MANEVRA NAVEl

MARIN DEBOVEANU CAPITAN DE CURsA LUNGA COMANDOR ( R)

TRATAT DE

MANEV . NAVEl

VOLUMUL 4

2003 ~

MANEVRANAVEI

DEBOVEANU MARIN CAPITAN DE CURsA LUNOA COMANDOR (R)

MANEVRA DE REMORCAJ VOLUMUL 4

REMORCHERUL - REMORCAJUL DE PORT

•

REMORCA - PROCEDEE DE REMORCAJ - PREGATIREA

PENTRU REMORCAJ - CALCULE PREGATITOARE PENTRU REMORCAJ - POZITIA DE ECHILIBRU SUB V ANT A

,

REMORCHERULUI ~I A REMORCATULUI - REMORCAJUL OCEANIC - MANEVRA DE DARE A REMORCII - MARSUL LA

,

REMORCA, OSCILATII DE AMBARDEE, lNTOARCERICOMPLETAREA REZERVELOR IN MARS - REMORCAJUL

,

COMPLEX - CONTRACTUL DE REMORCAJ - REMORCAREA IAHTURILOR ~I A AMBARCATIUNILOR

MANEVRA NAVEl

CUPRINSUL

CUPRINSUL I-VIII

IN LOC DE CUV ANT lNAINTE IX

Despre "Tratatul de manevra navei", din cuvantul rectorilor, decanilor, profesorilor universitari, referentilor stiintifici, amiralilor, comandantilor de nave, instructorilor, expertilor, inginerilor constructori navali, ofiterilor maritimi.. IX - XXIII

CAPITOLUL 1

MANEVRA DE REMORCAJ - REMORCHERUL 1

1.1- Scurt istoric 1

1.2 - Rapoarte de proportii ale remorcherului 7

1.2 .1 - Pozitia punctului de remorcare in plan orizontal 8 1.2.2 - Pozitia punctului de remorcare in plan vertical 10 1.3 - Instalatia de remorcaj 13

1.4 - Caracteristici generale ale remorcherelor 26

1.5 - Tipurile de remorchere dupa sistemul de propulsie 29 1.5.1 - Scurt istoric 29

1.5.2 - Clasificarea remorcherelor dupa sistemul de propulsie ~1 pozitia propulsorului 30

1.5.2.1 -Remorcherele conventionale (conventional tugs) 30

1.5.2.2 -Remorcherele tractor cu propulsoare cicloidale (cicloidal propeller tractor tugs) ~i cu propulsoare azimutale (azimuth thruster tractor tugs) 32 1.5.2.3 -Remorcherele cu propulsoare azimutale la pupa (azimuth thruster stem drive tugs) 36

1.5.2.4 -Remorcherele cu propulsoare conventionale si azimutale (combi-tugs) 38 1.6 - Fortele de tractiune sau impingere ale remorcherelor 42

1.7 - Exemple de caracteristici principale ale remorcherelor dupa tipul lor de

propulsor 43

1.7.1 - Caracteristicile remorcherului conventional 43 1.7.2 - Caracteristicile remorcherului tractor, ~ 5

1.7.3 - Caracteristicile remorcherului dotat cu propulsoare azimutale 49 1.7.4 - Caracteristicile remorcherului combinat 53

1.8 - Concluzii 54

I

CUPRINSUL

1.8.1 - Remorcherul conventional 54 1.8.2 - Remorcherul tractor 55

1.8.3 - Remorcherul cu propulsor azimutalla pupa 56 1.8.4 - Remorcherul combinat 57

1.9 - Stabilitatea remorcherelor sub actiunea dinamica a remorcii 59 1.9.1 - Utilizarea curbei de stabilitate statica 59

1.9.2 - Utilizarea curbei de stabilitate dinamica 63

1.9.3 - Echilibrul remorcherului supus fortei de tractiune din remorca 66 1.9.4 - Verificarea stabilitatii remorcherelor de port ~i rada 70

1.9.5 - Verificarea stabilitatii remorcherelor destinate operarii in mare deschisa 73 1.10 - Remoreherul foqa exterioara controlabila important! a navelor cu viteza nula 74

CAPITOLUL 2

MANEVRA DE REMORCAJ - REMORCAJUL DE PORT 80 2. 1 - Remorcajul de port 80

2.1.1 - Introducere 80

2.2 - Stiluri de remorcaj in porturi 81 2.2.1 - Stilul european de remorcaj 81 2.2.2 - Stilul american de remorcaj 90 2.2.3 - Stilul japonez de remorcaj 94

2.3 - Caracteristica de manevra a remorcherelor functie de sistemul de propulsie 96 2.3.1 - Remorcherul conventional 96

2.3.2 - Remorcherul tractor 102

2.3.2.a - Remorcherul tractor cu propulsor cicloidal 102

2.3.2.b - Remorcherul tractor cu propulsoare azimutale la prova 108 2.3.3 - Remorcherul cu propulsoare azimutale la pupa 108

2.3.4 - Remorcherul combinat 111

2.3.5 - Remorcherul de doc SMD (Ship Docking Module) 120 2.4 - Remorcarea navelor in acvatoriile limitate ale porturilor 123

2.4.1 - Generalitati 123 \

2.4.2 - Procedee de remorcaj in ape limitate 123 2.4.2.1 - "La remorca" 123

2.4.2.2 - "La ureche" 125

2.4.2.3 - Prin impingere ("in berbec") 127

2.5 - Interactiunea dintre nava asistata la manevra siremorcher 135 2.6 - Utilizarea gobline la remorcajul de portcu remorca 139

2.7 - Utilizarea la manevra in port a galosului sau a bintei de bordaj a navei remorcate 149

IT

MANEVRA NAVEl

2.8 - Utilizarea in remorcajul de port a greutatii remorcherului si a rezistentei laterale 150

2.9 - Observatii 152

2.10 - Intrarea ~i iesirea navelor in ~i din doc 152

CAPITOLUL 3

MANEVRA DE REMORCAJ - REMORCA 154 3.1- Generalitati 154

3.2 - Eforturile la care sunt supuse remorcile 155

3.3 - Dimensiunile remorcilor ~i numarul remorcilor de rezerva la remorchere 156 3.4 - Cauzele care due la avarierea ~i degradarea paramelor de remorca 157

3.5 - Controlul periodic al remorcilor 158

3.6 - Accesoriile principale ale remorcii 161

3.7 - Vinciuri de remorcaj, piese ale instalatiei de remorcaj si defecte ale remorcii

164

3.8 - Lungimea remorcii 180 3.9 - Protejarea remorcii 186

3.10 - Controlul si supravegherea remorcii in timpul marsului 189 3.11 - Cateva din paramele folosite la manevrele de remorcaj 189 3.12 - Precautii 190

3.13 - Avertismente 191

3.14 - Jurnalul remorcii 192

3.15 - Parma intermediara 194

CAPITOLUL 4

MANEVRA DE REMORCAJ - PROCEDEE DE REMORCAJ - PREGATIREA NA VELOR PENTRU REMORCAJ 196

4.1 - Generalitati 196

4.2 - Procedee de remorcaj 197 4.3 - Sisteme de remorcaj 206

4.4 - Factorii de care depinde reusita manevrei de remorcaj 210 4.5 - Pregatirea navelor pentru remorcaj 211

4.6 - Remorcajul prin gheturi 222

4.6.1 - Remorcajul in siaj cu remorca lunga printre gheturi 223 4.6.2 - Remorcajul in siaj cu remorca scurta \223

4.6.3 - Remorcajul in siaj "strans unit" 225

4.6.4 - Pregatirea navei pentru remorcaj in zonele cu gheturi 228

ill

CUPRINSUL

CAPITOLUL 5

MANEVRA DE REMORCAJ - CALCULE PREGA TITOARE MANEVREI DE

REMORCAJ 230

5.1 - Generalitati 230

5.2 - Caleulul rezistentei totale la remoreare (Rtr) a navei remoreate 231 5.3 - Rezistenta totala la inaintare a navei remoreher 232

5.4 - Caleulul rezistentei de carena a naveiremorcher 233

5.4.1 - Caleulul rezistentei de carena curata a navei eu apendiei 233 5.4.2 - Caleulul rezistentei de carena curata a navei filnl apendiei 235 5.5 - Caleulul rezistentelor suplimentare 235

5.5.1 - Caleulul rezistentei produsa de elicea stopata la nava remorcata 235 5.5.1.1 - Rezistenta unei elice blocata 236

5.5.1.2 - Rezistenta unei elice eare se roteste tiber 236 5.5.1.3 - Rezistenta a doua eliceblocate 237

5.5.1.4 - Rezistenta a doua elice eare se rotese liber 237

5.5.1.5 - Rezistenta a doua eliee eare se rotese puse in miscare de masinile navei

238

5.6 - Influenta rezistentei aerului ~i rezistentei de valla remorcare 240

5.7 - Influenta depunerilor pe carena navei remoreate asupra vitezei de remoreare243 5.8 -Influenta adancimilor mici asupra vitezei de remoreare 243

5.9 - Calculul rezistentei remoreilor 247

5.9.1 - Generalitati 247

5.9.2,,- Curbura ~i sageata remoreii 248

5.9.3 - Calculul aproximativ al sagetii remoreii 249

5.9.3.1 - Metode de determinare a sagetii remoreii 251

5.9.3.1.a - Determinarea sagetii formate de 0 remorca simpla 251 5.9.3.1.al - Determinarea sagetii prin calcul 252

5.9.3.1.all - Determinarea sagetii prin metoda grafica 253 5.9.3.2.a - Determinarea sagetii formate de 0 remorca mixta 255

.,

5.9.3.2.al - Determinarea prin ealeul a sagetii remoreii mixte 255

5.9.3.2.all - Determinarea sagetii remoreii mixte prin metoda grafica 256 5.9.3.3 - Determinarea practica a unghiului 0: 258

5.9.4 - Caleulul rezistentei partii imerse a remoreii 260 5.10 - Calculul lungimii remorcii 264

5.11 - Rezistenta la rupere a remoreilor 266

5.12 - Determinarea diametrului ~i a lungimii remoreii 275 5.13 - Calculul fortei de tractiune din remorca 277

5.13.A - Caleulul fortei de tractiune la navele a caror masini depasesc puterea de 600 CP 277

IV

MANEVRA NAVEl

5.13.B - Calculul fortei de tractiune la navele cu masini cu puterea mai mica de 600 CP 278

5.13.C - Calculul fortei de tractiune a remorcherului dupa numarul de turatii la elice 279

5.14 - Calculul puterii masinii navei care executa remorcaj in zonele cu gheata 283 5.14.1 - Calculul puterii masinii la remorcherele care sparg gheata 283

5.15 - Calculul rezistentei.la rupere a unei parame metalice 288

CAPITOLUL 6

MANEVRA DE REMORCAJ - POZITIA DE ECHILffiRU SUB V ANT A

REMORCHERULUI ~I A NAVEl REMORCATE 292 6.1 - Generalitati 292

6.2 - Pozitia de echilibru sub vant caraeteristica remorcherelor 294

6.3 - Pozitia de echilibru sub vant caracteristica diferitelor tipuri de nave 297

6.4 - Directia si viteza de deriva a navelor stopate, aflate in pozitia de echilibru sub vant 305

6.5 - Pozitia de echihbru sub vant a supertancurilor, directia si viteza lor de deriva 307

CAPITOLUL 7

MANEVRA DE REMORCAJ - REMORCAJUE OCEANIC 323 7.1 - Generalitati 323

7.2 - Pregatirea pentru remorcaj 324

7.3 - Planificarea executarii remorcajului 326 7.4 - Asieta si stabilitatea remorcatului 327 7.5 - Plecarea din port si viteza de mars 329

7.6 - Pericolul de coliziune intre remorcher ~i remorcat 330 7.7 - Lungimea remorcii 331

7.8 - Mentinerea "in ritm"("in step") a 9=morcherului cu nava remorcata 332 7.9 - Pozitia de echilibru in mars la remorca a remorcatului 333

7.10 - Masurile ce se iau la bord pe vreme rea. Evitarea depresiunilor putemice 336 7.11 - Om la apa 340

7.12 - Remorcarea tancurilor, a supertancurilor si a altor tipuri de nave mari 343 7.12.1 - Generalitati 343

7.12.2 - Modul de prindere rapida a remorcii la tancuri si alte tipuri de nave marl 345

7.12.3 - Comportarea tancurilor si a navelor marl avarlate 348

7.12.4 - Influenta gradelor de libertate ale navei asupra tensiunii din remorca 350

V

CUPRINSUL

7.12.5 - Manevrele pe care comandantul de remorcher trebuie sa le execute pe timpul remorcajului inainte de inrautatirea vremii 352

7.12.6 - Cateva reguli de pastrat ~i aplicat in timpul marsului 353

7.13 - Echipamentul de salvare de la bordul remorcherului oceanic 354

7.14 - Concluzii despre remorcaj ~i instructiuni ce trebuie stiute ~i aplicate 355

CAPITOLUL 8

MANEVRA DE REMORCAJ - EXECUTAREA MANEVREI DE DARE A REMORCII 363

8.1 Manevra de dare a remorcii 363

8.1.1 - Manevra de dare a remorcii la ancora 363 8.1.2 - Manevra vitezei 371

8.2 - Pericolul coliziunii dintre nava remorcatA ~i remorcher 3671 8.3 - Scufundarea rcaorcatului 372

8.4 - Darearemorcii pe navele avariate ~i pe navele abandonate 373 8.5 - Transmiterea remorcii 376

8.6 - Apropierea de nava atlatt in pozitia de echilibru sub vint pentru darea remorcii

377

8.6.1 - Cu vantul ~i valul din travers 377

8.6.2 - Cu vantul ~i valul dinapoia traversului 379 8.6.3 - Cu vantul ~i valul dinaintea traversului 381 8.6.4 - Cu vantul ~i valul din prova 383

8.6.5 - Cu vantul ~i valul din pupa 385

8.6.6 - Transmiterea intermediarei la nava cu pozitia de echilibru sub vant variabila 386

8.6.7 - Cand la operatiune, in apropierea coastei participa ~i helicopterul 388 8.7 - Voltarea remorcii la nava remorcata 388

8.8 - Efectul filarii uleiului in manevra de darea remorcii ~i in remorcajul pe vreme rea 390

8.9 - Reguli pentru filarea uleiului 396 8.10 - Sosirea la destinatie 399

-

CAPITOLUL 9

MANEVRA DE REMORCAJ - MAR~UL LA REMORCA - OSCILATII DE AMBARDEE, SCHIMBARI DE DRUM 401

9 - Oscilatii de ambardee 401

9.1 - Generalitati 401

9.2 - Ambardeele navei remorcate 403

VI

MANEVRA NA VEl

9.2.1 - Viteza mica de remorcaj 404

9.2.2 - Asieta nesatisfacatoare a navei remorcate 404 9.2.3 -Inclinarea navei remorcate produce ambardee 405 9.2.4 - Vantul determina ambardeele navei remorcate 408

9.2.5 -Ambardeele datorate deformarilor ~i avariilor operei vii a navei remorcate

408

9.2.6 - Ambardee produse de viteza mare de remorcaj 408

9.2.7 - Combaterea ambardeelor prin remorcajul cu deriva constanta 409

9.2.8 - Lungimea prea mare a remorcii in raport cu pescajul mic al navei remorcate

411

9.3 - Fortele care produc ambardee la nava remorcata 411

9.4 - Masuri pentru reducerea ambardeelor navelor remorcate 423 9.5 -Intoarcerile cu nava la remorca 424

9.6 - Efectul combinat de guvemare al carmei ~i al remorcii in manevrele de remorcaj 426

9.7 - Observatii 431

9.8 - Cateva reguli de drum in marsul la.remorca 431

CAPITOLUL 10

MANEVRA DE REMORCAJ COMPLETAREA REZERVELOR ~I

TRANSBORDAREA MATERIALELOR IN MAR~ 434

10 - Generalitati 434

10.1 - Alimentarea cu apa, combustibil ~i materiale a navelor in timpul marsului 435

CAPITOLUL 11

MANEVRA DE REMORCAJ - REMORCAJUL COMPLEX, REMORCAJUL LA URECHE sr DE GUVERNARE A REMORCHERULUI OCEANIC 448

11 - Remorcajul complex 448

11.1 - Remorcarea mai multor nave sau obiecte plutitoare de catre un remorcher

.....

448

11.2 - Remorcarea unui obiect plutitor de mai multe remorchere 450 11.3 - Remorcherul oceanic remorcand prin procedeulla ureche 456 11.3 - Remorcherul folosit pentru guvernare 463

CAPITOLUL 12

MANEVRA DE REMORCAJ - CONTRACTUL DE REMORCAJ 465 12 - Generalitati 465

VII

CUPRINSUL

12.1 - Starea de navigabilitate 466 12.2 - Remorca 468

12.3 - Puterea ~i autonomia remorcherelor angajate in remorcaj 468 12.3a - Puterea 468

12.3b - Autonomia 471

12.4 - Probleme juridice 471

12.4.1 - Contracte pentru asistentA de salvare 471

12.4.2 - Contractul de salvare "Lloyd's Standard Form" 472

CAPITOLUL 13

MANEVRA DE REMORCAJ AMBARCATIUNILOR 475

13 - Generalitati 475

13.1 - Remorca 475

13.1.a - Elasticitatea remorcii 476

13.1. b - Completul de remorcaj al unui iaht sau al unei ambarcatiuni 477 13.2 - Voltarea remorcii la iahtul sau ambarcatiunea care remorcheaza 477

REMORCAREA IAHTURILOR ~I A

13.3 - Manevra de dare a remorcii 481

13.3.1 - Darea remorcii la un iaht sau la 0 ambarcatiune aflata in deriva 481 13.3.2 - Darea remorcii la un iaht sau la 0 ambarcatiune aflata in pana 482

13.3.3 - Darea remorcii la un iaht sau la 0 ambarcatiune aflata in mars cu viteza de guvemare 482

13.3.4 - Darea remorcii la un iaht sau la 0 ambarcatiune ancorata 483 13.4 - Voltarea remorcii pe iahtul sau ambarcatiunea remorcata 483 13.5 - Plecarea cu un iaht sau cu 0 ambarcatiune la remorca 487

13.6 - Schimbarea de drum in timpul marsului la remorca 488

13.7 - Remorcarea iahturilor sau ambarcatiunilor cu ajutorul barcii gonflabile de

serviciu 489

13.8 - Supravegherea remorcii in timpulmarsului la remorca 490 13.9 - Lumini semne ~i semnale conform RIPAM 492

13.10 - Remorcajul pe timp rau 493 .....

13.11 - In loc de concluzii 494

BffiLIOGRAFIE 495

vm

MANEVRA NAVEl

CAPITOLUL 1

MANEVRA DE REMORCAJ

REMORCHERUL

1.1 - Scurt istoric

In anul 1736 englezul Jonathan Hulls din Gloucestershire este probabil prima persoana care a prezentat planurile detaliate ale unei ambarcatiuni pentru remorcaj dotata cu 0 masina avand ca propulsor elicea.

El obtine patentul pentru 0 "nava" dotata cu 0 masina care sa transporte "nave din port in afara ~i din afara in port sau tsuri contra vsntului si curentului de maree ori pe calm": ..

Remorcherullui, care a fost ilustrat intr-o brosura aparuta in 1737, era dotat cu 0 masina atmosferica tip Newcomen.

r$._

Primul remorcher "Charlotte Dundas" a fost construit in 1802 de catre inginerul scotian

William Symington si a fost dotat cu 0 masina cu vapori Watt avand ca propulsor roti cu zbaturi iar ca destinatie remorcajul navelor pe Canalul Clyde din Scotia.

Dupa introducerea la nave a masinii cu vapori ca mijloc de propulsie, la sfarsitul primei jumatati a secolului al 19·1ea, au aparut si primele salupe remoreher.

I

lntre 1835 si 1845 in toate porturile mari din Nordul Europei, 0 varietate de miei nave

eu propulsie mecanica asistau nave le eu vele la intrarea, iesirea ~i manevra lor in porturi, pe fluvii, in ape eu spatii reduse si in docuri.

1

REMORCHERUL

In USA elicea ca propulsor inlocuieste roata cu zbaturi la remorchere in anul 1850 iar in 1900 masina cu vapori a fost inlocuita cu motorul diesel.

La inceput, primele remorchere erau construite in principal din lemn ~i nu depaseau 15m -18m lungime. Propulsia Ie era asigurata, dupa cum am vazut, de roti cu zbaturi actionate de 0 masina cu abur cu un singur cilindru.

Acest 1'elDQICher cu zbaturi a fbst tipul de 1'ItlD3lCher dela cam. tunclie de destinaJia dati de armatorp ZOJla de act1Titate. au eToluat tm.ufbrmat ,i datat vlltoazele remorchere.

Caldarea, de cele mai multe ori, era verticala, alimentarea ei cu apa dintr-un tanc se facea cu ajutorul unei pompe de mana tar combustibilul rareori depasea trei sau patru tone ~i era depozitat pe punte.

- - -- -- --~- --- ~

--~ ------ ------- - -----

RellllO.lcl!er de tluviu

Forta de remorcare se transmitea de la un carlig amplasat in pupa caldarii masinii cu vapori, printr-o parama care de cele mai multe ori se prindea, la navele cu vele pe care Ie remorca, de arborele trinchet, sub filiera de caviliere, la nivelul puntii principale, deasupra etambreului.

2

MANEVRA NAVEl

Treptat, in functie de locul in care au fost destinate sa actioneze, remorcherele au capatat particularitati specifice devenind remorchere de rauri, fluvii, canaluri, de doc, de port, de rada, de estuare, costiere ~i oceanice.

R.emolCherde port ,i de doc::

Daca la inceputul epocii masinii cu vapori nu a existat 0 diferenta prea mare intre navigatia ~i manevra la larg a navelor cu vele ~i a celor cu propulsie mecanica in conditie de vant, in apropierea coastelor sau in stramtori unde spatiul de manevra era limitat, in absente vantului sau la existenta unui vant din directie nefavorabila, nava cu vele era in dezavantaj.

R.emolCher costier ,i de estu are

Din acest motiv armatorii navelor cu vele au solicitat extinderea zonei de aetivitate a remorcherelor in imediata vecinatate a porturilor, fapt ce a dus la modificari continue ~i perfectionari ale instalatiilor de remorcaj ale acestor remorchere (numite mai tarziu sub numele de "Taking Steam"), ajungandu-se treptat, dupa disparitia

3

REMORCHERUL

velierelor de comert, la aparitia remorcherelor ce pot executa remorcaje in largul marilor ~i al oceanelor atat in scop de remorcaje speciale cat ~i in scop de salvare.

Calitatile esentiale cerute noilor tipuri de remorchere, ramase ~i pana astazi, sunt urmatoarele:

1- 0 buna stare de navigabilitate;

2- dimensiuni corespunzatoare care sa Ie permita sa ia la bord combustibil,

apa ~i provizii in cantitate suficienta; 3- putere mare de remorcare;

4- rezistenta constructiva adecvata;

5- 0 eficienta ~i economica instalatie de remorcare.

In anul 1855 a intrat in serviciu primul remorcher " de linie" capabil sa execute remorcaj putin mai departe de coasta pentru remorcarea navelor cu vele, insa distanta la care puteau sa se deplaseze ca ~i puterea de remorcaj Ie era limitata de dimensiunile ~i puterea mica a masinii cu vapori. Experienta ~i practica a adus continue imbunaiatiri remorcherului. De la 1860 pana la Primul Razboi Mondial activitatea remorcherelor s-a rezumat la asistarea navelor cu vele. Dec1inul navelor cu vele ca nave de corner] ~i inlocuirea lemnului cu fierul a dus la cresterea ~i apoi la generalizarea numarului de nave cu propulsie mecanica, fapt ce a impu dezvoltarea constructiei de remorchere si nasterea remorcherului pentru remorcajulla largo

R.emcreher oceanic

Imediat dupa inceputul Primului Razboi Mondial, in 1914, cand submarine Ie germane atacau atat nave Ie comerciale engleze cat ~i cele ale aliatilor sai ~i scufundau mai multe nave decat puteau englezii ~i aliatii sa Ie inlocuiasca, multe din navele lovite ~i avariate care nu se scufundau, ramaneau plutind in deriva zile in sir :tara a putea fi recuperate prin remorcare ~i duse in santiere pentru a fi reparate.

4

MANEVRA NA VEl

o parte din aceste epave plutitoare au fost scufundate cu lovituri de tun chiar de flota engleza deoarece ele constituiau noaptea ~i pe vizibilitate redusa potentiale pericole de navigatie pentru convoaiele ce traversau oceanul.

lnsa, In urmatorii ani de razboi, Anglia, pentru salvarea echipajelor ~i a navelor avariate, a construit rapid remorchere speciale cu care a reusit sa salveze cateva sute de nave si mii de vieti omenesti, Royal Navy fiind eceee care a stabilit dimensiunea remorcherelor ~i.a pregatit echipajele.

Olandezii au studiat problemele puse de manevra de remorcare a obiectelor plutitoare mari tara ptopulsie, pe mare la distante mari, devenind experp in remorcarea macaralelor plutitoare, barjelor, drBgilor, navelor tara propolsie, echipamentelor de constructii hidrotehnice portuare etc. Astfel, cand a fost nevoie de remorcarea unui doc plutitor din Anglia pana la Singapore, Arniralitatea britanica a incredintat aceasta operatiune de remorcaj remorcherelor olandeze ~i marinarilor olandezi.

In Olanda In 1933 a fost lansat un remorcher maritim ale carui calitati l-au impus ca model tuturor constructorilor de remorchere 0 perioada de foarte multi ani.

Acest remorcher numit "Zwarte Zee", comandat de unul din cei mai buni ofiteri din remorcajul olandez, Capitanul Teumis Vet, avea aproape 1.000 tone deplasament, doua motoare diesel care realizau mai mult de 4.000 CP, 0 autonomie de 20.000 Mm si calitati nautice si manevriere excelente, el constituind standardul navelor de salvare, de asemenea neputand fi egalat multi ani.

In 1939 Amiralitatea britanica, csnd Anglia se afla din nou in rata vecbiului dusmen care se pregatea de nIzboi, Pnand cont de experienis Ptimului Ruboi Mondial, a comandat ~tieru1ui East Coast, construirea de remorchere in numar melimitat. cu modificllrile ce vor fi dictate de experienta practica ce sc va acumola pc parcursol construcpilor, dar tara pauza in construcfii, imbunatJIfirile remorcherelor "tacanduse din mers' '.

Pana la intrarea In exploatare a remorcherelor construite, la jumatatea anului 1940, Royal Navy avea deja fermata 0 sectie de remorchere maritime gata de actiune.

Noua clasa de remorchere se distingea prin corpul ~i calitatile nautice si manevriere excelente, Insa datorita restrictiilor impuse de razboi, propulsia lor era realizata cu ajutorul masinilor cu abur care nu puteau dezvolta 0 putere prea mare de tractiune.

Problema puterii remorcherelor, deci a salvarilor maritime, a fost rezolvata In anul 1942, cand remorcherele au putut fi dotate cu motoare diesel, Anglia realizand cele mai bune remorchere din lume.

Concepute de Amiralitate, aceste remorchere aveau peste 1.100 tone deplasament, mai molt de 60m lungime, 12m lafime, ~i 5,4m pescaj.

5

REMORCHERUL

Puteree mssinii diesel era de peste 4.000 CP ~i antrena 0 singura elice, ier autonomia dep4$ea 20.000 Mm la un regim de mar~ in treepte de viteza "cu toata fOrJa ineime", CalitAtile nautice excelente erau date de cornul sau, remorcherul putand sa tina bine marea ~i sa. continue marsul ~i in conditiile de mare rea.

Era echipat cu un masiv vinci automat de remorcaj, un carlig special cu dispozitiv de absorbirea socurilor din remorca, un al doilea vinci ~i un cabestan putemic, babale de remorcaj in borduri, 0 mare magazie pentru depozitarea paramelor de remorca si a pieselor de rezerva ale instalatiei de remorcare, pompe portabile de salvare cu furtunele ~i tubulaturile aferente.

In ambele borduri aveau fixate pompe de salvare ~i compresoare de aer precum ~i echipamentele de stins incendiul.

Din experienta actiunilor de remorcare ~i salvare executate in timpul razboiului, s-au putut trage concluziile ce au dus la dezvoltarea ~i perfectionarea remorcherelor, reusindu-se un mare numar de actiuni ~i operatiuni de salvare maritima, dintre care unele, acum, in timp de pace, povestite pot fi considerate epopei.

Mai multe remorchere din acest tip au infruntat cu succes atat vremea vitrega din timpul iemii din Atlanticul de Nord cat si vitregiile razboiului,

In timpul razboiului a aparut "Overseas Towage and Salvage Company of London" cu cele mai marl ~i mai bine echipate remorchere ca "Neptunia" , "Slavonia" ~1 .Bustlers' , , ultimul fiind singurul remorcher al vremii construit in replica la remorcherul olandez "Zwarte Zee" cu care putea sa concureze.

De remsrcst este faptuJ ca otiterii ~i ecbipsjele de la bordul remorcberelor, prin interesul ~i pesiuaes fata de proiesiunee lor au devenit experti in remorcaje, contribuind cu observatiile ~i inovapile lor la cre~terea sigursntei operetiunilor de remorcere ~i salvare. Ei au descoperit ca "factorul greutate" constitue a ssse« calitate esentiala pe care trebuie sa 0 aiM un temorcber, pe langa cele cinci desomnetc la star~itul secolului trecut:

1- Buna stare de navigabilitate; 2- Mllrimea;

3- Puterea mare de remorcare: 4-Rezistenta:

5- Eficienta instalapei de remorcare, csrore li se adauga noua celitete: 6- factorul Greutate.

Deci un remorcher trebuie sa aiM ~i un deplasament corespunzlltor cu destinatia sa fji misiunile pc care Ie are de indeplinit.

In cazul indeplinirii misiunilor de lupta, au fost remorcate mijloace plutitoare, ambarcatiuni de desant, docuri plutitoare, nave de lupta ~i comerciale dintr-un port in altul. Dupa confruntarile navale sau dupa atacurile asupra convoaielor in care atilt

6

MANEVRA NAVEl

navele comerciale cat ~i cele militare au fost avariate, s-au executat manevre de remorcare prin care au fost remorcate:

- nave militare de catre nave militare;

- nave comerciale de catre nave militare;

- nave comerciale de catre nave comerciale etc.

Remorcherele trebuind de cele mai multe ori sa remorcheze nave de marl dimensiuni pe timp bun, operatiunea de remorcaj se desfasura normal, insa pe vreme rea remorcherul nu putea sa realizeze un control asupra remorcatului, cu toata forta mare de care dispunea remorcherul, din cauza diferentei mai dintre deplasamentul remorcatului ~i deplasamentul remorcherului precum ~i diferenta de suprafata velica dintre cele doua nave.

In multe cazuri manevrele de remorcaj din timpul razboiului, efectuate pe mare rea, au demonstrat ca pentru a putea fi executate cu un control cat mai mare asupra remorcatului, se impunea mentinerea remorcherului intr-o stare cat mai apropiata de greutatea lui de la inceputul manevrei, cand aprovizionarea lui cu apa, cOII1bustibil §i rezerve era completa.

Au fost cazuri cand pentru a-si pastra greutatea (in scopul unui control acceptabil asupra convoiului), remorcherele si-au balastat atat tancurile de balast cat ~i pe cele de combustibil, din care combustibilul a fost consumat. Aceasta experienta a dus la un nou aranjament al tancurilor astfel ca remorcherul sa realizeze deplasamentul maxim cand executa manevra de remorcaj.

Dupa razboi, fiecare serie de remorchere nou construite au suferit imbunatatiri, impuse de experienta si studiile practice facute de comandantii de remorchere, de ofiterii de la bordul remorcherelor ca ~i de constructorii navali, la instalatiile de remorcaj si de stins incendiul si au fost dotate cu cea mai noua aparatura de navigatie si comunicatii,

Dispunandu-se de 0 bogata experienta in remorcaj olandezii au realizat remorcajul complex - remorcarea simultana a doua si trei obiecte plutitoare de catre un singur remorcher, dotand in mod corespunzator remorcherul pentru astfel de operatiuni.

1.2 Rapoarte de proportii ale remorcherului

Chiar daca au existat intre arhitectii si constructorii navali variatii nationale de conceptie asupra proiectarii si constructiei remorcherului, acestia au ajuns la concluzii constructive foarte apropiate incat santierele realizau remorchere cu urmatoarele valori ale rapoartelor de proportie:

- cu LID cuprins intre 9,5 ~i 10,0 ;

7

REMORCHERUL

- cu LIB cuprins intre 4,75 ~i 4,95 ;

- cu bordulliber de O,IB ;

- cu adancimea de lucru a elicei de aproximativ O,04L.

Astfel, dupa aceste rapoarte, un remorcher de 60m lungime (L), ~i de 12,3m latimea (B), are un bord liber de 1 ,2m un pescaj me diu de 4,9m iar pescajul pupa de 5,45m.

In urma experientelor practice, forma ~i pozitia suprastructurii a fost mereu modificata ajungandu-se la stabilirea pozitiei comenzii ~i suprastructurii in jumatatea prova iar jumatatea pupa sa. fie libera pentru a putea fi manevrata ~i orientata remorca sub diferite unghiuri. De la travers intr-un bord remorca sa poata ajunge prin pupa la travers in celalalt bordo

Selatu.ra rem:m:herelor stabilitl pra ezperienle practice.

Selatura era astfel conceputa incat puntea principala la extremitatea pupa sa. fie deasupra liniei de plutire la inaltimea h, iar puntea (sau teuga) la extremitatea prova sa fie deasupra liniei de plutire la ina.ltimea de 4h.

1.2 -1 Pozitia punctului de remorcare in plan orizontal

De cea mai mare importanta in proiectarea ~i constructia unui remorcher este alegerea pozitiei punctului de remorcaj, punct prin care forta de propulsie a remorcherului se transmite ca forta de tractiune prin remorca spre 0 nava sau un obiect plutitor care trebuie remorcat.

Pozitie ideala a punctului de remorcaj estc locul din planul diametral longitudinal unde aplicatii iott« de ttectiune din rem orca nu afecteaza nici libettstee de manevra nici manevrabilitatea remorcheruJui in timpul ectiunii de remorcaj.

In ecestc conditii scest punct ar trebui sa fie punctul giratoriu al temotcbetului. .. dar din mai multe motive pozitionsree punctului principal de remorcaj pe verticala punctului giratoriu, practic nu estc posibil. Pentru remorcherul de port care actioneaza in spatii ~i ape limitate, unde gradul de agitatie al ape lor este mic (remorcherele au suprastructurile mici), punctul principal de remorcaj se alege foarte aproape de pozitia centrului de greutate ~i al punctului giratoriu.

In plan orizontal constructorii au stabilit ca pozitia punctului principal de remorcare trebuie sa se afle la O,02L spre pupa de la punctul Ll2.

8

MANEVRA NAVEl

La remorcherele cu masima cu vapori, daca din cauza spatiului ocupat de caldare, pozitia punctului principal de remorcaj era ales la 0,25L in pupa mijlocului lungimii remorcherului.

~ L ~ L ~

2. 2.

O.02.L~

.......

'.

- - - - - - - - - PR .... a - -

Pozilia punctului principal de ~aj (PR)la telDOtche181e de port.

Dupa introducerea masinii cu combustie interna punctul principal de remopcaj a putut fi adus la 0,1 L pana la 0, 15L in pupa jumatatii lungimii remorcherului.

_-------L ....... -------- L ..,..;

2. 2"

Pczilia punctului principal de mmcltaj (PR) la ml!lClChemle cu ma,id cu vapori.

In cazul in care masina este instalata mai spre pupa remorcherului pozitia punctului principal de remorcaj poate fi mutat la 0,2L in pupa mijlocului lungimii remorcherului.

L L

~-------2.--------~--------2"------~

O.J5L~

-----PR~a---------

Pozilia punctului principal de relDOlCaj (PR)la remctcherele cu malillA cu combustie illterll1.

Cand s-a ajuns la asemenea valori in plan orizontal a pozitiei punctului principal de remorcaj, s-a tinut cont ca manevrabilitatea ~i stabilitatea remorcherului in timpul cat executa remorcajul sa nu fie afectata, conditionand astfel urmatorii factori de mare importanta:

- pozitionarea castelului ~i comenzii in jumatatea pro va a remorcherului;

- posibilitatea de a instala 0 platforma pentru barcile de salvare ~i barca de

serviciu precum ~i echipamente de salvare ~i de stingerea incendiului;

- reducerea la maximum a posibilitatilor de frecare a remorcii ~i la minimum a complicatiilor ce le-ar crea aceasta frecare la bordul remorcherului;

9

REMORCHERUL

- la larg, pe orice vreme, echipajul remorcherului sa poata avea protectie si acces la instalatiile de pe punte si de sub punte.

1.2 -2 Pozitia punctului de remorcaj in plan vertical

In plan vertical, fata de nivelul puntii principale si de centrul de greutate al remorcherului, pozitia punctului principal de remorcaj este conditionat de urmatoarele criterii practice ~i de stabilitate:

- realizarea unei stabilitati transversale maxime in timpul remorcajului cetui rem orca intinde sub tensiune maxima la travers, prin tnicsoteres la minimum a distentc! dintre punctul principal de remorcaj ~i ccntiul de greutate al remorcherului (distanta care reprezinta bratul momentului de inclinare care micsoreaza stabilitatea transversala a remorcherului in aceasta situatie);

- integrarea in sistemul de rezistenta a constructiei corpului remorcherului , a punctului principal de remorcaj ~i realizarea unei intsrituiiri capabile sa reziste socurilor putemice din remotes;

- reducerea la maximum a ttecsrilot remorcii la bordul remorcherului;

- poziti« punctului principal de remorcare sa fie accesibil echipajului

remorcherului pe orice timp ~i conditio de vreme.

B - t.n 01 1 fimea pu nctu 1 u i principal de rernorcaj

A - t.n011 tirnea pu nctu 1 u i la care teoretic remorca

principal de remorcaj la unghiul de 10° de intrare

la care au aj uns prin ln apo1.n u ar su feri frecari,

comprornis multi /

arhitecti navali. I

: !~---

. I -----

\ I A ------------

U.nghiurile uzuale pe care Ie ia remorca In mars. In tirnpul manevrei de rernorcaj .

Consideratii asupra modului de stabilire a puactului principal de remorea].

Dese.nul araa cll. punctele A~i B determi.nate.nu i.nlltud frecarea remereii de corpul rernorcherului.

Prin forma joasa si lipsita de suprastructuri a jumatatii din pupa remorcherului se reduce, dar nu se elimina frecarea remorcii de remorcher.

10

MANEVRA NA VEl

Stabilirea punctului principal de remorcaj pe vertical a, in planul diametrallongitudinal al remorcherului se face pe considerente de ordin practic.

o inaltime minima, la care multi arhitecti navali ajung prin compromis este inaltimea putin mai mare decat inaltimea parapetului pupa deasupra puntii principale (aproximativ 1,2 m deasupra liniei de plutire) si este inaltimea masurata pe vertical a punctului principal de remorcaj stabilit in plan orizontal, de la pun tea principala pana la punctul de intersectie determinat de directia unei remorci care de la inaltimea parapetului pupa al remorcherului devine paralela cu linia de plutire.

o alta inaltime considerata de arhitecti ca ina1time minima a punctu1ui principal de remorcaj deasupra puiuii principa1e, 1a care rem orca teoretic nu ar suferi iteceri de corpu1 remorcheru1ui, este inaltimea masurata pe vertical a punctului de remocaj principal stabilit in planul orizontal de la puntea principala pana la punctul determinat de intersectia cu prelungirea directiei in care intinde 0 remorca a caui unghi de intrare in apa este de 10°.

Cand un remorcher executa manevra de remorcare cu 0 remorca scurta si acest lucru este obisnuit la remorcherele de port, doc, ecluza etc, remorca se intinde de la ganciul remorcherului la nara de bordaj a navei remorcate unde este voltata remorca, lara ca aceasta sa atinga corpul remorcherului.

Remorca suporta frecari numai la gasa pusa pe ganci ~i in locul in care se sprijina pe nara de bordaj, inaltimea navelor sau a obiectelor plutitoare ce se remorcheaza avand de cele mai multe ori inaltimi mai mari dec at inaltimea de constructie a remorcherului.

Csnd 1ungimea remorcii cteste, proportional cu 1ungimea ii creste ~i greutatea tscend-o sa ia forma unei curbe a cerci sageata intotdeauna trebuie sa intre in apa.

ln acest caz, remorca in afara tiecerii de 1a ganci va mai suporta itcceti varia bile in zona de atingere a corpu1ui remorcheru1ui spre pupa ~i de celc mai multe ori de coarbe1e de ptotectie remorcii din pupa remorcheru1ui.

In conditii de vreme rea, din cauza momentelor diferite de oscilatie dintre remorcher si remorcat ~i a tangajelor, remorca in perioade scurte de timp i~i mareste sageata sub propria greutate, facand ca unghiul remorcii cu linia de apa sa se mareasca pana la un unghi la care tensiunea din remorca egaleaza greutatea remorcii.

Inaltimea minima a punctului de remorcaj. la care remorca teoretic ar trebui sa nu sufere frecari de corpul remoreherului in timpul remoreajului depinde de unghiul pe care remorea sub tensiune il face eu linia de plutire. unghi care la randullui depinde de lungimea §i greutatea remorcii.

11

REMORCHERUL

Marimea acestui unghi mai depinde de inaltimea copastiei din pupa remorcherului peste marimea h, inaltimea puntii remorcherului la extrema pupa, data de selatura si lungimea remorcherului.

La unghiul de 10° in general punctul principal de remorcaj se afla la 3m deasupra puntii principale si aproximativ 7m deasupra centrului de greutate.

Daca din diverse motive in timpul manevrei remorca intinde in forta la travesul remorcherului, se formeaza un cuplu ~i un moment de rastumare care pericliteaza stabilitatea transversala a remorcherului.

Aceasta a determinat ca jumatatea pupa a remorcherelor sa sufere modificarile care i-au eliminat complet suprastructurile si i-au coborat atat inaltimea puntii deasupra liniei de plutire cat si inaltimea copastiei.

Constructorii eleg punctul principal de remorcaj la 0 inaltime deasupra puniii principale tosrte putin mai sus de inaltimea copestiei din pupa a temorcbetului adica la 0 inalpme de 1,15m - 1,30m deasupra puntii principsle ~i la 4,Om - 4,3m deasupra centrului de greutate.

Cand manevra de remorcaj se executa pe timp calm, unghiul de intrare in apa a remorcii se men tine aproximativ constant la 0 viteza de remorcaj aproximativ constanta.

Cand manevra de remorcaj se executa pe un altfel de timp decat calm, unghiul de intrare in apa a remorcii variaza continuu.

Unghiul de intrare in apa a remorcii variaza cu: - deplasamentul remorcatului ;

- deplasamentul remorcherului;

- pescajul remorcatului;

- forma hidruodinamica a remorcatului;

- suprafata velica a remorcatului;

- viteza vantului;

- viteza de remorcare;

- gradul de agitatie a marii;

- unghiul de tangaj a remorcherului;

- lungimea ~i felul componentelor remorcii (sintetica, metalica etc);

- sageata remorcii etc.

In punctul principal de remorcaj ales, structura constructiva de rezistenta se intareste in mod special atat in plan longitudinal cat ~i in plan transversal.

Transmiterea de la remorcher a fortei de remorcare la remorcat, 0 nava sau un obiect plutitor, se face in urmatoarele moduri:

12

MANEVRA NAVEl

- fixand remorca in punctul de remorcaj, prin voltarea remorcii la 0 baba simp la, dubla sau tripla, special intarita;

- fixand remorca in punctul de remorcaj, prin punerea gasei remorcii la un carlig special, dotat cu un dispozitiv de siguranta a remorcii si unul de absorbirea socurilor din remorca;

- fixand remorca in punctul de remorcaj, prin tamburul vinciului de rernorca pe care sta stransa remorca;

- prin marsuinul prova si pupa,sau braul de acostare cand executa remorcaj de impingere sau la ureche in porturi sau ape interioare.

- prin tampoanele vertic ale asezate simetric din prova ale remorcherelor construite special pentru remorcajul prin impingere, tampoane simetric construite fata de planul diametrallongitudinal, care de obicei au distanta intre ele egala cu jumatatea latimii remorcherului si inaltimea cuprinsa intre 0,3 si 0,4 B, pozitionate astfel pentru a putea sa se sprijine pe barjele aflate in orice stare de incarcare si a le impinge.

1.3 Instalatia de remorcaj

La inceput, remorcherele au avut fixate in punctul de remorcaj binte sau babale foarte bine intarite de la care se transmitea la remorcat prin intermediul remorcii forta de propulsie ca forta de tractiune,

Etarnbreul babalei de rernorcaj ~

Puntea principala a remorcherului

Paharul babalei

Calcaiul babalei~

Punctul principal de remorcaj al primelor remorchere.

Ideia fixarii acestor babale a provenit de la navele cu vele ale caror corpuri primeau forta de propulsie a vantului prin intermediul catargelor fixate bine cu calcaiele in chila, prin etambreu de punte ~i prin manevrele fixe de borduri.

13

REMORCHERUL

Cu timpul babalele sau bintele de remorcaj au fost instalate atat in prova cat si in bordurile remorcherului, iar la nivelul puntii principale braurile de acostare s-au intarit pentru a putea juca rolul punctelor de sprijin si de aplicatie a fortei de impingere a remorcherului pe corpul remorcatului.

Panea superioa~ a UJ1ui taJ1k sau alt~ structuza af1at~ sub pUJ1te pe verticals puactului de remorcaj

Baba dubla de Jemorcaj.

Baba triplA de mmorcaj pentru mmo.rca.rea a douj sau trei J1a ve sa u 0 biecte pI uti toare.

Apoi a aparut in punctul principal de remorcaj carligul care a luat locul babalelor.

Pe coasta de Sud a Angliei la bordul remorcherelor domina tipul de carlig rotund iar pe coasta de West carligul de tip "Liverpool".

!n scurt timp de practica operationala echipajele remorcherelor cu carlig montat in locul babalelor, au constatat gradul mare de uzura remorcilor puse pe carlig, Remorca prin oscilatiile dintr-un bord in altul freca interiorul gasei de carligul care era prin rigid de un perete vertical.

o alta cerinta urgenta ce trebuia rezolvata era necesitatea de a mola imediat remorca in cazul in care aceasta intindea la travers ~i exista pericolul de rasturnare a remorcherului, sau in orice alta situatie de pericol pentru remorcher.

14

MANEVRA NAVEl

La sugestiile echipajelor, arhitectii si constructorii navali au realizat modificari la ambele tipuri de carlige "Circular" si "Liverpool" reusind:

2

Evclupa carligelor de rernorcaj tip .. Circular".

2

4

Cateva aspecte ale evolutiei ddigului .. Liverpool"

- sa elimine frecarea gasei de carlig prin posibilitatea carligului de a oscila pana la traversul fiecarui bord;

15

REMORCHERUL

- sa poata fi eliberata remorca de pe carlig in orice moment.

Carligul cu dispozitivul cu resort pentru absorbtia socului din remorca a aparut ca 0 necesitate in remorcaj mai ales in remorcajul de mai lunga durata, pentru protectia remorcii si siguranta remorcajului.

Unul di.n primele dispozitive de absorbire a ~ocurilor din remorc:! montat la drligul tip Liverpool.

Astfel, chiar daca nu au fost eliminate socurile din remorca ele au fost diminuate.

Pe parcurs, instalatia de remorcaj se completeaza cu dispozitive de dirijare si ghidare a remorcii.

Carligul de remorcaj tip .. Liverpool" cu dispozitivul de arnortizare a ~ocurilor din remerc:! tip .. Monarch"

Dispozitivele de amortizare a socului din remorca pot sa absoarba un soc egal sau mai mare decat rezistenta la rupere a remorcii.

Destinate prinderii si eliberarii paramelor de remorca, carligele remorcherelor trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

- prinderea gasei remorcii sa fie simpla si usoara;

- sa permita eliberarea remorcii in momentul dorit;

16

MANEVRA NAVEl

- sa penn ita orientarea remorcii sub tensiune in diverse directii, din traversul dintr-un bord al remorcherului prin pupa pana la travers in celalalt bordo Carligele de remorcaj pot fi:

- carlige basculante inchise fara amortizare;

- carlige basculante inchise cu amortizare (carligele basculantc se folosese la

remorcherele portuare, remorcherele fluviale, in general pentru fortelc de tractiune mici;

Carlig basculant, Inchis. cu arnortozare.

- carlige basculante deschise cu inzavorare mecanica si amortizare (aceste carlige se folosesc la remorcajul maritim si remorcajul pe marile lacuri. ell trecerea remorcii catre remorcat prin nara de etambou);

Carlig basculant, deschis, eu inzavcrare rnecanica ~i amortizare

carlige basculante deschise cu inchizatoare hidraulice ~1 arnoruzarc (caestea se folosesc la remorcajul portuar si maritim);

Carlig basculant, deschis, cu inzavorare hidraulica ii arnortizare.

- carlige nebasculante deschise, Tara amortizare (se folosese la remorchcrclc portuare).

17

REMORCHERUL

Cirlig nebasculant, deschis, ad amortizare.

Pe langa ganciurile de forma "clasica", au mai aparut si alte dispozitive pentru prinderea remorcii in punctul principal de remorcare. Un astfel de dispozitiv este discul de remorcaj "Mampaey".

Puactul principal de remorca] cu disc .. Mampaey"

In afara babaielor si a carligelor de remorcaj instalatia de remorcaj se mai compune din: - arcele sau coarbele de remorca (protectie a remorcii);

- vinciurile de remorca;

- marsuinele prova si pupa si braurile de acostare.

La remorcherele maritime si cele oceanice de salvare, inca din timpul masinii cu vapori au fost introduse vinciurile automate de remorcaj, vinciuri impuse de necesitatea de a putea sa se manevreze usor remorcile formate cu lungimi pana la 1.100 m si a carer greutate nu putea fi manevrata de forta umaria.

In acest caz, remorca (cablul de remorcaj) se infasoara pe tamburul vinciului care serveste atat pentru modificarea lungimii remorcii in timpul marsului cat ~i pentru strangerea si depozitarea lui dupa terminarea manevrei de remorcaj.

De aceea remorcajul maritim si oceanic de linie (nelimitat), impune folosirea vinciurilor automate de remorcaj.

18

MANEVRA NAVEl

Principiul vinciului automat de remorcaj este asemanator vinciului automat folosit la manevrele de acostare. In afara reglarii lungimii remorcii, vinciul automat asigura si tensiunea din remorca sa fie mentinuta intre limitele reglate.

La navele fluviale sunt folosite vinciurile simple. Cu ele se poate varia lungimea remorcii. Prin actionarea vinciului parama se intinde sau se slabeste dupa necesitate, socurile fiind preluate de amortizoarele cu resort dispuse la franele cu panglica.

Actionarea vinciurilor de remorcaj poate se face slectric si cu abur. Comanda vinciurilor electrice se poate face si de la distanta spre deosebire de cele actionate cu abur care. chiar daca sunt automate, actionarea lor se face numai de la manetele de comanda.

Vinciurile automate de remorcaj sunt constituite din :

- tamburul vinciul, de 0 constructie mas iva a carui rezistenta ~i dimensiune este in functie de forta dinamica de tractiune pe care trebuie sa 0 dczvolte remorcherul;

- electromotorul vinciului;

- frana magnetica automata care poate fi actionata ~i manual;

- frana automata centrifugal a care mentine turatia motorului constanta;

- instalatiile de automatizare ~i comtrol

- instalatiile de siguranta.

Motorul elrctric

t

Maneta de punere a viaciului

ill pozi tia .. mall u al "

sau .. ell reglare automata".

t

Tarnburul de stocare a .parimei de remorc:aj

Prezentarea schematic a a viaciului de remorcaj

A vantajele vinciurilor automate de remorcaj sunt urmatoarele:

- manevra remorcii poate fi executata in orice moment;

- of era posibilitatea de a depozita pe tamburul sau lungimea unei sarme

necesare care va fi folosita drept remorca;

- manevra remorcii se executa cu maximum de siguranta pentru echipaj;

19

REMORCHERUL

:. cu ajutorul dispozitivelor automate de compensare, reduce socurile ~l variatiile fortei de tensiune din remorca in timpul marsului,

Vinciurile automate pot fi amplasate in planul diametrallongitudinal, cand remorcherul are un singur vinci, sau cate unul in fiecare bord iar la remorcherele mari pot fi amplasate trei.

Aceste remorchere pot remorca doua sau trei nave sau obiecte plutitoare. Urmatoarele caracteristici ale vinciurilor automate de remorcaj, trebuie cunoscute:

- valoarea norninala a fortei de tractiune din cablul de rernorca, in tone/feria, pe straturi de remorca infasurata pc tambur;

- diametrul cablului de remorcaj;

- capacitatea norninala a tamburului de remorca de a depozita 0 lungime de

cablu de remaorcaj, in metri/ liniari;

Raza de v irare (R v) -1ft---+f-H+-n~~ corespunzatoare prirnu lui stra t facut de legaturi pe tarnbur.

'"""'"........,,~fZ'r+tt---tlb--'l--+ Razele de virare Rv2., Rv3 etc: , C!oresp

stra tu rilor Str 2.. Str3 etc:

Raza de friaare ---.Ilt~-=-=e+/ a tarnburului de virare (Rf).

Ferodoul frinii de mini.

Tarnburul vinciului de rerncrcaj cu straturile de inf.i.!?urare ale rernorcii

- viteza de virare la comanda automata, la diferite straturi de infasurare pe tambur a cablului de remorcaj, la diferite tone/forta de tractiune, in metri liniari/minut;

- viteza de filare la comanda automata, la diferite straturi de infasurare pc tambur a cablului de remorcaj, la diferite tone/forta de tractiune, in metri liniari/ minut;

- viteza de virare la comanda manuala, la diferite straturi de infasurare pc tambur a cablului de remorcaj, la diferite tone/forta de tractiune, in metri liniari/minut;

20

MANEVRA NAVEl

- viteza de filare la comanda manual a, la diferite straturi de infasurare pe tambur a cablului de remorcaj, la diferite tone/forta de tractiune, in metri liniaril minut;

- viteza de filare a cablului de remorca cu frana stransa si remorcherul in mars inainte, in metri liniari/ minut;

- eforturile de tractiune la remorcaj blocat si motorul electric in functiunr, in tone;

- unghiurile maxime de abatere a cablului de rernorcaj aflat in sarcina de tractiune, fata de planul diarnetrallongitudinal al navei;

- greutatea vinciului de remorca, total a si pe subansable.

Capacitatea de frinare a vinciu1ui de remorcaj este intotdeauna mai mare decit capacitatea lui de virare.

Forta de frinare a vinciului, depinde de factori ca:

- numsrul de straturi de inf8$urare pe care le formeaza rernorca pe tamburul de virare;

- ditectis in care intinde temorce, in raport cu axa de rotatie a tarnburului vinciului;

- raportu1 dintre diametruJ discu1ui de frinare, pc care il stiingo tetodoul si diametru1 tamburu1ui pc care este inf8~urata tcmotce;

- starea iizics .

Cu cit inf8$urarea temorcii pe tamburu1 vinciu1ui de remorcaj se face in mai multe straturi, cu atit ton« de virere sea de.

- -
I I

@~9
/' - <,

.r= ~ Babaua de remorcaj ~i piesa cu cchiuri de ghidare ~i schirnbare a punctului de aplicatie a fortei de remorcaj.

La vechile remorchere aceasta piesll. (Brid ling, Go b bing sau Gogging Eye) cobora ~i poziria punctului de aplicatie a fortei de tractiune din rernorca.

o piesa, pe cat de simpla pe atilt de importanta a instalatiei de rernorcaj, care a aparut din practica remorcajului, din necesitatea reducerii si chiar a anularii riscului de

21

REMORCHERUL

rasturnare a remorcherului cand remorca intinde in forta la travers, este zbirul de botere a temotcii "gob line"sau "gob rope" din dreptul coastei zero.

Zbirul a inlocuit piesa cu ochiuri de ghidare a remorcii spre babaua de remorcaj a vechilor remorchere, denumita "bridling, gobbing sau gogging eye".

Pill de pozitionarea punctului de aplicatie a fortei de tractiune dill remerea la pu pa remereheru lui ~i ghid area rernorcii prill tre d ou a ba bale.

Prin faptul ca botandu-se remorca la coasta zero, punctul de aplicatie a fortei de remorcare din punctul principal aflat in apropierea cuplului maestru si al centrului de greutate, se deplaseaza in pupa remorcherului.

Brida montara la pupa remorcherului ill scopul pozitionarii punctului de aplicap a fortei de tractiune dill rernorca la eztrernitatea pupa pentru a elirnina pericolul de rasturnare a rernorcherului cand rernorca iatinde la travers.

Cuplul si momentul de rasturnare creat de forta de tractiune, reactia din rernorca a remorcatului la forta de tractiune si rezistenta apei aplicata in centrul de dcriva din bordul in care intinde remorca, nu numai ca se micsoreaza, dar se transforma in cuplu si moment de giratie, pupa remorcherului abatand spre rcmorcat iar prova girand in bordul opus remorcatului.

MANEVRA NAVEl

In afara zbirului de botare sau gob rope, la remorchere atat la prova cat si in apropiere de extremitatea pupa sunt montate rigid de punte piese in forma de semi-ocbeti sau bride in forma de "U" ssu "V" inters pentru ghidarea remorcii.

Zbirul

de botare a rernorcii

1

Arculsau curba de rernorca

Remorcher de port ~i de doc cu zbirul de pozitionare a punctului de remorcaj ill eatremitatea pupa ill sco pu I elirninarii pericol u lui de dstu mare dlld remorca ill tind e pu ternic la travers.

FT

FT

4

3

Sectorul de manevrabilitate a remorcii

FT

1 FT

Pcaitionarea la pupa remorcherului apunctului de aplicatie a fortei de tractiune dill remorc~ prill ddig sau pill. zbir sau semi-ocher

Remorcile 1 ;2.;3 ~i 4 au punctul de aplicatie a fortei de tractiune ill punctul principal de remorcaj ele produc lncliaare transversald rernorcherului

Remorcile S. prill pill. 6 prill serni-cchet ~i 7 prill zbir, au pozitionat punctul de aplicatie a fortei de tractiune la pupa rernorcherului. Ele produc giralia remorcherului.

Mai recent, la unele remorchere au fost montate si ciulige de forma spirels, destinate ghidsrii remorcii, simple sau hidraulice, montate in planul diametral longitudinal al navei in pupa aproape de copastie.

Aici, in locul narii de etambou sunt amplasate doua babale printre care trece remorca venita de la ganci si mentinuta in aceasta pozitie de carligul de ghidare.

23

REMORCHERUL

La remorcherele de fluviu in special, care executau remorcajul in siaj, instalatia de remorcaj mai avea in compunere goJingii, dispozitiv format din doi tumicheti si un somar montati pe un postament pentru a trece ~i sustine remorca. Este amplasat de obicei in spatele celei mai Inalte constructii de pe punte (spiraiuri, tambuchiuri, balustrade ).

Golingii la un rernorcher de fluviu sustinand 0 rernorca

La remorcherele maritime de constructie mai veche existau golingii cu un smgur tumichet care se montau in borduri, in locasuri practicate in copastie, cand era nevoie de calauzit remorca pe 0 anumita directie in bordul respectiv. In stare de repaos se asezau in pozitie culcata pe punte, paralel cu parapetul.

Geling rabatabil de copastie,

Goling mobil de copastie.

Tot pe copastie in diverse locuri existau locasuri pentru fix area golingiilor mobile formati din doi turnicheti si un somar,

Si in sfarsit, mai existau golingi cu postamenti ficsi dar cu brat rabatabil ~1 cu posibilitatea de rotire in plan orizontal ~i vertical a turnichetilor si somarilor,

OpturiJe sunt mecanisme de punte formate din doua tambure cane late, asezate unul langa celalalt cu axele de rotatie paralele ~i orizontale pe care se infasoara remorca in forma de opt asezata in canelele tamburelor, indeplinind functia de binta dubla.

24

MANEVRA NAVEl

Cu ajutorul unei frane cu banda se regleaza rotatia tamburelor la filarea remorcii si se volteaza dupa filare.

Nipetul este un mecanism prin care trece remorca folosit la voltarea si la filarea remorcii la remorcherele fluviale.

Bloeurile de ghidare-remoreare se folosesc la remorcherele care au vinciurile amplasate in pupa punctului principal de remorcaj, pentru a ghida remorca si pozitiona punctul de aplicatie a fortei de remorcare in punctul principal de remorcaj, remorca plecand de la vinci spre prova la blocul de remorcare dupa care se intoarce spre pupa.

Suporturile pentru eilrJige $i bloeurile de remotes au misiunea de a sustine carligele sau blocurile de ghidare de a nu cadea sub propria greutate cand in remorca nu exista tensiune.

Nili de Panama

Nsrile de Panama sunt 0 categorie aparte de nari impuse navelor care tranziteaza Canalul Panama unde obligatoriu vor fi remorcate de locomotivele cu crcmaliera ale ecluzelor.

A

A'

A

A' Secjiune prin curba

Areul sau curba de remorca

Areurile sau cuibele de remotes sunt piese curbe montate la pupa remorcherului din bord in bord, cu concavitatea spre punte in scop de:

- protectie a oamenilor si a suprastructurilor pupa de remorca;

25

REMORCHERUL

- de alunecare libera a remorcii dintr-un bord in altul;

- sustinere greutatii remorcii ~i impiedicare ei sa cada pe punte cand nu este

intinsa.

Netile de remotce au misiunea de a ghida remorca si a 0 impiedica sa se deplaseze in plan vertical si orizontal. Ele constructiv sunt inchise sau deschise.

Limitetoetclc sunt piese care protejaza instalatiile sau suprastructurile aflate in prova punctului principal de remorcaj, de rernorca la oscilatia maxima a acestei in borduri.

Pe langa vinciul automat de remorcaj remorcherele maritime si oceamce au drept instalatie secundara sau de rezerva instalatia cu carlig ~i babale de remorcaj.

Masa de sprijin a greutatii suportului de drlig ~i blocului de rernorca.

Bara de rulare a raiului suportului de carlig

~1 blccului de rernorca. Ea rna terializeaza punctul de aplicatie

a forTei de rernoreare.

Pun tea prillcipala. 1 nt hi ta III dreptul bintei punctului principal de remorcai .

Constructia 1at:1rit1 a bintei punctului principal de rernorcaj.

La rernorcherele cceanice chiar dad vinciul automat de rernorcaj joaca rolul principal ill rnanevra de rernorcaj.

acesta este dublat de carligul, binta ~i babalele de rernorcaj.

1.4 Caracteristici genera le ale remorcherelor

Evolutia si diversificarea continua a rcmorcherelor a fost bazata in primul rand pc rczultatul experientelor si problemelor practice aparute in proccsul de lucru ~i rezolvate in fiecare etapa de dezvoltare a constructiilor navale, a puterii masinilor ~l a. optirnizarii sistemelor de propulsie.

Problemele aparute in timpul manevrelor de rernorcare, prin metodele ~i variantele no: de rezolvare izvorate din profesionalismul si cornpetenta comandantilor si ofitcrilor

26

MANEVRA NAVEl

de pe remorchere au determinat modificari continue Ia remorchere, in sensui dimensiunilor de constructie, dotarilor, amenajarilor, tipului ~i pozitiei propuisoarelor cu care au fost dotate etc.

RezuItatui experientelor s-au concretizat in realizarea remorcherelor dupa zona de actiune ~i dupa sistemul de propuisie.

Astfel, dupa zonele in care sunt destinate sa execute remorcaje, remorcherele sunt

impartite in urmatoarele c1ase:

1- oceanice;

2- maritime ~i costiere;

3- de port ~i senticre navale;

4- de iJuvii, riiuri, canaluri ~i lacuri; 5- de ecluze ~i de docuri etc.

1- Remorcherele oceanice au urmatoarele caracteristicii: - dotari pentru zona nelimitata de navigatie;

- constructie (forma corpuIui, stabilitatea transversala etc) ~i buna stare de

navigabilitate pentru toate situatiile probabile ce se vor intalni in timpul remorcajuIui;

- spatiu suficient pentru cazarea ~i aprovizionarea echipajului pentru 0

perioada de cateva Iuni de zile de navigatie; - independenta fata de portul de baza;

- putere instal at a intre 4500 - 25000 CP;

- putere maxima de tractiune Ia remorcare;

- buna manevrabilitate;

- bun a viteza de remorcare;

- stabilitate in activitatile de remorcaj, salvare, serviciiIe de aprovizionare;

- echipamente contra incendiuIui;

- pompe pentru scoaterea apei din compartimentele inundate in operatiunile

de salvare;

- echipamente contra poluarii.

2- Remor ..:herele maritime si costiere au: - zona limitata de navigatie;

- buna stare de navigabilitate;

- dependents fata de portul de baza;

- spatiu pentru echipaj si aprovizionarea acestuia pentru duratca voiajuiui

pe mare;

- putere instalata intre 3000 - 6000 CP;

- echipamente contra incendiului si pentru prevenirea poluarii;

- buna tractiune Ia remorcare;

- buna manevrabilitate.

27

REMORCHERUL

3- Remorcherele de port ~i din bazinele santierelor au caracteristicile urmatoare: - principalele dimensiuni de constructie (lungimea, Iatimea, pescajul etc) sunt impuse de conditiile locale specifice portului unde este destinat sa lucreze;

- spatiu pentru echipaj si aprovizionarea lui pentru 0 zi;

- dependenta fata de baza sa din port;

- putere instalata 1500 - 4500 CP;

- buna tractiune la remorcare;

- vizibilitate buna la manevra;

- manevrabilitate excelenta;

- vizibilitate buna in timpul manevrei

- 'litem m ~cb.imbarea 11Q'l.i\iei in timnul manevrei,

4- Remorcherele locale de fluvii, rauri, canale, lacuri au:

- dimensiunile de constructie (L, B, T, H) functie de conditiile locale;

- pentru remorcherele de port, spatiu pentru echipaj si aprovizionarea lui in

conditiile lucrului in ture (stationarea temporara a echipajului la bord);

- pentru remorcherele, care parasesc zona portului si executa remorcaj de linie hrana si spatiul echipajului este asigurat pentru toata durata voiajului plus rezerva obisnuita;

- dependents fata de baza sa din port;

- putere instalata 500 - 1500 CP;

- buna tractiune la remorcare;

- vizibilitate buna la manevra;

- manevrabilitate excelenta.

5- Remorcherele de ecluze §i de docuri au:

- dimensiunile de constructie si dotarile functie de felul ecluzelor, sarcinilor speciale al remorcherului pe timpul manevrei de ecluzare a navelor sau de dimensiunile docului, intrare ~i iesire din doc a navelor;

- viteza in schimbarea pozitiei in timpul manevrei;

- putere instalata 200 - 1000 CP;

- manevrabilitate excelenta;

- buna vizibilitate in timpul manevrei.

Ptincipelele sarcini pe care le indeplinesc remorcherele sunt urmstoetele: a- de remorcaj;

b- de salvare;

e- de preveniree ~i limitsree polustii cu hidrocarburi; d- de stingerea incendiului (eu apa, spuma, praf);

e- de servieii (portuare sau port-rada);

28

MANEVRA NAVEl

f- de spargatoare de gheata.

a- Sarcinile de remorcaj constau in:

- remorcaje pentru acostare si plecare din locul de acostare;

- remorcaje la intrarea si iesirea din doc;

- remorcaje la intrarea si iesirea din port;

- remorcaje la schimbarea danei, intoarceri etc, in port si santiere;

- remorcaje cu baraje, nave, obiecte plutitoare:

- in larg;

- din port in port;

- pe fluvii, rauri, canale, lacuri etc.

b- La salvare pot indeplini urmatoarele actiuni : - de remorcaj de salvare;

- de stins incendiul;

- de scoatere de pe uscat a navelor esuate,

- de mentinerea flotabilitatii prin scoaterea apei din compartimentele inundate cu

ajutorul pompelor speciale cu care sunt do tate in acest scop. c- Pentru prevenirea. limitarea ~i lupta contra poluarii:

- transportul ~i intinderea barajelor pentru limitarea poluarii la suprafata marii;

- transportul de materiale contra poluarii,

d- Lupta contra incendiului produs la nave sau instalatiile ~i constructiile din port: - prin folosirea instalatiilor speciale cu care sunt dotate.

Serviciile pe care Ie pot executa remorcherele sunt:

- transport de apa potabila sau tehnica si materiale la navele din rada;

- transportul de material pentru instalatiile platformelor petroliere etc.

1.5 Tipurile de remorchere dupa sistemul de propulsie

1.5-1 Scurt istoric

Cele mai vechi descrieri al remorcherelor, clasificarile dupa puterea de tractiune, dupa zona de activitate etc, se refera la la remorcherele vremii, cu propulsorul pozitionat ca si la nave le cu propulsie mecanica, la pupa in prova carmei, remorchere devenite c1asice pe care astazi le cunoastem sub denumirea de remotcbete convcntionelc.

Ele au fost utilizate in toate operatiunile de remorcaj care s-au executat pana in anii 1926-1930, cand noul sistem de propulsie, sistemul cicloidal cu aripioare Voith Schneider, a fost adoptat in constructiile navale gasindu-si locul eel mai bine la remorchere.

29

REMORCHERUL

Noile remorchere fiind cunoscute sub numele de "water tractor" echipate cu doua propulsoare Voith Scneider au revolutionat modul de rnanevra in remorcaj, remorcherul avand:

- 0 manevrabilitate excelenta;

- aproximativ aceeasi forta de tractiune la carlig in orice directie, fOI1a de

tractiune fiind independenta de unghiul pe care 11 face planul diametral longitudinal al remorcherului cu directia fortei de tractiune materializata de remorca intinsa.

Dupa tipul de remorcher cu propulsor Voith Schneider, apare un nou tip de "tractor" cu doua propulsoare azimutale, cu 0 manevrabilitate excelenta si 0 fOI1a de tractiune ~i impingere mai mare.

In anul 1960 apare primul remorcher dotat cu propulsoare azimutale amplasate la pupa remorcherului, precum si primul remorcher cu propulsoare combinate astfel:

- un propulsor, eel conventional, devenit c1asic la pupa in fata carmei;

- ~i un propulsor azimutal sub linia de baza, in apropierea cuplului maestru,

pozitionat In prova centrului de greutate, In jumatatea prova.

1.5-2 Clasificarea remorcherelor dupa sistemul de propulsie ~i pozitia propulsorului

Dupa sistemului de propulsie si pozitia pe care acesta 0 ocupa in raport cu centrul de greutate, centrul de deriva ~i cuplul maestru al remorcherului, acestea se clasifica in: 1- remorchere conventionale. cu propulsor elicea la pupa in prova carrnei (conventional tugs);

2- remorchere tractor Cll propulsor azimutal §i cicloidal cu aripioare verticale Voith-Schneider (cicloidal propeller tractor tugs);

3- remorchere cu propulsor azimutal (azimuth truster tractor tugs);

4- remorchere cu propulsor conventional la pupa §i azimutal In jumatatea prova (combi - tugs).

1.5-2.1 Remorcherele conventionale (conventional tugs)

Remorcherele clasice sau conventionale au:

- ca propulsor elicea clasica la pupa remorcherului, pozitionata in prova carmei;

- centrul de greutate, centrul de deriva si punctul principal de remorcaj in prova

punctului de aplicatie a fortei de propulsie a remorcherului;

- pescajul mai mare la pupa pentru ca elicea sa poata lucra la adancime mai mare;

30

MANEVRA NA VEl

- buna forma hidropdinamica a corpului, coeficientul de finete de bloc ~1 coeficientul prismatic mic ceeace Ie confera bune calitati nautice, stabilitate de drum ~i mica rezistenta la inaintare;

Remorcherul conventional (conventional tug)

- raportul dintre lungimea ~i Iatimea remorcherului este mai mare dedit la celelalte tipuri de remorchere;

'-

HZ

Unghiul maxim de inclinare a remorcherului conventional la impingerea transversala

- una sau doua elice montate in duze fixe si una sau mai multe carme pentru guvemare, sau cand elicele lucreaza in duze mobile, nu au carme, guvernare facandu-se cu ajutorul duzelor mobile;

31

REMORCHERUL

- punctul de aplicatie si suportul fortei de tractiune (carligul, binta, babalele sau vinciul de remorcaj) este in acelasi plan, planul diametrallongitudinal cu punctul de aplicatie si suportul fortei de propulsie (cuzinetul de impingere la remorcherele cu 0 elice), cu centrul initial de deriva prova si forta de rezistenta la inaintare, cand remorcherul se deplaseaza inainte si executa remorcaj in siaj, fapt care li determina un echilibru de mars, 0 stabilitate de drum si forta cea mai mare de tractiune precum si usurinta in guvemare;

- diametrul mare a elicelor realizeaza 0 buna forta de tractiune;

- manevrabilitate buna la mars inainte, si mai slaba la mars inapoi;

- executa remorcaj in siaj ~i prin impingere cu marsuinul prova;

- trece usor de la remorcajul in siaj la remorcajul prin inpingere,

1.5-2.2 Remorcherele tractor (cicloidal propeller / azimuth thruster tractor tugs)

Remorcherele "tractor" cu sistemele de carma-propulsor de tipul cicloidal sau azimutal au urmatoarele caracteristici:

L2.

L - poz ilia propulsorului de la perpendiculars prova Ll- distanta dintre propulsor si punctul principal de rernorcai

L 2.- distanta dintre propulscr ~i punctul de aplicajie a fortei de impingere prin rnarsuinul prova

Hlv lnaltirnea punctului principal de rernorcaj deasupra punctului de aplicatie a fcrtei de propulsie H2.-ina.llimea punetului de aplicajie a fcrtei de impingere prin rnarsuinul pupa deasupra propulsorului

Remorcherul cu propulsor cicloidal (tractor tug)

- doua sisteme de propulsie instalate simetric in raport cu planul diametral longitudinal, sub linia de baza, sub chila, la 0 distanta de O,25L pana la O,30L masurata de la prova;

32

MANEVRA NAVEl

- pescajul operei vii este mic, pescajul maxim este dat de inaltimesa aripioarelor propulsorului cicloidal sau de diametrul inelului sau duzei in care lucreaza elicea propulsorului azimutal;

TmalS

_1-

H2.

/ 90

Unghiul maxim de Inclinare a remorcherului cu propulscr cicloidal la impingerea transversala

H2

Trnax

_1

Unghiul maxim de inclinare a remoreherului eu propulsor azimutalla prova, la impingerea transversala

- coeficientul de [mete de bloc ~i coeficientul prismatic este mai mare dedit la remorcherul conventional, [apt ce conduce la 0 rezistenta la inaintare putin mai

mare;

33

REMORCHERUL

- punctul principal de remorcaj, carligul sau babalele se afla pozitionate in pupa centrelor de greutate si de deriva si a punctului de aplicatie a fortelor de propulsie la distanta de O,lOL pana I O,17L de la pupa;

- stabilitatea de drum este mai slaba decat la remorcherele conventionale din cauza amplasarii propulsoarelor in prova centrelor de greutate si deriva, unul din motivele principale pentru care nu sunt folosite in actiuni de remorcaj in afara porturilor;

HI H2

2.

s

/

u

Lpp

L - poaitia plOpulsorului de la perpendiculara prova

U - distanta dintre plOpulsoqi punctul principal de remorcaj

L2.- distanta diatre plOpulsor ,i punctul de aplicaJie a fbrJei de impinsere prin marsuinul plOva

HI- illilJimea punctului principal de remorcaj deasupra punctului de aplicaJie a forJei de plOpulsie H2- in:lllimea punctului de aplicatie a forJei de impinsere prin manluinulpupa deasupra plOpulsorului I-Vinciul de remorcaj; 2.-Tunul de ap:l contra Incendiului; 3- Bride. semi-ocheti sau binte de remorcaj; 4 - Propulsorul azimutal; S- MarsuinulplOva.

Remorcherul cu plOpulsor azimutal (azimuth truster trector tug)

- au in planul diametral longitudinal sub chila navei la pupa un derivor fix numit si "caicaiul etamboului" cu scopul de a man stabilitatea de drum in timpul marsului (care asigura, la navele din lemn, imbinarea dintre chila si etambou);

- manevrabilitate excelenta;

- forta de propulsie poate fi orientata in orice directie in raport cu planul diametral

longitudinal;

- forta de remorcaj are aproximativ aceeasi valoare in orice directie;

34

MANEVRA NAVEl

- forta de impingere cu bordul este mai mica la remorcherele dotate cu propulsor cicloidal, din cauza pericolului de a fi avariate aripioarele propulsorului de bordul navei asistate la inclinari mai mari a remorcherului cand mareste fOI1a de tractiune,

~.~

, I ,

I dt 1 I t I \ 0 0' \ /

._.

Modul de lIIallevd a remorcherelor cu propulsor cicloidal sau azimutal la prova.

c3.lld sunt III asistenta la prova navei remorcate ~i iau remorca prin nara de et.rava a acesteia

Nan asistata se deplaseaza Illaillte.

f (

I

I I" 100"",,-\ ,

....... ;

Nava asistata se deplaseazs lnainte.

I I I

~~,

1 :

, di I

I ~ I

\ /

._,

Modul de lIIallevd a remorcherelor cu propulsor cicloidal sau azirnutal la prova,

cand sunt III asistenta la pupa navei remorcate ~i iau remorca prill nara de etarnbou a acesteia.

35

REMORCHERUL

1.5-2.3 Remorcherele cu propulsoare azimutale pupa (azimuth thruster stem drive tugs)

Remorcherele cu sisteme de carma propulsor azimutal la pupa, care sunt in general cu propulsorul de tip azimutal ~i mai rar cu tip cicloidal, au urmatoarele caracteristici:

- doua propulsoare azimutale montate deasupra liniei de baza, sub etambou, simetric fata de planul diametral longitudinal, la 0 distanta de 0,11 L de la perpendiculara pupa;

Ftpp

Ftpv

Ll

5

·1················· .

H1 -1- HL i

_____ L..._

4

L

L2.

Lpp

L· pozitia proplJborullJi de la perpend icu lara PlJpa

Ll- distanta dintre proplJIsor ~i punctul principal de remorcaj (binta PlJpa sau nara de etrava prova) LL- distanta dintre proplJIsor ~i punctul de aplicajie a forpei de Impingere prin IDaISlJinlJI pmva

H1- idllimea punctului principal de remorcaj deasupra punctului de aplicatie a foIlei de proplJlsie HL- idllimea punctului de aplicajie a fortei de impingere prin IDaISlJinlJI pupa deasupra propulsorului 1- Vinciul de rernoreaj; L- TlJnlJI de ap~ contra incendiului; 3- Bride. semi-ocheti sau binte de rernorcaj; 4 - Propulsorul azirnutal; 5- Marsuinul prova.

Remorcherul ClJ proplJlsor aairnutal la pupa (azimuth truster stern drive tug)

- pozitionarea propulsoarelor permit remorcherului sa aiba un pescaj rmc si sa poata actiona ~i in ape cu adancimi mai mici (in comparatia cu celelalte tipuri de remorchere cu propulsoarele pozitionate sub chila navei), pescajul remorcherului fiind de cele mai multe ori de 1,5D, adica odata si jumatate diametrul discului e1icei;

- coeficientii de finete de bloc ~i prismatic mici, deci, rezistenta la inaintare mica;

36

MANEVRA NAVEl

- in cele mai multe variante constructive, remorcherul este dotat cu doua vinciuri de remorcaj unul pe teuga in fata suprastructurii comenzii si al dilea pe puntea principala in pupa suprastructurii, in apropierea planului vertical transversal al centrulor de greutate si deriva;

H2

/

/

Unghiul maxim de inelinare a remoreherului eu propulsor azimutalla pupa, la impingerea transversala

- unele remorchere au si carlig de remorcaj putand sa lucreze in afara portului pe vreme buna, ca un remorcher conventional;

,"'" ,/ ... \ ,

// .I' / / ~ /

(~ /

Nava asistata se deplaseaza inainte. X,/

/ -

/ '

II \.

/' \

/

Modul de manevli a remorcherelor cu propulsoare aairnutale la pupa,

cind sunt In asistenta la prova navel remorcate ~i iau rernorca prin nara de etrava a acesteia.

- in port folosesc in egala masura atat vinciul prova cat si vinciul pupa pentru remorcaj in bazine precum ~i impingerea cu marsuinul prova;

- cu ajutorul vinciurilor prova ~i pupa controlul asupra remorcilor este total, pot micsora si lungi remorca si pot schimba pozitia foarte repede in raport cu planul

37

REMORCHERUL

diametral longitudinal al navei remorcate si punctul de aplicatie al fortei de tractiune;

Nava asistata se deplaseaza lnainte.

1 I

. I

(;"\

f .• \

I I I t=I I I

Modul de nJa.l1ev.r.'l. a rernorcherelor cu propulsoare azimutale la pupa

cand SU.l1t in asistenja la prova navel remorcate ~i iau rernorca prin nara de etrava a acesteia

Nan asistata se deplaseaza inaiate.

Modul de nJa.l1ev.r.'l. a rernorcherelor cu propulscr ciclcidal sau azimutal la prova,

cand sunt 1.11 asistenta la pupa navei rernorcate ~i iau remorca prin nara de etarnbou a acesteia.

- din cauza pozitionarii propulsoarelor deasupra liniei de baza a remorcherului, prova acestuia poate fi intarita pentru a fi folosit la spargerea ghetii din bazine1e portului;

- manevrabilitate excelenta.

1.5-2.4 Remoreherele eu propulsoare conventionale ~i azimutale (combi - tug)

Remorcherul combinat care este realizat prin dotarea remoreherului conventional eu un propulsor in plus, are urmatoarele caracteristici generale:

- propulsorul azimutal poate sa fie fix sau mobil, excamotabil (in pozitia de lueru este scos sub linia de baza din compartimentul sau din corpul navei);

38

MANEVRA NAVEl

- la pupa pastreaza la pupa carma ~i elicea, propulsorul conventional cu sau fara duza, iar in jumatatea prova a planului diametral longitudinal, are amplasat sub chila la O,35L pana la O,4L de la prova, un propulsor azimutal;

3

, I

~ L~1 ~~:~(~ L~1~ __ -7~~+I+- L +

s7 L2

L2

Lpp

L - pozitia propulsorului azirnutal de la perpendiculara prova Ll- distanta dintre propulsoare ~i punctul principal de remorca]

L2- distanta dintre propulsoare ~i punctul de aplicatie a fortei de impingere plin rnarsuinul prova H1- inallimea puactului principal de rernorca] deasupra punctului de aplicatie a fbrtei de proplJlsie H2- inallimea puactului de aplicatie a fortei de impingere plin rnarsuiaul pupa deasupra propulsorului

1- Viaciul de remorca]; 2- Tunul de apa contra iacendiului; 3- Bride. semi-cchep sau binte de remorcai ; 4 -Propulsorul conventional; S- Propulsorul auziliar azimutal retractabil; 6- Marsuinul prova.

Rernorcheru 1 ClJ pro pu ISOI con yen tional ~i pro pu IsOI a u ailiar azimu tal retracta bil (combi tu g) .

H2 t

H2
T
t Trnex
--- -1 Unghiul maxim de inclinare a remorcherului combinat la impingerea transversala.

39

REMORCHERUL

- puterea propulsorului azimutal este functie de puterea masinii principale care actioneaza propulsorul pupa si de destinatia remorcherului, astfel, un remorcher de port cu un motor principal de 1800 CP poate avea un sistem de cannapropulsor azimutal de 450 CP - 500 CP, la un remorcher cu un motor principal de 5000 CP poate avea un propulsor azimutal de 700 CP etc;

t

Remorcherul combinat in manevra de deplasare laterala la babord si la tribord.

- cu canna zero si propulsorul pupa in mars inapoi, remorcherul poate fi guvemat cu ajutorul propulsorului azimutal;

t

Remorcherul combinat in manevra de giratie la babord si tribord.

- cu ajutorul propulsorului azimutal si cu motorul principal stopat remorcherul poate sa gireze pe loc;

- comparativ cu remorcherul conventional, remorcherul combinat:

- 0 manevrabilitatea mult mai buna;

- poate executa bine toate procedeele de remorcaj;

40

MANEVRA NAVEl

- se poate apropia cu pupa de pupa unei nave care se deplaseaza inapoi pentru a lua remorca la pupa acesteia;

- poate executa remorcaje in apropierea portului sau costier folosind si propulsorul azimutal pentru marirea fortei de tractiune ~i a manevrabilitatii;

..

Remorcherul combinat in manevra de deplasare inapoi si lnainte.

- la remorcajul in ape limitate cand este folosita remorca de pe vinciul de remorcaj, lungirea sau scurtarea remorcii se executa usor dupa necesitatea impusa de momentele manevrei.

Manevra rernorcherului comb.i de luare a remore.i.i la pupa ~i de intinderea ei la tribord sau la babord.

41

REMORCHERUL

1.6 Fortele de tractiune sau impingere ale remorchcrelor

Nu este yorba despre determinarea fortei pe care 0 poate dezvolta la carlig un remorcher ale carui caracteristici se cunosc precis, lucru pe care il vom face mai tarziu, ci de caracteristica generala a variatiei fortei de remorcare in raport cu prova remorcherului functie de unghiul pe care suportul fortei fe remorcare, materializat de directia in care intinde remorca, il face cu planul diametral longitudinal aJ remorcherului, la tipurile de remorchere enumerate mai sus.

Variana fortei de tractiune limpingere a remorcherelor ln functie de tipul de propu lsor cu care su nt derate ~i de direcjia de deplasare a punctului central de rernorcaj. cand remorcheru I n u schirnba de drum.

Dupa cum se vede din diagrama de mai sus, executata la aceeasi scara pentru celc patru tipuri de remorchere functie de sistemul de propulsie, remorcherul:

- convenJional ar~a de [emorcill.:

- maxima considerata 100%, la mars inainte cand directia remorcii coincide eu

planul diametral longitudinal ~i scade pana la 75%, cand directia remorc II face un unghi de 30() tribord sau babord, ajungand la 12% la 45°;

- la trevers forta are valoarea de 0,7% din forta de remorcaj la mars inaintc:

- de la 0,7% la travers, apoi creste pana la 20% la unghiul de 150° tribord SdL:

babord ajungand la 80%, la mars inapoi;

42

MANEVRA NAVEl

- tractor cu propulsoare cic10idale in pro va, are [oTta de remorcaj:

- maxima considerata 100%, la mars inainte cand directia remorcii coincide cu

planul diametrallongitudinal, 95% la 30° tribord sau babord; - ajungand la 70% la travers;

- de la travers creste pana la 80%, la mars inapoi;

- tractor cu propulsoare azimutale in prova, are [0Tta de remorca j:

- maxima considerata 100%, la mars inainte cand directia remorcii coincide cu

planul diametral longitudinal, la 30° tribord sau babord se pastreazal Ou'zs, ajungand la 80% la 60° tribord sau babord scazand pana la trevers;

- 56% la travers de unde creste pana la 74% la 120° tribord sau babord;

- ajungand la 84% la mars inapoi;

- cu propulsor azimutalla pupa, are [oTta de remorcaj:

- maxima considerata 100%, la mars inainte cand directia remorcii coincide cu

planul diametrallongitudinal, la 30° tribord sau babord se pastreaza l Otl'zs, ajungand la 89% la 60° tribord sau babord scazand pana la trevers;

- are 56% la travers de unde creste pana la 77% la 120° tribord sau babord;

- apoi continua sa creasca ajungand la 79% la mars inapoi.

1.7 Exemple de caracteristici principale ale remorcherelor dupa tipullor de propulsor

Considerand ca reprezentative pentru fiecare tip, remorcherelor de mai jos luatc de exemplu, in scopul realizarii unei imagini cat mai cuprinzatoare despre fiecare tip in parte, li se prezinta ~i un plan general de amenajare.

1.7-1 Caracteristicile remorcherului conventional

"Hepa" Finlanda deplasament 400 tone, dotat cu 0 singura elice pas dreapta: - lungimea maxima 29 m;

- lungimea intre perpendiculare 27 m;

- latimea 8,70 m- pescaju14,00 m;

- coeficientul de finete de bloc 0,43;

- motorul principal 2534 kW;

- diametrul discului elicei 2300mm;

- rotatii pe minut 375 ;

43

REMORCHERUL

- forta de tractiune maxima la 2534 kW este de 34 tone;

- forta de tractiune la 1000 kW - la mars inainte 18,6 tone;

- la mars inapoi 13,0 tone;

- viteza maxima inainte 13 Nd si 3 Nd la mars inapoi;

Planul general de amenajare a remorcherului conventional" Hepa"

- distanta parcursa din inertie dupa rasturnarea masmn de la toata forta

inainte la toata forta inapoi, 70m In timp de 30 secunde;

- diametrul de giratie 1, 7L, viteza de giratie 10 grade in 1,6 secunde;

- timpul pentru executarea giratiei de 3600 este de 55 secunde;

- executa remorcaj de asistenta la nave/obiecte plutitoare;

44

MANEVRA NA VEl

- la darea sau primirea remorcii nava ce urmeaza a fi remorcata va reduce viteza da deplasare inainte pana la maximum 4-5 Nd;

'.e, ~ »"M' i'i . ia'Y't-~~y.

xtr

Planul general de amenajare a remorcherului cu propulsor cicloidal .Voith water tractor"

- timpul de ajungere la forta maxima de tractiune 6-7 secunde;

- inaltimea metacentrica transversala 1000mm;

- consum de combustibil (bolJardpulJ BP/ton kglBP x ora) 14,8 kg/ton x h

1.7-2 Caracteristicile remorcherului tractor Dotat cu:

45

REMORCHERUL

a) - doua propulsoare cicloidale amplasate in jumatatea prova:

- exemplu, remorcherul "PSA Victory" de 500 tone deplasament din Singapore,

cu doua propulsoare Voith-Schneider 28 GIII185: -lungimea maxima 33 m;

- lungimea intre perpendiculare 31 m;

-latimea 9,15 m;

- pescajul4,75 m;

- coeficientul de [mete de bloc 0,62;

- 2 motoare de 1100 kW;

- diametrul discurilor cu aripioare 2800mm;

- forta de tractiune maxima este de 35tone;

- forta de tractiune la 1000 kW - la mars inainte 16,4 tone; - la mars inapoi

15,7 tone; - la travers 11,8 tone;

- viteza maxima la mars inainte 12 Nd si 11 Nd la mars inapoi;

- guvernarea este posibila in 3600 tara ca planul diametral longitudinal sa-si

modifice pozitia;

- distanta parcursa din inertie dupa rastumarea masinii de la toata fOI1a

inainte la toata forta inapoi, 30m in timp de 15 secunde;

- diametrul de giratie egal cu L, viteza de giratie 10 grade in 1,4 secunde;

- timpul pentru executarea giratiei de 3600 este de 50 secunde;

- unghiul maxim de inclinare cauzat de forta de tractiune 210.7;

- executa remorcaj de asistenta la nave/obiecte plutitoare;

- la darea sau primirea remorcii nava ce urmeaza a fi remorcata va reduce

viteza da deplasare inainte pana la maximum 10 Nd;

- timpul de ajungere la forta maxima de tractiune 6 secunde;

- inaltimea metacentrica transversala 1000mm;

- consum de combustibil (bolJard pull BP /ton kglBP x ora) 13 ,29 kg/ton x h;

- consum de combustibil in mars cu viteza maxima 29,6 kgIMm.

b) - doua propulsoare azimutale amplasate in jumatatea prova:

- exemplu, remorcherul "Keppel Sepuloh" de 386 tone deplasament, din

Singapore, dotat cu doua propulsoare Aquamaster US 1251: - lungimea maxima 27,8 m;

- lungimea intre perpendiculare 26,5 m;

- latimea 9,1 m;

- pescajul 4,75 m;

- coeficientul de finete de bloc 0,66;

- 2 motoare de 1180 kW;

- diametrul discurilor elicelor care se rotesc in inel 2100 mm;

- numarul de rotatii pe minut 342;

46

MANEVRA NA VEl

- forta de tractiune maxima este de 41 tone;

- forta de tractiune la 1000 kW - la mars inainte 17,7 tone; - la mars inapoi

16,8 tone; - la travers 9,8 tone;

- viteza maxima la mars inainte 12,4 Nd si 11,5 Nd la mars inapoi;

Planul general de amenajare a remorcherului cu propulsoare azimutale "Tractor tug" varianta I

- guvemarea este posibila in 3600 rani ca planul diametral longitudinal sa-si modifice pozitia;

- distanta parcursa din inertie dupa rasturnarea masinii de la toata rona inainte la toata forta inapoi, 30m in timp de 20 secundc;

47

REMORCHERUL

- diametrul de giratie egal cu L, viteza de giratie 10 grade in 1,25 secunde;

- timpul pentru executarea giratiei de 360° este de 45 secunde;

- unghiul maxim de inc1inare cauzat de forta de tractiune 36°.9;

Plan general de arnenajare a remoreherului eu propulsoare azimutale la prova varianta II .

- executa remorcaj de asistenta la nave/obiecte plutitoare;

- la darea sau primirea remorcii nava ce urmeaza a fi remorcata va reduce

viteza da deplasare inainte pana la maximum 10 Nd;

- timpul de ajungere la forta maxima de tractiune 6 secunde;

- inaltimea metacentrica transversal a 1000mm;

- con sum de combustibil (bollard pull BP Iton kg/BP x ora) 12, 13kg/ton x h;

- consum de combustibil in mars cu viteza maxima 32,45 kg/Mm.

48

MANEVRA NAVEl

/,,'_'

/ I !-\

-,

'---_ - '_,_ - .. ~'"~~. _'-'-'

Plan de amenajare a remoreherului eu propulsoare azimutale la prova varianta III

1.7 - 3 Caraeteristieile remoreherului eu propulsoare azimutale

Remoreherul este dotat eu:

a) - doua propulsoare azimutale amplasate la pupa:

- exemplu, remoreherul "Kao 101" de 450 tone deplasament din Taiwan, ell doua propulsoare Aquamaster US 1251:

- lungimea maxima 34,6 m;

- lungimea intre perpendieulare 33 m;

49

REMORCHERUL

- latimea 9,6 m;

- pescajul 3,24 m;

- coeficientul de finete de bloc 0,43;

- 2 motoare de 1210 kW;

- diametrul discurilor elicelor 21 OOmm care se rotesc in inel;

, I:',

--J-:'

_-- I ,

so

S5

25

Planul general de amenajare a remoreherului eu propulsoare azimutale la pupa "Stem drive tug" ,varianta I

- numarul de rotatii pe minut 308;

- forta de tractiune maxima este de 40 tone;

- forta de tractiune la 1000 kW - la mars inainte 17,5 tone;

- la mars inapoi 14,9 tone;

- la travers 10,1 tone;

50

MANEVRA NAVEl

- viteza maxima la mars inainte 13 Nd si 12 Nd la mars inapoi;

- guvemarea este posibila in 3600 fara ca planul diametral longitudinal sa-si

modifice pozitia;

- distanta parcursa din inertie dupa rasturnarea masinii de la toata forta inainte la toata forta inapoi, 30m in timp de 20 secunde;

Plan general de amenajare a remorcherului co propulsor azimutalla pupa - varianta II -

- diametrul de giratie egal cu L, viteza de giratie 10 grade in 0,7 secunde;

- timpul pentru executarea giratiei de 3600 este de 25 secunde;

- unghiul maxim de inclinare cauzat de forta de tractiune 15°.5;

- executa remorcaj de asistenta la nave/obiecte plutitoare;

51

REMORCHERUL

- la darea sau primirea remoreii nava ee urmeaza a fi remorcata va reduce viteza da deplasare inainte pana la maximum 10 Nd;

- timpul de ajungere la forta maxima de tractiune 6 seeunde;

Plan general de amenajare a remoreherului eu propulsor azimutalla pupa - varianta III .

- inaltimea metacentrica transversal a 1000mm;

- consum de eombustibil (bollard pull BP/ton kglBP x ora) 12,75kg/ton x h;

- eon sum de eombustibil in mars eu viteza maxima 30,45 kg/Mm.

52

MANEVRA NAVEl

1.7-4 Caracteristicile remorcherului combinat

Dotat cu: - un propulsor principal conventional amplasat la pupa si un propulsor auxiliar azimutal amplasat in jumatatea prova:

Plan de amenajare a remorcherului combi cu propulsor conventional si azimutalla prova

- exemplu, remorcherul "Hepa" de 400 tone deplasament din Finlanda, ell propulsor auxiliar AQM UL400, transformat din remoreherul conventilonal cu acelasi nume:

-lungimea maxima 29,0 m;

- lungimea intre perpendiculare 27 m;

53

REMORCHERUL

- latimea 8,7 m;

- pescajul 4,00 m;

- coeficientul de [mete de bloc 0,43;

- motorul principal de 2534 kW;

- motorul auxiliar de 232 kW;

- diametrul discului elicei principale 2300mm;

- diametrul elicei secundare 1200 mm care se roteste in inel;

- numarul de rotatii pe minut la elicea principala 375;

- forta de tractiune maxima este de 39 tone;

- forta de tractiune la 1000 kW - la mars inainte 18,6 tone;

- 1a mars inapoi 13,0 tone;

- la travers 5,0 tone;

- viteza maxima la mars inainte 13 Nd si 10 Nd la mars inapoi;

- guvemarea este asigurata de de elicea principala ~i carma la mars inainte ~i

inapoi si de elicea auxiliara la mars inapoi si 360°;

- distanta parcursa din inertie dupa rasturnarea masinii de la toata forta

inainte la toata forta inapoi, 50m in timp de 20 secunde;

- diametrul de giratie egal cu 1,2L, viteza de giratie 10 grade in 1,1 secunde;

- timpul pentru executarea giratiei de 360° este de 40 secunde;

- unghiul maxim de inclinare cauzat de forta de tractiune este

nesemnificativ;

- executa remorcaj de asistenta la nave/obiecte plutitoare;

- 1a darea sau primirea remorcii nava ce urmeaza a fi remorcata va reduce

viteza da deplasare inainte pana la maximum 8 Nd;

- timpul de ajungere la forta maxima de tractiune 6- 7 secunde;

- inaltimea metacentrica transversal a 1000mm;

- consum de combustibil (bollard pull BP Iton kglBP x ora) 13,29kg/ton x h;

- consum de combustibil in mars cu viteza maxima 36,18 kg/Mm.

Se consideri normal la toate tipurile de remorchere un consum de combustibil de 0, 1 55kg/hp x ora.

1.8 Concluzii

1.8 -1 Remorcheru1 conventional

Este remorcherul eel mai raspandit, deci ~l eel mal cunoscut, cu performante ~l posibilitati medii in manevra.

54

MANEVRA NAVEl

Are insa 0 buna stare de navigabilitate, linii de forma fine ~i pescjul mare care ii peremite sa execute remorcaje ~i in afara portului, forta de tractiune, stabilitatea de drum ~i manevrabilitatea buna numai la mars inainte, cand remorca intinde in planul diametrallongitudinal al remorcherului.

Dezavantajele remorcherului pot fi concretizate in slaba eficienta datorata urmatoarelor: - manevrabilitate limitata;

- forta de tractiune limitata (pe directii spre travers forta de tractiune se

micsoreaza aproape pana la anulate la travers);

- timpi morti mari la schimbarea pozitiei de la tras la imp ins in timpul manevrei de remorcare;

- pericol de rasturnare in diverse situatii de remorcare, in special cand remorca intinde sau se roteste in tendinta de a schimba directia de tractiune trecand de la pupa spre travers;

- guvernare foarte proasta la mars ina poi;

- timpi morti in manevra de limitare a riscului de inclinare periculoasa in

timpul manevrei (cand nu se moleaza brusc remorca);

- cand propulsorul se opreste accidental, in timpul manevrei, remorcherul:

- ramane lara control (nu mai este guvernabil);

- nu mai exista tractiune in remorca si daca nu s-a molat remorca

remorcherul va fi adus in pozitii periculoase ~i deplasat de catre remorcat pe directia acestuia de deplasare;

- daca s-a molat remorca, dupa anularea deplasarii din inertie, remorcherul tinde spre pozitia lui de echilibru sub vant;

- pentru reparatii la propulsor si canna necesita ridicare pe doc.

1.8 -2 Remorcherul tractor

Atat remorcherul cu propulsor cicloidal cat si eel cu propulsor azimutal au 0 buna eficienta si performanta in manevra precum ~i 0 excelenta manevrabilitate.

Dezavantajele principale ale remorcherelor cu cele doua tipuri de propulsoare sunt: - pescajul maxim mare limiteaza activitatea in ape cu adancimi mici;

- distanta mica pe orizontala dintre punctul de aplicatie a fortei rezultantc de

propulsic ~i punctul de aplicatie a fortei de remorcaj ( punctul principal de remorcaj), poate determina dificultati in schimbarea pozitiei remorcherului cand remorcatul a dat remorca si se deplaseaza cu viteza mare inainte;

- reztrictii in activitatea de remorcaj in afara portului si in apropierea coastei datorita pescajului mic al remorcherului precum si a formei plate a zonei prova in care sunt amplasate propulsoarele (la 0,3 Lpp de la prova);

55

REMORCHERUL

- instalatia de propulsie este mai dificil de instalat cat si de reparat fapt care necesita scoaterea remorcherului din exploatare un timp mai lung;

- orice reparatie la partie de sub chila ale propulsorului necesita ridicarea remorcherului pe doc;

- spatiul de lucru pe punte este mai mic din cauza ganciului, a babalei sau a vinciului de remorcaj pozitionate in pupa suprastructurii mai mari;

- cand un propulsor se opreste accidental, in timpul manevrei, remorcherul:

- ramane cu 0 proasta guvemare (curba de giratia neregulata);

- tractiunea in remorca scade de la valoarea maxima la jumatate;

- mentinerea directiei de deplasare foarte dificila;

- utilizarea remorcherului in continuarea manevrei devine limitata:

- daca s-a molat remorca, ~i s-a stopat si al doilea propulsor, dupa

anularea deplasarii din inertie, remorcherul tinde spre pozitia lui de echilibru sub vant.

1.8 -3 Remorcherul cu propulsor azimutalla pupa

Este remorcherul cu eficienta totala datorita foarte bunelor performante in executarea manevrelor. Remorcherul cu propulsor azimutalla pupa mai poate fi intalnit ~i sub numele de "remorcherul tractor revers" ("reverse tractor tug') iar asemanarea eu remorcherul conventional it face sa fie utilizat atilt in asistenta la manevrele navelor din incinta porturilor cat si la remorcajul din afara lor, remorcaj in rada si costier in foarte bune conditii.

- Instalatia de propulsie poate fi montata, la dana de armare in timp scurt la remorcherele noi, dupa lansarea corpului la apa;

- reparatiile la propulsoare nu necesita ridicare pe doc a remorcherului;

- jumatatea prova a remorcherului poate fi proiectata ca a remorcherului

conventional cand armatorul doreste un remorcher nou combinat care sa poata executa remorcaje in rada si costiere.

Dezavantajele remorcherului cu propulsor azimutalla pupa sunt:

- forta de tractiune la baba este putin mai mica decat a remorcherului tractor cu propulsor azimutal la prova (datorita factorului mare de deducere a fortei de tractiune);

- forta de tractiune la travers este mai mica datorita pozitiei departate a punctului de aplicatie a fortei de propulsie fata de punctul de aplicatie al fortei de tractiune;

- cand un propulsor se opreste accidental, in timpul manevrei, remorcherul:

56

MANEVRA NAVEl

- ramane cu 0 guvemare normala;

- tractiunea in remorca scade de la valoarea maxima la jumatate;

- mentinerea directiei se face in mod normal;

- utilizarea remorcherului in continuarea manevrei se face in mod

deasemenea normal cu reducererea fortei de tractiune.

. .

1.8 - 4 Remorcherul combinat

Comparat cu remorcherul conventional, din a carui transformare a reesit, remorcherul

combinat are:

- viteza de deplasare mai mare;

- forta de tractiune la baba mai mare;

- manevrabilitatea foarte buna, aceste trei elemente care la remorcherul

conventional se constituiau in ineficienta, remorcherului combinat ii creaza 0 buna eficienta in operatiunile de remorcaj;

Riscul rasturnarii la travers este evitat la remorcherul combinat prin manevra de apropiere in mars inapoi de nava care urmeaza sa dea remorca la pupa in timp ce se deplaseaza inainte.

Remorcherul combinat fiind de fapt un remorcher vechi conventional cu un corp cu buna forma hidrodinamica caruia i s-a adaogat un propulsor suxiliar printr-o mica investitie, constitue ~i un avantaj economic.

Are dezavantajul ca ~i remorcherul conventional de a trebui sa fie ridicat pe doc pentru reparatii la propulsoare si carma.

In cazul cand propulsorul principal se opreste accidental, in timpul manevrei, remorcherul:

- ramane cu 0 guvemare normal a asigurata de propulsorul auxiliar azimutal din prova ~i de duma;

- tractiunea in remorca scade de la valoarea maxima la valoarea fortei de tractiune maxima a propulsorului azimutal (in jur de 5 tone);

- mentinerea directiei se face in mod normal;

- utilizarea remorcherului in continuarea manevrei se face de

asemenea normal cu reducererea fortei de tractiune,

Caracteristicile unui remorcher modem sunt concretizate in ideea " eel mai rapid, ceJ mai manevrabil, eel mai putemic si eel mai economic" pentru indeplinirea celei mai simple si mai clare functiuni pe care trebuie sa 0 indeplineasca remorcherul, accea de " a asista 0 nave} sau un obiect pJutitor de a se depJasa in sigurante} pe ape}' '.

57

REMORCHERUL

Exemplu de propulsor azimutal este propulsorul tip AQUAMASTER folosit la remorcherele tip tractor si remorcherele tractor revers sau remorcherele cu propulsor azimutalla pupa.

Propulsor azimutal Aquamaster amplasat sub chila la pupa sau in jumatatea prova a remorcherului

Rernorcher pentru manevra In docuri ~antiere ~i bazine portuare SMD (Ship Docking Modules)

L 27.4m; B 1S,2m; T 4,9m; V 11 Nd; Elice In inel; lliu~ propulsoare azimutale puterea 4000 Hp

6 oameni in echipaj; 2 oarneni la manevrs .

Diagrams fortelor de tractiune/impingere 100% in mice directie.

58

MANEVRA NA VEl

1.9 Stabilitatea remorcherelor sub actiunea dinamica a remorcii

De multe ori in timpul manevrei de remorcaj, remorca poate sa intinda la traversul remorcherului existand de tot atatea ori, in functie de marimea fortei de tractiune din remorca, momente mari de inclinare a remorcherului in bordul in care intinde remorca.

In aceste cazuri poate exista pericolul de rasturnare a remorcherului atunci cand forta de tractiune din remorca atinge 0 valoare care determina un moment de inclinare mai mare dec at momentul de redresare al remorcherului.

Fortele care actioneaza asupra remorcherului pot fi aplicate atat static cat ~i dinamic.

Se considera ca sunt aplicate dinamic acele forte care provoaca remorcherului sau unei nave, 0 viteza unghiulara mare.

1.9 -1 Utilizarea curbei de stabilitate statica

La actiunea forte lor dinamice asupra remorcherului trebuie sa se determine unghiul de inclinare dinamica ~i acest lucreu se face sugestiv cu ajutorul curbei de stabilitate statica.

Momentul Bratul de

de lnclinare sta bilu i tate

M(tm) 1 (m)

M(O)

fnclinlri in pozitie \ . de echilibru stabil li

\ .~. ::;J~It# .

...... t·~ n __

c

fncliJ1lri in pozi lie de echili bru insta bil

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~e Moment de rasturnare

OC - rarnura ascendenta; CD - rarnura descendenta; dupa D - ramura negativa Curba de stabilitate statica a remorcherului inainte de luarea/darea rernorcii

Dupa luarea si voltarea remorcii odata cu intinderea ei creste si inclinarea remorcherului pana cand momentul de inclinare dat de cup lul de rasturnare creat de fOI1a de tractiune din remorca aplicata in punctul de remorcaj si fOI1a de rezistenta a apei aplicata in centrul de greutate al suprafetei imerse a planului diametral longitudinal, este egalat de momentul de redresare al remorcherului.

Din diagrama se observa ca momentul de inclinare este egal cu momentul de redresare in doua puncte:

59

REMORCHERUL

- in punctul a, aflat pe ramura ascendenta a curbei de stabilitate static a la unghiul de inclinare 9s 1 ;

- si in punctul b, aflat pe ramura descendenta la unghiul de inclinsre 9s2.

Pozitia de echilibru a remorcherului la unghiul 9sl este stabila iar la 9s2 cstc instabiJa. Daca remoreherul prin remorca mai primeste un moment de inclinare suplimentar care il inclina pana la unghiul (esl + d9), dupa care momentul inceteaza, remorcherul tinde sa se intoarca in pozitia sa de echilibru la unghiul Bs 1 datorita faptului ca momentul de redresare va fi mai mare decat momentul de inclinare.

Datorita inertiei remorcherul nu se opreste la unghiul 9s! ci la un unghi (9s1- d9), in care momentul de inclinare va fi mai mare decat momentul de redresare ~i remorcherul va ajunge din nou la pozitia sa de echilibru, unghiul 9sl ceeace inseamna ca aceasta pozitie este stabila,

In punctul b, daca remorcherul prin remorca mai primeste un moment de inclinare suplimentar care il inclina pana la unghiul (9s2+ de), dupa care momentul inceteaza, remorcherul nu se va mai intoarce in pozitia sa de echilibru la unghiul Bs l datorita faptului ca momentul de redresare va fi mai mic decat momentul de inclinare si remorcherul se va rasturna.

M(tm) l(m)

c

o 8s1

Unghiul la care remorcherul

are momentul de lnclinare este egal cu morneatul de red resale ,i rlmane !nclinat in echilibru static stabil

Conditia de echilibru sub actiunea momentului este indeplinita ln doua puncte a ~i b.

{}s2 Ul1ghiulla care rernorcherul

are mementul de lnclinare este egal cu rnomentul de redresare

dar echilibrul este instabil

Deci la modificarea momentului de inclinare a remorcherului, toate punctele de intersectie determinate de catre acesta mai sus sau mai jos de punctul a, pe ramura ascendenta a curbei de stabilitate vor fi puncte ale pozitiilor de echilibru stabile pe cata vreme cele determinate pe ramura descendenta vor fi pozitii de echilibru instabile.

Remorcherul ramane in pozitia de echilibru, sub un unghi de inclinare constant atata timp cat fortele care au determinat-o raman constante.

In aceasta situatie remorcherul ramane eu 0 rezerva de stabilitate dinamica.

60

MANEVRA NAVEl

Rezerva de stabilitate dinamica are eea mai mare importanta in exploatarea tuturor navelor aflate sub actiunea dinamica a fortelor exterioare. Lipsa rezervei de stabilitate dinamica duce intotdeauna la pierderea remorcherului sau a unci nave rau incarcate.

M

Moment su plirnen tar de inclinare

Suprafetele abc ~i cde sun! egale d

Mornentul suplirneutar de Inclinare In acelasi sens cu Inclinarea data de mornentul initial

Mornentul ininal de in elm are

a

fJs Unghi u 1 la care remorcheru 1

a fest ramas inclinat In echilibru dupa in tind erea rernorcii

ad

Unghiul de inclinare diaarnica datorat momeD. tu 1 u i su plirnen tar

\

Deterrninarea cu ajutcrul curbei de stabilitate statica a unghilui de inclinare dinarnica in cazul unui moment suplimentar de inclinare,

1 u and ca origine pozi ua de echili bru sta 11C ini tial fJ s

Prin tezetvs de stabilitate dinsmics inielegiuidu-se tezctve de luctu mccune el momentului de redresare de care mai dispune remorcherul sau rcspectiv 0 nava,

Cu ajutorul eurbei de stabilitate statica se poate determina valoarea momentului maxim de inclinare dinamica,

M(tm) l(m)

dinarnic rnaaim

+

c

o

Od

Unghiul dinarnic rnaairn

as

Unghiul de echilibru static pi.n~ la care rernorcheru 1 se pea te inclina

tara s~ se rastoarne

Mornentul rnasirn de iaclinare dinarnica pe care rerncrcherul 11 poa te su porta £lira s~ se rastoarne

Momentul de inclinare dinamica care determina egalitatea eelor doua suprafete Obc ~i bed este momentul maxim de inclinare dinamica.

61

REMORCHERUL

Dupa aceasta valoare, cresterea cea mai mica a momentului duce la rasturnarea remorcherului.

In timpul manevrei de remorcaj cand remorcherul este in echilibru inclinat sub actiunea fortei de tractiune din remorca, se poate intampla ca aceasta sa se rupa sau sa fie molata brusc.

Ruperea sau molarea brusca a remorcii supune remorcherul unui impuls la fel de brusc in sens contrar inclinarii prin disparitia momentului care il linea inclinat,

Aparitia instantanee a unui moment egal ~i de sens contrar cu fostul moment de inclinare, face ca remorcherul sa ruleze in bordul opus fostei inclinari.

M(tm) l(m)

Moment dinamic egal si de sens contrar c:u mornentul de iaclinare

--,--

Moment de inertie 1.-

Momentul dinarnie de incliaare d at de renroICa

{}

a

fll intervalul Oc rnomentul de redresare se opune momentului de laclinare brusca. fll intervalul Oa rnomentul de redresare si mornentul de inclinare au acelasi sens.

Cand suprafetele cde ~i abc devin egale oscilatia de inclinare se va oPr!

Inclinarea in bordul opus lnclinarii in~liale

flldillarea in bordul inclinazii inipale cauzata de irnpulsul brusc

::~~~:::=_ ~ ~ ~ laclinarea illiliali

Aceasra osciletie are 0 amplitudine mare deosrece este determinem de momentul brusc de reectic egal ~i de sens contrar cu momentul ce a tinut remorcherul incJinat $i care se insumesze, eviind acela/ii sens, cu momentul normal de redrcsste a1 remorcheru1ui.

Oscilatia remorcherului va avea 0 amplitudine mare la inceput dupa care se va opri in pozitia normala de stabilitate statica.

In cazul in care remorcherul, fiind inclinat sub actiunea momentului de inclinare a remorcii, este supus brusc impulsului unei forte exterioare de sens contrar inclinarii se produce:

- 0 crestere brusca de tensiune in remorca egala si de sens contrar ell impulsul, forta care paste produce tuperee temorcii, accidente $i 0 osciletic cu amplitudine mare in sensu} opus inclinsiii ptoduse de remotes;

62

MANEVRA NAVEl

- 0 oscilatie in bordul opus inclinarii a remorcherului egala cu alungirea ~l elasticitatea remorcii apoi, prin incetarea brusca a fortei exterioarc, reactia din remorca egala si de sens contrar cu impulsul dar de acelasi sens eu momentul de inclinare dat de tractiunea din remorca va produce 0 inclinerc mai mare in bordu1 rermotcii.

Daca remorcherul are 0 inclinare initiala produsa prin transferurile lichidelor de la bord ~i a consumului de apa si combustibil, oscilatia remorcherului, produsa in cazurile expuse mai sus, va avea 0 amplitudine si mai mare.

1.9 -2 Utilizarea curbei de stabilitate dinamica

Utilizarea curbei de stabilitate dinamica este comoda pentru determinarea unghiurilor de inclinare dinamica,

Aceasta determinare am vazut ca se poate face ~i cu ajutorul curbei de stabilitatc statica, insa determinarea celor doua suprafete egale se face prin incercari ce par a fi putin mai incomode.

Lucrul mecanic efectuat de rnomentul de redresare

Ie

Maairnu I cu rbei

de stabilitate dinarnica

I
I
I
I =-0
0 ed e
e1 emaz °T I

Lucrul rnecazuc

Td I efectuat de mornentul I de inclinare dinarnica

Mornentul de redresare

Me. -,

Curba de stabilitate dinarnica este reprezentarea grafica a lucrului mecanic de rerdresare Te ~i deoarece Ie =A.ld .

la alta scara este reprezentarea grafica a bratului de stabilitate dinarnica ld

Pen tru u ngh.i u I e 1 de exernpl u, 1 u cru 1 rnecanic Ie 1 este egal cu segrnen tu I BC rnasu ra t pe ordonata curbei de stabilitate d inarnica ~i reprezinta la scara suprafata lirnitata de curba de stabilitate statica de la origine palla la ordonata BC. adica suprafata OAB Td=.Md.e reprezinta dreapta care trece prin origine. Abscisa punctului D repreziuta unghiul de inclinare dinarnica.

Curba de stabilitate dinamica este reprezentarea grafica a 1ucru/ui mccstuc e: momentu1ui de redresare sau, 1a alta sca_[ij.L§,QrCLtujuislf stabilitate_dinamic4

Forta care se opune inc1inarii unei nave ~$Je momentu/ de redresEIr§_.

63

REMORCHERUL

Energia cinetica de rotatie (ruliu) capatata de remorcher sub impulsul fortelor dinamice trebuie sa fie absorbita de lucrul mecanic al momentului de redresare.

Cu cat este mai mare lucrul mecanic cu atat remorcherul se opune mai usor unci fortei dinamice mai mario

Deci, lucruJ mecanic 81 momentuJui de redresare este masura stabilitatii dinamice iar bra{uJ de stabilitate dinamica este un indice 81 capacitatii fortelor de redresare de a produce un lucru mecanic.

Momentul de redresare este momentul dat de cuplul a doua forte: - P , tott« de greutate a remorcbetului ;

-yv, for{a de flotabilitate,

sunt doua forte care actioneaza in permanenta pe verticaJa, deci pot savarsi lucru mecanic numai pentru deplasarile verocaJe ale punctelor lor de aplicatie care sunt, pentru forta de greutate P, centrul de greutate G, iar pentru forta de tlotabilitate yV, centrul de carena C al remorcherului.

2.

Semnificaua fizica a bratului de stabilitate dinarnica

Deci cuplul de redresare depindc numai de variatia pe vcrticala a distantei dintre G ~i C;. Variatia distantei pc verticala intre centrul de carena ~i centrul de greutate corespunzatw unei inc1inari e se numeste brat de stabilitate dinamica (idS).

Pentru a intelege mai usor vom incerca sa-i dam 0 scmnificatie fizica bratului de stabilitate dinamica, facand 0 cornparatie intre corpul navei ~i un cilindru greu.

Centrul de greutate poate fi comparat cu centrul de greutate al cilindrului iar punctul de sprijin al cilindrului unde se aplica forta de reactie al planului pe care sta, cu centrul de carena a navei unde se aplica impingerea (forta de flotabilitate).

Conturul cilindrului joaca rolul curbei centrului de carena a navei care se inclina,

64

MANEVRA NAVEl

Pozitia zero corespunde pozitiei initiale in care centrul de greutate al cilindrului sc afla pe aceeasi vertical a cu punctul sau de sprijin, deci in echilibru.

In pozitia 1 centrul de greutate al cilindrului prin rotire a fost ridicat putin rnai sus adica distanta G 1 C 1 este rnai marc de cat distanta GoCo. Continuand rotirea, in pozitia .2 centrul de greutate al cilindrului este si mai sus fata de planul pe care rulcaza.

Csnd ccntiul de greutate al cilindrului din cauza rotitii se tidies, ttuscerce de totetic absoarbe energia sub fonna unui lucru mecanic care estc egal cu ptodusul dttittc greutatea cilindrului $i vsrietis distentei pe vcrticele dintre centrul de gtcutetc .~1 punctul de sprijin.

G \
a20
-. \
a 'Id,o \
C40 , .• , Bratele de stabilitate dinarnica se scot direct din diagrarna polara pentru unghiul de inclinare respectiv:

Ide = ae - a ezernplu Id20 = a20 - a

Deterrninarea bratului de stabilitate dinarnica Ide cu ajutorul diagrarnei polare de stabilitate statica

Cilindrul cand se roteste este supus la doua forte verticale egale si de sens contrar: - Iottu de greutate si

- tottu de teectic a planului in punctul de sprijin.

Nava cand se inclina, deasemenea este supusa la doua forte verticale, egalc si de sens contrar:

- torte de greutate si

- torts de t1otabilitate.

Ambele forte fiind verticale, lucrul mecamc T e efectuat de cuplul de rcdresare \<1 depinde numai de variatia pe vertical a a distantei dintre punctele lor de aplicatic.

65

REMORCHERUL

Deci lucrul mecanic efectuat de cuplul de redresare pe percursul inclinarii eva fi:

To = ~.ld

Lucrul mecanic poate fi pozitiv, negativ sau zero, corespunzator poziliei de echilibru in care se afla inainte de inclinare.

Determinarea bratului de stabilitate dinamica se poate face grafic cu ajutorul diagramei polare de stabilitate statica in felul urmator:

- din punctele KIO ; K20 ; K30 ; Kto, pe directiile de actiune ale fortelor de flotabilitate se aseaza segmentul a = GCo = KIONIO = K20N20 = K30N30 = Kto N40 .•. etc;

- se obtin punctele NIO ; N20 ; N30 ; N40 ... etc, care se unesc printr-o curba continua;

- baratele de stabilitate dinamica sunt:

- pentru inclinari de la 0-10°, segmentul CIO NIO = IdlO;

- pentru inclinari de la 0-20°, se gmentul C20 N 20 = Id20 ;

- pentru inclinari de la 0-30°, segmentul C30 N30= Id30;

- pentru inclinari de la 0-40°, segmentul C40 N40= l~o, etc.

Presupunand ca diagrama polara de stabilitate statica este a remorcherului "X", pentru a determina lucrul mecanic efectuat de momentul de redresare pe timpul inclinarii acestuia, spre exemplu, de la 0-20°, se mascara segmentul C20 N20= Id20 (tinand cont de scara desenului diagramei), si se inmulteste cu deplasamentul ~ al remorcherului.

Astfel:

Valoarea bratului de stabilitate dinamica depinde de: - marimea unghiului de inclinare;

- de forma navei;

- dispunerea greutatilor ambarcate la bord (a balastului, plinurilor de apa,

combustibil ~i lubrefianti la remorchere, a balastului, si marfurilor la celelalte nave).

1.9 - 3 Echilibrul remorcherului supus fortei de tractiune din remorca

Echilibrul remorcherului supus actiunii fortei de tractiune din remorca, Ft, se determina din ega1itatea momentu1ui de redresare cu momentul de inclinare :

Me =Mi,

in care:

66

MANEVRA NAVEl

- Mi este momentul de inclinare determinat de produsul dintre fOI1a de tractiune din remorca Ft aplicata la carligul de remorcaj si d, distanta dela carligul de remorcaj la centrul de greutate G al navei ( Mi =Ft . d) , precum si de cup luI format din forta de tractiune din remorca, Ft si forta de rezistenta a apei R, aplicata in centrul de greutate al planului de deriva CD al remorcherului;

Mi mai poate fi exprimat ca fiind momentul de inclinare rezultat din suma momentelor de inclinare produse de forta de tractiune din remorca Ft si fOI1a de rezistenta opusa de apa R, prin distantele suporturilor lor d, si d 1, la centrul de greutate;

Momentul de inclinare Mi, se poate calcula cu formula:

Mi = Ft max( ZFt - ~ ) ;

- Me este momentul de redresare a navei.

Echilibrul remorcherului supus actiunii fortei de tractiune din rernorca.

FoI1a de tractiune maxima a unui remorcher poate fi determinata cu ajutorul formulei empirice:

Ft max = 0,0075 CPj (tf),

in care:

CPj - este puterea indicata a remorcherului.

Unghiurile mici de inclinare a remorcherului sub actiunea fortei de tractiune din remorca se pot calcula cu formula:

T Ftmax ZFt-

e = Mi = 2

Ph Ph

De cele mai multe ori in timpul manevrei de remorcare se produc socuri in remorca.

67

REMORCHERUL

In cazul in care socul este mai puternic decat rezistenta la rupere a paramei sau sarmei de remorca, aceasta cedeaza si, daca nu s-au luat masuri de protectia oamenilor, vibratiile capetelor rupte pot produce accidente grave oamenilor aflati la manevra in apropierea ganciului, babalei sau binter'unde remorca are pusa gasa sau i s-a luat volta.

Daca remorca este confectionata din parame din fibre sintetice mai rezistente la rupere decat sarma de acelasi diametru (Amsteel, Amsteel-blue, Plasma 12 vite etc), atunci remorcherul trebuie sa fie capabil sa preia aceste socuri fara a-si periclita stabilitatea.

Remorcherul cu remorca Illtl.nSa. e.ra inclinare inainte de a incepe sa. traga..

Rernorcherul cu remorca Illtl.ns1 de rona de tractiune Ft care 1i produce 0 Inclinare de 100

Pentru ca remorcherul sa preia socurile fara sa se rastoarnc, conditia ce trebuie sa fie indeplinita este urmatoarea:

Mdmax ~ Mid,

in care:

- Md max este momentul maxim aplicat dinamic, pe care remorcherul ll poate suporta fara a-~i pierde stabilitatea, se afla prin trasarea tangentei la curba de stabilitate dinamica;

- Mid este momentul de inclinare provocat de soc,

68

MANEVRA NAVEl

Dcosrece nu exists 0 metoda precise de ca1cu1 a1 momentu1ui produs de $OC, caJcuJuJ acestuia se executa cu ajutoru1 Iormulclot empirice.

- .. __ .. -

-- -

---

.. __ ..

_- ------ l T

RFtR' Ft' ._--------- :0 "2

R' ~------ -.--- ----- - ---- ----- - --- ----- - ---- ----- - ---- ----- - -- - ----- - --.~ ----- - --- -- R

Pel: ;

, :

R.emorchellli fl1'2.1nclin:ire eu remorc:i volt:it1 si 1ntins1 fncepe s1 ap:i1'2. rezisteAl:i :ipei 1n bordul remc~ii.

Ft :y---

: _----- ,i I

RFt'R': Ft' __ --------- ; J ,r

~ _------~+-- .. -~---- ,I 0 t-. R 2

..;-- -~ ----- ----- - - ---- - ---- ----- - n_ - - - • - - n __ ---------I'E:~---

Pe2: \.;'

'-...,__ /

-----~~-----------

T

Remcrchellli cu remcrc:i sub teasiuuea C:ire li produce 0 1nc1in:ire de 10° RezistenJa apei ,i folJa de tmcJiune din remcd folmeaz1 cuplul de inclinare. Cind cele dou1 folJe au suat pamlele punctul lor de concurenl1 se dl1 in

bordul opus remctcii

Pe 11I1su1'2. ce unghiul de inclinare creJte punctul lor de concurenl1 se apropie de rernorcher.

---

,RFt'R Ft' _-------

~---------~~-- n u __ u • _

Pe2

Remorcherul inclinat la 20°

Una dintre formulele care se recomanda a fi utilizate este urrnatoarea:

Mid = k .Ft. d ,

in care:

- k este un coeficient cu:

- valoarea 5 pentru remorchere pana la 200 CP;

- valoarea 4 pentru remorchere pana la 500 CP si mai mari;

69

REMORCHERUL

- valoarea 1,5 la 2,5 pentru retnorcherele cu suprastructuri mari in functie de raza de actiune ~i rezultatul verificarii stabilitatii la actiunea simultana a vantului asupra suprastructurilor si a socului in remorca;

- Ft este forta de tractiune din remorca in tone, la viteza de 5 Nd nu se ia mai mica de 10 kgf/CP;

- d este distanta dintre punctul de aplicatie a fortei de remorcaj (carligul de remorca) ~i centrul de greutate al navei in metri.

Din cauza momentelor de inclinare create de forta de tractiune din remorca si de forta de reactie a remorcatului la forta de tractiune din rernorca, in special cand aceasta intinde la travers, momente care micsoreaza stabilitatea transversala, remorcherele sunt construite cu 0 stabilitate mult mai mare decat oricare alta nava aflata sub actiunea unei forte din travers egala cu forta de tractiune din remorca.

Constructorii tcelizeezs 1a remorchere in condiiiilc de "nava goels' 0 ina1time mcteccntrics trensvetsele de minimum 30 cm - 35 cm.

In timpul manevrelor de remorcaj pe mare se pune problema micsorarii stabilitatii transversale de catre efectul suprafetelor libere prin rnicsorarea inaltimii metacentrice transversale.

Suprafetele libere apar la tancurile de combustibili, apa tehnica ~i apa dulce din cauza vitezei mici de deplasare a convoiului remorcher-remorcat si a timpului lung de remorcare.

La tcmotcbetele maritime in timpu1 remorcajului tancuri1e de combustibi1, apa tcbnice. apa dulce $i ba1ast ttebuie sa fie ori p1ine (ce1e de ba1ast presate), ori comp1et goa1e iar transferu1 in tancu1 de consum a1 combustibi1u1ui sa se tece din tancuri1e de combustibil in ordinea indicatii de proiectant in .Jniormetie pentru Comandant".

Tancuri1e de combustibil, dupa golire, trebuie unp1ute cu baJast!

o atentie deosebita trebuie acordata forepeak-ului a carui forma triunghiulara in sectiune transversala ofera 0 suprafata lib era mare.

Acest tanc va fi obligatoriu plin si presat, mai ales in conditia remorcherului de .mava goala" .

1.9 - 4 Verificarea stabilitatii remorcherelor de port si rada

Stabilitatea remorcherelor trebuie verificata, conform norme1or de registru, pentru urmatoarele variante de incarcare a remorcherului:

70

MANEVRA NAVEl

- eu intreaga eantitate de rezerve la bord;

- eu 10% rezerve la bord;

- eu intreaga eantitate de incarcatura in magazii ~i eu intreaga eantitate de

rezerve la bord;

- eu incarcatura cornpleta in magazii ~i eu 10% din rezerve.

Remoreherele trebuie sa aiba 0 stabilitate dinamica suficienta pentru a rezista la efectul de inc1inare datorat smuciturii conventionale transversale a cablului de remorca in to ate variantele de incarcare, adica unghiul de inclinare dinamica e, produs de smueitura conventionala a cablului de remorca sa nu depaseasca limite Ie de siguranta.

Pentru remoreherele destinate activitatilor de remoreaj in porturi si rade, unghiul de inc1inare dinamiea produs de smueitura eonventionala (sau momentul suplimentar conventional de inc1inare), nu trebuie sa depa~easea:

- unghiul de inundare; sau,

- unghiul de rasturnare.

Aeeasta insemneaza ca nu trebuie sa se depaseasca aeel unghi, dintre acestea doua, care va fi mai mic.

Pentru indeplinirea aeestei conditii, este neeesar sa fie satisfacuta urmatoarea relatie:

in care:

ldr - bratul de stabilitate dinamica (m), detenninat drept ordonata a diagramei de stabilitate dinamica a remorcherului, la un unghi de inclinare egal cu unghiul de inundare sau eu unghiul de rastumare (in functie de unghiul care este mai mie;

Ism -bratul de inc1inare dinamica (m), caracterizand efeetul smuciturii conventionale a eablului de remorca,

TABEL

cu valorile rnarimilor IH(m) ~i Vsm (m/s) funcne de puterea Ne (kW) la arborele ma~i.llii principale ale navei,

Ne (kW) 0-150 300 450 600 750 900 1050 1200 1350 1500
Vsm(m/s) 1.30 1,33 1.37 1.43 1.55 1.70 1,88 2,08 2,29 2.5 I
IH(m) 0,0862 0,0903 0,096 0,104 0,122 0,147 0,185 0,220 0.268 0.319 :1 71

REMORCHERUL

Bratul de inclinare dinamica Ism se determina cu formula urmatoare:

in care:

IH - presiunea dinamica corespunzatoare vitezei conventionale maxime Y sm a smuciturii transversale a cablului, data in tabelul de mai jos, in functie de puterea N, la arborele masinilor principale ale navei:

I = y2sm (m);

H 2g ,

Zg - cota centrului de greutate al navei fata de linia de baza (m).

La verificarea stabilitatii remorcherelor, destinate operarii in porturi si rade, la efectul smuciturii cablului de rernorca, unghiul de inundare trebuie determinat:

- in ipoteza ca toate usile de acces in sahturile compartimentelor masinilor ~i caldarilor si in suprastructurile de pe puntea superioara, precum ~i usile de coborare in cabinele dispuse mai jos de puntea superioara, indiferent de sistemullor de constructie, sunt deschise;

- in ipoteza ca valorile care intra in formula se determina astfel:

c - abscisa "dinamica" relativa a punctului de suspendare a carligului de remorca, calculata cu formula:

c = 455 Xc

, L'

in care:

X, - distanta longitudinal a dintre punctul de suspendare a

carligului de remorca ~i centrul de greutate al navei, masurata pe orizontala (m);

b - ordonata "dinamica" relativa a punctului de suspendare a carligului de remorca calculata cu formula:

Zc --a

b = ~B==---_

e

in care:

Z; - cota punctului de suspendare a carligului de remorca fata de planul de baza (m);

a- se determina cu formula:

72

MANEVRA NAVEl

d 2 Z 02+03 2- +_c

, , B B

a = ---~----:-''----

1+2~ B

e- se determina cu formula:

e = 0,145 +0,2_;_ +0,06~.

B 2d

Verificarea stabilitatii remorcherelor de port si rada la efectul smucituurii cablului de remorca se va efectua lara a tine seama de acoperirea de gheata sau de suprafetele libere ale incarcaturilor lichide de la bordo

Cand remorcherele dispun de instalatii speciale care pot asigura deplasarea punctului de aplicare a carligului de remorca in jos sau inspre pupa, cand cablul de remorca intinde la travers, adoptandu-se alte valori X si Z (diferite de cele indicate mai sus), face obiectul unei examinari speciale de catre specialistii registrului de clasificare.

1.9 -5 Verificarea stabilitatii remorcherelor destinate operarii in mare deschisa

Unghiul de inclinare la smucitura conventionala a cablului de remorca in conditiile ruliului nu trebuie sa depaseasca unghiul corespunzator maximului diagramei de stabilitate statica sau unghiului de inundare, in functie de unghiul care va fi mai mic.

In acest scop, trebuie indeplinita conditia:

K =l'mu -81( >100

2 1 2 -, ,

8m

in care:

ldmax - ordonata diagramei de stabilitate dinamica la unghiul de inclinare egal cu unghiul corespunzator maximului diagramei de stabilitate statica sau egal cu unghiul de inundare (se ia unghiul care este mai mic), (m);

Ism - bratul de inclinare dinamica, (m), calculat cu formula expusa mai sus in care se ia IH = 0,2m.

Marimea L\K2 tine seama de influenta ruliului asupra unghiului de inclinare rezultat si se calculeaza cu formula:

L\K =0 038 [~-_!_(a-_;_J~RO

2' r b B d'

e 1+2-

B

73

REMORCHERUL

in care:

Sr - amplitudinea de ruliu (in grade), valorile a,b,c si e se calculeaza cum s-a aratat mai sus;

ho - inaltimea metacentrica initiala lara corectia pentru influenta suprafetelor libere, (m).

La verificarea stabilitatii remorcherelor destinate a opera in mare deschisa:

- pentru diagramele de stabilitate statica cu doua maxime sau cu 0 portiune lunga de maxim, aproape orizontala, unghiul corespunzator maximului diagramei trebuie sa se ia egal cu valoarea unghiului primului maxim sau a unghiului corespunzator mijlocului portiunii orizontale;

- cand remorcherele dispun de instalatii speciale care pot asigura deplasarea punctului de aplicare a carligului de remorca in jos sau inspre pupa, cand cab lul de remorca intinde la travers, adoptandu-se alte valori X si Z, face obiectul unei examinari speciale de catre specialistii registrului de clasificare;

- verificarea stabilitatii la efectul smuciturii cablului de remorca se face lara a tine seama de suprafetele libere ale incarcaturilor lichide.

1.10 Remorcherul forta exterioara controlabila importanta a navelor cu viteza nula

In multe locuri unde navigatia si manevra navei sunt dificil de executat, un de conditiile de vreme, vant ~i curent constituesc particularitati ale locului, pentru siguranta navei si a navigatiei esistent« remorcherelor se impune ca fiind obligatorie.

In apele limitate ale porturilor, viteza de manevra ~i siguranta navei sunt asigurate de remorchere, acestea avclnd controlul complet asupra navei din momentul voltarii ~i intinderii paramelor de remorca.

Forta de propulsie a remorcherului chemat in asistenta se transforma in forta exterioara controlabila pentru nava care manevreaza in momentul in care aceasta ajunge la 0 viteza de deplasare la care pe carma sa nu se mai produce forta utila necesara guvernarii,

Eficienta in manevra a ecestci forte extctioere conttolsbils creste odata cu micsorarea

, -' . "

vitezei navei, devenind maxima cend viteza navei asistate devine nule.

Eficienta remorcherului aflat in asistenta unei nave la manevra, consta in:

1- asigurarea deplasarii navei cu masina stopata (sau scoasa din exploatare);

74

MANEVRA NAVEl

2- asigurarea guvernarii navei cu masina stopata sau "rara masina' ';

3- posibilitatea navei remorcate de a fixa punctul de aplicatie a fortei de tractiune a remorcherului in pozitia necesara manevrei in raport eu centrul sau de greutate cand are viteza nula ~i in raport eu punetul giratoriu cand nava are viteza de deplasare inainte sau inapoi;

4- posibilitatea de a schimba in timpul manevrei: - directia fortei de tractiune;

- sensul fortei de tractiune;

- punctul de aplicatie a fortei de tractiune;

- marimea fortei de tractiune a remorcherului;

5- posibilitatea de a transforma forta de tractiune in forta de impingere: - pe aceeasi directie in acelasi sens;

- pe aceeasi directie dar in sens contrar;

Sc::himbarea fortelcr de trectiune a cuplului de gin lie dintr-un sens

cu fortele de lmpi.ngere a remorcherelor pentru deterrninarea unui nou cuplu de gin lie in sens con trar

6- fortele de tractiune din remorcile a doua remorchere unul la prova si altul la pupa, ce produc un cuplu de intoarcerea navei spre exemplu la tribord, pot fi schimbate in doua forte de impingere care sa produca un cuplu de intoarcere in sens contrar;

7- posibilitatea remorcherelor de a executa manevra de remoreare: -cu remorca, in siaj;

-prin impingere, cu marsuinul pro va sau braurile de acostare din borduri;

-la ureche;

75

REMORCHERUL

8- prin variatia unghiului dintre directia fortei de tractiune din rernorca, materializata de remorca intinsa ~i planul diametral longitudinal al navei, posibilitatea de a deplasa pozitia centrului de deriva in planul vertical al punctului de aplicatie a fortei de tractiune, determinand deplasarea navei in drum constant.

ell ajutcrul relllOrcii bojate la prova

navei remoreate remorcherul deplaseaza nava pe drum constant.

In practica manevrelor centrul de deriva este foarte important.

El se poate afla in intervalul determinat de centrul initial de deriva prova (Dipv) ~l centrul initial de deriva pupa (Dipp).

In manevra ell ajutorul unei forte exterioare controlabile, forta de tractiune a remorcherului, nava remorcata se poate deplasa:

- pe directia planului diametral longitudinal al navei, cu carma zero, spre inainte (sau inapoi), cu deriva nula, dece punctul de eplicetie al Iottei se aiIa in planul diametral longitudinal ier suportul tortei de trectiune a remorcberului trece prin punctul initial de dctivs pro va;

76

MANEVRA NA VEl

- in mar~ oblic inainte cu mentinerea planului diametrallongitudinal in drum constant, cu unghiul de deriva dorit ~i carma zero, daca remorcajul se executa cu 0 remorca sub forma de laba de gasca realizata prin:

- voltarea remorcii intre centrul initial de deriva prova (Dipv) ~i centrul de deriva transversal (CT), in bordul dorit;

- botarea remorcii cu ajutorul unei cali orne sau palane, sau a unui zbir format dintr-o parama din materia lui si de grosimea remorcii, voltata in apropierea provei navei;

- atat zbirul cat ~i curentul tragator al caliornei sau palaneului se pun pe tamburul vinciului de ancora pentru a putea apropia sau departa remorca de bordul navei in seopul modificarii unghiului dintre directia in care intinde remorca si planul diametral longitudinal al navei ~i gasirii unghiului de deriva care determina deplasarea navei, astfel remorcata, pe un drum constant, centrul sau de greutate descriind un drum paralel eu drumul remorcherului.

Experimental se pot realiza diferite pozitii ale .Jabei de gasca' a remorcii, de unde va rezulta deplasarea remorcatului sub diferite unghiuri de deriva.

Astfel voltata remorca, se va realiza mai usor echilibrul intre forta de tractiune din remorca si forta de rezistenta a apei din bordul derivei:

- pentru un unghi de deriva de 4°_5°, care se poate realiza numai la mars inainte, punctul de aplicatie a fortei de tractiune din remorca trebuie sa se gaseasca in planul format de suportul fortei de tractiune care treee prin punetul numit punct initial de deriva prova (Dipv), situat in apropierea etravei;

- pentru un unghi de deriva de 175°- 176°, care se poate realiza numai la mars inapoi, punctul de aplicatie a fortei de tractiune din remorca trebuie sa se gaseasca in planul format de suportul fortei de tractiune eare treee prin punctul numit punctul initial de deriva pupa (Dipp), situat aproape de etamboul navei;

- pentru un unghi de deriva egal cu 90°, care se poate realiza numai la deplasarea laterala transversala a navei, punctul de aplicatie a fortei de tractiune din remorca trebuie sa se gaseasca in planul format de suportul

77

REMORCHERUL

fortei de tractiune perpendicular pe planul diametral longitudinal al navei, care trece prin punctul numit centro de deriva transversal (DT), punct a carui pozitie in raport cu extremitatile navei este dependent de asieta, deci de pozitia centrului de greutate G, si implicit de pozitia centrului de greutate al planului de deriva a navei, astfel:

- la nava apupata, centrul de deriva transversal (DT), se afla mal aproape de centrul initial de deriva pupa (Dipp);

- la nava aprovata, centrul de deriva transversal (DT), se afla mal aproape de centrul initial de deriva prova (Dipv);

Unghiul dintre directia in care In tinde rernorca ~i plan u I d iametral longitudinal al navei

Unghiul dintre rernorca si directia de deplasare a navei

Unghiul de deriva ---~

t

~ ,

~Ft - Ganciul rernorcherului

~.:~ Ft ~ForJa de tractiune din rernorea

I " .1_ Remorea

FOrJa components _ Fctsi

de tractiune din spring

-Viteza rernorcherului

FOrJa de rezistenta a apel aplicata

ill centrul de deriva ----i-.;.

" " Puactul de concurenta deterrninat de ~pring In care

" Fts, Pc ... furJa de tractlune din rernorca se descornpune In

:,' cornponenta de tractiune din ~pring ~i

componenta de tractiune pupa

I Fctpp ... FOrJa components de tractiune pupa

" ,.' D Centrul de deriva

Vi teza ~i d irectia --+~ jpr" F F

r tpP ... FOrJa de reactie la forta componenta

de deplasare rFt de tractiune pupa

a na vei rernorca te

R G --- Punctul de aplicatie a fortei de reactie la forta

I componenta 'de tractrune pupa

FrFt-ForJa de reactie la tractiunea din rernorca

_--ForJa cornponenta de tractiune pupa

o parte din fortele determinate de forta de tractiune din renlOrei la rernorcarea unei nave

cu remorca botata de un ~pring prova pentru deplasarea laterala ~i lnainte In drum constant a navei.

- pentru un unghi de deriva oarecare punctul de aplicatie a fortei de tractiune din remorca se afla intr-un plan paralel cu planul diametral longitudinal al navei, undeva Intre cele doua centre initiale de deriva, intr-un punct numuit centro de deriva (CD), acesta fiind de fapt un centru .momentan de deriva".

78

MANEVRA NA VEl

Cand nava se deplaseaza in "crab" sub actiunea fortei de tractiune din remorca:

- directia fortei de tractiune face cu planul diametral longitudinal al na vei remorcate un unghi a care, dupa cum am mai amintit:

- este mai mie dec/it unghiu] de derivii cand forta de tractiune este indreptata spre pupa ~i sensul de deplasare a navei este spre inapoi;

- este ega] eu unghiu] de derivii numai cand forta de tractiune este ~i se mentine normala pc planul diametral longitudinal al navei care se deplaseaza dupa directia fortei de tractiune;

- este mai mare dccst unghiuJ de derivii cand forta de tractiune este indreptata spre pro va navei si sensul de deplasare a navei este sprc lnainte.

79

REMORCAJUL DE PORT

CAPITOLUL 2

MANEVRA DE REMORCAJ

REMORCAJUL

DE

PORT

2.1 Remorcajul de port

2.1-1 Introducere

Remorcajul de port este manevra prin care 0 nava foloseste una sau mai multe forte exterioare controlabile - fortele de tractiune si impingere ale remorcherelor - la manevra sa.

Fortele de tractiune sau impingere ale remorcherelor, ca sens si directie, marime si punct de aplicatie, nava Ie foloseste in raport cu centrul de greutate, centrul de deriva si punctul sau giratoriu, combinandu-le efectele de tractiune si impingere cu fortele proprii de propulsie ~i de guvernare in scopul deplasarii navei, in spatiile limitate ale bazinelor, cu viteza necesara manevrelor in siguranta pe traiectoria aleasa.

Remorcajul de port este obligatoriu pentru navele comerciale de la un anumit deplasament in sus (de exemplu navele mai mari de 1000 tone deplasament).

Remorcajul din spatiile limitate al obiectelor plutitoare, slepuri, barje, gabare, macarale plutitoare, elevatoare etc., este activitatea prin care acestea cu ajutorul fortelor exterioare controlabile aplicate in punctele speciale cunoscute ale instalatiilor de legare ~i remorcare in raport cu centrul lor de greutate ~i de deriva sunt deplasate si mutate dintr-un loc in altul.

In ape deschise, la larg, manevra de remorcaj poate fi executata de nave comerciale sau militare in scop de salavarea navelor care accidental au suferit avarii ~i care sunt puse in situatia periculoasa de a nu mai putea manevra.

80

MANEVRA NAVEl

Remorcajul navel or, platformelor de foraj, docurilor plutitoare sau diverse lor obiecte plutitoare, la distante mari, dintr-un port aflat intr-o anumita zona de exploatare in altul este 0 manevra care se executa cu navele remorcher specializate in astfel de manevre de lunga durata si conditii variate de vreme.

Cand se vorbeste despre remorcaj functia remorcherului la prima vedere este pe cat de clara pe atat de simpla:

-" asista 1a manevra navelor $i a obiecte1or p1utitoare in once acvatonu ' '.

2.2 Stiluri de remorcaj in porturi

Stilurile si metodele de remorcaj depind de conditiile si obiceiurile locului concretizate in regulile locale. Astfel, in diferite parti ale lumii 0 anume manevra poate sa fie executata in moduri sau stiluri diferite.

Daca remorcajul in afara porturilor, oceanic, maritim si costier se executa cu remorca data sau luata de remorcher prin pupa si este intotdeauna fixata la prova remorcatului (afara de cazul in care nava prezinta avarii la prova ~i ia remorca la pupa), remorcajul se executa in siajul remorcherului, pentru remorcajul din porturi exista trei stiluri generale de remorcaj care combina toate felurile de remorcaj (in siaj, la ureche si impins) :

1- stilul european; 2- stilul american; 3- stilul japonez.

2.2 -1 Stilul european de remorcaj

Stilul european de remorcaj in porturi se caracterizeaza prin faptul ca doua remorchere iau remorcile de la nava remorcata unul la prova ~i altul la pupa:

- eel de la prova prin nara de etrava;

- eel de la pupa prin nara de etambou.

Astfel, punctele de aplicatie ale fortelor exterioare controlabile de tractiune ale remorcherelor sunt:

- in planul diametral longitudinal al navei remorcate (in acelasi plan cu centrele initiale de deriva prova (Dipv) si pupa (Dipp), cu centrul transversal de deriva (DT) si cu centrul de greutate (0) al navei;

- la narile din extremitatea prova si extremitatea pupa.

La deplasarea inainte cand fortele de tractiune FTpv, a remorcherului prova si FTpp a remorcherului pupa au suportul in planul diametral longitudinal al navei remorcate, si

81

REMORCAJUL DE PORT

remorcherul din pupa men tine remorca intinsa, remorcherul din prova determina traiectoria rectilinie de deplasare a convoiului si stabilitatea de drum a ansamablului in manevra,

RFtpvFtpp

- - - - - +--+- - -

G Vm

~ Ftpv

-7<>+--~ e

Stilul european de deplasare

Abaterea in unul din borduri, a directiei fortei de tractiune a remorcherului din prova, determina:

- 0 miscare giratorie navei remorcate in bordul abaterii, miscare careia i se opune usor, prin rezistenta, remorcherul din pupa;

- 0 micsorare a vitezei de manevra Vm, componenta in planul diametral longitudinal ~i aparitia fortei de deplasare laterala Fd, in plan transversal.

Abaterea de la drum a rernorcherului prova produce 0 rniscare giratorie navei remorcate, 0 forti de deplasare Fd, ill bordul abaterii ~i 0 rnicsorare a vitezei de rnanevra Vm (obtinute prin descornpunerea rezultantei fortelor de tractiune RFtpvFtpp),

Abaterea in unul din borduri a directiei rezistentei remorcherului din pupa, determina:

- 0 miscare giratorie navei remorcate in bordul opus abaterii, miscare careia i se opune usor, remorcherul din prova;

FtPl': Fdm

- ----~- --

Ft1!'p G

Ftpp

Forta ~i directia cu care centrul de greutate al navei se deplaseaza ill tirnpul manevrei (Fdm) Fdm avand cornponentele Fd ill planul transversal ~i Vm ill planul diametral longitudinal.

- si la fel ca abaterea remorcherului prova, ~1 0 micsorare a vitezei de manevra Vm, componenta in planul diametrallongitudinal si aparitia fortei de deplasare laterala F d, in plan transversal.

Conditia de echilibru a navei remorcate este satisfacuta cand in acelasi plan sunt: - punetuJ de eplicetie $i suportuJ torte! de trectiunc din remorce;

82

MANEVRA NA VEl

- punctu1 de aplicape a tottei de reectie 1a forta de trectiune din remotes de 1a nara navei retnorcete pe unde este luet» ~i vo1tata remorce;

- centrul momentan de derive;

- centrul de greutate a nsvei.

- --

G

Maaevra remcrcherelor de poziticnare a navei rernorcate

Pentro acostarea la dana a navei remorcate cu bordul paralel cu cheul, ce1e doua remorchere trebuie sa traga cu aceeasi forta cand remorcile lor fac acelasi unghi eu planul diametral longitudinal iar centrul de greutate al navei este situat la jumatatea lungimii navei in acelasi plan transversal cu centrol transversal de deriva.

R

~ __ !.. ...,.;..!-- __ L -.

_--.....:2=----- L .... 2 ~

FOIfa de apropiere de cheu Fa" RFdpvFdpp "R Maaevra de acostare a navei

Altfel, nava va tinde sa capete 0 miscare de deplasare oblica, laterala si inainte sau inapoi in functie de distanta dintre centrul de greutate a navei ~i punctul de aplicatie a fortei de reactie la forta de tractiune din remorca:

- se apropie mai mult de cheu extremitatea navei cu pescajul mai mie;

- cand nava este pe chila dreapta, se apropie mai mult de cheu extremitatea

la care forta de tractiune este mai mare;

83

REMORCAJUL DE PORT

- se apropie mai mult de cheu extremitatea la care remorca este tree uta prin nara de etrava sau de etambou, iar la extremitatea cealalta, remorca a doua este trecuta prin oricare alta nara de bordaj.

FOlJa de tractiune a unui rernorcher dnd este paralela ClJ planul diametral longitudinal al navel remorcate ~i are punctul de aplicatie la distanta d. prod u ce abaterea eztrernitatii unde actioneaza spre bordul OplJS.

Mornentul determinat este maaim

cand d este egal ClJ jlJnJatate din l~iimea navei.

In cazul cand centrul de greutate nu se afla la jumatatea lungimii navei (nava este apupata sau aprovata) atunci, in functie de distantele de la centrul de greutate al navei (al carui xG trebuie sa fie cunoscut), la punctele de aplicatie a fortelor de reactie la forta de tractiune a remorcherului (narile pe unde sunt date remorcile) se pot determina fortele de tractiune ale celor doua remorchere pentru ca nava sa se deplaseze cu planul diametrallongitudinal paralel cu cheul.

Ftl=Ft2= Ft constanta

Mgl=Ftl :s d=Ft :s ~ ;

Mg2=Ft2:s 0=0

Voltand remorca la babaoua din pupa tribord remorcherul din pozitia ClJ remorca paralela ClJ plan lJ I d iametral longi tu d inal, fbrta de tracti lJ ne F tId eterrnina mornen tu 1 Mg 1 = F t 1 :s d . care prod u ce abaterea pupei la babord ~i aduce nava in pozitia de echilibru SlJ b rernorca (PaFt. PaFrt. RCD~i Gsunt in acelasi plan iar distanta deO).

Deci, pentru calculul fortei cu care fiecare remorcher angajat in manevra de acostare (sau plecare) trebuie sa traga sau sa impinga astfel incat planul diametrallongitudinal al navei sa se deplaseze paralel cu cheul este necesar sa se cunoasca:

- pozitia centrului de greutate pemtru determinarea distantei de la G la extremitatile navei:

- GEpv, distanta de la G la extremitatea prova, Epv fiind nara de etrava;

- GEpp, distanta de la G la extremitatea pupa, Epp fiind nara de etambou;

- GPapv, distanta de la G la semnul de pe bordaj spre prova;

84

MANEVRA NAVEl

- GPapp, distanta de la G la semnul de pe bordaj spre pupa;

Papv fiind linia alba verticala pe bordul navei, spre prova, in dreptul unui punet intarit al osaturii transversale (de exemplu, in dreptul peretelui etans dintre magazia Nr. 1 si magazia Nr. 2);

Papp este linia alba verticala pe bordul navei spre pupa, in dreptul unui punet intarit al osaturii transversale (de exemplu, in dreptul peretelui etans dintre eompartimentul masinii si ultima magazie de marta);

- forta de apropiere (Fa) a navei de eheu;

- forta de deplasare in timpul manevrei (Fdm), ea marime si sens la un

moment dat, a eentrului de greutate al navei.

Fa 1000Kgf

~-- b --~---- a -----+

Fa-FtPv+Ftpp

~------- L -------~

Fa Fa

Ftpv---Eb'Ftpp=""':"""Ta+Ea

a+b' a+D

EEempllJ: a-60m; b=40m; Fa .. Ftpv+Ftpp=1000Kgf Ftpv E 40m" Ftpp E 60m ;

Ftpv_ 1000 E 40 = 400kgf ; Ftpp- 1000 E 60 = 600kgf

60+40 60+40

Determinarea follelol de tractiune a remc«:herelol eand se cunosc:

GEpv. GEpp. Fa. la 0 uv~ aplJpat~.

Fa=lSOOkgf

- -Ftpv= 7S0 kgf - a

a=b=3Sm

Fa Ftpp= a+b E a

Ftpp=lSOO E 3S =749.99 kgf 3S+3S

Fa Ftpv=--z b a+b

Ftpv=lSOO z3S=749.99 kgf 3S+3S

Manevra de deplasare lateral~ a navei cu remc«:herele la impins pozilionate in punetele de pe borda] special rnarcate ClJ 0 linie alb~ verticala.Dlstaata de la centrul de grutate la aceste pu nete fiind egali rernoreherele tre bu ie sa. Impinga. cu aceeasi fotla.

pentru ea nava asistata sa. se deplaseze la travers In aceeasi poaitie.

85

REMORCAJUL DE PORT

Cand se cunoaste forta de tractiune/ impingere a unui singur remorcher, de exemplu, un remorcher de mica putere, acesta se va folosi in extremitatea navei cea mai departata de centrul de greutate (unde nava are pescajul eel mai mic).

Fa=1500 kgf

a=48m; b=2.2.m

Fa Fa

Ftpp=-E a FtPV=-E b

a+b a+b

Ftpp=1500 E48 =102.8 5kgf Ftpv=1500 E 2.2.= 471 4kgf

48+2.2. . 48+2.2. .

Manevra de deplasare laterala a navel cu remorcherele la ImpiJIs pozitionate iJI punctele de pe bordaj special marcate cu 0 linie alba verticala.Distaata de la centrul de grutate la aceste pu ncte fiind iJIegallt. relllOlCherele trbuie slt ImpiJIglt cu forte pro ponionale

cu distanta de la punctele de aplicatie a fortei de ImpiJIgere la centrul de greutate pentru ca aava asistata slt se deplaseze la travers IJI aceeasi pozitie.

Calculul fortei remorcherului al doilea se face in functie de:

- puterea remorcherului mic ~i a distantei punctului de aplicatiei a fortei sale pana la centrul de greutate al navei (Papv sau Papp).

- distanta punctului de aplicatie a fortei remorcherului al doilea fata de centrul de greutate al navei (Papv sau Papp).

Astfel, in cazul narilor de etrava si etambou ca puncte de aplicatie a forte lor de remorcare, din egalitatea rapoartelor:

Ftpv _ Ftpp .

-----,

GEpp Gepv

avem : Ftpv x GEpv = Ftpp x GEpp ; din care scoatem valoarea forte lor de tractiune:

. FtppxGEpp

a remorcherului prova Ftpv= ;

GEpv

a remorcherului pupa Ftpp _ Ftpv x GEpv .

- GEpp ,

Exemplu:

La 0 nava apupata sunt cunoscute: GEpp = 40,5 m; GEpv =81 m; si FTpv =500 kgf; nava trebuie impinsa spre cheu cu planul diametral longitudinal paralel cu cheul.

Care este valoarea fortei de impingere pupa si forta de deplasare in manevra (Fdm), a centrului de greutate, care in cazul nostru este aceeasi cu forta de apropiere (Fa) 't Aflam forta de impingere pupa inlocuind elementele cunoscute:

86

MANEVRA NAVEl

Ftp = Ftpv x GEpv = 500 x 81 = 1000 k f

P GE 405 g ,

pp ,

si forta de deplasare sau de apropiere: Fa = Fdm = Ftpv + Ftpp= 1500 kgf .

Determinarea grafica a fortelor de tractiune sau impingere a remorcherelor pro va-pupa in manevra de acostare sau plecare de la cheu.

1. Cand se cunoa~te puterea unui singur remorcher care sa ia remorca la pro va:

a) se traseaza la scara un segment de dreapta egala cu lungimea navei ale carei capete reprezinta nara din extrema prova Epv (nara de etrava), pc unde se da remorca si nara din extrema pupa Epp (nara de etambou);

. .

i : Fdm=Fa= RFtpvFtpp :

, 8 ' ,

:tPPb:}~~::

pp 4:0 : p

-Ftpv ,: :

~ __ bi

a------~

:'}' L ----------+

Deterrninarea pe cale grafica a fbrtei de tractiune a rernorcherului pupa ti a fbrtei de tractiune rezultante dupa care se deplaseaza in rnanevra centrul de greutate al navei.cunoscaud forta de tractiune a rernorcherului prova, pozitia centrului de greutate ti Iungirnea navei Algoritrnul deterrninarii grafice este rnarcata cu cifre in ordine crescatcare: 1 ;2;3 ;4;5; .. etc.

Cunoscute !I! I, e; Determinate Q)ti@

b) se marcheaza centrul de greutate al navei (G);

c) prin punctele Epv, G si Epp se ridica perpendiculare;

d) toit« de remorcare a remorcheru1ui prova Ftpv fiind cunoscura se marcheaza 1a seers pe perpendicu1ara ridicets din Epv ptin vcctotul Ftpv:

e) din Epp, pe prelungirea in sens contrar a perpendicularei ridicatc. sc traseava vectorul -Ftpv;

e) din varful vectorului- Ftpv se traseaza 0 dreapta care sa treaca prin G ~i sa intersecteze perpendiculara ridicata din Epv detcrminand punctul Epv';

f) din Epv' sc duce 0 paralela la dreapta Epv-G-Epp, pana Il1tCNXl(~/C: perpendiculara din Epp; punctul de intersectie determinat sc notcaza eli Ftpp, dreapta determinate EppFtpp 1a seers, cstc veloercs tone: ue rcmorcerc a celui de el doilee remorcher eu sensu1 de 1a Epp 1a Ftpp:

g) din varful vectorului Ftpp determinat se duce 0 paralela la dreapta Ftpvr.i pana intalneste perpendiculara ridicata din G in punctul Fa. Veloerc« la

87

REMORCAmL DE PORT

scara a dreptei GFa estc tott« rezultsnts a tortclor de trsctiune din remotcile cclot dous tcmorchere. Actiunee tezultentci este pe ditectie GFa. Fa, forta de propiere a navei in manevra de acostare mai poarta denumirea de forta de manevra a navei Fdm, pentru momentul respectiv.

Fdm=Fa= RFtpvFtpp=1500kgf

. .

. 8 . .

1000F~::~~~::,~

Epp.500kgf

4:G :Epv

-Ftpv] ~! :

:---- 40,Sm" 81.0m .

------~~It:-..... 121,Sm

Scara 1mm=1000mm 1mm= 100 kgf

Rezolvarea geatic! a problernei rezolvata aaalitic ill ezpuaerea de rnai sus.

2. Cand se cunoa~te (se dore~te la manevra 0 anumita forta de apropiere de cheu, etc) fona de apropiere a navei in manevra de acostare Fa, ~i punctele de aplicatie a fonelor de remorcare prin impingere, marc ate pe bordajul navei in dreptul intariturilor transversale Papv ~i Papp:

a) se traseaza la scara 0 dreapta egala cu lungimea navei EpvEpp;

b) se marcheaza pe dreapta EpvEpp pozitia centrului de greutate al navei si a punctelor de aplicatie ale fortelor de remorcare (sa impingere) Papv si Papp;

c) din punctul de aplicatie Papv, Papp, si din G se ridica perpendiculare;

Fdm = Fa =!RFtpvFtpp

: ? :~Fdml

Epp I-i __ ~F_t~=:+t~.~:::c··-··-··-?·-·-··-··-··...,,·:~,,-!.·._G-··-·~_ .. _._ .. _ .. _ .. _ .. _.::C" •• t::®;::.:_tP_v __ --iI. Epv

Papp.f.!; Ii!G ~:Papv

! i i

j+EPP;;j:PP~ 1f Papp.G _;E ;1 PaPV-G----+::._EP~~PaPV--! . Epp-G -I"" .•. )---~-: . . .

~-------~------~L

Deterrninarea pe cale geatic! a fortelor de tractiune a remorcherelor cunoscand furta rezulranta dup! care se deplaseaza ill mallevd centrul de greutate al navei, poaitia centrului de greutate, 1 u ngirnea aa vei ~i poz] tiile pu nctelor d e aplica lie a fortelcr de remorcaj prill impillgere dill bordurile aavei.

Algoritmul deterrninarii grafice este marcat! cu cifre ill ordine crescatoare: 1 ;2;3 ;4;5 ; ... etc.

Cunoscute tJ • :14 Determillate®~i®

88

MANEVRA NAVEl

d) pe perpendicu1ara iidicete din G se marcheazii 1a scarii miirimea Iottei de apropiere a navei in manevra de acostare cu punctu1 Fdm;

e) cu 0 paralela la Epv-Epp dusa prin Fdm se intersecteaza perpendiculara ridicata in Papv in punctul Fdm';

f) prin unirea cu 0 dreapta a punctelor Fdm' ~i Papp se intersecteaza forta F dm in punctul G';

g) miirimea dreptei GG' 1a scar ii, tcprezinte veloerce tortci de remorcare a remorcheru1ui pro va Ftpv;

Fdm .. Fa -lRFtpvFtPP=1500gf

; : ~ 5:Fdm,

Ftp~ 1. ..... _ .. _. ~.~?~~f •.. ~ _ .. '" :. Ftpv

750kgf @ OJ 7 ® 750tsf

Eppr·. ----~~~~------~--------~=+~~~~.E~v

.~G lIi?'PV ~

. .

:.:--.25.5m--i~. 35.0m--*II--a ..... 35.0m ____; • 26.0m-:.·

~:~ . . .

. 60.5m ..,.._-- .. ~:

:~ • 121.5m -----------

Scam 1 mm .. 1 OOOmm 1mm- l00tgf

R.e201vatea gmfid a p.l'Oblemei l'eZolvatl aaalitic ill e:spUJle.rea de mai sus.

Nava este pe chila. d.reapta. ,i ali i.a.di.a.a.re.

b) din Fdm se duce 0 paralela la dreapta Fdm'GPapp pana intersecteaza in Ftpp perpendiculara ridicata in Papp;

Ftpp

: __ 25 5m-i. :

:!II' :-..-22.0m ~! ~ Ii

:. Ii 47.5m .

~:. ---='-----------=. 1 21.5m

~26.0m--:

48.0m-- ..... : 'I- :

. :

Scara 1 mm=l OOOmm Imm= 100 kgf

R.ezolvarea grafid a problemei rezolvatl analitic In ezpunerea de mai sus.

Nava este apupatl ~i nu are Inclinare

i) miirimea dreptei PappFtpp, 1a scarii reprezintii toit« de tiectiune Ftpp a remorcheru1ui pupa.

89

REMORCAJUL DE PORT

Fdrn e Fa « RFtpvFtpp=lSOOgf

Fd~ .. .4 S:Fdm'

Ftpp:@ 6 Ftpv

400 kgf 1 SOO kgfJ; ® 11 00 kgf

Eppr-~~~~p~p~!~--------------~!,-G----~~~:~~-p-v----~,Epv

! i

, ,

:1:19 0 ~2.6,Om-:

:-+- ,m -+. !f... :

76,Sm----.,..: ;

1t 12.1,Sm

Scan Imm=lOOOmm

l mm» 100kgf

Determinarea gnfic~ a fortelor de Impingere a rernorcherelor prova ~i pu pa la 0 nav~ aprovata caud se cunosc pozitiile centrului de greutate, a punctelor de aplicatie a fortelor de impingere ~i forta de deplasare a centrului de greutate al na vei ca valcare. d irectie ~i seas. pen tru ca na va sa. se de plaseze la teral pe 0 directie perpendiculars pe planul diametral longitudinal.

Deoarece spatiul nu permite ca remorcherele sa termine manevra de acostare cu remorcile voltate, acestea moleaza remorcile cu putin timp inainte ca nava sa atinga cheul catre care continua sa se deplaseze din inertie, si tree la imp ins in pozitiile indicate remorcherelor de catre comandantul navei prin pilotul existent la bordo

Este necesara pozitionarea remorcherelor pentru impins nava spre cheu in scopul anularii fortelor de reactie a punctelor de sprijin (a fenderilor) care pot scoate nava din dana mai ales cand viteza de deplasare a navei spre cheu nu este foarte mica (si acest lucru se intampla cand comandantul nu tine cont de faptul ca nava la acostare are un "deplasament de acostare", deplasament mai mare decat volumul de apa dezlocuit de nava sa).

Corpul navei supus la actiunea paralela a doua sau a mal multor forte exterioare

controlabile poate capata:

- 0 miscare de translatie, cand fortele se reduc la 0 rezultanta;

- 0 miscare de rotatie, cand fortele se reduc la un cuplu;

- un echilibru, cand fortele se reduc la doua forte egale, de sens contrar si au

acelasi suport, aceeasi linie de actiune (actioneaza in acelasi plan).

2.2 -2 Stilul american de remorcaj

Stilul american de remoreaj se caracterizeaza prin faptul ca remorcile sunt date la remorehere de eatre nava remoreata printr-un singur bord, punctele de aplicatie ale fortelor exterioare de tractiune eontrolabile ale remoreherelor situandu-se in dreptul eentrelor initiale de deriva prova (Dipv) ~i de deriva pupa (Dipp) intr-un singur plan paralel eu planul diametral longitudinal al navei remorcate.

90