COLEGIUL TEHNIC MIRON COSTIN ROMAN

pentru certificarea compeentelor nivel 4 calificare

DOMENIUL:MECANIC
CALIFICAREA: TEHNICIAN N TRANSPORTURI
CLASA: XII G

ndrumtor:

Candidat:

Prof. Cozma Mariana

Irimia V.R. Ana-Maria

AN COLAR

2014-2015

Instalaiei de
iluminare i semnalizare
ntreinere, reparare i diagnosticare

Argument
Am ales aceast tem deoarece transporturile au avut in toate timpurile un rol foarte
importamt in viata oamenilor constituind un factor de prima importam in dezvoltarea civilizaiei ,
3

toate domeniile de activitate uman necesitnd deplasarea de oameni si marfuri. Chiar si actiunile
care nu intra in sfera productiva , cele social culturale , turistice sau de rezolvare a unor probleme
personale implica in desfasurarea lor , acest gen de activitati.
Dezvoltarea productiei industriale , nevoile de materii prime si materiale au dus la
necesitatea crearii unor mijloace de transport , de capacitai mai sigure in exploatare si care s
realizeze viteze mari de deplasare. Toate acestea au dus la necesitatea crerii unor ramuri separate a
economiei naionale numit tranposturi.
Transporturile reprezinta ramura economiei unei tari care cuprinde toate mijloacele de
transport terestru , subteran , pe apa si aerospatiale care asigura circulatia bunurilor , a marfurilor si
a persoanelor. Spre deosebire de alte sectoare de activitate in transporturi nu se creeaza bunuri
materiale , procesul de productie a acestei ramuri economice constand in deplasarea marfurilor si a
persoanelor pe diferite distante cu ajutorul unuia sau mai multe mijloace de transport cum ar fi
autobuze , automobile , trenuri , avioane sau nave , aceasta facndu-se in deplina sigurant. In
transporturi productia se exprim in tone, km sau calatori. km care reprezinta prestatia efectuata
prin deplasarea unei tone respectiv a unui calator pe o distante de 1 km.
La baza activitaii de transport stau 3 elemente :
mijlocul de transport
calea de comunicaie
fora ce actioneaza vehicolul
Sunt cazuri c[nd acelai transport se poate efectua cu dou sau mai multe feluri de mijloace
de transport.
Alegerea se face lundu-se in considerare caracteristicile tehnico-economice si avantajele
fiecrui mod de transport.
Din cadrul transporturilor fac parte 4 moduri de transport :
feroviar
aerian
rutier
naval

I.GENERALITI
I.1 Transportul feroviar
Avantaje :
executa transporturi de masa in deplina siguranta in orice anotimp , continuu , ziua si noaptea
4

 executa transport pe distane mari de cale ferat[, iar mijloacele de transport sunt garniturile de
tren formate din mijloacele de transport de traciune(locomotiva) i mijloacele de transport
tractate(vagoanele)

Dezavantaje :
>> nu poate patrunde in orice loc fiind intrerupt de intinderi mari de apa sau pustiuri
>> consum cantitai mari de combustibil si electricitate
>> necesit investitii mari
I.2.Transportul rutier
Avantaje :
au posibilitatea de a circula aproape pe orice teren
au posibilitatea de a transporta marfuri si persoane direct de la locul de expeditie la cel de
destinatie
au viteze mari de deplasare si cheltuielile pentru amenajarea caii de comunicatie sunt mai
reduse ca la calea ferata.
Dezavantaje :
in conditii atmosferice grele circulatia este incetinita sau intrerupta
nu sunt indicate pentru transport pe distante lungi
nu pot trasporta marfuri grele , consum mare
I.3.Naval
Avantaje :
: nu necesita amenajari
: capacitate de incarcare foarte mare
: pret de cost si tarife reduse
Dezavantaje :
viteza de deplasare scazuta
au caracter sezonier in zone cu temperaturi reduse

I.4.Aerian
Avantaje :
nu au nevoie de cale amenajata de deplasare decat pentru decolare si aterizare
au viteze foarte mari de deplasare ;timp de deplasare scurt
Dezavantaje :
consuma combustibili superiori
capacitate de incarcare mica
cost mare

II. Componenta echipamentului electric

II.1 Destinaia
In funcionarea automobilului, energia electrica este utilizata pentru : aprinderea
amestecului carburant in cilindrii motorului , iluminatul drumului si al interiorului caroseriei ,
5

semnalizarea optica si acustica , pornirea automata a motorului , alimentarea aparatelor de msurat

si control , precum si pentru acionarea aparatelor auxiliare (tergtoare de parbriz , ventilatoare ,
radio , brichete electrice , etc. )
Aparatele si dispozitivele care servesc pentru producerea si utilizarea energiei electrice ,
mpreuna cu cablurile de conexiune, alctuiesc , in ansamblu , echipamentul electric al
automobilului.
In funcie de destinaie , aparatele echipamentului electric se mpart in :
surse de energie electrica
consumatori de energie electrica
Echipamentul electric al automobilelor este construit pentru tensiunea de 6 , 12 sau 24 V.
Legtura dintre sursele de energie si diveri consumatori se realizeaz printr-un singur conductor
(instalaie monofilara), circuitul electric nchizndu-se prin masa metalica a automobilului , care
joaca rolul celui de-al doilea conductor. La majoritatea automobilelor masa are polaritatea
pozitiva , deoarece umiditatea din atmosfera duce la o corodare mai redusa a metalelor , ntruct pe
masa pozitiva se formeaz mai putini compui de carbon si sulf . Se practica, totui destul de
frecvent , in ultimul timp, legarea masei la borna negativa a surselor de energie.
Schema de principiu a echipamentului electric de la un automobil este figura 14.1.

Figura 14.1-Schema instalaiei electrice

1-generator; 2-excitaia generatorului; 3-releu regulator; 4-ampermetru; 5-baterie de acumulatoare;
6-motor electric de pornire; 7-aprinzator electric de igari; 8-siguranta; 9-claxon;10-cheie de
contact ; 11-bobina de inductie ; 12-ruptor ; 13-distribuitor ;
14-bujii ;
15-lampa ;
16-manometru ; 17-termometru ; 18-indicator nivel combustibil ;
19-aeroterma aer ;
20intreruptor semnalizare ;
21-faruri ;
22-intreruptorul iluminatului fazei lungi si scurte ;
23-lampi de gabarit ; 24-lampi spate ; 25-siguranta automata.
2. Echipamentul de iluminare
Echipamentul de iluminare al unui autovehicul se imparte , dupa destinatie , in :
echipamentul de iluminare pentru interior
echipamentul de iluminare pentru exterior
6

2. 1. Iluminatul interior.
Echipamentul pentru iluminatul interior cuprinde :
-lampile pentru iluminarea tabloului de bord
-lampile plafoniere pentru iluminarea interioara a caroseriei
Spatiul pentru bagaje al automobilelor este iluminat cu o lampa speciala care se aprinde
automat la ridicarea capacului portbagajului . Un bec cu functionare asemanatoare se gaseste si sub
capota motorului.
Iluminatul tabloului de bord asigura observarea de catre conducator , pe timpul noptii , a
indicatiilor aparatelor de control(turometru , vitezometru , termometre , manometru pentru ulei).
Scalele acestor aparate trebuie sa se distinga clar si sa nu produca efecte luminoase suparatoare
pentru conducator.Pentru aceasta , iluminarea tabloului de bord se face indirect dinspre interior.
Pentru controlul diferitelor mecanisme ale automobilului sau pentru executarea reparatiilor pe
timpul noptii se prevede o lampa portabila care se alimenteaza printr-o priza cu cablu lung , numita
lampa de avarii.
In afara de corpurile de iluminat , echipamentul de iluminare si semnalizare luminoasa mai
cuprinde : ntreruptoarele , sigurantele si conductele respective.
Becurile automobilelor sunt reprezentate in figura 14.30,si sunt alimentate cu 12 sau 24 V avand
puteri diferite intre 2-45 W(uneori mai mult).Interiorul globului este vidat iar filamentele de
wolfram asigurand iluminatul prin incadescenta . Fixarea duliilor de la becuri se face in soclurile
respective , prin picioruse (pentru cele bifazice),sau stifturi.

Figura 14.30-Tipuri de becuri

a-bec bifazic pentru far12(24)V-40/45W ;
b-bec bilux pentru lampi fata si spate ,pozitie si semnalizare(stop)12(24)V-5/21W;
c-bec simplu cu glob para pentru lampa semnalizare spate , sau mers inapoi ; cu glob cireasa
pt.nr.de circulatie , port-bagaj,capota motor12(24)V-21W;
d-bec liliput pentru lampi bord sau cutie acte 12(24)V-2W;
e-bec sofit pentru lampi plafoniere , cutie de acte , numar 12(24)V-3/5W.
7

1-glob de sticla ; 2-suport comun filamente ; 3-suporti filamenta ;4-ecran ;5-filament faza scurta ;
6-filament faza lunga ; 7-dulie ;8-piciorus conectare la soclu de masa;9-piciorus conectare la
soclu faza lunga; 10-piciorus conectare la soclu , faza scurta ;11 si 12-filamente bec bilux ; 13 si 14
contacte bec bilux ; 15-filament bec simplu ; 16-contact bec simplu ;17-stifturi fixare in soclu
2.2.Iluminatul exterior

Echipamentul pentru iluminatul exterior cuprinde :

farurile
lampile de pozitie
semnalizatoarele de directie si franare
lampa de iluminare a numarului din spate
lampile de parcare
a) Farurile reprezinta sursa principala de iluminare exterioara.
Din punctul de vedere al normelor legale ale securitatii circulatiei rutiere , farurile trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii :
-- sa permita reducerea intensitatii luminoase si inclinarea catre sol a fascicolului luminos la
intalnirea cu un alt vehicul ce se apropie din sens opus .
-- iluminarea drumului sa fie uniforma , fara contraste de lumina , care obosesc conducatorul
automobilului.
Deoarece aceste conditii nu pot fi indeplinite simultan , iluminatul drumului se face in doua
moduri : cu faza mare , care asigura iluminarea drumului pe o distanta de 100-200 m , sau cu faza
mica , in care razele sunt orientate in jos si lumineaza drumul pe o distanta de 30-50 m .Fiecare
faza trebuie sa asigure iluminarea laterala , pentru circulatia in curbe , sa nu provoace jocuri de
lumina , umbre sau pete luminoasa , iar suprafetele din apropierea automobilului sa nu fie
luminate prea puternic , deoarece provoaca orbirea conducatorului . Faza mare trebuie sa acopere
o oarecare inaltime , pentru a se putea putea observa pomii sau alte obstacole mai inalte.
Farul (fig.14.27) este dispun in partea din fata a automobilului si se compune dintr-un corp
4,elementul optic , dispozitivul de reglare si rama 8.
Elementul optic al farului este constituit din becul 6,reflectorul 7 si geamul difuzor sau
dispersor 1.
Reflectorul are rolul de a concentra si a dirija convenabil fluxul luminos produs de bec.Pentru
realizarea paralelismului razele reflectate , reflectorul are o forma aproximativ parabolica , becul
6 cu dulia 5, fiind plasat in focarul reflectorului.Reflectoarele se executa , prim matritare , din
tabla , de alama sau din otel .
Suprafata interioara se slefuieste si se lustruieste , fiind apoi acoperita sub vid cu un strat fin de
argint , crom sau aluminiu .
Reflectoarele argintate au o capacitate de reflectare a luminii de 90-93 %, insa se zgaraie foarte
usor si se inegresc daca sunt atinse cu mana.Reflectoarele cromate au o capacitate de numai 6065 % , insa , datorita duritatii mari a cromului , sunt mai rezistente.
8

La unele instalaii de iluminat se folosesc becurile far , care sunt becuri mari ce cuprind si
reflectorul farului , alcatuind un element optic inchis ermetic. In interiorul becului-far in locul
aerului se introduce un gaz inert.Acest gen de constructie asigura becului-far o durata mai mare
de serviciu si pastrarea constanta a puterii de reflexie atata timp cat dureaza filamentul.
Geamul difuzor sau dispersor are rolul de a distribui corect fluxul luminos , astfel incat sa se
asigure o buna iluminare a drumului , prin dispersarea uniforma a luminii. Pentru dispersarea
fluxului luminos , suprafata interioara a geamului este riflata , formand un sistem de prisme si
lentile. La partea superioara a geamului se realizeaza o dispersare mai puternica a luminii , pentru
a evita orbirea conducatorilor din sens opus. De obicei , geamul dispersor se fixeaza in reflector
prin intermediul unei garnituri de cauciuc 2 , alcatuind un subansamblu comun , care se fixeaza in
far numai intr-o anumita pozitie si este bine etansat impiedicand intrarea prafului si a murdariei .

Figura 14.27-Constructia farului

1- geam dispersor ;2-garnitura de cauciuc ; 3-suruburi ; 4-corp ;
5- dulia ; 6-bec ; 7-reflector ; 8-rama .
Farul are posibilitatea de a fi reglat pe verticala si pe orizontala cu ajutorul suruburilor 3 . In
functie de modul in care se realizeaza dispersarea luminii fazei scurte , la iluminatul de apropiere
si de intalnire , farurile automobilelor sunt de 3 feluri :
a.1 ) Faruri conventionale cu iluminare simetrica la care fascicolul de lumina este
repartizat uniform sub axa orizontala (fig. 14.28 ).Acest tip de far prezinta inconvenientul ca la
intalnirea cu un alt vehicul , cand se trece de la faze lunga la cea scurta , distanta de iluminare se
reduce mult , fapt ce impune reducerea corespunzatoare a vitezei . Utilizarea acestor faruri
necesita o reglare precisa , deoarece la orice deviere a fluxului luminos sau atunci cand se circula
pe drumuri accidentate , efectul de orbire a conducatorului care circula din sens opus se produce
frecvent .

Figura 14.28-Clasificarea farurilor in functie de sectiunea

fasciculului luminos al fazei scurte
A-seciunea fasciculelor ;
B-vedere de sus ; a-simetrica ;b- asimetrica ;
C- fascicul concentrat
a.2 ) Faruri de iluminare asimetrica , la care fascicolul luminos al fazei scurte este
ridicat putin deasupra axei orizontale in partea dreapta a sectiunii (fig. 14.28).In acest fel ,
iluminarea va fi diferentiata puternic : o zona alungita si intensa pe o distanta mare pe partea
dreapta a drumului si o zona mai putin intensa si mai scurta pe partea stanga.O asemenea
distributie a fluxului luminos preintampina orbirea conducatorului care circula din sens opus si ca
urmare permite mentinerea unei viteze de circulatie mai mari pe parcurs.Aceasta iluminare se
face cu ajutorul becurilor bifazice. Reglajul farurilor se face mai usor , asigura o iluminare mai
uniforma , fara pete de contrast , permitand o acomodare mai rapida la schimbarea fazelor.
a.3 ) Faruri cu fascicul concentrat , se intalnesc de regula la automobilele de constructie
americana , deosebindu-se de celelalte tipuri de faruri, denumite europene , prin faptul ca asigura
o iluminare asimetrica prin dirijarea unui fascicul concentrat in jos la o distanta mai mica spre
dreapta sub forma unui con luminos (fig. 14.28)
La unele tipuri de autoturisme se utilizeaza 4 faruri , imperecheate cate doua pe fiecare parte ,
avand si un diametru mai mic dect farurile obinuite .
La iluminarea cu faza lunga sunt aprinse toate farurile , iar la iluminarea cu faza scurta , numai
cele din extremitati , asigurandu-se in acest fel o buna iluminare la orice distanta .
a.4 ) Farurile de ceata (fig.14.29), au constructia asemanatoare cu unele deosebiri ca :
reflectorul este de forma speciala , iar geamul dispersor sub forma de lentila de culoare galbena;
becul are ecran in fata pentru a nu orbi conducatorii ce vin din sens opus , dimensiuni mai mici .
Se monteaza pe bara din fata sub nivelul farurilor principale ; sunt reglabile pentru iluminare mai
buna . Are becuri monofazice de 40 W

10

Figura 14.29-Far de ceata

1-geam dispersor galben ;2-reflector
;3-ecran ;4-bec ;5- dulie; 6-lamela
de contact ;7-surub reglaj

Figura 11.11-Far dreptunghiular

a.5 ) Farul proiector este constructiv ca si cel normal , cu un bec monofazat de 40 W , dar
suportul ii permite manevrarea in diverse pozitii pentru "cautarea obiectivului", intrerupatorul
fiind chiar pe corpul proiectorului .
Tipuri de faruri :dreptunghiular si cu geam dispersor rotund( fig. 11.11 )
b) Lampile exterioare , ca si farurile , sunt reglementate prin normele de circulatie , atat
ca pozitie cat si in ceea ce priveste culoarea si modul de functionare
c) Lampile de pozitie indica gabaritul automobilului si sunt amplasate la fiecare dintre
cele 4 extremitati ale automobilului : doua in fata de culoare alba , si doua in spate de culoare
rosie sau galbena. La automobilele moderne , lampile de pozitie sunt montate impreuna cu
lampile indicatoare de viraj. In acest caz , becurile au 2 filamente : unul de 5 W pentru pozitie si
altul de 20 W pentru semnalizatorele de directie.
d) Lampile de franare sau de stop sunt amplasate in spatele automobilului si se aprind
la actionarea pedalei de frana. Spectrul lor luminos este de culoare rosie sau galbena stralucitoare
pentru a fi vizibila atat ziua cat si noaptea. Aceste lampi se monteaza de asemenea , impreuna cu
lampile de pozitie . In acest caz se folosesc becuri cu 2 faze cu un filament de 20 W.
e) Lampile de parcare , cu care sunt prevazute automobilele moderne , sunt dispuse pe
partile laterale si stau aprinse , imperecheate cate 2 (cea din fata cu cea din spate )pe fiecare parte in
functie de modul in care a fost parcat automobilul.
f) Lampile pentru iluminarea nr.de inmatriculare sunt dispusein partea din spatele
autovehicolului ,aprizandu-se simultan cu luminile de pozitie.
Unele vehicule sunt prevazute in spate cu lampi care se aprind numai in timpul mersului inapoi,
11

III.

Echipamentul de semnalizare

Echipamentul de semnalizare cuprinde :

dispozitive de semnalizare optica
dispozitive de semnalizare acustica
III.1.Dispozitivele de semnalizare optica
Se realizeaza prin semnalizatoarele de viraj care echipeaza toate automobilele moderne . De
regula, acestea se amplaseaza la extremitatile automobilului , deseori impreuna cu lampile de
pozitie. Unele automobile sunt prevazute si cu semnalizatoare intermediare dispuse lateral .Pentru
a putea atrage atentia in mod vizibil asupra directiei de mers , atat ziua cat si noaptea , la
semnalizatoarele de viraj se foloseste lumina intermitenta , comandata de un releu special .
Culoarea spectrului poate fi diferita , alba sau galbena in fata si rosie sau galbena in spate .
Releele care asigura intermitenta aprinderii semnalizatoarelor sunt de mai multe tipuri : cu fir
cald , cu bimetal ,electronice . Ele trebuie sa asigure 90 30 de aprinderi pe minut si sa intre in
functiune dupa cel mult 5 s de la conectare . Releele termice montate pe marea majoritate a
automobilelor au lampile semnalizatoare legate in serie cu firul cald sau cu elementul bimetalic ;
de aceea , inlocuirea becurilor trebuie facuta in mod obligatoriu cu altele de aceeasi putere .
Utilizarea unor becuri de putere diferita provoaca schimbarea frecventei de aprindere sau chiar
arderea releului in cazul cand puterea becurilor este mai mare .
Constructia semnalizatoarelor de tip cu fir cald (fig. 14.31) este compusa din electromagnetul 8
, prevazut cu armatura mobila 1 , legata de firul cald 10 .

Figura 14.31-Semnalizatoare de viraj

a-semnalizator de viraj cu fir cald;1-armatura mobila ;2-intrerupator de semnalizare;3-lampa de
semnalizare dreapta 4-lampa de semnalizare stanga;5-baterie de acumulatoare 6-lampa de control ;
7-rezistenta;8-electromagnet; 9-contacte;10-fir cald ;b-schema electrica a releului de semnalizare
electromagnetic tip 4250; c-releu cu consumatorii conectati si cu comutatorul pentru comanda
simultana a tuturor lampilor de semnalizare 1,2,3,4,5 si6 rezistente ;7-circuitul electronic
basculant stabil;8-releu electromagnetic ;9-relee Reed ;10-comutator de semnalizare a directiei de
mers ; 11,12-lampi de control ; 13,14,15 ,16-lampi de semnalizare ;17-lampa control;18-comutator
pentru comanda simultana a tuturor lampilor de semnalizare.
12

Prin inchiderea cu ajutorul intrerupatorului 2 , montat pe carcasa volanului , a circuitului de

semnalizare , curentul furnizat de bateria de acumulatoare 5 va trece , prin rezistenta 7 , firul cald
10 si armatura 1 , la lampile de semnalizare . Intensitatea curentului fiind mica , lampile vor emite
o lumina slaba . Pe masura ce firul 10 se incalzeste , el se va dilata si va permite ca armatura 1 sa
inchida contactele 9 . In acest fel , rezistenta si firul sunt scurtcircuitate , astfel incat lampile vor fi
alimentate direct la bateria de acumulatoare . Lumina produsa de lampi va fi, in acest caz ,
puternica . Deoarece firul cald nu mai este parcurs de curent , el se contracta , invinge forta de
atractie a electromagnetului 8 si desface contactele 9 .Curentul ca trece din nou prin rezistenta 7
si lumina lampilor va deveni din nou slaba. In functie de pozitia intrerupatorului (stanga/dreapta),
aprinderea lampilor semnalizatoare se va face fie pe partea stanga , fie pe dreapta .
Semnalizatoarele de viraj sunt prevazute cu posibilitatea reglarii frecventei de lucru a lampilor
. Acest lucru se realizeaza prin intinderea sau destinderea , cu ajutorul unui surub , a firului cald
10 , marind sau micsorand , in acest fel , jocul dintre contactele 9 .
Conditiile de siguranta a circulatiei impun ca lampile semnalizatoare sa aiba o intensitate
luminoasa care sa le faca vizibile noaptea , pe timp senin , de la o distanta de 200 m .
Deoarece semnalizatoarele de viraj sunt dispuse in afara campului vizual al conducatorului ,
pentru ca acestea sa le poata urmari , la bordul automobilului sunt montate 1-2 becuri de control ,
ce indica functionarea acestora , prin aprinderea intermitenta .
Totodata in timp ce becurile clipesc , se aude si un semnal sonor , caracteristic , produs de releul
de comanda .
La automobilele romanesti semnalizatorul de viraj este un releu de tip 4250 (fig. 14.31)
compus dintr-un circuit electronic basculant stabil , un releu electromagnetic si doua relee Reed.
In cazul in care comutatorul de semnalizare a direciei nu este inchis , tranzistorul T1(fig.
14.31 )este blocat , avand baza polarizata invers , in timp ce tranzistorul T2 conduce , avand baza
polarizata corespunde prin rezistenta 5 .
Prin inchiderea comutatorului de semnalizare 10 (fig.14.31) borna 49 a este pusa la masa , prin
intermediul lampilor de semnalizare a directiei si, ca urmare,tranzistorul T1, i se aplica o
polarizare directa pe baza prin rezistenta 2 , iar el intra in conductie. Bobina releului
electromagnetic , fiind astfel alimentata , contactul 1 se inchide , iar lampile de semnalizare
conectate la borna 49 a , se aprind . Tensiunea de incarcare a condensatorului C1 produce o
polarizare inversa a bazei tranzistorului T2 , care , din aceasta cauza se blocheaza . In acelasi timp
, condensatorul C2 se incarca prin rezistenta 4 ca si baza tranzistorului T1 cu polaritatea indicata
in schema , in timp ce condensatorul C1 se descarca relativ lent prin rezistenta 5 si circuitul de
colector al tranzistorului T1 , micsorand polarizarea inversa a bazei tranzistorului T2 .
In momentul in care aceasta polarizare dispare , tranzistorul T2 , intra in conductie , tensiunea
de incarcare a condensatorului C2 produce o polarizare inversa a bazei tranzistorului T1 si acesta
se blocheaza , intrerupand alimentarea bobinei releului electromagnetic si , deci , a lampilor de
semnalizare .In aceasta situatie condensatorul C1 se reincarca prin bobina releului si baza
tranzistorului T2 , iar condensatorul C2 se descarca relativ lent prin rezistenta 2 si circuitul de
colector al tranzistorului T2 .
La terminarea descarcarii condensatorului C2 , polarizarea inversa a bazei tranzistorului T1
dispare , iar aceasta intra in conductie , reluandu-se ciclul deschis.
Comutatorul de semnalizare 18 (fig.14.31 ) comanda simultan toate lampile de semnalizare in
cazul in care apar unele defectiuni .Comutatorul 18 are trei contacte normal deschise , care , la
actionarea comutatorului, se inchid, iar intre bornele S si D se produce o scurtcircuitare , iar
contactul 49a , se inchide si toate lampile de semnalizare se conecteaza la releul de semnalizare
electronic.In acelasi timp se aprinde si lampa de control 17 , montata in paralel cu lampile de
semnalizare .

13

Releul electronic este un aparat tranzistorizat si are , fata de releele electromagnetice , o mai
mare siguranta in functionare , o anduranta marita si un consum de curent mai redus. Releul
electronic de semnalizare adirectiei de mers , tip 4250 , are urmatoarele caracteristici :
tensiune nominala 24 V
temperatura ambianta de lucru -20C ,la 50C
cicluri pe minut 9025
tensiune de alimentare 21,5-29,5 V
La unele autoturisme , se utilizeaza releul electronic cu circuit integrat (fig.14.32).

Figura 14.32-Releu de semnalizare pentru autoturisme

1-circuit integrat ;2-releu electromagnetic ; 3-releu Reed ;S1-intrerupator comanda semnalizare
stanga-dreapta ;B1-lampa martor indicator de semnalizare ; B2-lampa martor indicator de avarie ,
comandat de intrerupatorul S2 ;S-lampi semnalizare stanga; D-lampi semnalizare dreapta ;DZdioda Zenner.
Functionarea lui se bazeaza pe realizarea si amplificarea in putere a unor impulsuri de catre
circuitul integrat 1 , care inchide sau deschide electromagnetul 2 si, prin releul Reed 3, aprinde
sau stinge becurile de semnalizare pe partea comandata . Aceasta se explica prin deblocarea
oscilatorului din circuitul integrat 1 , care este alimentat cu energie electrica cand comutatorul S1
este plasat in pozitia de semnalizare si cupleaza electromagnetul 2 , aprinzand becurile prin releul
Reed 3 . Dupa circa 0,3 s , oscilatorul se blocheaza datorita grupului RC , care micsoreaza
tensiunea de alimentare a circuitului integrat , se decupleaza electromagnetul 2 si becurile se sting
pentru circa 3 s , prin deschiderea releului Reed .Fenomenul se repeta cu o frecventa de 60-70
perioade pe secunda . Controlul la bord de aprindere si stingere a lampilor de semnalizare se face
prin lampa motos B1 .
Dioda DZ si condensatorul C2 protejeaza circuitul la impulsurile parazite ale instalatiei de
semnalizare , iar condensatorul C1 deparaziteaza generatorul de impulsuri .
La pozitia mediana a mantei comutatorului S1 , se blocheaza oscilatorul prin rezistenta R1 si
becurile raman stinse . Cand este comandata pozitia de avarie prin comutatorul S2 , toate cele
patru lampi de semnalizare functioneaza cu intermitenta , controlul facandu-se prin lampa martor
B2.
14

III.2.Dispozitive de semnalizare acustica

Se realizeaz cu ajutorul claxonului comandat , de obicei , de la volan, prin apsarea unui
buton sau mner de acionare .
Revenirea contactului este asigurata automat, la ncetarea apsrii , printr-un arc de
readucere .Claxonul trebuie sa emit un sunet a crui tonalitate si timbru sa fie plcute auzului.
Claxoanele cele mai rspndite folosite pe automobile sunt acelea cu vibrator electromagnetic
(fig. 14.33).

Figura 14.33-Constructia claxonului cu vibrator

electromagnetic
1-miezul electromagnetului ; 2-infasurarea electromagnetului ;3-armatura mobila ;4-piulita ;5intrerupator ;6-condensator ;7-capacul membranei ;8-disc de rezonanta ;9-tija ;10-membrana ;
11,12-borne ;13-buton de actionare ;14-baterie de acumulatoare .
Prin apsarea butonului 13 , dispus pe volan , circuitul se nchide prin masa si prin claxon va
trece curentul electric , pe urmtorul traseu :
borna pozitiva a bateriei 14
masa
butonul 13
conductor
borna 12
infasurarea 2
contactele nchise ale ntreruptorului 5
borna 11
conductor
borna negativa a bateriei.
La trecerea curentului prin infasurarea 2 , miezul 1 se magnetizeaz si atrage armatura mobila 3
, care prin tija 9 , deplaseaz membrana 10 . Totodat , piulia 4 a tijei 9 desface contactele
ntreruptorului 5 , ntrerupnd circuitul. Miezul 1 se demagnetizeaz , iar armatura cu tija sunt
readuse in poziia iniiala , datorita elasticitii membranei. Circuitul se va nchide din nou ,
fenomenul repetndu-se , atta timp cat va fi apsat butonul 13 .Circuitul se va nchide si deschide
15

succesiv , iar membrana va vibra cu o frecventa mai mare. Oscilaiile aerului produse de ctre
membrana 10 si discul de rezonanta 8 vor asigura producerea sunetului .
Sunetul produs poate fi reglat cu ajutorul piuliei 4 . Unele claxoane sunt prevzute cu un
rezonator in forma de plnie , pentru amplificarea sunetului .Uneori se monteaz doua sau mai
multe claxoane , acordate pe tonuri diferite , pentru obinerea unui sunet armonizat .
Prin conectarea simultana a 2 claxoane in paralel , este necesar un curent de intensitate mai
mare , ceea ce poate provoca arderea contactelor butonului .
Pentru evitarea acestui fenomen , se monteaz un releu prin intermediul cruia se conecteaz
circuitul electric al claxoanelor. Puterea consumata de claxoane variaz intre 20-120 W , in funcie
de construcia lor .

IV.ntreinerea, repararea i diagnosticareaa instalaiei de

iluminare i semnalizare
IV.1 ntreinerea consumatorilor
Farurile se controleaz periodic :
fixarea lor in carcase , strangerea conexiunilor , dezoxidarea lor la nevoie
inlocuirea becurilor se va face fara a se stinge reflectorul si geamul dispersor , iar stergerea
lor se va face prin suflare cu aer comprimat sau cu vata ; becurile noi vor avea caracteristici
corespunzatoare
reglarea periodica a farurilor se poate fie cu regloscopul , fie pe un perete alb.
Reglarea cu regloscopul se executa astfel incat la faza scurta , inclinarea razelor sa se
incadreze in limitele liniilor trasate pe ecranul aparatului , iar la faza lunga , pata luminoasa sa
fie in punctul indicat de pe ecranul regloscopului .
Reglarea pe ecran se face de la o distanta de 5 m , urmarind ca fasciculele sa fie paralele la
faza lunga , iar la faza scurta petele luminoase sa fie sub axa farului , cu 15-20 cm.
Reglarea fina se obtine din suruburile de reglaj pe orizontala si verticala .
Farurile de ceata necesita intretinere asemanatoare , cu deosebirea ca becul fiind monofazat
(12V-55 W) este mai usor de schimbat ; pozitionarea lor pe bara de protectie se face astfel incat ,
fascicolul de lumina sa atinga distanta de 50 mm , iar inaltimea maxima fata de sol 150mm;
becurile trebuie sa fie de aceeasi marime si putere ; pe timpul nefolosirii se acopera cu husa .
Lampile de pozitie , stop si numar ca si cele de semnalizare , vor fi de asemenea , verificate
periodic si curatate ; conexiunile vor fi dezoxidate si va asigurata fixarea terminalelor
conductoarelor de alimentare .
Lampile interioare se vor controla periodic , inclusiv conexiunile , conductoarele si sistemele
proprii de comanda .
Releul de semnalizare optica se verifica functional si se regleaza frecventa conectariideconectarii ca sa se incadreze in limitele 80-90 per/s
IV.2 Defecte in exploatare ale consumatorilor
Instalatia de iluminat poate prezenta defectiuni ale farurilor si lampilor , al circuitelor de
alimentare sau comutatoarelor si intrerupatoarelor .Farurile sau lampile nu se aprind cand au
becurile arse , siguranta pe circuitul respectiv arsa , cand exista scurtcircuite la conductoare ,
defecte le intrerupator , comutator , sau releu schimbare faze .
16

Remedierea se face prin inlocuirea becului ars , a sigurantei defecte , sau reizolarea
conductoarelor scurtcircuitate , repararea comutatorului defect ; depistarea defectiunii se face
incepand de la consumator prin : controlul becului direct la bateria de acumulatoare , verificarea
oxidarii contactelor de la dulii si fasunguri , a conexiunilor ; apoi a se merge pe conductorul de
alimentare pana la sursa si numai dupa aceasta se executa remedierea sau inlocuirea becurilor si
sugurantelor arse .
Intensitatea prea slaba a lampilor , se datoreste patarii reflectorului , geamului dispersor sau
becului , precum si oxidarii contactelor de conexare , sau deteriorarii lor .
Remedierea consta in curatirea cu vata medicinala si dezoxidarea conexiunilor
Iluminarea cu intermitenta a farurilor si lampilor este urmarea defectrii ntreruptoarelor sau
comutatoarelor , care se inlatura prin refacerea mecanismelor lor de comanda.
Becurile inlocuite trebuie sa fie de aceeasi tensiune si putere cu cele recomandate . Dupa
remedieri farurile se regleaza .
Instalatia de semnalizare optica prezinta aceleasi defectiuni ale lampilor ; in plus , releul de
semnalizare prezinta defectiunile : desprinderea conexiunilor , firul cald are contactele oxidate ,
infasurarile scurtcircuitate .
Remedierea consta in fixarea conexiunilor , dezoxidarea sau inlocuirea releului .La releul
electronic se inlocuiesc elementele defecte intr-un atelier sau intreg releul
Instalatia de semnalizare acustica poate avea defectiuni la claxon(oxidari , slabiri ale
conexiunilor , dereglari ), pe circuitul de alimentare sau butonul de comanda .
Remediere : claxoanele cu contactele oxidate se curata , condensatorul sau bobinajul strapuns se
inlocuieste , apoi se regleaza ; circuitele se verifica si se reizoleaza , iar la butonul de comanda se
refac contactele sau , la nevoie se inlocuieste .
Cablajul deteriorat partial sau total se inlocuieste , respectand dimensiunea si culoarea , pentru a
facilita identificarea diferitelor circuite.Terminalele cablurilor se vor inlocui cu altele originale , iar
conexiunile , inclusiv legaturile la masa vor fi refacute , evitant scurtcircuitele sau alimentarea
incorecta a diverselor aparate sau dispozitive .

IV.3 Repararea instalaiei de iluminat si

semnalizare
Principalele defectiuni ale instalatiei de iluminat si semnalizare sunt urmatoarele : una , mai
multe sau toate lampile nu lumineaza sau lumineaza cu intreruperi , iluminarea este slaba sau
fasciculele luminoase ale farurilor sunt orientate gresit . Slabirea intensitatii luminoase a lampilor
se observa in mod deosebit la faruri.
Lampile nu se aprind fie atunci cand s-au ars , fie cand circuitele lor de alimentare sunt
intrerupte . Starea unui bec se poate constata fie prin examinarea vizuala a filamentului , fie prin
verificarea functionarii lui prin alimentare directa de la baterie cu ajutorul a doua conductoare
.Circuitul unui bec se controleaza verificandu-se mai intai contactul becului in dulia respectiva ,
unde , datorite slabirii sau pierderii elasticitatii unui contact , se poate intrerupe legatura electrica .
Daca circuitul in elementul optic este bun inseamna ca este intrerupt conductorul electric ,
defectiune care se poate stabili cu ajutorul unei lampi de control.
La depistarea unei defectiuni trebuie precedat dupa urmatorul principiu :cautarea locului defect
se face de la consumatorul care nu functioneaza catre sursa , pe circuitul ce alimenteaza lampa sau
lampile respective .De exemplu : daca nu functioneaza o lampa de pozitie din fata , inseamna ca
circuitul este intrerupt de la lampa care nu functioneaza pana la conductorul ce alimenteaza cele
doua lampi de pozitie din fata .Daca nu functioneaza ambele lampi de pozitie din fata , este necesar
17

sa se verifice circuitul mai departe pana la intreruptorul care le comanda , unde , de asemenea , pot
avea loc defectiuni din cauza unui contact necorespunzator. In cazul cand nu ard toate cele 4 lampi
de pozitie , iar primul bec verificat este bun , defectiunea trebuie cautata la comutatorul central.
Prin analogie se procedeaza cand nu functioneaza faza scurta sau faza lunga la un far sau la
ambele .
In cazurile in care se verifica starea contactelor in duliile lampilor sau ale farurilor, trebuie avuta
in vedere situatia in care defectiunea se poate datora lipsei legaturii la masa a corpului de iluminat.
Cauza cea mai frecventa a intreruperii iluminarii unor surse luminoase in timpul deplasarii
automobilului se datoreaza , de regula , unui contact imperfect .
Slabirea intensitatii luminoase a farurilor sau a altor surse luminoase poate fi cauzata de
murdarirea sau deteriorarea oglinzelor reflectoarelor sau a geamurilor-dispersoare. Oglinzile trebuie
curatite fara a fi atinse cu mana sau cu corpuri unsuroase care modifica indicele de reflexie al
suprafetei lucioase. O alta cauza o constituie diminuarea tensiunii la ploturile lampilor unor
contacte slabite sau oxidate.
IV.4 Reglarea farurilor
Reglarea farurilor se efectueaza pentru a asigura o distributie a fluxului luminos corespunzator
normelor impuse de securitatea circulatiei . Orientarea fascicolului luminos al farurilor se
realizeaza in conformitate cu instructiunile de exploatare ale automobilului si se poate efectua prin
doua metode :
-- cu un ecran de protectie dispus la o distanta de 5-10m inaintea
farurilor
-- cu aparate optice speciale , asezate in imediata apropiere a
farurilor
Reglarea farurilor cu ecran de protectie se executa numai pe intuneric . Drept ecran poate fi
folosit si un perete pe care se traseaza axele O-O, I-I ,II-II ,III-III , IV-IV(fig.14.48-anexa nr.10 ).
Automobilul trebuie asezat pe o platforma orizontala , astfel incat axa sa longitudinala de
simetrie sa se intersecteze cu axa de simetrie a ecranului (linia O-O) si ambele faruri sa se
gaseasca la o distanta b fata de linia O-O , egala cu jumatatea distantei B dintre centrele optice ale
farurilor vehicolului .
Inaltimea h+k la care trebuie sa fie trasata linia III-III este egala cu :
h+k=H-141H/10la puterea a 6-a(mm)
in care H-inaltimea la care sunt dispuse centrele farurilor automobilului deasupra platformei
masurata in mm.
Daca automobilul este asezat la distanta de 7,5m fata de ecran , atunci linia IV-IV trebuie sa fie
aplicata mai jos decat linia III-III cu o distanta de 350mm . Atunci cand vehicolul este asezat in
fata ecranului la o distanta I , difera de 7,5 m ,distanta k dintre liniile III-III si IV-IV poate fi
determinata cu ajutorul tabelului.
l
k

m
mm

5,0
220

5,5
240

6,0
260

6,5
285

7,0
305

7,5
330

8,0
350

8,5
370

9,0
395

9,5
415

10,0
435

Nu se recomanda ca automobilul sa fie asezat inaintea ecranului de protectie pentru reglarea

farurilor la o distanta mai mica de 5m si mai mare de 10 m.
In timpul reglarii farurilor , automobilele trebuie sa fie fara incarcatura.
18

Totodata , trebuie respectate urmatoarele conditii : poziia rotilor de directie trebuie sa

corespunda circulatiei in linie dreapta ; pe rotile din fata si din spate , trebuie sa fie montate pneuri
cu acelasi desen si profil al benzii de rulare ; presiunea aerului in pneuri trebuie sa corespunda
normelor stabilite pentru tipul respectiv de autovehicul ; arcurile si amortizoarele automobilului
trebuie sa fie in stare buna .
Daca farurile sunt montate corect , dupa aprinderea fazei lungi , centrele petelor lor luminoase
trebuie sa se suprapuna cu punctele O1 si O2 (fig. 14.48 )

Figura 14.48-Reglarea farurilor cu ajutorul

ecranului de protectie
.La comutarea luminii farurilor pe faza scurta , centrele petelor lor luminoase trebuie sa fie dispuse
liniile IV-IV , putin mai la dreapta decat liniile I-I si II-II.
Pentru a se asigura o precizie mai mare reglarii farurilor , acestea sunt supuse verificarii pe
rand : mai intai se acopera farul stang cu o bucata de stofa de culoare inchisa si , apoi , farul drept.
Daca centrul fascicolului luminos la conectarea fazei lungi nu se suprapune cu punctele O1(pt.
farul stang) si O2 pentru farul drept; trebuie modificata pozitia elementului optic al farului . Atunci
cand farurile sunt dispuse in aripile automobilului, trebuie demontata rama 1 a farului (fig. 14.49 )si
, cu o surubelnita sa se invarteasca suruburile de reglaj cu care sunt prevazute .

Figura 14.49-Reglarea pozitiei elementului optic al

farurilor dispuse in aripa vehicolului
Prin insurubarea surubului lateral 2 , pata de lumina se va deplasa spre dreapta , iar prin
desurubare spre stanga .Prin insurubarea surubului superior 3 pata de lumina se va deplasa in sus ,
iar prin desurubare , invers.
Un reglaj mult mai precis al farurilor se poate executa cu ajutorul regloscoapelor.
Fascicolul paralel al razelor fazei lungi ale farurilor supuse verificarii este colectat de catre
lentila in planul focal sub forma unei pete luminoase ; in acest plan este montat un ecran cu semn
optic.
19

IV.5 Diagnosticarea farurilor

Se recomanda ca operatia sa fie realizata numai cu aparatura de specialitate , care scurteaza
durata operatiilor . Astfel, se prezinta in figura 3.37 un aparat care poate fi purtat pe roti (fig.
3.38)sau poate fi folosit intr-o constructie suspendata(fig.3.39) , de fabricatie Bosh. Cea mai
raspandita este varianta suspendata ca urmare a faptului ca aparatul poate fi deplasat in orice
directie , ceea ce inlesneste efectuarea masurarii farurilor in orice pozitie, iar masurarea se poate
realiza concomitent cu alte operatii. In aparat(3.37) se formeaza imaginea micsorata 1 , care
reproduce corect zona luminoasa a farurilor daca inaltimea axei optice a lentilei coincide cu centrul
optic al farurilor si daca directia axei este paralela cu axa longitudinala a masinii.Celula
fotoelectrica 2 se gaseste de obicei in centrul zonei luminoase a fazei lungi.Celula inlesneste
masurarea intensitatii luminoase cu ajutorul luxmetrului 3.O simplificare substantiala a operatiilor
se realizeaza prin proiectarea imaginii produse de lentila pe un ecran de sticla mata.(fig.3.40) .

O simplificare substantiala a operatiilor se realizeaza prin proiectarea imaginii produse de

lentila pe un ecran de sticla mata.(fig.3.40) .

20

Masuri de tehnica a securitii muncii ,

Prevenire si stingere a incendiilor la lucrarile de
ntreinere , reparare si exploatare a automobilelor
Principalele masuri de tehnica a securitatii muncii
In scopul eliminarii pericolului de accidente la locul de munca este necesar sa se respecte
urmatoarele masuri si reguli principale :
- imbracamintea de lucru trebuie sa fie bine stransa pe corp , mansetele,de asemenea bine stranse
pe corp, iar hainele incheiate ;
- femeile si barbatii cu parul lung vor purta basmale astfel legate incat parul sau colturile
basmalei sa nu iasa afara spre a evita pericolul de aprindere a parului de catre organele in miscare
ale masinilor unelte ;
- folosirea uneltelor de mana cu suprafete de percutie deformate , inflorite sau stirbite , precum
si a uneltelor de mana improvizate este interzisa ;
- folosirea cheilor cu fisuri este interzisa
- diversele lucrari de lacatuserie ce se executa in spatii cu mediu exploziv trebuie executate numai
cu scule din materiale neferoase ;
- alimentarea lampilor ce servesc la iluminatul local al diferitelor locuri de munca se va face
numai de la surse cu tensiuni de 24 V , tensiune considerata nepericuloasa in cazul unei atingeri
accidentale ;
- pentru protectia impotriva electrocutarii prin tensiuni accidentale de atingere , toate masinile
unelte , carcasele metalice aleutilajelor electrice de actionare , comanda si control vor fi protejate
prin legare la pamant si la nul , inainte de darea lor in exploatare ;
La lucrarile care necesita ridicarea automobilului este obligatorie instalarea dupa ridicare a unor
capre si suporturi , care sa impiedice caderea accidentala a automobilului sau a unor subansambluri
ale acestuia.
Demontarea si deplasarea ansamblurilor grele ale automobilului trebuie sa se faca cu ajutorul
unor dispozitive si instalatii speciale .Este interzisa folosirea in acest scop a funiilor , rangilor.
Spatiile in care se efectueaza lucrari de reglare ale automobilului cu motorul in functiune
trebuie sa fie bine ventilate si prevazute cu conducte de captare a gazelor de esapament .
Locurile de munca trebuie sa fie curate si iluminate .
Inainte de demontare , toate ansamblurile automobilului trebuie sa fie golite de lubrifianti si
combustibil , care se colecteaza in rezervoare amplasate in conformitate cu normele PSI.
Vopsirea automobilelor si a partilor componente ale acestora se va executa in incaperi , cabine ,
boxe , nise , care vor fi prevazute cu instalatii de ventilatie eficienta pentru a preveni imbolnavirile
profesionale.Toti muncitorii din vopsitorie care manipuleaza lacuri , vopsele si materiale decapante
vor fi dotati cu imbracaminte de protectie speciala . Se interzice folosirea focul deschis , fumatul ,
etc , in incaperi unde se executa vopsirea , prepararea sau depozitarea vopselelor.
Benzina se va inmagazina numai in depozite special amenajate , iar transportul ei in incinta
unitatii se va executa cu ajutorul cisternelor , butoaielor metalice sau cu canister metalice prevazute
21

cu busoane. Benzina are utilizare de combustibil pentru motoarele cu ardere prin scantei si nu se va
folosi sub nici o forma in alte scopuri tehnologice.

1.Automobile Dacia-Diagnosticare,intretinere si reparare

Autor :Corneliu Mondiru
Editura : Tehnica-1998
2.Agenda automobilistului 2
Autori: Dan Vaiteanu , Mihalache Stoleru ,Nastase
Campean , Florin Zamfirescu
Editura : Tehnica-1985
3.Instalatii si echipamente auto Tehnologia meseriei
electromecanic auto
Autori : Elena Antonescu , Mariana Fratila
Editura : Didactica si pedagogica Bucuresti -1998
4.Automobile Cunoastere , intretinere si reparare
Autori : Gh. Fratila , Mariana Fratila , St. Samoila
Editura : Didactica si Pedagogica,Bucuresti-1998
5.www.edu.ro

22