Professional Documents
Culture Documents
CAPITOLUL 1
ARGUMENT
La motoarele cu ardere intern, aprinderea amestecului carburant, se face fie prin
scanteie electric (la motoarele cu carburator), fie prin autoaprindere (la motoarele
diesel).
La m.a.s., aprinderea are loc sub forma unei descrcri electrice an mediu gazos cu
ajutorul curentului de analt tensiune. Scanteia electric pentru aprinderea amestecului
carburant se produce sub forma unui arc electric intre electrozii unei bujii la sfaritul
cursei de compresiune, cand presiunea an cilindru atinge (10. . .12)105 N/m2.
La m.a.c, aprinderea se face spontan, fr scanteie de la o surs electric
exterioar, datorit inclzirii prin comprimare a aerului din cilindru pan la o temperatur
de 450750C cand presiunea crete pan la (35... . . .40)105 N/m2.
Aprinderea amestecului carburant prin scanteie electric in momentul in care intre
cei doi electrozi ai bujiei se aplic o tensiune electric, va lua natere i un camp electric,
care va dirija micarea ionilor i a electronilor. Astfel, ionii pozitivi vor fi atrai de
electrodul negativ al bujiei, iar cei negativi de electrodul pozitiv.
Prin mrirea tensiunii intre electrozi, viteza ionilor va crete foarte mult, astfel
incat vor sparge moleculele cu care se intalnesc. Moleculele sparte se disociaz an ioni i
electroni, care vor fi atrai i ei de electrozii bujiei.
In modul acesta, se obine ionizarea aerului i a particulelor de combustibil dintre
electrozii bujiei. Amestecul ionizat ai pierde proprietile de izolator, iar circuitul intre
electrozi se va inchide printr-o scanteie de strpungere.
Moleculele disociate de combustibil intr in reacie cu moleculele disociate de
oxigen i incepe arderea amestecului.
Valoarea tensiunii care trebuie creat intre electrozii bujiei pentru producerea
seanteii depinde de mai muli factori, cei mai importani fiind : distana dintre electrozii
bujiei, presiunea i temperatura amestecului carburant.
Tensiunea este cu atat mai mare cu cat distana dintre electrozii bujiei este mai
mare i cu cat presiunea amestecului este mai mare. Prin creterea temperaturii
1
CAPITOLUL 2
DEFECTELE INSTALATIEI DE APRINDERE
2.1 Compunerea instalatiei electrice de aprindere si principalele defectiuni ale
acesteia
Aprinderea amestecului carburant se realizeaz cu ajutorul unei scntei electrice de
nalt tensiune, furnizat de instalaia electric de aprindere.
Aceasta (fig. 2.1) cuprinde un circuit de joas tensiune (primar), n compunerea
cruia intr bateria de acumulatoare 1, ampermetrul2, comutatorul 3 (contactul),
nfurarea primar 6 a bobinei de inducie 5, ruptorul 8, conductoare i circuitul de
nalt tensiune (secundar), format din nfurarea secundar 7 a bobinei de inducie,
distribuitorul 9, bujiile 10 i conductoarele de inalt tensiune.
nchiderea ambelor
care
defectul este in
strpungerii
corpului distribuitorului; existenei apei la unul dintre capetele fiei centrale; ruperii
firului de legtur al condensatorului (n caz excepional);
poate sta nemicat la zero, caz n care defeciunea se afl n circuitul de joas tensiune
(primar) al instalaiei electrice de aprindere ise datoreaz:desfacerii conductorului de
legtur la bateria de acumulatoare sau de la contactul general i ntreruptorul de
pornire (fig. 2.1); ntreruperii legturii dintre contactul 3 i bobina de inducie 5 sau
dintre bobina de inducie i ruptorul 8;oxidrii suprafeelor contactelor; ruperii arcului
contactului mobil (ciocnelului) de la ruptorul distribuitor; deteriorrii (ruperii) axului
ruptorului distribuitor;
poate sta nemicat n poriunea
situaie
n care
felul
urmtor:
se controleaz, cu motorul n funciune, prin demontarea unui conductor de aprindere
a unei bujii i apropierea acestuia de masa motorului, lungimea, culoarea i grosimea
scnteii (normal: lungimea 812 mm, culoarea albastru-vioet, grosimea 0,81 mm);
9
scoate
n eviden faptul
c exist un
se produc
captul
legat de nfurarea
primar;
dac se produc scantei la distane mari (1012 mm) ntre conductorul de aprindere
i chiulas nseamn c bobina de inducie este bun, iar defectul se afl la distribuitor
sau la conductoarele de aprindere (desfcute de la bujii, rupte, schimbate etc);
cand la nceperea ncercrii prin desfacerea contactelor ruptorului nu se produc
scantei ntre ele, defectul se afl n circuitul primar al aprinderii i se verific .
Remedierea: cand nfurarea este scurtcircuitat, iar oprirea motorului s-a produs
din aceast cauz, defeciunea se nltur numai prin nlocuirea bobinei de inducie; dac
dup oprirea motorului se constat c scurtcircuitarea are loc la captul dinspre
nfurarea primar, se poate continua deplasarea cu vitez redus, deoarece, la turaie
mic a arborelui cotit, contactele ruptorului rmannd mai mult timp nchise, scanteia ce
se va forma va fi ceva mai bun; motorul va funciona ns neregulat. La prima staie de
ntreinere se va schimba bobina de inducie.
De altfel, aa cum s-a recomandat, n trusa de piese de schimb trebuie s existe i o
bobin de inducie de rezerv.
2.3.2 ntreruperi n nfurarea de joas tensiune.
ntreruperea nfurrii de joas tensiune duce ntotdeauna la oprirea motorului,
iar pornirea nu se mai poate efectua.
Descoperirea defectului se face prin verificarea descris anterior i, dac se
stabilete c acesta se gsete n circuitul de joas tensiune, se localizeaz.
Depistarea se mai poate face i n modul urmtor: se scoate capul distribuitorului i
se verific dac contactele ruptorului sunt nchise n cazul c sunt deschise, situaie n
care piciorul contactului mobil (cicocnelului) se afl pe varful unei came a axului
distribuitorului, se rotete arborele cotit pan ce se nchid contactele; dac, n aceast
situaie, ampermetrul nu indic nici un consum de curent, nseamn c circuitul primar al
aprinderii este ntrerupt.
Deschiznd contactele prin ncercri repetate se urmrete dac oscileaz acul
13
nu
2 la
in
ruptorului;
se apropie captul conductorului de nalt tensiune de la bobina de inducie (fia
central)
(fig.
2.6, a),
24
26
CAPITOLUL 3
NORMELE DE NTREINERE A ECHIPAMENTELOR
I INSTALAIILOR
Documentaia de ntreinere conine instruciuni de ntreinere, lista de referine la
piesele de rezerv si alte documente care pot fi elaborate in faza pregtitoare.
Cteva dintre documentele care se cer au anumite caracteristici:
- includ fluxuri tehnologice (de lucru) sau figuri care rezult din desene/plane
fcute de consultani
- constau in descrieri primite de la productori
- sunt influenate de documentaia standard a cumprtorului
Cartea tehnic cuprinde:
28
29
CAPITOLUL 4
MSURI DE PROTECIA MUNCII I NORME
DE PREVENIREA I STINGEREA
INCENDIILOR
4.1. MASURI DE PROTECIA MUNCII LA ASAMBLAREA GENERALA
Lucrrile executate in cadrul montajului general prezint, in foarte multe cazuri,
pericole de accidente care pot fi evitate daca se respecta normele indicate pentru aceste
lucrri.
Astfel, la executarea operaiilor auxiliare legate de transport si de ridicare apar cele
mai frecvente accidente, datorita manevrrii incorecte a instalaiilor si prinderii
30
4.2.
MASURI
DE
PROTECIA
activitii (temperatura ridicata micoreaz atenia si percepia, iar cea mai sczuta
31
de accidentri ;
-
noaptea ;
-
instalaiilor la pamant ;
-
in acest scop ;
-
respectarea
regulilor
prescrise
pentru
personalul
care manevreaz
substanele necesare splrii pieselor (manusi, masti de gaze, interzicerea folosirii flcrii
deschise, deprtarea de locurile de sudare) ;
-
principale
si
cu
ecrane, ochelari;
f)
g)
etc).
Caile de acces, de evacuare si intervenie din construcii si instalaii se separa de
celelalte spatii prin elemente de construcii cu rezistenta si comportare la foc
corespunztoare utilizrii in condiii de sigurana a cailor respective pe timpul incendiilor
si se prevd, dup caz, cu instalaii sau sisteme de evacuare a fumului si a gazelor
fierbini ori de presurizare.
Asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de intervenie la sursele de
alimentare cu apa in caz de incendiu si a posibilitilor de folosire a acestor surse in orice
anotimp constituie o condiie de sigurana la foc.
Traseele instalaiilor de ventilare, condiionare sau transport pneumatic din
construciile cu risc de incediu sau explozie, precum si cele din slile aglomerate ori din
incaperile cu bunuri de mare valoare sau de importanta deosebita vor fi independente si
34
4.5.
MASURI
DE
PREVENIRE
INCENDIILOR
LA
NTREINERE SI REPARAII
Pentru prevenirea si lupta contra incendiilor, atelierele de reparaii de toate
categoriile trebuie sa fie dotate cu toata tehnica necesara stabilita prin actele normative
care reglementeaz aceasta problema.
De asemenea, trebuie avute in vedere urmtoarele masuri:
- toate unitile vor respecta normele P.C.I. si vor organiza instructaje cu personalul
respectiv;
- mainile de construcii si autovehiculele vor fi introduse in atelier fara combustibil in
rezervor;
- este interzisa folosirea lmpilor sau a felinarelor cu flacra in incaperile in care se
depoziteaz sau se lucreaz cu lichide inflamabile si alimentarea cu benzina a lmpilor
de atelier nclzite in prealabil ;
-
sunt
interzise
instalaiile
electrice
improvizate,
folosirea
siguranelor
BIBLIOGRAFIE
Fratila, Gh., Popa, M.V., Automobile sofer macanic auto, Editura
Didactica si Pedagogica Bucuresti 1993
Parizescu, V., Pene de automobil, Editura Tehnica Bucuresti 1979
Brebenel, A., Autoturisme si performante, Bucuresti, Editura Stiinta si
Tehnica, 1983
Macarie, T.N., Transmisii continue pentru autovehicule, Pitesti, Editura
36
37