Curs Obstetrica

1
Notiuni elementare despre sarcina si nastere

- Fecundatia
o Procesul de contopire a celulei sexuale masculine cu cea
feminina in urma caruia rezulta zigotul sau oul
- Migratia
o Deplasarea zigotului catre cavitatea uterina datorita curentului
produs de cilii vibratili ai mucoasei tubare si a miscarilor
peristaltice ale trompei
o Ajunge in uter dupa 8-12 zile unde ramine un timp liber, apoi se
fixeaza
- Nidatia
o Consta in nidatia oului in cavitate, de obicei in zona fundului
uterin
o Are loc in mai multe faze
Pregatitoare
Implantatia
Placentatia
- Sarcina
o Dezvoltarea produsului de conceptie si starea fiziologica in care
se gaseste femeia din momentul fecundarii si pina in momentul
expulziei
o Perioada de sarcina are o durata de 270-280 zile
- Nasterea
o Reprezinta totalitatea fenomenelor acitive si pasive care duc la
expulzia pe cai naturale a produsului de conceptie ajuns la
limita viabilitatii
o Cind nasterea ale loc pe cai naturale nastere eutocica, iar cind
apar complicatii nastere patologica sau distocica
o Produsa la sfirsitul celor 270-280 de zile (39-40 saptamini) este
la termen, iar intre 28-37 saptamini este prematura
o Depasirea termenului de 42 saptamini este cosiderata sarcina
prelungita sau suprapurtata
- Travaliul
o Totalitatea fnomenelor care contribuie la eliminarea produsului
de conceptie
o Falsul travaliu este caracterizat de aparitia unor contractii
uterine dureroase, neregulate, de scurta durata, fara modificari
la nivelul colului
o Adevaratul travaliu este caracterizat prin contractii involuntare,
dureroase, intermitente, ritmice, cu frecventa, durata si
intensitate progresiv crescinda
Bazinul osos
- este o centura formata prin articularea celor 4 oase pelvine sacrul,
coccisul, asezate posterior si median, cele 2 oase iliace asezate
anterior si lateral
- articularea se face prin cele trei simfize anterior simfiza pubiana,
posteroletel simfizele sacro-iliace
- datorita imbibatiei gravidice aceste articulatii permit oarecare
mobilitate
- are forma unui trunchi de co cu baza mare in sus
- unele boli pot produce modificari grave sau moderate ale bazinului
- intilnim bazin modificat prin schiopatare, prin modificari ale
curburiilor coloanei vertebrale sau deplasari ale acesteia, bazinul
rahitic, prin luxatie congenitala de sold
Bazinul moale
- este format dintr-o serie de muschi si aponevroze care inchid la partea
inferioara canalul pelvin reprezentind planseul pelviperineal cu rol de
sustinere a uterului in pozitia sa normala
Modificarile morfo-functionale ale organismului in timpul sarcinii
- Sarcina este un eveniment fiziologic deosebit n viaa femeii,
reprezint o mplinire a menirii acesteia, aceea de a procrea
- Se nsoete, ns, de o serie de modificri determinate de necesitatea
adaptrii la noua situaie, impus de dezvoltarea ftului
UTERUL
nlimea crete de la 78 cm la 34 cm
greutatea crete de la 50 gr la 10001500 gr
capacitatea crete de 56 ml la 40005000 ml, iar n cazuri
patologice la 10 l
forma
asemntoare cu o par n primele luni
sferic n lunile IIIV
ovoid n lunile VIIX
Modificarile uterului
Situaia
n primele 6 sptmni este organ intrapelvin, pentru ca apoi s
se aprecieze mrimea n funcie de simfiza pubian, ombilic sau
apendice xifoid
direcia
depinde de vrsta sarcinii, de poziia femeii i de starea
peretelui abdominal (primipar sau multipar)
de obicei este nclinat spre dreapta, unde cavitatea abdominali
este mai spaioas
consistena se schimb, la nceput se ramolete datorit
imbibiiei gravidice i vascularizaiei, apoi devine elastic
muchiul uterin sufer modificri histologice importante
(demonstrate de creterea greutii) i fiziologice caracterizate
prin sensibilitate, excitabilitate, contractibilitate, extensibilitate
COLUL UTERIN
se hipertrofiaz, se ramolete permind dilatarea la natere
VAGINUL
este mai bine vascularizat (culoarea albstrui violacee), mucoasa se
descuameaz abundent, dnd natere unei secreii n cantitate mai
mare, alb grunjoas
MODIFICRILE GLANDEI MAMARE

SUBIECTIVE i OBIECTIVE
senzaie de greutate, chiar dureri i nepturi
creterea n volum, uneori n partea inferioar apar vergeturi ale pielii
care mai trziu devin sidefii
mamelonul se mrete, devine turgescent, capt o coloraie brun
nchis
areola primar se mrete, se bombeaz ca o sticl de ceasornic l se

pigmenteaz brun nchis
pe suprafaa areolei apar mici ridicturi de mrimea unui bob de mei
tuberculii Montgomery
la sfritul lunii a ll-a apsnd va iei o mic pictur de lichid
transparent, lipicios, numit colostru
la sfritul sarcinii, din cauza circulaiei abundente, venele

superficiale se dilat formnd reeaua Haller
MODIFICRI DIN PARTEA ALTOR APARATE l ORGANE
APARATUL DIGESTIV
pot aprea greuri i vrsturi matinale
ptialismul si sialoreea pot fi jenante
cresterea sau pervertirea gustului
se produc tulburri de tranzit intestinal;
scade peristaltismul
n a doua jumtate a sarcinii dinii i pierd din consisten, se rup
uor, se cariaz
ficatul are o activitate sporit deoarece tebuie s transforme nu numai
substanele necesare organismului matern ci i pe cele necesare
creterii ftului; pe de alt parte trebuie s transforme i substanele
toxice venite de la ft
APARATUL CARDIO-VASCULAR
inima face eforturi mari datorit creterii volumului circulant i
creterii necesitilor organismului legate de evoluia sarcinii
tensiunea arterial nu se modific la gravidele sntoase
venele se dilat, mai ales la multipare
uterul gravid exercit compresiune, mpiedicnd circulaia de
ntoarcere i favorizeaz apariia varicelor la membrele inferioare i
organele genitale externe
cantitatea de snge la sfritul sarcinii crete cu aproape 21%, crete
uor numrul de leucocite, timpul de sngerare timpul de
coagulare, crete VSH-ul
APARATUL URINAR
rinichii sunt supui unei munci suplimentare, deoarece trebuie s
elimine att substanele provenite de la mam ct i cele de la ft
sunt puin mrii, au circulaia mal activ
din cauza apsrii pe vezicul miciunile sunt mai dese
creste diureza la 1500-1800 ml/24 ore
scade densitatea urinara
n 25 40% din cazuri spre sfritul sarcinii se constat o uoar
albuminurie
hipotonia si dilatatia utero-pielo-caliceala cauzata de compresiunea
exercitata de uterul gravid dupa a cincea luna produc staza urinara si
favorizeaza infectia
APARATUL RESPIRATOR
n ultimile luni de sarcin, uterul mpinge n sus ficatul i diafragmul,

jennd funcia respiratorie i determinnd o uoar cretere a
frecvenei
scade concentratia de CO2 din singele matern si se usureaza trecerea
acestuia de la fat prin placenta
n sarcina.gemelar, n excesul de lichid amniotic, numrul
respiraiilor crete mai mult
SISTEMUL NEURO - ENDOCRIN
sarcina creeaz n organism o nou stare de echilibru care are la baz
stimulii plecai de la uter i ou
se consider c n primul trimestru ar exista o diminuare a activitii
cortexului iocretereaexcibiiltii subcortexului
crete tonusul vagal ceea ce explic apariia greurilor, vrsturilor,
salivaiei; tot de origine vegetativ este pervertirea gustului i
mirosului
glandele endocrine sufer modificri
crete secreia de glucocorticoizi i mineral corticoizi
tiroida este hiperactiv, crete metabolismul bazal
paratiroidele trebuie s fac fa metabolismului crescut
corpul galben de sarcin este sursa principal a secreiei de
foliculin i progesteron n primele 3 luni de sarcin, apoi
funcia este preluat de placent care secret, pe lng cei doi
hormoni, i somatotropin
SCHIMBURILE MINERALE
exist o reinere de clorur de sodiu care realizeaz imbibiia gravidic
cantitatea de calciu scade uor
LIGAMENTELE l CARTILAJELE
datorit mbibiiei se produce o relaxare a fibrocartilajelor articulare, a
ligamentelor articulaiei bazinului i a membrelor sinoviale; cea mai
important relaxare se produce la nivelul simfizei pubiene, pot aprea
dureri
MODIFICRI CUTANATE
pigmentarea liniei albe abdominale, areole i mameloane
10
masca sau cloasma gravidic este pigmentarea brun a feei, mai ales
pe frunte, buza superioar, nas i pomeii obrazului
SEMNELE DE SARCIN
SEMNELE DIN PRIMA JUMTATE
SEMNE SUBIECTIVE
data ultimei menstruaii; amenoreea are importan la femeia
sntoas cu ciclu regulat; poate avea i alte cauze
Calculul VG
Se calculeaz n sptmni (40) sau zile (280)
UM + 10 zile (+) 9 luni
UM + 10 zile (-) 3 luni
tulburri digestive:greaa, vrsturile, inapetena, constipaia,
balonarea-nu sunt specifice
SEMNE OBIECTIVE
11
la unele gravide apar pofte alimentare capricioase: acrituri,

condimente, uneori cret, pmnt
tulburri nervoase: iritabilitate, somnolen
creterea snilor
pigmentaia brun
la palparea abdominal se evideniaz creterea uterului: la sfritul
lunii a II-a fundul uterin depete puin simfiza pubian; la sfritul
lunii a III este aproape la jumtatea distanei dintre ombilic i simfaz;
n luna a IV-a la dou laturi de deget sub ombilic; n luna a V-a la
ombilic
la tactul vaginal se apreciaz volumul i consistena uterului,
nmuierea la nivelul inseriei oului i ntrirea trectoare (contracia)
ca semn al excitabilitii
SEMNELE DIN A II-A JUMTATE
12
SEMNELE SUBIECTIVE
Interogatoriu: data ultimei menstruaii, dispariia greurilor i vrsturilor,
primele micri fetale: la 4 luni pentru primipare i la 4 luni jumtate pentru
multipare
SEMNELE OBIECTIVE
Abdomen mrit de volum, ovoid, cu linia alb pigmentat
La palpare se apreciaz nlimea fundului uterin: luna a VI- a la 23
laturi de deget deasupra ombilicului; la sfritul lunii a VII-a la
jumtatea distanei dintre ombilic i apendicele xifoid; la sfritul
lunii a VIII-a cu 23 laturi de deget sub apendicele xifoid; la 8 luni i
jumtate se gsete la apendicele xifoid, pentru ca apoi s coboare cu
civa centimetri
Tactul vaginal evideniaz un col nmuiat, micri active ale ftului,
balotare abdominal
La auscultaie se aud btile cordului fetal: la 5 luni se ascult pe
linia median, dup luna a VI-a se ascult pe linia spino-ombilical
Inaltimea fundului uterin la diferite virste gestationale

CONTROLUL PRENATAL
Controlul prenatal are importan deosebit pentru gravid i pentru copil.
OBIECTIVE
Depistarea i tratamentul precoce al complicaiilor sarcinii: disgravidii
precoce i tardive, iminenele de avort sau natere prematur, placenta
previa, anemii, hidramnios
Depistarea i luarea unor msuri corespunztoare pentru complicaii
posibile ale travaliului: disproporii cefalo-pelvine, prezentaii
distocice, sarcini multiple
Depistarea bolilor concomitente: cardiopatii, TBC, lues, nefropatii,
evaluarea resurselor femeii
13
Informarea femeii cu modificrile aprute n timpul sarcinii, cauzele

acestora i cu tehnici corecte de ngrijire
Depistarea afeciunilor care pot influena sarcina: incompatibilitate
Rh, suferina fetal i urmrire special, sfatul genetic
Puericultura intrauterin
Pregtire fizic i psihic pentru natere, educarea femeii ca viitoare
mam
LUAREA N EVIDEN
se face activ de ctre cadrele medii sanitare, ct mai precoce posibil
este condiionata de:
prestigiul personalului sanitar care prin activitatea desfurat i
comportament trebuie s ctige ncrederea
creterea nivelului educativ al populaiei n general, i al femeilor
tinere, viitoare mame, n special
PRIMA CONSULTAIE PRENATALA
OBIECTIVE
verificarea diagnosticului de sarcin i a strii aparatului genital
stabilirea bilanului de sntate
cunoaterea condiiilor de peristaz: sarcin dorit, familie (cstorie),
factori economico-sociali, condiii de munc i via
CONINUTUL PRIMEI CONSULTAII
Interogatoriul: antecedente heredo-colaterale (boli personale
patologice
n mod deosebit tuberculoz, sifilis, diabet)
antecedente personale fiziologice: prima menstruaie, flux, durat,
numrde nateri, cu sau fr complicaii (n mod deosebit cezarian),
avorturi, ultima menstruaie
Examenul ginecologic
inspecia regiunii vulvare; examen citohormonal
tactul vaginal
14
Bilanul strii de sntate

boli preexistente sarcinii: valvulopatii, nefropatii, hepatopatii,
discrinii, anemii, infecii virale
izoimunizare matern Rh, ABO
se consemneaz: nlimea, greutatea, starea de nutriie, puls, tensiune
arterial (maximum 13/8 cmHg), stare psihonervoas, alergH
medicamentoase, focare de infecie
se face pelvimetria extern
Normal:
diametrul bicrest = 28 cm,
diamerul bitrohanterian = 32 cm
diametrul bispinos = 24 cm
diametrul anteroposterior = 20 cm
PELVIMETRU
15
Analize obligatorii
examene paraclinice cnd nu este sigur sarcina sau se ntrevd
complicaii
determinarea hemoleucogramei (hemoglobina, hematocrit), grup
sanguin Rh (indusiv soul)
reacia serotogicVDRL
examen de urin
examen stomatologic
CONSULTAIA PRENATAL DIN SPTMNILE 12 - 28 ALE
SARCINII
Ritmul consultaiilor: lunar
OBIECTIVE
prevenirea marilor sindroame obstetricale
CONINUTUL CONSULTAIEI
informaii cu privire la starea general, cum suport sarcina (greuri,
vrsturi), condiii de munc i via, reguli de igien
msurarea nlimii, greutii, tensiunii arteriale
ATENIE LA!
se msoar nlimea uterului 9 cm 12 sptmni; ombilic = 24
sptmni; 24 cm = 28 sptmni
se noteaz apariia primelor micri fetale
se repet analizele: hemoglobina, sumar de urin, VDRL
se evalueaz riscul obstetricalgravid problem
msuri de prevenire a gestozeloralimentaie
msuri de prevenire a naterii premature: eforturi, trepidaii, cltorii
lungi
CONSULTAIA PRENATALA DIN SPTMNILE 29 - 40 ALE
SARCINII
Ritmul consultaiilor: bilunar, n lunile VII i VIII, sptmnal n ultima
lun.
OBIECTIVE
evitarea patologiei sarcinii;
informarea gravidei cu semnele declanrii travaliului, ce este falsul
travaliu;
aprecierea prognosticului n raport cu distocia osoas, de prezentaie,
a eventualei toxemii, hemoragiei sau alte complicaii posibile;
controlul dezvoltrii uterului: nlime, circumferin abdominal
stabilirea datei concediului prenatal i nelegerea de ctre gravid a
importanei respectrii
16
CONINUTUL CONSULTAIEI
msurarea nlimii uterului, circumferina abdominal
aprecierea cantitii de lichid amniotic
sarcin unic sau multipl, ft mare sau mic
prezentaia
focarul de ascultatje al blailor cordului fetal
examen medical
apreciere: greutate, edeme, tensiune arterial
examinri: urin, hemoleucogram, reacia serologicn sptmna
32
vitaminizare (D+A), vaccinare antitetanic
TESTE DE SARCINA l DOZRI HORMONALE

permit diagnosticul de sarcin cnd amenoreea nu este edificatoare
sau examenul s-a fcut prea devreme
testele pun n eviden gonadotrofinele secretate de corion i de
placent, existente n circulaia matern i care se elimin prin urin.
depisteaz prezena sarcinii precoce ntre 2 i 10 zile de la ntrzierea
ciclului
17
DOZAREA GONADO-TROFINELOR
se poate face din primele 10 zile
valorile cresc rapid n primele sptmni, ating maximum n 68
sptmni
au rol deosebit n primul trimestru de sarcin
DOZAREA STEROIZILOR
(estrogeni totali i pregnandiol)
se elimin prin urin
creterea n trim. I arat activitatea corpului galben de sarcin
n ultimile 3 luni pune n eviden suferina fetal atunci cnd curba
nu este ascensional sau marcheaz o scdere brutal
18
EXAMENE RADIOGRAFICE
Se folosete puin, datorit riscurilor de iradiere a ftului pe sistemul
hematopoetic
EXAMENE ENDOSCOPICE
CELIOSCOPIA
poate depista o anomalie la nivelul uterului i anexelor
se face n sarcin ectopic, descoper leziuni asociate sarcinii
AMNIOSCOPIA
Presupune col permeabil
Const n vizualizarea polului inferior al oului putnd traversa chiar
membranele, apreciind cantitatea i culoarea lichidului amniotic
Normal
clar transparent cu flocoane de vernix
Patologic:
galben sau verde n suferin fetal
brun rou-ft mort, macerat
NU SE FACE NAINTE DE A 36 SPTMN - DECLANEAZ
TRAVALIUL
INDICAII: n suspiciunea de sarcin depit (nu e periculoas dac

lichidul e clar
EXAMENE CU ULTRASUNETE
ultrasunetele sunt unde sonore cu frecven superioar celei ce poate fi
perceput cu urechea normal
19
fascicolul sonor traverseaz esuturile i se reflect parial pe interfaa

a dou structuri diferite transfor-mndu-se n semnal sonor sau
luminos
DETECTAREA BCF
se poate realiza precoce la 12 sptmni.
la femeile obeze n caz de suspiciune de ft mort, vitalitatea ftului
fiind cercetat rapid
n supravegherea sarcinii i travaliului
ECHOGRAFIA
vizualizeaz pe ecran uterul i coninutul su: placenta, cavitatea
ovular, ftul, n cursul primelor luni
confirm precoce sarcina, pune n eviden o vezicul i sacul
embrionar (6 sptmni)
vitalitatea afirmat prin activitatea cardiac ritmic spre 8 sptmni
depistarea sarcinilor multiple
determinarea vrstei sarcinii prin msurarea sacului gestional
evalueaz prognosticul n faa unei sarcini cu ameninare de avort
stabilete diagnosticul de sarcin molar
Dup luna a doua:
localizeaz placenta
20
permite biometria fetal (msurarea diametretor cranian, toracic i

abdominal)
evideniaz malformaii care schimb conduita obstetrical
AMNIOCENTEZA
PRINCIPIUL:
lichidul amniotic poate fi studiat punnd n eviden celule de origine
fetal, compoziie chimic sau enzimatic
INDICAII:
supravegherea sarcinii cu Rh negativ
prezena bilirubinei arat un prognostic rezervat
depistarea semnelor de suferin fetal n sarcina patologic prin
cercetarea meconului sau dozarea gonadotrofinelor
21
STUDIEREA RITMULUI CARDIAC

se poate face intermitent cu ajutorul stetoscopului sau se nregistreaz
continuu
normal: 120160/minut
SUFERINA FETAL N CURSUL SARCINII
HIPOXIA FETAL
aport insuficient de oxigen la niyelul esuturilor, putnd antrena
moartea ftului
la nivelul tubului digestiv lipsa oxigenului determin creterea

peristaltismutui i eliminarea de meconiu n lichidul amniotic ceea ce
explic modificarea culorii acestuia (verzui)
22
CONSECINELE HIPOXIEI
moartea ftului
naterea unui copil hipotrofic, fragil
CAUZELE SUFERINEI FETALE
Cauze materne:
hipertensiunea arterial
sindroamele vasculo-renale
diabetul
hipoxia matern din insuficiena cardiac decompensat
insuficiena respiratorie
anemie grav
Cauze ovulare:
alterrile placentei determin tulburri ale schimbrilor
fetomaterne (placenta previa, tromboza, infarctul)
anomalii decordon (circulare, noduri)
sarcini gemelare
Cauze fetale:
malformaii
incompatibilitate Rh
DEPISTAREA ANOMALIILOR GENETICE l ABERAIILOR
CROMOZOMIALE
METODE DE EXPLORARE
cercetarea lichidului amniotic
echografia
INDICAII:
suspiciunea unor anomalii genetice
depistarea bolilor transmise, sexual
depistarea anomaliilor tubului neural (spina bifida, anencefalie)
23
depistarea bolilor genetice

GRAVIDE CU RISC OBSTETRICAL
evoluia unei sarcini depinde n mare msur de mediul fizic, social,
familial, de dorina cu care este ateptat copilul, de modul n care
viitoarea mam colaboreaz cu personalul medico-sanitar, accept
sfaturile i nelege s le aplice
dup bilanul strii de sntate se va putea aprecia dac sarcina poate
fi dus la termen fr ameninarea sntii sau vieii mamei i a
produsului de concepie (sarcina fiziologic) sau necesit ngrijire i
supraveghere special (gravida problem)
este necesar ca asistenta medical generalist s cunoasc gravidele cu
risc obstetrical pentru a asigura urmrire i educaie permanent,
echilibrul i sprijinul de care aceasta are nevoie
Cteva grupe de cauze care pe lng cunoatere, sugereaz i
informaiice trebuie obinute n vederea identificrii problemelor
dengrijire.stabilirii obiectivelor i aciunilor de nursing, contribuind
la diferenierea dintre manifestrile normale ale sarcinii i cele
patologice
Circumstane psiho-sociale
sarcina nedorit
familii dezorganizate
climatul afectiv neprielnic
venit redus
alimentaie deficitar
domiciliul femeii n zone geografice greu accesibile, fr posibiliti
de anun telefonic, de transport de urgen
nerespectarea prevederilor legislatiei de ocrotirea femeii gravide la
locul de munc
Factori generali
vrsta: grupele de vrst sub 20 de ani, ct i cele de peste 35 de ani
primigestele foarte tinere sau peste 35 de ani
marile multigeste sau numai multipare (chiar cu 34 nateri eutocice
n antecedente)
nlimea sub 1,55 m
greutatea sub 45 kg
infantilism genital
izoimunizare Rh sau de grup
Antecedente ginecologico-obstetricale
uter cicatriceal (n special dup operaie cazarian corporeal)
24
malformaii sau tumori genitale (n special fibrom)

sterilitate involuntar tratat
operaii plastice pe sfera genital (prolaps, fistule, malformaii,
chirurgia infertilitii sau pe rect)
sarcini cu complicaii (hemoragii, infecii, toxemii) sau o sarcin la
mai puin de un an de la ultima natere
ntreruperea intempestiv a cursului sarcinii (avort, natere prematur)
nateri cu: distocii mecanice, de dinamic, n delivren, intervenii,
nscui mori, decedai n perioada neonatal precoce, malformaii,
hipertrofie fetali macrosomi, copii cu handicap
Boli preexistente sarcinii
cardiopatii
boal hipertensiv
anemii
tulburri endocrino-metabolice (obezitate, prediabet, diabet,
hiperparatiroidism, hipo sau hipertiroidism)
pneumopatii
nefropatii
infecii cronice (tuberculoz, sifilis)
boli infecioase, rubeol, herpes, toxoplasmoz, listerioz, hepatit,
colibaciloze, boala cu incluzii citomegalice
hepatit cronic
afeciuni ortopedice: cifoscolioz, chioptare
Intoxicaii
alcoolism, tabagism etc.
Sarcin complicat prin:
distocii osoase
distocii de prezentaie (inclusiv prezentaia pelvin)
creterea anormal n greutate, peste 20%, fa de greutatea iniial n
timpul sarcinii (peste 3% n trim.l, peste 6% n trirn.ll, peste 11-12%
n trim.lll.) sau creterea nesemnificativ a greutii
tripiedul disgravidiei tardive
infecii urinare, vagjnale, cutanate
creterea anormal a volumului uterului (gemelaritate, oligoamnios,
hidramnios)
hemoragii dup a 20-a sptmn a sarcinii
incompetena cervical
fals travaliu
incompatibiliti de grup sau de Rh
intervenii chirurgicale
25
teste de explorare a potenialului biologic cu valori deficitare (colpocito-hormonologia, estriolul, hormonul lactogenic placentar,
amnioscopia, amniocenteza etc.)
Hemoragie recent
ruptur de membrane de peste 6 ore, fr declanarea contractilitii
uterine
procidena de cordon
suspiciune clinic de suferin fetal
moartea intrauterin a ftului
DIAGNOSTICE DE NURSING POSIBILE N SARCINA
Sursele de dificultate identificate
1. Alterarea confortului manifestat prin greuri/vrsturi determinate de
creterea estrogenilor, scderea motilitii gastrice, scderea glicemiei
2. Alterarea confortului: senzaia de arsur epigastric din cauza presiunii
exercitate asupra sfincterului cardial de ctre uterul gravid
Constipaie determinat de scderea motilitii gastrice a presiunii
exercitate de uterul gravid v asupra colonului
4. Activitate netolerat (imposibil) datorit fatigabilitii i dispneei
secundare ca urmare a presiunii uterului gravid asupra diafragmului i
creterii volumului sanguin
5. Potenial alterare a mucoasei bucale datorit hiperemiei gingiilor ca
urmare a creterii cantitii de estrogeni i progesteron
Teama de a nu duce sarcina la termen i posibile imperfeciuni ale copilului
7. Potenial infecie: vaginit favorizat de creterea secreiei vaginale
secundar schimbrilor hormonale
8. Potenial stare de ru, sincop/hipotensiune secundar datorit greutii
n circulaia venoas periferic
9. Alterarea confortului: durere de cap datorit creterii volumului de snge
10.Alterarea confortului: Hemoroizi datorit constipaiei i creterii presiunii
exercitate de uterul gravid
Potenial modificare a conceptului de sine n legtur cu efectuarea sarcinii
i statutul biopsihosocial ca printe
12. Potenial alterare parental (mam, tat) n legtur cu:
- deficitul de cunotine
- lipsa autoritii
- sentiment de incompeten
- sarcin nedorit
13. Potenial alterare a meninerii snti n legtur cu insuficiena (lipsa)
cunotinelor despre:
26
- influena sarcinii asupra organismului (aparatului cardiovascular,

digestiv, urinar, respirator, musculo-scheletar, a tegumentelor)
influena sarcinii asupra domeniului psihosocial:
- influena sarcinii asupra sexualitii/funciei sexuale
- influena sarcinii asupra unitii familiei (so, copii)
- teama pentru buna dezvoltare a sarcinii
- necesitile nutriionale
- factori de risc:
- fumatul
- excesul de alcool sau droguri
- excesul de cofein
- cretere excesiv n greutate
- semne i simptome ale complicaiilor:
- scurgeri vaginale
- crampe, contracii
- edeme excesive
- preeclampsie
- diabetul matern
Supravegherea gravidei cu sarcina normala
Gravida cu sarcina normala in primul trimestru
- este bine ca sarcina sa fie depistata cit mai devreme, luata in evidenta si
supravegheata medical
- semne si simptome
Amenoreea
o Semn nesigur
27
o Se noteaza data ultimei menstruatii
Semne digestive
o Greturi
o Sialoree
o Pervertirea gustului
o Pirozis
Greutate, intepaturi la nivelul sinilor apare reteaua Haller
28
Modificari tegumentare specifice

Manifestari neureopsihice
Creste temperatura bazala la 37,1-37,70C
Senzatie de balonare abdominala
Uneori polakiurie
- probleme
Deficit de cunostiinte in legatura cu
o Sarcina, calculul probbabil al datei de nastere
o Starea emotionala modificata de sarcina
o Autoingrijirea in timpul sarcinii
Alterarea comportamentului sexual, libidoului
Discomfort fizic
Alterarea confortului in legatura cu tulburarile neurovegetative
manifestate prin greturi si varsaturimatinale
Oboseala in legatura cu sarcina manifestata prin lipsa de energie,
nevoie de somn sau insomnie
- obiective
Gravida sa cunoasca modificarile organismului in timpul sarcinii, sa
inteleaga ca acesta modificari sunt normale
Sa fie capabila sa diferentieze manifestarile normale de cele
patologice
- interventii
Interviu amanuntit
Indrumarea femeii sa consulte medicul pentru a stabili prezenta
sarcinii
Informarea femeii despre modificarile organismului in timpul sarcinii

Aprecierea starii de nutritie a gravidei
29
Sfaturi privind alimentatia

o Gravida care varsa este sfatuita sa nu se ridice brusc din pat si
chiar inainte de a se ridica sa manince citiva biscuiti, piine
prajita sau saratele
o Sa evite alimentele grase, prajelile mai ales inainte de culcare

Asigurarea confortului psihic prin discutii cu sotul atunci cind este
necesar
Informarea gravidei asupra datei posibile a nasterii
Cintariea, masurarea TA, informarea privind investigatiile care trebuie
facute in timpul sarcinii determinarea grupelor sanguine, Rh, reactia
serologica, examen sumar de urina, examenul secretiei vaginale
Stabilirea ritmului consultatiei
Instruirea gravidei privind semnele de avort, manifestari in sarcina
patologica
Gravida cu sarcina normala in trimestru II
- intre saptaminile 14-20, semnele clinice de sarcina sunt de probabilitate iar

pe urma dupa saptamina a 20-a apar cele de certitudine
30
- manifestari legate de sarcina

Amenoree
Modificari cutanate mai accentuate
Tulburari neurovegetative diminuate sau disparute
Miscari fetale dupa saptamina a 20-a la primipare si dupa saptamina a
18-a la multipare
La pallarea abdominala se pot simti parti mici fetale si din luna a VI-a
chiar cei 2 poli fetali
Bataile cordului fetal se pot asculta din luna a V-a cu un ritm
embriocardiac de 120-150 b/min
- manifestari legate de modificarile organismului
Prurit tegumentar
Stare de lesin hipotensiune ortostatica
Apetit crescut
Arsuri epigastrice
Constipatie
Flatulenta cu borborisme
Varice
Leucoree
Migrene
Furnicaturi
Amorteli ale degetelor
Dureri lombosacrate si pelvine
31
- probleme
Deficit de cunostiinte in legatura cu
o Evolutia normala a sarcinii in trimestrul II
o Unele modificari produse de sarcina si ingrijire propie a
sanatatii
Alterarea imaginii de sine
Alterarea confortului din cauza pozitiei defectuase, schimbarii
centrului de greutate, a durerilor lombare
Deficit de cunostiinte in legatura cu pregatirea mameloanelor pentru
alimentatia naturala
- obiective
Gravida
Sa demonstreze cunoasterea evolutiei normale a sarcinii
Sa respecte orarul vizitelor
Sa se prezinte la control periodic
Sa cunoasca factorii care pun in pericol sarcina, putind declansa un
avort sau nastere prematura
Sa poarte imbracaminte si incaltaminte adecvata
Sa stimuleze formarea mamelonului
Sa aleaga o pozitie relaxata
Sa se poata odihni
- interventii
Asistenta
Evalueaza cunostiitele gravidei
La controlul periodic
o Cintareste gravida, o informeaza asupra cresterii in greutate,
masoara TA
o Apreciaza sau masoara inaltimea fundului uterin

o Asculta bataile cordului fetal
o Sfatuieste gravida sa repete exaenul de urina
32
Pentru prevenirea nasterii premature sau a avortului spontan sfatuieste

gravida
o Sa evite efortul prelungit, calatoriile lungi
o Sa evite ortostatismul prelungit
o Sa nu faca spalaturi vaginale
Pentru combaterea unor manifestari legate de sarcina indruma gravida

o Sa mentina igiena locala in cazul hemoroizilor prin bai caldute
o Sa foloseasca tampoane absorbante pentru leucoree
o Sa consulte medicul daca leucoreea devine abundenta , cu miros
si culoare modificata, eventual prurit
o Sa bea cel putin 6 pahare de apa/zi
o Sa faca miscare
o Sa nu ia purgative sau laxative deoarece pot produce contractii
uterine
o Sa se odihneasca in decubit dorsal, cu picioarele mai sus, pentru
reducerea evetualelor edeme, varice
o Sa mestece bine mincarea , sa le evite pe cele grase, pe cele
care produc gaze, mesele abundente, sa consume lapte pentru
combaterea arsurilor
o Sa-si schimbe incet pozitia pentru evitarea hipotensiunii
ortostatice , precum si a celei de decubit determinata de
compresiunea venei cave inferioare
Pentru cresterea confortului
o Sfatuieste gravida sa poarte imbracaminte lejera si incaltaminte
comoda, fara toc
33
o Incurajeaza gravida sa puna intrebari

o O asigura ca modificarile tegumentare se vor retrage la scurt
timp dupa nastere
Pentru formarea mamelonului
o Instruieste gravida cu privire la tehnicile de stimulare se
prinde mamelonul intre degetul mare si aratator, ceea ce va
determia, erectia
o Daca mamelonul prezinta retractie invata gravida sa plaseze 2
degete la inceput deasupra si dedesuptul mamelonului, apoi
lateral de o parte si de alta, executind un masaj blind prin
impingerea areolei spre peretele toracic , aceasta manevra se
repeta zilnic , timp de 5 minute
o Pentru ambele tipuri de mameloane recomanda
Spalarea cu apa calda pentru prevenirea blocarii canalelor
galactofore cu colostru uscat, nu se utilizeaza sapun
deoarece indeparteaza stratul protector de grasime, care
confera elasticitatea mamelonului
Dupa baie sau dus se vor sterge energic cu un prosop
aspru, cu o forta moderata pentru a nu produce iritatie
Stimularea prin rularea mamelonului intre degetul mare
si aratator, aceasta manevra poate declansa contractii
uterine, motiv pentru care nu se practica la gravidele cu
avorturi in antecedente sau risc de nastere prematura
Expunerea mamelonului la aer , evitarea lenjeriei din
fibre sintetice, a sutienului prea strimt
Gravida cu sarcina normala in trimestrul III
34
- manifestari legate de sarcina

o uter marit de volum
o inaltimea fundului uterin in cm
28 cm la 7 luni
30 cm la 8 luni
32-34 cm la erman
o axul longitudinal sau transversal in functie de asezarea fatului

o creste in greutate pina la sfirsitul sarcini cu 12 kg
o BCF prezente
o Miscari active fetale prezente
- manifestari determinate de adaptarea organismului la sarcina
o dispneea
o constipatia
o insomnia din cauza miscarilor fetale, a cresterii frecventei
mictiunilor
o anxietate crescuta, teama de nastere
o gingivita
o dureri articulare, pelviene, lombare
o crampe in membrele inferioare
o edeme gambiere
o modificari de postura
o modificarea mersului
- probleme
o deficit de cunoastere privind nasterea prematura
35
o anxietate legata de nastere in general si cu cea prematura in

special
o posibila raumatizare a fatului si mamei din cauza ruperii
premature a membranelor
o intoleranta la activitati fizice
o alterarea comportamentului sexual din cauza discomfortului
specific trimestrului III
o alterarea somnului
o alterarea eliminarilor intestinale constipatia
o alterarea eliminarilor urinare polakiuria
o alterarea confortului din cauza durerilor lombare si articulare in
membrele inferioare, modificari de postura
o deficit de cunostiinte in legatura cu declansarea travaliului
- obiective
Gravida
o sa cunoasca semnele nasterii premature
o sa cunoasca semnele ruperii premature a membranelor
o sa nu prezinte anxietate
o sa-si dozeze efortul fizic, sa doarma
o sa pastreze o postura corecta
o sa poarte incaltamine adecvata
o sa accepte restrictiile privind comportamentul sexual
o sa faca exercitii respiratorii care o vor ajuta si in timpul nasterii
o sa foloseasca tehnici de combatere si reducere a edemelor
- interventii
Asistenta supravegheaza gravida si face educatie continua
o informeaza gravida despre
semnele declansarii travaliului precoce
caracterul ritmic al contractiilor
cauzele care pot declansa travaliul
semnele ruperii membranelor
scurgere apoasa, in cantitate mai mare, cu miros
caracteristic mai fad
o sfatuieste sa se prezinte la spital pentru consult
proba Zeiwang examenul licidului amniotic
sa se prezinte urgent la medic daca nu mai percepe
miscarile fetale
o sfatuieste gravida
sa evite ortostatismul
36
sa se odihneasca mai mult daca oboseste

sa-si gaseasca o pozitie buna pentru somn in care sa
respire mai bine, la nevoie sprijinita pe perne
sa se odihneasca cu picioarele asezate mai sus
sa limiteze excesul de lichide inainte de culcare
sa reduca sarea din alimentatie
o ofera informatii despre raporturile sexuale

reducerea lor in ultimile 2 luni de sarcina
interzicerea in caz de amenintare de avort, iminenta de

nastere prematura, infectii
o la controlul medical periodic
37
cintarire, masurarea TA, repetarea analizelor, examen

obtetrical
se apreciaza dezvoltarea sarcinii dupa inaltimea fundului
uterin, in raport cu primele miscari fetale
se informwaza gravida cu semnele premergatoare
declansarii travaliului
Gravida la termen
38-40 saptamini
Gravida se prezinta pentru internare in vederea asistentei la nastere
acuzind semne premergatoare declansarii travaliului sau in urma sfatului
medical.
Examenul gravidei la termen se face de catre medic si cuprinde
interogatoriul, xamenul clinic general, examenul obstetrical.
Asistenta culege informatii utile pentru supravegherea travaliului si

asistenta la nastere.
38
- culegerea de date
o usurarea respiratiei, uterul coboara sub apendicele xifoid
o polakiurie
o constipatie sau diaree
o pot aparea contractii uterine dureroase, ritmice, rare
o eliminarea dopului gelatinos
o modificari la nivelul colului
- probleme
o alterarea confortului datorita durerii
o anxietate legata de nastere
o deficit de cunostiinte privind desfasurarea nasterii
- obiective
Gravida
o sa colaboreze cu personalul, sa aiba incredere
o sa cunoasca desfasurarea nasterii, durata travaliului
- interventii
Asistenta
- ajuta gravida sa inteleaga ca durerea nu poate fi calmata si ca
intensitatea va creste pe masura ce expulzia se apropie
- pregateste gravida pentru nastere, asigura igiena, indeparteaza
pilozitatea, efectueaza clisme evacuatorii, asigura golirea vezicii
- amplaseaza gravida intr-un salon linistit, o supravegheaza permanent,
asigura odihna
- asculta bataile cordului fetal, urmareste ritmicitatea contractiilor,
informeaza medicul
INGRIJIREA SI SUPRAVEGHEREA GRAVIDEI CU SARCINA

PATOLOGICA
Gravida cu risc obstetrical
39
- evolutia unei sarcini depinde in mare masura de

o mediul fizic
o social
o familial
o dorinta cu care este asteptat copilul
o modul in care viitoarea mama colaboreaza cu personalul
medico-sanitar
- cauze care determina riscul obstetrical

o circumsatante psiho-sociale
sarcina nedorita
familii dezorganizate
domiciliu femeii in zone geografice greu accesibile
nerespectarea prevederilor legislatiei de ocrotire a femeii
gravide la locul de munca
40
o factori generali
virsta grupele de virsta sub 20 de ani si cele peste 35 de
ani
primigestele foarte tinere sau peste 35 de ani

marile multigeste sau numai multipare
inaltime sub 1,55cm
greutate sub 45 kg
infantilism genital
izoimunizare RH sau de grup
o antecedente ginecologico-obstetricale
uter cicatriceal
malformatii sau tumori genitale
sterilitate involuntara tratata
operatii plastice pe sfera genitala
sarcini cu complicatii
intreruperea intempestiva a cursului sarcinii
nasteri cu distocii mecanice, de dinamica, interventii,

nascuti morti, malformatii
o boli preexistente sarcinii
cardiopatii
boala hipertensiva
41
anemii
tulburari endocrino- metabolice obezitate, prediabet,
diabet, hipo sau hipertiroidism
pneumopatii
nefropatii
TBC
Sifilis
Rubeola
Herpes
Toxoplasmoza
Listerioza
Hepatita
Boala cu incluziuni citomegalice
Hepatita cronica
Cifoscolioza
Schiopatare
o intoxicatii
alcoolism
tabagism
o sarcina complicata prin
distocii osoase
distocii de prezentare
crestere anormala in greutate
trepidul disgravidiei tardive
fals travaliu
incompatibilitati Rh sau grupinterventii chirurgicale
42
teste de explorare a potentialului biologic

o hemoragie recenta
ruptura de membrane de peste 6 ore, fara declansarea
contractiilor uterine
procidenta de cordon
suspiciune clinica de suferintafetala

moartea intrauterina a fatului
Gravida cu disgravidie precoce
- sunt manifestari patologice determinate de evolutia sarcinii si pot
pune in pericol viata femeii
- in prima jumatate apar varsaturi simple, care dispar in luna IV
- in cazuri patologice varsaturile sunt incoercibile, grave, asociate cu
scaderea in greutate, stare generala grava
- culegerea datelor
o varsaturi abundente , repetate
o scadere in greutate aprox 300-500g/zi
o constipatie
o scaderea diurezei pina la 400ml/zi
o alterarea starii generale
o tahicardie
o facies zbircit, buze arse , uscate
o in formele grave tulburari nervoase, anurie
- probleme
43
o alterarea nutritiei dain cauza varsaturilor

o deficit de volum lichidian
o teama in legatura cu cresterea riscului perinatal
o anxietate
- obiective
Gravida
o sa se poata alimenta si hidrata
o sa creasca in greutate
o sa nu prezinte semne de deshidratatre, tulburari electrolitice
o sa nu prezinte corpi cetonici in urina
- interventii
o internarea in spital obligatorie
o se explica importanta spitalizarii permanente pentru prevenirea
starii de acidoza
o se mentine stare nutritionala adecvata
o se identifica deficitul de volum prin
masurarea TA
observarea semnelor de deshidratare tegumente,
mucoase
cintarire
o hidratare parenterala conform indicatiilor medicale
Gravida cu disgravidie tadiva
- se caracterizeaza prin
o edem
o HTA
o albuminurie
- nesupravegheata evolueaza spre
o preeclampsie
o eclampsie
44
- culegerea datelor
o edeme
o TA peste 140/90 mmHg
o Crestere rapida in greutate
o Cefalee severa
o Tulburari de vedere
o Somnolenta
o Tulburari auditive
o Greata, varsaturi
o Oligurie, proteinurie
- Probleme
o Deficit de cunostiinte in legatura cu factorii de risc, severitatea
bolii
o Posibila vatamare a mamei si copilului
o Alimentatie insuficienta
o Alterarea confortului din cauza cefaleei
o Alterarea eliminarilor
o Anxietate din cauza necunoasterii evolutiei
o Nerespectarea regimului
o Acumulare excesiva de lichide
- Obiective
o Sa cunoasca boala gravidica
o Sa colaboreze pentru prevenirea eclampiei
o Sa raporteze zilnic asistentei propriile obsrvatii legate de
cresterea sau scaderea edemelor, diureza
o Sa relateze medicului modificarile starii sale
o Sa demonstreze ca a inteles necesitatea reducerii consumului de
sare
o Sa inteleaga cauzele edemelor
o Sa cunoasca semnele toxemiei gravidice
45
- Interventii
o Depistarea factorilor de risc cu ocazia controalelor prenatale
o Explicarea modului de actiune a factorilor de risc
o Instruirea gravidei sa-si controleze zilnic greutatea
o Raportarea manifestarilor legate de SNC tulburari de vedere,
cefalee, greturi, varsaturi, convulsii
o Explicarea reducerii sarii din alimentatie
o Prelungrea repausului
o Sfatuirea gravidei sa se interneze pentru a evita compromiterea
sarcinii
o Asigurarea linistii si a odihnei
o Medicamente la indicatia medicului
In convulsii
- izolare
- liniste
- introducerea unui departator in gura pentru a nu isi musca limba
- pozitie care sa asigure respiratia
- montarea unei sonde urinare
- prinderea unei vene
- oprirea convulsiilor
- grabirea nasterii
Gravida cu hemoragii in timpul nasterii
- in prima jumatate a sarcinii pot aparea
o avortul de cauza
ovulara
materna
factori de mediu
mola hidatiforma
sarcina extrauterina
- in a doua jumatate hemoragiile pot fi cauzate de
o avorturi in luna V-VI de sarcina
o placenta praevia
46
o apoplexia utero-placentara abruptio placentae

Gravida cu iminenta de avort
- avortul reprezinta intreruperea spontana sau provocata in primele 6
luni
- dupa acest termen expulzia se numeste nastere prematura, fatul fiind

viabil
- culegerea datelor
o femeia acuza dureri plvine, contractii, metroragie
47
o medicul constata modificari ale colului uterin, dechiderea

orificiilor colului
- probleme
o alterarea confortului
o posibila alterare hemodinamica din cauza singerarii
o pot aparea probleme pe plan psihologic, la femeile cu multe
avorturi
- obiective
Gravida
o sa nu prezinte discomfort
o sa-si mentina volumul sanguin, frcventa si ritmul cardiac in
limite normale
- interventii
Asistenta
o asigura linistea si repausul
o sfatuieste gravida sa consulte de urgenta medicul
o observa pierderile de singe
cantitate
aspect
eventuale resturi ovulare
o masoara si supravegheaza functiile vitale
o observa comportamentul si reactiile gravidei
o administreaza medicamentele prescrise de medic
sedative
calmante
tranchilizante
o sfatuieste gravida sa-si mentuna o igiena riguroasa pentru
evitarea infectiei
Gravida cu placenta praevia
48
- placenta se insera pe segmentul inferior, putind sa ocupe in intregime

orificiul colului uterin
- poate fi depistata in timpul controlului prenatal prin examen

echografic
- culegerea datelor
o in antecedente
avorturi repetate
metropatii hemoragice
procese inflamatorii
multiparitatea
virsta peste 35 de ani
operatia cezariana
o depistata este cunoscuta ca gravida cu risc
o hemoragia apare in repaus, chiar noaptea, singele este rosu
deschis
o nu prezinta dureri
o anxietate
- probleme
o pericol de traumatizare a fatului
o posibila alterare a ritmului cardiac matern din cauza hemoragiei
- obiective
o sa nu singereze
o sa nu fie compromis copilul, viata mamei
- interventii
Asistenta
o supravegheaza permanent gravida in teritoriu
49
o o sfatuieste sa se interneze obligatoriu in spital la aparitia

singerarii, unde va ramine pina la nastere
o in spital
urmareste prezenta durerii si a contractiilor uterine
asigura repausul la pat obligatoriu
supravegheaza evolutia singerarii
la indicatia medicului administreaza antispastice si
tocolitice
pregateste gravida pentru operatia cezariana
GHID PENTRU PLANUL DE INGRIJIRE A GRAVIDEI
1. ALTERAREA CONFORTULUI
manifestat prin grea i/sau vrsturi n special dimineaa
OBIECTIVE (REZULTAT ATEPTAT)

gravida s demonstreze adaptarea alimentaiei la situaia actual
tie s evite deshidratarea
INTERVENIILE ASISTENTEI
(ACIUNI DE NURSING)
Asistenta nva gravida:
s evite mncrurile grase i mirosurile care-i
determin grea
s mnnce 5 mese pe zi, n cantiti mici, bogate n proteine (brnz,
lapte, ou) i hidrocarbonate bine tolerate
s bea suficient (deoarece pierde prin vrsturi) mai ales ap mineral
s consume alimente bogate n Fe i vitamine
s ncerce s ia 50100 mg/zi de vitamina B6 (dup mese) reduce
starea de grea
50
s mnnce dimineaa (la trezire) iaurt, brnz, s bea sucuri sau lapte
pentru a scdea starea de grea
s evite micrile brute
s fac plimbri n aer liber, mai ales dup mese
s nu ia medicamente antiemetice sau alte medicamente fr s
consulte medicul
MOTIVAIA ACIUNILOR CAUZELE MANIFESTRILOR
prezena unor tulburri digestive coexistente sarcinii accentueaz
vrsturile
tulburrile funcionale de origine psihosomatic sunt adesea singurele
cauze, prin creterea progesteronului i gonadotrofinelor
studierea comportamentului gravidei este adesea edificatoare pentru
stabilirea cauzelor
crete aciditatea gastric
medicamentele administrate fr prescripie pot avea influene
negative asupra sarcinii
2. ALTERAREA APETITULUI
manifestat prin:
scderea n greutate
deshidratare
paloare
corpi cetonici n urin
gravida s reueasc s se alimenteze corespunztor cantitativ i
calitativ
51
(ACIUNI DE NURSING)
Asistenta:
evalueaz semnele de deshidratare, i a pierderii n greutate
evalueaz starea general pentru a depista alte cauze posibile
(suferin gastric sau duodenal, ulcer,colescistit, hepatit,
apendicit)
controleaz alimentele consumate pentru aprecierea calitilor
nutritive
MOTIVAIA ACIUNILOR, CAUZELE MANIFESTRILOR
grijile, temerile legate de sarcin pot fi o cauz
suferinele aminitite pot fi cauza scderii poftei de mncare sau
imposibilitii de a se alimenta corespunztor
nu consum alimente calitativ corespunztoare pentru c nu tie sau
nu are posibilitatea s i le procure
din cauza creterii n volum a snilor i senzaiilor de furnictur

gravida d foloseasc tehnici de ngrijire a snilor care reduc
disconfortul, menine sntatea snilor
(ACIUNI DE NURSING)
evalueaz starea local pentru a elimina alte cauze
informeaz femeia cu posibilitatea scurgerii colostrului care poate fi
cauza iritrii mameloanelor (datorit frecrii)
52
linitete femeia i informeaz n legtur cu modificrile snului n

timpul sarcinii
instruiete gravida s-i pregteasc snii n vederea alptrii, n
ultimele 3 luni de sarcin
dac mameloanele sunt ombilicate o instruiete cum se fac exerciii de
formare de 2-3 ori/zi: s prind mamelonul cu dou degete i s-l
trag n afar de mai multe ori
Asistenta instruiete gravida:
s nu rup crustele, ele pot cdea dup baie
s-i spele minile
s-i taie unghiile nainte de ngrijirea snilor
s evite spunul la splarea mamelonului
s-i maseze i s-i frece uor snii dup baie cu o pnz mai aspr
s evite presiunea asupra snilor folosind sutien lejer i o
mbrcminte mai larg
s-i fac examinarea regulat a snilor
n timpul sarcinii glandele mamare cresc n volum producnd senzaia
de greutate iar la unele femei chiar dureri i nepturi
mamelonul se mrete, se pigmenteaz
n jurul mamelonului ariola se pigmenteaz i se bombeaz ca sticla
unui ceasornic
pe suprafaa areolei apar mici ridicturi, avnd mrimea unui bob de
mei tuberculii Montgomery
la sfritul lunii a III-a apsarea mamelonului se scurge colostrul
(lichid transparent lipicios)
la unele femei mameloanele sunt ombilicate, mici, nfundate
spunul usuc i predispune la fisuri
4. POSIBILA ALTERARE (TULBURARE) A ELIMINRILOR
manifestat prin creterea frecvenei i/sau jen la miciune
gravida s tie care sunt semnele unei posibile infecii urinare i cum
se combat celelalte cauze de alterare a eliminrii, atenioneaz
medicul
(ACIUNI DE NURSING)
Asistenta face:
evaluarea semnelor pentru depistarea unor afeciuni preexistente
sarcinii sau aprute n timpul sarcinii (uretrite, cistite, pielonefrite)
prin:
53
urocultur
examen de urin sumar
interviu pentru a afla dac a stat n frig sau umezeal, dac nu
are o afeciune a coloanei vertebrale lombosacrate
cercetarea dietei pentru a afla dac nu consum n exces ceai,
cafea, cola sau alte buturi
cercetarea existebei unui eventual diabet manifestat i prin sete
excesiv, creterea glucozei n snge
instruirea gravidei s ingere o cantitate de lichide
corespunztoare n timpul zilei i s evite consumul n timpul
nopii pentru a evita nicturia
s-i limiteze ingestia de ceai, cafea, cola
instruirea gravidei cu semnele infeciei urinare i inportana
interveniei medicale prompte, insistnd n ultimele luni de sarcin:
s-i controleze aspectul urinii
s-i msoare temperatura dac are mici frisoane, cefalee,
astenie nejustificat de alte cauze
n absena semnelor infeciei, creterea frecvenei poate fi cauzat de
ntinderea bazei vezicii urinare, de creterea uterului care creeaz o
senzaie de plenitudine reducnd capacitatea de umplere
compresiune exercitat de uterul gravid n ultimele 3 luni de sarcin
consumul excesiv n timpul nopii sau a celor cu efect diuretic
posibila existen a diabetului fiind asociate i cu risc de natere
prematur
5. OBOSEALA DATORAT GRAVIDIEI
manifestat prin lipsa de energie neobinuit, nevoia de somn

gravida s demonstreze o nelegere corect a cauzelor oboselii
evidente i s foloseas mijloacele proprii n vederea reducerii
54
(ACIUNI DE NURSING)
Asistenta face:
evaluarea alimentaiei pentru depistarea lipsurilor care favorizeaz
anemia sau insuficiente calorii
recoltarea sngelui pentru:
determinarea hemoglobinei i hematocritului
evaluarea strii psihice a gravidei pentru depistarea anxietii, a
depresiei
evaluarea acticvitilor desfurate de gravid la locul de munc
(efort fizic, ortostatism, stres) sau/i n gospodrie
asistenta linitete gravida expicndu-i c oboseala este normal
i trectoare
recomand gravidei mai mult odihn, s respecte concediul
prenatal
ajut gravida (dac este posibil) s-i schimbe locul de munc
sau s i se fac unele nlesniri, eventual un dialog cu soul, cu
membrii familiei
recomand gravidei s nu renune la relaiile sociale, s menin
legtura cu prietenii, s participe n continare la activiti pe
care le prefer
n absena altor cauze oboseala poate fi determinat de modificrile
hormonale, de creterea nevoilor de odihn a sistemului
cardiopulmonar n trimestrul III
oboseala poate s fie determinat i de o serie de alte cauze:
alimentaie necorespunztoare (cantitativ i calitativ)
anemie
cretere excesiv n greutate prin supraalimentaie sau din alte
cauze
efor fizic deosebit, prelungit, poziie inadecvat
cauze psihice
infecii
6. ALTERAREA CONFORTULUI DIN CAUZA LEUCOREEI
(scurgeri vaginale)
gravida s demonstreze o cunoatere a cauzelor leucoreei, recunoate
semnele infeciei, tie s evite i s se autongrijeasc
(ACIUNI DE NURSING)
55
Asistenta face:
evaluarea culorii, cantitii i mirosului scurgerii
evaluarea suferinei gravidei determinat de semne nsoitoare: prurit,
usturime
recoltarea secreiilor pentru candida sau infecii transmise sexual
linitirea gravidei, explicndu-i c n timpul sarcinii, creterea
secreiei este normal
instruirea gravidei:
s pstreze o igien local
prin splare extern cu ap i spun
uscarea regiunii
pudrare cu talc la cele care transpir
s foloseas tampoane dup uscare
s evite chiloii strni sau din fibre sintetice
asistenta atrage atenia gravidei s nu fac irigaii vaginale, s se
prezinte la medic dac scurgerea este abundent, purulent, iritant,
urt mirositoare
instruiete gravida s-i spele regiunea anal dup fiecare scaun, iar
tergerea cu hrtie s se fac dinspre vulv spre anus i nu invers
n absena altor probleme, scurgerea poate fi cauzat de creterea
producerii de mucus cervical care este alb sau glbui i este
determinat de estorgeni: creterea vascularizaiei locale i a
descuamaiei
umezeala determin apariia iritaiei locale i favorizeaz infecia
irigaiile vaginale acioneaz asupra colului hipersensibil, declaneaz
contracii uterine care pot determina avort sau natere prematur
afeciuni care pot determina scurgeri: vaginite cu trichomonas,
candida sau gonococ
7. ALTERAREA ACTIVITII SEXUALE MANIFESTAT PRIN:
scderea libidoului su sau al partenerului
disconfort fizic i psihic n relaia sexual
56

gravida i soul (partenerul) s demonstreze nelegere i acceptare a
cauzelor modoificrii libidoului
(ACIUNI DE NURSING)
Asistenta face:
evaluarea motivelor care au determinat modificrile
libidoului:
disconfort fizic sau emoional (sau amndou)
grija deosebit fa de sarcin
evaluarea psihologic a cuplului n legtur cu sarcina (dorit,
nedorit, team)
evaluarea comunicrii ntre parteneri (soi), a perceperii de a face fa
n situaii dificile: nelegere reciproc, sprijin afectiv
asistenta linitete gravida i soul n legtur cu modificrile n
relaiile sexuale care pot fi depite i viaa s-i urmeze normal
cursul, cu excepia situaiilor n care exist contraindicaii din cauza
strii de sntate
sftuiete cuplul c buna comunicare este esenial, este necesar
tandreea i linitea gravidei
Sftuiete cuplul asupra unui ritm fiziologic n funcie de vrsta
sarcinii:
n prima jumtate a sarcinii un raport la 610 zile
pn n luna a VI l-a un raport la 10 zile
abstinen sexual n ultimele 2 luni de sarcin
unele gravide pot avea un libidou crescut (puine la numr) n primul
trimestru al pri mei sarcini
trebuie evitate raporturile prea frecvente
dragostea matern duce la slbirea i inhibiia libidoului
contiina maternitii domin instinctul sexual i-i d altfel de
satisfacie psihic
gravida poate prezenta frigiditate tranzitorie i e nevoie de nelegere
din partea soului
la unele gravide modificrile fiziologice vasocongestive intense ale
tractului vaginal, duc la diminuarea senzualitii
stimularea sexual a femeii cu sarcin avansat produce contracii
uterine dureroase, favorizeaz naterea prematur i predispune la
infecii puerperale
8. ALTERAREA CONFORTULUI:
57
salivaie excesiv
gravida s neleag cauzele salivaiei, respect i aplic sfaturile date
(ACIUNI DE NURSING)
asistenta evalueaz (cerceteaz) existena anterioar a unor afeciuni
gastro-intestinale, pancreatice, hepatice, ale cavitii bucale
(stomatite)
linitete gravida c astfel de manifestri sunt frecvente i trectoare
sftuiete s sug cuburi de zahr sau dropsuri tari
sftuiete s evite ingerarea excesiv de amidon
o sftuiete s menpn o bun igien a cavitii bucale
informeaz gravida c e mai frecvent n primele luni dar trebuie s
aib rbdare deoarece se poate prelungi pn la luna a Vl-a a Vll-a
prezena unor afeciuni poate determina hipersalivaie (ptialism):
stomatite, nevralgie de trigemen, stenoz esofagian, afeciuni ale
bulbului rahidian
ptialismul exagerat, saliva se scurge afar (sialoree) se ntlnete n
stomatit mercurian i saturnian, tabes, encefalit
la gravid dispare n timpul somnului ceea ce este o dovad a originii
nervoase
9. ALTERAREA ELIMINRII INTESTINALE
balonare, flatulen
OBIECTIVE (REZULTAT ATEPTAT

gravida s neleag cauzele flatulenei, folosete tehnici potrivite
pentru prevenire i combatere
(ACIUNI DE NURSING)
evalueaz funcia digestiv i alimentaia (alimente
care produc gaze), ingestie grbit.
evalueaz durerile abdominale, eructaiile i pirozisul
58
linitete gravida explicndu-i c prezena gazelor nu influeneaz

sarcina
sftuiete gravida s evite alimentele care produc gaze i consumul
unei cantiti mari la o mas, cu lcomie
s evite mestecarea gumei
fumatul
s fac plimbri
exerciii fizice
existena unor afeciuni, consumul exagerat de alimente, nghiirea
rapid mpreun cu o cantitate de aer (aerofagia)
eliminarea aerului se nsoete i de un reflux alimentar cu senzaia de
arsur retrosternal
lipsa de micare face s scad motilitatea intestinal, mestecarea
gumei favorizeaz secreia salivar i nghiirea aerului.
pe msur ce uterul crete poate exercita compresiune asupra
intestinului
10. ALTERAREA CONFORTULUI DURERE DE CAP(CEFALEE)
gravida s neleag cauzele durerii de cap, importana cunoaterii
semnelor de toxemie
(ACIUNI DE NURSING)
evalueaz cauzele care determin durerea de cap pentru a aprecia dac
este o situaie trectoare sau un semn al complicaiilor de sarcin:
se observ localizarea durerii (frunte, temporal, occipital)
diferena faa de alte dureri dinaintea sarcinii
se analizeaz factorii cauzatori: oboseal, stres emoional,
alimentaie insuficient, deshidratarea.
59
Asistenta face:
cercetarea unei eventuale toxemii sau preeclampsii: proteinuria,
creterea n greutate, edeme,exagerarea reflexelor
depistarea unor sinuzite,a infeciilorrespiratorii,a unor manifestri
alergice
evaluarea unor boli preexistente sarcinii, sau existente in
antecedentele heredo-colaterale (boli cardiovasculare, renale)
asistenta explic cauzele care pot produce cefalee n afara
mbolnvirilor.
linitete gravida explicndu-i c aceste simptome sunt temporare i
pot fi combtute
sftuiete gravida s se odihneasc mai mult, s desfoare activiti
care-o relaxeaz
s elimine din alimentaie alimentele alergice
s evite perioadele lungi fr hran (s mnnce la ore fixe)
s stea ct mai mult n aer liber
s nu foloseasc medicamente fr acordul medicului
nva gravida care sunt semnele toxemiei gravidice: edemele,
cefaleea intens, hipertensiunea arterial, tulburri de vedere,
scderrea cantitii de urin
din cauza inhibiiei gravidice, crete volumul circulant i efortul
cardiac, se produce dilataia i distensia arterelor cerebrale
tensiunea emoional determin spasm al
sternocleimastoidianului,gtului i umerilor.
oboseala produce cefalee
n al ll-lea trimestru scade presiunea sngelui.
unele medicamente pot fi duntoare pentru sarcin.
semnele neglijate duc la eclampsie sau apoplexie utero-placentar
manifestat prin durere cauzat de ntinderea ligamentelor uterine
gravida s neleag cauza durerilor, respect sfaturile date
(ACIUNI DE NURSING)
explic gravidei c odat cu creterea uterului ligamentele care-l
susin se ngroa i se ntind producnd durere
observ dac nu se produce contracia uterin (hipertonie)
evalueaz alte cauze care determin durere (constipaie, modificrile
brute de poziie).
60
nva gravida s evite ortostatismul prelungit, efortul fizic

ligamentele uterine se prind de peretele escavaiei (ligamente largi) de
canalele inghinale, muntele Venus i labiile mari (ligamentele
rotunde), pe istmul uterin i pe sacru (ligamentele utero sacrale) i din
cauza ntinderii dau dureri
modificarea poziiei prin micri brute poate determina durere ca
urmare a schimbrii centrului de greutate al uterului
12. DIFICULTATE n desfurarea activitii din cauza dispneei
gravida s demonstreze nelegere, folosete tehnici adecvate pentru o
respiraie normal
(ACIUNI DE NURSING)
Asistenta face:
evaluarea unor antecedente n legtur cu deformri
tehnici adecvate pentru o respiraie normal.
toracice, boli pulmonare, astm
determinarea hemoglobinei i hematocritului pentru depistarea
unei anemii asociate
linitirea pacientei explicndu-i motivele fiziologice ale dispneei n
sarcin
sftuiete gravida:
s-i menin spatele drept (s adopte o poziie adecvat)
s evite efortul fizic
s-i acorde timp de odihn dup orice efort
s fac gimnastic respiratorie explicndu-i c-i va folosi i in
travaliu
s doarm cu toracele uor ridicat
Compresiunea venei cave de ctre uterul gravid, mpiedic circulaia
de ntoarcere ctre inim determinnd hipotensiune
Creterea uterului limiteaz micrile diafragmului i reduce volumul
cutiei toracice
Nevoile de oxigen ale organismului sunt sporite n timpul contraciilor
dureroase frecvena i ritmul respiraiei se modific i gravida trebuie
s le coordoneze pentru a face fa efortului
13. ALTERAREA CONFORTULUI -manifestat prin dureri musculoosteo-articulare
61
Gravida s foloseasc tehnici adecvate pentru reducerea durerilor

musculo-scheletare
(ACIUNI DE NURSING)
evaluarea poziiei gravidei i a cunotinelor acesteia despre
favorizarea circulaiei mai ales la membrele inferioare
evaluarea timpului de odihn pe care i-l poate acorda
gravida n poziie de decubit
evaluarea unor defecte anatomice (musculo-setieletice) care pot
accentua durerile, a forei de contracie sczute, a muchilor spatelui
Sftuiete gravida:
s evite efortul prelungit, cu micri de superextensie repetate (atenie
la locul de munc)
s se odihneasc frecvent n poziie de decubit pentru a obine o
relaxare total, s in picioarele ridicate
s poartembrcmintelejer.pantofi cu tocuri joase
s fac zilnic exerciii uoare, s se ridice pe vrful picioarelor, s
roage pe cineva s-i fac masaj
creterea greutii i volumului uterului, schimbarea centrului de
greutate determin fondoze compensatorii i contracii musculare (n
marea majoritate a cazurilor uteoil gravid i ndin fundul ctre
dreapta ceea ce explic i compresiunea asupra venei cave)
Dac muchii spatelui nu ofer suport (au o for sczut) pentru
relaxarea muchilor abdominali, se accentueaz lordoza Purtarea
pantofilor cu toc nalt cauzeaz schimbri de poziie i contracii
musculare lente
Datorit estrogenitor i imbibiiei se produce o relaxare a articulaiilor.
14. ALTERAREA ELIMINRI INTESTINALE:
manifestat prin CONSTIPAIE
gravida s cunoasc cauzele constipaiei, tie msurile de prevenire i
combatere
62
(ACIUNI DE NURSING)
Asistenta face:
evaluarea dietei, a cantitii de fibre coninut, de lichide i fier
ingerat
evaluarea unor tulburri preexistente sarcinii (iritabilitatea colonului)
evaluarea eventualelor modificri n plan psihologic (anxietate,
depresie) care pot influena tranzitul
Sftuiete gravida:
s consume mai multe lichide (68 pahare/zi) i s bea mai ales
dimineaa ceai cldu
s creasc fibrele n alimenie, n special fructe i legume proaspete
s consume dimineaa i seara cte un pahar cu ap rece cu 12
lingurie de miere sau dimineaa pe
stomacul gol va bea un pahar cu ap, n care s-au pus seara 67
prune uscate
s fac micare n limita posibilitilor
Explic gravidei c n ultimul trimestru constipaia e frecvent
deoarece uterul gravidei apas pe rect
regimul uscat i lipsit de celuloz predispune la constipatie
constipaia prelungit produce fermentaii intestinale, absorbia
toxinelor determin migrene i anorexie, favorizeaz dezvoltarea
colibacililor care pot provoca infecii uterine (pielonefrit)
constipaia predispune i la apariia hemoroizilor
relaxarea tonusului muscular i descreterea peristaltismului cauzate
de progesteron favorizeaz reabsorbia apei la nivelul colonului, crete
consistena materiilor fecale ducnd la constipaie
63
manifestat prin durere din cauza varicelor

gravida s foloseasc tehnici adecvate de reducere a durerii i a
agravrii varicelor
(ACIUNI DE NURSING)
Asistenta face:
evaluarea antecedentelor personale i familiale cu privire la existena
varicelor
evaluarea activitii desfurat de gravid: ortostatismul prelungit,
munca n mediu umed i cald
linitete gravida explicndu-i c vor dispare dup sarcin (sunt i
inestetice)
Sftuiete pacienta:
s se odihneasc n decubit cu picioarele ridicate, de dou sau mai
multe ori/zi
seara s fac bi cldue, la temperatura corpului urmate de masaj n
sensul circulaiei de ntoarcere.
n timpul nopii s doarm cu picioarele ridicate fa de planul patului
s fac exerciii de mers n timpul zilei: mers pe vrful picioarelor sau
pe clcie de 2 ori/zi
creterea volumului sanguin favorizeaz sporirea presiunii n
circulaia venoas
creterea volumului uterului favorizeaz compresiunea pe vene i
mpiedic ntoarcerea venoas de la picioare la perineu determinnd
varice vulvare i la picioare, hemoroizi
sedentarismul favorizeaz stagnarea sngelui n membrele inferioare
i pelvis
tocurile nalte sunt contraindicate, la fel bile de soare
16. ALTERAREA CONFORTULUI manifestat prin HEMOROIZI
gravida s neleg cauzele care produc hemoroizi i folosete tehnici
adecvate pentru a preveni apariia tor.
(ACIUNI DE NURSING)
Asistenta face:
evaluarea alimeniei n legtur cu cantitatea de lichide i fier ingerat,
a funcionalitii intestinului
64
sftuiete gravida: s evite constipaia, s fac bi calde sau reci dac

e posibil (splare dup fiecare scaun) cercetarea zonei din jurul
anusului
s-i introduc supozitoarele dup efectuarea defecaiei (dup sfatul
medicului)
lipsa lichidelor i fibrelor determin constipaia care favorizeaz
apariia hemoroizilor
pot sngera, se pot infecta i din acest motiv se cere i igien local
perfect
consultul medicului e obligatoriu nainte de folosirea supozitoarelor
17. ALTERAREA CONFORTULUI manifestat prin crampe
musculare la picioare.
gravida s fie informat cu cauzele crampelor i aplic msuri de
prevenire i combatere
(ACIUNI DE NURSING)
evalueaz dieta pentru a aprecia dac alimentele nu sunt n cantitate
prea mare
sftuiete gravida s consume alimente care conin calciu sau s ia
calciu suplimentar
s se ngrijeasc s nu-i fie frig la picioare
perturbarea raportului Ca/P (sporirea P) predispune la crampe
musculare
micrile brute favorizeaz contracturi dureroase
18. ALTERAREA IMAGINII DE SINE -SCHIMBAREA IMAGINII
DATORIT SARCINII
65

gravida s neleag modificrile tegumentelor, folosete tehnici de
ngrijire adecvate
(ACIUNI DE NURSING)
observ pigmentaia feei, abdomenului i snilor
linitete gravida; explicndu-i c pigmentarea nu poate fi prevenit,
dar dispare progresiv dup natere
s nu stea la soare pentru a nu accentua pigmentarea feei
s pstreze o bun igien
se pigmenteaz linia subombilical
pe fa apare masca de sarci na sau cloasma gravidic, pigmentaie
mai evident pe frunte i obraz
vergeturile pot aprea pe abdomen, fese sau sni, ca urmare a lipsei de
elasticitate a pielii (poate fi defect genetic)
19. ALTERAREA CONFORTULUI - manifestat prin CONTRACII
UTERINE.
gravidele acuz contracii ritmice ale uterului i exprim ngrijorarea
asupra sarcinii
66

gravida s tie s fac diferena ntre falsul travaliu i travaliu adevrat
s tie s previn contraciile
(ACIUNI DE NURSING)
evalueaz contraciile pentru a face diferena ntre falsele contracii i
cele care anun nceperea travaliului
linitete gravida explicndu-i c asemenea contracii sunt normale,
sunt o caracteristic a uterului gravid
informeaz gravida asupra posibilitii naterii premature i a
necesitii de se prezenta la medic
informeaz gravida asupra datei probabile a naterii i asupra
semnelor de declanare a travaliului
sftuiete gravida s se odihneasc, s stea culcat pe partea stng, s
fac plimbri uoare aciuni care reduc contraciile
contracia uterin exist de la nceputul sarcin i se accentueaz spre
sfrit
contraciile de natere sunt diferite de cele din timpul sarcinii prin
faptul c sunt:
dureroase
involuntare
ritmice i progresiv crescnde ca frecven, durat i intensitate
20. DEREGLAREA DIGESTIEI
gravida s demonstreze contient pentru efectele duntoare ale unor
alimente, s regleze cantitatea pentru a nu crete mult n greutate
67
(ACIUNI DE NURSING)
Asistenta face:
evaluarea creterii n greutate
evaluarea factorilor culturali sau socio-economici care
determin o hrnire inadecvat
sftuiete pacienta s consume o alimentaie echilibrat, s-i
cotroteze creterea n greutate
sftuiete pacienta s mnnce puin dar mai des, s evite emoiile mai
ales n timpul mesei
gravida are nevoie de o cantitate sporit de calorii dar prin creterea
dimensiunilor uterului pot aprea dereglri ale digestiei
la nceputul sarcinii gravida poate avea pofte capricioase: var, pmnt,
past de dini etc., cu implicaii asupra digestiei
21. ANXIETATEA cauzat de sngerarea nazal i a gingiilor
s-i exprime anxietatea evideniat prin discuii deschise
s manifeste interes pentru tehnici de combatere
s mearg la medic dac sngerarea nazal se repet s evite efortul
fizic
68
(ACIUNI DE NURSING)
Asistenta:
observ aspectul gingiilor pentru evidenierea
sngerrii
evalueaz TA pentru a descoperi hipertensiunea,
cauz posibil a epistaxisului.
sftuiete pacienta:
s-i menin o igien bucal perfect
s se prezinte la dentist dac are probleme
s-i trateze cariile
MOTIVAIA ACIUNILOR
CAUZELE MANIFESTRILOR
Sngerarea poate fi cauzat de creterea estrogenitordar i de HTA, de
modificri ale hemogramei.
22. IMPOSIBILITATEA DESFURRII ACTIVITII
(INTOLERANTA ACTIVITII)
manifestat prin ameeli i lein
gravida se plnge de ameeli i pierderea echilibrului

gravida s cunoasc cauzele ameelilor, s folosesc tehnici adecvate
pentru a le preveni i reduce
(ACIUNI DE NURSING)
69
Asistenta face:
evaluarea cauzelor ameelilor i factorilor asociai:
n primele luni ameelile pot fi datorate greurilor sau stribr de vom,
hipoglicemiei
posibil sarcin ectopic
n trimestru II scade presiunea arterial
n ultimul trimestru ameellile pot fi datorate schimbrilor de poziie,
hipoglicemiei sau preclampsiei
pot exista cauze oculare sau neurologice
evaluarea strii de nutriie pentru anemie i hipoglicemie, greuri i
vrsturi frecvente
evaluarea strii emoionale (anxietii), a semnelor unor infecii
linitete gravida explicndu-i posibilele cauze ale ameelilor
Sftuiete gravida:
s se ridice ncet, s stea n poziie adecvat (culcat) pn i revine
s mnnce puin i des pentru a preveni hipoglicemia
s evite aglomeraiile i spaiile nchise
s se odihneasc suficient
s ia vitamine i preparate din fier
crete volumul circulant ncepnd din spt. 1014 de sarcin i
atinge maximum n spt 34-36
anemia scade capacitatea de oxigenare de pe urma creia sufer celula
nervoas
compresiunea uterului asupra venei cave mpiedic ntoarcerea
sngelui ctre inim i creier, scade tensiunea arterial
stagnarea sngelui n extremiti favorizeaz ameelile
hiperventilaia, hipoglicemia, emoiile, oboseala, infeciile sunt cauze
de ameeli i tulburri de echilibru
23. PERTURBAREA SOMNULUI-manifestat prin insomnie
gravida s foloseasc tehnici de combatere a insomniei s se simt
bine, s fie odihnit
(ACIUNI DE NURSING)
Asistenta face:
evaluarea situaiilor obinuite de odihn (somn normal, somnolen n
timpul zilei):
observarea oboselii i iritabilitii
evaluarea strii emoionale: anxietate sau depresiune
70
verificarea alimentelor i buturilor consumate
Sftuiete gravida:
s evite mesele copioase
s evite stimulentele: cafea, ceai, cola nainte de culcare
s reduc lichidele ingerate seara dar s bea n cantitate suficient n
timpul zilei
s doarm cu toracele uor ridicat pentru a putea respira mai bine (s
evite dispneea)
s fac o scurt plimbare nainte de culcare
s nu consume somnifere
imposibilitatea gsirii unei poziii confortabile datori ta creterii
uterului (mririi abdomenului)
anxietatea determinat de sarcin, frica de natere
nicturia tulbur somnul
micrile fetele pot trezi gravida
mesele bogate nainte de culcare dau arsuri stomacale, provoac
indigestie
crampe musculare n gambe
dispneea
24. ACUMULARE EXCESIV DE LICHIDE
manifestat prin EDEME (Alterarea confortului datorit creterii
volumului circulant i acumulrii edemelor)
71
gravida s neleag cauzele edemelor, s cunoasc semnele toxemiei

gravidice
(ACIUNI DE NURSING)
Asistenta face:
evaluarea edemelor: localizare, mrime
evaluarea alimentaiei privind coninutul de sare, proteine i lichide
ingerate
evaluarea simptornebr pentu o eventual disgravidie tardiv
(proteinurie, hipertensiune arterial, cretere n greutate, eliminare
insuficient de urin)
linitete gravida explicndu-i c edemele pot fi favorizate de staza
produs de compresiune
Sftuiete gravida:
s se odihneasc mai mult
s stea culcat pe partea stng cu picioarele ridicate
s poarte mbrcminte lejer
s reduc sarea dina limentaie dar s nu o elimine total
s consume proteine
s consume o cantitate suficient de lichide (68 pahare de lichide pe
zi pentru a favoriza o diurez normal)
excesul de Na reine apa, favorizeaz edemele
creterea presiunii venoase
tulburri de circulaie, de ntoarcere
reducerea total a srii din alimentaie poate provoca dezechilibru
Na/K
scderea proteinelor contribuie la reinerea apei n esuturi
EXERCIIU:
suntei o asistent generalist ntr-un cabinet medical unde se prezint
o doamn, n vrst de 34 ani
mrturisete c este gravid (2 luni)
acuz stare general alterat (vrsturi i greuri dimineaa)
nu se poate alimenta
este somnolent
uneori prezint constipaie
este ngrijorat pentru c pe sni i fa i-au aprut pete maronii, snii
o dor, uneori are nepturi i senzaie de greutate
72
nu are copil (s-a cstorit la 30 ani) i-l dorete foarte mult pe cel pe
care acum l poart, se gndete, c nu va putea ajunge pn la termen
identificai riscurile i problemele
stabilii planul de ngrijire, inspirndu-v din ghidul anterior
INGRIJIRI ACORDATE IN OBSTETRICA

GRAVIDA IN TRAVALIU ASISTAREA LA NASTERE
- declansarea travaliului corespude unui anumit echilibru neuro-umoral
si endocrin
- durata travaliului este in medie de 8-14 ore la primipare si 6-8 ore la
multipare
- cuprinde 3 perioade
o de dilatatie
caracterizata prin contractii uterine dureroase la intervale
de 10-15 minute
femeia poate deveni agitata
73
o de expulzie
incepe dupa dilatatia completa si ruperea membranelor
contractiile succed la 1-2 min
durata se prelungeste la 60-90 secunde
durerile devin din ce in ce mai puternice
dureaza de la 30 min la 1 ore la primipare si 15-30 min
la multipare
apare senzatia de sceamat datorita compresiunii rectului
o de delivrenta
urmeaza la 15-20 min dupa expulzia fatului
consta in dezlipira si eliminarea placentei si membranelor
se produce in trei timpi
dezlipirea placentei
coborirea in vagin
expulzia
- culegerea datelor
o stare de agitatie
o contractii uterine dureroase, ritmice, cu frecventa si intensitate
crescinda
o modificari la nivelul uterului scurtare, stergere, dilatare
ajungind la dilatatia completa 10-11 cm
74
Scurtarea si dilatarea apar simultan

o formarea pungii apelor, ruperea membranelor
o aparitia senzatiei de screamat
o bataile cordului fetal prezente
- probleme
o discomfort din cauza durerilor
o anxietate
o posibila alterare a dinamicii uterine
o posibila modificare a ritmului cardiac fetal suferinta fetala
o colaborare ineficienta in legatura cu lipsa de educate sau prag
scazut la durere
o posibila alterare a tesuturilor moi taiare, ruptura in timpul
expuziei
o posibila modificare a ritmului cardiac matern din cauza
pierderilor de singe in perioada delivrentiei
- obiective
Gravida
o sa colaboreze cu asistenta si medicul
o sa nu prezinte modificari de dinamica uterina
o nasterea sa se produca fara incidente majore
o sa nu se instaleze suferinta fetala
- interventii
Asistenta
75
o supravegheaza bataile codului fetal la intervale de 30 min la

inceput, apoi la 15 min
o urmareste succesiunea contractiilor uterina, durata
o consemneaza la indicatia medicului, modificarea colului, starea
membranelor in foaia obtetricala
o semnaleaza aparitia unor fenomene tulburari de dinamica ,
suferinta fetala
o realizeaza corectarea medicametoasa conform prescriptiei
medicale
o suprvegheaza starea gravidei prin masurarea pulsului, TA,
temperaturii
o urmareste comportamentul
o urmareste aspectul lichidului amniotic
o raporteaza modificarile
o pregateste materialele necesare pentru asistenta la nastere
o colaboreaza permanent cu gravida, sfatuind-o cum sa respire si
sa-si prelungeasca voluntar contractiile
o supravegheaza perineul in timpul expulziei
o anunta medicul pentru perinectomie sau epiziotomie in cazul in
care opune rezistenta
76
77
o dezobstrueaza caile respiratorii ale nou-nascutulu

o sectioneaza si ligatureaza cordonul ombilical
o observa semnele de dezlipire a placentei
pierderi mici de singe
contractii uterine slabe
coborirea fundului uterin sub ombilic si a cordonului
restant
uter dur contractat
apasarea deasupra simfizei pubiene nu determina
ridicarea cordonului restant
78
o prinde placenta cu palmele facute caus

o rasuceste membranele pentru evitarea ruperii si ramunerii
acestora in cavitate
o verifica integritatea placentei pe ambele fete, acordind atentie

deosebita cotiledoanelor aberante
o verifica integritatea tesuturilor moi materne col, perineu
o colaboreaza cu medicul in vederea suturii
79
Ingrijiri acordate in lauzie

Lauza in primele doua ore
- culegere de date
o oboseala
o tendinta la somn
o uneori frison
o puls rar, bradicardic
o uter dur, contractat, glob de siguranta, la nivelul ombilicului
o singerare moderata
- probleme
o posibila alterare a ritmului si frecventei cardiace in legatura cu
hemoragia post-partum
o discomfort in legatura cu leziunile perineale, cu ditensia
tesuturilor
o posibila infectie
- obiective
o lauza sa colaboreze , sa inteleaga ca somnul produce relaxarea
musculaturii uterine si favorizeaza hemoragia
- interventii
Asistenta
o efecueaza masaj uterin transabdominal pentru favorizarea
retractiei si formarii globului de siguranta
o controleaza singerarea, anuntind medicul in cazul in care este
crescuta , nu apare globul de siguranta
o supravegheaza faciesul si comportamentul lauzei
o antreneaza lauza in discutii pentru a nu adormi
o administreaza ceai, limonada
o controleaza functiile vitale
o depisteaza semnele socului hipovolemic
o transporta lauza in salon
Ingrijiri in lauzia fiziologica
- cuprinde primele 6 saptamini dupa nastere
- ciclul ovarian se reia
80
- o noua sarcina fiind posibila chiar daca se mentine amenoreea de

lactatie
- organele genitale revin la normal
- culegere de date
o scurgerea lohiilor
sangvinolente
serosangvinlente
seroase
o involutia uterina
o revenirea la normal al pulsului, TA
o tranzit incetinit
o diureza crescuta
- probleme
o deficit de cunostiinte privind autoingrijirea
o posibila alterare a ritmului cardiac din cauza singerarii sau a
tromboflebitei
o posibila stare de discomfort in legatura cu instalarea secretiei
lactate
o alterarea eliminarilor
o deficit de cunostiinte privind igiena sinilor si alaptarea ,
alimentatia in lauzie
- obiective
Lauza
o sa fie apabila sa se autoingrijeasca
o sa nu apara complicatii hemoragice si infectoase
o sa cunoasca semnele furiei laptelui
o sa elimine normal
o sa revina la orarul propiu
o sa si efectueze igiena sinilor
- interventii
Asistenta
o explica lauzei importanta ingrjirilor igienice pentru prevenirea
infectiilor puerperale
o efectueaza toaleta locala, scimbarea tampoanelor,
o observa lohiile
aspect
miros
culoare
cantitate
81
o observa aspectul plagii perineale, anuntind medicul in caz de

modificari
o instruieste gravida sa se aotoingrijeasca
o controleaza involutia uterina scade cu 1 1,5 cm/zi
devenind organ pelvin dupa 12 zile
Involutia uterina
masoara temperatura, pulsul, TA, pentru depistarea eventualelor
complicatii
o hemoragii
o infectii
o tromboflebita
explica modul de instalare a ectiei lactate, a furiei laptelui care poate
fi insotita de cresterea temperaturii la 37,50C
instruieste lauza sa-si spele miinile si sinii inainte si dupa supt
sa evite prelungirea suptului pentru a nu favoriza aparitia ragadelor
stimuleaza mobilizarea precoce a lauzei pentru prevenirea aparitiei
complicatiilor
incurajeaza cresterea cantitatii de lichide din alimentatie
atentioneaza lauza
o sa nu consume bauturi alcoolice, excitanta cafea , ciocolata,
cacao, ceai rusesc
o sa evite alimentele flatulente
o sa nu consume alimente cu fibre in cazul leziunilor perineale
pentru evitarea afortului de defecatie
efectueaza sondaj vezical in caz de retebtie urinara in primele ore
dupa nastere
instruieste lauza la externare
o sa-si mentina o igiena locala buna
o sa foloseasca tampoane vulvare sterile
o sa evite raporturile sexuale sase-opt saptamini
o sa nu ia medicamente fara recomandare medicala deoarece
unele se elimina prin secretia lactata
sfatuieste familia sa ajute mama in ingrijirea copilului, precum si in
plan emotional, pentru a se adapta noului rol
Lauza cu operatie cezariana
- indicatia pentru finalizarea nasterii prin operatie cezariana este in

exclusivitate de competenta medicului
82
- asistenta medicala trebuie sa cunoasca principalele aspecte privind

pregatirea pentru interventie si particularitatile de ingrijire ale lauzei
operate
- unele gravide stiu inca din perioada sarcinii ca vor fi supuse
interventiei in timp ce la altele operatia constituie o urgenta
- asistenta medicala trebuie sa fie pregatita oricarei situatii
- principalele indicatii pentru nasterea prin cezariana sunt
o indicatii materne
distocia mecanica
distocii ale bazinului osos
distocii de prezentatie
disproportie materno-fetala
distocia de dinamica si dilatatie
hipokinezia cotractii rare , slabe, mai putin de 2
in 10 min, evolueaza spre inertie
hiperkinezia contractii dese, cu ritm de 6-10 in
10 min , de intensitate crescuta
hipertonia simpla sau asociata ci hiperkinezia si
sindromul de iminenta de ruptura sau chiar de
ruptura uterina
dischineziile, care afecteaza toate componentele
contractiei uterine
o frecventa
o intensitate
o durata
placenta praevia
decolarea prematura a placentei normal inserate
eclampsia
uterele cicatriceala
o indicatii fetale
suferinta fetala manifestata prin alterarea BCF si
modificarea lichidului amniotic
procidenta de cordon - cind punga amniotica e intacta si
cordonul aluneca in punga inaintea prezentatiei si
prolabarea de cordon cind punga este rupta si exista
riscul comprimarii cordonului intre prezentatie si peretele
excavatiei pelvine
sarcina biologic prelungita - peste 42 saptamini
83
copil foarte pretios , mai ales la primipare de peste 35 ani

si dupa tratament de infecunditate
infectii ale aparatului genital, evitind infectarea fatului, la
trecerea prin canalul pelviperineal
- pentru primipare operatia cezariana inlatura traumatismul colului
uterin si al planseului pelviperineal
- ingrijirea lauzei cuprinde doua laturi majore
- este sfatuita ca cel putin doi ani sa evite o noua sarcina
Lauzia patologica
- in timpul lauziei pot aparea hemoragii cauzate de resturi placentare,
de inertia uterina
- asistenta anunta medicul, nu paraseste lauza, se conformeaza
indicatiilor medicale
- infectia puerperala este prevenita prin protectie de antibiotice la
gravidele si lauzele cu risc ruptura prematura de membrane , infectii
vaginale sau alte focare infectiase
- manifestari, semne
o febra
o tahicardie
o subinvolutie uterina
o modificarea aspectului si mirosului lohilor
o dureri
- infectiile glandei mamare apar mai ales la primipare din cauza conformatiei
anormale a mamelonului si a lipsei de igiena
- la inceput apar fisuri mamelonare sau ragade care sunt porti de intrare
pentru microbi, apoi daca nu se iau masuri, pot aparea limfangita,
galactoforia, abcesul sinului
Interventii pentru prevenirea si depistarea infectiei
- tractul genital
o respectarea regulilor de asepsie si antisepsie
o igiena rigurasa post partum
o pansamente aseptice
o verificarea aspectului membranelor inferioare
o asigurarea repausului pentru prevenirea accidentelor
tromboembolice in caz de troboflebita
o controlul temperaturii si pulsului, observarea discotdantei dintre
acestea
o izolarea lauzei bolnave
84
o la indicatia medicului tratament cu antibiotice

- glanda mamara
o reducerea duratei suptului, in caz de ragade suspendarea
alaptarii concomitent cu golirea sinului prin muls
o badijonarea fisurilor cu nitrat de argint 1%
o mentinerea sinilor la aer
o evitarea frecarii
o in caz de abces mamar alaptarea este intrerupta medicul
evacueaza colectia
o ingrijirea plagii
URGENTE IN OBSTETRICA
Hemoragiile in prima jumatate a sarcinii
- hemoragiile care apar in primele luni
o avortul
o sarcina extrauterina
o mola hidatiforma
o sarcina cervicala
Avortul
- intreruperea intempestiva a cursului normal al sarcinii in primele 27
de saptamini de gestatie, cu eliminarea unui produs de conceptie mort,
mai mic de 1000g
- dupa acest termen expulzia produsului nastere prematura

- avortul poate fi
85
o spontan
o provocat ileal
o intrerupere autorizata
Avortul spontan
- este eliminarea produsului de concaptie generata de cauze naturale si
care pot sa survina in I trimenstru, fie in al II-lea trimestru (15%) al
sarcinii
- factori cauzali
o factori ovulari
modificari cromizomiale
de numar
forma
anomalii ale gametilor
ovul
spermaozoid
o factori materni
cauze locale
malformatii congenitale uteroanexiale
o hipoplazie uterina
o tumori
fibrom uterin
chisturi
o procese inflamatorii
endometrite
metroanexite
boli sistemice
boli infectioasa acute
o hipertermie
o rubeola
boli infectioase cronice
o toxoplasmoza
o sifilis
boli organice
o cardiopatii
o nefropatii
o boli vasculare
boli endocrine
o diabet
86
o hipo sau hipertiroidie

avortul imunologic
incompatibilitate de grup si Rh
o factori externi
carente alimentare
hipovitaminoze
intoxicatii
saturnism
alcoolism
tabagism
stupefiante
traumatisme
fizice
chirurgical
psihic
- etape clinice
o amenintare de avort
87
o avort iminet
o avort incomplet
- siptomatologie
o este comuna
dureri abdominale
dureri lombare
in amenintarea de avort durerile sunt discontinue,

aritmice, de intensitate mica
in avortul iminent si complet durerile abdominale se
intensifica cu contractii uterine intermitente, ritmice, care
cresc ca intensitate
hemoragie metroragie
in amenintarea de avort in cantitate mica , continua sau
intermitenta, formata din singe rosu, viu sau mai inchis,
uneori ca o secretie roza
in avortul iminent si complet este mai abundenta,
formata din singe proaspat, lichid, cu cheaguri
- in primele 2 luni embrionul si placenta se expulzeaza concomitent
- din luna a treia avortul evolueaza in 2 timpi
- complicatii in avortul incoplet
o hemoragia - poate ajunge pina la stare de soc
88
o infectia ducind la endometrita, anexite

- interventii
o profilactic
consta in
depistarea precoce a graviditatii
dispensarizarea corecta
asanarea diverselor focare morbide
o tuberculoza
o lues
o inflamatii
corectarea conditiilor de munca si viata
activitate intensa de educatie sanitara
masuri imediate in faza de amenintare a avortului
o in amenintare de avort
este forma reversibila in care sarcina poate fi salvata
repaus la pat
liniste
psihoterapie
sedative usoare bromoval
medicatie inhibitoare a contractiilor urerine
vitamine
antianemice
combaterea constipatiei
se evita traumatizare prin examinari intempestive
se interneaza in spital
unde se incearca mentinerea sarcinii
se continua tratamentul in functie de evolutie

o in avortul iminent in curs si avortul incomplet
avortul este ireversibil
89
pentru evitarea hemoragiei se instituie perfuzii la

indicatia medicului cu ser fiziologic, glucoza 5%,
antispastice
transport la spital de urgenta
la spital
atitudinea terapeutice este in functie de etapa
clinica si marimea sarcinii
daca nu survin complicatii se asteapta evacuarea
spontana a produsului de conceptie , urmata de
chiureta uterin
scopul evacuarii de a elimina resturile ovulare,
pentru a opri hemoragia
in cazul in care nu se declanseaza spontan se face
evacuare medicamentoasa in sarcini mari
perfuzie ocitocica si tetanizante
uneori -se face chirurgical
profilaxia infectiei cu antibiotice
remontarea starii generale
o cardioanaleptice
o plasma
o transfuzii de singe la nevoie
Avortul provocat
- este facut de obicei de nestiutori in conditii empirice
- se practica prin procedee variate, periculoase care pot provoca
complicatii grave ducind char la deces
Multiple brese uterine prin perforatie instrumentala
90
- formele clinice ale avortului complicat

o febra
cea mai simpla forma si mai des intilnita
o cu stadialitate depasita
forme de avort infectat
o cu soc septic
cu modificari hemodinamice
hipotensiune
febra
frisoane
agitatie psihomotorie
obnubilare
oligo-anurie
dezechilibru fluido-coagulant
o purpura
o petesii
o ecimoze
insuficienta hepatica
insuficienta renala
insuficienta respiratorie
o septicemie
semne functionale
hemoragie
durere
la inceput apar dureri lombo-abdominale mai surde,
continue sau cu pauze
hemoragie mai pronuntate in sarcini avansate
o necroza uterina
forma foarte grava
letalitate mare
stare septica
febra
frisoane
coloratie bruna a exo si endocolonului
singerare vaginala fetida aspect de zeama de carnw
stricata
uter flasc, dureros
scaderea numarului de trombocite
- interventii
91
o examene de laborator
examen citobacteriologic
recoltare de singe pentru
hemocultura,
hemograma completa,
glicemie,
ionograma,
ASTRUP,
uree,
fibrinogen,
coagulograma,
examen radiologic toracic, abdominal,
EKG
o monitorizare clinica
urmarirea functiilor vitale
urmarirea diurezei
o atitudine terapeutica
se incepe de urgenta o terapie complexa
asigurarea ventilatiei pulmonare
tratamentul starii septice
antibiotice
chimioterapice
combaterea socului
refacerea volemiei administrare de singe izo grup
si Rh
combaterea tulburarilor hidroelectrolitice
prima data se recolteaza singe pentru analize de
laborator si pe urma se incepe tratamentul
cresterea eficientei miocardului si echilibrarea tensiunii
arteriale
tonicardiace - lanatozid
digoxi
dopamina se administreaza in pev cu ritm
constant
hidrgin
mentinerea diurezei
manitol
furosemid
92
combaterea acidozei
bicarbonat de sodiu
combaterea fenomenelor de coagulare intravasculara
heparina
dupa ultima doza se continua cu trombostop
mijloace terapeutice ginecologice-chirurgicale de
eradicare a focarului eptic uterin
chiuretaj uterin
histerectomia totala cu anexectomie
laparatomie cu drenaj multiplu al cavitatii
peritoneale
Sarcina extrauterina ectopica
- implantarea produsului de conceptie in afara cavitatii uterine
- este o urgenta chirurgicala
- cauze
o ovulare
dezvoltari anormale ale oului
ou mare
ou neregulat
modificari cromozomiale
factor spermatozoidic
anomalii de numar si forma
o tubare
malformatii tubare congenitale
trompe sinuase, infantile, lungi
93
procese inflamatorii uteroanexiale

micsorarea lumenului tubar
alterarea cililor vibratili endotubari
perturbarea peristaltisticii tubare
o factori hormonali
deficiente ale corpului galben
ovulatie intirziata
tratamente hormonale
o etiologie tubara
aderente peritoneale peritubare care comprima trompa
tumori ale trompei, ale organelor invecinate
inflamatii pelviene
o mijloace contraceptive
folosirea steriletelor
anticonceptionale
avorturi provocate
- localizarea sarcinii extrautrine
o tubara
o ovariana
o abdominala
Sediul posibil al sarcinii extrauterine

1.interstitiala, 2. istmica, 3 ampulara,4. in pavilion, 5. ovariana, 6.tuboovariana, 7. abdominala
- semne clinice
o in sarcina extrauterina necomplicata
apare triada simptomatica principala
durerea
o are grade diferite
o poate fi
continua
94
colicativa
o localizata
intr-una din fosele iliace
in abdomenul inferior
o irdiaza in
pelvis
lombe
coapsa
la distanta
epigastru
spate
regiune scapuloumerala
o ATENTIE orice sarcina care evolueaza cu
durere este suspecta de sarcina extrauterina
anomalii de ciclu
o intirzieri de menstruatie de 1-42 zile
o sau avans de citeva zile
o diminuarea cantitatii
metroragiile insotesc de obicei sarcina extrauterina
dupa o intirziere
o hemoragiile pot fi
continue
intermitenta cu singe rosu
o important - hemoragia mica cu singe
negricios, socolatiu
semne neurovegetativede sarcina
greata
varsaturi
ameteli pina la lipotimie
- examen fizic
o tactul vaginal pune in evidenta
colorarea violacee a vaginului si colului
orificiul cervical inchis
uter usor marit
tumoare latero uterina, mobila care se deplaseaza cu
uterul, sensibila la palpare
semne determinate de irigatia peritoneului pelvian prin
hemoragii tubare
95
semnul tipatul Douglasului durere ascutita la

tactul fundului de sac posterior , o durere in fundul
de sac anterior si o senzatie imperioasa de mictiune
- in spital
o examinari paraclinice
r-grafie abdominala
histerosalpingografie
ecografie
explorari hormonale
chiuretaj bioptic
punctia fundului de sac Douglas se extrage de obicei
singe necoagulabil cu microcheaguri, singe negricios
celioscopie
laparatomie exploratorie este actul final
examinari de laborator
o in sarcina extrauterina complicata
poate fi urmata de
torsiunea de anexa gravida
infectie acuta sau cronica
hemo sau piosalpinx
peritonita sau pelviperitonita
ocluzie intestinala
cea mai frecventa este hemoragia interna
simptomatologia este in functie de abundenta si
bruschetea hemoragiei
accidentele hemoragice sunt
hematosalpinx
hematocel
96
Sarcina extrauterina cu hematocel retrouterin

inundatie peritoneala
cind hemoragia nu este mare nu afecteaza starea generala
debutul brutal
junghi de extrema violenta
localizat in una din fosele iliace
pierderea cunostiitei - lipotimie
stare generala alterata
o paloarea tegumentelor si a mucoaselor
o sudori reci
o extremitati reci
o puls accelerat 120-140 b/min, slab batut
o tensiune arteriala prabusita
o dispnee
o anxietate
o sete accentuata
o stare de soc hemoragic
abdomen balonat si sensibil la palpare, cu o usoara
aparare musculara
palparea fundului de sac Douglas provoaca durere
vie si bombeaza
punctia fudului de sac e pozitiva
hemoragia abundenta urgenta extrema
- conduita de urgenta
o in conditii de teren asistenta va trebui sa anunte de urgenta
medicul
97
o diagnosticul il face medicul, dar asistenta trebuie sa recunoasca

semnele
o masuri de prim ajutor trebuie luate chiar in timpul transportului
la spital sau pina vine salvarea
repaus absolut in pozitie trendelenburg moderat
mialgin o fiola la indicatia medicului
abordarea unei vene cu prelevarea de singe necesara
pentru efectuarea analizelor de laborator
cateterizarea venei permite
aplicarea masurilor de combatere a socului
mentinerea echilibrului hemodinamic
- in spital
o se continua masurile de desocare
o corectarea echilibrului acidobazic
o interventia chirurgicala consta in extirparea trompei comromise
- salpingectomie sau cind e posibil la femeile care nu au copii
se incearca conservarea trompei
o in cazuri grave de necesitate se practica histerectomie
ATENTIE tegiversarea internarii bolnavei sa a interventiei chirurgicale
poate costa viata bolnavei
Mola veziculara - hidatiforma

- este degenerescenta chistica a vilozitatiilor coriale
- cauze
o procese inflamatorii uteroanexiale
endometrite
anexite
o boli cronice
tuberculoza
sifilis
o intoxicatii cronice
alcoolism
tabagism
o multiparitatea
o infectii virotice
o tulburari endocrine
98
o
o
o
o
iradieri
tulburari imunologice
deficit nutritional
tulburari genetice
Mola hidatiforma
- semne clinice
o hemoragia este simptomul constant si cel mai precoce
hemoragiile sunt
mici
nedureroase
continue sau in puseuri
cu abundenta crescinda
singe rosu, proaspat, lichid cu cheaguri
eliminare de vezicule - ca boabele de strufuri prin
vagin semn patognomonic mai rar intilnit
o anemie consecutiva
o tulburari neurovegetative
varsaturi
greata
o exagerarea semnelor disgravidice
edeme
oligurie
albuminurie
uneori stare de eclamptice
o stare generala alterata
- semne fizice
o uterul este mai mare fata de virsta sarcinii
- atitudine de urgenta
o orice suspiciune de mola trebuie considerata un pericol grav
99
o in caz de urgenta se impune evacuarea cavitatii uterine prin

chiuretaj
o in acest caz bolnava va fi pregatita pentru interventie
Sarcina cervicala
- se dezvolte fie in col , fie in col si in istm
- apare mai frecvent la multipare
- simptome
o hemoragie moderata la inceput, apoi progresiv devine
abundenta
o examen local
dilatarea colului sub forma de butoias de consistenta
moale
corpul uterin mai mic decit colul
o amenoreea de sarcina este prezenta
- tratament
o chirurgical histerectomie totala unica interventie
o in cazuri de hemoragie abundenta se face hemostaza provizorie
de moment prin comprimarea aortei
Hemoragiile din a doua jumtate a sarcinii
- sunt determinate de
o placenta praevia
o decolarea prematura a placentei normal inserate
o hemoragiile din avorturile mari
o rupturile uterine
Placenta praevia
- este insertia placentei in totalitate sau in parte in egmentul inferior al
uterului
- poate fi
o laterala
o marginala
o centrala
100
Placenta praevia segment superior, lateral, marginal
Placenta paevia localizare centrala, partial centrala

- cauze
o procese inflamatorii din sfera genitala
o multiparitatea
o tumori uterine sau parauterine
o hipo sau hiperplazia endometrial
- semne
o hemoragia uterina cu urmatoarele caractere
apare in ultimele 3 luni de sarcina sau in travaliu, brusc
fara o cauza aparenta
nedureroasa
101
singe rosu, viu, arterial

de obicei noaptea
intermitenta, cu faze de acalmie, ce pot dura saptamini
o cu cit hemoragia e mai precoce si maai abundenta cu atit
insertia placentei e mai joasa
o cauza hemoragiei dezlipirea placentei
- semne fizice
o palparea abdomenului
uter relaxat
prezentatia este mai ridicata
o tractul vaginal
dureros
col uterin deviat si edematiat
o in ambulator nu se fac manevre intempestive
o examenul vaginal digital se numai in spital cu asigurarea de
posibilitati de reanimare
- conduita de urgenta
o orice hemoragie aparuta la o gravida mai ales in trimestrul III
necesita internarea de urgenta pentru precizarea diagnosticului
o nu va fi parasita pina cind nu este internata
o daca se fixeaza diagnosticul de placenta praevia va ramine
internata pina va naste
o placenta praevia poate determina hemoragii ce pun in pericol
atit viata mamei cit si a copilului
o aceasta hemoragie nu se poate opri definitiv, putind reapare
oricind
o repausul la pat este obligatoriu in plan usor inclinat spre cap
o administrare de antispastice la indicatia medicului
papaverina
atropina
mialgin
o tampon steril in zona vulvara nu in vagin, apooi membrele
inferioare in extensie si incrucisate
o abordarea unei vene cu instalarea uei perfuzii de glucoza
o transportul se face cu mare atentie fara zguduituri, trepidatii
ATENTIE!!!!!!!!
- nu se face
o palpare abdominala energica
102
o
o
o
o
o
tact vaginal
tamponaj vaginal
menevre intravaginale
se va evita efortul gravidei, chiar si mersul
administrare de ocitocice si analeptice cardiace
- in caz de imposibilitate de transport urgent cind medicul din teren

gaseste o gravida cu hemoragie abundenta pina la sosirea salvarii
medicul va executa
o ruperea artificala a membranelor daca coluluterin este dilatat si
punga apelor este accesibila
o in caz de extrema urgenta se dilata digital
o compresiunea in jos a craniului prin intermediul peretelui
abdominal se obtine o comprimare hemostatica asupra
placentei
o administrare de ocitocice numai dupa ruperea membranelor
Ruperea artificiala a membranelor

- conduita in spital
o in hemoragii de mica importanta
repaus la pat
administrare de antispastice
administrar e anticoagulante
combaterea anemiei
asistenta va pregati materialele necesare pentr a putea
efectua prompt tehnicile indicate de medic
103
o in hemoragii masive
concomitent cu masurile de reanimare se indica
evacuarea sarcinii cezariana
observatie medicala permanenta
Apoplexia uteroplacentara
- dezlipire partiala sau totala a placentei normal inserate in timpul
gestatiei sau a travaliului
- cauze
o disgravidia tardiva
o procese inflamatorii cronice
o multiparitate
o carente de acid folic
- semne
o durere violenta in abdomen cu instalare brusca
o contractura tetaniforma a uterului uter de lemn
o uter marit
o hemoragie redusa
o culoarea singelui variaza de la rosu la negricios
o hipertensiune arteriala
o edem
o zgomotele inimii fatului nu se mai aud
o colul este inchis sau dehiscent, segmentul inferior dureros si in
tensiune lemnoasa
104
o semne generale
pierderea cunostiintei
agitatie sau prostatie
anxietate
paloare extrema
transpiratii reci
sete accentuatatulburari de vaz si auz
puls fifliform
hipertensiune apoi hipotensiune
oligo-anurie
stare de soc
- conduita
o profilactica
urmarirea atenta a gravidelor
tratarea imediata a disgravidiilor
atentie la cele cu risc cresut
regim igieno dietetic corespunzator
evitarea eforturilor
o internarea de urgenta este obligatorie
- in spital
o desocarea si remontarea starii generale
o evacuarea rapida a continutului uterin daca se poate natural,
daca nu cezariana
Rupturi uterine
- aparitia unor solutii de continuitate care intereseaza integritatea
uterului gravid
105
- cauze
o virsta
o mediul social
o obiceiuti alimentare defectuase
o distocii osoase
o manevre obstetricale
o ocitocicele
- semne
o preruptura uterina
fenomene care insotesc un travalui
hipertonia uterina
hiperkinezia
dilatatie stationara
edem si rigiditate de col
dureri intense lombo-abdominale
modificarea batailor inimii fetale
corp uterin in forma de clapsidra
ligamentele rotunde in tensiune
tulburari urinare
singerare discreta pe cale vaginala
o ruptura constituita
durere abdominala violenta
stare sincopala
paloare
accelerarea pulsului
singerare vaginala singe rosu sau maroniu
stare generala alterata
- profilaxie
o consultatie prenatala judicioasa
o depistarea distociilor, a malformatiilor
o dispensarizarea acestora
o internarea din saptamina35-36
- conduita in travaliu
o corectarea tulburarilor de contractilitate uterina
o internarea de urgenta
- conduita in spital
o se va incerca corectarea hiperkineziei
o toate interventile se executa sub narcozaprofunda
o in cazul instalarii sindromulu Bandl Frommel se aplica
forcepsul
106
o in prezentatie pelvina se intervine manual

o in cazurile de sindrom de preruptura , chiar pe fat mort cezariana
o asistenta pregateste materialele necesare
o va cateteriza 2 aborduri venoase
Eclampsia
- forma cea mai grava a disgravidiei tardive
- este caracterizata prin instalarea sindromului eclamptic
- semnele preeclampsiei
o cefalee persistenta si intensa
o dureri epigastrice in forma de bara
o varsaturi
o ameteli
o vijiituri in urechi
o diplopie
o astenie cu stare de somnolenta
o polipnee
o triada de baza a disgravidiilor
edeme
hipertensiune arteriala
proteinuria
- simptome
o clinic se descriu 4 faze
de invazie
durata 30 secunde 1 minut
convulsii de intensitate mica
fruntea incretita
pleoapele se inchid si se deschid
limba iesita din gura cu miscari de propulsie
globii oculari privesc in sus si in afara
capul executa miscai de lateralitate
membrele superioare au contractii scurte in
atitudine de hiperpronatie
convulsii tonice
durata 30 secunde
contractura generalizata a intregului corp
corp rigid in opistotonus
107
respiratia se opreste, se cianozeaza fata

maxilarul inferior este puternic apropiat de cel
superior trismus
apare o sputa sangvinolenta la comisura buzelor
Acces de eclampsie convulsii tonice

convulsii clonice
durata de 3-4 min
musculatura se destinde
respiratia se reia
apar contractiile clonice cu miscari convulsive
sacadate
capul executa miscari de lateralitate
membrele superioare miscari de tobosarrespiratie
zgomotoasa
Acces de eclampsie convulsii clonice

comatoasa
poate sa dureze de la citeva ore la citeva zile
pierdere totala a sensibilitatii, a cunostiintei
fata violacee, congestionata cu pupile dilatate,
reflex corneean abolit
108
respiratie stertoroasa
musculatura relaxata, flasca
reflexe tendinoase abolite
Coma eclamptica
- conduita profilactica
o stadiu preclinic
cazuri cu risc
dispensarizare
regim normosodat, normocaloric, bogat in
vitamine
forme usoare
se urmaresc
dispensarizare
repaus la domiciliu
forme medii
monitorizare materna
o tensiunea arteriala de 4 ori / zi
o masurarea greutatii
o evaluarea semnelor clinice de agravare
o proteinurie
o explorari sanguine
monitorizare fetala
o bcf, miscari, masurare ecografica
forme severe
se interneaza in spital
repaus la pat
monitorizare materna si fetala
regim hipocaloric, hiposodat
grasimi usor asimilabile
109
sedative
diuretice in caz de edeme
sulfat de magneziu
hipotensoare
ntreruperea sarcinii in cazul in care nu se
amelioreaza
in travaliu
sulfat de magneziu
hidralizin
analgezice
scurtarea expulziei prin aplicare de forceps
- tratamentul
o la aparitia semnelor se interneaza in spital
o repaus la pat cel putin 8-10 zile in decubit lateral
o regim alimentar
o tratament medicamentos
sedative
antispastice
diuretice
hipotensoare
- conduita in accesul eclapsiei
o tratamentu se face in ATI
o imobilizare
o intre dinti se pune o spatula invelita in tifon
o se elibereaza caile respiratorii superioare
o oxigenoterapie
o monitorizarea functiilor vitale si vegetative
o tratament medicamentos
oprirea convulsiilor
scaderea tensiuii arteriale
diuretice
tratamentul efectelor secundare
nasterea
110
Metoda de a evita muscarea limbii

- important
o se va asigura tot timpul o buna ventilatie
ridicarea mandibulei
aspirarea secretiilor
administrare de oxigen
Cardiopatia asociata cu sarcina
- sarcina impune o munca cardiaca suplimentara, creste consumul de
oxigen, creste debitul cardiac, creste masa sanguina cu 30% fata de
femeia negravida
- cresterea ponderala necesita in efort cardiac suplimentar
- conduita profilactica
o trebuie sa fie facuta continuu si diferentiata
cardiopatia din grupa I si II
suporta de obicei sarcina fara incidente
repaus 10 ore de somn in fieare noapte si ora
dupamasa
se interzic eforturile ari
se recomanda plimbari usoare
regim alimentar supravegheat
evitarea infectiilor
supraveghere medicala de spacialitate
cardiopatia din grupa III si IV
in mod normal nu se permite sarcina
in cazul in care ramine sarcina
repaus total la pat pe toata perioada sarcinii
111
internare profilactica
la cele de grupa III se interzice categoric sarcina
- conduita in timpul travaliului
o cele din grupa I si II vor fi internata cu 1 -2 saptamini inainte
de nastere
o in timpul travaluilui va fi tot timpul supravegheata
o la indicatia medicului va punctiona o vena pentru digitalizare
rapida si administrarea uni opiceu pentru a evita riscul fetal
o sedarea psihica este o cerinta
o efortul in expulzie sa fie cit mai redus
o la nevoie - cezariana
- conduita dupa nastere
o in postpartum imediat este semnalat pericolul insuficientei
cardiace prin
scaderea brusca a presiunii intraabdominale cu
supraincarcarea circulatiei
cresterea intoarcerii venose cu suprasolicitarea inimii
- de aceesa se va incerca prevenirea acestui fenomen prin
o compresiunea manuala a venei cave inferioare si a aortei
abdominale imediat dupa expulzia fetului
Comprimarea manuala a aortei

Comprimarea aortei
o moderarea medicamentoasa a intoarcerii venoase
o se recomanda repaus la pat 7 zile dupa nastere
o administrare de antibiotic 4-5 zile pentru profilaxia infectiei
puerperale
112
PREZENTARE DE CAZ
Pacienta n vrst de 25 de ani,cstorit,locuiete mpreun cu familia,cu
soul i cei doi copii ntr-un apartament cu 3 camere i este casnic.
La
internare
bolnava
prezint
colici
abdominale,stare
general
modificat,metroragie n urm cu circa 8 ore,n timp ce cura cu aspiratorul

covoarele din apartament.
n antecedente a prezentat un avort spontan n luna a-4-a de sarcin.
La examenul de specialitate se stabilete o secreie sangvinolent minim,col
dilatat cu 2cm,prin care se evideniaz polul inferior al membrelor i prin care
se palpeaz pri mici fetale,uter mrit de volum ct o sarcin de 16 sptmni ,
uterul fiind contractat.
n urma examinrii s-a stabilit diagnosticul de:avort n curs,sptmna a 16-a.
Efectuati planul de ingrijire
113
BIBLIOGRAFIE
1. NEVOI FUNDAMENTALE INTERVENII DE NURSING - Asist.
Univ.
Dr.
Liliana
COLDEA,Conf.
Univ.
Dr.
Luminia
BELDEAN,Asist. Med. Principal Gherghinica GAL,Asist. Med.

Principal Monica Seuchea,Prep. Univ. Dr. Alina Pintea 2003
2. LUCREIA TITIRC: TEHNICI DE EVALUARE I NGRIJIRI
ACORDATE DE ASISTENII MEDICALI Editura Viaa Medical
Romneasc
3. LUCREIA TITIRC: GHID DE NURSING - Editura Viaa Medical
Romneasc
4. GEORGETA BALT: TEHNICI DE NGRIJIRE GENERAL A
BOLNAVILOR Editura didactic i pedagogic
5. CORNEL BORUNDEL: MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE
MEDII

Curs Obstetrica

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Curs Obstetrica

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

1

Notiuni elementare despre sarcina si nastere

MODIFICRILE GLANDEI MAMARE

areola primar se mrete, se bombeaz ca o sticl de ceasornic l se

la sfritul sarcinii, din cauza circulaiei abundente, venele

n ultimile luni de sarcin, uterul mpinge n sus ficatul i diafragmul,

la unele gravide apar pofte alimentare capricioase: acrituri,

SEMNELE DIN A II-A JUMTATE

Inaltimea fundului uterin la diferite virste gestationale

Informarea femeii cu modificrile aprute n timpul sarcinii, cauzele

Bilanul strii de sntate

TESTE DE SARCINA l DOZRI HORMONALE

INDICAII: n suspiciunea de sarcin depit (nu e periculoas dac

fascicolul sonor traverseaz esuturile i se reflect parial pe interfaa

permite biometria fetal (msurarea diametretor cranian, toracic i

STUDIEREA RITMULUI CARDIAC

la nivelul tubului digestiv lipsa oxigenului determin creterea

depistarea bolilor genetice

malformaii sau tumori genitale (n special fibrom)

- influena sarcinii asupra organismului (aparatului cardiovascular,

o Se noteaza data ultimei menstruatii

Greutate, intepaturi la nivelul sinilor apare reteaua Haller

Modificari tegumentare specifice

Informarea femeii despre modificarile organismului in timpul sarcinii

Sfaturi privind alimentatia

o Sa evite alimentele grase, prajelile mai ales inainte de culcare

- intre saptaminile 14-20, semnele clinice de sarcina sunt de probabilitate iar

- manifestari legate de sarcina

o Apreciaza sau masoara inaltimea fundului uterin

Pentru prevenirea nasterii premature sau a avortului spontan sfatuieste

Pentru combaterea unor manifestari legate de sarcina indruma gravida

o Incurajeaza gravida sa puna intrebari

- manifestari legate de sarcina

o axul longitudinal sau transversal in functie de asezarea fatului

o anxietate legata de nastere in general si cu cea prematura in

sa se odihneasca mai mult daca oboseste

o ofera informatii despre raporturile sexuale

interzicerea in caz de amenintare de avort, iminenta de

o la controlul medical periodic

cintarire, masurarea TA, repetarea analizelor, examen

Asistenta culege informatii utile pentru supravegherea travaliului si

INGRIJIREA SI SUPRAVEGHEREA GRAVIDEI CU SARCINA

- evolutia unei sarcini depinde in mare masura de

- cauze care determina riscul obstetrical

primigestele foarte tinere sau peste 35 de ani

nasteri cu distocii mecanice, de dinamica, interventii,

incompatibilitati Rh sau grupinterventii chirurgicale

teste de explorare a potentialului biologic

suspiciune clinica de suferintafetala

o alterarea nutritiei dain cauza varsaturilor

o apoplexia utero-placentara abruptio placentae

- dupa acest termen expulzia se numeste nastere prematura, fatul fiind

o medicul constata modificari ale colului uterin, dechiderea

- placenta se insera pe segmentul inferior, putind sa ocupe in intregime

- poate fi depistata in timpul controlului prenatal prin examen

o o sfatuieste sa se interneze obligatoriu in spital la aparitia

OBIECTIVE (REZULTAT ATEPTAT)

OBIECTIVE (REZULTAT ATEPTAT)

linitete femeia i informeaz n legtur cu modificrile snului n

OBIECTIVE (REZULTAT ATEPTAT)

OBIECTIVE (REZULTAT ATEPTAT)

OBIECTIVE (REZULTAT ATEPTAT

linitete gravida explicndu-i c prezena gazelor nu influeneaz