare alt test
decisive pentru dg. unor afectiuni (in special hematologice)
sugestive pentru teste ulterioare si diagnostic diferential
nu poate fi inlocuit de tehnicile moderne de diagnostic: biologie
moleculara, imunofenotipizare etc.
Examinarea microscopica a frotiului sanguin colorat MGG are 3
nivele:
1. examinare microscopica a frotiului sanguin fara formula leucocitara
snge capilar
snge venos recoltat pe anticoagulant
EDTA-K2 conc 0,0037-0,0054 mol/l sau EDTA-K3 conc
0,0033-0,0040 mol/l
heparina nu este recomandata)
concentrat leucocitar
frotiul din singe capilar se efectueaza imediat
frotiul din singe venos (EDTA) se efectueaza la maximum 1-3
ore de la recoltare, dupa omogenizarea atenta a probei (2
min!!!)
I. ERITROCITE
MODIFICARI MORFOLOGICE ERITROCITARE
eritrocitele normale = normocite normocrome
eritrocitele sunt discuri biconcave
pe frotiu sunt
rotunde, cu contur regulat
diametru ~ 7,5 m, ~nucleul limfocitului mic
depresiune centrala~ 30% din diametru
- hipercromie
- policromatofilie = prezenta de eritrocite roz-albastre , mai
mari, fara depresiune centrala, care sunt reticulocite tinere
(gradul I)(ARNribozomal)
se descriu ca macrocite policromatofile
III.MODIFICARI DE FORMA=POICHILOCITE:
poikilocit = eritrocit cu forma anormala
poikilocitoza=procent crescut de eritrocite cu forme anormale
Eritrocite cu spiculi
Codocite
eritrocite in semn de tras la tinta
discrepanta intre membrana si continut
corpi Pappenheimer
incluziuni bazofile, in numar mic, aglomerate periferic
agregate de feritina sau mitocondrii sau ribozomi (Perls
pozitive) =siderocit
inele Cabot
incluziune eritrocitara inelara
culoare rosie in coloratia MGG
II. TROMBOCITE
-prezenta
-structura
-megalotrombocite
-agregate
-satelitism
Estimarea numarului de trombocite pe frotiu = ORIENTATIV!!!
1) <8 trombocite/camp de imersie = trombocitopenie
HEMOSTAZA:
Totalitatea mecanismelor care asigura prevenirea si oprirea hemoragiilor.
1. Hemostaza primara:
peretele vascular
trombocite (plachete sanguine)
2. Coagularea - factorii plasmatici ai coagularii
3. Fibrinoliza - plasmina
Hemostaza proces fin reglat
Dereglari:
- in minus: hemoragii
- in plus: tromboze
Sindromul hemoragipar:
Tulburari ale hemostazei primare: hemoragii cutaneo-mucoase
(petesii, echimoze, epistaxis, gingivoragii, etc)
Plachetele sanguine
Forma discoida
2-3, MPV: 6-10fl
Membrana glicolipidica
GPIb/IX
GPIIb/IIIa
Granule
Alfa
Dense
Schelet actinomiozinic
Functiile plachetelor:
Aderare plachetara: lipirea Plt de subendoteliu
GPIb/IX vWF colagen
Agregarea plachetara
GPIIbIIIa Fbg GPIIbIIIa
Stimuli pt agregare:
ADP, STH, TxA2, trombina, adrenalina
Retractia cheagului
Contractia fibrelor actino-miozinice
EXPLORAREA DE LABORATOR A
HEMOSTAZEI PRIMARE
Teste de rutina:
Timpul de sangerare:
Metoda Duke lobul urechii: normal 1-5 minute
Metoda Ivy plica cotului: normal 3-8 minute
Numaratoarea plachetara: 150 - 400,000/l
!!! Atentie la falsa trombocitopenie (la EDTA)!!!
2. COAGULAREA
Procesul de transformare a plasmei din sol in gel.
In esenta consta din transformarea fibrinogenului solubil in
polimeri insolubili de fibrina, sub actiunea trombinei (F II).
Trombina deriva din protrombina, forma inactiva a
trombinei, la capatul unui lant de reactii enzimatice CASCADA
COAGULARII implicand enzime si coenzime,numite FACTORI
DE COAGULARE.
Majoritatea factorilor coagularii sunt produsi in ficat, deci
tulburarile de sinteza hepatica au un impact profund asupra
coagularii.
Factorii de coagulare sunt produsi in forma lor inactiva fiind
activati in momentul declansarii procesului de coagulare
Rolul vitaminei K
Vitamina liposolubila
Necesita actiunea bilei pt absorbtie
Intervine in sinteza unor factori ai coagularii
FII, VII, IX, X,
Antivitaminele K (warfarina, acenocumarol) reprezinta inca baza
tratamentului anticoagulant de lunga durata
Tratamentul cu vitamina K isi are utilitatea doar in caz de deficit
(malabsorbtie, colestaza, intoxicatie cu AVK)
Explorarea coagularii
Teste uzuale:
Timpul Quick (timpul de protrombina) - TQ
Timpul partial de tromboplastina - APTT
Timpul de trombina - TT
Fibrinogen
3. FIBRINOLIZA:
- Liza cheagului de fibrina
- Mediata de plasmina enzima provenita din activarea plasminogenului:
Explorarea fibrinolizei
Timpul de liza al cheagului de sange diluat: 150 - 300 min
Produsii de degradare ai fibrinei (PDF) D-dimeri
RECOLTAREA SANGELUI
PENTRU INVESTIGAREA TULBURARILOR
DE HEMOSTAZA
Recoltarea corecta a sangelui pentru investigarea tulburarile de
hemostaza este extrem de importanta deoarece erori in aceasta etapa pot
determina valori semnificativ modificate ale testelor.
Factori care influenteaza negativ testele intereseaza:
1. Recoltarea probei
Postura
Metode de recoltare
Contaminarea
Locul punctiei
Utilizare de anticoagulanti
2. Transportul si pastrarea probei
Temperatura
Timp de pastrare
3. Procesarea probelor
Mod de transport
Pregatirea probei , centrifugarea
Alicotarea
Ce se foloseste pentru anticoagularea sangelui:
mecanism : blocarea ionilor de calciu
citratul - teste de coagulare
oxalatul - teste de coaguare (influenteaza stabilitatea Fc V)
EDTA - teste hematologice
Florura - determinarea glucozei
activarea antitrombinei
Heparina determianari biochimice
Recoltarea:
Locul punctiei
Vena periferica, de obicei vena cubitala
Anticoagulat
Solutie de citrat 0.109mol/l = 3.2%
0.129 mil/l = 3.8%
Modalitati de recoltare
direct in recoltor - de sticla siliconata sau plastic in care se
gaseste anticoagulatul
siringa plastic care contine anticoagulantul
Monovete - metoda se aspirare
Vacutainer - metoda cu vacuum
Recoltare exclusiv pentru coagulare
se recomanda eliminarea primului recoltor
6. CONSERVAREA
Proba lucrata in imediat dupa centrifugare stabila
Pastrarea la frigider poate activa la rece Fc VII, XI , XII
Pastrarea pe perioada indelugata
plasma fara trombocite, alicotata si inghetata la - 20 C
pentru pastrare pe termen foarte lung inghetata la -70 C
Stabilitatea probei pentru teste screening este de 4 ore
Fc VIII
2 ore
7. HEMATOCRITUL
25-55% nu infuenteaza semnificativ determinarile
8. RITMUL CIRCADIAN
Fibrinogenul
PAI
T-PA
HEMOGRAMA
HEMOGRAMA DEFINITIE:=test sanguin complex, cel mai solicitat, care
ofera date despre:
numarul
proportia
si (unele) trasaturi morfologice ale celulelor sanguine/elementelor
figurate
Reguli de recoltare i prelucrare :
Hemograma se efectueaza cu analizoare automate de hematologie
Proba de sange pentru hemograma se poate recolta
jun sau
postprandial*
hiperlipemii majore pot da valori false
La adult se recolteaza snge venos cu anticoagulant: EDTA (K3,
K2,Na2) (tuburi cu capac mov/roz /rosu)
Concentraia de EDTA optima este de 1.2 2.0 mg/mL de snge.
La copii mici se poate recolta snge capilar din deget/clci pe
heparin (microtub).
PARAMETRII HEMOGRAMEI
numr de leucocite
numr de eritrocite
concentraia de hemoglobin
hematocrit
indici eritrocitari:
volumul eritrocitar mediu
hemoglobina eritrocitar medie
concentraia medie de hemoglobin
lrgimea distribuiei eritrocitare
numr de trombocite i indici trombocitari:
volumul trombocitar mediu
lrgimea distribuiei trombocitare
formul leucocitar;
+/- numr de reticulocite;+/- indici reticulocitari
Histograme
Scattergrame
Etc
LEUCOCITELE
polinucleare (granulocite segmentate )
-neutrofile
-eozinofile
-bazofile
mononucleare:
-limfocite
-monocite
TROMBOCITE PLT
estimare pe frotiu
Conditii care impun verificarea:
microcitoza severa
fragmente de leucocite
levuri
agregare/satelitism
Unele analizoare identifica si semnalizeaza interferentele.
Analizoare moderne identifica trombocitele si prin marcare cu AcMo
: antiglicoproteina IIIa sau prin combinarea volumului cu indice de
refractie.
Agregarea plachetara/ satelitismul plachetar pot apare:
datorita unor Ac plachetari in absenta oricaror manifestari clinice
paradoxal acesti Ac devin activi in prezenta EDTA sau mai rar citrat
de Na folosite ca anticoagulanti
este substratul falselor trombocitopenii induse de EDTA si incidenta
este de aprox 0,1% de pacienti spitalizati
histograma leucocitelor poate semnaliza prezenta micilor
aglomerate
se poate evita fenomenul recoltand pe alt anticoagulant.
Indicii plachetari :
MPV - volumul plachetar mediu
se calculeaza similar cu MCV
variatiile fiziologice mari si inalta susceptibilitate de crestere
volumului trombocitelor in vitro, in probele de sange stocate pe
anticoagulat - fac din acest parametru unul dificil de utilizat in
practica.
PDW - indicele de distributie plachetara
Valori mari arata ca exista trombocite de diferite dimensiuni
(anizocitoza trombocitara)
are putine utilizari clinice (de ex este mare in trombocitozele din
mieloproliferari)
MPV si PDW crescute semnifica activare plachetara
PCT trombocitocrit
P-LCR procentul de trombocite mari
NUMARAREA ELEMENTELOR IN
CAMERE DE NUMARARE
PIPETE HEMATOLOGICE
tub capilar gradat,
un volum arbitrar de o unitate si 10 subunitati de 0,1
bulb de sticla cu perla de sticla
de culoare rosie la pipeta de hematii
de alba la pipet de leucocite
Bulbul pipetei de leucocite este mai mic decat al pipetei de
hematii.
Deasupra bulbului- un tub capilar mai scurt marcat:
11 pentru pipeta de leucocite
101 pentru pipeta de hematii.
Numararea
cunoasterea exacta a geometriei retelei, astfel incat sa putem alege
zona corecta pentru numarare si sa putem calcula dimensiunile
acestei zone.
tehnica de numarare urmand un traseu prestabilit, astfel incat sa nu
se numere aceeasi particula de mai multe ori.
regula de numarare a fiecarui patrat ( de exemplu numaram doar
particulele de pe latura de sus si din stanga)
Pentru a ne asigura de corectitudinea numararii se procedeaza astfel
se incarca ambele retele cu aceeasi proba, se verifica sa nu fie o
diferenta semnificative intre cele doua numarari si se face media
lor
Se mai numara odata la sfarsit unul din patratele mari numarate la
inceput, pentru a ne asigura ca intre timp lichidul din camera nu sa evaporat intr-o masura in care sa influenteze acuratetea
Calcul
Celule/mmc= celule numarate/ (aria pe care am numarat x
adancimea camerei x dilutia)
Exemple
Pentru leucocite:
- dilutie = 1/20
- camera Neubauer (adancime 0,1 mm)
- 4 patrate cu aria de cate 1mmp
- Leucocite/mmc= leucocite numarate/ (4 x 0,1 x 1/20)
= leucocite numarate x 50
Pentru hematii
- camera Neubauer 5 patrate de 0,04mmp, deci o arie
totala de 0,2 mmp pe o inaltime de 0,1mm, ceea ce
inseamna un volum de 0,02mmc.
- dilutie de 1/200 => Hematii/mmc= hematii
numarate/ (0,02 x 1/200) = hematii numarate x
10000
Curatarea pipetelor
imediat dupa utilizare
Se aspira in mod repetat apa, dezinfectant si apa distilata.
Uscarea rapida a pipetelor aspsirand alcool, apoi eter sau acetona, dupa
care se sufla aer.
Intretinere si curatarea camerei
Lamela se indeparteaza de indata ce s-a efectuat numaratoarea
camera se spala si se dezinfecteaza.
O grija deosebita se acorda faptului de a nu zgaria camera. Se sterge doar
cu laveta pentru lentile sau se poate clati in acetona.
Surse de eroare
1. Echipamentul- sticlarie
murdara sau zgariata
incorect calibrat
2. Proba
punctie capilara care nu curge spontan
coaguli
3. Executie
ANEMII: DEFINITIE,CLASIFICARI
Planul cursului
Definitia anemiei
Stari pseudoanemiece
Hemoconcentratia
Incidenta
Cosecinte medicale economice
Valori de referinta OMS pentru hemoglobina
Clasificari: VEM, etiopatogeneza, productie eritrocitara
Investigatii necesare pentru dg sd anemice
DEFINITIE:
Anemia este definita ca reducerea absoluta a hemoglobinei din singele
circulant sub valorile de referinta pentru varsta, sexul si starea fiziologica.
Stari pseudo-anemice:
Sarcina
Insuficinta cardiaca
Hiperproteinemii
care evolueaza cu volum plasmatic crescut ceea ce
determina scaderea conc de Hgb
!!!!hemoconcentratia (volum plasmatic redus) poate masca o
reducere a masei eritrocitare
Incidenta reala este necunoscuta
2-15% in USA si Anglia
15% copii in Israel
Procente mai mari in tarile cu resurse
financiare limitate.
Consecinte
Economice
Medicale
Gravide
Anemii hiporegenerative
Anemii regenerative
- mielofibroz
C. Prin eritropoiez ineficient:
anemia din bolile cronice
insuficiene endocrine: tiroidian, hipofizar
insuficien renal cronic
SMD
talasemii
Parametrii de laborator utili in diagnosticul anemiilor microcitare
Hemograma
Hgb
Nr hematii
MCV,MCH,MCHC,RDW
Hypo%
Reticulocite
valoare absoluta
indici reticulocitari
Parametrii metabolismului fierului
Feritina
Sideremie
Transferina
Saturarea transferinei
sTfR ; sTfR/log feritina
Modificari ale frotiului sanguin
Modificari ale medulogramei;Reactia Perls
ANEMIA MEGALOBLASTICA
DEFINITII
Anemie = Hgb sub valorile de referinta
F <12g/dl
M <13g/dl
Macrocit = eritrocit cu volum > decat limita superioara a intervalului
de referinta
MCV (VEM) = parametru al HC automate care masoara dimensiunea
eritrocitelor (valoare medie)
MCV (valori de referinta) = 80 96/100 fL (10-15L)
Macrocitoza = MCV> limita superioara a intervalului de referinta
Megaloblast = eritroblast cu dimensiuni mai mari decat normal
Anemie macrocitara megaloblastica
Anemie cu MCV crescut si eritropoieza megaloblastica
Anemie macrocitara nemegaloblastica
Anemie cu MCV crescut si eritropoieza normoblastica
Bilirubina
AMM
Hocisteina
Definitie
Leucemia mieloida cronica este o neoplazie mieloida caracterizata prin
productie necontrolata a granulocitelor, cu pastrarea capacitatii de
diferentiere .
LMC este caracterizata de prezenta unei anomalii geneticecromozomul Philadelphia
Crom Ph este rezultatul unei translocatii reciproce ,inegale intre
crom 9 si crom 22.
Un fragment din bratul lung al crom 9 este translocat pe bratul lung
al crom
22 si un fragment din bratul lung al crom 22 este translocat pe crom
9.
Gena BCR (aflata pe crom 22) fuzioneaza in urma translocatiei cu
gena ABL1 (de pe crom 9) si formeaza o gena de fuziune
BCRABL1(situate pe crom 22).
Crom22, maiscurt si avind gena de fuziune BCR-ABL1 se numeste
Philadelphia
Gena de fuziune BCR-ABL codifica o proteina cu activitate tirozin
kinazica anormala care este implicata in patogeneza LMC.
1.
2.
3.
Hepatomegalie
Supravietuire
netratata-2,5 ani
transplant alogen de celule stem
trat cu inhibitori de tirozin kinaza imatinib-suprav>5 ani la 90%
pacienti
evolutie -3 faze
faza cronica
faza accelerata
faza blastica
mieloida 2/3
limfoida
mixta
Faza cronica
10% din pacienti: asimptomatici
Simptome de ordin general
Astenie
transpiratii
Paloare
Splenomegalie uneori giganta, in corelatie cu nr de granulocite
Faza accelerata
Splenomegalie
leucocitoza progresiva sub tratament
Bazofile >20%
Anemie
Trombocitopenie
Cresterea procentului de blasti: 5-20%
Faza blastica
Apare de obicei dupa 4-8 ani si este similara leucemiilor acute:
Anemie
Infectii
Hemoragii
Blasti > 20% (in sange periferic sau maduva osoasa)
Blastii sunt mieloizi in 80-85% - acutizare mieloida
Blastii sunt limfoizi in 15-20% - acutizare limfoida
Diagnosticul de laborator :
Hemoleucograma
Leucocitoza
importanta
uneori descoperire intimplatoare
deseori >100,000/l
Anemie de obicei moderata
Trombocite
Tromboc
uneori numar normal
Tablou sanguine
Neutrofilie
Deviere ordonata la stanga a formulei leucocitare
Granulocite nesegmentate
Metamielocite
Mielocite procent crescut (peak)
Promielocite
Mieloblasti (de obicei <5%)
Bazofilie
Eozinofilie
Fosfataza alcalina leucocitara - scazuta/nula
Citogenetica
Bandare: cromozom Ph (22q) prezent in E,G,Mo,Mkc,
progenitori B si T
FISH (fluorescence in situ hybridization)
t(9;22)(q34;q11.2)(BCR-ABL1)
BCR-ABL1 codifica p210 kD
p190kD rar intilnita se asociaza cu monocitoza
p230kD asociata cu diferentiere neutrofilica predominanta
sau trombocitoza marcata
Variante ale crom Ph apar la aprox 5% si inseamna ca 22q- e
prezent dar schimba material genetic cu alt crom decit 9
Modificari ale testelor biochimice
Acid uric
Hiperuricemia
Hiperuricozurie
In cazurile netratate
Dupa terapie agresiva cu liza celulara rapita (poate det blocaj al
tractului urinar prin precipitate de acid uric)
Litiaza urinara frecventa,nefropatie data de acidul uric, artrita
gutoasa Uric Acid
Neutrofilele contin proteine care leaga B12: transcobalamina I si
III, care determina nivel seric crescut de B12 (de 10 ori peste
normal, proportional cu numarul de leucocite) ( idem in reactii
leucemoide cu numar mare de neutrofile)
Anemia pernicioasa si LMC coexista rar; in acest caz niv. vitaminei
B12 tisulara e scazut dar B12 seric poate fi normal datorita niv
crescut de transcobalamina I care are mare afinitate pt B12
Histamina nivel seric foarte crescut in faza cronica (val
medii~5000 ng/mL) comparativ cu nivelul la adultii sanatosi (val
medii~50 ng/mL); se coreleaza cu bazofilia ; cind bazofilia este
excesiva apare prurit, urticarie, hiperaciditate gastrica si
hiperhistaminemie
LMC-dg diferential
Alte neoplazii mieloproliferative
Reactie leucemoida
LMC atipica
LAM
Date de laborator
Hemograma
Leucocitoza:
Uneori descoperire intimplatoare
deseori >100.000
cu limfocitoza relativa si absoluta
Anemie normocitara normocroma, uneori reticulocitoza
Trombocite numar normal
Uneori trombocitopenie
Frotiul sanguin :
Leucocitoza limfocitoza cu limfocite cu cromatina
condensata,citoplasma putina bazofila
umbre nucleare
Medulograma
Fenotip de limfocit B:
CD19, CD20, CD22, CD23, IgS
Caracteristic CD5+ (antigen prezent pe LT)
+ markeri atipici pt L B normal: CD38, ZAP70
Uneori test Coombs pozitiv si hiperbilirubinemie indirecta anemie
hemolitica autoimuna
Hipogamaglobulinemie
Modificari citogenetice:
Deletii brat lung cromozom 13 (13q-): prognostic bun
Trisomie 12 (12+) : prognostic intermediar
Deletii brat lung cromozom 11 (11q-) : prognostic rau
Deletii brat scurt cromozom17 (17p-) : prognostic rau
Stadializare
Rai
Stadiul 0:
Limfocitoza in sangele periferic >5.000/l
GRUPELE SANGUINE
Grupele sanguine
Grupa de snge este o combinare de semne imunologice i genetice
normale, determinate prin ereditate i reprezint o calitate biologic
individual.
Noiunea de grup sanguin este utilizat pentru a caracteriza
sngele unei persoane n funcie de prezena sau absena unui antigen pe
suprafaa eritrocitelor.
Antigen = o substan strain care introdus n organismul uman, va
induce un rspuns imun
Anticorp = produsul rspunsului imun ce va reaciona n mod
evident cu antigenul specific ntr-o manier observabil (aglutinare,
hemoliz)
Antigene si anticorpi
Clasificarea grupelor sanguine se bazeaz pe prezena sau absena
antigenelor specifice , care dau numele grupei
Grupa A pe eritrocit s-a evideniat antigenul A
Grupa B este prezent antigenul B
Grupa AB prezente ambele antigene A i B
Grupa O lipsesc ambele antigene
n mod similar, n ser se gsesc dou tipuri de anticorpi,
corespunznd Ag absente.
anti-A (alfa) ce reacioneaz specific cu eritrocitul de grup A
anti-B (beta) ce reacioneaz specific cu eritrocitul de grup B
!!! in vivo acetia NU se afl niciodat n prezena antigenului
specific
Reacia Ag-Ac aglutinarea hematiilor: Ag = aglutinogen
Ac = aglutinin
Antigenele A si B
sunt caractere permanente, prezente nc din viaa intrauterin
La natere sunt mai slab exprimate dect la adult, reacionnd mai
slab cu serurile anti-A i anti-B
se gsesc n primul rnd pe eritrocite, dar i pe numeroase alte
celule (trombocite, leucocite, esuturi i organe)
La persoanele secretoare sunt secretate sub forma solubil in
lichidele biologice
Genetica
Caracter transmis genetic
Locusul ABO este pe crz 9, braul lung
trei gene alele ( A, B si O) cu transmitere mendelian
genele A i B sunt alele codominante i dominante n raport cu gena O
gena O este o alel recesiv.
Genotip = totalitatea genelor motenite de un individ de la cei doi
prini, care rspund de transmiterea unui caracter (grupa de snge).
Antigenul H
nu este specific doar hematiilor de grup O
este prezent de la natere pe eritrocite, indiferent de grupa
sanguin
scade cantitativ n favoarea Ag A si B (grupul O au numai antigenul
H, grupul A au antigenul A si H, grupul B au antigenul B si H, iar
grupul AB au antigenul A, antigenul B si antigenul H in cantitatea
cea mai mic).
Recunoscut de Ac anti-H
Situaii speciale:
n serul nou-nscutului se gsesc anticorpii mamei (Ig G de origine
matern)(! apar discordane n determinarea grupei prin cele dou
metode)
titru sczut de Ac se intlnesc i :
La vrsnici
Hipo/agamaglobulinemii
Anticorpii imuni (castigati, iregulari)
apar n special la persoane de grup O
de tip IgG, adugai celor naturali de tip IgM
apar n urma unei stimulri antigenice prin alimente, sarcin sau
din mediu
aciune optim la 37C
trec bariera feto-placentar
Importanta Ac imuni
n titru nalt pot produce hemoliza eritrocitelor A i/sau B n dou
situaii:
1. Transfuzie de snge/plasm grupa O la persoane de alt
grup (reacie transfuzionala sever) donator O periculos :
transfuzie strict izogrup
2. n sarcin, cnd mama este de grup O i copilul este A sau B,
pot provoca BHNN prin incompatibilitate maternofetal n
system ABO ( de regul nu prezint aceeai gravitate ca n cazul
alloimunizrii n sistem Rh)
Compatibiliti transfuzionale n sistem ABO
Transfuziile izogrup sunt toate compatibile
Sensul de compatibilitate ABO ntre donator i primitor n caz de
transfuzie nonizogrup de eritrocite i concentrat trombocitar
O: donator universal
AB: primitor universal
Pentru transfuzia de plasm :
AB: donator universal
O: primitor universal
Distributie in populatie
Frecvena fenotipurilor ABO variaz ntre diferitele populaii etnice
Populaia de culoare alb
i A sunt cele mai ntlnite (>40%)
B aprox 10%
AB doar 3% din indivizi
Pe glob
fenotipul O este cel mai frecvent , n special n America Central i
de Sud
fenotipul A se ntlnete la 10-35% din indivizi, cu cea mai mare
frecvena ntre aborigenii din nordul Scandinaviei i Americii de
Nord
Sistemul de grup sanguin Rh
Sistemul de grup sanguin Rhesus (Rh)
Al doilea ca importan
1939: Levine evideniaz Ac in serul mamei ce reacioneaz
puternic cu eritrocitele copilului
1940: Landsteiner si Wiener descoper factorul Rh
Sistemul Rh
Factorul Rh nu este unic, ci el face parte dintr-un sistem complex ce
reunete mai multe antigene.
Tehnici de laborator
Macroscopic:
mediul de reacie : lichid
1. pe plac cu godeuri/lama
Recomandat de practica international doar in situaii de urgen pt
determinarea grup ABO si RhD.
Limite:
o raportul Ag Ac nu este standardizat
o sensibilitate sczut
o false reacii frecvente
o evaporarea rapid a apei determin interpretri eronate
Materiale, metoda de lucru
o Prob de snge recoltat pe anticoagulant
o centrifugare
o separarea plasmei
o splarea eritrocitelor in SF
o prepararea suspensiei de eritrocite de cercetat n SF (10-20 %)
o plac de sticl (opalin) cu godeuri
o aplicator de lemn sau sticl
o seruri hemotest: anti-A, anti-B i anti-AB
o hematii test O, A (A1,A2) i B
o suspensie eritrocite de cercetat n SF (10-20 %)
o ser sau plasm de cercetat
2. Metoda in eprubet
Evidentiaz reactia Ag-Ac in mediu lichid in eprubet, in timpul
centrifugrii
Avantaje: raport
Ag-Ac este mai bine standardizat
sensibilitate mai mare
Materiale, metoda de lucru
Eprubete de precipitare
Ser reactiv sau ser test
Hematii test
Micrometod:
- mediul de reacie : semisolid suspensie de gel
Tehnica de aglutinare in coloan de gel
Inventat in 1984, in Lyon, primele kituri comerciale fiind produse
de DiaMed, Elvetia (1988)
Principiu:
Ag si Ac vin in contact in cursul unei centrifugri standardizate,
intr-un mediu de reacie semisolid (suspensii de gel), care
opresc aglutinatele formate sau las s treac hematiile
neaglutinate.
Suportul: cartela din plastic cu 6 microtuburi ce contin suspensia de
gel (neutru, cu seruri test sau ser antiglobulinic poli/mono specific)
Sunt standardizate :
diluiile hematiilor de testat
microvolume de pipetare
centrifugare
Avantaje:
micrometod specific, sensibil, standardizat
lectur simpl, clar i obiectiv
uor interpretate reaciile de intensitate slab
rezultate stabile 24h (pana la 72 h la 4*C)
siguran crescut a testrii