Argument

Transporturile au avut in toate timpurile un rol foarte importamt in viata oamenilor

constituind un factor de prima importamta in dezvoltarea civilizatiei , toate domeniile de activitate
umana necesitnd deplasarea de oameni si marfuri.
Chiar si actiunile care nu intra in sfera productiva , cele social culturale , turistice sau de
rezolvare a unor probleme personale implica in desfasurarea lor , acest gen de activitati.
Dezvoltarea productiei industriale , nevoile de materii prime si materiale au dus la
necesitatea crearii unor mijloace de transport , de capacitati mai sigure in exploatare si care sa
realizeze viteze mari de deplasare. Toate acestea au dus la necesitatea crearii unor ramuri separate a
economiei nationale numita tranposturi.
Transporturile reprezinta ramura economiei unei tari care cuprinde toate mijloacele de
transport terestru , subteran , pe apa si aerospatiale care asigura circulatia bunurilor , a marfurilor si
a persoanelor.
Spre deosebire de alte sectoare de activitate in transporturi nu se creeaza bunuri materiale ,
procesul de productie a acestei ramuri economice constand in deplasarea marfurilor si a persoanelor
pe diferite distante cu ajutorul unuia sau mai multe mijloace de transport cum ar fi autobuze ,
automobile , trenuri , avioane sau nave , aceasta facandu-se in deplina siguranta.
In transporturi productia se exprima in tone km sau calatori km care reprezinta prestatia
efectuata prin deplasarea unei tone respectiv a unui calator pe o distante de 1 km.
La baza activitatii de transport stau 3 elemente :
mijlocul de transport
calea de comunicatie
forta ce actioneaza vehicolul
Sunt cazuri cand acelasi transport se poate efectua cu doua sau mai multe feluri de mijloace
de transport.
Alegerea se face luandu-se in considerare caracteristicile tehnico-economice si avantajele
fiecarui mod de transport.
Din cadrul transporturilor fac parte 4 moduri de transport :
feroviar
aerian
rutier
naval
1. Transportul feroviar
Avantaje :
executa transporturi de masa in deplina siguranta in orice anotimp , continuu , ziua
si noaptea
executa transport pe distante mari de cale ferata, iar mijloacele de transport sunt
garniturile de tren formate din mijloacele de transport de tractiune(locomotiva) si
mijloacele de transport tractate(vagoanele)
Dezavantaje :
nu poate patrunde in orice loc fiind intrerupta de intinderi mari de apa sau pustiuri
consuma cantitati mari de combustibil si electricitate
necesita investitii mari
2.Transportul rutier
Avantaje :
au posibilitatea de a circula aproape pe orice teren
au posibilitatea de a transporta marfuri si persoane direct de la locul de expeditie la
cel de destinati

au viteze mari de deplasare si cheltuielile pentru amenajarea caii de comunicatie

sunt mai reduse ca la calea ferata.

Dezavantaje :

in conditii atmosferice grele circulatia este incetinita sau intrerupta

nu sunt indicate pentru transport pe distante lungi
nu pot trasporta marfuri grele , consum mare
3.Naval
Avantaje :
: nu necesita amenajari
: capacitate de incarcare foarte mare
: pret de cost si tarife reduse
Dezavantaje :
viteza de deplasare scazuta
au caracter sezonier in zone cu temperaturi reduse
4. Aerian
Avantaje :
nu au nevoie de cale amenajata de deplasare decat pentru decolare si aterizare
au viteze foarte mari de deplasare ;timp de deplasare scurt
Dezavantaje :
consuma combustibili superiori
capacitate de incarcare mica
cost mare

Capitolul I. Destinaia i compunerea echipamentului electric

In funcionarea automobilului, energia electrica este utilizata pentru : aprinderea amestecului
carburant in cilindrii motorului , iluminatul drumului si al interiorului caroseriei , semnalizarea
optica si acustica , pornirea automata a motorului , alimentarea aparatelor de msurat si control ,
precum si pentru acionarea aparatelor auxiliare (tergtoare de parbriz , ventilatoare , radio ,
brichete electrice , etc. )
Aparatele si dispozitivele care servesc pentru producerea si utilizarea energiei electrice ,
mpreuna cu cablurile de conexiune, alctuiesc , in ansamblu , echipamentul electric al
automobilului.
In funcie de destinaie , aparatele echipamentului electric se mpart in :
surse de energie electrica
consumatori de energie electrica
Echipamentul electric al automobilelor este construit pentru tensiunea de 6 , 12 sau 24 V.
Legtura dintre sursele de energie si diveri consumatori se realizeaz printr-un singur
conductor (instalaie monofilara), circuitul electric nchizndu-se prin masa metalica a
automobilului , care joaca rolul celui de-al doilea conductor.
La majoritatea automobilelor , masa are polaritatea pozitiva , deoarece umiditatea din
atmosfera duce la o corodare mai redusa a metalelor , ntruct pe masa pozitiva se formeaz mai
putini compui de carbon si sulf . Se practica, totui destul de frecvent , in ultimul timp, legarea
masei la borna negativa a
surselor de energie.

Fig. 1 Schema de principiu

a echipamentului electric de
la un automobil Dacia

Echipamentul de iluminare al unui autovehicul se imparte , dupa destinatie , in :

echipamentul de iluminare pentru interior
echipamentul de iluminare pentru exterior

1.1.

Iluminatul interior.

Echipamentul pentru iluminatul interior cuprinde :

lampile pentru iluminarea tabloului de bord
lampile plafoniere pentru iluminarea interioara a caroseriei
Spatiul pentru bagaje al automobilelor este iluminat cu o lampa speciala care se aprinde
automat la ridicarea capacului portbagajului . Un bec cu functionare asemanatoare se gaseste si sub
capota motorului.
Iluminatul tabloului de bord asigura observarea de catre conducator, pe timpul noptii, a
indicatiilor aparatelor de control(turometru, vitezometru, termometre, manometru pentru ulei).
Scalele acestor aparate trebuie sa se distinga clar si sa nu produca efecte luminoase suparatoare
pentru conducator.Pentru aceasta , iluminarea tabloului de bord se face indirect dinspre interior.
Pentru controlul diferitelor mecanisme ale automobilului sau pentru executarea reparatiilor
pe timpul noptii se prevede o lampa portabila care se alimenteaza printr-o priza cu cablu lung ,
numita lampa de avarii.
In afara de corpurile de iluminat , echipamentul de iluminare si semnalizare luminoasa mai
cuprinde : ntreruptoarele , sigurantele si conductele respective.
Becurile automobilelor sunt reprezentate in figura 2,si sunt alimentate cu 12 sau 24 V avand
puteri diferite intre 2-45 W(uneori mai
mult).Interiorul globului este vidat iar
filamentele
de
wolfram
asigurand
iluminatul prin incadescenta . Fixarea
duliilor de la becuri se face in soclurile
respective , prin picioruse (pentru cele
bifazice),sau stifturi.
Fig.2 Tipuri de becuri auto:
a-bec bifazic pentru far 12 (24)V- 45/40 W;
b-bec bilux pentru lampi fata si spate,
pozitie si semnalizare(stop) 12 (24)V- 5/21
W;
c-bec simplu cu glob para pentru lampa
semnalizare spate sau mers inapoi; cu glob
cireasa pentru numar circulatie, portbagaj,
capota motor 12 (24)V - 21 W;
d-bec diliput pentru lampi bord sau cutie
acte 12 (24)V-2 W;
e-bec sofit pentru lampi plafoniere, cutie
acte, numar 12 (24)V- 3 sau 5W; 1-glob
sticla; 2-suport comun filamente; 3-suporti
filamente; 4-ecran; 5-filament faza scurta;
6-filament faza lunga; 7-dulie; 8-piciorus
conectare la soclu de "masa"; 9-piciorus conectare soclu, faza lunga; 10-piciorus conectare la soclu,
4

faza scurta; 11 si 12-filamente bec bilux; 13si 14-contacte bec bilux; 15- filament bec simplu; 16contact bec simplu; 17-stifturi fixare in soclu.

1.2.

Iluminatul exterior

Echipamentul pentru iluminatul exterior cuprinde :

farurile
lampile de pozitie
semnalizatoarele de directie si franare
lampa de iluminare a numarului din spate
lampile de parcare
a) Farurile reprezinta sursa principala de iluminare exterioara.
Din punctul de vedere al normelor legale ale securitatii circulatiei rutiere , farurile trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii :
sa permita reducerea intensitatii luminoase si inclinarea catre sol a fascicolului luminos
la intalnirea cu un alt vehicul ce se apropie din sens opus .
iluminarea drumului sa fie uniforma , fara contraste de lumina , care obosesc
conducatorul automobilului.
Deoarece aceste conditii nu pot fi indeplinite simultan , iluminatul drumului se face in doua
moduri : cu faza mare , care asigura iluminarea drumului pe o distanta de 100-200 m , sau cu faza
mica , in care razele sunt orientate in jos si lumineaza drumul pe o distanta de 30-50 m .Fiecare
faza trebuie sa asigure iluminarea laterala , pentru circulatia in curbe , sa nu provoace jocuri de
lumina , umbre sau pete luminoasa , iar suprafetele din apropierea automobilului sa nu fie
luminate prea puternic , deoarece provoaca orbirea conducatorului . Faza mare trebuie sa acopere
o oarecare inaltime , pentru a se putea putea observa pomii sau alte obstacole mai inalte.
Farul (fig. 3) este dispun in partea din fata a automobilului si se compune dintr-un corp,
elementul optic i dispozitivul de reglare

Fig.3 -Far dreptunghiular;1-carcasa, 2-rama, 3-reflectorul, 4-dulia, 5-becul bifazic, 6-geamul

dispersor,7-suruburi,8-conductoare,9-corpul

Fig. 4 Far cu geam dispersor rotund

Reflectorul are rolul de a concentra si a dirija convenabil fluxul luminos produs de
bec.Pentru realizarea paralelismului razele reflectate , reflectorul are o forma aproximativ
parabolica, becul 6 cu dulia 5, fiind plasat in focarul reflectorului.Reflectoarele se executa , prim
matritare , din tabla , de alama sau din otel .
Suprafata interioara se slefuieste si se lustruieste , fiind apoi acoperita sub vid cu un strat fin
de argint , crom sau aluminiu .
Reflectoarele argintate au o capacitate de reflectare a luminii de 90-93 %, insa se zgaraie
foarte usor si se inegresc daca sunt atinse cu mana.Reflectoarele cromate au o capacitate de numai
60-65 % , insa , datorita duritatii mari a cromului , sunt mai rezistente.
Cea mai mare raspandire au capatat-o reflectoarele cu suprafata interioara acoperita cu
aluminiu , care permite o tehnologie usoara si ieftina de aplicare. Aluminiul se aplica prin
evaporare in vid si are o putere de a reflecta 90 % din lumina .
La unele instalaii de iluminat se folosesc becurile far , care sunt becuri mari ce cuprind si
reflectorul farului , alcatuind un element optic inchis ermetic. In interiorul becului-far in locul
aerului se introduce un gaz inert.Acest gen de constructie asigura becului-far o durata mai mare de
serviciu si pastrarea constanta a puterii de reflexie atata timp cat dureaza filamentul.
Geamul difuzor sau dispersor are rolul de a distribui corect fluxul luminos , astfel incat sa se
asigure o buna iluminare a drumului , prin dispersarea uniforma a luminii. Pentru dispersarea
fluxului luminos , suprafata interioara a geamului este riflata , formand un sistem de prisme si
lentile. La partea superioara a geamului se realizeaza o dispersare mai puternica a luminii , pentru
a evita orbirea conducatorilor din sens opus. De obicei, geamul dispersor se fixeaza in reflector
prin intermediul unei garnituri de cauciuc 2 , alcatuind un subansamblu comun , care se fixeaza in
far numai intr-o anumita pozitie si este bine etansat impiedicand intrarea prafului si a murdariei .
Farul are posibilitatea de a fi reglat pe verticala si pe orizontala cu ajutorul suruburilor 3 .
In functie de modul in care se realizeaza dispersarea luminii fazei scurte, la iluminatul de
apropiere si de intalnire, farurile automobilelor sunt de 3 feluri :
1) faruri conventionale cu iluminare simetrica la care fascicolul de lumina este repartizat
uniform sub axa orizontala. Acest tip de far prezinta inconvenientul ca la intalnirea cu un
alt vehicul , cand se trece de la faze lunga la cea scurta , distanta de iluminare se reduce
mult , fapt ce impune reducerea corespunzatoare a vitezei . Utilizarea acestor faruri
6

necesita o reglare precisa , deoarece la orice deviere a fluxului luminos sau atunci cand se
circula pe drumuri accidentate , efectul de orbire a conducatorului care circula din sens
opus se produce frecvent .
2) faruri de iluminare asimetrica , la care fascicolul luminos al fazei scurte este ridicat putin
deasupra axei orizontale in partea dreapta a sectiunii (fig. 14.28-b-anexa nr.4).In acest fel ,
iluminarea va fi diferentiata puternic : o zona alungita si intensa pe o distanta mare pe
partea dreapta a drumului si o zona mai putin intensa si mai scurta pe partea stanga.O
asemenea distributie a fluxului luminos preintampina orbirea conducatorului care circula
din sens opus si ca urmare permite mentinerea unei viteze de circulatie mai mari pe
parcurs.Aceasta iluminare se face cu ajutorul becurilor bifazice. Reglajul farurilor se face
mai usor , asigura o iluminare mai uniforma , fara pete de contrast , permitand o
acomodare mai rapida la schimbarea fazelor.
3) faruri cu fascicul concentrat , se intalnesc de regula la automobilele de constructie
americana , deosebindu-se de celelalte tipuri de faruri, denumite europene , prin faptul ca
asigura o iluminare asimetrica prin dirijarea unui fascicul concentrat in jos la o distanta
mai mica spre dreapta sub forma unui con luminos (fig. 14.28-c-anexa nr.4)
La unele tipuri de autoturisme se utilizeaza 4 faruri , imperecheate cate doua pe fiecare
parte, avand si un diametru mai mic dect farurile obinuite .
La iluminarea cu faza lunga sunt aprinse toate farurile , iar la iluminarea cu faza scurta ,
numai cele din extremitati , asigurandu-se in acest fel o buna iluminare la orice distanta .
4) farurile de ceata, au constructia asemanatoare cu unele deosebiri ca : reflectorul este de
forma speciala , iar geamul dispersor sub forma de lentila de culoare galbena; becul are
ecran in fata pentru a nu orbi conducatorii ce vin din sens opus , dimensiuni mai mici . Se
monteaza pe bara din fata sub nivelul farurilor principale ; sunt reglabile pentru iluminare
mai buna . Are becuri monofazice de 40 W
5) farul proiector este constructiv ca si cel normal , cu un bec monofazat de 40 W , dar
suportul ii permite manevrarea in diverse pozitii pentru "cautarea obiectivului",
intrerupatorul fiind chiar pe corpul proiectorului .
b) Lampile exterioare , ca si farurile , sunt reglementate prin normele de circulatie , atat ca
pozitie cat si in ceea ce priveste culoarea si modul de functionare
c) Lampile de pozitie indica gabaritul automobilului si sunt amplasate la fiecare dintre cele 4
extremitati ale automobilului : doua in fata de culoare alba , si doua in spate de culoare rosie
sau galbena. La automobilele moderne , lampile de pozitie sunt montate impreuna cu lampile
indicatoare de viraj. In acest caz , becurile au 2 filamente : unul de 5 W pentru pozitie si altul
de 20 W pentru semnalizatorele de directie.
d) Lampile de franare sau de stop sunt amplasate in spatele automobilului si se aprind la
actionarea pedalei de frana. Spectrul lor luminos este de culoare rosie sau galbena
stralucitoare pentru a fi vizibila atat ziua cat si noaptea. Aceste lampi se monteaza de
asemenea , impreuna cu lampile de pozitie . In acest caz se folosesc becuri cu 2 faze cu un
filament de 20 W.
e) Lampile de parcare , cu care sunt prevazute automobilele moderne , sunt dispuse pe partile
laterale si stau aprinse , imperecheate cate 2 (cea din fata cu cea din spate )pe fiecare parte in
functie de modul in care a fost parcat automobilul.
f) Lampile pentru iluminarea nr.de inmatriculare este dispusa in partea din spatele
autovehicolului ,aprizandu-se simultan cu luminile de pozitie.
Unele vehicule sunt prevazute in spate cu lampi care se aprind numai in timpul mersului
inapoi,

1.3.

Echipamentul de semnalizare

Echipamentul de semnalizare cuprinde :

dispozitive de semnalizare optica
dispozitive de semnalizare acustica
Dispozitivele de semnalizare optica se realizeaza prin semnalizatoarele de viraj care
echipeaza toate automobilele moderne . De regula, acestea se amplaseaza la extremitatile
automobilului , deseori impreuna cu lampile de pozitie. Unele automobile sunt prevazute si cu
semnalizatoare intermediare dispuse lateral .Pentru a putea atrage atentia in mod vizibil asupra
directiei de mers , atat ziua cat si noaptea , la semnalizatoarele de viraj se foloseste lumina
intermitenta , comandata de un releu special . Culoarea spectrului poate fi diferita , alba sau
galbena in fata si rosie sau galbena in spate .
Releele care asigura intermitenta aprinderii semnalizatoarelor sunt de mai multe tipuri : cu
fir cald , cu bimetal ,electronice . Ele trebuie sa asigure 90 30 de aprinderi pe minut si sa intre in
functiune dupa cel mult 5 s de la conectare . Releele termice montate pe marea majoritate a
automobilelor au lampile semnalizatoare legate in serie cu firul cald sau cu elementul bimetalic ;
de
aceea
,
inlocuirea becurilor
trebuie facuta in
mod obligatoriu cu
altele de aceeasi
putere . Utilizarea
unor becuri de
putere
diferita
provoaca
schimbarea
frecventei
de
aprindere sau chiar
arderea releului
in cazul cand puterea
becurilor
este
mai mare .

Fig. 5. Constructia semnalizatoarelor de tip cu fir cald

Constructia semnalizatoarelor de tip cu fir cald (fig.5) este compusa din electromagnetul 8 ,
prevazut cu armatura mobila 1 , legata de firul cald 10 .
8

Prin inchiderea cu ajutorul intrerupatorului 2 , montat pe carcasa volanului , a circuitului de

semnalizare , curentul furnizat de bateria de acumulatoare 5 va trece , prin rezistenta 7 , firul cald
10 si armatura 1 , la lampile de semnalizare . Intensitatea curentului fiind mica , lampile vor emite
o lumina slaba . Pe masura ce firul 10 se incalzeste , el se va dilata si va permite ca armatura 1 sa
inchida contactele 9 . In acest fel , rezistenta si firul sunt scurtcircuitate , astfel incat lampile vor fi
alimentate direct la bateria de acumulatoare . Lumina produsa de lampi va fi, in acest caz ,
puternica . Deoarece firul cald nu mai este parcurs de curent , el se contracta , invinge forta de
atractie a electromagnetului 8 si desface contactele 9 .Curentul ca trece din nou prin rezistenta 7 si
lumina lampilor va deveni din nou slaba. In functie de pozitia intrerupatorului (stanga/dreapta),
aprinderea lampilor semnalizatoare se va face fie pe partea stanga , fie pe dreapta .
Semnalizatoarele de viraj sunt prevazute cu posibilitatea reglarii frecventei de lucru a
lampilor . Acest lucru se realizeaza prin intinderea sau destinderea , cu ajutorul unui surub , a
firului cald 10 , marind sau micsorand , in acest fel , jocul dintre contactele 9 .
Conditiile de siguranta a circulatiei impun ca lampile semnalizatoare sa aiba o intensitate
luminoasa care sa le faca vizibile noaptea , pe timp senin , de la o distanta de 200 m .
Deoarece semnalizatoarele de viraj sunt dispuse in afara campului vizual al conducatorului ,
pentru ca acestea sa le poata urmari , la bordul automobilului sunt montate 1-2 becuri de control ,
ce indica functionarea acestora , prin aprinderea intermitenta .
Totodata in timp ce becurile clipesc , se aude si un semnal sonor , caracteristic , produs de
releul de comanda .
La automobilele romanesti semnalizatorul de viraj este un releu de tip 4250 (fig. 14.31-b,canexa nr.7) compus dintr-un circuit electronic basculant stabil , un releu electromagnetic si doua
relee Reed.
In cazul in care comutatorul de semnalizare a direciei nu este inchis , tranzistorul T1(fig.
14.31-b-anexa nr.7 )este blocat , avand baza polarizata invers , in timp ce tranzistorul T2 conduce,
avand baza polarizata corespunde prin rezistenta 5 .
Prin inchiderea comutatorului de semnalizare 10 (fig.14.31-c-anexa nr.7) borna 49 a este
pusa la masa , prin intermediul lampilor de semnalizare a directiei si, ca urmare,tranzistorul T1, i
se aplica o polarizare directa pe baza prin rezistenta 2 , iar el intra in conductie. Bobina releului
electromagnetic , fiind astfel alimentata , contactul 1 se inchide , iar lampile de semnalizare
conectate la borna 49 a, se aprind . Tensiunea de incarcare a condensatorului C1 produce o
polarizare inversa a bazei tranzistorului T2 , care , din aceasta cauza se blocheaza . In acelasi
timp, condensatorul C2 se incarca prin rezistenta 4 ca si baza tranzistorului T1 cu polaritatea
indicata in schema , in timp ce condensatorul C1 se descarca relativ lent prin rezistenta 5 si
circuitul de colector al tranzistorului T1 , micsorand polarizarea inversa a bazei tranzistorului T2 .
In momentul in care aceasta polarizare dispare , tranzistorul T2 , intra in conductie ,
tensiunea de incarcare a condensatorului C2 produce o polarizare inversa a bazei tranzistorului T1
si acesta se blocheaza , intrerupand alimentarea bobinei releului electromagnetic si , deci , a
lampilor de semnalizare .In aceasta situatie condensatorul C1 se reincarca prin bobina releului si
baza tranzistorului T2 , iar condensatorul C2 se descarca relativ lent prin rezistenta 2 si circuitul
de colector al tranzistorului T2 .
La terminarea descarcarii condensatorului C2 , polarizarea inversa a bazei tranzistorului T1
dispare , iar aceasta intra in conductie , reluandu-se ciclul deschis.
Comutatorul de semnalizare 18 (fig.14.31-c-anexa nr.7 ) comanda simultan toate lampile de
semnalizare in cazul in care apar unele defectiuni .Comutatorul 18 are trei contacte normal
deschise , care , la actionarea comutatorului, se inchid, iar intre bornele S si D se produce o
scurtcircuitare , iar contactul 49a , se inchide si toate lampile de semnalizare se conecteaza la
releul de semnalizare electronic.In acelasi timp se aprinde si lampa de control 17 , montata in
paralel cu lampile de semnalizare .

Releul electronic este un aparat tranzistorizat si are, fata de releele electromagnetice , o mai
mare siguranta in functionare , o anduranta marita si un consum de curent mai redus. Releul
electronic de semnalizare adirectiei de mers , tip 4250 , are urmatoarele caracteristici :

tensiune nominala 24 V

temperatura ambianta de lucru -20C ,la 50C

cicluri pe minut 9025

tensiune de alimentare 21,5-29,5 V

La unele autoturisme , se utilizeaza releul electronic cu circuit integrat (fig.14.32-anexa nr.8).
Functionarea lui se bazeaza pe realizarea si amplificarea in putere a unor impulsuri de catre
circuitul integrat 1 , care inchide sau deschide electromagnetul 2 si, prin releul Reed 3, aprinde
sau stinge becurile de semnalizare pe partea comandata . Aceasta se explica prin deblocarea
oscilatorului din circuitul integrat 1 , care este alimentat cu energie electrica cand comutatorul S1
este plasat in pozitia de semnalizare si cupleaza electromagnetul 2 , aprinzand becurile prin releul
Reed 3 . Dupa circa 0,3 s , oscilatorul se blocheaza datorita grupului RC , care micsoreaza
tensiunea de alimentare a circuitului integrat , se decupleaza electromagnetul 2 si becurile se sting
pentru circa 3 s , prin deschiderea releului Reed .Fenomenul se repeta cu o frecventa de 60-70
perioade pe secunda . Controlul la bord de aprindere si stingere a lampilor de semnalizare se face
prin lampa motos B1 .
Dioda DZ si condensatorul C2 protejeaza circuitul la impulsurile parazite ale instalatiei de
semnalizare , iar condensatorul C1 deparaziteaza generatorul de impulsuri .
La pozitia mediana a mantei comutatorului S1 , se blocheaza oscilatorul prin rezistenta R1 si
becurile raman stinse . Cand este comandata pozitia de avarie prin comutatorul S2 , toate cele
patru lampi de semnalizare functioneaza cu intermitenta , controlul facandu-se prin lampa martor
B2.
Dispozitive de semnalizare acustica se realizeaz cu ajutorul claxonului comandat , de obicei ,
de la volan, prin apsarea unui buton sau mner de acionare .
Revenirea contactului este asigurata automat, la ncetarea apsrii , printr-un arc de
readucere .Claxonul trebuie sa emit un sunet a crui tonalitate si timbru sa fie plcute auzului.
Claxoanele cele mai rspndite folosite pe automobile sunt acelea cu vibrator electromagnetic
(fig. 14.33-anexa nr.9 ).
Prin apsarea butonului 13 , dispus pe volan , circuitul se nchide prin masa si prin claxon va
trece curentul electric , pe urmtorul traseu :
borna pozitiva a bateriei 14
masa
butonul 13
conductor
borna 12
infasurarea 2
contactele nchise ale ntreruptorului 5
borna 11
conductor
borna negativa a bateriei.
La trecerea curentului prin infasurarea 2 , miezul 1 se magnetizeaz si atrage armatura
mobila 3 , care prin tija 9 , deplaseaz membrana 10 . Totodat , piulia 4 a tijei 9 desface contactele
ntreruptorului 5 , ntrerupnd circuitul. Miezul 1 se demagnetizeaz , iar armatura cu tija sunt
readuse in poziia iniiala , datorita elasticitii membranei. Circuitul se va nchide din nou ,
fenomenul repetndu-se , atta timp cat va fi apsat butonul 13 .Circuitul se va nchide si deschide
10

succesiv , iar membrana va vibra cu o frecventa mai mare. Oscilaiile aerului produse de ctre
membrana 10 si discul de rezonanta 8 vor asigura producerea sunetului .
Sunetul produs poate fi reglat cu ajutorul piuliei 4 . Unele claxoane sunt prevzute cu un
rezonator in forma de plnie , pentru amplificarea sunetului .Uneori se monteaz doua sau mai
multe claxoane , acordate pe tonuri diferite , pentru obinerea unui sunet armonizat .
Prin conectarea simultana a 2 claxoane in paralel , este necesar un curent de intensitate mai
mare , ceea ce poate provoca arderea contactelor butonului .
Pentru evitarea acestui fenomen , se monteaz un releu prin intermediul cruia se conecteaz
circuitul electric al claxoanelor. Puterea consumata de claxoane variaz intre 20-120 W , in funcie
de construcia lor .

ntreinerea consumatorilor
Farurile se controleaz periodic :
fixarea lor in carcase , strangerea conexiunilor , dezoxidarea lor la nevoie
inlocuirea becurilor se va face fara a se stinge reflectorul si geamul dispersor , iar stergerea
lor se va face prin suflare cu aer comprimat sau cu vata ; becurile noi vor avea caracteristici
corespunzatoare
reglarea periodica a farurilor se poate fie cu regloscopul , fie pe un perete alb.
Reglarea cu regloscopul se executa astfel incat la faza scurta , inclinarea razelor sa se incadreze
in limitele liniilor trasate pe ecranul aparatului , iar la faza lunga , pata luminoasa sa fie in
punctul indicat de pe ecranul regloscopului .
Reglarea pe ecran se face de la o distanta de 5 m , urmarind ca fasciculele sa fie paralele la
faza lunga , iar la faza scurta petele luminoase sa fie sub axa farului , cu 15-20 cm.
Reglarea fina se obtine din suruburile de reglaj pe orizontala si verticala .
Farurile de ceata necesita intretinere asemanatoare , cu deosebirea ca becul fiind monofazat
(12V-55 W) este mai usor de schimbat ; pozitionarea lor pe bara de protectie se face astfel incat ,
fascicolul de lumina sa atinga distanta de 50 mm , iar inaltimea maxima fata de sol 150mm;
becurile trebuie sa fie de aceeasi marime si putere ; pe timpul nefolosirii se acopera cu husa .
Lampile de pozitie , stop si numar ca si cele de semnalizare , vor fi de asemenea , verificate
periodic si curatate ; conexiunile vor fi dezoxidate si va asigurata fixarea terminalelor
conductoarelor de alimentare .
Lampile interioare se vor controla periodic , inclusiv conexiunile , conductoarele si sistemele
proprii de comanda .
Releul de semnalizare optica se verifica functional si se regleaza frecventa conectariideconectarii ca sa se incadreze in limitele 80-90 per/s

Defecte in exploatare ale consumatorilor

Instalatia de iluminat poate prezenta defectiuni ale farurilor si lampilor , al circuitelor de
alimentare sau comutatoarelor si intrerupatoarelor .Farurile sau lampile nu se aprind cand au
becurile arse , siguranta pe circuitul respectiv arsa , cand exista scurtcircuite la conductoare , defecte
le intrerupator , comutator , sau releu schimbare faze .
Remedierea se face prin inlocuirea becului ars , a sigurantei defecte , sau reizolarea
conductoarelor scurtcircuitate , repararea comutatorului defect ; depistarea defectiunii se face
incepand de la consumator prin : controlul becului direct la bateria de acumulatoare , verificarea
oxidarii contactelor de la dulii si fasunguri , a conexiunilor ; apoi a se merge pe conductorul de
11

alimentare pana la sursa si numai dupa aceasta se executa remedierea sau inlocuirea becurilor si
sugurantelor arse .
Intensitatea prea slaba a lampilor , se datoreste patarii reflectorului , geamului dispersor sau
becului , precum si oxidarii contactelor de conexare , sau deteriorarii lor .
Remedierea consta in curatirea cu vata medicinala si dezoxidarea conexiunilor
Iluminarea cu intermitenta a farurilor si lampilor este urmarea defectrii ntreruptoarelor sau
comutatoarelor , care se inlatura prin refacerea mecanismelor lor de comanda.
Becurile inlocuite trebuie sa fie de aceeasi tensiune si putere cu cele recomandate . Dupa
remedieri farurile se regleaza .
Instalatia de semnalizare optica prezinta aceleasi defectiuni ale lampilor ; in plus , releul de
semnalizare prezinta defectiunile : desprinderea conexiunilor , firul cald are contactele oxidate ,
infasurarile scurtcircuitate .
Remedierea consta in fixarea conexiunilor , dezoxidarea sau inlocuirea releului .La releul
electronic se inlocuiesc elementele defecte intr-un atelier sau intreg releul
Instalatia de semnalizare acustica poate avea defectiuni la claxon(oxidari , slabiri ale
conexiunilor , dereglari ), pe circuitul de alimentare sau butonul de comanda .
Remediere : claxoanele cu contactele oxidate se curata , condensatorul sau bobinajul strapuns se
inlocuieste , apoi se regleaza ; circuitele se verifica si se reizoleaza , iar la butonul de comanda se
refac contactele sau , la nevoie se inlocuieste .
Cablajul deteriorat partial sau total se inlocuieste , respectand dimensiunea si culoarea , pentru a
facilita identificarea diferitelor circuite.Terminalele cablurilor se vor inlocui cu altele originale , iar
conexiunile , inclusiv legaturile la masa vor fi refacute , evitant scurtcircuitele sau alimentarea
incorecta a diverselor aparate sau dispozitive .

Repararea instalaiei de iluminat i semnalizare

Principalele defeciuni ale instalaiei de iluminat i semnalizare sunt urmtoarele : una , mai
multe sau toate lmpile nu lumineaz sau lumineaz cu ntreruperi , iluminarea este slab sau
fasciculele luminoase ale farurilor sunt orientate greit . Slbirea intensitii luminoase a lmpilor se
observ n mod deosebit la faruri.
Lmpile nu se aprind fie atunci cand s-au ars , fie cand circuitele lor de alimentare sunt
intrerupte . Starea unui bec se poate constata fie prin examinarea vizuala a filamentului , fie prin
verificarea functionarii lui prin alimentare directa de la baterie cu ajutorul a doua conductoare
.Circuitul unui bec se controleaza verificandu-se mai intai contactul becului in dulia respectiva ,
unde , datorite slabirii sau pierderii elasticitatii unui contact , se poate intrerupe legatura electrica .
Daca circuitul in elementul optic este bun inseamna ca este intrerupt conductorul electric ,
defectiune care se poate stabili cu ajutorul unei lampi de control.
La depistarea unei defectiuni trebuie precedat dupa urmatorul principiu :cautarea locului defect se
face de la consumatorul care nu functioneaza catre sursa , pe circuitul ce alimenteaza lampa sau
lampile respective .De exemplu : daca nu functioneaza o lampa de pozitie din fata , inseamna ca
circuitul este intrerupt de la lampa care nu functioneaza pana la conductorul ce alimenteaza cele
doua lampi de pozitie din fata .Daca nu functioneaza ambele lampi de pozitie din fata , este necesar
sa se verifice circuitul mai departe pana la intreruptorul care le comanda , unde , de asemenea , pot
avea loc defectiuni din cauza unui contact necorespunzator. In cazul cand nu ard toate cele 4 lampi
de pozitie , iar primul bec verificat este bun , defectiunea trebuie cautata la comutatorul central.
Prin analogie se procedeaza cand nu functioneaza faza scurta sau faza lunga la un far sau la
ambele .
In cazurile in care se verifica starea contactelor in duliile lampilor sau ale farurilor, trebuie avuta
in vedere situatia in care defectiunea se poate datora lipsei legaturii la masa a corpului de iluminat.
12

Cauza cea mai frecventa a intreruperii iluminarii unor surse luminoase in timpul deplasarii
automobilului se datoreaza , de regula , unui contact imperfect .
Slabirea intensitatii luminoase a farurilor sau a altor surse luminoase poate fi cauzata de
murdarirea sau deteriorarea oglinzelor reflectoarelor sau a geamurilor-dispersoare. Oglinzile trebuie
curatite fara a fi atinse cu mana sau cu corpuri unsuroase care modifica indicele de reflexie al
suprafetei lucioase. O alta cauza o constituie diminuarea tensiunii la ploturile lampilor unor contacte
slabite sau oxidate.
Reglarea farurilor
Reglarea farurilor se efectueaza pentru a asigura o distributie a fluxului luminos corespunzator
normelor impuse de securitatea circulatiei . Orientarea fascicolului luminos al farurilor se realizeaza
in conformitate cu instructiunile de exploatare ale automobilului si se poate efectua prin doua
metode :
-- cu un ecran de protectie dispus la o distanta de 5-10m inaintea
farurilor
-- cu aparate optice speciale , asezate in imediata apropiere a
farurilor
Reglarea farurilor cu ecran de protectie se executa numai pe intuneric . Drept ecran poate fi folosit
si un perete pe care se traseaza axele O-O, I-I ,II-II ,III-III , IV-IV(fig.14.48-anexa nr.10 ).
Automobilul trebuie asezat pe o platforma orizontala , astfel incat axa sa longitudinala de
simetrie sa se intersecteze cu axa de simetrie a ecranului (linia O-O) si ambele faruri sa se
gaseasca la o distanta b fata de linia O-O , egala cu jumatatea distantei B dintre centrele optice ale
farurilor vehicolului .
Inaltimea h+k la care trebuie sa fie trasata linia III-III este egala cu :
h+k=H-141H/10la puterea a 6-a(mm)
in care H-inaltimea la care sunt dispuse centrele farurilor automobilului deasupra platformei
masurata in mm.
Daca automobilul este asezat la distanta de 7,5m fata de ecran , atunci linia IV-IV trebuie sa fie
aplicata mai jos decat linia III-III cu o distanta de 350mm . Atunci cand vehicolul este asezat in
fata ecranului la o distanta I , difera de 7,5 m ,distanta k dintre liniile III-III si IV-IV poate fi
determinata cu ajutorul tabelului(anexa nr.10)
Nu se recomanda ca automobilul sa fie asezat inaintea ecranului de protectie pentru reglarea
farurilor la o distanta mai mica de 5m si mai mare de 10 m.
In timpul reglarii farurilor , automobilele trebuie sa fie fara incarcatura.
Totodata , trebuie respectate urmatoarele conditii : poziia rotilor de directie trebuie sa
corespunda circulatiei in linie dreapta ; pe rotile din fata si din spate , trebuie sa fie montate pneuri
cu acelasi desen si profil al benzii de rulare ; presiunea aerului in pneuri trebuie sa corespunda
normelor stabilite pentru tipul respectiv de autovehicul ; arcurile si amortizoarele automobilului
trebuie sa fie in stare buna .
Daca farurile sunt montate corect , dupa aprinderea fazei lungi , centrele petelor lor luminoase
trebuie sa se suprapuna cu punctele O1 si O2 (fig. 14.48-anexa nr.10 ).La comutarea luminii
farurilor pe faza scurta , centrele petelor lor luminoase trebuie sa fie dispuse liniile IV-IV , putin mai
la dreapta decat liniile I-I si II-II.
Pentru a se asigura o precizie mai mare reglarii farurilor , acestea sunt supuse verificarii pe rand :
mai intai se acopera farul stang cu o bucata de stofa de culoare inchisa si , apoi , farul drept.
Daca centrul fascicolului luminos la conectarea fazei lungi nu se suprapune cu punctele O1(pt.
farul stang) si O2 pentru farul drept; trebuie modificata pozitia elementului optic al farului . Atunci
cand farurile sunt dispuse in aripile automobilului, trebuie demontata rama 1 a farului (fig. 14.49anexa nr.10 )si , cu o surubelnita sa se invarteasca suruburile de reglaj cu care sunt prevazute .
Prin insurubarea surubului lateral 2 , pata de lumina se va deplasa spre dreapta , iar prin
desurubare spre stanga .Prin insurubarea surubului superior 3 pata de lumina se va deplasa in sus ,
iar prin desurubare , invers.
13

Un reglaj mult mai precis al farurilor se poate executa cu ajutorul regloscoapelor.

Fascicolul paralel al razelor fazei lungi ale farurilor supuse verificarii este colectat de catre lentila
in planul focal sub forma unei pete luminoase ; in acest plan este montat un ecran cu semn optic.

Diagnosticarea farurilor
Se recomanda ca operatia sa fie realizata numai cu aparatura de specialitate , care scurteaza
durata operatiilor . Astfel, se prezinta in figura 3.37(anexa nr. 11) un aparat care poate fi purtat pe
roti (fig. 3.38-anexa nr.11)sau poate fi folosit intr-o constructie suspendata(fig.3.39-anexa nr.11) , de
fabricatie Bosh. Cea mai raspandita este varianta suspendata ca urmare a faptului ca aparatul poate
fi deplasat in orice directie , ceea ce inlesneste efectuarea masurarii farurilor in orice pozitie, iar
masurarea se poate realiza concomitent cu alte operatii. In aparat(3.37-anexa nr.11) se formeaza
imaginea micsorata 1 , care reproduce corect zona luminoasa a farurilor daca inaltimea axei optice a
lentilei coincide cu centrul optic al farurilor si daca directia axei este paralela cu axa longitudinala a
masinii.Celula fotoelectrica 2 se gaseste de obicei in centrul zonei luminoase a fazei lungi.Celula
inlesneste masurarea intensitatii luminoase cu ajutorul luxmetrului 3.O simplificare substantiala a
operatiilor se realizeaza prin proiectarea imaginii produse de lentila pe un ecran de sticla mata.
(fig.3.40-anexa nr.11) .

Masuri de tehnica a securitii muncii , prevenire si stingere a incendiilor la lucrarile de ntreinere ,

reparare si exploatare a automobilelor
Principalele masuri de tehnica a securitatii muncii
In scopul eliminarii pericolului de accidente la locul de munca este necesar sa se respecte
urmatoarele masuri si reguli principale :
- imbracamintea de lucru trebuie sa fie bine stransa pe corp , mansetele,de asemenea bine stranse
pe corp, iar hainele incheiate ;
- femeile si barbatii cu parul lung vor purta basmale astfel legate incat parul sau colturile basmalei
sa nu iasa afara spre a evita pericolul de aprindere a parului de catre organele in miscare ale
masinilor unelte ;
- cozile si manerele uneltelor de mana vor fi executate din lemn de esenta tare , fiind bine fixate si
vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor sigura si comoda .
- daltile , surubelnitele si pilele vor fi bine fixate in maner si prevazute in acest scop cu un inel
metalic pentru fixarea manerului din lemn pe capatul dinspre scula ;
- folosirea uneltelor de mana cu suprafete de percutie deformate , inflorite sau stirbite , precum si a
uneltelor de mana improvizate este interzisa ;
- folosirea cheilor cu fisuri este interzisa
- diversele lucrari de lacatuserie ce se executa in spatii cu mediu exploziv trebuie executate numai
cu scule din materiale neferoase ;
14

- uneltele de mana actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu dispozitive sigure pentru
fixarea sculei , precum si cu dispozitive care sa impiedice functionarea lor necomandata ;
- alimentarea lampilor ce servesc la iluminatul local al diferitelor locuri de munca se va face numai
de la surse cu tensiuni de 24 V , tensiune considerata nepericuloasa in cazul unei atingeri
accidentale ;
- pentru protectia impotriva electrocutarii prin tensiuni accidentale de atingere , toate masinile
unelte , carcasele metalice aleutilajelor electrice de actionare , comanda si control vor fi protejate
prin legare la pamant si la nul , inainte de darea lor in exploatare ;
- toate masinile unelte si instalatiile din ateliere trebuie sa fie in buna stare de functionare si sa aiba
dispozitivele de pornire si oprire asezate la indemana , astfel incat sa excluda posibilitatea
manevrarii lor intamplatoare ;
- se interzice executarea lucrarilor pe masini unelte cu instalatii si mecanisme defecte , cu scule
defecte , precum si de catre persoane care nu cunosc particularitatile constructive ale masinii unelte
respective ;
- zonele periculoase ale masinilor-unelte si instalatiilor trebuie sa fie prevazute cu paravane sau
ecrane de protectie ;
- piesele care se prelucreaza trebuie sa fie bine fixate in dispozitivul de prindere ;
- la prelucrarea pieselor care ies inafara gabaritului masinii unelte este necesar sa se amenajeze
aparatori speciale ;
- pietrele abrazive ale polizoarelor si masinilor de rectificat trebuie sa fie ingradite cu aparatori din
tabla prevazute cu ecrane transparente ;
- pietrele abrazive , inainte de a fi montate , trebuie sa fie incercate la masinile speciale , la turatii
care sa depaseasca cu 50-60% turatia de lucru ;
- se interzice oprirea masinii unelte cu obiecte improvizate ;
- repararea , ungerea si curatirea masinilor-unelte , mecanismelor si aparatelor se face numai cand
aceasta nu functioneaza .
La lucrarile care necesita ridicarea automobilului este obligatorie instalarea dupa ridicare a unor
capre si suporturi , care sa impiedice caderea accidentala a automobilului sau a unor subansambluri
ale acestuia.
Demontarea si deplasarea ansamblurilor grele ale automobilului trebuie sa se faca cu ajutorul
unor dispozitive si instalatii speciale .Este interzisa folosirea in acest scop a funiilor , rangilor.
Spatiile in care se efectueaza lucrari de reglare ale automobilului cu motorul in functiune trebuie
sa fie bine ventilate si prevazute cu conducte de captare a gazelor de esapament .
Locurile de munca trebuie sa fie curate si iluminate .
Inainte de demontare , toate ansamblurile automobilului trebuie sa fie golite de lubrifianti si
combustibil , care se colecteaza in rezervoare amplasate in conformitate cu normele PSI.

BIBLIOGRAFIE
1. Mondiru, Corneliu - Automobile Dacia - Diagnosticare, ntreinere i reparare, Ed. Tehnic,
1998.
2. Viteanu, Dan, Stoleru, Mihalache, Cmpean, Nstase, Zamfirescu, Florin - Agenda
automobilistului 2, Ed. Tehnic, 1985.
3. Antonescu, Elena, Fril, Mariana - Instalaii i echipamente auto. Tehnologia meseriei
electromecanic auto, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1998.

15

4. Fril, Gh., Fril, Mariana, Samoil, St. - Automobile Cunoastere , intretinere si reparare,
Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1998.

16