Professional Documents
Culture Documents
NTREINEREA I REPARAREA
CUTIEI DE VITEZE
Indrumtor,
profesor
Elev:
Clasa
IUNIE 2015
2.CUPRINSUL
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Tema proiectului
Cuprinsul
Argumentul
Introducere
Strungul Normal SN 400
Cutia de viteze
Tehnologii generale aplicate
Cuprinsul procesului de reparatii
8.1.Pregatirea masinilor si instalatiilor
8.2.Demontarea utilajelor si instalatiilor
8.3.Curatirea si spalarea pieselor
8.4.Sortarea pieselor
8.5.Constatarea defectelor
9. Particularitati tehnologice
10.Repararea cutiei de viteze
10.1.Repararea axului principal
10.2.Repararea arborilor si bucselor
10.3.Repararea rotilor dintate
10.4.Reglarea jocului la lagare si rulmenti
11.Calitatea si verificarea calitatii
12.Concluzii
13.N.T.S.M. la repararea cutiei de viteze
14.Bibliografie
1
2
3
6
8
11
12
16
17
17
19
20
21
22
24
24
25
25
26
27
29
30
31
3.ARGUMENTUL
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un
numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au
rezultate economice importante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp,
pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in
unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si
chimice ale straturilor superficiale ale metalului din care sunt confectionate
piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de
contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si
din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza
coroziunii sau din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme
etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale
franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele,cutii de viteze
etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz
atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau
a repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale
pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in
frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
4
rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii
maresc considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu
a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea
metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii
principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei
si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.
Elaborarea proiectului a permis atingerea unor unitati de competenta :
1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei
4.INTRODUCERE
Apariia i dezvoltarea societii omeneti a determinat creterea i diversificarea continu a necesarului de bunuri materiale. Pentru a face fa nevoilor
mereu crescute, omul a fost nevoit s perfecioneze continuu uneltele de producie, pentru a realiza performane din ce n ce mai ridicate privind precizia,
productivitatea i costul prelucrrilor. Dezvoltarea acestora a fost posibil datorit progreselor realizate n domeniul materialelor, al tehnologiilor de fabricaie,
al sistemelor de acionare i al automatizrii, ajungndu-se n zilele noastre la o
gam foarte larg de maini-unelte.
Ca urmare a progreselor realizate n diferitele domenii ale tiinei, n ultimele decenii a fost posibil realizarea celei mai moderne unelte create de om
pn acum calculatorul electronic numeric care a deschis o nou epoc n
istoria omenirii epoca informaional.
Efectele benefice ale implicrii tiinei n producie au fcut ca aceasta s
devin principala for de producie, avnd ca efect realizarea sistemelor de
producie moderne. Sistemele care reunesc maini-unelte, sisteme de deservire
i calculatoare electronice reprezint cele mai perfecionate sisteme de producie
realizate de om pn acum sistemele CIM (Computer Integrated Manufacturing) care realizeaz procesarea automat att a materiei ct i a informaiei.
Mainile-unelte fac parte din grupa mai larg a mainilor de lucru, care cuprinde
toate mainile destinate efecturii unor activiti diverse de prelucrare (prin diferite metode), de montaj, ambalare, etc.
Mainile-unelte sunt maini de lucru destinate prelucrrii pieselor prin
metoda achierii. Ele dein ponderea n sectorul construciilor de maini, datorit
faptului c metoda de prelucrare prin achiere asigur realizarea unei precizii
dimensionale i de form foarte bune i rugoziti dintre cele mai ridicate, pentru
majoritatea materialelor actuale, realiznd productiviti mai mari i costuri mai
reduse dect multe alte metode de prelucrare.
Datorit existenei mai multor procedee de prelucrare, diversitii foarte
mari a formelor i dimensiunilor pieselor prelucrate, i evoluiei conceptelor de
fabricaie ale produselor, mainile-unelte s-au diversificat continuu, n prezent
fiind cunoscute mii de tipo-dimensiuni.
Mainile de strunjit, sau strungurile, sunt maini-unelte destinate prelucrrii suprafeelor de revoluie prin procedeul strunjirii , la care micarea principal de achiere este o micare de rotaie executat de pies, iar micarea (sau
micrile) de avans este de regul o micare de translaie executat de scul,
cuitul de strunjit. Pe lng procedeul strunjirii, pe strunguri se pot realiza prelucrri i prin alte procedee, cum ar fi: gaurirea , frezarea sau rectificarea , utiliznd scule i accesorii speciale.
6
Clasificarea strungurilor se poate face dup criteriile generale de clasificare a mainilor-unelte, dar i dup unele criterii specifice, dup cum urmeaz:
dup gradul de universalitate, exist:
strunguri universale (longitudinale, frontale, revolver, carusel);
strunguri specializate (de detalonat, de strunjit arbori cotii, de
prelucrat suprafee poligonale etc.);
strunguri speciale;
dup poziia arborelui principal, se deosebesc:
strunguri orizontale;
strunguri verticale;
dup gradul de automatizare, se cunosc:
strunguri cu comenzi manuale;
strunguri semiautomate;
strunguri automate;
dup numrul arborilor principali, exist:
strunguri monoax;
strunguri multiaxe;
dup numrul sculelor utilizate simultan, pot fi:
strunguri monocuit;
strunguri multicuite;
Fig.4.1.Clasificarea strungurilor
5.STRUNGUL NORMAL
Strungurile normale sunt denumite i strunguri universale, ca urmare a faptului c , pe astfel de mainiunelte, pe lng operaiile de realizare a suprafeelor de revoluie (cilindrice, conice) i plane se pot realiza i suprafee elicoidale ( filete).
Dimensiunile caracteristice ale strungurilor normale (parametrii strungurilor
normale) sunt :
diametrul maxim de rotire peste batiu,
diametrul maxim de rotire peste crucior,
distana maxim ntre vrfuri.
n funcie de aceste dimensiuni caracteristice, strungurile normale se pot
clasifica n mai multe grupe :
strunguri mici cu diametrul maxim de rotire peste batiu mai mic de
250mm ;
strunguri mijlocii- ce permit prelucrarea unor piese cu diametre ntre
250-800mm ;
strunguri grele-pentru piese de diametre mai mari de 800mm.
Fig.5.1.Strungul Normal
exterior fie cu filet, fie cu o portiune conica, care serveste la montarea dispozitivelor de prindere a semifabricatelor (universal, platon etc.).
Constructia si precizia de executie, de reparare si de montare ale arborelui
principal si ghidajelor au o influenta hotaratoare asupra preciziei dimensionale, a
formei geometrice si a calitatii suprafetelor prelucrate.
Papusa mobila se compune din corpul propriu-zis, pinola si roata de mana. Pinola se deplaseaza axial, in vederea prinderii semifabricatului sau a realizarii avansului sculelor prinse in alezajul conic al pinolei, prin intermediul unui
surub si al unei piulite, precum si al rotii de mana. Pinola poate fi fixata in
pozitia dorita cu ajutorul parghiei.
Papusa mobila se poate deplasa manual de-a lungul ghidajelor strungului,
fixandu-se in pozitia dorita cu ajutorul unei bride si al suruburilor de fixare.
Corpul papusii mobile poate fi deplasat fata de placa suport in directie transversala, pentru strunjirea conica(inclinatie maxima 15)a pieselor lungi.
Cutia de avansuri si filete permite obtinerea diferitelor avansuri pentru
aschiere si filetare.Cutiile de filetare si avansuri se proiecteaza in mod curent
pentru gamafiletelor si a avansurilor frecvent utilizate. Pentru restul cazurilor se
utilizeaza rotile de schimb.
Cutia rotilor de schimb serveste pentru transmiterea miscarii de la cutia de
viteze la cutia de avansuri. Cutia cu lira rotilor de schimb contine un inversor si
una, doua sau trei perechi de roti dintate de schimb, cu ajutorul carora se poate
obtine aproape intreaga gama a filetelor standardizate (metrice, Whitworth,
modul si diametral Pitch).
Caruciorul strungului are rolul de a sustine scula aschietoare si de a-i
asigura miscarile de avans necesare. Acesta este format din cutia caruciorului,
sania longitudinala, sania transversala, placa rotitoare, sania portcutit cu roata de
mana si portcutitul.
Bara avansurilor sau bara de tractiune si surubul conductor servesc la
transmiterea miscarii de la cutia de avansuri si filete la carucior. Bara
avansurilor se utilizeaza in cazul strunjirii, iar surubul conductor in cazul filetarii. Motorul electric de actionare a strungului este un motor trifazat cu turatia
nereglabila. Legatura dintre motorul electric si cutia de viteze se face prin intermediul unei flanse.
Instalatia de racire-ungere este formata din motorul electric, avand pe
acelasi arbore montata o pompa, un rezervor, un filtru, conductele prin care se
aduce lichidul la racire in zona de aschiere si un robinet.
10
6.CUTIA DE VITEZE
prevazut la exterior fie cu filet, fie cu o portiune conica, care serveste la montarea dispozitivelor de prindere a semifabricatelor (universal, platon etc.). Constructia si precizia de executie, de reparare si de montare ale arborelui principal
si ghidajelor au o influenta hotaratoare asupra preciziei dimensionale, a formei
geometrice si a calitatii suprafetelor prelucrate.
duranta unor piese si, eventual, despre operatiile care vor fi necesare
pentru reparatiile ulterioare.
Inainte de a considera reparatia terminata trebuie sa se verifice daca masina este bine reparata si daca functioneaza normal, sa se controleze precizia masinii, inclusiv piesa de proba, urmarindu-se daca realizarea piesei dintr-un lot este
corespunzatoare calitativ si se incadreaza ca timp de prelucrare in randamentul
stabilit.
Reparatia trebuie intotdeauna incheiata cu inregistrarea lucrarii sau
reparatiei in cartea de evidenta tehnica a masinii, in care se vor specifica atat
piesele care au fost inlocuite cat si cauzele care au condus la defectarea lor.
cauza. Pentru stifturi, bucse, arbori etc. se stabileste mai intii directia de demontare.
Arborii lungi trebuie sa se sprijine pe mai multe puncte spre a evita deformarea lor la depozitare. Batiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la
locurile de functionare. Ele se transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri
speciale de reparatii, si atunci daca sunt conditii.
Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt
asezate pe stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit suprafetele finisate sa nu se deterioreze.
Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se inscriptioneaza cu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau patrata,avind imprimat un numar care arata ordinea demontarii.
Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea fiecarui organ de masina are unele particularitati care se prezinta in continuare.
Demontrea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda atentia cuvenita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de
preferinta tubulare. Cind demonatrea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca stringerea si desfacerea surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta se misca. Daca
nici de aceasta data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a fost incalzita. Uneori, din cauza griparii filetului, este necesara distrugerea surubului prin taiere. Prezoanele se demonteaza cu doua piulite
si cheie fixa sau cu dispozitive speciale. Stifturile se scot cu ajutorul piulitelor
sau al unui surub, dupa cum sunt prevazute cu tija filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot cu ajutorul dornurilor avind diametrul apropiat de al acestora.
Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi
(cupru, aluminiu, bronz etc.).
Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele
spintecate sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul cu 0,5 mm mai mic decit diametrul gaurii cuiului.
Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind
forma unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul
suruburilor. Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip
surub-piulita.
18
Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile inelelor sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma
surubelnitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora.
Astfel, demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite.
Lagarele si bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor
tipuri de prese.
Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul,
arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la
ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau
chiar inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este
permisa decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan
se aplica prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint
si partile fixe. Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive
si extractoare. Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a
se prinde ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Extragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai
prin transmiterea presiunii pe inelui exterior. Rulmaneti montati cu strangere se
demonteaza dupa ce in prealabil au fost incalziti cu ulei mineral la 90-100C.
Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte pe rulment, in timp ce arborele
se protejeaza cu asbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dispozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite
la demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza
la incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200C. Incalzirea trebuie sa se faca
repede pentru a nu se incalzi si arborele.
Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand
fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema
instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini.
maxima a uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in acest caz se
inlocuiesc cu altele noi.
Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se intocmeasca o
schita care sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau reproducerii lor. Stabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care
se asambleaza cele care se repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru
piesele ce se repara, locul ce trebuie reparat va fi indicat prin linii groase.
Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene,
deoarece nu se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa
se faca numai dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de
constatare.
Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul
de rezolvare, numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual,
costul reparatiei.
8.5.CONSTATAREA DEFECTELOR
In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata
de desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e
cauza defectarii survenite.
Cauzele defectarii pieselor pot fi:
de exploatare;
de fabricatie;
de constructie (proiectare).
Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente.
Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente
cauze sunt abaterile fata de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice
prevazute in desenele de executie, precum si la executie sau montaj.
Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic
sunt stabilite gresit, piesele se uzeaza prematur.
Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus,
urmand ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din aceleasi cauze.
21
9. PARTICULARITATI TEHNOLOGICE
Repararea cutiei de viteze. Cele mai numeroase si importante lucrari de
reparatii se efectueaza la cutia de viteza a strungului.
Uzarea pieselor componente ale cutiei de viteze. Diferitele piese ce intra
in componenta cutiei de vitze se uzeaza in mod diferential, in functie de gradul
de solicitare existent in timpul functionarii strungului. Principalele piese care se
uzeaza sunt urmatoarele:
1.Axul ambreajului si piesele montate pe el, si anume:
Piulita de la capatul axului prexinta o uzura maxima dupa aproximativ
13
500 ore de functionare a strungului. Cauza care provoaca aceasta uzura este presiunea axiala exercitata de axul ambreajului, care se transmite direct piulitei,
astfel ca filetul piulitei se uzeaza mai repede decat axul (piulita fiind executata
dintr-un material mai moale ca cel al axului).
22
2.Canelurile de la flansa rotii de curea. In timpul functionarii, canelurile fiind solicitate im mod deosebit, se produce o uzura a flancurilor, care poate capata valori de la 0,8-1 mm, pe canelura.
Datorita acestei uzuri, flansa poate fi scoasa din functiune, ceea ce impiedica repararea sau inlocuirea ei.
3.Rulmentii din saiba. Constructiv, rulmentii sunt asezati in interior, astfel
ca numai doua curele actioneaza direct, celalalte doua actionand in consola. Din
aceasta cauza apare o bataie frontala in rulmeti, care impreuna cu ungerea
nerospunzatoare a acestora face durata de functionare a rulmentiilor sa nu depaseasca 20 000 ore.
4.Lamelele ambreajului. Din cauza reglarii defectuoase, precum si din cauza solicitarilor insemnate, la turatii mari, uneori se intampla ca fetele frontale ale
lamelelor sa se arda, si ca rezultat grosimea acestora sa se reduca de la 2 mm
la 1,2- 1,4 mm in aprozimativ 8 000-9 000 ore.
5.Rotile dintate cu bucsele respective. Uzuri accentuate inregistreaza, in
general, la nivelul dintilor rotilor dintate, precum si la cel al bucselor respective.
Cauzele sunt:executia necospunzatoare a dintilor, ceea ce face ca angrenarea sa
fie incorecta, si repetatele schimari de viteza in timpul mersului, fara decuplarea
ambreajului.
6.Clichetul de schimabre a sensului. Uzura cea mai accentuata se produce la
varful clichetului, provocata de presiunea exercitata la pornirea si oprirea masinii-ulente. Timpul maxim de utilizare este de 8 500-9 000 ore.
7.Furca se uzeaza lateral pe zonele de contact cu mansonul. Din cauza frecarii, grosimea furcii se micsoreaza de la 20 mm la 16-17 mm, ceea ce face ca la
fiecare reparatie mijlocie sau capitala aceasta sa se repare, prin incarcare cu
sudura.
8.Axul canelat. Uzuri frecvente se semnalizeaza la rotile dintate, care din
cauza cuplarilor repetate, fara debreiarea ambreajului, capetele rotunjite ale
dintilor se fragmenteaza (dintii fiind cementati). In cazul unei exploatari rationale durabilitatea acestora se mentine de la o reparatie capitala la alta.
9.Pinionul dublu. Dantura pinionului nu se uzeaza, deoarece angrenarea este discontinua, iar solicitarile sunt mici (pinionul se cupleaza numai in mersul
inapoi).
Uzura pronuntata se produce insa la nivelul bucsei, care dupa aproximativ
8 000-9 000 ore de functionare trebuie schimabata.
10.Axul canelat. Grupul de roti, din cauza cuplarilor repetate, se uzeaza
frontal, necesitand ajustarea dintilor sau, uneori, chiar schimbarea rotii. Rotile
23
dintate, fiind agrenate continuu, nu prezinta uzura accentuata, ele putand functiona aproximativ 50 000 ore.
11.Axul principal si piesele montate pe el, si anume:
1.Rotile dintate nu prezinta o uzura accentuata a danturii. Se uzeaza insa
mult mai rapid ghearele de cuplare, care se rotunjesc, cuplarea devenind astfel
defectuoasa.
2.Axul propriu-zis prezinta uzura in zona de contact cu bucsele rotilor dintate, ceea ce face ca la fiecare reparatie capitala sa se rectifice arborele in zonele
respective. Pe locurile de contact cu bucsele, uzura ajunge la 0,8-1,5 mm.
Axul principal poate prezenta uzuri importante in doua zone, si anume:
in zona locurilor de alunecare a rotilor dintate;
la alezajul conic de centrare al axului principal, prin modificarea
formei geomatrice a acestuia.
In zona locurilor de alunecare a rotilor dintate, axul principal se uzeaza intre 0,8 si 1,5 mm pe diamentru, ceea ce face ca arborele principal sa aiba o functionare defectoasa.
24
La cromare, catodul este chiar piesa pe care se depune cromul, iar anodul
este constituit dintr-o placa de crom. Cromarea se aplica, in special, la capetele
axului unde se monteaza rulmentii cu role conice. Aceasta operatie reduce foarte
mult pretul de cost al reparatiei, deoarece confectionarea din nou a axului ar costa mult mai mult.
Grosimea stratului de crom depus este de 0,15-0,20 mm, astfel incat, dupa
inlaturarea adaosului de prelucrare prin rectificare, sa ramana un strat de crom
cu grosimea de 0,03-0,10 mm.
Reconditionarea prin metalizare a axului principal al strungului se face
prin depunerea unui strat de metal antifrictiune, prin pulverizare. In acest caz,
cuzinetul din fata, din bronz, se inlocuieste cu un cuzinet din otel.
1225
rotirea surubului la drapta, pana cand axul prezinta o functiomare normala, dupa
care se fixeaza din nou surubul cu piulita.
Prin functionarea normala a axului se intelege ca axul nu are joc longitudinal, nu are bataie radiala si se rostogoleste usor pe rulmenti. Aceasta incercare
se face usor, cu mana, de catre muncitorul care efectueaza reglarea.
Prin masuratorile facute asupra unor bucse si axe sectionate dupa ce au fost
imbinate , s-a observat ca la acestea contactul nu este pe toata suprafata ci numai
pe varful asperitatilor. Deci, suprafata efectiva de contact este mai mica decat
suprafata numinala , fapt de care trebuie tinut cont la calculul presiunilor specifice si a rezistentelor la uzura a suprafetelor .
In cazul cand posesorii de utilaje nu au in dotare mijloace pentru realizarea
superfinisarii pieselor , care vor lucra prin contat in miscare , este necesar sa-si
organizeze rodajul subansamblelor montate dupa reparare in vederea ruducerii
asperitatilor din prelucrari si, deci , marirea rezistentei organelor de masini la
uzura.
In timpul rodarii , se efectueaza reglarea lagarelor , a mecanismelor de comutare, a mecanismelor pentru opririle automate , a sistemului de ungere.
Se verifica , de asemenea functionarea transmisiilor cu roti dintate , a cutiilor de
viteze si avansuri in ceea ce priveste temperatura pe care o dezvolta in lagare si
zgomotul pe care il dezvolta in timpul rodajului.
27
Rodajul subansamblurilor este practicat in majoritatea intreprinderilor detinatoare si reparatoare de masini-ulete. Metoda rodarii subansamblurilor este eficienta fata de metoda rodarii masinii in ansamblul general, deoarece :
in cazul cand in timpul rodajului se observa defectiuni se demonteaza si se
repara numai in zona defectului; celelalte subansambluri ale masinii fiind
pe bancuri diferite, pot continua rodajul;
productivitatea muncii la rodaj este mai mare;
calitatea rodajului este superioara.
Dezavantajul metodei subansamblurilor este acela ca echipa de rodaj
trebuie sa fie mai numeroasa.
Rodajul cutiei de viteze se face cu ajutorul unui sistem de franare actionat
hidraulic.
Momentul de franare este asigurat prin presarea placilor de textolit pe ax
de catre pistoane.
Pistoanele primesc fluidul de forta prin ventilul cu trei cai, iar presiunea se
controleaza prin manometru.
Este recomandat ca in timpul rodajului efortul sa creasca in trepte de la
zero la o valoare maxima.
Vibratiile axului principal si ale intregii cutii de viteze se masoara ci stretoscopul; temperatura din lagare se constata cu termocuplul traductor.
Se cupleaza treptele de turatii care se obtin prin angrenaje reparate sau
inlocuite. Dupa o functiune a cutiei de viteze in regim de rodaj, timp de 6-8 ore,
in cazul ca vibratiile si temperaturile masurate sunt in limitele admisibile, rodajul se declara terminat.
28
12.CONCLUZII
29
cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica evaporarea electrolitului;
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea
alimentelor precum si fumatului;
in fiecare atelier de galvanizare trebuie sa existe o trusa de prim ajutor
care sa contina antidoturile specifice otravurilor si arsurilor .
31
14.BIBLIOGRAFIE
33